Sunteți pe pagina 1din 29

ST

EGI

DE DEZVOLTARE COMUNEI

I I
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

12.

PREZENTARE GENERALA
0

Birda (germana Birda, maghiara Birda) este Romania.

localitate in judetul Timis, Banat,

Localitatea Birda se situeaza in sudul judetului Timis, pe drumul judetean 568A care leaga drumul national DN59 si Voiteg de Resita, la 0 distanta de circa 40 km de municipiul Timisoara, 20 km de orasul Deta si 9 km de Gataia.

2.1 Asezare

Comuna Birda are in componenta un numar de 3 sate si localitatea Birda centru de comuna, situatia prezentandu-se astfel: -Manastire este situata la 2 km de centrul de comuna; -Singeorge este situata la 3 km de centrul de comuna; -Berecuta este situata la 4 km de centrul de comuna

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

Situatia comunei Birda ca suprafata este de 5.345,3289 ha, din care intravilan 197,8833 ha, iar extravilan 5.147,4456 ha. Situatia pe localitati se prezinta astfel: .Localitate Birda Manastire Singeorge Berecuta intravilan 83,2599 30,387 19,4200 64,8156 extravilan 2167,1064 790,5168 504,2952 1685,5272
I

I 2.2.

Relief

Ca potential natural, comuna Birda are un relief de campie - Campia Timisului care face parte din campiile joase, cu inaltimi cuprinse intre 80 - 100 metri, usor inundabila. Zona se caracterizeaza printr-o varietate scazuta a formelor de relief. Preponderenta reliefului de campie este insa extrem de favorabila practicarii agriculturii, acest lucru fiind favorizat si de existenta unei retele hidrografice foarte bogate.

I 2.3.

Hidrografie

Comuna Birda este strabatuta de apele paraului Barzava.


Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA 5

Apa freatica se gaseste la diferite adancimi in functie de geomorfologia terenului. Astfel, in 1unca se gaseste la 1-2 m fiind in functie de nivelul apelor Barzavei, pe campia de cuesta la 2-3 m iar pe campia inalta la 4-6 m. Adancimea variaza si dupa anotimp sau in functie de pecipitatii.Apele de adincimi sunt cuprinse in straturile sarmatianului, panonianului si cuatemarului. Ele sunt raspandite in mai multe orizonturi, au 0 mineralizare slaba si au caracter ascensional, in unele locuri dand nastere fantanilor arteziene.

12.4 Clima

Datorita asezarii sale in partea de sud - vest a tarii, comuna se incadreaza in zona temperat - continental a cu nuante mediteraneene (moderarea climei, frecvente perioade de incalzire in timpul iemii, primavara timpurii si cantitati medii mu1tianuale de precipitatii relative ridicate). Temperatura medie anuala este de 10,60C (statia Timisoara), asezarea teritoriala in districtul climatic C.f.b.x. (dupa Koppen), oferind conditii foarte favorabile culturii plantelor si cresterii animalelor. Media anuala a precipitatiilor, care se inscrie intre 600-700 mm (Atlasul climatologic, 1966), desi repartizata neomogen, asigura conditii bune pentru dezvoltarea semanaturilor de toamna ca: rapita, orz, secara, grau, chiar si atunci cand precipitatiile de primavara sunt mici, asigurand 0 buna infratire a cerealelor, pe seama rezervei de apa acumulate in sol in sezonul rece.

2.5 Flora si fauna

Vegetatia naturala a fost in cea mai mare parte schimbata in urma actiunii omului, fiind inlocuita de cultura plantelor, mai ales cerealiere. In putinele suprafete ramase ocupate cu paduri, predomina esente precum: Quercus robur (gorun), Ulmus glabra (ulm), Fraxinus excelsior (frasin), Acer campestre (artar), Pirus piraster (par paduret) s.a., iar in zavoaiele din largul cursurilor de apa sa1ciile (Salix alba, Salix fragi1is). Vegetatia ierboasa de lunca este constituita din e1emente furajere valoroase printre care: Agrostis alba (iarba campului), Antoxantum odoratum (vitelar), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Lolium perenne (raigras). Tipuri de soluri inta1nite in zona: - sol a1uvionar - sol brun de padure
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

