Politici publice pentru romi în România 2000-2005:

cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective

Cuprins:

O scurtă introducere

Cadrul legislativ şi instituţional, progrese

A. Strategia României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor ....................

B. Agenţia Naţională pentru Romi......................

C . Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru

Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor ....................
Progrese înregistrate în plan instituţional................
Progrese înregistrate în domeniul educaţie........
Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale.....
Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale
ale romilor

Programe şi proiecte pentru romi

Programe şi proiecte deja implementate

Programe şi proiecte aflate în derulare

În loc de concluzii

2
 O scurtă introducere

Conform datelor statistice oficiale, populaţia de etnie Roma din România

număra, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, 535.250 de persoane
din care 325.000 de persoane (cca. 60%) locuiau în mediul rural. Studii independente
au relevat, însă, cifre variind între 1 milion de persoane şi 2,5 milioane de persoane.
Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de
România în procesul de aderare la Uniunea Europeană vorbesc de cifre cuprinse
între 1,8 şi 2,5 milioane de persoane. Pe ansamblu, populaţia de etnie Roma
constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din România
după cel format din membrii etniei maghiare.

Situaţia socio-economică a etniei Roma rămâne, încă, destul de dificilă.

Populaţia romă se plasează la un nivel ridicat de pauperitate∗, riscul de sărăcie în
cadrul acestei etnii fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat faţă de riscul de sărăcie la nivel
naţional. Comunităţile de romi sunt afectate de diverse probleme: niveluri înalte ale
şomajului (28%, conform datelor oferite de Recensământ), venituri reduse, pregătire
profesională şi educaţională scăzute (cu efecte vizibile în participarea pe piaţa forţei
de muncă), condiţii de locuit improprii şi acces limitat la serviciile publice. Astfel, o
bună parte dintre romi lucrează ca zilieri, neavând o sursă stabilă de venit. Un
număr mare de romi (conform unor estimări cca. 50.000 de persoane) nu au acte de
identitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenţă socială,
asigurări sociale, angajare legală într-un loc de muncă etc.. Această situaţie destul
de grea este completată, în special în mediul rural, de lipsa proprietăţii asupra
terenurilor agricole şi asupra locuinţelor.
Pe lângă aceste realităţi, membrii etniei Roma rămân (deşi mai rar ca în
trecut) subiecţi ai unor forme de discriminare legate de accesul la serviciile publice şi
la piaţa forţei de muncă. Aceste atitudini sunt alimentate de stereotipuri şi prejudecăţi
înrădăcinate în mentalul colectiv.

∗
A se vedea tabelul din indexul anexat prezentei publicaţii

3
 Guvernul României a abordat situaţia minorităţii Roma prin elaborarea, şi
aplicarea unor politici complete şi complexe care să uşureze integrarea socio-
economică a acestei minorităţi, eliminarea practicilor discriminatorii cu care se
confruntă membrii ei dar şi prezervarea identităţii culturale specifice romilor.

Politicile guvernului în acest domeniu, concentrate sub umbrela cadrului

legislativ oferit de Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor
(H.G. 430/2001) sunt elaborate la nivel central de către toate ministerele şi
structurile guvernamentale, sub coordonarea instituţiei special create în acest scop -
Agenţia Naţională pentru Romi – şi implementate la nivel local printr-o vastă reţea
de experţi (judeţeni şi locali), de mediatori (sanitari şi şcolari) şi de structuri
(birouri) regionale (acestea din urmă vor fi înfiinţate în viitorul apropiat şi vor fi
subordonate Agenţiei Naţionale pentru Romi), toate având ca scop ameliorarea
situaţiei etniei Roma din România.

4
Cadrul legislativ şi instituţional1

C. STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI ROMILOR

I. Consideraţii generale

Guvernul României,

Având în vedere dorinţa Guvernului României de a îmbunătăţi situaţia

minorităţilor naţionale în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi
demonstrată prin aderarea voluntară la instrumente internaţionale ale Consiliului
Europei, cum ar fi Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale,
Rezoluţia ECRI Nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei, Convenţia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare
Rasială precum şi alte documente internaţionale;

Luând în considerare prevederile programului de guvernare 2001-2004 cu

privire la prevenirea discriminării şi la elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea
semnificativă a situaţiei romilor;

Reafirmând dreptul oricărei minorităţi, implicit cea a romilor, de a participa

activ la elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice privitoare la această
minoritate, cît şi faptul cã problematica minorităţilor trebuie consideratã în ansamblul
societăţii româneşti;

1
Din raţiuni de spaţiu, prezentăm doar “Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei
romilor” (H.G. 430/2001) ca şi document fundamental, însă, pentru cei interesaţi de întreg cadrul
legislativ intern (încă în vigoare la data publicării prezentei broşuri) destinat protecţiei drepturilor
minorităţilor recomandăm publicaţia Minorităţile naţionale din România. Aspecte legislative şi
instituţionale, editată de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Bucureşti, 2004.

5
 Ţinând cont de faptul că romii au fost de-a lungul istoriei obiectul robiei şi
discriminării, fenomene care au lăsat urme profunde în memoria colectivă peste tot în
lume şi care au condus la marginalizarea romilor în societate;

Luând în considerare dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii români de

etnie romă şi având în vedere dorinţa de a identifica soluţii optime pentru rezolvarea
acestora, adoptă prezenta Strategie privind îmbunătăţirea situaţiei romilor.

II Principii directoare

Guvernul României,

adoptă următoarele principii directoare pentru aplicarea Strategiei pentru

îmbunătăţirea situaţiei romilor:

1. Principiul consensualităţii – strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor este

rezultatul unui efort comun al Guvernului şi al organizaţiilor reprezentative ale
comunităţilor de romi. Aplicarea programelor şi proiectelor din planul de
implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentanţii
organizaţiilor de romi.

2. Principiul utilităţii sociale – strategia răspunde nevoilor specifice cu care se

confruntă etnicii romi şi realizează acele cadre sociale prin care romii se pot
integra funcţional în comunitate şi în societate.

3. Principiul diviziunii sectoriale – strategia este concepută şi aplicabilă pe

domenii de responsabilitate sectorială.

4. Principiul descentralizării în execuţie – aplicarea strategiei se va realiza prin

responsabilităţi specifice ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi prin
atragerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea programelor
locale desprinse din Planul de măsuri pentru aplicarea strategiei.

5. Principiul compatibilităţii legislative – prevederile strategiei sunt în

consonanţă cu Constituţia şi legile României, precum şi cu legislaţia şi
practica internaţională în domeniu.

6. Principiul diferenţierii identitare – strategia vizează edificarea unui sistem

instituţional de dezvoltare comunitară, combatere a discriminării faţă de romi,

6
 promovare a educaţiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în
vederea resolidarizării sociale şi reconstrucţiei identitare.

7. Principiul egalităţii – protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să

afecteze drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români.

III. Scopul şi obiectivele generale ale strategiei

SCOP: Îmbunătăţirea situaţiei romilor din România

OBIECTIVE:

1. Instituţionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern în problematica

romilor şi responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea
măsurilor concrete de îmbunătăţirea a situaţiei cetăţenilor români de etnie
romă.

2. Sprijinirea formării şi promovării unei elite intelectuale şi economice din

rândul romilor care să funcţioneze ca facilitator al politicilor de integrare
socială şi modernizare.

3. Eliminarea stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicii anumitor funcţionari din

instituţiile publice centrale şi locale care încurajează discriminarea cetăţenilor
români de etnie romă faţă de ceilalţi cetăţeni.

4. Producerea unei schimbări pozitive în opinia publică în legătură cu etnia

romilor, pe baza principiilor toleranţei şi solidarităţii sociale.

5. Stimularea participării etniei romilor la viaţa economică, socială, educaţională,

culturală şi politică a societăţii, prin atragerea în programe sectoriale de
asistenţă şi dezvoltare comunitară.

6. Prevenirea discriminării instituţionale şi sociale a cetăţenilor români de etnie

romă în accesul acestora la serviciile oferite de societate.

