Analiza viselor

Ce semnificatie mai are in terapia analitica analiza viselor?

-Mai este calea regala catre inconstient(Freud, 1900)? Sau este doar o
cale printre altele de a ne apropia de inconstientul unui analizand?
-Este mai important chestionarea semnificatiei continutului latent al
viselor? Sau ar trebui sa ne indreptam atentia spre travaliul
analizei viselor si atunci ce(mai) este un vis manifest?
Structura prezentarii
1. Scurt istoric
2. Importanta interpretarii viselor
3. Functiile visatului
4. Diferentierea: vis manifest/ vis latent
5. Visele in tratamentul pacientilor cu tulburari severe ale Eului
1.SCURT ISTORIC
Teoria psihanalitica: visul este ,,paznicul visului”deoarece in timpul visarii se ajunge la o
satisfactie halucinatorie a dorintelor infantile in cea mai mare parte sexuale.
Visul este o formatiune de compromis intre impulsuri pulsionale interzise pe de o parte si
apararile impotriva acestora pe de alta parte. Visele nu sunt intamplatoare si absurde,
ele au sens, care are de-a face nemijlocit cu viata visatorului. Este OK sa punem
stapanire pe acest sens prin travaliul hermeneutic psihanalitic pornind de la visul
manifest si de la asociatiile visatorului in contextul relatiei transferential-
contratransferentiale si abia apoi sa reconstruim gandurile latente ale visului.
Elementele latente ale visului=dorinte pulsionale infantile care obtin in vis satifacerea
halucinatorie dar inselatoare
Travaliul visului compune din acele dorinte infantile, din resturi diurne si exigentele
cenzurii VISUL MANIFEST pe care si-l aminteste analizandul
Din aceasta reprezentare in memorie si mai ales din comunicarea visului catre o terta
persoana are loc o ELABORARE SECUNDARA
Travaliul visului este de fapt o activitate de mascare cu scopul protejarii somnului
visatorului, impiedicarea trezirii( desi are loc o implinire inselatoare si deformata a
dorintei)
Visul serveste descarcarii impulsurilor inconstiente via implinirea halucinatorie a
dorintelor, in forma deghizata, pentru a proteja somnul.
Teoria psihanalitica a visului a fost cea care s-a modificat cel mai putin in ultimii 80 de
ani.
Jung (1948) Schultz-Hencke(1949) atribuie visului o functie compensatorie
Adler (1913) a indicat propensiunea spre viitor a activitatii spirituale umane, functie
anticipatorie, de rezolvare a problemelor.
Freud critica( mai ales pe Maeder) aceasta conceptie deoarece ar eluda diferenta dintre
vis latent si vis manifest. Functia de rezolvare a problemelor nu este o functie
specifica visului ci o activitate a gandirii constiente, vigilente.
Grunert(1977) extinde ideile freudiene: in vis nu se exprima numai dorinte pulsionale ci si
trebuinte narcisice si traumatizari, atrage atentia asupra functiei autoreprezentative,
conform viziunii actuale despre procesele de desprindere si individuatie din primii ani
de viata s-ar orienta mai ales pe modelul conflictului nevrotic
Temele de cercetare contemporane(Zeppelin, Moser,1987) au emis ipoteza ca visul este
generat de facto si in continutul manifest al visului se figureaza procese comunicativ-
afective(conflicte actuale ale visatorului)
2. Importanta interpretarii viselor
Relatarile de vise pot oferi ocazia pentru reconstructia materialului preoedipian.Amintiri
condensate si deformate datorita unor conditii ce apar retroactiv, in vise pot sa se
exprime relativ nedeformat (fantasme amenintatoare in vise de angoasa)
Destainuirea de sine regresiva conduce la o deschidere treptata a inconstientului,
prelucrarea unor experiente traumatizante in contextul dinamicii familiale(ex pag.118)
Visul construieste calea dintre trecut si prezent servind nu numai reconstructiei, ci si unei
mai bune intelegeri a circumstantelor de viata actuala
Visul cu asociatiile care tin de acesta pot fi puncte de cristalizare a intelegerii relatiei.
Visul poate avea si functie de rezistenta!
