PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT PORŢIUNII NAŢIONALE A BAZINULUI HIDROGRAFIC INTERNAŢIONAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

22 decembrie 2009

PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT
SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

COORDONATORI: Ministerul Mediului: Directia Generala pentru Managementul Apelor Director General: Gheorghe CONSTANTIN Administratia Nationala “Apele Romane”: Director General: Neculai OLARU Director General Adjunct: Ovidiu GABOR

COLECTIV DE ELABORARE: Departamentul Planuri de Management Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor - Sectia de Hidrogeologie

COLABORATORI INTERNI: Administratia Nationala “Apele Romane” Departamentul Managementul Resurselor de Apa Departamentul Economico-Financiar Departamentul Managementul Lucrarilor Hidrotehnice Departamentul de Dezvoltare, Investitii si Achizitii Biroul Comunicatii si Tehnologia Informatiei Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

MULTUMIM TUTUROR COLABORATORILOR INTERNI SI EXTERNI PENTRU SUPORTUL ACORDAT IN VEDEREA ELABORARII PLANULUI DE MANAGEMENT

IN MEMORIAM MENTORILOR CARE AU PUS BAZELE DEZVOLTARII PLANURILOR DE MANAGEMENT IN ROMANIA Dr. ing. Petru SERBAN Dr. ing. Aurora VASIU

CONTINUT
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Introducere Prezentarea generala a bazinulor/spatiilor hidrografice Caracterizarea apelor de suprafata 3.1. 3.2. Categorii de apa de suprafata Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta 3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri 3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare 3.2.4. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele tranzitorii 3.2.5. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apa Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Capitolul 4 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Capitolul 5 Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de suprafata sau cu ecosistemele terestre Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea si cartarea zonelor protejate 5.1. 5.2. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 1 Caracterizarea apelor subterane

5.3. 5.4. 5.5. Capitolul 6 6.1.

Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Retelele si programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafata 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate

Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

6.2.

Caracterizarea starii apelor si evaluarea nivelului de confidenta 6.2.1. Ape de suprafata 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate

6.3. Capitolul 7 7.1. 7.2. 7.3. Capitolul 8 8.1.

Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Ape de suprafata Ape subterane Zone protejate Analiza economica asupra utilizarii apei 8.1.1. Caracterizare generala 8.1.2. Activitati specifice de gospodarire a apelor 8.1.3. Situatia prelevarilor de apa 8.1.4. Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Obiectivele de mediu

Analiza economica

8.2. 8.3. Capitolul 9

Tendinte in evolutia cerintelor de apa Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.

Programe de masuri 9.1. 9.2. Masuri pentru implementarea legislatiei europene Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare 9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 2

Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu 9.9. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10. 12.1 Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu 10.1.8. Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu 10. Analiza cost beneficiu 10.2.2.2.9.5.1. 11. Capitolul 13 Capitolul 14 Aspecte cantitative Schimbari climatice Cadrul operational de informare si consultare a publicului Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor Hidrografice Probleme si incertitudini Concluzii Bibliografie Anexe Informarea. Capitolul 12 12.1.10. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. 9. consultarea si participarea publicului 3 . Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Capitolul 11 Aspecte cantitative si schimbari climatice 11.1.2. 9.1.7. 9.4.2.1. 9. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10.6. 9.2 Analiza de disproportionalitate 10.2.

4.8.1. Tabel 6.17. Tabel 3.2. Tabel 6.3. statiilor de epurare. Bazinele/spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se elaboreaza Planurile de management Tipologia cursurilor de apa la nivel national Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Tipologia lacurilor naturale Lacuri naturale care participa la intercalibrare Tipologia lacurilor de acumulare Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare Tipologia apelor tranzitorii si costiere Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Situatia aglomerarilor umane. Tabel 9.2. Tabel 6. Tabel 3. Tabel 3.4. Tabel 8. Tabel 3. Tabel 9.lacuri Elemente.LISTA TABELE Tabel 2.8.6.2.1. Tabel 8.5.1.7. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational .1. Tabel 4. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 6. Tabel 8. Tabel 8. Tabel 3.9.15. Tabel 3.11. precum si a incarcarilor organice totale. colectate si epurate Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Emisii de azot si fosfor din surse difuze Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala Zone contaminate cu risc potential ridicat Corpurile de ape subterane in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata Exploatari semnificative de ape subterane Elemente.12.7. canalizare si epurare ape uzate Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife Tarifele serviciilor de alimentare cu apa si canalizare Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 4 .14. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape tranzitorii Elemente. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Situatia starii corpurilor de apa subterana Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Familii de masuri de renaturare Corpurile de apa naturale. Tabel 3.4. Tabel 6.3. Tabel 3. Tabel 4. puternic modificate si articiale Indicatori socio-economici generali Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. Tabel 6.13. Tabel 3. Tabel 6.2.5.16. Tabel 3. Tabel 6.9.2.1. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape costiere Elemente. Tabel 3.1. Tabel 6.6.18.rauri Elemente.10. Tabel 3. Tabel 3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational .3.

3.Tabel 9.4. Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC 5 . Tabel 9.

1. Figura 5.e) si gradul de racordare la sistemele de colectare Aglomerari umane (>2000 l. Figura 1. Figura 6.1. Figura 6.6. Figura 6.1.10. Figura 2. Figura 5.3. Figura 6.2.4.8.13.15. Figura 3.7.11. Figura 3. Figura 3. Figura 6. Figura 3.17. Figura 4. Figura 5.5. Figura 3.3 Figura 3.2. Districtul Hidrografic al Dunarii Structura organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru in domeniul Apei in Romania Bazinele/Spatiile hidrografice pe care se realizeaza Planurile de Management Principalele unitati de relief Utilizarea terenului Categorii de ape Ecoregiuni Tipologia cursurilor de apa.14. Figura 3.12.8.3.4.5. Figura 6. Figura 6.2. Figura 6. Figura 3. Figura 6.2. Figura 3. Figura 8.9. Figura 6. Figura 3. Figura 6.6.4.LISTA FIGURI Figura 1. Figura 4.7. Figura 4. Figura 6. Figura 2.1.18. Figura 6.1. Figura 3. Figura 6.3.10.1.1.2.5. apelor tranzitorii si costiere Tipologia lacurilor Corpurile de apa de suprafata Aglomerari umane (>2000 l.16.3. Figura 6.11. Figura 2. Figura 3. Figura 5. Figura 6.e) si tipul de statii de epurare Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor Lucrari hidrotehnice Prelevari / restitutii de apa semnificative Corpurile de apa subterana Situatia instituirii zonelor de protectie sanitara pentru captari de apa subterana Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata Reteaua de monitorizare a apelor subterane Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa (rauri) Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) Starea chimica a corpurilor de apa subterana Starea cantitativa a corpurilor de apa subterana Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificarea corpurilor de apa de suprafata Situatia corpurilor de apa de suprafata Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate 6 .9. Figura 6. Figura 6. Figura 5.2.12.

9.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB Masuri privind reducerea presiunilor datorate alterarilor hidromorfologice din Romania Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterana 7 .2. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/EEC Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . Figura 8. Figura 8.13.6.7. Figura 9. Figura 8.8.11.4. Dunare.3 Figura 10.3.2 Figura 10. Figura 9. Figura 9.efluentii de la aglomerari umane din Romania Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la activitatile industriale din Romania Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .1. Figura 9.4 .6. Figura 8. Figura 9. Figura 8. Figura 8. Figura 9. industrie si unitati agrozootehnice Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica Cuantumul contributiilor resursei de suprafata. Figura 10.Figura 8. Figura 9. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse subterane Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala.4 Figura 9.9.10. Figura 10. Figura 8. Figura 9.2.12.8.5.5 Figura 9.3 Figura 9. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) Structura principalelor cheltuieli Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania.1. Figura 9. Figura 9.7.

Anexa 6.B.5 A.1.1.C.1.3.1.2.B. Anexa 9.1. 6. Anexa 6. Anexa 9.1.1.6.7 Sensibilitatea la presiuni a indicilor biotici) Evaluarea starii cantitative si calitative a corpurilor de apa subterana si gradul de confidenta Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate la Dunare Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata Valorile prag si valorile fondului natural pentru corpurile de apa subterana Evaluarea cerintei de apa.2.D.1.A. Anexa 9.1.8.2. Anexa 6.LISTA ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Anexa 4. Anexa 6. Anexa 9.1.1.1. Anexa 6. Anexa 5. Anexa 9.5 Anexa 7. Anexa 6.E.3.D.1. Anexa 6. Situatia transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivelor Europene din domeniul mediului apei si a altor Directive Europene asociate Cerinte ale Directivelor Europene in domeniul calitatii apelor si autoritati responsabile pentru implementare Tipul masurilor de baza si costurile estimate pentru implementarea masurilor de baza in vederea asigurarii infrastructurii de apa si apa uzata pentru aglomerarile umane la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Tipul masurilor si costurile masurilor estimate pentru implementarea cerintelor Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE si Directiva Pasari 79/409/CEE Cuantificarea la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice a reducerii efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerarile umane. Anexa 9.A.2. Anexa 9.4.4.1.9.1.B.1.2. Anexa 7. Anexa 6. Anexa 9.C.1. Anexa 9. Anexa 6.1.5.1. din activitatile industriale si activitatile agricole Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania Tipuri de masuri si costurile estimate pentru implementarea masurilor suplimentare in domeniul hidromorfologiei aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Masuri suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor direct dependente de apa Masuri suplimentare si costuri estimate pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative in vederea imbunatatirii starii apelor din bazinele/spatile hidrografice din Romania Informatii privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare Corpurile de apa de suprafata pentru care se aplica exceptii 8 Anexa 6. Anexa 6. Anexa 8. Anexa 6.1. Anexa 6.C.2.1.3 Anexa 6.2. Anexa 10.5.1.4.F. Anexa 6.7.1. Anexa 6..C.1..3.6. Anexa 6.A.1.1. Anexa 10.A. Anexa 6.1.3. Anexa 6. Anexa 6.1. Anexa 6.1. Anexa 6.B.1.1.4.1. Tendinte.1.3. Anexa 6. Lista autoritatilor competente Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea Planului de Management Corpurile apa subterana in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă si ecosistemele terestre Situatia privind capturile speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa (Anexa 6.4. .10. Anexa 9.1.D.

Corpurile de apa subterane pentru care se aplica exceptii Justificarea exceptiilor aplicate corpurilor de apa subterane Rezultatele obtinute in urma colectarii chestionarelor in procesul de consultare a publicului privind elaborarea Planurilor de Management.Anexa 10.1.4 Anexa 12. 9 .3. Anexa 10.

Raport de calitate ecologica (Ecological Quality Ratio) EQS .Proiectul Regional al Dunarii (Danube Regional Project) ECOSTAT.Centru International de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (Principal International Alarm Centres) CLC .Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU.Garda Nationala de Mediu 10 . UE .Concentraţii maxim admise CMI .Uniunea Europeana (European Union) EUROSTAT – Portal online pentru Statistica Europeana FEADR – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala HG .Corp de apa artificial CBPA – Codul de bune practici agricole CE.Agentia Nationala pentru Protectia Mediului APM .Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System AISE .Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns (Driver-Pressure-State-ImpactResponse) DRP .Cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic DCA .Consiliul European (European Council) CEE.Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale ANPM .Comunitatea Economică Europeană CBO5 .Asociatia Internationala pentru Sapunuri..Bazin Hidrografic CAPM .Drum National DPSIR .Directiva Cadru in domeniul Apei DA – Directii de Apa DADR .Abrevieri ACE – Analiza cost-eficienta ACB – Analiza cost-beneficiu AEWS .Codul pentru bune conditii agricole si de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions) GNM .h.Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) B. .Consum Chimic de Oxigen CIPA-ROM (PIAC) .Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT . EC .Agentia pentru Protectia Mediului ARPM .Hotarare de Guvern GAEC .Directii pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală DN . Detergenti si Produse de curatenie in Europa (International Association for Soaps.H.Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate ANAR – Adminstratia Nationala “Apele Romane” ANIF . EEC .Corine Land Cover CMA .Consum Biochimic de Oxigen in 5 zile la 20°C CCO .Corp de apa puternic modificat CAA . b.Administratia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare ADP – Administraţia Domeniului Public ANPA – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura ANRSC .Stare ecologica (Ecological Status) EFI – Index European pentru Fauna Piscicola (European Fish Index) EIA . Detergents and Maintenance Products) ANAP .Evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment) EPER – Registrul European al Poluantilor Emisi (European Pollutant Release Register) E-PRTR – Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (European Pollutant Release and Transfer Register) EQR .

Index saprob ISPA . – locuitor(i) LDRS .Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare LM-GIG – Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene (Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group) l. .Plan de Management Bazinal PNDR – Planul National de Dezvoltare Rurala PNGD . .G.Organizatii Non-Guvernamentale OSPA .G.Ordin al Guvernului O. IPPC – Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (Integrated Prevention and Pollution Control) IRCM – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” IS .Programul International pentru Managementul Naturii pentru Europa Centrala si de Est PIB.Planul National de Gestionare a Deseurilor 11 .Bucuresti INCDDD – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunarii” INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor IRCM – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”.Planul de Management al Bazinului Hidrografic PMDHD .Sistemul Dunarii Inferioare (Lower Danube River System) MM – Ministerul Mediului MAPDR – Ministerul Agriculturii. GNP .Nivel Normal de Retentie NBL .Macrozoobentos NNR . STAS .Directiva Apelor Subterane 2006/118/EC (Groundwater directive) ICPDR – Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (International Commission for the Protection of the Danube River) ICIM – Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICPA – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.Produs Intern Brut (Gross National Product) PMBH .U.Modelarea Emisiilor de Nutrienti in Sistemele de Rau (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) MTS – Materii totale in suspensie MS – Ministerul Sanatatii MZB .Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor PHARE . .Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice PABH . – locuitor(i) echivalent(i) loc.Ape Subterane (Groundwater) GWD .e. – Ordonanta de Urgenta a Guvernului O.milion(e) MAB – Programul Omul si Biosfera (Man and the Biosphere Programme) MATRA .Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic PEB – Potential ecologic bun PIN-MATRA.G.Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) PMB .GIS – Sistemul Informational Geografic (Geographic Information System) GW .Normative tehnice de aplicare a legislatiei O. Padurilor si Dezvoltarii Rurale MAI – Ministerul Administratiei si Internelor mil.Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda (Programme for Social Transformation of the Netherlands Ministry of Foreign Affairs) MONERIS .Valorea fondului natural (natural background level ) NTPA. Agrochimie si Protectia Mediului .N.Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii PJGD .

Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor RAMSAR – Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala (Convention on Wetlands of International Importance) R-E1.Tipuri de rauri est continentale – intercalibrare (Rivers Eastern Continental) REC – Centrul Regional de Mediu (Regional Environment Center) REFCOND – Conditii de Referinta ROMSILVA. s.Global Environment Facility) QUAL 2K – Model pentru Simularea calitatii apelor curgatoare (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) VAB ..POM – Programul de Masuri (Programme of Measures) POP – Programul Operational pentru Pescuit in perioada 2007-2013 POS Mediu – Programul Operational Sectorial pentru Mediu in perioada 2007-2013 PRGD .Valoare Adaugata Bruta VNA – Valoare neta actualizata ZV.Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SCI – Situri de importanta comunitara (Sites of Community Importance) SOR – Societatea Ornitologica din Romania SPA – Arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) SPP – Substante prioritare/substante prioritare periculoase TAIEX – Instrumentul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie (Technical Assistance Information and Exchange Instrument) TV .spatiu hidrografic SNGD . RNP – Regia Nationala a Padurilor SAC – Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) SAPARD . Stiinta si Cultura (United Nations Educational.h. ZVN – Zona vulnerabila la nitrati WAQ . Scientific and Cultural Organisation) UNDP-GEF – Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite – Facilitatea Globala de Mediu (United Nations Development Program .Evaluare strategica de mediu (Strategic Environmental Assessment) SEB – Stare ecologica buna SEVESO II – Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S..Taxa pe Valoarea Adaugata UNESCO – Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie.Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala (Special preAccession Programme for Agriculture and Rural Development SAMTID .Programul de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii SEA .H.Valorile prag (threshold values) TVA .Model pentru prognozarea calitatii apei (Water Quality Prognosis Model) WWF – Fondul Mondial pentru Natura (World Wide Fund) 12 .R-E2 .

cand a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. urmarind noi elemente: . . avand ca obiectiv principal atingerea unei „stari bune” a apelor de suprafata si subterane. operational si de investigare in conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordarii ecosistemice. Obiectivul central al Directivei Cadru in domeniul Apei este acela de a obtine o „stare buna” pentru toate corpurile de apa.definirea „conditiilor de referinta” pentru apele de suprafata. .stabilirea unei retele de monitoring care sa asigure o imagine de ansamblu si de detaliu a starii apelor.stabilirea unui registru al zonelor protejate localizate la nivelul bazinului hidrografic.realizarea analizei economice asupra utilizarii apei luand in considerare principiul recuperarii costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor si serviciilor de apa. Administratia Nationala „Apele 13 .prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane.1. inclusiv masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteaza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic. . De asemenea. reprezentand obiectivul DCA ce trebuie realizat pana in 2015. cu exceptia corpurilor puternic modificate si artificiale. Romania trebuie sa realizeze aceste obiective prin stabilirea si implementarea programelor de masuri. unitara.definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apa puternic modificate”. managementul apelor trebuie sa ofere solutii pentru asigurarea in prezent si in viitor a necesarului de apa al populatiei si economiei. emisiilor si pierderilor substantelor prioritar periculoase. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare in economia apei si pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodarire durabila. precum si standardele de calitate a mediului.definirea a 5 clase de calitate a apelor tinand seama in primul rand de elementele biologice. cat si calitativ. . . Ca infrastructura de baza a economiei. Planul de management bazinal este in stransa corelatie cu dezvoltarea socio-economica si prezinta punctul de plecare pentru masurile aferente activitatilor antropice. referitor la prevenirea si controlul poluarii.stabilirea obiectivelor de mediu. . politica in domeniul apei trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata. precum si stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apa dulce. pentru care se defineste „potentialul ecologic bun”. precum si de la principiile gospodaririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafata si subterane.conceptul de reabilitare al resurselor de apa.definirea unei „stari bune a apelor”. . echilibrata si complexa a resurselor de apa. integrand si cerintele deja existente pentru implementarea celorlalte Directive din domeniul apelor. In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul 913/2001. .elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. atat pentru cele de suprafata cat si pentru cele subterane. . folosind controlul poluarii la sursa prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor. Directiva Cadru in domeniul apei fundamenteaza o noua strategie si politica in domeniul gospodaririi apelor. Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice. . atat din punct de vedere cantitativ. .luarea unor masuri de reducere progresiva a poluarii apei cu substante prioritare care prezinta un important factor de risc pentru mediul acvatic si oprirea treptata a evacuarilor. INTRODUCERE Directiva Cadru in domeniul Apei (DCA) a fost adoptata de catre Parlamentul European in 23 octombrie 2000 si a fost pusa in aplicare incepand cu data de 22 decembrie 2000.