Fauna Dintre mamiferele caracteristice acestei regiuni sunt mamiferele rozatoare, ele avand 0 actiune daunatoare asupra culturilor. Cele mai importante rozatoare sunt: popandaul, harciogul, soarecele de camp, catelul pamantului, iepurele de camp, vidra. Fauna acestui teritoriu fiind bine reprezentata de rozatoare ofera hrana suficienta un or rapitoare- dihorul, vulpea, viezurele- iar dintre pasarile rapitoare se intalneste mai ales soricarul dar si altele cum ar fi: ciocarlia de camp, prepelita, potarnichea, graurul, barza, vrabia de camp, randunica, cioara neagra, cioara de semanatura. Terenurile din zona Birdei sunt renumite pentru vanatul de iepure de camp, mistreti, capriori, vulpe, fazani.

In regiunea de campie se intalnesc taratoare ca soparla verde. In regiunea apelor statatoare se gaseste: broasca de lac mica, broasca de mlastina. In apele curgatoare se intalnesc: crapul, somnul, stiuca, rosioara, cleanul.

2.6

Puncte de interes pe terioriul comunei

1. Manastirea SFINTU

GHEORGHE din Minastire e asezata in imediata

apropiere a raului Barzava si padurea Manastirii, Este la 1,5 Ian de la Birda de pe soseaua nationala Timisoara - Resita si la 7 Ian de Gataia pe drumul judetean Denta -Gataia. A fost construita in 1485, probabil de despotul sarb Ion Brancovici, iar in timpul ocupatiei turcesti ar fi fost in parte distrusa. In 1754 a fost rezidita, iar in 1777, imparateasa Maria Tereza i-a acordat terenuri si a afiliat-o celei mai vechi manastiri din Banat, Partos-zidita in 1212. Stilul manastirii este eel bizantin, iar pictura de pe bolta e in fresca. In 1904, chiliile au fost supraetajate. Este declarata monument istoric .

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

2. Comuna Birda are terenuri unde se pot vana iepure de camp, mistreti, capriori, vulpe, fazani.

ISTORlCUL LOCALITATILORCOMUNEI

BIRDA

SANGEORGE, Este atestat la 1404,dar si la 1319 cand despotii sarbi au colonizat in jurul Manastirii ortodocsi spre a da nastere unui centru de rezistenta impotriva propagandei catolice in aceste regiuni romanesti. MANASTIRE, Localitatea Manastire e amintita intre anii 1312-1333, cand apare in diplomele vremii sub numele de WILLA SANCTi-GEORGIL. Este atestata la 1485, cu locuitorii rornani asezati pe strada principala paralela cu BARZAVA, in 1918 numara 239 rornani, 77sarbi, 14 germani si 3 evrei. BERECUTA, Este 0 asezare veche, atestata la 1458. Peste populatia autohtona romaneasca, pe la sfarsitul secolului al 19-Iea au venit familii din Comlosul Mare, Ghilad etc. si au ramas aici- familia Despi, Murgea, Ghilezan, Rosu. Prin hotarul Berecutei, trece un sant roman.

BIRDA Este atestata in anul 1690 cu populatie romaneasca, peste care a venit 0 colonie in masa de germani, asezata pe strada bisericii ortodoxe. Denumirea e veche, dar traditiile locale se pastreaza, dar vremurile erau grele iar populatia rornana, greu incercata de acaparatori . In urma celui de al doilea razboi mondial, 0 parte din germani au insotit trupele hitleriste in retragere. Biserica ortodoxa e zidita din secolul aI18-lea si cea evanghelica in 1907. Perioada de liniste pentru localitatile asezate pe acest teritoriu al Banatului s-a dovedit a fi de scurta durata. Existenta in sudul Dunarii a imperiului otoman in plina campanie de cucerire deschide 0 noua perioada de pericole pentru aceste parti. Din a douajumatate a secolului al 14-lea, turcii organizeaza dese campanii de cucenre pe aceste teritorii. In aceste conditii, cetatea Somlyo joaca un rol important.
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA 8

