Sunteți pe pagina 1din 5

PSIHEDELICE

LSD
Vindeca dependenta,
trateaza depresia si
durerile de cap

Prodan Cristina-Mihaela
Gr. 22, Seria IV
MG II
Psihedelic: Care se caracterizează prin efecte de lumină, culoare,
atmosferă sonoră etc.; care evocă viziuni, halucinaţii, vise produse prin drogare.(DEX)
Drogurile halucinogene: sunt un grup de substante care produc
modificari importante si tranzitorii in procesul gandirii, cu efecte psihologice ce tin de
alterarea perceptiilor si modificarea starii de constienta.
Halucinogenele produc halucinatii prin distorsionarea realitatii celor care
o consuma, simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate si amestecate. Se
produce un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzatiilor si se inverseaza modul de
perceptie a spatiului si timpului, se “vad” sunete si se “aud” culori, apar distorsiuni ale
marimilor obiectelor, subestimari sau supraestimari ale distantelor si marimilor.
LSD(LSD= acid dietil-amina lysergic) este considerat cel mai potent
halucinogen cunoscut, dozele halucinogene (25 - 50 μg) sunt suficiente pentru a produce
efecte psihodisleptice. Popularitatea se inregistreza mai ales in randul adolescentilor si a
persoanelor tinere, fiind semnalat indeosebi consumul ca "drog de petrecere" ("party
drug"). Exista cel putin 80 de denumiri in argou atribuite formelor sale de prezentare, in
functie de desenele dozelor. Cele mai obisnuite: Acid, Trips, Yellow Sunshines, Blotter,
Tabs, Doses, Pills.
Forme de prezentare si comercializare
Substanta activa se dizolva în lichide, într-o anumita concentratie, si
se
aplica apoi pe un substrat:comprimate de dimensiuni foarte mici si colorate
("microdots");cuburi de zahar impregante cu solutie de LSD;bucati de
gelatina (obtinute prin amestecarea solutiei de LSD cu gelatina si prelucrarea
amestecului rezultat in forme denumite "window panes");"timbrele" - cel mai
frecvent folosite - impregnarea unor bucati de hartie sugativa de marimea
timbrelor postale, cu solutie de LSD, decorate cu desene variate, colorate;
lichid (ocazional).
Administrare
Administrat oral, efectul LSD începe sa se instaleze dupa circa 45 de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva minute. Efectele evidente ale
LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului, în primul rând
asupra sistemului limbic si sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.).
Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si
influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru
înconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive. Efectele in
general, sunt imprevizibile, fiind influentate de cantitatea consumata,
personalitatea consumatorului, dispozitia si asteptarile acestuia, contextul
utilizarii
Efecte
De obicei, efectele apar in 40 - 60 minute, ating maximul dupa 2 - 4 ore si
se mentin 6-12 ore. LSD poate sa determine: midriaza; anorexie; hipertensiune
arteriala; cresterea alurii ventriculare (tahicardie); hipertermie; greata,
varsaturi;disconfort abdominal;afectarea functiei psihomotorii, urmate
de insomnie (dupa ce drogul a fost indepartat); nivel crescut al glicemiei.
Efecte chimice si fiziologice:
Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza
minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12 ore. În medie,
sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi
senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori.
Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se
dilata (ceea ce poate duce la fotofobie în cazul luminii puternice), iar ocazional
se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul
vomei din trunchiul cerebral.
Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza
destul de rapid. Cine ia LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu mai
simte efectul din a treia zi. Aproape toti oamenii care au încercat macar odata
substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea
crescuta a culorilor.
Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, decât pseudohalucinatii,
consumatorii fiind aproape întotdeauna constienti de faptul ca impresiile
traite nu sunt reale.
Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute
pâna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare,
tulburând perceptiile noastre, strict constante în mod normal. Într-un fel, LSD
permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc
starea de constienta. La fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub
influenta LSD toate lucrurile îi sunt noi si unice - va constata, poate, ca
ciocolata îi place acum mai mult ca niciodata. Asemenea copilului însa,
consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social
prietenos si suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc împotriva unui bad trip
(engl. calatorie nereusita - experienta negativa, episod disforic - n .tr.). Trairile
din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale
consumatorului fata de consum, cât si de sugestiile pe care le primeste din
mediul sau social.
Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel
celular, precum si malformatii congenitale, la copiii mamelor care au
consumat LSD în timpul sarcinii.
Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece în episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica
preexistenta, o stare depresiva înainte de consum poate degenera într-o
experienta "horror" ("horror-trip"). Astfel, pot aparea stari de anxietate
masiva a caror durata se întinde pe mai multe ore. Experienta "bad trip" se
poate încheia fie spontan, fie cu ajutor din partea medicului (clorpromazina -
un neuroleptic comercializat sub numele de Megaphen - este un antidot
eficient). Daca reactia negativa nu remite în timp util, poate fi urmata de o
faza psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic
(de regula ca în cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii). Astfel de reactii
psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel de tulburari,
persoane la care predispozitia este determinata de tare din timpul copilariei,
eventual combinate cu existenta unor factori genetici. Riscul cel mai mare îl
prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana
drogata având convingerea ca poate zbura.
Psihoza de reevocare (flashback):
În acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi
intense de frica si dezorientare, ce poate aparea la saptamâni sau luni dupa
consumul propriu-zis al LSD-ului si care are un real efect de acces psihotic.
Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii.
Potential de dependenta-LSD nu este un toxic ce da dependenta.
LSD: Vindeca dependenta, trateaza depresia si durerile de cap
Multi dintre noi stim ca in anii '50 si '60, unele guverne au facut experimente
cu LSD pe oameni, dar mai putini au aflat si ca diferite comunitati psihiatrice
au luat parte la acest proiect. Studiile de atunci aratau ca un tratament cu
LSD impotriva consumului de alcool, avea o rata de succes de 50%, fata de
numai cele 10 procente ale organizatiei Alcoholics Anonymous. In spitalul
Spring Frove State din Maryland, cercetatorii au administrat LSD unor
pacienti bolnavi de cancer in faza terminala, pentru a testa efectele drogului
asupra anxietatii provocate de gandul mortii. O treime dintre pacienti au
declarat ca se simt mult mai putin tensionati, fricosi, depresivi si durerea este
mult mai mica. Alti 33 la suta din totalul pacientilor au declarat ca efectele au
fost moderate, iar cei ramasi au spus ca nu am simtit nicio imbunatatire, dar
nici agravare.
Psilocibina gasita in ciupercile psihedelice are efecte similare cu LSD-ul, in
special cand este vorba despre tratamentul impotriva migrenelor. O mica
cantitate de psilocibina (cat sa nu produca efecte psihedelice), poate elibera
durerea de cap si poate reduce frecventa migrenelor.
Drogul este testat in acest moment si in tratamentul obsesiei compulsive. Un studiu
realizat de Universitatea din Arizona a arata faptul ca cei care sufera de
aceasta boala au intrat in remisie temporara, dupa administrarea acestui
drog.
.

Bibliografie:
Curs “Droguri si dependente”-“Halucinogene”
http://sanatate.ele.ro/Medicina-Alternativa/Drogurile-sunt-folosite-in-medicina-I-_--
a11244.html
http://www.studentie.ro/Referate/Medicina/Referat-DESPRE-
LSD_i46_c988_62820.html
http://www.sfatulmedicului.ro/Halucinogene/lsd_4301
http://www.dependenta.ro/drog_LSD.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_lisergic_dietilamid