Delta Dunarii) Partea C: .acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km2.Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel international (Tisa. Astfel. insa procesul de elaborare nu a inceput inca. fiind localizata in bazinul Dunarii.lacurile cu suprafete > 100 km2.acvifere transfrontaliere cu suprafata > 1000 km2.Romane” elaboreaza Schemele Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic si Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic.cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2 . la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost creat Departamentul Planuri de Management. .Dunarea. 14 . Partea B De asemenea. iar daca sunt localizate intr-un district international.Planurile de management la nivel de sub . Partea B: . Prut. Ministerul Mediului impreuna cu Administratia Nationala „Apele Romane” au fost desemnate. autoritati competente pentru implementarea Directivei Cadru Apa in Romania.Planul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la: . componenta de gospodarire cantitativa a resurselor de apa din cadrul Schemelor Directoare.cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2 . statele membre trebuie sa realizeze un plan de management pentru fiecare district hidrografic. ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere. la nivelul fiecarei Directii de Apa s-a infiintat un compartiment pentru elaborarea Planului de management bazinal. Conform art. . Asa cum s-a precizat mai sus. .1). 13 al Directivei Cadru Apa. componenta cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al raului Tisa sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR).Planurile nationale de management ale tarilor dunarene. Delta si apele costiere. . referindu-se la: . precum si lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea acestui plan. In acest scop statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din trei parti: Partea A : . iar in cadrul Institulului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.11) Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este elaborata de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea cu contributia tarilor dunarene si va fi aprobata de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care va avea loc in luna februarie 2010. apartinand Administratiei Nationale „Apele Romane” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice.lacurile cu suprafete > 10 km2. Sava. In acest scop.bazine nationale (in cazul Romaniei . contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii (Figura 1. exista iniative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internationale cum ar fi Prut si Delta Dunarii impreuna cu Republica Moldova si Ucraina. componenta de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv interdisciplinar care sa colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. Romania contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. . . Romania. In anexa 1 si 2 se prezinta lista autoritatilor competente pentru elaborarea planurilor de management. trebuie sa asigure coordonarea pentru producerea unui singur plan de management.

Se precizeaza ca nivelul de detaliu creste de la partea A (internationala) la partea C (subbazine nationale). pentru analiza evolutiei in timp a unor parametrii caracteristici.2). cele 11 Planuri de Management bazinale au fost avizate de catre Comitetele de Bazin. 2006 si ulterior la fiecare 6 ani. de Administratia Nationala “Apele Romane” si Directiile de Ape. Aceste date au fost furnizate. In concordanta cu cerintele Directivei Cadru Apa. . Acest comitet isi propune respectarea si aplicarea principiilor gospodaririi durabile a resurselor de apa si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. in principal. Institutul National de Statistica. La nivelul fiecarui bazin hidrografic. in special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafata si subterane. avand ca obiectiv armonizarea abordarilor si datelor pentru corpurile de apa frontaliere si transfrontaliere. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. programele de masuri. precum si masurile aferente stabilite la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii ce sunt prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii (partea A) au fost preluate si integrate la nivel national. obiectivele de management. Planul National si Planurile sub-bazinelor contin informatii aditionale/complementare. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. Se mentioneaza ca principalele probleme. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”. In cazurile in care s-au utilizat date pe o perioada mai indelungata de timp.Partea B (nationala) . Bulgaria si Serbia). .Planul National de Management al Apelor din Romania reprezinta sinteza celor 11 Planuri de Management elaborate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. inclusiv masurile care vor fi luate pentru asigurarea consultarii. in 22 decembrie 2009.12. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. cat si in anul 2009. beneficiarii serviciilor publice de gospodarire a apelor si a organizatiilor neguvernamentale locale cu profil de protectie a mediului. pana la 22. Planul National de Management este publicat pe website-ul Administratiei Nationale „Apele Romane”. Ministerul Mediului si alte ministere. Datele si informatiile care au fost utilizate in elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007. pana la 22.2000. starea apelor. autoritatile locale si judetene. s-a infiintat un Comitet de Bazin (Figura 1.11. astfel.2008 si ulterior la fiecare 6 ani.sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22. utilizatorii de apa. De asemenea. Agentiile de Protectia Mediului. Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarire a apelor cu organele administratiei publice locale. in conformitate cu Legea Apelor si HG 1212/29. obiectivele de mediu.proiectul planului de management pe bazin hidrografic. au fost organizate intalniri cu tarile vecine (Ungaria. specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul cu privire la urmatoarele etape referitoare la: . La nivel bilateral. atat in anul 2008. utilizatorii din bazinul respectiv. proiectele celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile Administratiei Nationale „Apele Romane” si ale Directiilor de Ape in vederea asigurarii informarii si consultarii publicului. 15 .12. acest lucru este mentionat specific in capitolul respectiv. analiza economica si exceptiile de la obiectivele de mediu. Din 22 decembrie 2008 pana in 10 noiembrie 2009.12. zone protejate. 2007 si ulterior la fiecare 6 ani.

Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti. Figura 2. Dunare. ocupă locul 13 în Europa. 11. este colectorul şi emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte. Nr. PREZENTAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE Romania are o suprafata de 238. ceea ce reprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea. 5.4% in bazinul Dunarii. 97. Bazinele/Spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se realizeaza Planurile de Management 16 . iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati. De asemeni.9 7. crt. Delta Dunarii. gospodărirea pe bazine hidrografice realizandu-se din anul 1956.0 10.7% din lungimea sa. este inclusă in bazinul hidrografic al Dunării. Delta Dunarii. Mures. 3.7 7. Dobrogea (inclusiv apele costiere) – tabel 2. 4. Olt. Siret. 8. din acest punct de vedere.1 11.193 Km2. 17/1990 modificată prin Legea 36/2002.0 ape costiere Tabel 2. Fluviul Dunărea. Bazin/Spatiu hidrografic % din suprafata totala 9.2). Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii a unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat. Climatul este temperat continental.840 m3/loc.9 8. 9. in bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu suprafaţă de circa 5.4 6.198 Km2). respectiv 232. Gospodărirea apelor în România are o lungă tradiţie.2. 2.1.5 Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Ialomita Buzau Siret Prut Dunare. România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de 78. ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia. 7. Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 miliarde m3 .3 11. al cărui parcurs pe teritoriul României este de 37. afectând calitatea apelor Deltei Dunării. formand astfel Districtul Hidrografic al Dunarii in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. iar râurile Tisa.an şi.1. Utilizarea terenului este ilustrata in Figura 2. Apele costiere româneşti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunării deoarece starea apelor şi morfologia ţărmului sunt influenţate substanţial de Dunăre.391 Km2 si o populatie de 21.1 10.4% din suprafaţa României. 1. Prut. România are o resursă specifică din râurile interioare de 1.1. Apele costiere româneşti sunt delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită de 9 puncte conform Legii nr. Bazinele / spatiile hidrografice pe care s-au elaborat Planurile de Management sunt: Somes – Tisa.365 locuitori si se afla in proportie de 97. dar şi zona costieră a Mării Negre. Arges – Vedea.905 km. Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României. temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati.1 9. Jiu. Banat.584. 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii (Figura 2. SH Dobrogea + 8. 10.3. 6. Buzau-Ialomita. Crisuri.

pe baza caracteristicilor ecologice si a distributiei geografice a faunei acvatice.370 km.  lacuri naturale .571. Ecoregiunea Pontica se caracterizeaza printr-un relief usor ondulatin partea de N. In consecinta. soluri cernoziomice. datorita faptului ca la data publicarii sale (22.2000) nici o tara limitrofa a Marii Negre nu era Stat Membru al Uniunii Europene.10. 70 % din totalul cursurilor de apa. In cazul apelor tranzitorii si costiere. 17 .  ape costiere .  acumulari . a aparut necesitatea infiintarii unui Grup Geografic de Intercalibrare pentru Marea Neagra. Vegetatia cuprinde etajele padurilor de foioase si conifere precum si pasunile alpine si subalpine. brun-acide montane de padure -intre 800-1800 m altitudine.) Ecoregiunea Muntii Carpati cu altitudini depasind 2000m in partea de E. prezinta o serie de particularitati (mentionate in cap. a fost definita subecoregiunea Podisul Transilvaniei (S10) situata in domeniul de altitudine 200500m.1 Categorii de ape de suprafata In Romania exista urmatoarele categorii de ape :  rauri (naturale.12.1. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere).3. Solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri primare pe pajistile alpine. din cadrul acestui grup facand parte Romania si Bulgaria. zone limitate cu paduri de foioase. dintre care 54 % sunt in Delta Dunarii. V al Planului de Management al fluviului Dunarea.535 km. Pontica si Campia de Est intersecteaza cursurile de apa importante care provin din zona montana la altitudinea de 200-250m. Ecoregiunea Pontica -12 si Ecoregiunea Campia de Est -16 (Figura 3. Ecoregiunea Campia Ungara este compusa din fasii inalte discontinue si campii joase de divagare. in Anexa XI a Directivei Cadru Apa nu este identificata o ecoregiune specifica.2. Deltei Dunarii. brun-roscate de padure in zona de podis sau dealuri înalte). geologie predominant silicioasa. Ecoregiuni. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizeaza prin geologie predominant silicioasa. cu o uşoară înclinare de la SE spre NV. din care: o rauri permanente – 55. ce reprezinta cca. avand in vedere faptul ca apele costiere ale Marii Negre.2. calcarul fiind slab reprezentat in zonele de S si SE. 30 % din totalul cursurilor de apa.5 km2. o rauri nepermanente – 23.116 cu suprafata mai mare de 0. iar intre cursurile principale limita ecoregiunilor urca pana la altitudinea de 400-500m. Categoriile de apa de suprafata sunt ilustrate in Figura 3. Grupul Geografic de Intercalibrare Marea Neagra si-a inceput activitatea in anul 2004. puternic modificate si artificiale) – 78.  ape tranzitorii – 781.905 km. ce reprezinta cca. Ecoregiunea Campia Ungara -11. Ca parte componenta a ecoregiunii Muntii Carpati. Limitele ecoregiunilor Campia Ungara. cu relief viguros si pante abrupte. soluri cernoziomice si nisipoase precum si vegetatie de silvostepa si paduri de foioase. geologie silicioasa. paduri de foioase si zone agricole. CARACTERIZAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE 3. pentru a delimita bazinele hidrografice ale caror cursuri de apa sunt situate in regiunea de dealuri joase. 3. tipologie si conditii de referinta Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa in Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei (Ilies 1978).5 km2.8 km2 (116 km).242 cu suprafata mai mare de 0.37 km2 (128 km ape tranzitorii marine). soluri cernoziomice. la nivel national au fost delimitate 4 ecoregiuni: Ecoregiunea Muntii Carpati . este alcatuita din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare.

1 Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa.  caracteristicile climatice: precipitatiile medii multianuale si temperatura medie multianuala. In cazul cursurilor de apa. zona mrenei si zona crapului) au condus la definirea la nivel national a tipurilor abiotice de cursuri de apa. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s.km2). respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2). 18 .  panta medie a cursului de apa Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m. dealuri şi podişuri. factori presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunitatile biologice (relatie de tip cauzaefect)  Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor biologice (relatie de tip efect-cauza) prin care se urmareste o verificare biologica a tipologiei abiotice  Suprapunerea celor doua abordari pentru definirea finala a tipurilor de corpuri de apa Pentru caracterizarea tipologica abiotica a cursurilor de apa din Romania. mediu (0. corpurile de apa dintr-un bazin sau district hidrografic sa fie diferentiate după tipul lor. nisip (D = 0. Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: blocuri (D > 200 mm).005 mm). medii 500-800 mm/an si abundente >800 mm/an si prin temperaturi medii multianuale : mici <00C. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase.3l/s. >500m. mâl (D = 0. avand la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin urmatoarele categorii: mare (>30 l/s/km2). zona scobarului si a cleanului. pietriş (D = 2 – 70 mm). calcaroase si organice. mic (< 3 l/s/km2 ). mari >80C. s-au utilizat urmatorii parametri: -obligatorii – care conduc la primele diferentieri:  ecoregiunea. argila (D < 0. mic (<0.3 – 2 l/s. bolovăniş (D = 70 – 200 mm). care definesc principalele unităţi de relief: câmpii.  debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%.05 – 0. clasificarea tipologica se realizeaza in urmatoarele etape:  Abordarea top-down . Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2).  caracteristicile geologice.2. zona lipanului.05 – 2 mm).km2). 200-500m.  debitul specific mediu multianual. cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2). Analiza datelor si informatiilor mai sus mentionate si corelarea acestora cu tipurile de ihtiofauna potenţiala definite de academicianul Banarescu in 1964 (zona pastravului. mediu (3-30 l/s/km2) .3. medii 0-80C.  suprafata bazinului de receptie -optionali – care conduc la diferentieri mai detaliate:  structura litologica a patului albiei. cu subtipuri diferentiate in functie de geologie.005 mm). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici. Caracteristicile climatice au fost diferentiate prin precipitatiile medii multianuale: reduse <500 mm/an.km2). zone piemontane şi munţi.  altitudinea bazinului.

. tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. RO14.3. Definirea conditiilor de referinta pentru Dunare s-a bazat pe datele istorice (din anii 1910. au fost mentinute cele 4 tipuri definite in etapa anterioara. Avand in vedere diversitatea si heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceasta categorie. Conditii de referinta pentru rauri Directiva Cadru (Anexa II 1. Conditiile de referinta reprezinta valorile elementelor biologice.Reactualizarea tipologiei cursurilor de apa In etapa actuala.1. Cursuri de apa si habitate Sectiunile de referinta trebuie sa fie acoperite cu vegetatie naturala sau cu paduri neexploatate. iar in unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulata „expert judgement” (experienta expertului). respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. este necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata. este posibil ca tipurile sa fie sintetizate in continuare. Definirea conditiilor de referinta s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. utilizarii terenului sau silviculturii trebuie sa fie pe cat posibil reduse. constand in selectarea sectiunilor de referinta sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. care sunt in concordanta cu cele recomandate de Ghidul REFCOND si Raportul 2004 al Districtului International al Dunarii: Utilizarea terenului in bazinul de receptie Influentele urbanizarii. Resturile lemnoase sa nu fie inlaturate. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apa). inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. pe masura ce datele vor fi disponibile pe o perioada de timp relevanta. 1950-1960). RO15). Sa nu existe obstacole in calea migratiei organismelor sau a transportului sedimentelor.. functie de altitudine.3 (i)) prevede stabilirea conditiilor de referinta pe baza elementelor hidromorfologice. fizico-chimice si biologice. In privinta cursurilor de apa nepermanente reprezentate de acele cursuri de apa caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. Masurile de protectie impotriva inundatiilor sa aiba influenta minora. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor respective. completata cu date din literatura de specialitate. conducand la definirea a 20 tipuri de cursuri de apa.2. Sintetizarea. informatii din literatura de specialitate si parerea expertului. iar la nivel bazinal in Tabel 3. fizico-chimice neperturbate sau cu influente antropice minime. In cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apa prin investigarea si analiza altor elemente biologice. RO13. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. Prezentarea sintetica a tipurilor si sub-tipurilor la nivel national este cuprinsa in Tabel 3. hidromorfologice. Patul albiei sau al malurilor sa nu fie fixat. in sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile. numarul tipurilor fiind in acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare in cadrul unor tipuri. specifice fiecarui tip de corp de apa. 19 . care sa conduca la diferentiera detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. corespunzand unor situatii din prezent sau din trecut. Incadrarea pe tipuri a cursurilor de apa cu suprafete mai mari de 10 km2 identificate la nivel national este prezentata in Figura 3. Sectiunile de referinta au fost selectate pe baza urmatoarelor crite rii specifice.

mal.10-a 11. mal nisip.2-2 0.5 Clean Scobar Clean RO05 RO06. pietris nisip.calcaroasa blocuri.01-0.calcaroasa c-organica <1 <200 400-500 9-11 1-3 0. 16 10.3 Scobar Mreana Clean Biban Crap RO07 11 1000-3000 a-silicioasa b. argila maloasa. pietris. pietris nisip. piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte cu specii endemice Sector de curs de apa situat in depresiuni intramontane Curs de apa situat in zona de dealuri sau de podisuri Sector de curs de apa situat in zona de dealuri si de podisuri Curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa situat in zona de campie RO01 10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b.2-2 <0.16 12 >10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-siliceoasa b-calcaroasa c-organica nisip.Tabel 3. bolovanis nisip.5-20 <8 500-700 400-600 8-10 9-11 3-15 <3 0.Tipologia cursurilor de apa la nivel national l / s Tipul / k biocenotic m potential 2 – Suprafata Structura litologica Geologia Curs de apa situat in zona montana. pietris pietris. RO06* 100010000 10-2000 0. bolovanis.12.12.5 Pastrav Lipan Clean Lipan Scobar **Romanichthys valsanicola RO02 10 100010000 3-20 >500 600-800 7-9 5-20 1-3 RO02* RO03 RO04 10 10-a.4 Clean 20 fauna piscicola mdMN Precipi- Tempe- Tip Simbol Ecore-giunea P a r a m e t r i mm/an l/s/km2 Altitu- ratura Panta dinea q95% tatii km2 ‰ C 0 q . 11. bolovanis 20-200 >500 600-1400 -2+9 >5 >0. argila 1-3 1-30 >500 200500 200500 <200 600-800 500-700 7-9 8-10 3-20 1-5 0.1.2-0.