Atacurile turcesti impotriva Ungariei la inceputul secolului al 16-lea devin tot mai numeroase. Dupa dezastrul suferit de Ungaria la Mohacs in 1526, tara este transformata in pasalac turcesc, iar peste 26 de ani, in lulie 552 Banatul de vest cade sub ocupatia turceasca, in urma caderii cetatii Timisoara. Peste partea Banatului ocupat de turci a fost numit begierfaeiul Pasa Kaszan. Stapanirea turceasca in Banat a fost grea si a tinut 164 ani [1716]. Dupa inglobarea in imperiul Austro-Ungar, Banatul cunoaste perioada de administratie militara [1716~1751], cand teritoriul a fost impartit in unsprezece districte. In Conscriptia cabinetului secret al curtii imperiale de la Viena din anul 1717, localitatea Birda apare cu 80 de case, Berecuta cu 28 de case facand parte din Ciacova la fel ca si localitatea Manastire cu 30 de case. Turcii la retragere in 1716, au ars manastirea Sfantu-Gheorghe, care a fost infiintata inca in secolul al XV-lea, probabiI in anul 1445. In harta topografica a Banatului, intocmita de generalul Mercy intre anii 1723-1725 gasim noi referiri la aceste localitati. Berecuta apartine districtului Virset si apare sub numele de Berecuza. Dupa ocuparea Banatului de catre austrieci, s-a trecut la colonizarea teritoriului cu populatie germana. Colonizarea s-a facut in cinci etape si se sprijinea pe motivullipsei populatiei. Unicul scop al colonizarii svabesti din Banat ramane dorinta Austriei de a crea 0 insula inaintata a germanismului care sa serveasca apoi ca baza pentru viitoarele expansiuni spre Balcani si Orient. Colonistii germani adusi aici au beneficiat de 0 serie de avantaje. Pamanturile au fost luate de la bastinasi si date germanilor.. Toate aceste greutati care apasau pe umerii taranilor romani constituie cauze suficiente pentru 0 rascoala taraneasca, indreptata impotriva ocupatiei austriece. Rascoala izbucneste prin partile locului in anul 1738. Documentele arhivelor Curtii de la Viena si Budapesta atesta participarea localnicilor la rascoalele taranesti din 1738-1739 indreptate impotriva austriecilor. Trebuie mentionat faptul ca stapanirea turceasca asupra Banatului a fost mai usor de suportat decat asuprirea habsburgica asa cum reiese din documentele vremii. Rascoala porneste din padurile de pe valea Barzavii. In fruntea rasculatilor se gaseste Pavel Darabantu din Gataia care cu oamenii sai ataca coloniile infiintate atacurile fiind deosebit de sangeroase, forte putemice au fost puse sub comanda generalului Lentulus care a ars sate, a ucis femei si copii. Capii rascoalei in numar de 55, au fost spanzurati in apropiere de Denta, in octombrie 1739.
Strategia de dezvoltare - com una BIRDA 9

Noi referiri cu privire la localitatile de pe acest teritoriu, gasim in harta din anul 1761. Birda apare sub numele de Pirda si face parte din districtul Ciacova judetul Timis. In tot timpul secolului al 18-lea colonizarea Banatului cu populatie germana continua. In acest sens exista 0 referire la inceputul secolului al 19-1ea aduce schimbari in istoria locurilor. In anul 1828 localitatea Birda este amintita cand devine proprietatea familiei Termacici, de la care in anul 1842, ajunge in proprietatea baronului Lo Presti, iar in 1852, a baronului Ukermann. In tot acest timp Birda a fost colonizata intens cu colonisti germani. In urma hotaririi din 1 Decembrie 1918, de la Alba-Iulia, Banatul se uneste cu Romania. Intre ani 19251952 localitatile din jur au alcatuit plasa si raionul Gataia iar in anul 11956- 1952 au trecut la raionul Deta. Din 27 mai 1967 Birda, Manastire si Sangeorge apartin de com una Gataia. In 28 mai 2004 Birda devine comuna cu cele trei sate apartinatoare.

Populatia stabila a comunei Birda la 01.01.2007 a fost de 1920 de locuitori, din care 940 barbati si restul femei.

