P. 1
Hanul Ancutei

Hanul Ancutei

|Views: 2,866|Likes:
Published by Cristina Ruse

More info:

Published by: Cristina Ruse on Jun 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2014

pdf

text

original

CONCEPTUL DE MATRICE STILISTICA POVESTIREA IN RAMA HANUL ANCUTEI MIHAIL SADOVEANU

Povestirea in rama este o categorie a genului epic numita si povestire in povestire sau povestire cu cadru, avand o lunga traditie din antichitate pana in cea actuala si fiind ilustrata de lucrari precum Halima, Decameronul de Giovani Boccaccio, Povestirile din Canterbury de Geffrey Chaucer, Povestirea unui vanator de Turgheniev, Hanu -Ancutei sau Divanul persan de M. Sadoveanu. Istoria povestirii se pierde intr-un timp mitic, pentru evolutia sa fiind importanta circulatia povestirilor orientale (Halima sau O mie si una de nopti), model pentru povestirea europeana. Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului, modalitatea preferata de relatare fiind evocarea. Povestirea in rama beneficiaza de un spatiu privilegiat, de un topos, in care mai multi povestitori relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desfasurand o arta a discursului prestabilit. Avandu-l in vedere pe Sadoveanu, trebuie spus ca aceasta matrice stilistica, extrem de riguroasa, nu este intamplatoare. Autorul roman creeaza in opera sa un cadru epic inchis, din care personajele refuza sa iasa, este vorba de cadru geografic, de cadrul mental traditional, carora le corespunde si un cadru narativ inchis. Hanul Ancutei, locul ales pentru povestire, este un loc inchis. Interesant este ca autorul simte nevoia sa introduca acest spatiu apeland la functia fatica a limbajului: Trebuie sa stiti dumneavoastra.... Astfel naratorul auctorial face din receptorul operei sale nu doar un simplu cititor ci un naratar, al carui rol in povestire este fundamental. Spatiu privilegiat al povestirii este trimis in timpuri stravechi ,,Hanul acela al Ancutei nu era han, - era cetate". Izolat de lumea exteriora, locul este protejat de pericol ,,Avea niste ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate, cum nu s-au vazut in zilele mele. In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si carute si nici habar n-aveau dinspre partea hotilor. Chiar in crearea spatiului raportarea la timp se face in permanenta, ceea ce inseamna ca timpul, fie el eel din zilele mele, fie eel mitic, fie eel istoric, fie eel al povestirilor, este fundamental. Timpului de altfel ii rezerva autorul incipitul cartii. De la mentionarea anotimpului intr-o toamna aurie, epitetul avand rolul de a trimite vremea in mitic, ideea este intarita de celelalte referinte: de mult cand oamenii spuneau ca ar fi vazut balaur negru in noun, deasupra puhoaielor Moldovei. lar niste paseri cum nu s-au mai pomenit s-au involburat pe furtuna vaslind spre rasarit. In acest context deschiderea cartii de zodii si talmacirea semnelor nu mai este surprinzatoare. Trebuie remarcat insa modul in

1

Unii. pe Mos Leonte. Aproape fiecre povestire are o rama proprie.. De aceasta data se foloseste imperfectul. asculta cu ochii dusi cantecele lautarilor. in anul cand. dar si despre scolile la care merg si baietii si fetele. naratori martori. timp al trecutului indepartat... caci prin acest timp se sugereaza ca vremea povestirilor nu s-a incheiat.nici nu-mi pasa! Sa ramaie ei cu trenul lor si noi cu Tara Moldovei.. [. talmacind. strecurandu-se de fiecare data si cate un pretext pentru povestirea care urmeaza. si se lua la intrecere pana si cu mos Leonte in talmacirea lucrurilor de pe lumea asta. povesteste tovarasilor sai ce minunatii a vazut pe unde a umblat. incheiat. om umblat prin lume. cu imperfectul. zodierul. ulitele dintr-o singura bucata de piatra. carunt. ca si el. sunt eroii ai propriilor povestiri. pe Damian Cristisor. demult. Narator persona] al intamplarilor sale va introduce pe rand pe calugarul Gherman. lucruri ce starnesc admiratia dar si contrarierea sau chiar dezaprobarea ascultatorilor. altii. Structurii povestirii in rama ce poate fi reprezentata grafic. spuneau. pe prietenul sau. capitanul Isac.. folosita in mai multe randuri culmineaza cu: Apoi atuncea. mama calului de-acum. II chema lonita comisul. se alterneaza perfectul compus.. Una dintre legile fundamental dupa care se ghideaza o mare parte dintre personajele sadoveniene este legea talionului. iar aceasta continuitate este asigurata in plan lingvistic de folosirea gerunziilor: vaslind. lasand astfel cititorul sa intre neconditionat in povestire. Apoi le promite ca le va istorisi o intamplare mai infricosata.Un razas strain care mi-era drag foarte. Inchina oala catre toate obrazele. mancaruri si bauturi nemaipomenite in Moldova. s-au involburat. negustor.care autorul insinueaza in plan metalingvistic timpul mitic. Nechifor Caliman o pomeneste in legatura cu venirea la Iron a lui 2 .. intarind in mod paradoxal astfel increderea receptorului sau in faptele povestite: ar fi vazut. narator ordonator. femeile care poarta palarii. care are ca protagonista iapa de mirare. Era calul din poveste inainte de a manca tipsia dejar. refuzul oricarei innoiri venite dinafara. Comisul lonita este amfitrionul actului narativ. astfel demonstrand rigoarea realizarii narative.. Sunt folosite un numar mare de cuvinte din campul semantic al timpului: Intr-o indepartata vreme. in planul povestirii propriu zise ii corespunde o atitudine mentala inchisa. Damian Cristisor. pe Constantin Motoc.. timp al continuitatii: nu s-au pomenit. Povestitorii sunt descrisi. Rolul naratorului auctorial nu se rezuma insa la creare a ramei povestirii.. Le vorbeste despre masina care umbla singura si trage dupa dansa toate carutele. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta. casele puse una peste alta. sau pe Zaharia fantanarul.] Ochiul lui era aprig si neguros.] Venise calare pe un cat vrednic de mirare. cu fata uscata si adanc brazdata [.. el isi tenteaza convivii povestind o intamplare amuzanta. Era un om inalt. Este lumea intregii opere sadoveniene. pe lenache Coropcarul. dar in Hanu Ancutei lucrurile sunt spuse explicit.. Expresia Asta sa ramaie la ei.. . inclusiv in plan temporal. Veridicitatea semnelor este pusa la indoiala de naratorul auctorial. cercetand. naratori la randul lor. pe baba Salomeea.