7. Asigurarea condiţiilor pentru şanse egale ale etnicilor romi în vederea atingerii
unui standard decent de viaţă.

7
IV. Grupuri ţintă

1. Cetăţenii români de etnie romă

2. Liderii politici

3. Conducerea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale

4. Funcţionarii publici

5. Mass-media

6. Opinia publică

V. Durată: 10 ani (2001-2010), cu un plan de măsuri pe termen mediu de 4 ani

(2001-2004)

VI. Domenii sectoriale:

A. Administraţie şi dezvoltare comunitară

B. Locuinţe

C. Securitate socială

D. Sănătate

E. Economic

F. Justiţie şi ordine publică

G. Protecţia copilului

H. Educaţie

I. Cultură şi culte

J. Comunicare şi participare civică

8
VII. Direcţii de acţiune:

A. Administraţie şi dezvoltare comunitară

1. Organizarea la nivel local / judeţean a unor grupuri de lucru mixte

alcătuite din reprezentanţi aleşi ai comunităţii respective, ai structurilor
descentralizate ale administraţiei centrale, ai organizaţiilor
neguvernamentale ale romilor şi ai minorităţii romilor, în vederea
evaluării principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicării
programelor de sprijinire a acestora.

2. Crearea cadrului juridic prin care ministerele şi agenţiile

centrale/locale, structurile descentralizate ale acestora să poată finanţa
proiecte sau programe sectoriale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor.

3. Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi

includerea de reprezentanţi ai romilor în această structură.

4. Înfiinţarea de structuri de implementare a strategiei la nivelul

ministerelor, prefecturilor şi primăriilor.

5. Iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni de formare privind combaterea

discriminării, la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei
publice centrale şi locale.

6. Monitorizarea aplicării prevederilor OU 137 / 2000 şi sancţionarea

funcţionarilor publici care au săvârşit acte de discriminare a
cetăţenilor.

7. Condiţionarea recrutării şi promovării funcţionarilor publici în raport

cu criteriului “nediscriminare” în raportarea cu celelalte persoane.

8. Dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi

organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat;
includerea liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a
deciziilor administrative locale care afectează comunitatea de romi.

9. Implementarea unor programe de acţiune afirmativă a romilor în ceea

ce priveşte angajarea în muncă în posturi din structurile administraţiei
publice centrale şi locale.

9
B. Locuinţe

1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra

terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi, a problemelor legate de
aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea
dreptului de proprietate funciară, inclusiv prin promovarea unor
iniţiative legislative în domeniu.

2. Conceperea şi implementarea unor programe de reabilitare a

locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi.

3. Dezvoltarea unor programe de finanţare guvernamentala sau în

parteneriat, pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în
comunităţile de romi (energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz
metan, salubrizare).

4. Dezvoltarea programului de locuinţe sociale pentru familiile

numeroase şi lipsite de mijloace de subzistenţă.

5. Implicarea directă a etnicilor romi în programele guvernamentale de

construire şi reabilitare a locuinţelor.

C. Securitate socială

1. Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români de etnie romă la serviciile

publice.

2. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de formare şi

reconversie profesionala pentru romi.

3. Instruirea personalului din cadrul serviciilor de ocupare şi formare

profesională, privind ocuparea pe piaţa muncii a persoanelor
aparţinând minorităţii romilor.

4. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor absolvenţi

romi pentru angajare şi monitorizarea evoluţiei profesionale a tinerilor
romi cu studii superioare.

5. Acordarea de subvenţii organizaţiilor neguvernamentale ale romilor

care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

10
6. Sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice – cei care
angajează persoane din familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de
mijloace de subzistenţă.

7. Creşterea cuantumului ajutoarelor sociale pentru familiile cu mai mulţi

copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.

D. Sănătate

1. Îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice

preventive şi curative prin instituţionalizarea sistemului de mediatori
sanitari, conceperea şi implementarea unor programe specifice de
profilaxie şi tratament.

2. Formarea de mediatori sanitari, asistenţi medicali şi medici, din cadrul

comunităţilor de romi.

3. Identificarea soluţiilor pentru includerea romilor în sistemul

asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, medicaţie
compensată etc.

4. Conceperea şi implementarea unor programe de informare sanitară,

consultanţă medicală şi planning familial pentru femei, în comunităţile
de romi, cu accent pe protecţia mamei şi copilului.

5. Campanii de vaccinare în comunităţile de romi prin comisii mixte

formate din cadre medicale locale şi de la nivelul DSP
(Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) şi reprezentanţi ai
comunităţilor de romi.

6. Campanii de depistare TBC, infecţii HIV/SIDA, afecţiuni

dermatologice, boli cu transmitere sexuală etc.

7. Efectuarea unor studii epidemiologie privind starea de sănătate.

8. Creşterea numărului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin

alocarea de locuri speciale pentru studenţii romi în învăţământul
medical de stat.

E. Economic

1. Iniţierea şi derularea unor proiecte de formare sau reconversie

profesională pentru romi.

11
2. Asigurarea de facilităţi pentru exercitarea şi revalorizarea unor meserii
tradiţionale, care răspund nevoilor existente pe piaţă.

3. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de finanţare a

unor activităţi generatoare de venit şi mici afaceri pentru familii şi
comunităţi de romi, inclusiv pentru femeile rome.

4. Reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă,

prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi
combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor.

5. Elaborarea unor programe destinate împroprietăririi şi stimulării

activităţilor agricole pentru comunităţile de romi.

6. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a IMM-urilor aparţinând

persoanelor provenite din rândul etniei romilor, prin sistemul de
credite avantajoase.

7. Includerea comunităţilor defavorizate de romi în zonele considerate

defavorizate şi conceperea şi implementarea unor programe de
redresare a acestora.

8. Încurajarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile

de etnie romă.

F. Justiţie şi ordine publică

1. Analiza şi evaluarea posibilelor efecte discriminatorii ale reglementărilor

actuale şi perfecţionarea cadrului juridic existent.

2. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice

şi sociale, precum şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor
naţionale în acord cu normele şi obligaţiile internaţionale asumate de către
România.

3. Soluţionarea cazurilor de apatrid ale romilor proveniţi din România.

4. Dezvoltarea, în colaborare cu organizaţiile de romi, a unor programe locale

pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace
de subzistenţă.

5. Derularea unor programe de informare a liderilor romi, conducerii instituţiilor

publice şi a ONG pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de
discriminare.

12
 6. Identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă a stărilor conflictuale
susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau interetnică.

7. Iniţierea unor programe de educaţie juridică şi prevenire a infracţionalităţii, în

colaborare cu membrii etniei romilor.

8. Angajarea cetăţenilor de etnie romă în serviciile de ordine publică şi în forţele

de poliţie şi jandarmerie.

G. Protecţia copilului

1. Asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor rome la programele

de protecţie şi educaţie a copiilor.

2. Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării

pentru copiii romi instituţionalizaţi precum şi pentru celelalte categorii
de copii aflaţi in dificultate.

3. Realizarea unui parteneriat între ONG-uri ale romilor şi structurile

publice locale pentru protecţia copilului.

4. Angajarea de personal din rândul etniei romilor în instituţiile de

ocrotire a minorilor în care numărul copiilor instituţionalizaţi provine
preponderent din familii de romi.

5. Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile cu venituri

scăzute şi asigurarea respectării drepturilor acestora.

6. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor

sociali şi a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile
de romi.

7. Creşterea calităţii protecţiei copilului în unităţile de tip rezidenţial,

inclusiv în cele destinate copilului cu deficienţe sau handicap, prin
impunerea unor standarde minimale în organizarea şi funcţionarea
acestor instituţii.

8. Promovarea alternativelor de tip familial pentru copii instituţionalizaţi.

9. Prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijării copilului, precum şi a

tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate.

10. Analizarea fenomenului “copiii străzii” şi formularea unor proiecte

naţionale şi locale de intervenţie socială.

13
11. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului şi la
problematica copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate.

H. Educaţie

1. Elaborarea unui program de stimulare a participării şcolare şi de

reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale
populaţiei de romi.

2. Analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ

primar, secundar şi profesional pentru romi (arte şi meserii,
învăţământ vocaţional, formare şi reconversie profesională, etc.).

3. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a

mediatorilor şcolari şi de perfecţionare pentru cadrele didactice în
domeniul educaţiei interculturale.

4. Introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în

trunchiul comun al programei şcolare.

5. Introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în

administraţie publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a
unor module didactice dedicate problemelor sociale şi economice ale
romilor.

6. Conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a

participării părinţilor romi la procesele educaţionale din scoală şi din
afara ei.

7. Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul

acordării de facilităţi în domeniul educaţiei pentru romi şi din
perspectiva promovării romilor în posturi ale administraţiei şcolare
(directori de scoli şi inspectori şcolari).