Denumirea localitatii

Populatia 2005

Populatia 2006

Populatia 2007

BIRDA

1942

2002

1920

Populatia feminina reprezinta 49,5%. Comuna Birda, impreuna cu satele apartinatoare are un numar de 1942 locuitori cu domiciliul stabil. Situatia pe localitati este urmatoarea: Localitate Birda Manastire Singeorge Berecuta Numar locuitori 967 502 515 210
10

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

Sursa:Directia de Statistica Timis 2006

Situatia populatiei in functie de nationalitati este urmatoarea:


~

Etnie ~. r0mam maghiari germani -sarbi


rorm

Numar locuitori

1699
11

altele

12 126 21
73

Populatiastabila a comunei Birda, la 1 ianuarie 2006, pe grupe de varsta:


SIRDA TOTAL MASCULIN FEMININ

TOTAlrO':'4 ani 3-9 ani 10-14 ani J.5-19 ani 20-24 ani
"

1900 73 116 133 167 126 121 145 174 108 123 108 101 83 101 85 74 48 15

922 36 58 69 80 62 60 76 91 59 64 55 46 37 41 35 29 19 6

978 37 58 64 87 64 61 70 83 49 59 53 55 46 60 50 45 29 9

"25-2~ ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 45-50 '50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 7,5-79 '80-84 85 si peste ,.'

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

11

In ceea ce priveste procesul de migrare a populatiei, s-a tinut cont de doua variabile importante, stabiliri de domiciliu in localitate si plecari de domiciliu din localitate. Localitate BIRDA stabiliri de domiciliu 37 plecari de domiciliu 36

(sursa-Directia de Statistica Tirnis 2005)

..

Forta de munca In ceea ce priveste forta de munca aceasta nu este suficient de bine pregatita pentru a face fata noilor mutari cu care se confrunta piata muncii dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. problema pentru piata de forta de munca locala poate fi reprezentata de retragerea unor investitori locali odata cu cresterea nivelului de preturi in zona ( relocarea activitatii unor finne care lucreaza in sistem lohn ) Evolutia ratei somajului este descendenta: Localitate BIRDA tendinta 2004 2005 32
~

2006 30
~

2007 9
~

numar somen inreg,


30.11.20.07
J

BIRDA

populatia stabila 18 - 62 am 01.011.2007 1164 I

pondere someri in pop. stabila 30.:11.2Q07

0.8

In anul 2007, numarul somerilor in comuna Birda reprezinta 0,8 % din populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta 0 imagine reala deoarece multi locuitori lucreaza in strainatate si de asemenea datorita metodologiei de calculare a numarului de someri in Romania acest procent nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj. In acest moment apreciem 0 rata reala a somajului de aproximativ 10 0/0. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Birda este agricultura, lucru care reiese si din numarul mare de asociatii agricole private si familiale existente in comuna.
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA 12

care nu este de neglijat si care a inceput sa se dezvolte tot mai mult in ultimul timp este cresterea de bovine si de ovine precum si exploatarea produselor obtinute din industria alimentara.

o alta ocupatie

Economie Dupa 1989, in viata economica a comunei Birda au intervenit modificari majore. In comuna Birda se desfasoara activitati grupate pe sectoare de activitate dupa cum urmeaza: SECTORUL PRIMAR SECTORUL SECNNDAR SECTORUL TERTIAR Agricultura (cultura plantelor, cresterea animalelor), silvicultura Industrie prelucratoare (industria alimentara), constructii, industria usoara, depozitare Administratie publica, invatamant, sanatate, cultura, Culte, comert, activitati financiar-bancare, posta si telecomunicatii.

~I

Structura

socio economica a populatiei ocupate se prezinta astfel: 350/0


62010

SECTORUL PRIMAR Agricultura (cultura plantelor, cresterea animalelor), silvicultura SECTORUL SECUNDAR Industrie prelucratoare (industria alimentara), constructii, industria usoara, depozitare SECTORUL TERTIAR Administratie publica, invatamant, sanatate, cultura, culte, comert, activitati financiar-bancare, posta si telecomunicatii.

30/0

In comuna Birda isi desfasoara activitatea un numar de peste 15 societati comerciale, din care: 1 societate comerciala in prelucrarea lemnului - 2 societati comerciale in domeniul agriculturii 1 societate comerciala in domeniul constructiilor - Restul de societati comerciale in domeniul comertului Nr. crt Nume firma
13

1 AGROLEU SRL Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

.....

