CONCEPTUL DE MATRICE STILISTICA POVESTIREA IN RAMA HANUL ANCUTEI MIHAIL SADOVEANU

Povestirea in rama este o categorie a genului epic numita si povestire in povestire sau povestire cu cadru, avand o lunga traditie din antichitate pana in cea actuala si fiind ilustrata de lucrari precum Halima, Decameronul de Giovani Boccaccio, Povestirile din Canterbury de Geffrey Chaucer, Povestirea unui vanator de Turgheniev, Hanu -Ancutei sau Divanul persan de M. Sadoveanu. Istoria povestirii se pierde intr-un timp mitic, pentru evolutia sa fiind importanta circulatia povestirilor orientale (Halima sau O mie si una de nopti), model pentru povestirea europeana. Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului, modalitatea preferata de relatare fiind evocarea. Povestirea in rama beneficiaza de un spatiu privilegiat, de un topos, in care mai multi povestitori relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desfasurand o arta a discursului prestabilit. Avandu-l in vedere pe Sadoveanu, trebuie spus ca aceasta matrice stilistica, extrem de riguroasa, nu este intamplatoare. Autorul roman creeaza in opera sa un cadru epic inchis, din care personajele refuza sa iasa, este vorba de cadru geografic, de cadrul mental traditional, carora le corespunde si un cadru narativ inchis. Hanul Ancutei, locul ales pentru povestire, este un loc inchis. Interesant este ca autorul simte nevoia sa introduca acest spatiu apeland la functia fatica a limbajului: Trebuie sa stiti dumneavoastra.... Astfel naratorul auctorial face din receptorul operei sale nu doar un simplu cititor ci un naratar, al carui rol in povestire este fundamental. Spatiu privilegiat al povestirii este trimis in timpuri stravechi ,,Hanul acela al Ancutei nu era han, - era cetate". Izolat de lumea exteriora, locul este protejat de pericol ,,Avea niste ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate, cum nu s-au vazut in zilele mele. In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite si carute si nici habar n-aveau dinspre partea hotilor. Chiar in crearea spatiului raportarea la timp se face in permanenta, ceea ce inseamna ca timpul, fie el eel din zilele mele, fie eel mitic, fie eel istoric, fie eel al povestirilor, este fundamental. Timpului de altfel ii rezerva autorul incipitul cartii. De la mentionarea anotimpului intr-o toamna aurie, epitetul avand rolul de a trimite vremea in mitic, ideea este intarita de celelalte referinte: de mult cand oamenii spuneau ca ar fi vazut balaur negru in noun, deasupra puhoaielor Moldovei. lar niste paseri cum nu s-au mai pomenit s-au involburat pe furtuna vaslind spre rasarit. In acest context deschiderea cartii de zodii si talmacirea semnelor nu mai este surprinzatoare. Trebuie remarcat insa modul in

1

. se alterneaza perfectul compus. dar in Hanu Ancutei lucrurile sunt spuse explicit.Un razas strain care mi-era drag foarte. Povestitorii sunt descrisi. sau pe Zaharia fantanarul. Era calul din poveste inainte de a manca tipsia dejar. care are ca protagonista iapa de mirare... Apoi le promite ca le va istorisi o intamplare mai infricosata. Damian Cristisor. Era un om inalt.nici nu-mi pasa! Sa ramaie ei cu trenul lor si noi cu Tara Moldovei. carunt. om umblat prin lume. sunt eroii ai propriilor povestiri. dar si despre scolile la care merg si baietii si fetele. Expresia Asta sa ramaie la ei. altii. [. Structurii povestirii in rama ce poate fi reprezentata grafic.. naratori la randul lor.. narator ordonator. Este lumea intregii opere sadoveniene. mama calului de-acum. timp al continuitatii: nu s-au pomenit.. II chema lonita comisul. in planul povestirii propriu zise ii corespunde o atitudine mentala inchisa. casele puse una peste alta. lasand astfel cititorul sa intre neconditionat in povestire. refuzul oricarei innoiri venite dinafara. s-au involburat. incheiat. pe baba Salomeea. Una dintre legile fundamental dupa care se ghideaza o mare parte dintre personajele sadoveniene este legea talionului.. si se lua la intrecere pana si cu mos Leonte in talmacirea lucrurilor de pe lumea asta. Inchina oala catre toate obrazele. Sunt folosite un numar mare de cuvinte din campul semantic al timpului: Intr-o indepartata vreme. spuneau. naratori martori. inclusiv in plan temporal. pe Damian Cristisor. timp al trecutului indepartat. ulitele dintr-o singura bucata de piatra. strecurandu-se de fiecare data si cate un pretext pentru povestirea care urmeaza. talmacind. mancaruri si bauturi nemaipomenite in Moldova. in anul cand.care autorul insinueaza in plan metalingvistic timpul mitic. el isi tenteaza convivii povestind o intamplare amuzanta. Nechifor Caliman o pomeneste in legatura cu venirea la Iron a lui 2 . Aproape fiecre povestire are o rama proprie. cu fata uscata si adanc brazdata [.. cercetand. cu imperfectul. Narator persona] al intamplarilor sale va introduce pe rand pe calugarul Gherman. negustor. Rolul naratorului auctorial nu se rezuma insa la creare a ramei povestirii. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta.. iar aceasta continuitate este asigurata in plan lingvistic de folosirea gerunziilor: vaslind. astfel demonstrand rigoarea realizarii narative. ca si el. zodierul. asculta cu ochii dusi cantecele lautarilor. Veridicitatea semnelor este pusa la indoiala de naratorul auctorial.] Ochiul lui era aprig si neguros. Unii.] Venise calare pe un cat vrednic de mirare. lucruri ce starnesc admiratia dar si contrarierea sau chiar dezaprobarea ascultatorilor. povesteste tovarasilor sai ce minunatii a vazut pe unde a umblat.. De aceasta data se foloseste imperfectul. Le vorbeste despre masina care umbla singura si trage dupa dansa toate carutele.. caci prin acest timp se sugereaza ca vremea povestirilor nu s-a incheiat. pe prietenul sau. intarind in mod paradoxal astfel increderea receptorului sau in faptele povestite: ar fi vazut.. Comisul lonita este amfitrionul actului narativ.. . pe lenache Coropcarul. pe Constantin Motoc. demult. femeile care poarta palarii. folosita in mai multe randuri culmineaza cu: Apoi atuncea. capitanul Isac. pe Mos Leonte.