-odata cu consolidarea nevrozei de transfer nu numai asociatiile analizandului adopta o
semnificatie transferentiala ci si comunicarea, uitarea viselor, a asociatiilor la visele
uitate
Analizantii se simt chiar obligati sa-si povesteasca visele aceluia despre care este vorba
in ele, intr-o forma ascunsa analistului.( functia comunicativa a visului, in sensul
axiomei memoriei legate de stare)
3.Functiile visatului
,,Nu exista vise fara dorinte pulsionale. Desi acestea provin din copilarie, ele isi
pastreaza toata viata pretentiile de satisfacere”(Altman, 1981)
f. de realizare a dorintelor, ,, functia de ventil”, de a descarca excitatii acumulate
Fosshage(1983) a aratat ca visele sunt un rezultant al regresiei legate de
conceptualizarea procesului primar, iar trairea la nivelul procesului primar este
expresia unei forme primitive de perceptie si gandire. Aceasta ipoteza trece cu
vederea faptul ca visele au functii de organizare sunt utile pentru aprecierea nivelului
relatiilor cu obiectele.
Noy(1969, 1979) a dat argumente precum ca si trairea de la nivelul procesului primar se
dezvolta, poate ca mecanismele fundamentale de condensare, deplasare,simbolizare
raman aceleasi dar nivelul de functionare se schimba
(ex. Pag.123)
Cercetarea viselor in fazele REM a aratat in plus ca experientele stimulatoare si
semnificative afectiv sunt preluate in continutul manifest al visului(Greenberg si
Pearlman, 1975)
Valoarea explicativa a conceptiei clasice este doar limitata- daca in vis apar continuturi
conflictuale, procesele organizatoare si reglatoare pot sa-si piarda trecator prioritatea
Dupa Breger(1977) visele servesc integrarii materialului care starneste afect in structurile
memoriei care s-au demonstrat ca valoroase in raport cu teme asemanatoare
Palombo(1948), visarea faciliteaza preluarea de date din memoria de scurta durata cu
ajutorul unei potriviri pe baza de congruenta a experientelor actuale cu experiente
corespunzatoare din trecut
Fosshage(1983), in timpul visarii au loc intr-o stare de constiinta modificata o
monitorizare si o reglare a afectelor, reprezentarilor si gandurilor declansate in timpul
zilei, strans legata de retelele complexe motivationale, de memorie si interactionale
Functia de reglare ,de solutionare a conflictelor , de reorganizare a visului are consecinte
pentru abordarea clinica a viselor- nu numai ca ofera posibilitati de interpretare( de ex
stapanire si reglare a discrepantelor legate de propria valoare in anumite interactiuni),
ci le adauga continutului manifest (alaturi de atitudinea in procesul de cautare)
4. Diferentierea: vis manifest/vis latent
Diferentierea nu pare a fi foarte simpla, situatia se poate prezenta astfel:
-regula freudiana este de a detecta gandurile latente ale visului in spatele textului
comunicat manifest(procedeu psihanalitic)
-intr-o interpretare fara legatura cu contextul interactiv si asociatiile analizandului in
care apar situatii transferentiale, datele manifeste sunt luate de bune, iar
deplasarea, condensarea, simbolizarea nu sunt abordate profund
Erikson(1995),,La o vedere mai amanuntita, diferenta radicala intre visul manifest si
cel latent se dizolva intr-un continuum de trasaturi mai puternic manifeste sau
mai puternic latente”
-de cele mai multe ori cand vorbim de visul manifest ne referim la relatarea verbala
exprimata de pacient(ex. Pag.130)
-visul latent se poate construi numai cu ajutorul visului relatat si fara asociatii
explicite retroactive
-mecanismele visului(condensarea, deplasarea, simbolizarea,elaborarea
secundara) pot fi deduse pa baza visului manifest
-visul manifest nu ar trebui prelucrat fara asociatiile unui pacient, iar punctul de
unde se sfarsesc relatarile visului si incep asociatiile este esential in cura
analitica
-Pulver(1987) in visul manifest exista indicii care ne arata ca el contine experiente
traumatice din copilarie
5. Visele in tratamentul pacientilor cu
tulburari severe ale Eului
Interpretarea visului poate fi utilizata ca diagnostic diferential,
corespunzator nivelului de organizare a personalitatii
analizandului, concentrarea pe continuturile latente ale visului
poate declansa angoase puternice la pac. cu tulburari structurale
ale Eului(pag.127)-risc!