2 3
4

ANGELESSI SRL AGENTIE CLASIFICA TIE CARCASE VEST RO SRL NOV A CELSIUS SRL RANGERSRL FOOD LION SRL NAOBIRA SRL ALMY FOREST SRL FIELD SRL SUPER CARA VELE SRL CLAUDISIM SRL AGRO FLA VY SRL GROUP MARY & CRYS SRL PROD LAND SRL PAULKOM SRL CONSTRUCT MAXJON SRL SUNRIDERS SRL

5 6 7
8

10 11 12 13 14 15 16 17

De asemenea, exista investitori strategici care au investitii in zona, in special in agricultura, in cresterea animalelor, fapt ce conduce la colectarea de importante venituri la bugetullocal.

Alimentara si bar in Birda

Agricultura

Repartizarea terenurilor agricole in comuna Birda pe localitati:

Strategia de dezvoltare - com una BIRD A

14

Localitate Birda Manastire Singeorge Berecuta TOTAL

Teren Arabil 705,82 252,46 337,82 246,46 1542,56

Pasuni 99,26 55,04 182,29 51,18 387,77

Paduri si tufisuri 87 88 10 185

"

Dotarea cu utilaje in anul 2007 se prezinta astfel:

Birda Autoturisme 103 Tractoare 30 Combine 5 Autocamioane 4


Remorci Microbuze

Manastire 15 5 1 5

Singeorge 34 8 2 9

Berecuta 14 6 3 4 1

18 3

TO:r.AL 166 49 11 4 36 4

Din datele operative pe anul 2007 productiile totale realizate in sectorul privat au fost: Griu Orz Porumb Floarea soarelui
1587585 kg 275310 kg 144000kg 52000 kg

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

15

Infrastructura

Comuna Birda este situata in sudul judetului Timis, pe drumul judetean 568A ce leaga drumul national DN 59 si Voiteg de Resita. Reteaua de drumuri comunale Lungimea total a a drumurilor este de 13 km. Drumurile comunale sunt pietruite si in marea majoritate in stare buna.

Strada princupala Biled

Reteaua stradala Localitate Birda Manastire Singeorge Berecuta TOTAL Lungime strazi 6,5 km 3,2 km 4,6km 2,2km 16,5 km

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

16

Reteaua de cale ferata Reteaua de cale ferata - utilizata pentru transportul de marfa si de persoane insumeaza 11 km, iar in Birda exista 0 halta. Alimentarea cu energie termica Comuna nu are un sistem centralizat de incalzire nici macar in zona centrala. Incalzirea se face de catre populatie in mod individual si se bazeaza in procent de 98% pe combustibillemnos. Alimentarea cu energie termica se realizeaza in prezent doar la Primarie Scoala cu clasele I - VIII Birda.
S1

la

In localitatile comunei Birda, incalzirea si prepararea apei calde menajere se face in cea mai mare parte local, in fiecare locuinta, prin utilizarea combustibililor din Iemn si deseuri lemnoase. Resursele actuale de producere a incalzirii si apei calde menajere fiind lemnele, acestea vor fi folosite in sursele de producere a energiei termice locale - sobe. Alimentarea cu apa In comuna Birda, exista probleme cu apa potabila din fantani. Nitratii din fecalele si urina porcilor s-au scurs in sol si in apa.
Strategia de dezvoltare - com una BIRD A 17

Retea de apa potabila exista 100%, in total existand un nr. de 7 foraje la nivel de comuna repspectiv iLocalitate Birda Manastire Singeorge Bereeuta TOTAL Nr. foraje
4

1 1 1 7

Salubrizare Comuna este deficitara la acest capitol, rampele de gunoi nefiind corespunzatoare, locuitorii comunei fiind, de asemeni, reticenti la respectarea normelor in domeniu. Intr-un proiect regional este prevazuta construirea pe raza comunei a unei statii de transfer a gunoaielor menajere.