ECO 11 F>5000 km2 .calcaroasa c-organica nisip.650 805. mal nisip.07 100200 5-70 5 <5 600-800 8-10 9 3 Crap RO13 RO14 RO15 12 12 12 silicioasa silicioasa organica 0.4 Clean Biban RO09 RO10 RO10* RO11 RO11* RO12 16 11 12.01 500-600 400-500 400-500 9-11 9-11 >11 8 7 2 1. Crap <1 <200 400-600 9-11 2-10 0.Sector de curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie Sector de curs de apa situat in zona de campie F>3000 km2 .000 698. pietris.calcaroasa c-organica calcaroasa nisip.05-1 Clean Scobar Mreana Clean Mreana.2-0.05 0.5 .000698. mal 0.5 crap** crap** Crap*** Scrumbie Dunare Cursuri de apa influentate calitativ de cauze naturale si cursuri de apa temporare Cursuri de apa influentate din punct de vedere calitativ de cauze naturale Curs de apa nepermanent situat in zona montana RO16 10-1000 RO17 10-1000 silicioasa blocuri.16 Fluviul Dunarea-Cazane Fluviul DunareaCazane-Calarasi Fluviul Dunarea-Calarasi-Isaccea Delta Dunarii RO08 RO08* 12 1000-5000 a-silicioasa b.16 12 1000-5000 >3000 >5000 >3000 >5000 570.16 11 12. argila nisip.4 0.ECO 12. argila.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.ECO 11 F>5000 km2 . mal <2 0. mal. mal. pietris 20-150 >800 700-1100 -2+8 2-16 0 21 .00780.850 574.16 Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie F>3000 km2 . argila nisip. bolovanis nisip.2-0.900574.1-1 0.300 a-silicioasa b.04 <0.5 <200 400-600 9-11 1-3 0.ECO 12.5 .calcaroasa c-organica a-silicioasa b. pietris nisip.5 <200 <200 400-600 400-600 9-11 9-11 1-3 2-10 0. argila nisip. bolovanis.

RO17. avat. RO12. salau. RO11. RO11. RO19. RO07. RO11. RO20. RO05. somn. RO13. pietris pietris. RO10. RO01.Curs de apa nepermanent situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri Curs de apa nepermanent situat in zona de campie RO18 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa bolovanis. RO04. RO20. RO10. RO02. RO06. nisetru. RO16. RO17. salau. nisetru. RO16. RO05. RO02. platica. RO19. RO11. RO08*. RO11. RO02. RO18. RO10.5-7 0 RO20 10-2000 a-silicioasa b-calcaroasa <8 400-500 9-11 <2 0 * * tipurile respective se caracterizeaza prin inexistenta faunei piscicole in conditii naturale Specii de pesti prezente : Tabel 3. RO06. RO06. RO15. caras. RO19. RO18. RO03. RO08. RO06.2. RO07. RO19. RO02. RO19. pastruga. RO16. RO16. RO01.nisip. RO01. RO18. avat. RO04. RO20 Tabel 3. RO08. RO05. RO06. tipuri cursuri de apă 13 11 13 11 10 14 9 10 12 7 7 Tipuri cursuri de apă RO01. RO05. platica. mreana TIPOLOGIA CURSURILOR DE APA LA NIVEL BAZINAL ** * pastruga. RO10. mal 25-45 500800 200500 <200 600-800 7-9 5-17 0 RO19 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa 5-30 450-550 8-10 1. scrumbia de Dunare. RO20. RO11. RO01. RO19. RO05. RO10. RO09. RO01. RO10. RO04. RO06. RO06. RO04. RO04. RO04. morun. RO18. RO03. RO19. RO04. RO17. RO19. RO11.2. RO02. RO19. RO16. RO17. Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal 22 . RO20. RO18. RO03. morun. RO06. RO01. RO03. RO05. RO10. RO10. RO01. RO06. RO04. RO16. mal nisip. RO11. RO20. RO01. RO20. RO05. lin. RO03. RO20. RO20. RO06. RO11. cega Spaţiul hidrografic/ bazinul hidrografic SOMEŞ-TISA CRIŞURI MUREŞ BANAT JIU OLT ARGEŞ-VEDEA BUZĂU-IALOMIŢA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL Nr. RO14. RO07. RO20 RO04. RO04. RO20 RO06*. * * cega. RO11. RO10. RO19. RO18. RO05. RO02. somn. RO05.

secţiuni de Nr. fiind corelate cu informatiile privind ihtiofauna potentiala (stabilita de academicianul P. Utilizarea in scop recreational Fara utilizare intensiva in scop recreational. Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Pentru definirea valorilor caracteristice conditiilor de referinta in cazul raurilor au fost analizate datele de macronevertebrate.. precum si disponibilitatea datelor. La nivel national au fost selectate un numar de 107 sectiuni de referinta si 62 sectiuni din categoria cele mai bune sectiuni disponibile. cea mai bună secţiune Bazinul hidrografic referinţă disponibilă SOMEŞ-TISA 8 10 CRIŞURI 13 3 MUREŞ 14 13 BANAT 10 7 JIU 18 5 OLT 18 6 ARGEŞ-VEDEA 9 3 BUZĂU-IALOMIŢA 4 5 SIRET 12 5 PRUT 5 DOBROGEA-LITORAL 1 Tabel 3. distributia la nivel bazinal fiind prezentata in Tabel 3. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere sa nu fie perturbat. S-a realizat o selectie a siturilor . Sectiunile de referinta selectate acopera variabilitatea temporala si spatiala ce se manifesta in cadrul tipului respectiv. Criterii fizico-chimice Sa nu existe surse punctiforme de poluare organica. Banarescu) avand in vedere reprezentativitatea elementelor biologice. Sa nu se manifeste acidifierea. hidromorfologice si fizico-chimice. Regimul hidrologic al cursurilor de apa sa nu fie alterat sau sa aiba modificari minore Regimul hidrologic sa nu fie perturbat din cauza prelevarilor. 23 . punandu-se totodata bazele unei retele de sectiuni de monitoring incluse in programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice.Vegetatia malurilor si a zonelor inundabile Vegetatia de maluri si cea a zonei inundabile permite migratia laterala. Sa nu existe alterari ale regimului termic. alcalinizarea si salinizarea. evacuarilor in unde pulsatorii. derivatiilor. Sa nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienti. Spaţiul hidrografic/ Nr. Sa nu existe surse de poluare difuza. fitoplancton.3.3.

Slovacia).in cadrul Grupului Eastern Continental.A Pentru tipurile RO01-RO05 comunitatea fitoplanctonica nu este reprezentativa in stabilirea conditiilor de referinta si a starii ecologice. valorile de referinta ale indecsilor care intra in alcatuirea indicelui multimetric sunt prezentate in anexa 6. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. R-E2 si R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de tarile care au corespuns cerintelor exercitiului (Austria.eu/JOHtml. metodele de prelevare si sistemul de clasificare al starii apelor in Romania nu erau in conformitate deplina cu cerintele Directivei Cadru Apa. R.1. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor si de a contribui la validarea conditiilor de referinta.1. Elementul biologic de calitate inclus in aceasta etapa a intercalibrarii a fost macrozoobentosul. Documentul mentionat este prezentat pe website-urile: http://eurlex. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare. in anexa 6. pentru tipurile R.europa.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF 24 .B.europa. Avand in vedere ca la data realizarii primei faze a exercitiului european de intercalibrare. un numar de 14 sectiuni (apartinand la 14 corpuri de apa.1. Rezultatele intercalibrarii au fost prezentate in Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC. Pentru macronevertebratele bentice. fiind utilizata numai pentru a furniza informatii suplimentare in evaluarea starii pe baza celorlalte elemente biologice.buna.eu/LexUriServ/LexUriServ. fiind incluse in Registrul european al intercalibrarii.Pentru analiza comunitatilor de macronevertebrate si fitoplancton s-a folosit abordarea multimetrica.Rauri.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTML http://eurlex.4. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara.1. Romania nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea data. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. functie de tipul de informatie oferit de acestia. 7 corpuri de apa pentru starea foarte buna/buna si 7 corpuri de apa pentru starea buna/moderata) din 8 spatii/bazine hidrografice au participat la Exercitiul European de Intercalibrare . respectiv buna-moderata. reprezentata de utilizarea mai multor indecsi. Participarea Romaniei la exercitiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat.E4. In anul 2005.E1.rauri Scopul Intercalibrarilor internationale este de a stabili cat mai exact limitele intre starile ecologice foarte buna .E2 si R. iar pentru fitoplancton. rezultatele intercalibrarii tipurilor comune R-E1. Tipurile care au fost intercalibrate si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabel 3.

Ungaria.pietris R-E2 RO10 RO15 RO06 RO06 11 si 12 100-1000 <200 mixta Nisip R-E4 RO09 RO14 RO04 RO04 11 si 12 100-1000 200-500 mixta Nisip si pietris Tabel 3. suprafata bazinului mica spre medie. Cehia.Tipul (cf GIG) R-E1 Tipul abiotic anterior RO 02 Tipul abiotic actual RO 01 Caracterizare ( cf GIG) Carpatii. Romania participa in cadrul grupului “Danube” cu un numar de 143 de sectiuni. La acest exercitiu Romania va aplica metodele de evaluare a calitatii apelor conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa. silicioasa sau organica (meq/l). fitobentos. Romania a participat la exercitiul de raportare catre Agentia Europeana de Mediu. Slovacia Slovenia. suprafata bazinului medie. Austria. alaturi de Bulgaria.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m). altitudine medie Ecoregiune 10 Suprafata (km2) 10-1000 Altitudine (m) 500-800 Geologie silicioasa Substrat Bolovanis . . RO13 si RO14. RO06. altitudine mica Zona de campie. Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Incepand cu anul 2008. Slovacia si Austria in vederea testarii Metodei EFI + de evaluare a calitatii apei pe baza ihtiofaunei. 25 . RO05. RO10*. macronevertebrate bentice si macrofite acvatice. cu un numar de 109 sectiuni apartinand urmatoarelor tipuri: RO01.geologia bazinului de receptie al lacului: calcaroasa. Ungaria. fiind reprezentati de : . valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru macronevertebrate fiind raportate pentru un numar de 72 corpuri de apa-rauri.2. RO12. De asemenea.altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m). Croatia. in cadrul procesului de intercalibrare.si un corp de apa –lac natural. . suprafata bazinului medie. 3.grupul Eastern Continental largit. Cehia. zona de deal si de podis (200800 m). zona de campie (< 200 m).4. De asemenea in anul 2009. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale Tipologia abiotica a lacurilor naturale Parametrii utilizati pentru clasificarea tipologica a lacurilor naturale sunt indicati in Anexa II a Directivei Cadru Apa. mica (3-15 m) si mare (> 15 m).2. Romania participa la faza a IIa a exercitiului de intercalibrare europeana. RO10. alaturi de Bulgaria. altitudine medie Zona de campie. cu date privind comunitatile de fitoplancton.

foarte mica. După prelucrarea si analizarea datelor. la nivel national au fost definite 18 tipuri de lacuri naturale prezentate in Tabel 3.5 km2 si mai mari de 0. mica zona de campie. foarte mica. calcar. 16 Altitudin Adancime e medie < 200 <3 Geologi e siliciu Categorie suprafata S SS ROLN02 12 < 200 <3 siliciu M ROLN03 12 < 200 <3 calcar S ROLN04 12 < 200 <3 calcar M 26 . adanc.5.Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline. din cauza motivelor prezentate mai sus.5. reprezinta o completare si verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. siliciu. si Figura 3. . medie Ecoregiune 12. Avand in vedere numarul mare de lacuri naturale sub 0. adanc. adanc. foarte mica. Astfel. medie zona de campie. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazeaza pe investigarea comunitatilor biologice.Alcalinitatea si/sau concentratia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia calcaroasa si silicioasa) .5 km2. suprafetelor mari de teren amenajat agricol sau influentei unor surse de poluare. supr. mica zona de campie. fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit in stabilirea tipologiei. ihtiofauna. macronevertebratele. calcar. siliciu.4. in procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reala a zonei.Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba). s-au considerat doua clase de suprafata: mai mici de 0. supr. Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesara prelucrarea datelor de monitoring. Analiza rezultatelor prelevarilor de apa din lacuri la nivel national a aratat ca nu exista intotdeauna o relatie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul de receptie. Valoarea limita minima pentru criteriul de suprafata a lacului stabilita de Directiva Cadru este de 0. adanc. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . acolo unde natura substratului a fost evidenta. Pentru a descrie influenta naturii substratului asupra corpului de apa.Geologia bazinului de receptie este considerata unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. La nivel national s-a optat pentru utilizarea parametrului alcalinitate. Aplicand principiul ierarhizarii elementelor biologice in functie de reprezentivitatea lor. supr. Acesta este un proces care urmeaza a fi finalizat in etapele urmatoare. Tabel 3.5 km2.Tipologia lacurilor naturale Nume tip ROLN01 Caracterizare lac zona de campie.5 km2. fiind investigate din elementele de calitate recomandate: fitoplanctonul. supr. foarte mica.

calcar. mica. calcar M M 12 200 – 800 <3 siliciu SS 10 200 . mare ROLN10 zona de campie. adanc. turba. f.15 siliciu M 12 < 200 3-15 calcar M 12 < 200 3-15 calcar L 12 12 < 200 < 200 3 . calcar. calcar. supr. adanc. foarte mica. mica ROLN08 zona de campie. mica ROLN16 zona de deal si 12 < 200 <3 calcar L 12 < 200 <3 calcar XL 12 < 200 <3 turba S 12 < 200 <3 turba M 12 < 200 <3 turba L 12 < 200 3 . adanc. adanc. adanc. calcar. adanc. turba. foarte mica. suprafata medie ROLN11 zona de campie. foarte mica. foarte mica. supr. adanc. medie ROLN12 zona de campie. turba.800 3 – 15 siliciu SS 27 . supr.15 turba siliciu.15 < 3 si 3 . f. medie ROLN09 zona de campie. mica. suprafata mare ROLN13 zona de campie. adanc. supr. adancime mica si foarte mica. foarte mica. medie ROLN14T zona de campie. mica. siliciu. supr. supr. foarte mica. siliciu si calcar terapeutice ROLN15 zona de deal si podis. adanc. turba. supr. mare ROLN06 zona de campie. supr. mica. adanc.ROLN05 zona de campie. siliciu. mare ROLN07 zona de campie.

1. fiind analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice. Criteriile pentru selectarea sectiunilor de referinta pentru lacuri sunt aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul Conditii de referinta pentru rauri. exprimate prin modificari minore ale caracteristicilor fizico-chimice. 1. f.lacuri naturale sunt prezentate in anexa 6. in care este inclusa si Romania cu 3 lacuri naturale alaturi de Ungaria si Bulgaria. 10 adanc. f. adanc. mica > 800 3 . foarte mica. S-a creat o baza de date utilizind rezultatele monitorizarii efectuate de Directiile de Ape. Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica . Participarea la Exercitiul European de intercalibrare – lacuri naturale In anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul Estcontinental. mica zona montana. cat si a celor investigate suplimentar. supr. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea conditiilor de referinta. siliciu. mica. 10 adanc. macronevertebrate bentice. conditiile de referinta reprezinta o stare din prezent sau din trecut corespunzind conditiilor naturale sau cu impact antropic foarte scazut. macrofite si pesti pentru care datele istorice si cele de monitoring sunt insuficiente. Denumirea si tipurile lacurilor naturale care vor participa la Exercitiul de Intercalibrare sunt prezentate in Tabel 3. atat de la nivelul sectiunilor incluse in programul national de monitorizare. siliciu.1. mica zona montana. procesul de definire a conditiilor de referinta specifice tipului sa se imbunatateasca si sa se dezvolte. macrofite si pesti vor fi disponibile. Finalizarea procesului in anul 2011 va aduce clarificari in ceea ce priveste stabilirea starii ecologica si implicit a conditiilor de referinta pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul national. fizico-chimice si biologice. mica. supr. macrozoobentos.6.15 siliciu SS > 800 <3 siliciu SS Conditii de referinta pentru lacurile naturale Potrivit recomandarilor Ghidului REFCOND 2. precum si fitobentos.ROLN17 ROLN18 podis. siliciu.3. supr.1D. Se mentioneaza ca pentru tipurile ROLN07. Elementele biologice de calitate recomandate de Directiva Cadru in sect. Urmeaza ca pe masura ce datele referitoare la elementele de calitate: microfitobentos. de pe lacurile naturale. f. ROLN08. la care se adauga pentru morfologia lacului faptul ca alterarile hidromorfologice sa nu influenteze biodiversitatea si functia ecologica. 28 . Anexa V sunt reprezentate de: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa). hidromorfologice si biologice.