8. Acordarea în continuare de facilităţi şi de locuri subvenţionate speciale

pentru tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare şi
facultăţi.

9. Obligativitatea unităţilor şcolare şi a inspectoratelor şcolare judeţene

să organizeze în permanenţă cursuri de recuperare şcolară pentru romi,
prin toate formele de învăţământ aprobate, în raport de solicitările
individuale şi ale organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate.

14
 10. Atragerea tinerilor romi spre instituţiile de formare a funcţionarilor
publici şi a personalului din instituţiile publice (facultăţi de asistenţă
socială, administraţie publică, medicină, academii şi şcoli militare
pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie, MapN, SRI etc.).

11. Stimularea accesului la educaţie prin asigurarea gratuit a unei mese

pentru toţi elevii din ciclul primar şi secundar.

I. Cultură şi culte

1. Organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului

cultural al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la
piaţa modernă şi dezvoltarea unor reţele de desfacere.

2. Iniţierea unor proiecte culturale de reconstrucţie şi afirmare identitară a

romilor.

3. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a elitelor

politice, culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul
revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor.

4. Sprijinirea evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi

cultura romani.

5. Sprijinirea realizării unor canale de cultură şi informare pentru romi la

nivel naţional (emisiuni TV, posturi de radio, publicaţii).

6. Fondarea unui ansamblu artistic muzical precum şi a unui teatru al

romilor, în care să fie reprezentate atât traduceri ale pieselor
aparţinând culturii universale, cât şi creaţii în limba romani.

7. Înfiinţarea unui muzeu al culturii şi civilizaţiei romilor.

8. Finanţarea proiectelor de cercetare multiculturală.

9. Conceperea şi implementarea unor programe educaţionale

interculturale pentru copii şi tineri.

10. Finanţarea unor premii anuale pentru creaţia artistică în domeniul

culturii romilor.

15
J. Comunicare şi participare civică

1. Realizarea unui program naţional de informare publică şi combatere a

prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice.

2. Iniţierea unui program de combatere a discriminării în mass-media.

3. Iniţierea unor programe de informare privind combaterea discriminării

la angajarea în muncă.

4. Iniţierea unor programe naţionale de informare şi educare a etnicilor

romi privind sănătatea, învăţământul, familia, protecţia copilului,
accesul pe piaţa muncii, drepturile cetăţeneşti, protecţia socială etc.

5. Desfăşurarea de programe de informare şi educare civică a etnicilor

romi.

6. Mediatizarea cazurilor de discriminare a romilor.

7. Încurajarea mass-media să prezinte starea şi nevoile romilor în

domeniile: educaţie, asistenţă medico-sanitară, legalitate, cultură,
habitat într-o manieră realistă şi lipsită de prejudecăţi.

8. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltării

societăţii civile a romilor, în scopul prevenirii şi combaterii
discriminării etnicilor romi.

9. Organizarea şi dezvoltarea unor programe de informare şi educare

interculturală a majorităţii, cu participarea etnicilor romi.

10. Participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice, cu

impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor de romi.

11. Popularizarea exemplelor de succes în rezolvarea problemelor

comunităţilor de romi.

12. Evaluarea şi mediatizarea periodică a stării sociale a comunităţilor de

romi din România.

16
VIII. Structuri2

Pentru buna organizare şi coordonare a îndeplinirii Planului general de măsuri pentru

aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se constituie următoarele
structuri:
1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare;
2. comisiile ministeriale pentru romi;
3. birourile judeţene pentru romi;
4. experţi locali pentru problemele romilor.

1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare

Comitetul mixt de implementare şi monitorizare răspunde de organizarea,
planificarea, coordonarea şi controlul executării activităţilor prevăzute în Planul
general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi va
fi format din secretarii de stat din ministerele responsabile pentru aplicarea strategiei
şi din reprezentanţi ai organizaţiilor romilor.
Comitetul mixt de implementare şi monitorizare se va întruni trimestrial şi va
analiza stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în şedinţele lunare.
Comitetul mixt de implementare şi monitorizare va avea următoarea componenţă:
- preşedinte: secretarul de stat pentru relaţii interetnice (acum această funcţie este
deţinută de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu rang de secretar de
stat n.a.);
- membri: secretari de stat, lideri (reprezentanţi) ai romilor;
- secretar executiv: subsecretarul de stat pentru romi (funcţie abolită, subsecretarul
de stat pentru romi şi coordonator al OPR devenind, între timp, preşedinte al ANR şi,
implicit, al Cmixt n.a.).
Organul executiv al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare este Oficiul
Naţional pentru Romi din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice (Rolul şi funcţia
fostului ONR au fost preluate, iniţial de către Oficiul pentru Problemele Romilor şi, în
ulterior, de către Agenţia Naţionale pentru Romi, ce asigură, totodată şi secretariatul
tehnic al Cmixt n.a.).

2
În paranteze am inserat modificările ulterioare aduse structurilor instituţionale de aplicare a Strategiei,
ca efect şi cauză a implementării mai eficiente a acesteia (n.a)

17
 2. Comisiile ministeriale pentru romi
Comisiile ministeriale pentru romi se subordonează Comitetului mixt de
implementare şi monitorizare şi răspund de organizarea, coordonarea, planificarea şi
controlul îndeplinirii activităţilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea
Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cuprinse în sectorul de responsabilitate
al ministerului de resort.
Preşedintele Comisiei ministeriale pentru romi va fi reprezentat de secretarul de stat
al ministerului, care este şi membru al Comitetului mixt de implementare şi
monitorizare.
Comisia va mai cuprinde 4-5 membri (şefi de direcţii şi experţi) a căror
responsabilitate este îndeplinirea sarcinilor care le revin din aplicarea Planului general
de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor în sectorul de
activitate al ministerului (se fac eforturi ca în fiecare dintre aceste comisii să existe un
reprezentant de etnie roma, provenit din mediul organizaţiilor neguvernamentale şi
care să fie un specialist în respectivul sectorul vizat de comisie n.a.)

3. Birourile judeţene pentru romi

Birourile judeţene pentru romi sunt structuri organizate la nivel judeţean în cadrul
prefecturilor şi se subordonează Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul
Ministerului Administraţiei Publice (iar, în prezent, şi Agenţiei Naţionale pentru Romi
n.a.).
Principalele responsabilităţi ale birourilor judeţene pentru romi sunt organizarea,
planificarea şi coordonarea activităţilor desfăşurate la nivel judeţean pentru
îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea
Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor.
Birourile judeţene pentru romi se subordonează Comitetului mixt de implementare
şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. În componenţa
birourilor judeţene pentru romi vor fi 3-4 experţi, dintre care unul va fi în mod
obligatoriu membru al etniei romilor.

18
 4. Experţii locali pentru romi
Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili
pentru desfăşurarea pe plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Ei se
subordonează atât birourilor judeţene pentru romi, cât şi primarului. Experţii locali
reprezintă principalii mediatori între autorităţile publice şi comunităţile de romi.
La nivelul comunelor (acolo unde nu există un reprezentant de etnie roma, -expert
local pentru romi- angajat în cadrul primăriei), funcţia de expert pentru romi este
exercitată prin cumul de funcţii de către un funcţionar al primăriei.
În scopul conjugării eforturilor de îndeplinire a obiectivelor Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor, în cadrul parteneriatului dintre administraţia publică
şi societatea civilă va funcţiona o fundaţie de interes public pentru romi. Scopul
acesteia va fi atragerea şi administrarea fondurilor extrabugetare, din ţară şi din
străinătate, în vederea finanţării programelor şi proiectelor care vizează îndeplinirea
obiectivelor Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. (Administrator al acestor
fonduri a fost, până în prezent, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din
Cluj Napoca n.a.)
În vederea evaluării şi selecţionării proiectelor de implementare a prezentei strategii
se va constitui Comisia de evaluare a proiectelor, formată din reprezentanţi ai
administraţiei publice, lideri ai romilor şi reprezentanţi ai fundaţiei de interes public
pentru romi.
Înfiinţarea structurilor pentru implementarea şi monitorizarea Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor se va realiza în conformitate cu calendarul de activităţi
prevăzut în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a
situaţiei romilor.

B. Agenţia Naţională pentru Romi

- Scurt istoric -

În iunie 2003, prin OUG 64/2003, Secretariatului General al Guvernului, a

preluat Oficiul pentru Problemele Romilor şi activităţile pentru romi de la fostul
Minister al Informaţiilor Publice. În martie 2004, prin Hotărârea Guvernului nr.
407/2004, privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 749/2003 şi
OUG nr.11/2004, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul

19
administraţiei publice centrale, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, structură din
cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, aflată în subordinea Primului Ministru şi
sub coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al
Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor de la Secretariatul General
al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a programului PHARE nr.RO/2002-
586.01.02 „Sprijin pentru strategia de imbunatatire a situatiei romilor” şi personalul
aferent.
În ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr.346/2004, privind
modificarea componenţei Comitetului Mixt de implementare şi monitorizare a H.G.
430/2001, privind Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Conform
acestui Ordin, preşedenţia CMixt era asigurată de Secretarul de Stat al
Departamentului pentru Relaţii Interetnice, de asemenea au fost reconfirmaţi sau
desemnaţi noii membri ai acestui comitet, inclusiv membrii organizaţiilor romilor din
Romania.
În perioada noiembrie 2003-noiembrie 2004 au fost organizate şapte întâlniri
ale CMixt care au avut ca obiectiv atât analiza stadiului îndeplinirii activităţilor
specifice fiecărui minister de resort în cadrul strategiei cât şi discutarea unor noi
intenţii de atragere de fonduri de la alte instituţii internaţionale în scopul atingerii
obiectivelor din Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor. Trei dintre
aceste întâlniri s-au desfăşurat sub formă de ateliere de lucru.Ca urmare a dorinţei
guvernului de a relansa Strategia şi de a da un nou suflu în aplicarea Planului de
măsuri prevăzute în ea şi ca urmare discuţiilor avute între reprezentanţii Cancelariei
Primului Ministru şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din
România, în data de 07.10.2004, Guvernul României a aprobat, prin ordonanţa
de urgenţă numărul 78/2004, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, ca
structură guvernamentală responsabila de problematica romilor. Aceasta ordonanţă
de urgenţă a fost aprobată, ulterior, prin Legea numărul 7 din în 28 februarie
2005 votată de către Parlamentul României. Prin Hotărârea de guvern nr. 1703 din
14 octombrie 2004 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 984 din 26/10/2004
s-au stabilit măsurile de organizare şi de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru
Romi.

- Scurtă prezentare -

Agenţia Naţională pentru Romi este înfiinţată ca organ de specialitate al

administraţiei publice centrale si preia atribuţiile Oficiului pentru Problemele

20
 Romilor, care se desfiinţează, şi pe cele ale Unităţii de Implementare a
programelor PHARE din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Agenţia Naţională pentru Romi este coordonată de Ministrul pentru

Coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi se află în subordinea
Guvernului.

Agenţia Naţionala pentru Romi elaborează politica şi strategia Guvernului în

domeniul protecţiei drepturilor minorităţii romilor.

Structura agenţiei

Structura Agenţiei Naţionale pentru romi se doreşte a fi una simplă, fiind

conceputa cu scopul de a aborda cu succes dificila si complexa problematică a
romilor. Astfel, agenţia este coordonată de către ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului şi este condusă de către un preşedinte, cu
rang de secretar de stat, numit de către primul ministru. Preşedintele agenţiei
deţine, pe lângă atribuţiile de conducere si de reprezentare, funcţia de preşedinte al
Comitetului mixt de implementare şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a
situaţiei romilor, constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 430/2001, precum şi pe
aceea de ordonator terţiar de credite.
Preşedintele agenţiei va fi ajutat de către un secretar general, precum şi de
către un director. Structura centrală a agenţiei va fi completată de către 20 de
specialişti repartizaţi pe 4 servicii: Serviciul relaţii internaţionale şi societate civilă,
Serviciul comunicare şi colaborare teritorială, Serviciul de elaborare programe
şi proiecte şi Serviciul economic, administrativ, resurse umane, juridic. De
asemenea, structura centrală va fi completată de către un compartiment de Audit şi de
către Unitatea de Implementare a programului Phare nr. RO/2002/000-586.01.02
"Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor".
Având in vedere principiile descentralizării administrative, agenţia va avea în
subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzător regiunilor de dezvoltare în
România: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est,
Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia,
Regiunea de Dezvoltare Vest, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de
Dezvoltare Centru şi Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, în cadrul cărora vor
activa câte patru specialişti.

21
 Funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi:

Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii

romilor, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor sociale,
strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor;
b) funcţia de administrare a fondurilor bugetarea pentru elaborarea
programelor de dezvoltare a comunităţii de romi;
c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul
specific de activitate;
d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul
aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.

Atribuţiile agenţiei:

1. asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei

drepturilor minorităţii romilor;
2. participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile
neguvernamentale ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor şi
coordonează evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicarea
programelor de sprijinire a acestora;
3. iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la
nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale;
4. promovează dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi
organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea
liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative
locale care afectează comunitatea de romi;
5. elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe de reabilitare a
locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi, programe cu
finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea condiţiilor minime
de locuit în comunităţile de romi - energie electrică, apă potabilă, canalizare,
gaz metan, salubrizare;

22
6. participă la elaborarea unor programe specifice de formare şi reconversie
profesională pentru romi;
7. sprijină, în condiţiile legislaţiei în vigoare, tinerii romi în vederea angajării şi
monitorizează evoluţia profesională a tinerilor romi cu studii superioare;
8. participă la elaborarea programelor privind sporirea facilităţilor fiscale pentru
persoanele juridice care angajează persoane de etnie romă din familii cu mulţi
copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă;
9. identifică soluţii pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate,
înscrierea la medicul de familie, acordarea de medicamente compensate;
10. participă la elaborarea unor programe de informare sanitară, consultanţă
medicală şi planning familial pentru femeile din comunităţile de romi, cu accent
pe protecţia mamei şi a copilului;
11. promovează desfăşurarea campaniilor de depistare a TBC, infecţiilor
HIV/SIDA, afecţiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuală;
12. iniţiază programe de asigurare de facilităţi pentru exercitarea şi revalorificarea
unor meserii tradiţionale care corespund nevoilor existente pe piaţă;
13. participă la elaborarea de programe pentru reducerea ratei şomajului în rândul
cetăţenilor români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care
angajează romi şi combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea
romilor;
14. analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor
actuale, acţionează pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;
15. promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru
procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de
subzistenţă;
16. acţionează pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor
civile, politice şi sociale în rândul minorităţii romilor;
17. iniţiază programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi
instituţionalizaţi, precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi în
dificultate;
18. acţionează pentru asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor de etnie
romă la programele de protecţie şi educaţie a copiilor;
19. participă la elaborarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a
formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi;
20. analizează fenomenul "copiii străzii" şi participă la formularea de proiecte
naţionale şi locale de intervenţie socială;

23
 21. participă la elaborarea programului de stimulare a participării şcolare şi de
reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de
romi;
22. analizează posibilităţile de organizare a unor instituţii de învăţământ primar,
secundar şi profesional pentru romi;
23. promovează organizarea de către unităţile şcolare şi inspectoratele şcolare
judeţene a cursurilor de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de
învăţământ aprobate, în raport cu solicitările individuale şi ale organizaţiilor
romilor din zona de responsabilitate;
24. promovează organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a
patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale
la piaţa modernă şi prin dezvoltarea unor reţele de desfacere;
25. iniţiază proiecte culturale de reconstrucţie şi de afirmare a identităţii romilor;
26. elaborează programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice
provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei
romilor;
27. sprijină realizarea unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel
naţional;
28. elaborează programe naţionale de informare publică şi combatere a
prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice;
29. elaborează programe de combatere a discriminării în mass-media şi de
informare privind combaterea discriminării la angajarea în muncă;
30. promovează participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice
cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor

Agenţia Naţională pentru Romi va reprezenta, în viitor, un instrument şi, în acelaşi

timp, o garanţie a unei corecte şi eficiente elaborări, implementări, monitorizări şi
evaluări a politicilor şi programelor publice, destinate îmbunătăţirii situaţiei socio-
economice a romilor din România.

24
 C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru
Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor

Guvernul României a aprobat Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor în

aprilie 2001 precum şi metodologia de implementare a acţiunilor şi măsurilor
specifice acestei Strategii, cu un plan pe termen mediu (2001-2004). La început,
elaborarea, implementarea şi aplicarea Strategiei s-au realizat cu sprijinul Uniunii
Europene, ca parte a programului PHARE 1998 RO9803.01.
În acest an urmează să fie aprobat Planul de Măsuri pentru perioada 2005-2007.

Progrese înregistrate în plan instituţional

Implementarea strategiei se realizează prin două tipuri de structuri. La nivel central

Agenţia Naţională pentru Romi, care a preluat rolul şi funcţiile fostului Oficiu pentru
Problemele Romilor, deţine, aşa cum am văzut deja, funcţii legate de:
• elaborarea cadrului şi a regulamentelor necesare aplicării Startegiei;
• management fondurilor interne şi internaţionale pentru Romi;
• reprezentare;
• autoritate centrală ce monitorizează şi evaluează politicile şi activităţile
publice destinate minorităţii Roma elaborate şi implementate de celelalte
ministere şi structuri guvernamentale.

Comitetul mixt interministerial de Implementare şi Monitorizare a Strategiei

(Cmixt) ce include reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor interesate în
acest sector, asigură coerenţa strategiilor sectoriale şi furnizează sprijin pentru
implementarea lor. Comisiile ministeriale pentru Romi stabilite la nivelul fiecărui
minister implicat sunt responsabile de implementarea strategiilor sectoriale. La nivel
local, Strategia este implementată de către serviciile descentralizate ale ministerelor
(ex. Direcţiile judeţene de sănătate publică, Inspectoratele şcolare judeţene, Agenţiile
judeţene de ocupare a forţei de muncă etc.) precum şi de către instituţii şi structuri
specifice şi special create în acest scop: birourile judeţene pentru romi (din cadrul
prefecturilor) şi experţii locali romi (din cadrul primăriilor). Aceste structuri sunt

25
responsabile cu identificarea problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi la
nivel local şi judeţean şi cu dezvoltarea şi implementarea planurilor de acţiune
specifice. Spre exemplu, experţii locali pentru romi sunt responsabili cu identificarea,
la nivel local, a problemelor şi a dificultăţilor cu care se confruntă comunităţile locale
de romi; aceste probleme şi nevoi sunt transmise şi centralizate la biroul judeţean
pentru romi unde se întocmesc rapoarte şi planuri de acţiune judeţene şi, ulterior, pe
baza acestor planuri, Strategia este adaptată şi implementată flexibil, în funcţie de
cerinţele şi aspectele specifice fiecărei zone/comunităţi.

Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor a prevăzut crearea posturilor

de mediatori sanitari şi şcolari ca interfaţă între comunităţile de romi (inclusiv cele din
mediul rural) şi sistemul sanitar, respectiv cel educaţional. S-au făcut progrese
substanţiale în extinderea reţelei de mediatori sanitari: până la sfârşitul anului 2004, în
37 de direcţii judeţene de sănătate publică erau angajaţi cca. 200 de mediatori sanitari.
Este necesară, însă, extinderea acestei reţele pe viitor, la nivelul întregii ţări, pentru a
face faţă cerinţelor din acest sector (se estimează că numărul minim de mediatori
sanitari de care este nevoie pentru a face faţă cerinţelor ar fi de peste 600 de astfel de
specialişti care să acţioneze în comunităţile de romi). S-a înfiinţat şi dezvoltat, de
asemenea, şi o reţea de mediatori şcolari prin intermediul programului PHARE 2001
“Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi” ce
cuprinde un număr de 70 mediatori în primele 10 judeţe-pilot incluse în program.
Această reţea va fi extinsă şi restul judeţelor prin programele PHARE 2003 şi 2004-
2006 aflate în derulare în prezent şi care se doresc a fi o continuare a celui menţionat
anterior.

Progrese înregistrate în domeniul educaţie

Ca efect al degradării accentuate a condiţiilor de viaţă ale populaţiei în

perioada de tranziţie, se înregistrează o înrăutăţire a nivelului de şcolarizare a copiilor
romi. Conform studiului realizat de ICCV „Romii în România 2002”, 18% din copiii
romi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani nu au fost niciodată la şcoală, iar 12% au ieşit
din sistem înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu. Mai mult de o treime din
romi (38,6%) sunt analfabeţi funcţional.
Spre deosebire de etnia maghiară care a optat pentru şcoli separate, populaţia
de etnie romă a refuzat categoric această formă de organizare a educaţiei. Problema
este că populaţia romă locuieşte de regulă în cartiere mărginaşe şi/sau rău famate, iar
şcolile amplasate în aceste zone, în care învaţă şi copiii romi, au condiţii de învăţare

26
inferioare. În aceste şcoli în care sunt preponderent elevi romi, rata repetenţiei atinge
valoarea de 11,3%, fiind aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului
sistem de învăţământ. Datorită nivelului calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din
elevii romi ajunşi în clasa a IV-a sunt analfabeţi funcţional.
România promovează principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de
caracteristicile individuale – deficienţe mentale sau fizice, mediul socio-economic,
limba maternă, originea etnică, zonă geografică etc. Sistemul legislativ românesc
stipulează dreptul la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate, religie,
gen etc., printr-o serie de reglementări generale, cuprinse atât în Constituţie şi în
Legea învăţământului, cât şi în alte reglementări destinate prevenirii şi combaterii
discriminării.
Măsurile de reformă a educaţiei după 1990 au promovat o serie de schimbări în
sistem, cu impact potenţial asupra reducerii abandonului şi neşcolarizării. Pornind de
la importanţa educaţiei în depăşirea decalajelor social-economice ale populaţiei rome,
problemele romilor sunt integrate şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului
preuniversitar, în cadrul căreia îmbunătăţirea gradului de cuprindere a romilor în
sistemele de educaţie formală şi asigurarea unei educaţii de calitate constituie
obiective principale.
O serie de politici de ameliorare a participării şcolare la nivel general au fost
însoţite de o serie de măsuri specifice, destinate populaţiei de etnie romă:
♦ alocarea de locuri speciale pentru candidaţii romi la admiterea în
învăţământul liceal şi profesional (în anul şcolar 2003/2004 numărul locurilor
acordate candidaţilor romi la admiterea în licee şi scoli profesionale a fost de
1918, iar în anul şcolar 2004/2005 numărul acestora a crescut la aproximativ 2500
– inventarierea este în curs, vezi www.edu.ro)
♦ promovarea tinerilor romi în facultăţi şi colegii universitare în scopul
formării unei tinere intelectualităţi rome:
- acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate, special
destinate candidaţilor romi, la învăţământul superior (în anul universitar 2003-
2004 au fost alocate 422 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea în
învăţământul superior, iar gradul de ocupare a acestor locuri a fost de 67%; în
anul universitar 2004/ 2005 au fost alocate 399 locuri distincte candidaţilor
romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar pentru ca în anul
universitar 2005/ 2006 să fie alocate 398 locuri distincte candidaţilor romi
pentru admiterea la studii în învăţământul universitar);
- stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii
romani;

27
 - înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a
colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie
romă;
- desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor
de limbă romani destinate cadrelor didactice de etnie romă sau neromă,
calificate şi necalificate;
- înfiinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul
Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, începând
cu anul universitar 1998/1999;
- organizarea de cursuri de învăţământ deschis la distanţă pentru
institutori, cu direcţie de studii Limba romani
♦ stimularea studierii limbii romani prin măsuri speciale:
- organizarea studiului limbii romani ca limbă maternă;
- încurajarea şcolilor de a încadra cadre didactice calificate
pentru predarea limbii romani sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau
de cel puţin 10 clase, de etnie romă;
- organizarea primei şcoli cu predare în limba romani.
♦ elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba
romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor;
♦ asigurarea, în fiecare inspectorat şcolar, a unei poziţii de inspector
pentru romi, care să monitorizeze participarea la educaţie a copiilor şi tinerilor
romi
Programul „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe
romi” derulat prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost destinat îmbunătăţirii
accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, în special a celor de etnie romă, în
vederea înlăturării excluziunii sociale şi a marginalizării şi a promovării drepturilor
omului şi a egalităţii şanselor. Obiectivele programului au fost următoarele:
• creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea condiţiilor în
învăţământul preşcolar, în vederea stimulării înscrierii timpurii într-o unitate
şcolară a copiilor din medii defavorizate, inclusiv romi, ca o condiţie esenţială
pentru dezvoltarea lor socială şi educaţională; stimularea copiilor pentru a
finaliza învăţământul obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar);
• furnizarea educaţiei de “A doua şansă” pentru persoanele care
nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu (corecţia abandonului şcolar).
Programul are în plan instituţional a avut următoarele rezultate:

28
 • 113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul
programului ( educaţie incluzivă, educaţie remedială, metode active de
învăţare, dezvoltare comunitară, curriculum, cultura şi istoria romilor);
• 55 persoane aparţinând minorităţii rome au fost înscrise în
programul de învăţământ la distanţă pentru a deveni învăţători, educatoare sau
profesori de limba Romani în comunităţile de romi;
• 74 persoane din comunităţile de romi ale proiectului au fost
selectate să funcţioneze şi să fie formate ca mediatori şcolari;
• 1732 profesori din şcolile selectate în proiect au beneficiat de
formare pe problemele specifice ale programului.
În cele 10 judeţe ale programului, în anul şcolar 2003-2004, s-a înregistrat o
creştere a participării şcolare, în special a copiilor de etnie romă (o creştere a
participării şcolare a copiilor romi din cele 74 de şcoli participante - inclusiv cei
cuprinşi în programul “A doua şansă” - de 11,6%, faţă de anul precedent, în
comparaţie cu o creştere a participării tuturor copiilor cuprinşi în aceste şcoli de
0,2%). Îmbunătăţirea participării este foarte evidentă la nivelul învăţământului
preşcolar, unde, creşterii de 12,3% înregistrate în rândul tuturor preşcolarilor din
unităţile de învăţământ cuprinse în program, îi corespunde o creştere de 28,2%
înregistrată în rândul copiilor preşcolari de etnie romă, în aceleaşi unităţi de
învăţământ.
Ministerului Educaţiei şi Cercetării are în prezent în implementare încă două
programe Phare (PHARE 2003 şi Phare 2004-2006) destinate îmbunătăţirii accesului
la educaţie al grupurilor dezavantajate care continua măsurile programului din 2001 în
toate judeţele din România.

Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale

În anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă au fost

încadrate în muncă 9079 persoane de etnie romă, iar în primele două luni ale anului
2005 au fost încadrate 1530 vizându-se, pentru tot anul 2005, încadrarea a 6845
persoane de etnie romă.
Principalele măsuri care au condus la încadrarea în muncă a romilor în anul
2004 au fost:
- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 4286 persoane;
- încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice
de interes comunitar – 3819 persoane;

29
 - ocuparea forţei de muncă prin acordarea de alocaţii pentru şomerii care
se încadrează înainte de expirarea şomajului – 681 persoane.
În anul 2004 s-a realizat cuprinderea în cursuri de formare profesională a 282
persoane de etnie romă, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în muncă. Programele de
formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie romă au fost:
lucrător în comerţ; zidar roşar tecuitor; lucrător în creşterea animalelor; asamblor
articole din textile; operator confectioner industrial imbrăcăminte; dulgher; lucrator în
cultura plantelor. În primele două luni ale anului 2005, 99 de persoane de etnie romă
au fost cuprinse în cursurile de formare profesională.
Începând din anul 2003, ANOFM organizează bursa locurilor de muncă pentru
romi. În anul 2004, la bursa locurilor de muncă organizată pentru persoanele de etnie
romă au participat 9.845 persoane. În cadrul acestei burse, au fost oferite 11.304 de
locuri de muncă pentru persoanele de etnie romă şi 268 locuri de muncă pentru
persoanele supuse riscului de marginalizare socială. La bursă au participat 9.845
persoane de etnie romă, dintre care au fost încadrate direct 2.257 persoane de etnie
romă. Pentru anul 2005 bursa locurilor de muncă pentru romi este prevăzută pentru
data de 13 mai.

Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale

romilor

Organizaţiile neguvernamentale reprezentative ale romilor∗∗ joacă un rol cheie

în elaborarea politicilor publice pentru romi. Ele sunt reprezentate în Comitetul Mixt
şi sunt constant consultate de către autorităţi după principiul “Nimic pentru romi fără
romi”. Astfel, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/ Oficiul pentru Problemele
Romilor a organizat în luna aprilie 2004 reuniunea „Incluziunea Romilor: Obiectiv
comun pentru un beneficiu comun” la care au participat reprezentanţi ai ONG-urilor
romilor precum şi reprezentanţi ai unor instituţii publice din România: Parlamentul
României, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială, Consiliul Naţional pentru
Combaterea Discriminării, Delegaţia Uniunii Europene la Bucureşti, reprezentanţi ai
Ambasadelor, reprezentanţi ai OSCE/ODIHR. Scopul reuniunii a fost implicarea
organizaţiilor romilor în vederea stabilirii unui parteneriat strategic viabil cu
organismele internaţionale implicate în dezvoltarea socio-economică a romilor,
precum şi consolidarea parteneriatului cu structurile guvernamentale. În perioada 5-7
noiembrie 2004, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele

∗∗
O listă a celor mai importante şi active ong-uri implicate în viaţa comunităţii rome din România,
împreună cu datele lor de contact, se găseşte în index

30
Romilor, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a organizat
întalnirea de lucru a Organizaţiilor Rome din Romania „Implicarea societăţii civile
rome în politicile publice la nivel naţional şi internaţional”. Obiectivele principale ale
reuniunii au fost: informarea participanţilor cu privire la stadiul de realizare a
diferitelor iniţiative naţionale/ europene faţă de romi şi deschiderea unei prime etape
de consultare a organizaţiilor romilor, în vederea coordonării activităţilor în perioada
2005-2007; comentarea de către organizaţiile prezente a Planului de Măsuri elaborat
de care DRI/OPR pentru Deceniul de Incluziune a Romilor; constituirea Consiliul
Organizaţiilor Rome din Romania (CORR), ca o reţea de organizaţii
neguvernamentale rome ce au ca misiune comună promovarea intereselor
comunităţilor de romi; nominalizarea reprezentaţilor romi în Comitetul Mixt de
monitorizare a HG 430/2001 şi Comisiile Ministeriale pentru Romi. În data de 10
decembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Romi împreună cu Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltarea a organizat, la Palatul Parlamentului, întălnirea de lucru a
organizaţiilor rome din România “Implicarea societăţii civile rome în politicile
publice privind incluziunea socială şi respectarea drepturilor omului”. La această
întâlnire s-a urmărit, în principal, consultarea ONG-urilor rome privind elaborarea
documentelor programatice cu care România participă la „Deceniul de Incluziune a
Romilor 2005-2015, ", prezentarea Strategiei Agenţiei Naţionale pentru Romi în ceea
ce priveşte respectarea drepturilor omului, eficientizarea comunicării şi colaborării
dintre societatea civilă roma şi Agenţia Naţională pentru Romi. Au fost invitaţi
reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome active în domeniul social, o
serie de observatori, reprezentanţi ai organismelor internaţionale prezente în România
(Delegaţia Uniunii Europene, Banca Mondială -România, UNICEF şi OSI Bucureşti),
dar şi a instituţiilor publice relevante (MMSSF, CNCD, CASPIS, Preşedenţia
României). În data de 9 februarie 2005, Agenţia Naţională pentru Romi în colaborare
cu Banca Mondială-România a organizat lansarea în România a programului
„Deceniul de incluziune a romilor 2005- 2015” prilej cu care au avut loc consultări,
cu toţi actori implicaţi, legate de priorităţile de acţiune şi finanţare în domeniile:
educaţie, sănătate, locuire şi ocupare, în vederea îmbunătăţirii situaţiei comunităţii
rome.

Importante progrese s-au făcut în domeniul creşterii capacităţii de absorbţie a

fondurilor externe prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară elaborate şi
implementate (separat sau în parteneriat) de către organizaţiile neguvernamentale ale
romilor şi instituţiile administraţiei publice locale cu sprijin financiar intern şi
internaţional (aşa cum vom vedea în capitolul următor).