In prezent se intocmeste documentatia necesara infiintarii unui Serviciu public


comunitar de salubrizare, incepand cu anul 2008, serviciu care va fi concesionat unei firme specializate. Fose septiee - 1 fosa ecologica si 60 fose amenajate din beton Statia de epurare - in curs de proiect tehnic Alimentarea eu gaze naturale Comuna Birda nu este racordata la reteaua de distribuire a gazelor naturale. Exista totusi un numar de gospodarii care folosesc la bucatarii gazul din butelie, aprovizionarea facandu-se in localitatile comunei. Alimentarea eu energie eleetriea Comuna Birda investitori. este electrificata 100% fiind posibilitati de bransare pentru

Toate gospodariile populatiei sunt alimentate eu energie elctrica. Incintele economice ale societatiilor comerciale sunt de asemenea, alimentate prin racordare la reteaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate corespunzatoare consumurilor tenologice avizate in timp. In comuna Birda exista de asemenea si iluminat stradal.
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA 18

Telecomunicatii

Reteaua de telefonie fixa si mobila are acoperire pentru toti operatorii cunoscuti din Romania. In cadrul comunei avem telefonie fixa cu un numar de 20 de abonati, iar cat priveste telefonia mobila, cei mai multi sunt abonati la acest sistem de telefonie - aproximativ 1400 abonati.

Televiziunea prin cablu a fost extinsa, acoperindu-se astfel teritoriul intregii comune. Este necesara in continuare modernizarea si imbunatatirea acesteia. Prin intermediul retelei de cablu TV sau prin satelit sunt receptate canalele radio si TV in localitate.

Localitate BIRDA

Numar abonamente radio 493

Numar abonamente TV 486

de internet este foarte putin dezvoltata. Exista posibilitatea conectarii ADSL in cateva zone sau prin intermediul liniei de telefonie fixa. are un oficiu postal care realizeaza serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.

Internet

- Reteaua

Servicii postale - Comuna

toate

Zona de locuit

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

19

Numarul de locuinte din comuna Birda - pe localitati: Localitate Birda Manastire Singeorge Berecuta TOTAL Constructii si curti

290 119 220 96 723

Birda este 0 comuna de campie, cu strazi drepte, majoritatea caselor vechi sunt construite stil vagon, din caramida, chirpici avand mai multe incaperi. camera buna in fata, 0 bucatarie pentru batrani, apoi 0 camera si 0 bucatarie locuite de tineri, un spait pentru alimente si 0 pivnita. De partea cealalta a curtii se afla 0 cladire cu 0 bucatarie de vara, 0 incapere pentru unelte si cotete pentru pasari.

Casele mai noi sunt construite din caramida sau din SCA, sunt de tip bloc avand forma de L, coridorul fiind de obicei inchis cu sticla.

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

20

Conditiile de viata ale populatiei - satisfacatoare spre bune Materialele de constructie ale locuintelor , , Anul Nr. 724 362 362 %

Cladiri de locuit total constr. din Caramida, piatra, plansee lemn Lemn, chirpici

50% 50%

ZONA DE LOCUIT A COMUNEI Birda Numar cladiri de locuit Suprafata loturi individuale (mp) Regim inaltime Nr. Pers.!locuinta Stare fiz.cladiri Spatii verzi amenajate 290 1400 mp/lot 6-7 m 2-3 buna In intravilan 197880000 m 6-7 m 2-3 buna 6-7 m 3-4 buna 6-7m 2-3 buna 6-7m 2-3 buna 197880000 m
21

Manastire 118

Singeorg e 220

Berecuta 96

TOTAL 724

Strategia de dezvoltare - com una BIRD A

Concentrari umane - comuna Birda (2007) Localitate Birda - Manastire Singeorge Berecuta Total Intravilan (ha) 83,26 ha 30,38 ha 64,82 ha 19,42 197,88

Sana tate si Asistenta sociala

Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei Birda, dispensarul medical, care a asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinet medical individual, unde isi desfasoara activitatea medicul de familie. Institutii sanitare: - Cabinet medical - Farmacie umana
= =

2: Birda; 1: Birda;

- Cabinet sanitar-veterinar - Farmacie veterinara

= 1: Birda;

1: Birda.

Aproximativ 10% din populatia comunei Birda nu este inregistrata la medicul de familie pentru a beneficia de asistenta medicala in conformitate cu legislatia in vigoare. Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

22

Pe plan local, rezultatele aetivitatii in domeniul asistentei soeiale sunt bune, urmarindu-se eu priori tate ea toate eazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Birda, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, eazurile sunt deferite altor institutii. Asistenta soeiala in eomuna Birda: - Aloeatii - 14 persoane - Numarul mediu lunar al benefieiarilor Legii nrA16/200 1 (ajutoare soeiale) = 120

Educatie si Invatamant

Institutii scolare: Seoala general a eu clasel e I-VIII

1: Birda;
= 3:

- Seoli primare eu clasele I-IV

Bereeuta, Manastire si Sangeorge;

- Gradinite eu program normal = 4: Birda, Bereeuta, Manastire si Sangeorge

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

23

Localitate BIRDA

Total unitati invatamant 5

Gradiriite
4

Scoli primare si gimnaziale. 1

Conform datelor fumizate de Directia Regionala de Statistica, numarul de elevi si de copii inscrisi la gradinita a fost: Localitate BIRDA Copii inscrisi la gradinita 80 Elevi inscrisi la scoala 181 Cadre didactice 21

(sursa: Directia Statistica Timis 2005)

Numarul de cadre didactice: 21 din care 19 cadre calificate si 2 cadre necalificate. Abandonul scolar are cote reduse in comuna Birda: 2%.

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

24

--~-..-------.--~ -.- ---.-~~..

....

Terenul de fotbal din curtea scolii

Activitatea de transport scolar: - Primaria are in administrare autovehiculul: ARO din anul 2004; - Trasee de deplasare: Birda-Manastire, Birda-Sangeorge si BirdaBerecuta; - Numarul elevilor navetisti
=

43

Viata social-culturala

Institutii culturale: Carnine culturale


=

4: Birda, Berecuta, Manastire si Sangeorge

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

25

Obiceiuri si traditii populare in comuna Birda

Biserici, manastiri si alte locase de cult: - Biserici ortodoxe = 3. Birda (1911), Berecuta si Sangeorge; - Biserica Evanghelica Birda (1907); - Manastirea sarba "Sf.Gheorghe" Manastire (se.XV-1485).
Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

26

Rugi si alte manifestari cultural-religioase: - Rugi in localitatile: Birda (8 septembrie), Berecuta (de Pasti), Manastire (de Rusalii) si Sangeorge (8 noiembrie). Sport

Zone de agreement: terenul de sport si cele 4 balti unde se poate practica pescuitul sportiv.

AGENDA CULTURAL-SPORTIV A SI DE TINERET\


Nr. crt. 1 2
3 4

Denumirea actiunii Mihai Eminescu -medalion literar Unirea Principatelor - concurs pe teme istorice 8 Martie - Ziua Femeii serbare scolara Zilele sportului pentru toti Eroii Neamului-comemorare Otilia Cazimir-40 de ani de la moarte 1 Iunie-Ziua Copilului- desene pe asfalt 1 Decemrie -ziua national a Zilele comunei Birda Secole de Ortodoxie in Banat Spectacol cu colinzi si obiceiuri de Craciun Ziua EUROPEI-concursuri sportive
27

5 6 7 8 9 10
11

12

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

Mediul inconjurator

Situatia spatiilor verzi Comuna BIRDA Suprafata totala spatii(ha) 197880000 mp Suprafata spatiu verde mp/locuitor 101 mp Zone de agrement

Comuna nu are un sistem centralizat de incalzire nici macar in zona centrala, Incalzirea se face de catre populatie in mod individual si se bazeaza in procent de 98% pe combustibillemnos. Acest fapt genereaza cantitati ridicate de fum si cenusa care se adauga deseurilor solide ale comunei. Exista intentia de a economisi caldura prin termoizolarea unor cladiri din comuna, dar nu au fost demarate inca proiecte concrete in acest sens. De aceea este nevoie de realizarea unui plan operational detaliat si a unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea cladirilor. Poluarea aerului din comuna inregistreaza un nivel redus, fiind produsa, in principal, de traficul rutier si, in timpul iernii, de arderea lemnului pentru incalzire. Poluarea industriala in zona data de functionarea fermelor de crestere si ingrasare a porcilor ale SC COMTIM GROUP SRL Timisoara si SC SMITHFIELD PROCESARE SRL Timisoara se incearca a fi pastrata in limite normale prin . . impunerea unor masun. Spatii verzi in comuna exista un pare care imprejmuieste biserica ortodoxa - peste 200 hectare de padure

£osl!odarirea deseurilor serviciul de salubritate groapa de gunoi cantitatea medie de deseuri produse 8 kg / locuitor educatie ecologica si activitati comunitare specifice
-