.). foarte < 200 mica.5 >6 campie.0) 29 . duritate mare EC 3-zona de Lacul Silicios 200-800 <0.0) MEDIU ROLA01B MIC ROLA01C MARE ROLA02A MEDIU ROLA02B MIC ROLA02C MARE ROLA03A MEDIU ROLA03B ROLA01 ROLA02 < 200 3 .7.5 <3 deal si podis. Dupa prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare la nivel national. siliciu <3 SILICIU (< 1. . adanc.geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa. adanc. mica. calcar zona de campie. mica (3-15 m) si mare (> 15 m). . Snagov foarte putin adanci. rezultand 14 tipuri de acumulari (Figura 3.Nume Geologie Altitudine Suprafata Alcalinitate lac (m) (km2) (meq/l hCO3) EC 1-zona de Galatui Silicios <200 >0. mica. Tabel 3. siliciu Altitudi ne < 200 Adancime medie (m) 3 .15 SILICIU (< 1. zona de campie (< 200 m). zona de deal si de podis (200-800 m). silicioasa sau organica (meq/l).0) ROLA03 zona de campie. adanc.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m).. duritate mica Tabel 3. mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m).3 Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare Tipologie Adancime medie (m) <3 <6 Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare au fost utilizate urmatoarele criterii: . Lacuri naturale care participa la intercalibrare 3. .7. Tabel 3.15 Geologie – Timp de alcalinitate (meq/l) retentie/subtip CALCAR (> 1.2.4.6. Stiucilor putin adanci.Tipologia lacurilor de acumulare TIP Caracterizare lac zona de campie.timpul de retentie mic (< 3 zile).

calcar zona de campie. adanc. mare. siliciu zona de deal si podis.0) Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica – lacuri de acumulare. siliciu 200 . mare. adanc.800 <3 SILICIU (< 1. mica. 30 . mare.800 foarte mica.0) ROLA11 ROLA12 zona de deal si podis. adanc. mica.0) MIC ROLA03C MARE ROLA04A MIC ROLA05A MARE ROLA06A MARE ROLA07A MEDIU ROLA07B MIC ROLA07C MARE ROLA08A MEDIU ROLA08B MIC ROLA08C MARE ROLA09A MEDIU ROLA09B MIC ROLA09C MARE ROLA10A MEDIU ROLA10B MIC ROLA10C MEDIU ROLA11B MARE ROLA12A MEDIU ROLA12B MIC ROLA12C MARE ROLA13A MARE ROLA14A ROLA13 ROLA14 zona montana. mica.0) ROLA08 zona de deal si podis. foarte mica.4. foarte mica. calcar zona montana. siliciu > 800 <3 > 15 CALCAR (> 1. siliciu 200 – 800 > 15 SILICIU (< 1.0) ROLA09 zona de deal si podis. adanc.15 SILICIU (< 1. adanc.0) CALCAR (> 1.0) SILICIU (< 1.0) CALCAR (> 1.0) CALCAR (> 1.ROLA04 ROLA05 ROLA06 ROLA07 zona de campie. mare. adanc. 200 . siliciu zona montana. adanc.800 3 .0) ROLA10 zona de deal si podis.1.15 CALCAR (> 1. mare. calcar zona de deal si podis.0) SILICIU (< 1. adanc. se prezinta in Anexa 6. siliciu 200 . adanc. calcar > 800 > 800 3 . calcar < 200 < 200 200 – 800 200 – 800 <3 > 15 > 15 3 .15 > 15 SILICIU (< 1.B. adanc. adanc.

In urmatorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a IIa a procesului de Intercalibrare Europeana la care Romania este parte. in cadrul grupului LM-GIG. Parametri biologici analizati au fost: concentratia de clorofila „a”(µg/l) si fitoplancton (compozitie. procentaj de Cyanofite din biomasa. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.8. elementul biologic de calitate inclus in procesul de intercalibrare fiind fitoplanctonul. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica (buna-moderata) pentru tipurile de lac participante. de adancime mare. pe baza informatiilor disponibile. Acestea au fost identificate preliminar. substrat calcar. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Nume lac Tip abiotic Altitudine (m) Adancime medie (m) Alcalinitate (meq/l) Suprafata lac (km2) Vidraru Bradisor Colibita ROLA12 ROLA08 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0.5 Tabel 3. fiind inclusa in Registrul European al Intercalibrarii cu un numar de 8 lacuri de acumulare. biovolum-mm3/l). substrat siliciu.Participarea la Exercitiul European de intercalibrare Romania a participat la Exercitiul european de intercalibrare din anul 2005. suprafata mare. Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare 31 .8). suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Acumulare.5 L-M7 L-M8 Siriu Paltinu Bezid Sacele Izvorul Muntelui ROLA06 ROLA08 ROLA10 0-800 >15 _ >1 >0. Precipitatii medii anuale (mm) si T(°C) Tip Caracterizare cf GIG Acumulare. suprafata mare. ca fiind caracteristice limitelor dintre clasele de calitate buna si cea moderata (Tabel3. Rezultatele primei faze a exercitiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului si ale clorofilei „a”. de adancime mare.

 Turbiditatea apei. biodiversitatea fiind în perioada 1966 . lacul Sinoe a fost incadrat in categoria apelor tranzitorii lacustre. acest lucru conducand la incadrarea bratelor fluviului Dunarea in categoria apelor dulci. tipologia apelor tranzitorii este definita pe baza abordarii abiotice/top-down si abordarii biotice/bottom-up.  Compozitia medie a substratului. urmatoarele tipuri de ape tranzitorii (Figura 3.  Temperatura apei.9. fiind evidentiate ecosisteme dulcicole.3. Definirea tipologiei abiotice a apelor tranzitorii s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in Anexa II a Directivei Cadru. Principalele caracteristici ale tipologiei apelor tranzitorii lacustre si marine sunt prezentate in Tabel 3. Conditii de referinta pentru apele tranzitorii În vederea definirii condiţiilor de referinţǎ. Tipologia si conditiile de referinta ale apelor tranzitorii  Tipologia apelor tranzitorii Similar cursurilor de apa si lacurilor.4.  Salinitatea. de aproape 2 ori mai mare decât cea înregistratǎ în perioada actualǎ.3. Prin aplicarea parametrilor respectivi si prin reactualizarea unor date si informatii cu privire la caracteristicile tipologice au fost identificate. pe baza parametrilor analizati. Etapa salmastrǎ s-a caracterizat prin cea mai bogatǎ şi diversificatǎ florǎ şi faunǎ. Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii s-a realizat pe baza noilor date de monitoring. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea. De asemenea in urma reactualizarii tipologiei categoriilor de apa din Delta Dunarii.1983. etapa marinǎ.  Zona afectata de maree. Lucrările hidrotehnice propuse pentru reabilitarea lagunei Sinoe au ca scop creşterea 32 . caracterizatǎ printr-o biodiversitate ridicatǎ nu poate fi definitǎ ca perioadǎ de referinţǎ. pentru cǎ practic laguna Sinoie nu va mai putea reveni niciodata la condiţiile avute de acest acvatoriu în urmǎ cu mai mult de 60 de ani.):  ape tranzitorii lacustre  ape tranzitorii marine. Pentru apele tranzitorii lacustre.  Viteza curentilor (ape tranzitorii marine) sau viteza apei (ape tranzitorii fluviale).  Caracteristicile de amestec ale apelor. obtinute in perioada 2004 – 2007. in etapa actuala. In acest sens au fost utilizate rezultatele analizelor obtinute in sectiunile de monitorizare situate pe bratele fluviului Dunarea (identificate in etapa anterioara ca ape tranzitorii fluviale).  Adancimea. s-a fǎcut o trecere în revistǎ a perioadelor istorice.2. Organismele s-au caracterizat printr-o mare plasticitate şi rezistenţǎ la factori variabili de mediu.  Durata de acoperire cu gheata-parametru suplimentar.

5-1 nisip 12-13 neregulata RO_CT02 14-18 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.5-1 nisip.5 <1.02 (in apa tranzitorie marina)) nisip 12-13 neregulata Apele costiere Periboina-Cap Singol Mangalia Ape costiere putin adanci cu substrat nisipos Cap singolVama Veche Ape costiere putin adanci cu substrat mixt RO_CT01 13-16 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.9. bolovanis 12-13 neregulata Tabel 3.Tip Simbol Salinit atea% Zona afectata de mare m Adancime a <2 Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei <0.5 (la gura Dunarii <0. Tipologia apelor tranzitorii si costiere 33 .1 Compozitia medie a substratului nisip Temperatura apei 0°C 15-18 Durata de acoperire cu gheata neregulata Apele tranzitorii lacustre Lacul Sinoe RO_TT02 <1 Amestec permanent Tip Simbol Salini tatea % Zona afectata de mare m Adancime a m Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei Compozitia medie a substratului Temperatura apei 0°C Durata de acoperire cu gheata Ecoregiunea Marii Negre Apele tranzitorii marine ChiliaRo_TT03 Periboina 811 neglijabil a <20 moderata Adanc permanent <0.

 RO_CT02.5 . Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine Tipologia apelor costiere Definirea tipologiei apelor costiere s-a realizat de asemenea. Reactualizarea tipologiei apelor costiere In etapa actuala.E).  Salinitatea. tipologia apelor costiere a confirmat tipologia identificata anterior.ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol (inclusiv lacul Managalia).  Durata de acoperire cu gheata .5. Pe baza informatiilor suplimentare rezultate din masuratori ale parametrilor fizicochimici si biologici.  Viteza curentilor. prin cele doua abordari fundamentale: abordarea top-down si abordarea bottom-up.1. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea.ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama Veche. cu cele 2 tipuri. definirea conditiilor de referinta este prezentata in subcap.  Turbiditatea. Aprecierea valorilor de referinţǎ pentru elementele biologice (Anexa 6.  Expunerea la valuri.  Temperatura medie multianuala a apei. In consecinta. perioada salmastrǎ poate fi consideratǎ perioadǎ de referinţǎ pentru laguna Sinoe.Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine. Definirea tipologiei abiotice a apelor costiere s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in anexa II a Directivei Cadru.salinitǎţii şi revenirea la caracterul salmastru al lagunei.2.  Compozitia medie a substratului. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe a elementelor reprezentative pentru categoriile de apa existente.3.):  RO_CT01. intr-un numar de 9 sectiuni de monitorizare.parametru suplimentar.1. chimice şi hidromorfologice propuse în vederea clasificǎrii s-a fǎcut pe baza judecăţii experţilor şi analizei datelor istorice din perioada salmastrǎ (1966 -1977) şi a datelor din literaturǎ corespunzǎtoare acestei perioade. efectuate pentru lacul Mangalia.  Caracteristicile de amestec. 3. s-au constatat urmatoarele:  Componenta fitoplanctonica din lacul Mangalia este dominata ca numar de specii de grupele caracteristice ecosistemelor marine (Bacillariophyta si Dinoflagellata). 34 .  Zona afectata de maree. Prin aplicarea parametrilor respectivi au fost identificate urmatoarele tipuri de ape costiere (Figura 3. Pentru apele tranzitorii marine.2. 3.  Adancimea.

cand singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienti. Stabilirea valorilor de referinta pentru clorofila a s-a facut luand in considerare datele istorice din perioada 1976-1979.1. setul de date folosit corespunde perioadei 1957-1961 considerata perioada de referinta. Pentru biomasa aprecierea conditiilor de referinta (caracteristice starii ecologice foarte bune) s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970. avand in vedere faptul ca de-a lungul tarmului romanesc. iar comunitatea fitoplanctonica nu depinde de acest substrat. aceste date fiind considerate cele mai reprezentative.1. Pentru parametrul densitate stabilirea valorilor de referinta s-a făcut pe baza datelor din reteaua de statii de monitoring din zonele Sulina-Periboina si Periboina – Vama Veche. Conditii de referinta pentru apele costiere si apele tranzitorii marine Conditiile de referinta au fost definite prin aplicarea unor metode alternative.1.). in cazul apelor costiere cu tipologia RO-CT01. nu exista ape tranzitorii sau costiere izolate sau locatii nemodificate antropic.Rezultatele obtinute cu privire la caracteristicile bentosului din lacul Mangalia au aratat ca majoritatea speciilor identificate sunt specii marine intalnite frecvent. Pentru apele tranzitorii marine aprecierea valorilor de referinta.1. s-a realizat utilizand date rezultate din analiza probelor din reteaua de statii de monitoring din zona Sulina-Periboina in perioada 1996-2003 prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date obtinut in perioada mentionata.1. s-a realizat prin analizarea listei faunei macrobentale identificata in perioada anilor ‚90 (cele mai vechi date disponibile in aceasta zona). Stabilirea conditiilor de referinta pentru macronevretebratele bentice.E) s-a intocmit in urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reteaua de statii de monitoring din zonele SulinaPeriboina si Periboina – Vama Veche. pentru apele costiere. 35  . colectate de două ori pe saptamana pe profilul Constanta / Baia Mamaia. pe considerentul ca impartirea apelor costiere în RO-CT01 si RO-CT02 s-a facut pe baza substratului.F. pentru biomasa fitoplanctonica. lacul Mangalia a fost incadrat in categoria apelor costiere cu substrat nisipos.1. RO_CT01. cu populatii numeroase si in mediile de mare deschisa.9. S-au luat in calcul datele obtinute in lunile mai-septembrie.E. Pentru apele tranzitorii marine din zona Chilia – Periboina s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada 1960-1961 considerată ca perioada de referinta pentru acest element biologic (Anexa 6.1. la fel ca in toate marile inchise sau apele costiere ale Europei. Avand in vedere cele prezentate mai sus si luand in calcul si rezultatele analizelor granulometrice.  Datele de salinitate si cele biologice evidentiaza un ecosistem tipic marin. si 6. Principalele caracteristici ale acestor tipuri sunt prezentate in Tabel 3.1. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine (Anexele 6. pe probe prelevate din statiile de monitoring in zona Constanta pentru apele costiere si din statiile de monitoring din zona Sulina-Portita pentru apele tranzitorii marine. S-a constatat ca valorile de referinta pentru parametrii utilizati in evaluarea si clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele doua tipologii de ape costiere.F). iar pentru apele costiere cu tipologia RO-CT02 s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada anilor „70 -„80 considerată ca perioada de referinta pentru aceasta tipologie (Anexa 6.

respectiv parametrii sedimentologici (nisip. in scopul de a asigura corelarea cu definitiile normative din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european. a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre. Pentru apele tranzitorii. Aprecierea valorilor de referinta s-a făcut. pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”. considerate ca date de referinta pentru apele costiere romanesti cu tipologia RO_CT02 (substrat mixt) reprezinta speciile identificate in sectorul sudic al litoralului romanesc al Marii Negre. 1993. Stabilirea valorilor caracteristice starii de referinta pentru fauna piscicola s-a făcut pe baza analizei componentei si densitatii speciilor din perioada 1950-1970 considerata ca perioada de referinta. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere). salinitate.D din Planul de Management al fluviului Dunarea. 1997) precum şi a judecăţii expertului (Anexele 8. metale si poluantii specifici sintetici. Participarea la Exercitiul European de Intercalibrare –ape costiere Elementele biologice fitoplancton si macronevertebrate bentice..0 m din anii 1986. 1987. RO_CT01 şi RO_CT02 pentru nutrienti. pH. de la adâncimile de 1.0 m-15.C si 8. Din punct de vedere al elementelor geomorfologice pentru apele tranzitorii marine si costiere.1.AMBI pentru perioadele considerate de referinta. 1994 (analizate la INCDM "Grigore Antipa"). stabilirea valorilor de fond privind elementele geomorfologice. au constituit componenta a exercitiului european de intercalibrare pentru apele costiere desfasurat intre Romania si Bulgaria. luand in considerare valorile medii calculate pe datele istorice si valorile din literatura de specialitate impreuna cu judecata expertului.. 1992). conditii de oxigenare. deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural.2. şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab. 36 . in perioada anilor 1970-1981.. Deltei Dunarii.2. In cazul elementelor fizico-chimice generale si poluanti specifici (Anexa 8.1. Lista de specii macroalgale. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine. Directiva Cadru a Apei prevede considerarea starii de calitate ecologica a corpurilor de apa si pe baza faunei piscicole. Deltei Dunarii. de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab. Tinand cont de compozitia taxonomica (specii) si abundenta (densitate) s-au calculat indicii AMBI si M. 1986).3 D din Planul de Management al fluviului Dunarea. Datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. 1988.1. a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zonele Sulina-Periboina si Periboina-Cap Singol analizate (Diaconeasa şi colab. silt şi argilă) s-a făcut pe baza datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zonele Sulina-Periboina (pentru tipologia RO_TT03 si zonele Periboina – Cap Singol si Cap Singol – Vama Veche (pentru tipologiile RO_CT01 si RO_CT02).Datele din aceste perioade au reprezentat punctul de plecare pentru estimarea conditiilor de referinta. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere) . alaturi de judecata expertului. respectiv perioada anilor ‟60 – ‟65 pentru tipologiile RO_TT03.

Derularea exercitiului a inceput in anul 2004, prima etapa fiind finalizata in iunie 2007, cand cele doua state participante au raportat Grupului de Lucru ECOSTAT, organizat la nivelul Comisiei Europene, valorile limita dintre clasele de calitate foarte buna/buna si buna/moderata precum si valorile agreate de comun acord pentru EQR-urile celor doua elemente biologice luate in considerare pentru acest exercitiu. Rezultatele finale, agreate de expertii celor doua tari au fost stabilite luand in considerare: biomasa pentru elementul biologic fitoplancton si indicii de diversitate: AMBI, M-AMBI si SHANNON pentru elementul biologic macrozoobentos (Anexa 6.1.1.F), din corpul de apa costiera Eforie Nord-Vama Veche. Acest exercitiu nu este inca finalizat, fiind parcursa numai prima etapa, cea de a doua etapa care vizeaza includerea altor elemente biologice caracteristice apelor costiere: macroalge si angiosperme, urmand a se incheia in anul 2011. Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru fitoplancton si macrozoobentos au fost raportate pentru corpul de apa costiera Eforie Nord – Vama Veche. 3.3. Delimitarea corpurilor de apa In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de apa este deosebit de importanta. Pentru baza:    Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata delimitarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele criterii de categoria de apa de suprafata; tipologia apelor de suprafata; caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.

Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod suplimentar, urmatoarele criterii aditionale:  starea apelor - un element discret de apa de suprafata nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.  zonele protejate In procesul de sub-divizare progresiva a apelor in unitati din ce in ce mai mici, s-a pastrat un echilibru intre limitele zonelor protejate si descrierea corecta a starii apelor, precum si necesitatea evitarii fragmentarii apelor de suprafata intr-un numar prea mare de corpuri de apa.  alterarile hidromorfologice In cazul alterarilor hidromorfologice, criteriile de desemnare preliminara a corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) si a celor candidate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii “Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts” .

37

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezulta din alterarile generate de activitatile umane si (b) impiedica atingerea starii ecologice bune. Corpurile de apa definite preliminar ca fiind puternic modificate sau candidate la puternic modificate trebuie sa parcurga testul de desemnare. Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate este prezentata in sub-capitolul 6.3. Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafata mai mare de 50 ha, precum si lacurile de acumulare cu suprafata la nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha. De asemenea, 14 lacuri naturale cu suprafete mai mici de 50 ha, au fost considerate corpuri de apa datorita importantei lor la nivelul bazinului/spatiului hidrografic sau datorita localizarii in zone protejate.  Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa s-a considerat ca fiind un singur corp de apa, in cazul in care intregul bazin nu este impactat sau este influentat, in principal, de o anumita presiune (ex. hidroenergie).  Gruparea/agregarea corpurilor de apa in functie de cauza care le influenteaza starea. Astfel, afluentii ce apartin aceleiasi tipologii si a caror stare este naturala sau este determinata de aceeasi presiune dominanta (alimentare cu apa; hidroenergie; agricultura; piscicultura; industrie si dezvoltari urbanistice; navigatia; aparare impotriva inundatiilor; recreere si turism) si care conflueaza intr-un lac/curs de apa s-au putut grupa intr-un singur corp de apa. De asemenea, in cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate tinand seama de acumularea strategica care regularizeaza scurgerea. Procesul de identificare al corpurilor de apa la nivel national s-a reluat in anul 2008, in principal, datorita redefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice. Totodata la nivelul anului 2008, tipurile de cursuri de apa nepermanente cu secare permanenta (care au debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% - q95% = 0) nu s-au mai luat in considere la delimitarea corpurilor de apa. Au fost luate in considerare la identificarea corpurilor de apa, raurile cu secare in fiecare an, raurile cu secare odata la cativa ani (2-5 ani) si raurile cu secare rara (odata la mai mult de 5 ani), fiind clasificate in corpuri de apa nepermanente. Prin aplicarea criteriilor mentionate anterior care au stat la baza delimitarii corpurilor de apa, la nivel national, s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata (Figura 3.5 si Tabel 3.10) dintre care:  3004 corpuri de apa-rauri, dintre acestea un numar de 1184 corpuri de apa sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente, iar restul de 1820 sunt corpuri de apa permanente;  130 corpuri de apa - lacuri naturale (dintre care 116 cu suprafata mai mare de 50 ha si 14 cu suprafata mai mica de 50 ha);  164 corpuri de apa - lacuri de acumulare;  95 corpuri de apa artificiale;  2 corpuri de apa tranzitorii;  4 corpuri de apa costiere. Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 487,5 km (corp de apa la Dunare), iar lungimea minima este de 0,28 km (corp de apa in spatiului hidrografic Arges –Vedea). Media lungimilor corpurilor de apa delimitate este de 22.15 km.

38

Bazinul/spatial hidrografic Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dunare Delta Dunarii DobrogeaLitoral s.h. Dobrogea Ape tranzitorii Ape costiere

Nr.total corpuri de apa de suprafata 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 2 4

Numar corpuri de apa Rauri 304 288 538 312 174 361 207 149 365 283 2 3 18 0 0 Rauri nepermanente 147 122 242 121 39 59 113 49 39 250 0 0 3 0 0 Lacuri naturale 3 0 3 0 14 0 1 18 2 7 0 63 19 0 0 Lacuri de acumulare 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 0 0 Artificiale 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 0 Ape tranzitorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 Ape costiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4

Tabel 3.10. Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Pentru fluviul Dunarea au fost delimitate 4 corpuri de apa de suprafata, dintre care 2 corpuri de apa – rauri (Portile de Fier II - Chiciu si Chiciu – Isaccea) si 2 corpuri de apa lacuri de acumulare (Portile de Fier I si Portile de Fier II). De asemenea, pe cele 3 brate ale Dunarii au fost identificate 3 corpuri de apa (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe). In ceea ce priveste corpurile de apa tranzitorii, se precizeaza ca au fost identificate 2, un tip tranzitoriu lacustru (Lacul Sinoe) si un tip tranzitoriu marin (Chilia – Periboina). De asemenea, la Marea Neagra au fost identificate 4 corpuri de apa costiere: Periboina – Cap Singol, Cap Singol – Eforie Nord, Eforie Nord – Vama Veche, Mangalia). 3.4. Identificarea presiunilor 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative In conformitate cu Directiva Cadru in domeniul Apei, se considera presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative. O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpulde apa. In acest sens, Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot 39

fi numite semnificative si substantele si grupele de substante care trebuie luate in considerare. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata: a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme daca au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerarile umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura amestecul de ape uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense; b. Industria: i. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) sau in Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; iii. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; c. Agricultura: i. fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii); iii. alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; La nivel national sunt inventariate un numar de 1764 de folosinte de apa care folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane, 325 industriale si 181 agricole, 5 alte tipuri). In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme: 40

Se mentioneaza. 15000 – 150000 l.418.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.) care sunt dotate cu sisteme de colectare in sistem centralizat si care prezinta un numar de 4 statii de epurare.09 Incarcare organica epurata (l.47 2.11 se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l.26 69.e. ca la nivelul anului 2006 existau un nr.).e. Astfel. cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate. nutrienti. de statii de epurare 18 110 66 122 Incarcare organica totala (l.) care nu au inca dotare cu statii de epurare. cat si situatia dotarii cu statii de epurare. la nivelul sfarsitului anului 2006.e si in plus treapta tertiara – pentru indepartarea nutrientilor – pentru aglomerarile cu peste 10000 l. in special materii in suspensie.11. iar gradul de racordare la statiile de epurare fiind 41 . detergenti. in prezent gradul de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenti este de 51.). precum si a incarcarilor organice totale.e.e). micropoluanti organici. un numar de 14 se conformeaza cerintelor legislative.e.557 l.75 8 266 076 Tabel 3. % 4491888 2967217 298379 508592 48.28 2605 316 26 418 557 12 613 656 47. colectate si epurate Fata de situatia prezentata la finele anului 2006.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise. conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa. cu o incarcare organica totala de 26. Dimensiune aglomerari umane > 150000 l. dar si alti poluanti ca metale grele.45 31. Situatia aglomerarilor umane.e. In Figura 3.) si tipul de statii de epurare existente. Surse de poluare urbane/aglomerari umane In general. statiilor de epurare.) si gradul de racordare la sistemele de colectare.e.e. substante organice. % 7856105 3908669 432441 416441 85. etc..93 31. la nivel national existau un numar de 30 aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l. industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare. In Tabel 3.e. Apele uzate urbane contin. hidrocarburi petroliere.In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. depinzand de tipurile de industrie existente. 2000-10000 l. neavand sisteme de colectare si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 – 10000 l.91 21. iar in Figura 3.e.e. din datele analizate in luna iunie 2009 rezulta ca.e) l.e) l.e.) 9214568 5626471 1389507 10188011 Incarcare organica colectata (l. sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte.e. intrucat. Romania a obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018).e.e. De asemenea.39%. iar din numarul total de statii de epurare de 316.75 75. avand in vedere incarcarea organica biodegradabila. Total Numar de aglomerari umane 22 127 113 2343 Nr. 10000 – 15000 l. 2289 aglomerari umane (> 2000 l.12 4. in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere. numarul si gradul de racordare a locuitorilor echivalenti la retele de canalizare si statii de epurare a crescut. in Romania exista un numar de 2605 aglomerari umane (>2000 l. exprimata in locuitori echivalenti.

585. 35.).000 – 100.8 10527. in care un numar de 102 sisteme de colectare si epurare a apelor uzate si pluviale nu au putut functiona corespunzator. etc.e. 2708.9 3339.2 35019.157.322.000 l. Astfel.3 681.1 2000 .5 73.094. in tabelele 3. 3. etc. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr) aglomerari/ poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an >100. 19149 254321 1298 30999 8440 7 30021 10.5 5073.5 Total 215.8 Tabel 3. Total 21957. Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte cerintele Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC).650.167.000 l.e. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.1 <2000 l.000 – 100.6 7.4 61. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata. fermele zootehnice. 176.6 1745.4 <2000 l. 20 % din emisia totala de fosfor.10000 l.1 163.669.074. industria fertilizantilor. nutrienti (industria alimentara.410.).9 10.65%. industria chimica.0 3.de 42.3 262357.8 1.000 l.000 l. De asemenea.19950 km).2 4.10000 l.13.4 2000 .3 61. nr.).e. iar nr. metale grele (industria extractiva si prelucratoare. Potrivit estimarilor realizate prin aplicarea modelului MONERIS.e.6 7688. precum si micropoluanti organici periculosi (industria chimica organica.12 si 3. celuloza si hartie.6 35257. in Romania.169. Se precizeaza la nivelul anului 2007. industria chimica.9 770. 17.6 Tabel 3.e. industria petroliera. emisiile de fosfor datorate utilizarii detergentilor ce contin fosfati reprezinta cca. de aglomerari dotate cu retele de canalizare a crescut la 618 (lungime retea .e. 99. sau inregistrat un numar de 373 de evenimente.9 1. etc.242.598.2 342.6 328.8 4. nutrienti (azot total si fosfor total) si metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari. se pot evacua substante organice.3 0. de statii de epurare functionale ce deservesc aglomerarile a crescut la 362.9 19.12.1 24.1 87.13 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5).4 1373. Directivei 2006/11/EC care inlocuieste 42 . prin evacuarea de poluanti specifici tipului de activitate de activitate desfasurat.e.e. Substante Substante Fosfor organice organice Azot total total Categorii de (CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt) aglomerari/Poluanti evacuati t/an t/an t/an t/an >100.3 0.5 0. Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane  Surse de poluare industriale si agricole Sursele de poluare industriale si agricole contribuie la poluarea resurselor de apa.9 5. atat pentru sursele punctiforme cat si difuze.838.7 12.7 348 13.

2 5. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase).5 10217.7 1031.8 839.3 43 . Tip de industrie/ poluanti evacuati INDUSTRIE IPPC INDUSTRIE NON IPPC INDUSTRIE TOTAL ALTE SURSE PUNCTIFORME 2857.3 118.0 2353.2 5611.3 26697. 1.5 4579. La nivel national.3 56861.9 30164. Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani (decembrie 2009). din cele 506 surse punctiforme industriale si agricole semnificative.1 7675.15.0 113.8 se prezinta sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole. Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO).8 77084.1 18465.7 944. pentru instalatiile sub incidenta Directivei IPPC. hexaclorciclohexan (3 unitati) si hexaclorbenzen.8 174.9 264.1 225.0 179518.3 0 1.0 7653.2 15307.15 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5). in tabelele 3.2 0.8 129. Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.01 Tabel 3. HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor.7 39. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare.2 . Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole .0 INDUSTRIE NON IPPC 3031.4 11223. Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Crom (Cr) kg/an 7562.0 15355.2 5725.3 6358. Romania a obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie 2015). 256 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC.2 Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) industrie/poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an INDUSTRIE IPPC 47982. tricloretilena si triclorbenzen (21 unitati).5 1098.7 124751.01 Total 102029.1 37993. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Substante organice Substante Azot total Fosfor total (CCO-Cr) organice (CBO5) (Nt) (Pt) t/an t/an t/an t/an 54767.2 1. In Figura 3.dicloretan.3 132.14 si 3.5 3179.1 19527.1 5049.3 113725.9 Tabel 3.0 ALTE SURSE PUNCTIFORME 0.91/676/EEC. precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. hexaclorbutadiena.8 2.9 399. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata.8 1927.Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii. nutrienti (azot total si fosfor total) si de metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.6 3 INDUSTRIE TOTAL 51014. De asemenea.4 4105.5 825. avand in vedere anumite unitati industriale care evacueaza cadmiu si mercur (27 de unitati la nivel national).1 Total 361893.14.

) identificate. un numar de 505 aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar 18 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei 91/271/EEC. modul de colectare/eliminare al namolului provenit de la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa.  Agricultura Pe langa presiunile punctiforme exercitate. suprafata ocupata de ape cca. Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor. Cresterea animalelor domestice. activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa.8 %. urmata de suprafata acoperita de paduri cca.e.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. percolare.2. localitatile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. b.e.) si gradul de racordare la sistemele de colectare. De asemenea.). De asemenea. situri industriale abandonate. numai un procent de 47.8 % din suprafata totala a tarii. intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor. stocare de deseuri neconforme.3. constituie o sursa de poluare difuza locala. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului Potrivit Institutului National de Statistic. Din cele 2605 aglomerari (>2000 l. constructii – cca. 3.4. modul de utilizare al terenului este ilustrat si in Figura 2. Industria: depozite de materii prime. precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme.) era racordata la sistemele centralizate de canalizare. etc.3 %. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a dejectiilor. In Figura 3. Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la nivelul localitatilor. unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare.5 %. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. la nivel national suprafata agricola ocupa cca. 2.e. 44 . Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor. unitati ce produc poluari accidentale difuze. 61. c. alte unitati/activitati agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. 28. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele.3. produse auxiliare.75% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l. dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :    Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice. In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze:  Surse de poluare urbane/aglomerari umane Fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca la sfarsitul anului 2006. produse finite.

Modelul a fost elaborat si aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. In anul 2006. s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential vulnerabile. se observa ca Romania se situeaza cu mult sub media europeana. cantitatile de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa) utilizate in anul 2006. Astfel. depuneri din atmosfera. Presiunile agricole difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata. cat si la nivel de subbazine internationale (Tisa). cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002. Comparand cantitatile specifice de fertilizanti sintetici si naturali utilizati in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE.10. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare. scurgerea subterana. in Raportul National 2004. La nivel national. scurgerea din retelele de drenaje. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul international al Dunarii). Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel national sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006).4/ha suprafata agricola). rezultand un nivel scazut al intensitatii agriculturii din Romania. In ultimul timp. Emisiile de nutrienti din surse difuze Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. In anul 2006.2 kg P/ha de teren agricol. 16. cat mai ales calitatea apelor subterane. 5. In figurile 3. scurgerea din zone impermeabile orasenesti. in Romania nr. 10 %.7 kg N/ha de teren agricol. raportand cantitatile aplicate la cantitatile optime necesare agriculturii se evidentiaza ca acestea reprezinta mai putin de 25 %. 4.9 si 3. modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii difuze: 1. scurgerea de suprafata . de animale echivalente estimate este estimat la cca. se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot si fosfor (estimare preliminara).De asemenea. 3. estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii. pentru anul 2005. De asemenea. identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. comparativ cu anul 2002. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze. eroziunea solului. respectiv 6. In cazul surselor de poluare difuze. 45 . 2. iar tendinta se pastreaza descrescatoare. s-au inregistrat cantitati medii specifice de ingrasaminte chimice utilizate pe suprafetele agricole de cca. 6. avand in vedere caile prezentate mai sus. 6 milioane capete (reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0. printre care si bazinul/districtul Dunarii. Pe langa emisiile punctiforme.

modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totala de nutrienti.2% 31. iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor.5% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. 5 kg N/ha. avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare.8% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 1. De asemenea. precum si fondul natural. Astfel pentru sursele difuze de poluare. reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot.4% 51. scurgerea subterana. De subliniat este faptul ca.7% 12. 46 .2% 10. depunerea oxizilor de azot din atmosfera). pentru anul 2005.9 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Se mentioneaza ca. iar pentru fosfor este de 0.4% 0. Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de cca. localitati (asezari umane). alte surse (ex.2% 3.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 2.1% 2. aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura.16 se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare.10. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor In Tabel 3.8% 24. modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative.4 kg P/ha.4% 2.3% 57.

derivatii. Barajele produc. alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale conectivitatii laterale. irigatii. regularizarea debitelor naturale. asigurarea cerintei de apa. rezultand o emisie specifica de 4. Vidra si Vidraru. Stanca Costesti.254 1265 Total surse difuze 119. regularizarile ce produc o presiune semnificativa au o lungime de 47 . etc). combaterea excesului de umiditate. Se mentioneaza ca aproximativ 52 % din emisia totala difuza de fosfor se datoreaza localitatilor/aglomerarilor umane. cu efecte functionale pentru comunitatile umane.5 km2. determinata pe baza unor criterii. piscicultura. La nivel national. In Figura 3.3.868 5029 Alte surse 19. Categoriile de lucrari hidrotehnice care se regasesc la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt: baraje (acumulari). Criteriile utilizate pentru identificarea presiunilor semnificative au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrari hidrotehnice.16. insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de:  Lacurile de acumulare Au fost identificate un numar de 242 lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0.360 3127 Asezari umane 27. Emisii de azot si fosfor din surse difuze Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza activitatilor agricole. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. precum si pentru luarea masurilor de renaturare sau atenuare.11). magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor (mentionate in Tabel 6. numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. ceea ce reprezinta o emisie medie specifica de 0. Cele mai importante acumulari sunt Portile de Fier I si II.  Regularizari si indiguiri Regularizarile si indiguirile produc modificari ale morfologiei cursurilor de apa. Acumularile au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala. regularizari.16 kg N/ha suprafata agricola. Presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa din bazinele/spatiile hidrografice analizate. Presiuni hidromorfologice semnificative Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii si desemnarii corpurilor de apa puternic modificate.682 294 Fond natural 10.21 kg/ha suprafata agricola.164 9715 Tabel 3. executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic.4. indiguiri si aparari de maluri.11 se prezinta presiunile hidromorfologice identificate la nivel national (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate). energetic aparare impotriva inundatiilor. intreruperea continuitatii longitudinale (Figura 3. apararea impotriva efectelor distructive ale apelor.7). Din multitudinea activitatilor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. 3. agricultura contribuind cu cca 32 %. Izvorul Muntelui. in principal.Emisii de N din surse difuze Emisii de P din surse difuze (t) (t) Agricultura 61.