si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele.atribut adjectival.atribut adjectival. element necaracteristic operei lui Sadoveanu. stateau.arhaism lexical. Oralitatea stilului este data si de enunturile relativ scurte. ca si in vremea celeilalte Ancute. avea. In cuprinsul lui se puteau oplosi oameni. La vremea despre care vorbesc era insa pace in tara si intre oameni bunavoie. si porneau povestile. vite si carute subliniaza trecerea de care se bucura hanul si la vremea povestirii.atribut adjectival. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. in zilele line de toamna puteai vedea valea Moldovei catbatea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pana la Ceahlau si Halauca. comptenea regionalism fonetic. foarte putine propozitii subordonate. zilele line .regionalism lexical. iar Constantin Motoc sau Todirita Catana isi fac dreptate in aceeasi maniera. mama acesteia de acum. Cu exceptia primelor doua enunturi verbele folosite sunt la indicativ .imperfecat. Atmosfera este creata mai ales prin folosirea unor elemente de natura regionala. -focurile luminau ziduri de piatra. Daca inceputul povestirii. Portile stateau deschise ca la domnie.Stefan ( Fratii Jderi ). autorul face uz de functia fatica a limbajului. exprimat prin adjectiv propiu-zis. al carui regent este verbul a trebui la indicativ prezent: sa stiti dumneavoastra. Prin propozitia subiectiva. Comptenea cate un rastimp viersul lautarilor.atribut adjectival. gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite.completiva circumstantiala de mod. Iar dupa ce se cufunda soarele pe taramul celalalt si toate ale departarii se stergeau si lunecau in tainice neguri. vite si carute si nici habar n-aveau despre partea hotilor. dand astfel oralitate textului. deci din punct de vedere stilistic apare si o inversiune etc. era. Si prin ele. Pentru exemplificarea cadrului inchis.. oplosi . Vitoria Lipan urmeaza aceeasi lege. Subiectul multiplu oameni. sau chiar arhaisme: porti ferecate . mentalitatea eroilor tine de timpuri ancestrale. epitetul este antepus substantivului. Inversiunea era insa pace in tara si-ntre oameni buna voie tine tot de registrul regional.. puteai etc. in special putine atributive sau modale explicative: cum n-am mai vazut in zilele noastre . explicativa. viersul . porti ferecate . .era cetate. Avea niste ziduri groase de id pana colo. Lucrul cel mai evident din punct de vedere gramatical este prezenta atributelor cu valoare de epitet: ziduri groase . la nivel lingvistic vom analiza fragmentui in care autorul descrie spatiul hanului: Trebuie sa stiti dumneavoastra ca hanul ace/a a/ Ancutei nu era nan. tainice neguri .arhaism lexical etc. la aceasta contribuind si numarul mare de arhaisme si regionalisme ce dau veridicitate 3 . Si la nivel frazeologic regasim structuri regionale: Comptenea cate un rastimp. creand impresia unei continuitati a timpului si o permanentizare a atmosferei create: nu era.

Sunt pomenite nume de domnitori in vremea carora s-au petrecut evenimentele: Voda Sturza. plasand povestirea intr-un timp mitic. fie si numai de detaliu. al timpului povestit si de ce nu al timpului mental al personajelor. 4 . se face aluzie la calendarul cel nou. care fixeaza timpul istoric. de exemplu. sau sunt apar elemente ale tehnicii moderne precum trenul. Matricea stilistica a povestirii in rama are prin urmare corespondent si in planul timpurilui povestirii.ansamblului. spatial si temporal armonizat magistral de Mihail Sadoveanu. Se poate vorbi de un ansamblu concentric narativ. exista totusi referinte istorice importante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful