UMF “Gr. T.

Popa” Iasi Data:

Facultatea de Medicina Stomatologica Medic:
Disciplina de Cariologie si Odontoterapie Restauratoare Student

Fisa de observatie clinica nr. ____

1. Date personale
Nume Varsta
Prenume Telefon
Adresa
Ocupatie
2. Motivele prezentarii
Durere Tulburari masticatorii Tulburari fizionomice
Sangerare gingivala Continuare tratament Colaborare interdisciplinara
3. Istoricul bolii carioase
a.Debut (an)
b.Evolutie: Lent-progresiva Rapid-progresiva
Nr. Redus de dinti afectati Nr. Crescut de dinti afectati
4. Factori de risc cariogen
Experienta carioasa (DMFT,DMFS)
Boli generale

Dieta

Cantitatea de placă (IP Silness Loe, Indicele

QH, API)
S. mutans
Program fluorizare

Rata secretiei salivare (RFR,RFS)

Capacitate tampon pH
Zone dentare susceptibilitate

5. Factori de risc leziuni necariogene

Eroziuni Abraziuni Abfractii
Extrinseci:-de mediu;ocupaţionali; Factori ce ţin de Contacte premature
- alimentari pacient
- medicamente
-stil de viaţă
Intrinseci - gastro-intestinal superior
- metabolici şi endocrini Interferenţe ocluzale
- medicaţie Factori ce ţin de
- alcoolism cronic material
- stress
- anorexia şi bulimia nervoasă
- ruminaţia Obiceiuri parafuncţionale
Diagnostic de boala carioasa
Nivel de afectare: Mare Redus
Nivel de acţiune (evolutie): Activa Cronica Oprita in evolutie
Model de atac: Risc:
Plan de tratament
Preventiv terapeutic

Restaurativ
Data: Pacient:
Dinte ___

Examen clinic
Anamneza - durere absenta □
- durere prezenta □
- spontan □ secunde □ minute □ ore □
- stimuli termici rece □ cald □ - stimuli mecanici □

Inspectie/palpare – suprafate afectate Ocl□ V □ O □ M □ D □ C □

- modificari de culoare smalt □ white-spot □ brown-spot □
- modificari culoare sub cupizi □ sub creasta marginala □
- pierderi de substanta □ incipient cavitare □ cavitare extinse □
- culoare dentina brun-inchis □ galbui □
- consistenta dentina dura □ medie □ moale □
- deschidere camera pulpara absenta □ prezenta □

Examene paraclinice
Teste de sensibilitate Normala □ Hipersensibilitate □ Hiposensibilitate□ Negativ □
Coloranti coloratie absenta □ coloratie prezenta □
Examen radiografic-
- carii ocluzale- indici E&T 1□ 2□ 3□ 4□ 5□
- carii proximale- indici E&T D1 □ D2 □ D3 □ D4 □ D5□
Examen laserfluorescenta (DIAGNOdent)- < 10 □ 10-20 □ 20-30 □ >30 □

Diagnostic
Carie □ Abrazie □ Obturatie □ Leziuni cervicale necariogene □
Leziuni distrofice □ Discromii □ Fractura □

Vestibul
ar ROSU Carie cavitara
ALBASTRU Carie necavitara
MARO Carie oprita in evolutie
PORTOCALIU Pierderi de substanta necariogene
NEGRU Restaurari nefizionomice
Mezial
Distal

Restaurari fizionomice

Parametri de evaluare leziuni carioase

a. Aspect clinic Oral Necavitara □ Cavitara □
b. Evolutie Acuta □ Cronica □ Oprita in evolutie □ Vindecata □
c. Tesut afectat Smalt □ Dentina □ Cement □
d. Profunzime Superficiala □ Medie □ Profunda □
e. Localizare Oluzala □ Proximala □ Vestibulo/Oral □ Cervicala □

Evaluare SIDEC (ICDAS)

PRIMARE CARS
CORONARE OCLUZALE SUPRAFETE NETEDE SUPRAFETE
VIZIBILE DIRECT NETEDE CU
DINTE VECIN
PREZENT
V O M D M D V O M D OCL

RADICULARE V O M D V O M D

Parametri de evaluare obturatii

1. Pierdere de substanta A□ B□ C□
2. Integritate marginala A□ B□ C□
3. Coloraţie marginală A□ B□ C□
4. Stare de suprafata A□ B□ C□
5. Culoare A□ B□ C□
6. Carie secundara Prezenta □ Absenta □
7. Punct de contact Corespunzator □ Necorespunzator □
8. Recidiva de carie Prezenta □ Absenta □

Diagnostic leziuni cervicale necariogene

Eroziuni □ Abfractii □ Abrazii □ Resorbtii cervicale externe □

Basic Erosive Wear Examination (BEWE)

Criterii pentru clasificarea uzurii erozive

Scor

0 Nici o eroziune a peretelui dentar

1 Pierdere iniţială a texturii de suprafaţă
2* Defect distinct, pierdere ţesut dur <50% din zona de suprafaţă
3* Pierdere ţesut dur ≥50% din zona de suprafaţă
*la scorurile 2 şi 3 dentina adesea este implicată

SCORUL BEWE
Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare
1. Sextant 2. Sextant 3. Sextant
(17–14) (13–23) (24–27)

Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Scorul cel mai mare Sumare Scor
4. Sextant 5. Sextant 6. Sextant
(37–34) (33–43) (44 – 47)
Tratament
Data Tratamente efectuate
 Examene Teste de vitalitate
complementare RX, Coloranti
Alte leziuni
Pierderi de substanta
Recidive de carii
Evaluarea Colorarea marginilor
obturatiilor Integritate marginala
Suprafata
Culoare
Evolutie