7.  Canale navigabile O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia. Berheci 60%. la alterarea fizica a corpurilor de apa.Dambovita. Navigatia pe canalul Bega nu se mai desfasoara din anul 1967. tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic. Se precizeaza ca este posibil ca implementarea acestor proiecte (presiuni viitoare) sa conduca la deteriorarea starii corpurilor de apa. de la nivelul Directiilor de Apa produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite. respectiv activitatile de mentinere in stare de functionare a canalului navigabil. Barcau 44%. avand in vedere o lungime totala de cca. 3460 km dintr-o lungime totala de cca. Proiecte viitoare de infrastructura Pe langa afectarea semnificativa produsa de catre alterarile hidromorfologice existente asupra corpurilor de apa. in timpul fazei de planificare a acestora.  Prelevari/restitutii de apa semnificative Prelevarile de apa si restitutiile (evacuarile). 48 .5%. iar indiguirile ce afecteaza semnificativ corpurile de apa au o lungime de cca. 4690 km. navigatie – in diferite stadii de planificare si implementare. cand s-a inchis transportul de calatori pe acest canal (transportul de marfuri s-a oprit din anul 1960). precum si asigurarea cerintei de apa pentru localitatile aferente producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care functioneaza. Aplicarea exceptiilor pentru viitoarele proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.  Derivatii Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie aferente corpurilor de apa. Fluviul Dunarea pe sectorul romanesc este indiguit in proportie de 80%. ca presiuni hidromorfologice. sunt propuse un numar de proiecte care au ca scop asigurarea apararii impotriva inundatiilor. In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA). Ialomita .5%.Dambovita. Bega 79%. pe tronsonul Timisoara – Sanmihaiul Roman.4.12). Ialomita – Mostistea. sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. sunt in numar de 107 si au o lungime de cca.4. Derivatiile cele mai importante sunt: Timis – Bega. iar urmatoarele conditii trebuie indeplinite (a) sunt luate toate masurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra starii corpurilor de apa.4. 6600 km. Crasna 63.cca. care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. etc. 550 km si au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulari. de asemenea. Jiu 69%. Singura ruta navigabila pe raurile interioare din Romania este canalul Bega. Buzau 45%. determina o serie de presiuni hidromorfologice semnificative asupra acestui ecosistem. pe canalul Bega se desfasoara doar navigatie de agrement.3 % din lungime. Cele mai importante lucrari de regularizare si indiguiri sunt localizate pe raurile: Raul Negru 83. produc in principal efecte asupra curgerii minime. asupra stabilitatii albiei si biotei. producere de energie electrica. 7100 km. In prezent. Olt 74. La nivel national au fost desemnate 30 de prelevari semnificative (dintr-un total de 138) si 48 de restitutii semnificative (avand in vedere un total de 147 restitutii) (Figura 3. 3. care pot contribui. Dambovita 61%. Navigatia. Derivatiile. Arges .

si (d) obiectivele benefice aduse de acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa. mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile.(b) motivele acestor modificari sau alterari sunt prezentate si explicate in mod specific in PMB. Aceste viitoare proiecte de infrastructura au ca orizont de implementare primul si al doilea ciclu de planificare. Analizand la nivel national tipul de proiecte planificate sau in curs de implementare. din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace. (c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public predominat si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii prin atingerea obiectivului de “stare buna” sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane.  Regularizarea si apararea malurilor. iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. etc)  Permanentizarea diverselor acumulari.  Amenajarea si mentinerea stabilitatii si capacitatii de transport a albiilor.  Amenajarea cursurilor de apa pentru apararea localitatilor impotriva inundatiilor. suprainaltarea si punerea in siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor.  Realizarea zonelor umede pentru atenuarea undelor de viitura.4. pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni semnificative. 4. In Figura 3. Corpurile de apa care sufera o noua modificare hidromorfologica vor fi supuse etapelor testului de desemnare in urmatorul Plan de Management. Fezabilitatea în domeniul managementului riscului la inundaţii pe diverse râuri.  Producerea de energie electrica.11 se prezinta lucrarile hidrotehnice.7 din DCA avand in vedere exceptiile aplicate privind proiectele viitoare. 49 . in principal:  Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularilor.  Inlaturarea urmarilor produse de calamitatile naturale (secete. sunt in curs de derulare sau vor fi obiectul etapei viitoare o serie de studii si proiecte privind:   Contribuţiile la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. Corpurile de apa pe care sunt planificate/propuse proiecte noi nu au fost desemnate ca fiind corpuri de apa puternic modificate inainte ca aceste noi modificari sa aiba loc.  Reconstructia ecologica a raurilor. In Capitolul 10 sunt prezentate mai multe detalii privind abordarea Art. inundatii.  Realizarea. fie intrand sub incidenta criteriilor de realizare SEA sau EIA ori ar putea avea impact transfrontalier) cu respectarea prevederilor acestui articol.7. Totodata. incluzand si proiectele viitoare de infrastructura. care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.  Protectia lacurilor. acestea au ca scop. 13 al DCA. conform art. schemă directoare şi plan de investiţii. La nivel national sunt planificate sau in curs de implementare un numar de 332 de viitoare proiecte de infrastructura (cu lungime mai mica de 10 km) si un numar de 93 de proiecte (cu lungime mai mare de 10 km). alunecari de teren. Corpurile de apa unde se vor realiza viitoare proiecte de infrastructura au fost analizate prin prisma exceptiilor art.

iar in anul 2007 au fost obtinute Acordul de Mediu si Avizul NATURA 2000. 50 . respectiv 2006. extinderii plajelor din punct de vedere genetic. receptorul si indexul de risc pentru apa. Unitatea de Coordonare ISPA. In Tabel 3. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale. La nivelul sectorului romanesc al Dunarii sunt planificate 2 proiecte aflate in diferite stadii. iar beneficiarul lucrarilor . Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat au fost desemnate asemenea locatii si sunt prezentate in Tabel 3.5. In functie de tipul poluarilor accidentale. a naturii poluantului. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun roman-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. Fenomenele au avut impact local/bazinal.18. pe sectorul litoral. transfrontaliere) asupra resurselor de apa.4. bazinale. 3. La nivelul Districtului International al Dunarii. biologica sau bacteriologica a apei. chimica. Fezabilitatea unor studii in ceea ce priveste realizarea pasajelor de trecere a ihtiofaunei din amonte catre aval. s-au inregistrat 77 de poluari accidentale ale cursurilor de apa de suprafata.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO: “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila si masuri complementare”. luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potentialridicat” din Romania. efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. In anul 2007. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). iar autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor. Proiectul este elaborat de un consortiu de firme. au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala.  Studii complexe. localizarea.17 se evidentiaza aceste surse. geologice. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea Acestea sunt prezentate succint in continuare. La nivel national s-au identificat un numar 843 de utilizatori de apa ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.Ministerul Transporturilor din Romania.5 Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale. Alte tipuri de presiuni antropice 3. iar datorita duratei reduse.4. care au ca scop. care reprezinta alterari bruste de natura fizica. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost finalizate si aprobate in anul 2005. Proiectantul lucrarilor este un consortiul de firme. peste limitele admise. Unitatea de Coordonare ISPA. a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor acvatice. fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare semnificativa a biodiversitatii acvatice. in principal. sedimentologice si geomorfologice in vederea delimitarii.

1 7.9 5.1 6.4 7.6 5.5 (P) 24 Letea Veche Bacau / Letea Siret Veche Tabel 3. Amonil SA Slobozia / Ialomita 6.6 8.1 7.4 8.9 7.8 Certej/Hunedoara Baia Mare/Maramures SM Borsa Colbu Baia (iaz) Mare/Maramures SM Borsa Novat Baia (iaz) Mare/Maramures U.P.17. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumire Devamin SA Rabita (iaz) Devamin SA Fanate (iaz) Bicapa SA (iaz) EM Abrud (iaz) EM Rosia Montana (iaz) EM Baia de Aries (iaz) EM Coranda (iaz) SC Aurul Localizare Brad/Hunedoara Stei/Bihor Tarnaveni/Mures Abrud/Alba Rosia Montana/Alba Baia de Aries/Alba Cursul de apa Crisul Alb Crisul Negru Tarnava Mica Aries Aries Aries Mures Somes Viseu – Tisa Viseu – Tisa Lapus – Somes Lapus – Somes Tur – Tisa Somesul Mare Lapus .5 7.0 7.0 8.3 8.9 6.0 5.C. Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala 51 .Somes Sasar/Lapus/ Somes Cavnic/Lapus/ Somes Somesul Mic/Somes Somesul Mic/Somes Bistrita Bistrita Prahova / Ialomita Ialomita Index de risc  5. Sasar (iaz) Baia Mare/Maramures Baia Sprie (iaz) Baia Sprie/Maramures Baia Mare Turt Turt/Satu Mare (iaz) Rodna (iaz) Rodna/Bistrita Nasaud EM Baiut (iaz) Baiut/Maramures Phoenix SA (P) Baiut/Maramures SM Baia Maere SC Cominex (P) SC Agroconsum (P) SC Fibrex (P) SC Sofert SA (P) Petrobrazi (P) Cavnic/Maramures Aghires/Cluj Bontida/Cluj Savinesti/Neamt Bacau Brazi / Prahova S.Nr.5 7.0 8.6 5.0 8.1 7.3 4.4 7.

 a afecta lucrarile de amenajare.nu este asigurata o structura adecvata pe specii in bazinele acvatice natural/antropice. exista un numar de 828 iazuri si amenajari (cu o suprafata totala de 64000 ha) in care se practica activitati de acvacultura Practicarea activitatilor de piscicultura/acvacultura pot constitui presiuni asupra corpului de apa atunci cand: . de natura:  hidraulica.Nr 1 2 3 4 5  Risc Zona Localizare Cursul de potential apa receptor (m2  250) Letea Veche Bacau / Letea Siret 318 risc Veche ridicat Copsa Mica Sibiu Tarnava Mare 114 relevant Calan Hunedoara Strei 171 relevant Mintia Hunedoara Mures 185 relevant Turnu Magurele Teleorman Dunare 100 relevant Tabel 3. Zone contaminate cu risc potential ridicat Activitati de piscicultura / acvacultura O caracteristica importanta a bazinelor/spatiilor hidrografice din sudul si estul tarii (in special Buzau – Ialomita si Prut) o reprezinta existenta (uneori din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. cand pot apare dejecţii sau scurgeri de substante organice si nutrienti continuti in hrana administrata pestilor. Extragerea balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie extragerea balastului si nisipului. constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apa pescuitul comercial. . precum si acumulari care au folosinta piscicola.18.este crescută producţia de peste fara asigurarea unor masuri de purificare specifice ale apei. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. 52  . putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. de protectie sau de traversare a albiei. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa.  morfologica. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative. constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii.  poluanta.  hidrogeologica. avifauna şi alte elemente ale lantului trofic. atunci cand afecteaza fauna acvatica. constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta. Astfel. constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei.

Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru. când schimbările climatice. se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare.37 milioane ha. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc). pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor. România. articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. cuvetele lacurilor.realizarea de sectiuni optime de scurgere. Prin aceste două acţiuni silvice se poate atinge obiectivul prevăzut în Legea nr. ne conduc spre o stare naturală extrem de precară. alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. conform articolului 33. etc. formarea de torenti. alunecari de maluri. . până în anul 2035. si anume: . in anul 2006 a fost extras un volum de nisip si balast de cca. 53 . cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona. amplificarea viiturilor. . Astfel.regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare.5. apropiindu-se astfel de procentul optim stabilit la cca 40 % zona impadurita din suprafata ţării. prin ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (în prima urgenţă circa 700. s-au inventariat cantitatile extrase din albiile minore ale raurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. .” Prin realizarea „Studiilor pentru cunoasterea resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor/spatiilor hidrografice”.000 ha) şi prin realizarea Sistemului Naţional al perdelelor forestiere de protecţie.  Exploatarile forestiere Tot. mai ales astăzi. de-a lungul timpului.volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. şi-a redus considerabil suprafaţa impadurita.păstrarea talvegului natural al raului. efectul lor materializandu-se asupra stabilitatii terenului (prin aparitia eroziunii. reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii. Strategia pe termen lung prevede dezvoltarea resurselor forestiere ale ţării. aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. conservarea şi dezvoltarea patrimoniului silvic constituie o problemă de interes national. 1400 mii mc . Astfel. 46/2008 – Codul Silvic de a dezvolta fondul forestier din Romania cu circa 2 milioane ha. tot mai evidente. 3. prin exploatari organizate. se precizeaza: “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa. baltilor. in aceeasi categorie de alte presiuni se pot inscrie si exploatarile forestiere. in cazul in care acestea se fac haotic. nerespectand prevederile legale.respectarea perimetrelor de exploatare. Astfel. ajungând în prezent la circa 6. .De asemenea.

4. care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze. scaderea biodiversitatii speciilor. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor. Daca la nivelul unui corp de apa nu sunt stabilite sectiuni de monitorizare.  Identificarea presiunilor semnificative. poluarea cu nutrienti. in special a corpurilor de apa stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale si de acumulare. in cazul in care exista date de monitoring disponibile. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). etc. Totodata. in special aglomerarile umane. Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3. cat si surselor difuze (in special. sursele industriale si agricole.Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru.  Evaluarea impactului. cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa). industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate). rauri putin adanci cu curgere lenta). Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 54 .). la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate intr-o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apa in scopul realizarii monitoringului/evaluarii). astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substante organice. avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante:  Identificarea activitatilor si a presiunilor. pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropica-Presiune-Stare-ImpactRaspuns). cele agricole: cresterea animalelor. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa Va Directivei Cadru Apa. emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane. scaderea biodiversitatii speciilor. O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea nutrienti (azot si fosfor).4. precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor. Ca si in cazul substantelor organice. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen.  Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. utilizarea fertilizantilor). poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice pentru care impactul a fost evaluat si au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratata in sub-capitolul 3. Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. recreere. ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor.

chimice si hidromorfologice” si realizarea evaluarii starii la nivel de corp de apa. in anul 2008.poluarea cu nutrienti . de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic. stavilare.trofic exprimat prin indicatori specifici. precum si de evaluarea impactului acestora. praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienti).poluarea cu substante periculoase . Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: . ape tranzitorii. transportului de sedimente. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic.4). luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare.poluarea cu substante organice . dar mai ales asupra migrarii biotei. reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri. precum si alterarea compozitiei populatiilor. instrumente precum modelarea matematica au fost utilizate pentru estimarea presiunilor si efectelor masurilor de baza propuse. facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. In acest sens. persistenta si bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. lacuri. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Astfel. astfel corpurile de apa au fost clasificate in 3 clase: „fara risc. riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa redelimitate in anul 2008. Lucrarile in lungul raului (indiguirile. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor. In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. Ca si in anul 2004.alterari hidromorfologice 55 . Substantele periculoase produc toxicitate. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje. ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice. Se remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora. modelele WAQ (nutrienti) si QUAL 2K (substante organice). Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). Presiunile hidromorfologice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. Pentru actualul Plan de Management. corpurile de apa au fost clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”). impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. dar si asupra biotei. „posibil la risc” si „la risc”.

Se precizeaza ca. atat datorita surselor de poluare din Romania si din tot Districtul International al Dunarii. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2012 . evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial.  aplicarea analizei cost – eficienta si cost – beneficiu. Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36. precum si de alterarile hidromorfologice. ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. Riscul a fost evaluat avand ca obiectiv atingerea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice aferente anului 2015. Pentru riscul ecologic.2013 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative).  stabilirea masurilor suplimentare. poluarea cu nutrienti. un nr. 56 . morfologie.  aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015 datorita presiunilor punctiforme si difuze semnificative (poluare cu substante organice. poluarea cu nutrienti. 910 reprezinta corpuri de apa naturale. cat si la nivel national. In aceasta etapa. 6. cat si corpurile de apa tranzitorii si costiere prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu in 2015.4. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti. Dintre acestea. iar 331 sunt corpuri de apa puternic modificate si articiale. precum si datorita altor tipuri de presiuni prezentate in capitolul 3. cat si datorita alterarilor hidromorfologice (Fluviul Dunarea si 2 corpuri costiere). ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate.avand in vedere.2). Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice. s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). atat corpurile de apa aferente fluviului Dunarii si bratelor sale. Din analiza efectuata rezulta ca dintr-un total de 3399 corpuri de apa. se precizeaza ca evaluarea riscului a fost realizata pentru a fi utilizata la:  caracterizarea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice (cap. in conditiile in care pentru unele corpuri de apa nu au existat metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. atat la nivelul Districtului International al Dunarii. iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc. Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. precum si de alterarile hidromorfologice). insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. alterarilor hidromorfologice semnificative (hidrologie. considerand valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei. iar gruparea corpurilor de apa nu a putut fi realizata (confidenta scazuta). prelevari/restitutii). nutrienti si substante periculoase).

după cum urmează: .patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: doua în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE 4.Conul Somesului (Holocen si Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane Identificarea următoarelor criterii:    şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza geologic. Identificarea. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. conform prevederilor Directivei Cadru 2000/60 /EC.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05Podişul Central Moldovenesc). atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. Starea corpului de apă. fisural şi fisural-carstic. ci şi prin caracteristicile petrografice. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Figura 4. Criteriul geologic. . intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă.4. 4. . starea corpului de apă:  calitativă  cantitativă. In România au fost identificate. iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat).două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 – Sarmaţian şi RODL06. Dintre acestea 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere. .Platforma Valahă). Corpurile de apa subterana in interdependenta cu corpuri de ape de suprafata si cu ecosisteme terestere Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul Romaniei cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele 57 . structurale. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa.Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu). acestea nu se constituie în corpuri de apă. Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.1. hidrodinamic.1.2. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22.). Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. care corespunde liniei de cumpănă a acestora. Astfel. În restul arealului. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran.

