Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Sus
Fractura de femur consta in ruptura portiunii superioare a membrului inferior (osul coapsei).
Majoritatea fracturilor de femur intervin la nivelul colului femural si in regiunea trohanteriana,
chiar sub colul femural.
Fracturile de femur sunt frecvente si pot fi foarte grave deoarece intervin adesea la batrani si de
obicei este nevoie de corectie chirurgicala care este urmata de o recuperare lenta. Studiile arata
ca adultii care isi fractureaza femurul si nu sunt deja internati intr-un azil sau spital, pot avea
nevoie de ingrijiri speciale pentru un an, in proportie de 25% din cazuri.
Deoarece batranii au adesea oasele fragile si asociaza alte afectiuni ei pot avea risc crescut pentru
complicatii ca infectiile, tromboflebita profunda (formarea unui cheag intr-o vena profunda) sau
embolie pulmonara (cheaguri in plamani), pneumonie si dureri datorita presiunii exercitate de
fractura. Aproape 30% din batranii cu fractura de femur decedeaza in timpul primului an de la
fractura.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament
6. Profilaxie
7. Prognostic
Cauze
Sus
La copii si adultii tineri, accidentele severe ca cele de bicicleta sau masina, cele din sport si cele
de la inaltime, sunt cauzele cele mai frecvente.
La batrani, fracturile de femur sunt majoritatea date de caderi. Chiar si o cadere usoara poate
duce la fractura a unui femur demineralizat.
Motivul pentru care caderile sunt cauza majoritatii fracturilor, incluzand cele de femur, pe
masura ce oamenii inainteaza in varsta este faptul ca oasele devin mai fragile si se rup mai usor o
data cu inaintarea in varsta. Incepand cu varsta de 30 de ani, elementele osului incep sa fie
resorbite de organism mai rapid decat sunt inlocuite, astfel osul devine mai subtire si mai
hipodens. Daca oasele ajung la o anumita densitate ne putem gandi la osteoporoza. Osteoporoza
si fractura de femur afecteaza femeile mai mult decat barbatii, deoarece barbatii au densitatea
osului mai mare decat femeile si datorita scaderii cantitatii de hormoni estrogeni a femeii in
menopauza.
Nivelele mai mici de estrogen duc la oasele fragile. Nivelele scazute de testosteron pot, de
asemenea, sa accelereze demineralizarea oaselor la barbati. In timp ce barbatii au o crestere a
riscului de fractura de femur pe masura ce inainteaza in varsta, femeile au din start o densitate
osoasa mai mica, demineralizari mai mari ale oaselor dupa varsta mijlocie si traiesc mai mult ca
barbatii. Ca rezultat, mai mult de 75% din toate fracturile apar la femei.
Simptome
Sus
Cel mai frecvent simptom al fracturii de femur este durerea severa in femur sau in regiunea
abdominala inferioara. Piciorul afectat poate fi orientat spre exterior, poate fi mai confortabila
indepartarea lui de celalalt membru si se poate observa faptul ca este mai scurt decat membrul
neafectat. De obicei este imposibila folosirea membrului la mers sau chiar pentru sprijin.
In multe cazuri se poate mentiona doar durere in coapsa sau genunchi. Mersul poate fi posibil,
desi foarte dureros, in fracturi prin tasare.
Simptomele se evidentiaza dupa o cadere, dar o fractura se poate produce fara un astfel de
eveniment, in special in cazul in care osul a fost afectat de osteoporoza sau alte boli.
Investigatii
Sus
Fracturile de femur sunt diagnosticate de obicei pe baza unui examen obiectiv si a unei
radiografii osoase. Semnele de fractura de femur includ durerea puternica, membrul inferior mai
scurt decat cel neafectat si rotatie externa a acestuia.
Uneori fractura nu este vizibila pe radiografia initiala (fractura oculta), dar medicul va suspecta
in continuare o fractura de femur datorita durerii de femur sau unui accident recent. In aceste
cazuri, un RMN (scanare prin rezonanta magnetica nucleara care ne ofera imaginile cele mai
bune ale osului si a tesutului moale), un CT (computer tomografia, alta metoda de a obtine
imagini mai bune decat radiografia) sau scanarea osului (ce presupune injectarea de substanta de
contrast si apoi obtinerea unor imagini amanuntite ale fracturilor) pot fi facute. Fracturile care nu
se pot vizualiza pe o radiografie simpla, pot fi observate pe un RMN sau CT.
Femeile care sunt la menopauza si au o fractura de femur, pot prezenta osteoporoza sau risc
crescut pentru osteoporoza. O osteodensitometrie (examinare ce masoara densitatea osului) este
un test pentru osteoporoza si o poate detecta precoce.
Pentru prevenirea fracturii de femur, medicul trebuie sa intrebe persoanele in varsta cel putin o
data pe an daca au cazut. Pentru un raspuns afirmativ se poate face un test simplu pentru a
aprecia riscul unor caderi viitoare. Medicul va observa daca pacientul se poate ridica de pe scaun
fara sa foloseasca mainile, daca poate face cativa pasi si daca se poate intoarce. Daca se observa
dificultati in miscare sau dezechilibru, este nevoie de o investigare mai amanuntita. Aceasta
include o anamneza, o reevaluare a tratamentului si un examen oftalmologic, o examinare a
echilibrului sau masurarea fortei musculare.