Forma anatomo-clinica
Evaluarea cariilor
Topografie

Dinte
Cod ICDAS

Topografie

Evaluarea cariilor Forma anatomo-clinica

Evolutie
Culoare
Suprafata
Evaluarea Integritate marginala
obturatiilor Colorarea marginilor
Recidive de carii
Pierderi de substanta
Alte leziuni
Examene RX, Coloranti
complementare Teste de vitalitate
Cod Descriere

0 Suprafata sanatoasa; nici o evidenta de carie prezenta (modificari absente si dupa uscare prelungita – timp sugerat de deshidratare 5 secunde) sau suprafetele cu defecte de
dezvoltare precum hipoplazii de smalt, fluoroza, uzura dentară (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare extrinseci sau intrinseci care se pot asocia cu obiceiuri necariogene
(consum frecvent de ceai).

1 Prime modificări vizibile la nivelul smaltului (ce se observa doar dupa o uscare prelungita (5 sec) sau cele strict localizate la întâlnirea dinre şanţuri şi fosete); Cand
suprafata este umeda nu exista nicio modificare de culoare ce poate fi atribuita activitati carioase, dar dupa o uscare prelungita (sunt recomandate aproximativ 5 secunde de uscare
pentru a deshidrata leziunea carioasa in smalt) este vizibila o opacitate carioasă sau o modificare de culoare (white-spot sau brown-spot) ce nu este in concordata cu aspectul clinic al
smaltului sănătos.

2 Modificari distincte vizibile la nivelul smaltului; Dintele trebuie examinat obligatoriu umed. Când dintele este umed se poate observa o opacitate carioasă (leziune de tip
white-spot) si/sau coloraţie maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele (nota: leziunea trebuie să fie vizibilă şi când dintele este uscat).

3 Distructie localizata la nivelul smaltului (fara semne clinice vizibile de afectare dentinara); In stare umeda a dintelui se observa clar opacitati carioase(white-spot) sau coloratii
carioase maronii(brown-spot) mai mari decat şanţurile şi fosetele. Dupa o uscare de aproximativ 5 secunde se observa o pierdere a structurii dentare la intrarea in sant, fisura, foseta
sau între acestea. Aceasta modificări vizuale sunt o dovadă a demineralizarii la nivelul intrarii în şanţuri, fosete, fisuri (pereţii fiind opaci (albi), maronii sau brun închis) şi cu toate că
şanţurile şi fosetele apar substanţial sau nenatural de largi decât normal, dentina NU este vizibilă pe pereţii sau la baza cavităţii sau a discontinuităţii. În caz de dubii sau pentru a
confirma evaluarea vizuală se pot folosi sondele WHO/CPI/PSR prin deplasarea lor usoara pe suprafeţa dintelui, confirmandu-se astfel prezenta cavitatii. Acest lucru este obţinut prin
alunecarea vârfului rotunjit de-a lungul şanţurilor şi fosetelor suspecte, o discontinuitate limitată fiind detectată atunci când vârful sondei cade în cavitatea sau discontinuitatea de pe
suprafaţa smalţului.

4 Modificare de culoare(sub forma de umbra, halou întunecat) provenite de la nivel dentinar, cu sau fara distructie localizată in smalt. Aceasta leziune apare ca o usoara
umbra de dentina colorata vizibila prin transparenta unui smalt aparent intact cu sau fără prezenţa unor semne de distrucţie localizată (pierderea continuităţii suprafeţei fără
expunerea dentinei). Aceasta umbra este vizibila mai usor atunci cand dintele este umed. Zona întunecată poate avea culoarea gri, albastru sau brun.Umbra trebuie să reprezinte în
mod clar o leziune carioasa ce a pornit de pe suprafata examinată.

5 Leziune cavitara distincta cu afectare vizibila a dentinei; Prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei subiacente.

6 Leziune cavitara distincta, extinsa, cu afectare vizibila a dentinei. Pierderi evidente de structura dentara, cavitatea este profunda si largă iar dentina este clar vizibila pe pereti si
la nivelul bazei. O cavitate extinsă implica cel putin jumatate din suprafata dintelui sau e posibil să ajungă la nivel pulpar, cu sau fara afectare pulpara.

Coduri CARS
0 = suprafata nerestaurata sau nesigilata
1 = sigilare partial prezenta
2 = sigilare prezenta in totalitate
3 = restaurare fizionomica
4 = restaurare din amalgam
5 = coroana metalica de invelis
6 = coroana din portelan, aur semifizionomica sau fatete
7 = restauratie pierduta sau fracturata
8 = restauratie temporara
9 = este folosit in urmatoarele conditii:
96 = suprafata dentara nu poate fi examinata: suprafata exclusa
97 = dinte absent prin carie (toate suprafetele dintelui vor fi notate 97)
98 = dinte absent din alte motive (toate suprafetele dintelui vor fi notate 98)
99 = dinte neerupt (suprafetele vor fi notate cu 99)

Un sistem de coduri format din doua cifre este utilizat in diagnosticare astfel:
• prima cifra indica restaurarea sau sigilarea,
• a doua indica codul de carie.
De ex:
un dinte restaurat cu amalgam care prezinta de asemenea o cavitate distincta extinsa cu dentina vizibila va fi notat cu codul 4(restaurari cu amalgam)-6(cavitate distincta) = 46
un dinte fara restaurari dar cu o cavitate vizibila va fi notat = 06.