31
Programe şi proiecte pentru romi

Programe şi proiecte deja implementate

- scurtă prezentare -
În perioada 2000-2004 au fost bugetate şi implementate, la nivel naţional, o
serie de programe ce au avut ca scop general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
membrilor comunităţilor de romi. În sinteză, cele mai importante astfel de programe,
având diferite surse de finanţare (Bugetul de stat, Comisia Europeană etc.) sunt:

- Programul PHARE 1998, RO9803.01, prin care a fost sprijinită elaborarea

„Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor” şi prin care au fost finanţate
40 de proiecte pilot (selectate dintr-un număr de 334 de propuneri primite) după cum
urmează: 11 din partea organizaţiilor neguvernamentale ale romilor, 12 din partea
altor organizaţii neguvernamentale, 13 din partea Primăriilor şi 5 din partea altor
instituţii publice;
- Programul PHARE 2000, RO0004.02.02, “Dezvoltarea societăţii civile
2000”, prin care au fost finanţate 36 de proiecte din 300 de cereri de finanţare
depuse, acoperind domeniile: administraţie publică şi dezvoltare comunitară,
educaţie, sănătate, securitate socială, comunicare şi participare civică;
- Programul PHARE 2001, RO0104.02 , finanţat de Uniunea Europeană (7
milioane Euro) şi Guvernul României (co-finanţare în valoare de 1,33 milioane Euro),
denumit “Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romi”,
cu un buget total de 8,33 milioane Euro, program implementat de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării. Programul a fost implementat în 10 judeţe, iar activităţile vor
fi extinse la nivelul altor 15 judeţe prin Programul PHARE 2003, RO03005-3,
denumit Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate, în valoare totală de 11,33
milioane Euro (din care 9 milioane Euro din partea Comisiei Europene, iar 2,33
milioane Euro prin co-finanţare naţională).

- Programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor-2003”, finanţat de la

bugetul de stat cu 1,6 milioane Euro (56,6 miliarde lei), suma reprezentând contribuţia

32
României la programul PHARE 2002 RO 2002/000-586.01.02, intitulat „Sprijin
pentru Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Prin contribuţia
Guvernului României au fost finanţate un număr de 27 proiecte ale autorităţilor
publice locale în domeniile: locuire şi mică infrastructură, activităţi aducătoare de
venit şi achiziţie de terenuri agricole în cadrul programului intitulat “Parteneriat
pentru sprijinul romilor 2003”.
- Pe 6 septembrie 2004, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare-România a
lansat primul centru pilot de sprijin social destinat comunitatăţii de romi din
oraşul Mărăşesti, judeţul Vrancea. Proiectul a fost sprijinit de către Guvernul
Suediei şi a fost implementat în parteneriat cu Guvernul României, Departamentul
pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor (actuala Agenţie
Naţională pentru Romi), prefectura judeţului Vrancea, primăria oraşului Mărăşeşti şi
Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie. Acest proiect pilot, în valoare de cca.
100.000 USD, are ca scop principal îmbunătăţirea situaţiei socio-economice şi a stării
de sănătate a romilor din localitate. Centrul furnizează servicii de consultanţă şi
informare privind drepturile sociale; piaţa forţei de muncă şi facilitarea obţinerii unui
loc de muncă; educaţie pentru sănătate şi consiliere în materie de planificare familială;
instruire în domeniile: antreprenorial şi tehnologia informaţiei. Ideea fundamentală a
acestui proiect este cooptarea membrilor etniei rome şi implicarea lor directă în
rezolvarea propriilor probleme. Pe baza rezultatelor obţinute ca urmare a
implementării acestui proiect integrat se va putea recurge la multiplicarea lui şi în alte
comunităţi locale.

Programe şi proiecte aflate în derulare

- Începând cu noiembrie 2003 Unitatea de Implementare PHARE din cadrul

Agenţiei Naţională pentru Romi implementează programul PHARE RO
2002/000-586.01.02, „Sprijin pentru Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei
Romilor” în valoare de 7,6 milioane Euro (din care 1,6 milioane asigurate prin co-
finanţare de către Guvernul României). Programul are două componente:

• o componentă de dezvoltare instituţională în valoare de 1,2 milioane euro care

s-a concretizat prin organizarea şi desfăşurarea a numeroase cursuri legate de
întărirea capacităţii locale, la care au participat principalii actori implicaţi în
implementarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor (personalul ANR,

33
 experţi din cadrul Birourilor Judeţene pentru Romi, experţi locali romi din
cadrul primăriilor, reprezentanţi ai ONG-urilor rome, membrii ai Direcţiilor de
Sănătate Publică etc.) şi a fost oferită consultanţă comunităţilor şi iniţiativelor
ce au avut ca scop dezvoltarea de parteneriate pentru a se creşte capacitatea la
nivel local de elaborare de proiecte destinate comunităţilor de romi;
• o componentă de investiţii (sub formă de granturi), lansată în luna mai 2004 ce
a condus la selectarea şi finanţarea a 65 de proiecte din cele 531 de proiecte
propuse (şi depuse la Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi ce
deţine funcţia de administrator al acestor fonduri). La finalul procesului de
evaluare şi în urma derulării vizitelor de pre-contractare, au fost selectate 65
de proiecte dintre care: 17 proiecte în valoare de 647.196 Euro în domeniul
sanitar, 34 proiecte în valoare de 1.482.908 Euro în domeniul pregătirii
profesionale şi al activităţilor generatoare de venit şi 14 proiecte în
valoare de 2.189.834 Euro în domeniul infrastructurii şi locuinţelor
sociale.

- Pe lângă acest program, Unitatea de implementare Phare din cadrul

Agenţiei Naţionale pentru Romi împreună cu Unitatea de Implementare a
Programelor Phare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au finalizat
documentaţia pentru Programul Multianual PHARE 2004-2006, sectorul
minorităţi, ce va viza promovarea de acţiuni în următoarele domenii de
intervenţie din Strategie: administraţie şi dezvoltare comunitară, locuire,
educaţie, sănătate, comunicare şi participare civică. Programul multianual prevede
două priorităţi: prima urmăreşte „Întărirea capacităţii instituţionale şi construire de
parteneriate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale Romilor şi a şi a
imaginii acestora." şi cea de-a doua vizează "Îmbunătăţira accesului la educaţie al
comunităţilor dezavantajate". Instituţiile responsabile pentru implementarea
activităţilor prevăzute de fişa sectorială sunt Agenţia Naţională pentru Romi pentru
Prioritatea 1, şi, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru Prioritatea 2. În
cadrul acestui program, prin Prioritatea 1, sunt prevăzute activităţi specifice cum ar fi:
întărirea capacităţii institutionale a structurilor responsabile de implementarea
Strategiei, campanii de informare şi conştientizare în legătură cu problematica
romilor, activităţi menite să ducă la creşterea accesului la serviciile publice şi pe piaţa
muncii a persoanelor de etnie romă cum ar fi rezolvarea problemelor legate de lipsa
actelor de identitate şi/sau de stare civilă şi finanţarea de proiecte în domeniile locuire,
mică infrastructură, sănătate, pregătire vocaţională şi activităţi aducătoare de venit, pe
baza principiilor dezvoltării comunitare şi prin promovarea activă a incluziunii

34
sociale a romilor şi a familiilor lor. Prioritatea 2 reprezintă o continuare a Programelor
Phare 2001 şi 2003, implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi destinate
îmbunătăţirii accesului la educaţie a romilor.

- Programul „Activităţi de implementare şi monitorizare a strategiei pentru

îmbunătăţirea situaţiei romilor – 2004”

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Hotărârii Guvernului

nr. 1514 / 07.10.2004, este responsabil de implementarea programului “Activităţi de
monitorizare şi implementare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor”.
În cadrul acestui program au fost depuse de către autorităţile locale în parteneriat cu
ONG-urile de romi şi/sau grupurile de iniţiativă din comunităţile de romi 220 de
proiecte. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a declarat eligibile un număr de
83 de proiecte. Dintre acestea, conform grilei de evaluare, au fost aprobate spre
finanţare un număr de 18 proiecte. 1 proiect a fost abandonat şi sunt în curs de
implementare 17 proiecte, descrise în continuare.