Pacientul cu o tulburare borderline se simte prea putin subiect al
dorintelor si actiunilor sale si are mai curand senzatia ca este
dirijat de trebuintele si asteptarile altora. Un pas important in
evolutia lor este atunci cand acesti pacienti pot sa invete sa se
simta treptat din ce in ce mai puternici in calitate de subiecti, sa
poata actiona cu succes asupra mediului sa preia
responsabilitatea pentru propriile actiuni. In analiza viselor
acestora analistul se va concentra mai putin pe impulsurile
pulsionale si afecte si mai mult pe travaliul reprezentarii
imaginilor despre sine, travaliu intreprins prin verificarea realitatii.
Cazul tulburarilor narcisice de personalitate
-in cazul unor tulb. de personalitate (de tip
Kohut, narcisismul nu ocupa acel prim plan
tipic) visele reprezinta intr-o proportie
esentiala o functie exhibitionista(ex. Pag.129)
- La pacientii cu experiente traumatice precoce,
nu subliniem satisfacerea unor dorinte
pulsionale infantile ci se recunoaste valoarea
narcisic- restitutiva a acestor vise
Semnificatia visului initial
Stekel(1911)sustine ca visul initial contine mai mult
sau mai putin dezvaluite conflictele psihice initiale
ale unui pacient
-functia prognostica si diagnostica=visul initial ar
contine amintiri ale unor evenimente traumatice(nu
elaborari de tip nevrotic) studiul pag. 132
-aparitia nedeformata a psihanalistului in visul initial ar
indica o prognoza nefavorabila(erotizare a
transferului, capacitate deficitara de verificare a
realitatii)ex pag 132
Concluzii
-interpretarea visului in terapia analitica este
importanta desi unii practicieni o abordeaza
cu retinere
-visul nu este numai un proces preponderent
regresiv, primar, tinand de satisfacerea
trebuintelor pentru a proteja visatorul, ci are o
functie integratoare, de sinteza, reglare(tulb.
de personalitate), de dominare a conflictelor
-functiile mentionate se afla pe un continuum.
 Următorul vis este interpretat de unul din colaboratorii noştri din cadrul AROPA. Visul
provine de la unul din analizaţii săi şi îl vom reproduce prescurtat.
Am visat că eram pe plajă, la mare. La un moment dat am descoperit că am rămas sigur. Fără
haine, bagaje etc. Soţia plecare sau mă părăsise. Eram destul de dezorientat şi mă
gîndeam cum să ies din această situaţie penibilă.
Visul provine de la un domn de 35 de ani, căsătorit. De la o vreme s-a gîndit intens la
separarea de soţie. Totuşi nu a trecut la fapte şi nici nu are de gînd să o facă. La prima
vedere, visul îi dă satisfacţie: soţia este cea care a hotărît să plece.
Aluzia la mare, plajă etc. este uşor de identificat în viaţa de veghe. În seara care a precedat
visul, visătorul a asistat la un reportaj TV în care se vorbea despre pregătirea unor alpinişti
pentru ascensiunea în Himalaya. Ei îşi făceau pregătirea undeva în Carpaţi, iarna, în
condiţii destul de vitrege. Întrebaţi au recunoscut că acest condiţii - dificile pentru unii - sînt
pentru ei floare la ureche, ca şi cum ar fi la mare, vara, pe plajă.
Visul este uşor de interpretat acum. Putem traduce sensul său astfel: Ce bine ar fi să plece
soţia singură, fără să fie nevoie să fac eu ceva în acest sens. În mod sigur, plecarea ei ar
fi pentru mine o deconectare, ca şi cum aş fi în vacanţă la mare!
Să observăm însă că visul nu indică direct bucuria visătorului, ci o transformă în dezorientare.
Este ceea ce numim inversare - un sentiment este transformat în inversul său.
Această inversare protejează eul visătorului care nu este total atenuat în vis. Eul are o
componentă morală - supraeul - care nu permite acestor gînduri să aibă acces la mintea
conştientă. Analiza visului ne ajută să înţelegem toate aceste aspecte descrise pe larg de
psihanaliză.
În fine, ar mai fi de spus faptul că visul readuce pe tapet o temă reiterată în visele acestui
personaj. Tema părăsirii. Vedem că perspectiva de a fi părăsit nu trezeşte în visător
sentimente de jale, descurajare, deprimare. Este un adevărat triumf la care trimit
asociaţiile visului legate de performanţa viitoare a alpiniştilor. Acest triumf este şi opera
curei psihanalitice la care visătorul s-a supus de circa 2 ani.