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

28

Deseurile menajere sunt preluate regulate si depozitate intr-un spatiu amenajat. S-au luat 0 serie de masuri pentru controlul deseurilor menajere si animale rezultate: - pubele pentru colectarea deseurilor menajere; - platforma betonata pentru depozitarea deseurilor feroase rezultate din activitati de intretinere; - bazine de stocare dejectii (foste paturi de uscare), reabilitate si hidroizolate. - supravegherea pierderilor accidentale de dejectii - controlul poluarii atmosferei cu substante volatile dezagreabile, provenite in special din continutul dejectiilor (amoniac, CO2, metan, hidrogen sulfurat, pulberi) In scopul evaluarii pulberilor aflate In aer, In judetul Timis s-au efectuat masuratori de pulberi sedimentabile In mai multe localitati. Valorile obtinute sunt redate In tabelul de mai jos:
Pulberi sedimentabile 'Localltate Adresa in judetul Timis r\iumar depasiri Frecventa depaelrilor % Valoar.ea maxima mg/m2/1una Valoarea maxima % dill .CMA

NlJmar determlnarl

Birda

Resitei

12

10,94

64,35

In comuna Birda, toate fantanile si puturile au 0 concentratie ridicata de nitrati Sl nitriti de la fostul Comtim. Abia acum se lucreaza la doua statii de filtrare a apei.

I Administratie

publica si locuinte

Strategia de dezvoltare - comuna BIRD A

29

.Suprafata intravilan:

201 ha

Suprafata extravilan: --4332 ha Nr gospodarii: 692 Nrlocuinte; 723


-

Referitor la nivelul de trai allocuitorilor din comuna Birda si satele apartinatoare, exista 150 autoturisme, 35 carute si peste 250 biciclete. Administratia publica locala a comunei Birda este organizata si functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si descentralizarii serviciilor pub lice. In aceste conditii, persoanele care lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea. Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum urmeaza: 2 demnitari (primar, vice-primar) 4 functionari publici 17 persoane cu contract de munca 1 personal pe langa aparatul Consiliului Local Birda (jurist) Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala. Consiliul Local al comunei Birda este format din 11 consilieri locali. Primaria Birda cuprinde urmatoarele compartimente: secretariat contabili tate - urbanism si administrarea teritoriului Comuna Birda are sediu de Politie si un personal insumand 2 politisti. Administratia locala a fost permanent preocupata de cresterea veniturilor la bugetul local, care asigura initierea de proiecte necesare pentru dezvoltarea cornunei. Evolutia veniturilor la bugetullocal: Anul Venituri la bugetullocal 527.171 1.832.126 1.759.473
30

2004 2005 2006

Strategia de dezvoltare - com una BIRDA

Valoarea veniturilor la bugetulloeal venite dinspre agentii eeonomiei a fost de 306.654 lei. In luna august 2007, Primaria eomunei Birda a fost dotata eu pompien, masina de

- Consiliul Local al comunei Birda este parte integranta a Asociatiei "TimisTorontal"(asociatia consiliilor locali din partea de sud vest a judetului). Asociatia "Timis Torontal" a fost constituita legal in primavara anului 2006 in judetul Timis, "ca asociatie microregionala formata din 15 consilii locale situate in zona de sud a judetului Timis. Primele incercari de constituire au demarat inca din iarna anului 2005, dar complexitatea infiintarii unei asociatii cu un numar mare de consilii locale pe 0 suprafata relativ intinsa, avand un numar de aproximativ 48.000 de locuitori, nu a reusit decat intarzlerea proiectului de asociere demarat de un grup de oameni inimosi, care doreau promovarea valorilor si initiativelor civice in favoarea beneficiului public general, dar si relansarea si dezvoltarea acestei importante zone de gran ita cu Republica Serbia, prin proiecte si activitati specifice organizatiilor non-guvernamentale. Microregiunea Timis Torontal este situata in vestul Romaniei, in partea de sud a judetului Timis, fiind delimitata la sud si sud vest de frontiera cu Republica Serbia, la est de judetul Caras-Severin, la nord de municipiul Timisoara si este constituita din 3 mici orase ce nu depasesc 7.000 de locuitori fiecare, acestea fiind Deta, Gataia, Ciacova si 12 comune: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Padureni, Tormac, Voiteni, Moravita.

Strategia de dezvoltare - comuna BIRDA

31