Sunteți pe pagina 1din 9

V.

ABC-ul INTEGRĂRII EUROPENE

5.1 CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Uniunea Europeană (UE) reprezintă rezultatul unei asocieri a 25 de


state situate pe continentul european, ce ocupă o suprafaţă de peste 4
milioane de km2, cu aproximativ 460 milioane de locuitori.

5.2 CUM S-A CONSTITUIT UNIUNEA EUROPEANĂ?

La data de 9 mai 1950 ministrul de externe al Franţei, Robert


Schuman, a propus un plan pentru constituirea Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO). După cum se observă în schema de mai
jos, aceasta a stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

18 Aprilie 1951
Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Luxemburg semnează
Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi
Oţelului (CECO).
25 Martie 1957 - Roma
Cele 6 ţări semnează tratatele care instituie Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea
Economică Europeană (CEE). Tratatele au intrat în vigoare la 1
ianuarie 1958.
7 februarie 1992 – Maastricht
Este semnat tratatul care instituie Uniunea Europeană. Documentul
intră în vigoare la 1 noiembrie 1993.
2 octombrie 1997 – Amsterdam
Este semnat tratatul care pune bazele reformei instituţionale şi care
prezintă viziunea asupra Uniunii Europene. Documentul intră în
vigoare la 1 mai 1999.
26 februarie 2001 – Nisa
Este semnat tratatul care prevede schimbări la nivelul instituţiilor
europene (Parlamentul European şi Comisia Europeană).
Documentul intră în vigoare la 1 februarie 2003.

53
5.3 CARE SUNT MOMENTELE EXTINDERII UNIUNII
EUROPENE?

Extinderea Uniunii Europene este un proces continuu. Principalele


momente ale extinderii sunt următoarele:
1951 – Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg pun
bazele Uniunii Europene (UE - 6)
1973– aderă Marea Britanie, Irlanda, Danemarca. (UE - 9)
1981– aderă Grecia. (UE - 10)
1986– aderă Spania şi Portugalia. (UE - 12)
1995– aderă Austria, Suedia şi Finlanda. (UE - 15)
2004 – aderă Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania,
Estonia, Letonia, Cipru şi Malta. (UE - 25)
2007 – data prevăzută pentru aderarea României şi Bulgariei.

Letonia
Estonia
Lituania

Cipru
Slovenia

1986
Malta Grecia
Slovacia
1981

2007 Portugalia Cehia


Germania Irlanda
România
şi Bulgaria Italia
1951 Ungaria
Danemarca

Franţa
Belgia
Spania Marea Britanie Polonia
Olanda

Luxemburg 1973
2004
1995

Austria Finlanda
Suedia

54
5.4 CARE SUNT INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE?

Statele membre ale Uniunii Europene au delegat o parte dintre


puterile lor astfel încât în domenii specifice, de interes comun, deciziile
sunt luate la nivelul instituţiilor europene.
Principalele trei instituţii decizionale sunt: Parlamentul Uniunii
Europene, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană. Aceste
instituţii elaborează politici şi adoptă acte (regulamente, decizii,
directive) care sunt aplicate pe tot teritoriul Uniunii Europene.

Parlamentul Comisia Europeană Consiliul Uniunii


European Europene

Reprezintă conform Instituţie independentă Se mai numeşte şi


Tratatului de la Roma din punct de vedere Consiliul de Miniştri. Este
„popoarele statelor politic, Atribuţii: format din miniştri,
reunite în cadrul Elaborează propunerile reprezentanţi ai statelor
Uniunii Europene”. legislative membre. Componenţa
Parlamentul European Gestionează şi Consiliului variază în
este singura instituţia a implementează funcţie de problematica
Uniunii Europene ai politicile şi bugetul UE abordată.
cărei membri sunt Aplică legislaţia Uniunii Atribuţii:
aleşi direct de către Europene (alături de Funcţie legislativă şi de
cetăţenii statelor Curtea de Justiţie) adoptare a bugetului
membre. Parlamentul Reprezintă Uniunea Uniunii Europene,
European se reuneşte Europeană la nivel împreună cu
în plen la Strasbourg, internaţional. Parlamentul European
o săptămână în fiecare Sediul Comisiei Europene Coordonează politica
lună. este la Bruxelles. Comisia economică, externă, şi
Atribuţii: Europeană are în juridică a Uniunii
Funcţia legislativă prezent, 25 de membri, Europene.
Funcţia bugetară câte unul din fiecare stat Preşedinţia este deţinută
Controlul politic membru. de fiecare stat membru
asupra instituţiilor prin rotaţie, timp de şase
luni.

55
Alături de acestea trei, în Uniunea Europeană funcţionează o serie de
alte instituţii comunitare precum: Curtea de Justiţie a Comunităţii
Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea Europeană de Conturi,
Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Banca Centrală
Europeană, Mediatorul European, Autoritatea Europeană pentru
Siguranţa Alimentară, Oficiul pentru Armonizare Internă, Oficiul
Comunitar pentru Varietăţi Vegetale, Agenţia Europeană pentru Mediu,
ş. a.

5.5 CARE SUNT SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE?

Steagul Uniunii Europene:

Steagul, cu cele 12 stele, aşezate în cerc, pe un fond albastru,


semnifică unitatea şi identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezintă
solidaritatea şi armonia, iar stelele, în număr de 12, reprezintă
perfecţiunea.1

Imnul Uniunii Europene este: Oda bucuriei

Consiliul Europei a decis, în 1972, ca “Oda bucuriei” (parte din Simfonia


a IX-a compusă de Ludwig van Beethoven) să devină imnul său, iar in
1985, Statele Membre l-au adoptat, ca imn oficial al Uniunii Europene.

Moneda unică: Euro.

Simbolizată prin:

1
vezi: http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=1087&lid=1
56
Tratatul de la - Maastricht din 1992 introduce Uniunea Economică şi
Monetară şi pune bazele monedei unice. În decembrie 1995, Consiliul
European de la Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de
“euro”. Începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în
circulaţie.

Deviza Uniunii Europene este: Unitate în diversitate

A fost folosită pentru prima dată în 2000 (cu aproximaţie) şi a fost pentru
prima dată menţionată oficial in Tratatul de instituire a unei Constituţii
pentru Europa, încheiat în 2004. Semnificaţia devizei este că, prin
Uniunea Europeană, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra
împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi că
numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt
un atu pentru continentul nostru.2

Ziua Europei: 9 mai

În această dată se aniversează primul pas făcut către constituirea


Uniunii Europene de ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman în
9 mai 1950.

5.6 CE ÎNŢELEGEM PRIN VALORI EUROPENE3?

Valorile, au caracter de repere absolute4 sau principii generale


despre ceea ce este dezirabil5, orientând opţiunile şi acţiunile oamenilor
şi grupurilor. Ele pot fi înţelese ca nişte criterii, recunoscute de către
comunitate sau societate, care stau la baza deciziilor personale. Altfel
spus ele reprezintă aprecierea pe care un subiect o manifestă faţă de un

2
vezi: http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=1087&lid=1
3
vezi şi: http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=5901&lid=1
4
precum Binele, Adevărul, Dreptatea
5
ceea ce este de dorit din punct de vedere social
57
obiect (lucru, idee, atribut, relaţie) după criteriul satisfacerii unei nevoi
sau unui ideal împărtăşit social.
Pentru a avea o imagine a ceea ce Uniunea Europeană consideră a
fi valori europene, cel mai bun punct de plecare îl constituie Constituţia
Europeana, care, enunţă încă din Partea I, Titlul I, Articolul I -2, numit
Valorile Uniunii următoarele:

„Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii


umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept,
precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste
valori sunt comune statelor membre într-o societate
caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie,
solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.”

5.7 CE ESTE POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ?

Politica Agricolă Comună (PAC) este o modalitate de abordare a


problematicii domeniului agricol la nivelul Uniunii Europene, care se
regăseşte într-o serie de reglementări şi legi aplicate în ţările membre.

Principiile după care se ghidează PAC sunt următoarele:

Piaţa unică europeană (libera circulaţie a produselor agricole


prin stabilirea de preţuri comune şi organizaţii/instituţii
comune)
Favorizarea produselor ce provin din Comunitatea Europeană
prin protejarea pieţei interne faţă de produsele importate
Finanţarea politicilor comune din bugetul comunitar

Obiectivele PAC sunt:

Asigurarea unui standard ridicat de viaţă a comunităţii agricole

58
Implementarea unei agriculturi care să respecte mediul
înconjurător
Stabilizarea pieţelor şi îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole
Creşterea vitalităţii zonelor rurale şi a productivităţii
Preocupare pentru bunăstarea animalelor

5.8 CE REPREZINTĂ TRATATUL DE ADERARE AL ROMÂNIEI


LA UNIUNEA EUROPEANĂ?

Tratatul de aderare6 este un document, semnat la 25 aprilie 2005 în


Luxemburg, prin care se prevede aderarea României şi a Bulgariei la
Uniunea Europeană. Acesta reflectă condiţiile aderării României (şi
Bulgariei) la Uniunea Europeană. Prin Tratatul de aderare, tratatele
constitutive ale Uniunii Europene7 devin parte integrantă a legislaţiei
României. Tratatul de aderare este direct aplicabil tuturor cetăţenilor
României, creând atât drepturi, cât şi obligaţii.
Tratatul de aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană
cuprinde8:

Părţile generale (Tratatul propriu-


zis, Actul de aderare / Protocolul de
aderare);
Anexele (măsurile convenite în
cadrul negocierilor – măsuri
permanente şi măsuri temporare)
Declaraţiile.

6
Tratatul de aderare poate fi consultat pe site-ul Ministerului Integrării Europene la
adresa: http://www.mie.ro/_documente/negocieri/cuprins_tratat_aderare.htm
7
vezi punctul 2 al acestui capitol: Cum s-a constituit Uniunea Europeană?
8
Informaţiile ce urmează sunt preluate şi adaptate de pe site-ul MIE: www.mie.ro
59
Tratatul de aderare propriu-zis

Cuprinde şase articole şi consacră aderarea României şi Bulgariei la


Uniunea Europeană, precum şi faptul că prin aderare cele două state
devin parte la Tratatul de instituire a Constituţiei pentru Europa, în
condiţiile reglementate prin Protocolul anexat la acest Tratat.

Actul de aderare / Protocolul de aderare

Actul de aderare cuprinde modificările aduse prin aderarea României


şi Bulgariei la Uniunea Europeană tratatelor constitutive în vigoare în
prezent: Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene
a Energiei Atomice (EURATOM).

Protocolul de aderare adaptează Tratatul Constituţional pentru a


face posibilă aderarea României şi Bulgariei la acest document.

Anexele

Sunt în număr de 9 şi sunt identice pentru cele două documente,


Actul de aderare, respectiv, Protocolul de aderare. Cuprind listele de
acorduri şi convenţii la care România şi Bulgaria trebuie să devină
parte de la data aderării, listele documentelor comunitare care
trebuie adaptate în vederea luării în considerare a participării
României şi Bulgariei, precum şi măsurile convenite în urma
negocierii.

Declaraţiile

Sunt anexate Tratatului de aderare au caracter politic si nu produc


efecte juridice. Astfel, se regăsesc următoarele documente:
Declaraţia comună a statelor membre (UE 25) privind libera circulaţie
a persoanelor; Declaraţia comună a UE 25 si a Comisiei Europene

60
privind pregătirile pentru aderare ale Bulgariei şi ale României;
Declaraţia comună a Germaniei şi Austriei privind libera circulaţie a
persoanelor; Declaraţia Bulgariei privind alfabetul chirilic.

61