1.„Reabilitare drum de acces în comunitatea romilor din comuna Sadu”

proiect depus de către Primăria Sadu, jud. Sibiu
obiectul proiectului: infrastructură, asfaltare drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.698.000.000 lei
beneficiari: 68 de familii de romi

2.„Împreună vom reuşi – consolidarea parteneriatului între administraţia locală

a oraşului Jimbolia şi comunitatea de romi. Introducerea gazului metan şi
reabilitarea reţelei de apă la 40 de familii”
proiect depus de către Primăria Municipiului Jimbolia, jud. Timiş
obiectul proiectului: infrastructură , gaz şi apă potabilă
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.980.072.143 lei
beneficiari: 40 de familii de romi

3.„Reabilitare Şcoală Generală nr. 13 Craiova”

proiect depus de către Primăria Municipiului Craiova, jud. Dolj
obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.595.312.800 lei
beneficiari: 560 de copii romi

35
4.„Împietruirea străzilor din cartierul Modruzeni Mărăşeşti”
proiect depus de către Primăria Oraşului Mărăşeşti, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.605.000.000 lei
beneficiari: 1 800 de persoane de etnie romă

5.„Mai aproape de şcoală”

proiect depus de către Primăria Frumuşiţa, jud. Galaţi
obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală veche de 100 de ani
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.982.288.816 lei
beneficiari: 116 elevi de etnie romă

6.„Şi ei merită condiţii mai bune de viaţă”

proiect depus de către Primăria Oraşului Panciu, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructură, canalizare şi apă potabilă
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.900.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie romă

7.„Şansa”,
proiect depus de către Primăria Sânpetru de Câmpie, jud. Mureş
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum şi amenajare cămin cultural
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.700.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie romă

8.„Lucrări de pietruire pe drumul comunal DC 163A, localitatea Teişoru,

comuna Puşcaşi”
proiect depus de către Primăria Puşcaşi, jud. Suceava
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.791.884.400 lei
beneficiari: 592 de persoane de etnie romă

9.„ZooFarm – microfermă pentru creşterea animalelor”

proiect depus de către Primăria Satulung, jud. Baia Mare;
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.784.946.250 lei
beneficiari: 50 de persoane de etnie romă

36
10.„Crearea unor condiţii de viaţă decente comunităţii roma din Municipiul
Dorohoi prin dezvoltarea infrastructurii şi accesului la utilităţi publice”
proiect depus de către Primăria Municipiului Dorohoi, jud. Botoşani
obiectul proiectului: : infrastructură, racordare locuinţe sociale la utilităţi
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.982.554.000 lei
beneficiari: 36 de familii de etnie romă

11.„Secţie de producţie – Împletituri nuiele”

proiect depus de către Primăria Vatra Dornei, jud. Suceava
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.259.908.784 lei
beneficiari: 32 de persoane de etnie romă

12.„Crearea Secţiei de Fierărie – Tinichigerie Speranţa Viitor”

proiect depus de către Primăria Bârlad, jud. Vaslui
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.382.000.000 lei
beneficiari: 24 de persoane calificate, 10 persoane angajate

13.„Punct medical şi grădiniţă - comunitatea de romi Bora, Slobozia, jud.

Ialomiţa”
proiect depus de Primăria Slobozia, jud. Ialomiţa
obiectul proiectului: infrastructură
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.977.000.000 lei
beneficiari: 1512 de persoane de etnie romă

14.„Utilaje pentru asociaţia agricolă a romilor din Cuza Vodă”

proiect depus de către Primăria Cuza Vodă, jud. Constanţa
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.772.926.150 lei
beneficiari: 40 de persoane de etnie romă

15. „Energie electrică – un deziderat al secolului XXI”

proiect depus de către Primăria Jilava, jud. Ilfov
obiectul proiectului: infrastructură, racordare la energie electrică
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.600.000.000 lei
beneficiari: 170 de familii de etnie romă

37
16. „Lucrări de pietruire pe Drumul Comunal Romi, localitatea Bosanci,

jud. Suceava”

proiect depus de către Primăria Bosanci, jud. Suceava

obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.800.000.000 lei
beneficiari: 240 de persoane de etnie romă

17. „Renovare şcoli în comunităţile de romi ”

proiect depus de către Primăria sector 2, Bucureşti

obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare scoală
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.907.343.012 lei
beneficiari: 320 de elevi de etnie romă

- Deceniul de Incluziune a Romilor

În anul 2003, la Conferinţa de la Budapesta intitulată: ”Romii într-o Europă

în expansiune: provocări pentru viitor” şefii guvernelor din opt state din Europa
Centrală şi de Est au convenit asupra demarării programului “Deceniul de Incluziune
a Romilor 2005-2015” iniţiat de Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate
Deschisă. Programul vizează reducerea decalajului de oportunităţi şi a celui legat de
standardul de viaţă dintre populaţia roma şi cea majoritară şi şi-a desfăşurat fazele
preparatorii pe întreg parcursul anului 2004. Deceniul a fost lansat oficial în România
pe data de 9 februarie, la numai o săptămână de la lansarea lui internaţională de la
Sofia. Planurile sale de acţiune vizează patru domenii sectoriale: sănătate, locuinţe,
educaţie şi ocuparea forţei de muncă. România este unul dintre cele mai importante
state implicate în acest program şi a reuşit să-şi elaboreze planurile de acţiune pe cele
4 domenii de intervenţie. Suma cu care vor fi finanţate activităţile şi programele
Decadei pe cele 4 domenii de intervenţie este de 50 de milioane de dolari (ea va fi
negociată sub forma unui împrumut oferit de către Banca Mondială, Guvernului
României)

În paralel cu activităţile Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015,

Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială au înfiinţat un Fond pentru
Educaţia Romilor constituit din donaţiile publice şi private. Din acest fond vor fi
acordate finanţări nerambursabile pentru programe guvernamentale şi

38
neguvernamentale vizând educaţia, incluzând şi acţiuni specifice în cadrul
Deceniului. În cazul României, o primă evaluare a nevoilor educaţionale ale
populaţiei de etnie Roma a estimat valoarea financiară a acestora la circa 150
milioane de dolari necesari a fi utilizaţi în acest domeniu în următorii 10 ani
(aproximativ 15 milioane de dolari anual).
Comitetul Internaţional de Coordonare al deceniului şi-a ţinut pe 15 aprilie a.c.
la Budapesta, cea de-a cincea sesiune de lucrări. La aceste lucrări s-a stabilit ca,
începînd cu data de 1 iulie a.c., România să se succeadă Ungariei în asigurarea
Preşedinţiei şi a Secretariatului Internaţional al Deceniului ceea ce va însemna noi
sarcini şi responsabilităţi pentru Guvernul României dar şi noi provocări şi
oportunităţi în a soluţiona probleme comunităţii roma din ţara noastră

39
 În loc de concluzii

Succesul implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei romilor

necesită noi angajamente şi o implicare fermă din partea tuturor actorilor interesaţi
în dezvoltarea capacităţii de absorbţie a finanţărilor oferite de către Uniunea
Europeană (şi nu numai) în acest domeniu, în elaborarea şi implementarea unor
politici viabile în domeniu, în strînsa colaborare cu reprezentanţii societăţii civile etc.
Agenţia Naţională pentru Romi pune accentul pe acele acţiuni şi programe prin care
să dezvolte accesul la resursele infomaţionale şi financiare necesare dobândirii
tehnicilor şi priceperii necesare elaborării de proiecte viabile pentru a fi finanţate şi,
ulterior, implementate cu succes de către înşişi membrii acestor comunităţi. Este de
preferat ca aceste proiecte să fie integrate, adică să vizeze multiplele probleme cu
care se confruntă comunităţile locale de romi cu scopul de a contribui direct şi
decisiv la îmbunătăţirea standardului de viaţă al membrilor acestor comunităţi.
Prin intermediul programelor şi proiectelor pentru romi implementate pentru
a îmbunătăţi situaţia comunităţilor de romi din România se doreşte, pe de-o parte
sensibilizarea autorităţilor publice şi implicarea lor mai activă în aceste proiecte şi
programe de a căror implementare va beneficia, în final, întreaga comunitate,
indiferent de etnia căreia îi aparţin membrii ei şi, pe de altă parte, implicarea activă
a membrilor comunităţilor locale de-a lungul întregului ciclu prin care trece un
proiect de la conştientizarea nevoilor şi simpla până la implementarea, monitorizarea
şi evaluarea proiectului. Pentru a reliza acest lucru este nevoie, în primul rând de o
colaborare strânsă între autorităţile publice locale şi comunitate.
Agenţia Naţională pentru Romi se străduieste să creeze cadrul propice
dezvoltării unei astfel de colaborări pentru a se ajunge în situaţia în care comunitatea
locală să înveţe singură să se ajute singură şi să se dezvolte conform principiilor
dezvoltării comunitare, puse în practică în Uniunea Europeană, într-un climat de
toleranţă, colaborare şi bună înţelegere între toţi membrii comunităţii, indiferent de
etnia căreia îi aparţin aceştia.

40