07. 14.17 ROCR01. Astfel.04.3. de râuri 32 18 27 51 23 25 21 27 19 19 10 Cod corp de apa subterana ROSO01.09.03.2.02. 16.18 ROSI01. 19.09.09.07.16.08.18.04.05.02. Nr.17.09.05.11.08.11.05 ROPR01.15.09 ROMU01.02.06. un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce contin 1942 foraje/drenuri si 5 izvoare.06 ROOT01.07 RODL05.10.02.03.03.terestre aferente sunt incluse în Tabel 4.05.2. si Figura 5.05.09.20 ROJI01. crt.04. 03. Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din Romania 58 .07.20 ROBA01. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă 4.14. pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau.02.14 ROAG01.05. la nivelul intregii tari.10.10.03.02.12.14.06. sunt relevate in Tabel 4.11.02.07.04.15.). destinate consumului populaţiei.02. Captarile care xploateaza un volum de apa semnificativ.12.2.17. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/spatiul hidrogarfic Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Interdependenta cu nr.30% Cu zone de protectie Fara zone de protectie Figura 4.07.1.06.04.02.03.02.03. stabilite conform HG 930/2005 (Figura 4.13.10 Tabel 4.05.70% 85.08. la nivelul anului 2008. 73 % din corpurile de apa subterana sunt in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata localizate la nivelul a peste 280 de rauri.10 ROIL01.06.03. si de asemenea se regasesc in mod detaliat in Anexa 4.12.06.08.04.03.19.07.13.1.08.16.15.04.1.08.17.06.05.1. cca.03.

în continuare. pentru fiecare corp de apă subterană. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO 3. 1. presiunile antropice. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.izvoare Volum captat (mii m3 /an) Somes Tisa 4 218 16. se prezinta starea corpurilor de apa subterana. .2 si 3.  corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. Crt.5.616 Tabel 4. în general. sau dacă.1. depozitarii deseurilor sunt cele mai importante. mercur. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. după caz.2. Dintre acestea.cloruri.629 Mureş 2 133 14.053 Dobrogea Litoral 13 151 71.NO2. din numărul punctelor de monitorizare.4. Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana s-ae evaluat pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6.4.Exploatări semnificative de ape subterane (>1500 mii mc/an) Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează.603 Crisuri 1 4 19.225 Prut 7 237 30.413 Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.1. De asemenea. sulfaţi. arsen etc) determinate.4. 3. NH4.6 TOTAL 67 1942 si 5 izvoare 359346.2. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.2.2.462 Arges Vedea 2 42 5431 Buzau Ialomita 8 135 31815.323 Banat 2 69 15.115. plumb. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Presiunile antropice care afecteaza starea corpurilor de apa subterane sunt in general sursele prezentate in capitolele 3.016 Siret 10 483 85.277 Jiu 8 143 42. activitatilor agricole (cresterea animalelor si utilizarea fertilizantilor si pesticidelor).4.Nr. numărul celor poluate este mai mic de 20%. În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat.drenuri. sursele difuze aferente aglomerarilor umane (in special cele care nu detin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerari umane). semnificative foraje. 4. in sub-capitolul 6. captari Nr. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere următoarele :  corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. astfel : 59 . prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. cadmiu. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/Spatiul Hidrografic Nr. PO4. prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.

PM = protecţie globală medie. Figura 4.  dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.starea cantitativă a apelor subterane .).favorabilă (F): strat acoperitor continuu. realimentare medie. marne fracturate) .starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor.  pentru clasele P U si PVU.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. corpul este la risc.  pentru clasa PM. PU = protecţie globală nesatisfacatoare. 100-200 mm/an. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. realimentare mare.medie (M): strat acoperitor discontinuu. marnă) . dacă există surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. PG = protecţie globală buna. carst etc.3. >200 mm/an. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare PVG =protecţie globală foarte buna. litologia şi infiltraţia eficace (Figura 4. PVU = protecţie globală puternic nesatisfacatoare. pe o durată de minim 10 ani. corpurile de ape subterane se caracterizează astfel:  pentru clasele PVG si PG. corpul nu este la risc.deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. . 60 Realimentare . sub impactul unor exploatări. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie : . o conform infiltratiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută. grosime variabilă. suplimentare de protectie. <100 mm/an. predominant coeziv (argila. grosime mare (mai mare de 10 m).3. Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere evaluarea următoarelor criterii : . prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. . .). loess. .nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri.

2.corpuri de apă la risc . pentru fiecare captare se instituie in teren zonele de protectie sanitara care pot fi cu regim sever sau de restrictie.Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: . al Planului de Management.ele respectă criteriile de risc .corpuri de apă subterana care nu sunt la risc . Nu exista nici un corp de apa subterana identificat la risc din punct de vedere cantitativ. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. 5. national si local pe baza carora au fost identificate si desemnate aceste zone.zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati . Rezultatul acestei analize a reliefat ca in Romania exista 19 corpuri de apa din totalul de 142 (13 %) care risca sa nu atinga starea buna din punct de vedere calitativ.2009 privind zonele protejate cuprinse in Registrul Zonelor Protejate actualizat in anul 2009.  Legea Apelor nr.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate. Astfel. IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE Zonele protejate reprezinta areale de pe teritoriul fiecarui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerintelor speciale de protectie prevazute in legislatia comunitara. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Pentru captarile de apa destinate potabilizarii sunt identificate zone de protectie pe corpurile de apa utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman. detalierea acestei situatii regasindu-se in cap. conform Directivei Cadru pentru Apa (Anexa IV) au fost identificate si cartate la nivel national urmatoarele categorii de zone protejate: . In functie de gradul diferit de risc fata de factorii de poluare. Se mentioneaza ca informatiile utilizate pentru realizarea acestui capitol au la baza date din perioada 2007 .zone pentru imbaiere Planul de Management cuprinde un rezumat al Registrului Zonelor Protejate si include harti cu localizarea fiecarei categorii de zona protejata precum si lista actelor normative la nivel comunitar. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a 61 .2.  Hotararea de Guvern nr. care furnizeaza in medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de persoane. Legislatia specifica zonelor de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii este reprezentata de:  Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.  Hotararea de Guvern nr.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii . precum si perimetrele de protectie hidrogeologica.zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important .6.  Directiva 75/440/CEE privind cerintele de calitate pentru apa de suprafata destinate prelevarii de apa potabila.1. . 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic . 5.

201/2002. au fost inventariate un număr total de 269 captări de apă din sursele de suprafaţă şi 1617 captări de apă din sursele subterane. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006.G. 69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare  Ordin nr. nr. Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic are la baza urmatoarele acte normative:  Hotararea de Guvern nr.Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila.Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii . 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor.2. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru aceste specii. insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 662/2005. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole. HG 567/2006 si HG 217/2007).84/189 /2009 al Ministrului Agriculturii. 202/2002 si H. Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind calitatea apei. 5. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. La nivelul anului 2007. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Mediului privind prohibiţia pescuitului 62 .  Ordinul nr. cu modificările şi completările ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendata de Directiva 2006/113. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura  Legea nr. acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H. In Figura 5.1 este reprezentata harta captarilor de apa destinate potabilizarii din sursele de suprafata si din sursele subterane la nivel national.G. Protejarea speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere: .  Lege nr.Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si cele privind calitatea apelor pentru moluste. HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola  Hotararea de Guvern nr.

pe specii. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului comercial. conservarea habitatelor naturale. B. 201/2002. somn. caras. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide sau speciilor de coregoni. novac. apele pentru moluste sunt definite ca fiind apele costiere si tranzitorii marine desemnate in vederea protejarii si imbunatatirii starii pentru a intretine viata si pentru cresterea crustaceelor (moluste bivalve si gasteropode). biban. salau si sturioni (Anexa 5. babusca. Desemnarea zonelor protejate pentru specii acvatice importante din punct de vedere economic are in vedere identificarea: A. In anul 2009. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura. mreana. la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura. pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica. bibanul (Perca fluviatilis). stiuca. 262/330/2006 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. Ordinul nr.G. astfel incat anual. batca. morunas. scobar. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii. nr.  Ordinul nr.  Ordinul nr 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in bazinele piscicole naturale  Ordonanta de Urgenta a Guvernuluinr. rosioara. A. avat. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative. cosas. C. cum ar fi stiuca (Esox lucius). Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii acvatice importante din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola. 342/2008 al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 317/2009 pentru aprobarea OUG nr. transpusa prin H. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. 1231/812/2007 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007. Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform Legii nr. oblete. - In sensul Directivei 79/923/CEE. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.  Ordinul nr. crap. Conform raportarilor facute la EUROSTAT de catre ANPA. B. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile ulterioare. lin. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania. ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii.1). care pot fi capturate din mediul acvatic. sanger. aceste zone au fost stabilite prin 63 .

c) lucrari in zona malurilor. 84/189 /2009 al ministrului agriculturii. transportului şi comercializării. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare. care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II). lacuri si o parte din zona costiera romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate. In zonele de protectie. inscrise pe o lista agreata (Anexa I). si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa întreprinda anual actiuni de coordonare inter64 . perioadele de protectie si activitatile interzise. luându-se. precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal. pastrav de mare. Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de fauna si flora salbatica (CITES) a fost ratificată de România prin Legea nr. 5 a ordonantei. cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei. nisip si pietris. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade. nr. La propunerea Germaniei in 1997. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului privind prohibiţia pescuitului si prevad: . in perioadele stabilite.speciile si perioadele de prohibitie. sunt interzise: a) pescuitul oricaror specii de pesti. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. de crutare. reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole. după caz. c) reglementarea perioadelor. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale. inclusiv stabilirea de cote. In Romania pescuitul speciilor de lostrita. Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au fost inregisrtate pe: Dunare inclusiv zona Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.G. 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute în Anexa II a Conventiei. pastravul fantanel. Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de protejare. extragerea de namol.zone de protectie pentru resursele acvatice vii. nr. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr.U.O. Calimanesti .69/1994 care prevede interzicerea comertului international cu specii ameninate cu disparitia. . scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual. in special de masurile de management. cu exceptia pescuitului stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor.M. coregonul. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. C. pastravul indigen. f) evaluarea măsurilor adoptate. in timp ce pentru speciile de stiuca. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. crustacee. sturioni si delfini este interzis tot timpul anului. lacurile de acumulare din aval de Ramnicu-Valcea pe raul Olt.judetul Vrancea si Stanca-Costesti judetul Botosani Totodata numeroase cursuri de apa. colectarea ghetii. precum si masuri preventive. Conform O. acest moment a marcat o cotitura istorica în conservarea si comertul cu aceste specii. moluste si al altor vietuitoare acvatice. taierea si recoltarea plantelor. mihalt. lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau. b) lucrari care impiedica migrarea. d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.

1950/2007/38/2008 si pentru care se aplica Normele tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. Cega (Acipenser ruthenus). 5. Asa cum se poate observa si in Figura 5. Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii. Suprafata zonelor marine cu specii acvatice importante din punct de vedere economica este de cca.  molustele bivalve psamobionte – Mya arenaria Linnaeus. Corbula mediteranea maeotica Milaschevich. scrumbie de Dunare (Alosa pontica). ciprinicole si cu acipenseride identificate cu zonele in care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) si cu zonele de protectie pentru resursele acvatice vii.  gasteropodul Rapana venosa (Valenciennes). Zona 2 – cuprinsa intre Perisor si Chituc cu suprafata de 215 Mm2 . stiuca (Esox lucius). Viza (Acipenser nudiventris).2. Cerastoderma edule lamarki (Reeve). In conformitate cu prevederile Directivei 79/923/CEE. In conditiile specifice zonei costiere romanesti. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). in aceste 4 zone sunt prezente speciile urmatoare:  molusca bivalva epibionta – Mytilus galloprovincialis Lamark (midia). au fost identificate zone de protectie pentru specii importante din punct de vedere economic asa cum se poate observa in Figura 5. Scapharca inequivalvis Bruguire. Zona 3 – cuprinsa intre Navodari si Portul Constanta (Baia Mamaia) cu suprafata de 109 Mm2. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava. somn (Silurus glanis).guvernamentala la nivel de bazin hidrografic. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii. Zona 4 – cuprinsa intre Agigea si Mangalia cu suprafata de 101 Mm2. Pastruga (Acipenser stellatus). Lungimea zonelor protejate cu specii acvatice importante din punct de vedere economic este de 1795 km. salau (Stizostedion lucioperca) si avat (Lotta Lotta). lin (Tinca tinca). aceste zone sunt urmatoarele: Zona 1 – cuprinsa intre Sulina si Sfantu Gheorghe cu suprafata de 142 Mm2. Au fost identificate urmatoarele specii importante din punct de vedere economic: Morun (Huso huso). pentru a conveni asupra cotelor de captura si de export de sturioni Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atat pentru prelevare din natură cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace.2.000 exemplare in 2009. 201/2002). La nivel national in urma suprapunerii zonelor salmonicole. platica (Abramis brama). babusca (Rutilus rutilus). 567 Mm2.3 Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important 65 . s-au delimitat 4 zone marine pentru cresterea si exploatarea molustelor aprobate prin OM comun nr. Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la circca 4900 exemplare in 2005 pana la peste 100. rosioara (Scardinius erythrophthalmus). caras (Carassius carassius). biban (Perca fluviatilis)..

 Hotararea de Guvern nr.  Hotararea de Guvern nr. a florei si faunei salbatice (Directiva Habitate).  Hotararea de Guvern nr.  Ordinul nr.  83 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana identificate la risc calitativ/chimic. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. national si local si care au legatura cu corpurile de apa. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului. 1586/2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanta internationala. 407/2006. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.  Hotararea de Guvern nr. din care :  253 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national .060.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.Sectiunea a III-a. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei. Astfel.  219 zone au custode/ administrator.  94 zone au regulament sau plan de management. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.3).  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva Pasari). conservarea habitatelor naturale. 66 .964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara. au fost identificate la nivelul Romaniei 358 zone pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important totalizeaza pe o suprafata totala de 4. zone protejate. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"  Legea nr. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 1. 1529/2006). ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.  Hotararea de Guvern nr.950. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (modificata de Hotararea de Guvern nr.  Legea nr. la nivelul anului 2007.Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate in mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar.72 ha (Figura 5. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.  Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale.

Lacul Techirghiol (1462 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica.Comparand suprafata totala a ariilor naturale protejate cu situatia centralizata in anul 2005 se observa o crestere semnificativa. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. clima. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati din surse agricole si care contribuie la poluarea acestor ape. hidrogeologie) ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre corpurile de apa de suprafata si subterane.  Hotărârea de Guvern nr.Balta Mică a Brailei ( 20. rezervatie a biosferei inclusă in Programul UNESCO “Omul si Biosfera” .Omul şi Biosfera (M.Complexul Piscicol Dumbravita (414 ha) a fost declarat arie naturala protejata si este desemnat sit Ramsar si este inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica.  Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole. este sit RAMSAR si reprezintă totodata un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Conventia UNESCO privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural.A.460 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si in conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu. finalizat în decembrie 2004.B. hidrologie. Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica. . .Zona a fost declarată. Anumite zone protejate la nivel national si comunitar sunt recunoscute pe plan internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei. . 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate 67 .Lunca Joasa a Muresului (17166 ha) are statut de Parcul Natural si arie de protectie speciala avifaunistica.) precum si Zone Umede de Importanta Internationala desemnate de Secretariatul Conventiei Ramsar.4 Zone sensibile la nutrienti.Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (647 000 ha) . Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de catre „Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie si Agrochimie si Protectia Mediului” pe baza evaluarii conditiilor naturale (sol. Reteaua Natura 2000 cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica desemnate conform prevederilor Directivei Pasari si situri de importanta comunitara desemnate conform cerintelor Directivei Habitate. de către UNESCO. . Zone vulnerabile la nitrati Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti (azot total si fosfor total). sub egida Programului UNESCO . teren. 5. datorita constituirii retelei Natura 2000.MAB. .

Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.5. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. Pentru anul 2007. Hotărârea de Guvern nr.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre in totalitate in vigoare. La nivel naţional au fost identificate 42 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din care fac parte 1. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere. aprobate prin Hotararea Guvernului nr. Suprafaţa totală aflată în zone vulnerabile este de 137. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 459/2002 si. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.  Hotararea de Guvern nr.4. 68 . aşa cum se poate observa în Figura 5. cu modificarile si completarile ulterioare. Autoritatea de Sanatate Publica impreuna cu Administratia Nationala “Apele Romane” au identificat 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura 5. respectiv. 88/2004.963 localităţi.  Ordinul nr.  Hotararea de Guvern nr. 58 % din suprafata tarii) din care suprafaţa de 82067. ale Normelor de supraveghere. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.01.10 km2 este suprafaţă agricolă.62 km2 (cca. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile si Ordinul nr.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. urmand ca de la 01. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002).545. incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana. Conform reglementarilor in vigoare Institutul de Sanatate Publica Bucuresti elaboreaza anual Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere si il transmite Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Mediului.  Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate.5 Zone pentru imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu – Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE au fost transpuse in legislatia romaneasca prin:  Hotararea de Guvern nr. 5. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere este transmis anual Comisiei Europene de catre Ministerul Sanatatii. si le-a raportat Comisiei Europene.