oplosi . viersul . Daca inceputul povestirii. vite si carute subliniaza trecerea de care se bucura hanul si la vremea povestirii. si porneau povestile. epitetul este antepus substantivului. puteai etc. Portile stateau deschise ca la domnie. Pentru exemplificarea cadrului inchis.regionalism lexical.atribut adjectival. zilele line . Oralitatea stilului este data si de enunturile relativ scurte. Subiectul multiplu oameni. ca si in vremea celeilalte Ancute. la aceasta contribuind si numarul mare de arhaisme si regionalisme ce dau veridicitate 3 .arhaism lexical. La vremea despre care vorbesc era insa pace in tara si intre oameni bunavoie. avea.atribut adjectival. comptenea regionalism fonetic. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele. mama acesteia de acum. Cu exceptia primelor doua enunturi verbele folosite sunt la indicativ . vite si carute si nici habar n-aveau despre partea hotilor. Avea niste ziduri groase de id pana colo. Comptenea cate un rastimp viersul lautarilor. creand impresia unei continuitati a timpului si o permanentizare a atmosferei create: nu era.. stateau. deci din punct de vedere stilistic apare si o inversiune etc. dand astfel oralitate textului. iar Constantin Motoc sau Todirita Catana isi fac dreptate in aceeasi maniera. Iar dupa ce se cufunda soarele pe taramul celalalt si toate ale departarii se stergeau si lunecau in tainice neguri. autorul face uz de functia fatica a limbajului. era. in special putine atributive sau modale explicative: cum n-am mai vazut in zilele noastre . -focurile luminau ziduri de piatra. Lucrul cel mai evident din punct de vedere gramatical este prezenta atributelor cu valoare de epitet: ziduri groase . . Vitoria Lipan urmeaza aceeasi lege. explicativa. Si prin ele. gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite. exprimat prin adjectiv propiu-zis. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. Prin propozitia subiectiva. mentalitatea eroilor tine de timpuri ancestrale. sau chiar arhaisme: porti ferecate . porti ferecate . in zilele line de toamna puteai vedea valea Moldovei catbatea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pana la Ceahlau si Halauca. Inversiunea era insa pace in tara si-ntre oameni buna voie tine tot de registrul regional. Si la nivel frazeologic regasim structuri regionale: Comptenea cate un rastimp. Atmosfera este creata mai ales prin folosirea unor elemente de natura regionala. element necaracteristic operei lui Sadoveanu.era cetate. tainice neguri .. foarte putine propozitii subordonate. la nivel lingvistic vom analiza fragmentui in care autorul descrie spatiul hanului: Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul ace/a a/ Ancutei nu era nan. al carui regent este verbul a trebui la indicativ prezent: sa stiti dumneavoastra.atribut adjectival.completiva circumstantiala de mod.atribut adjectival. In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni.arhaism lexical etc.Stefan ( Fratii Jderi ).imperfecat.

Sunt pomenite nume de domnitori in vremea carora s-au petrecut evenimentele: Voda Sturza. sau sunt apar elemente ale tehnicii moderne precum trenul. care fixeaza timpul istoric.ansamblului. fie si numai de detaliu. plasand povestirea intr-un timp mitic. se face aluzie la calendarul cel nou. spatial si temporal armonizat magistral de Mihail Sadoveanu. de exemplu. 4 . Matricea stilistica a povestirii in rama are prin urmare corespondent si in planul timpurilui povestirii. al timpului povestit si de ce nu al timpului mental al personajelor. Se poate vorbi de un ansamblu concentric narativ. exista totusi referinte istorice importante.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->