Tratament
Sus
Tratament - generalitati
Scopul tratamentului este de a permite pacientului sa faca majoritatea miscarilor pe care le putea
face inainte de fracturare, fara durere. Cel mai utilizat si aproape intotdeauna cel mai bun
tratament este cel prin corectie chirurgicala. Interventia chirurgicala asigura alinierea oaselor in
pozitia fiziologica pentru o vindecare corecta.
Dupa fracturare este posibil sa fie nevoie de o reducere a oaselor prin tractiune continua pana la
interventia chirurgicala. Tractiunea se face cu greutati atarnate de picior cu benzi, panglici sau
ghete speciale care furnizeaza o tractiune constanta asupra piciorului. Ideea ar fi sa se manevreze
usor locul fracturii, cu scopul de a scadea durerea si spasmele musculare. Ajuta, de asemenea, la
pastrarea osului in pozitie fiziologica pana la operatie.
O fractura de femur se opereaza cat mai repede posibil dupa pronuntarea diagnosticului, de
obicei in urmatoarele 24 de ore. In unele cazuri poate fi amanata pentru o zi sau doua pentru
rezolvarea altor probleme medicale (ex. deshidratarea) si pentru reducerea complicatiilor ce pot
interveni in timpul operatiei.
Sunt mai multe tipuri de operatii pentru fractura de femur si depind de localizarea fracturii, de
gradul de fragmentare (fracturile cominutive) si de varsta.
Unii chirurgi practica inlocuirea de femur minimal invaziva. Se face o incizie mica pentru a
minimaliza pierderile de sange, pentru scurtarea timpului de vindecare si pentru o cicatrice mai
mica. Totusi, aceasta procedura se poate solda cu mai multe complicatii de genul infectiilor,
lezarii de nervi si pozitionarii incorecte a componentelor articulatiei femurului.
O astfel de operatie promite mult, dar necesita un chirurg cu multa experienta si in momentul
actual exista putine studii care compara acest tip de operatie cu cea clasica. Pana cand riscurile si
beneficiile pe termen lung nu vor fi studiate, poate exista un risc mai mare in alegerea unei
proceduri minimal invazive executate de un chirurg cu mai putina experienta care ar lasa o
cicatrice mica, decat unul cu mai multa experienta care ar aplica o artroplastie clasica.
Reducerea (alinierea corecta a osului) si fixarea interna (stabilizarea osului rupt) sunt proceduri
utilizate in cazul persoanelor tinere, active, in timp ce artroplastia (inlocuirea articulatiei
femurului) este efectuata la persoanele in varsta, mai putin active. Decizia in privinta tipului de
interventie va fi luata de chirurg care va lua in considerare tipul fracturii, varsta, activitatea si
optiunea pacientului. Studiile pe cazurile de fractura de femur dezaxate, arata ca, pe termen lung
artroplastia totala trebuie refacuta in mai putine cazuri decat cea partiala, dar operatia necesita
mai mult timp si sanse mai mari de infectie precum si de deces.
Operatia este de obicei cea mai eficienta pentru fractura de femur, desi in majoritatea cazurilor, e
posibil sa nu-si recapete functia integrala dinainte de fractura. In general, daca pacientul era activ
si sanatos inainte de fracturare este recuperat mai repede dupa interventia chirurgicala. Daca a
avut alte probleme de sanatate si a dus o viata sedentara exista sanse crescute de complicatii dupa
tratamentul chirurgical.
Sunt putine cazuri in care nu se intervine chirurgical, de exemplu la oamenii care au risc crescut
pentru complicatii in timpul interventiei sau dupa si care nu ar beneficia de rezultate bune dupa
interventie, de exemplu cei care nu puteau merge inainte de operatie sau care aveau dureri mici.
In aceste cazuri se foloseste medicatia antialgica (pentru durere).
Tratament la domiciliu
Pentru recuperarea in urma unei interventii chirurgicale medicul va recomanda un program de
reabilitare in functie de partea de femur fracturata si tipul interventiei. Acest program va include
exercitii pentru tonusul muscular si pentru o mobilizare cat mai buna prin activitati de rutina si
comportament activ.
Dupa o interventie pe femur persoana poate invata metode noi pentru a desfasura aceleasi
activitati simple de fiecare zi:
- este posibil sa aiba nevoie de un cadru sau un baston pentru cateva luni.
- gatitul si alte activitati zilnice, ca dusul zilnic, pot fi dificile de unul singur. Sunt tot felul de
aparaturi de sustinere care pot ajuta persoana.
- se pot face unele ajustari la domiciliu pentru a reduce accidentele casnice.
Profilaxie
Sus
Fundatia nationala de osteoporoza recomanda 400 pana la 800 unitati internationale (UI) de
vitamina D pe zi. A nu se administra mai mult de 800 UI de vitamina D pe zi decat daca doza
este prescrisa de medic, deoarece poate fi daunatoare. Doza zilnica de vitamina D poate fi luata
dintr-un pahar de lapte sau alte produse cu adaos de vitamina D. De asemenea, o alta sursa de
vitamina D este lumina soarelui pentru cel putin 15 minute pe zi.
Studii recente au aratat ca suplimentele de calciu si vitamina D nu vor preveni fracturile de femur
la oamenii care deja au risc crescut pentru fracturi de femur prin greutate mica sau fracturi in
antecedente. Oricum, o alimentatie bogata in calciu si vitamina D de-a lungul vietii va ajuta la
pastrarea unui sistem osos mai puternic.
Exercitiul fizic si activitatea zilnica ajuta la mentinerea rezistentei osoase. Exercitiile ca mersul,
alergatul, ridicatul de greutati mai mici ajuta la minimalizarea pierderilor osoase. Medicul va
recomanda exercitiul fizic corespunzator. Inceputul programului de exercitii se face usor, in
special daca pacientul a fost sedentar. Un studiu recent a aratat ca exercitiul fizic moderat ca
mersul, a fost asociat cu un numar mic de fracturi la menopauza.
Pacienta trebuie sa consulte un medic pentru o substitutie hormonala sau alt tratament daca are
risc crescut pentru osteoporoza.
Unii medici recomanda tratament hormonal, dar trebuie studiat raportul risc-beneficiu. Alte
medicamente ca bifosfonatii incluzand alendronatul (Fosamax) si risendronatul (Actonel),
raloxifenul (Evista), calcitonina (Calcimar sau Miacalcin) sunt, de asemenea, folosite pentru
prevenirea sau tratamentul osteoporozei.
Studiile arata ca in general, aceste medicamente, in special bifosfonatii, reduc semnificativ riscul
unei fracturi de femur la femeile in varsta.
A nu se consuma mai mult de o bautura alcoolica pe zi! Oamenii care consuma mai mult au risc
crescut pentru osteoporoza. Abuzul de alcool creste riscul de accidente si fracturi.
A nu se fuma! Fumatul implica un risc crescut pentru dezvoltarea osteoporozei si creste rata de
demineralizare a oaselor.
Evitarea accidentelor
Majoritatea fracturilor de femur au loc la o cadere. Factori care cresc riscul sunt:
- echilibrul si coordonarea scazute
- nesiguranta pe un membru sau pe ambele
- tratamentul cu medicamente care au ca efecte secundare somnolenta, ameteli sau astenia
- tulburarile de vedere
- abuzul de alcool
- confuzia sau rationamentul alterat (datorat varstei sau bolilor ca dementa).
Unele medicamente ca cele pentru somn sau cele pentru durere pot creste riscul accidentelor
- incaltamintea cu toc jos si comoda
- folosirea corecta a aparaturii de sustinere
- protezele de femur - Protezele de femur arata ca un corset cu captuseala pe ambele femururi
pentru a reduce impactul caderii. Studii recente au demonstrat ca protezele de femur reduc
accidentele ce se soldeaza cu fracturi de femur cu aproximativ 54% la persoanele peste 70 de ani,
care au unul sau mai multi factori de risc pentru fractura de femur. Multe persoane din studiu au
refuzat sa le poarte. Alte studii au concluzionat prin faptul ca protezele de femur nu previn
fracturile prin cadere. Pot fi de ajutor in mod special oamenilor din azile sau din alte institutii de
asistenta sociala.
Prognostic
Sus
Imediat dupa interventie se vor administra medicamente care controleaza durerea si, daca este
cazul, anticoagulante. Pacientul poate avea o sonda urinara pentru a nu fi nevoie sa se ridice din
pat pentru a mictiona. De asemenea, se pot folosi pompe compresive ale membrului pentru
circulatia sangvina sau pentru a preveni trombemboliile si o perna intre picioare pentru
mentinerea femurului operat intr-o pozitie corecta. In cazul unei tulburari de tranzit intestinal, se
solicita interventia asistentei sau a medicului.
Medicul poate invata pacientul sa faca exercitii simple respiratorii pentru prevenirea congestiei
pulmonare in timpul repausului. Pacientul poate sa inceapa perioada de recuperare cu miscari de
ridicare si coborare, de flexie a membrelor (astfel incat sa mentina o circulatie buna a sangelui) si
sa pastreze o pozitie corecta a femurului in timpul miscarilor.
Sunt multe aspecte de luat in considerare dupa o operatie pe femur. Batranii au adesea nevoie de
ingrijiri speciale incluzand fizioterapie, asistenta la bucatarie, tratament asistat si igiena
personala. Medicamentele anticoagulante sunt prescrise pentru a reduce riscul trombemboliilor si
accidentului vascular cerebral asociat acestora, embolia pulmonara sau tromboflebita. Pacientul
va lua acest tratament pentru cel putin 3 saptamani, pana se va mobiliza complet si va avea o
activitate normala.