6. Programele de monitorizare a apelor subterane includ:  programul de monitorizare cantitativa. In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22. parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei. 69 .  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice. Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art.  programul de investigare.1.  Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin. In abordarea nationala. Mediile de investigare sunt reprezentate de apa. functie de tipul de program. o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere.  programul operational. sedimente si biota . apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic. Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:  programul de supraveghere. cat si programului operational de monitorizare. corpurilor de apa subterana si zonelor protejate. MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA STARII APELOR 6. Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 subsisteme:  rauri  lacuri  ape tranzitorii  ape costiere  ape subterane  ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali). informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:  Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica.1. elementele de calitate. 8 (1.  Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring.  programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational) .1.2006.2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata.12. Ape de suprafata In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale.  Validarea evaluarii de risc. cat si starea chimica) . Retelele si programele de monitorizare In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC). 6. aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata. Pentru unele corpuri de apa din Delta Dunarii monitorizarea se efectueaza de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii”-Tulcea iar pentru corpurile de apa costiere monitorizarea este realizata de Directia Apelor Dobrogea Litoral impreuna cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta.

furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. ca raspuns la aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu.1. de specii) densitate (expl/m2) componenta taxonomica (lista si nr. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele de suprafata din Romania se prezinta in Figura 6. In Romania. Tabel 6.1. la nivel national. inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – rauri Elemente de calitate Fitoplancton Microfitobentos Macrofite Zoobentos Fauna piscicola Parametri Componenta taxonomica (lista si nr. Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele zonelor protejate. Rauri Pentru programul de supraveghere.      Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc. Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring. Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale. programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. parametrii si frecventele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate in Tabel 6. Elemente. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste Nivelul si debitul apei Frecventa Program Program Supravegher Operational e 2/an 2/an 1/3 ani 2/an 3/an 3/an 1/3 ani 3/an Elemente biologice 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 20-60 /an* 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 2060/an* Elemente hidromorfologice Regimul hidrologic 70 . numarul sectiunilor de monitorizare pentru rauri este de 1075. Elementele de calitate monitorizate. Utilizarea in exercitiul de intercalibrare.1.

Ptotal 1) Metale grele: Cd.apa Substante prioritare (materii in suspensie) Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** Continuitatea raului Variatia adancimii si latimii raului Structura si substratul patului albiei Structura zonei riverane Materii in suspensie. Salmonella 1/an 1/an 1/an 6/an 4-12/an 6/an 4-12/an * in cazul viiturilor frecventa de monitorizare va fi crescuta functie de regimul hidrologic al raului ** se monitorizeaza de 12/an cand ca este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice ** se monitorizeaza de 6/an cand ca este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor prioritare *** numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiti. Ortofosfati Ptotal Clorofila „a” Ntotal. Hg Frecventa Program Program Supravegher Operational e 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 12/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/an 12/an 6/an 1/an 1/an 6/an 6/an 6/an 6/an Elemente fizicochimice Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) 1/an Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali. streptococi fecali. Azotati. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . Pb. Amoniu Ntotal. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. coliformi fecali. 71 .Elemente de calitate Parametri Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Parametri morfologici Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare . Turbiditate. 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8.Mn si/sau CCO . Ni.

reteaua de monitorizare a spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral cuprinde 12 sectiuni acoperind cele 2 tipuri de ape tranzitorii): apele tranzitorii lacustre si marine. de specii) densitate (expl. de specii) densitate (exp /100m2) structura pe varste Nivelul apei in lac si debitele afluente si defluente Timpul de retentie al lacului Conectivitatea lacului cu corpurile de apa subterana Variatia adancimii lacului 1/an 1/an 2/an 2/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 72 ./l) biomasa(mg/l) componenta taxonomi-ca (lista si nr./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. de specii) densitate (exp. de specii) densitate (exp. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – lacuri Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 4/an Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 4/an 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 4/an* Fitoplancton Microfitobentos Elemente biologice Macrofite Zoobentosul Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri hidrologici Parametri morfologici componenta taxonomi-ca (lista si nr.2. dar si in cazul lacurilor naturale mari. reteaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeza prin 69 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri naturale si prin 306 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare.Lacuri La nivel national. sunt prezentate in Tabel 6. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. Tabel 6. Ape tranzitorii In cadrul programului de supraveghere (similar programului operational). parametrii si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. 20m si 30 m). monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. de specii) densitate (exp.3. In cazul lacurilor de acumulare. 2 Elemente. Elementele de calitate. hidromorfologice si fizico-chimice sunt prezentate in Tabel 6./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii.

2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante.Mn si/sau CCO . Parametrii bacteriologici** 73 .Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 1/6 ani 1/6 ani 4/an 4/an Volumul si structura patului lacului Structura malului lacului Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Discul Sechi turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . coliformi fecali. Salmonella * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (maiseptembrie) **numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila si la lacurile utilizate pentru imbaiere (Techirghiol) 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an streptococi fecali.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate /reziduu fix pH alcalinitate Azotiti azotati amoniu Ntotal ortofosfati Ptotal clorofila „a” 1) Metale grele si micro-poluanti organici relev-anti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 4/an 1/6 ani 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an Elemente fizicochimice Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an Elemente microbiologice 4/an 4/an 4/an 4/an coliformi totali.

** 4/an NA 1/an 1/an 1/an 4/an NA 1/an 1/an 4/an 4/an Elemente microbiologice *** se monitorizeaza de 12/an cand CA este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice *** se monitorizeaza de 6/an cand CA este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor **** frecventa de monitorizare poate deveni lunara in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) ***** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) NA = not applicable/neaplicabila 74 .3. Elemente de calitate Tabel nr. (lista si nr. Pb. azotati. (lista si nr. clorofila"a". structura pe varste Variatia adancimii apelor tranzitorii Volumul si structura patului apelor tranzitorii Timpul de retentie al lacului Nivelul apei Debitul de apa dulce Expunerea la valuri materii in suspensie. densitate (exp/100m2). Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente 2/an***** 2/an***** 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 12/an 12/an 12/an 12/an 1/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 4/an ** 1/an Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) *. de specii). 8.de specii). CCO . alcalinitate azotiti. discul Sechi temperatura oxigen dizolvat. Ntotal./m2) componenta taxonomica. biomasa (mg/l) componenta taxonomica. P total 1) Metale grele: Cd. densitate (exp. de specii). de specii). Ni.Mn si/sau CCO-Cr. amoniu. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH./l). densitate (exp./m2) componenta taxonomica.ape tranzitorii Parametri Program supraveghere Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an ** 1/an 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an ** ** ** ** ** ** Program operational Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an**** 4/an**** Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. densitate (expl./m2) componenta taxonomica. de specii). ortofosfati. turbiditate.3 Elementele de calitate si frecventele de monitorizare Elemente programul de supraveghere si programul operational in de calitate si frecventele de monitorizare in programul de -ape tranzitoriisupraveghere si programul operational .Substante prioritare (materii in suspensie) chimice Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici componenta taxonomica (lista si nr. culoare.Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare-apa Elemente fizico. densitate (exp. (lista si nr. Ptotal. siliciu N total. (lista si nr.Tabel 6.

Rauri Reteaua pentru monitoringul operational pentru raurile din Romania este alcatuita dintr-un numar de 581 sectiuni. hidromorfologice si fizico-chimice. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare sunt in conformitate cu prevederile Anexei V.3. hidromorfologice si fizico-chimice. Programul operational se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si va inceta in cazul in care corpurile de apa vor atinge starea buna. precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m.Ape costiere Reteaua de monitorizare a apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni aferente corpurilor de apa costiera . Elementele de calitate si frecventa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operational sa fie specific si sa aiba la baza monitorizarea unor parametrii relevanti (care sa indice riscul neatingerii starii bune). 30 m si la distante de 5 mile. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. In Tabel 6. 20 m. La nivel national.2. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. 10 m. Programul operational Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa. parametri si frecventele de monitorizare ale acestora. 10 mile.1. din Directiva Cadru. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile. avand aceeasi structura spatiala ca cea din programul de supraveghere. 1. se prezinta elementele de calitate biologice. 12 mile. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. Lacuri Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri la nivel national este alcatuita dintr-un numar de 220 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare si lacuri naturale. se prezinta elementele. schimbari datorate aplicarii programului de masuri. 20m si 30 m). existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm. monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 855 sectiuni de monitorizare. 20 mile si 30 de mile marine. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. 75 .3.4.1. Ca si in cazul programului de supraveghere. se prezinta elementele. hidromorfologice si fizico-chimice. carora li s-au asociat parametrii si frecventele prezentate in Tabel 6. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. Ape tranzitorii Reteaua de monitorizare operationala pentru apele tranzitorii este alcatuita dintr-un numar de 12 sectiuni aferente corpurilor de apa tranzitorie.

hidromorfologice si fizico-chimice. 12 mile. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m. densitate (exp. streptococi fecali. Ptotal. enterovirusuri de supraveghere si Program supraveghere Program operational 4/an* 2/an*** 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 2/luna 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. culoare temperatura oxigen dizolvat.Elemente de Elemente de calitate Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Elementele de calitate si frecventele de monitorizare in programul de supraveghere si programul operational calitate si frecventele de monitorizare in programul . specii).Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici ** 4/an 1/an 4/an 2/luna Elemente microbiologice * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) **frecventa de monitorizare numai pe durata sezonului estival *** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) Ape costiere Reteaua de monitorizare operationala pentru apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni (ca si in programul de supraveghere). turbiditate. specii)./m2) componenta taxonomica (lista si nr. specii). siliciu./m2) variatia adancimii apelor costiere structura patului apelor costiere nivelul apei directia curentilor dominanti expunerea la valuri discul Sechi. CCO. avand in vedere:  identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile.ape costiere programul operational-ape costiere Parametri componenta taxonomica (lista si nr. 8. densitate (exp. clorofila "a" 1) Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali. 10 mile. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru in domeniul apei. specii). 20m. ortofosfati. Ntotal./m2) componenta taxonomica (lista si nr. Salmonella. 20 mile si 30 de mile marine. densitate (exp. biomasa (mg/l) componenta taxonomica (lista si nr. densitate (expl. coliformi fecali.4. azotati amoniu.Mn si/sau CCO-Cr.4 Tabel 6.4. 76 . 10m./l).Tabel nr. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. se prezinta elementele monitorizate si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH azotiti. 30m si la distante de 5 mile.

Parametrii monitorizati si frecventele de monitorizare. certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza. la testarea noilor metode de evaluare calitativa. 94 izvoare).  Estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele Statelor Membre.  Evaluarea a tendintelor pe termen lung a diversilor parametrii cantitativi si calitativi.5. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate in Tabel 6. La nivel national. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit).  stabilirea impactului poluarilor accidentale. 77 .2. la completarea cunostintelor privind calitatea apei. 6. Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana are ca scop principal validarea caracterizarii realizate in conformitate cu Articolul 5 si a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri. furnizand informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale. iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:  Evaluarea starii cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana (inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile).2. Monitorizarea calitativa (chimica) Programul de supraveghere La nivel national numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 1253 (1159 foraje. 94 izvoare). au fost identificate un numar de 3136 sectiuni (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere cantitativ (3024 foraje. daca este necesar. ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice. realizata conform Articolului 5. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele subterane Romania se prezinta in Figura 6.  Stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor subterane. Programul de investigare se aplica.  Identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de poluanti. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului.1.  Evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor in concentratia poluantilor in apele subterane.  Validarea procedurii de evaluare a riscului.  Stabilirea. proiectarea si evaluarea programului de masuri. nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate monitorizate.

aplicandu-se frecventa de 2 ori/an. azotati. monitorizandu-se atat parametri obligatorii (H/ Q. Zone protejate Corpurile de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. Pentru captarile de apa potabila frecventa va fi de 4 ori/an. poluarea specifica. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Elemente Elemente cantitative Elemente fizicochimice H Q Parametri oxigen pH conductivitate azotati amoniu oxidabilitate(CCO-Mn) alcalinitate alti nutrienti (azotiti. 6 sau 15 zile).3. monitorizandu-se parametri prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. Programul de supraveghere se realizeaza cu o frecventa de 1/6ani. conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru. amoniu). Pentru forajele de adancime frecventa masuratorilor de nivel va fi trimestriala. vulnerabilitatea la poluare.1. conductivitate. ortofosfati) substante prioritate si substante prioritare periculoase poluanti specifici neprioritari alti poluanti si parametri (inclusiv ionii majori) Frecventa* Program Program supraveghere operational 2-120/an 2-120/an 2-12/an la 2-12/an la izvoare izvoare 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an *Frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru apele freatice este functie de rezultatele analizei regimului de variatie al acestora (la 3. pH. Elemente. existenta zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. oxigen. numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ in programul operational este de 1753 (1707 foraje.5. In cazul conventiilor internationale pentru corpurile de apa transfrontaliere. 6. De 78 . Programul operational La nivel national. 46 izvoare). elementele si frecventa de monitorizare a forajelor situate in apropierea granitei este cea stabilita prin conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte. conventia internationala la care Romania este parte. ionii majori cat si ceilalti parametri mentionati in tabel functie de utilizarea apei si presiunile antropice.Tabel 6. In cazul programului supraveghere si operational se monitorizeaza parametri obligatorii precum si alti parametri functie de categoria de risc.

2. unde s-au stabilit sectiuni de monitorizare in conformitate cu prevederile Directivei Cadru. De asemeni. Statele Membre trebuie sa monitorizeze toate corpurile de apa care furnizeaza mai mult de 100 m3/zi (in medie).1. Ape de suprafata 6. Frecventa de prelevare si analiza a probelor de apa de suprafata utilizate pentru captarea apei potabile e prezentata in Tabel urmator: Frecventa 4/an 8/an 12/an Comunitate deservita <10.1.  monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii. modificata si completata de Legea 311/2005) se efectueaza de 4 ori pe an.1.asemenea. in conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. precum si poluantii/parametrii prevazuti de Legea apei potabile 458/2002.000 10. Statele Membre trebuie sa identifice toate corpurile de apa utilizate sau care vor fi in viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. Referitor la parametrii si frecventa de monitorizare. Caracterizarea starii apelor 6. se specifica ca:  masuratorile de niveluri in forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale (situate in raza de influenta a acestor captari) se realizeaza odata la 3 -15 zile functie de regimul de variatie al nivelurilor.000-30. De asemenea. Directiva Cadru prevede monitorizarea substantelor prioritare si altor substante descarcate in cantitati semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt prevazute in Directiva privind calitatea apei potabile. 2. in medie. care furnizeaza. la nivel national au fost identificate un numar de 425 foraje monitorizate si utilizate pentru captarea de apa destinata consumului uman. mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. Parametrii monitorizati sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC.000 30. de 212 captari de apa. 6.000 Pentru apele subterane. Pentru apele de suprafata.2.2 starea apelor de suprafata prin :  starea ecologica  starea chimica 79 . la nivel national au fost identificate un nr. Definitii normative si principii Directiva Cadru Apa defineste in Art.

pentru starea moderata . Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua. un numar mare de comunitati biologice relevante sunt absente fata de cele prezente in zonele nealterate(de referinta) sau cu alterari antropice minore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizeaza prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. pentru starea proasta . buna.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin abateri usoare fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. comunitatile biologice relevante difera substantial fata de cele normale asociate conditiilor nealterate zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. 80 . pentru starea slaba . Valorile elementelor hidromorfologice si fizico-chimice ale apelor de suprafata se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. respectiv : foarte buna. definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa. se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase. integratoare care difera fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate. slaba si proasta.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici). pentru starea buna . definite si reprezentate astfel: pentru starea foarte buna .exista alterari severe ale valorilor elementelor biologice. elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice.exista alterari majore ale elementelor biologice. moderata.Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice.valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata deviaza moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. prin elementele de calitate biologice. iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice. Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996).

luand in considerare starea ecologica si starea chimica. Starea ecologica buna.3. avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. In cazul poluantilor specifici nesintetici starea ecologica foarte buna este definita prin concentratii care raman in intervalul asociat in mod normal cu valorile de fond.3..3.4) din sectiunea respectiva cu valorile parametrilor din sectiunea de referinta sau cu 81 . cat si pentru cei nesintetici este definita prin concentratii ce nu depasesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. iar starea globala este determinata de cea mai defavorabila situatie. Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Referitor la evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata se remarca faptul ca elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase. atat pentru poluantii specifici sintetici. Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea si evaluarea starii “foarte buna” si “ buna”. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.2. 6. 6.Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate intrunesc conditiile de referinta? Da Conditiile fizicochimice (inclusiv poluantii specifici) intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Nu Da Conditiile hidromorfologice intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Stare FOARTE BUNA Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezint abateri usoare de la valorile conditiilor de referinta? Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la conditiile caracteristice starii de referinta Da Nu Da Stare BUNA Conditiile fizico-chimice asigura functionarea ecosistemului si se incadreaza in limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Nu Da Este aceasta o abatere moderata? Da Stare MODERATA Nu Este aceasta o abatere majora? Da Stare SLABA Nu Stare PROASTA Figura 6. Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6. iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii “foarte buna”. pentru poluantii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implica reducerea concentratiilor de poluanti sub nivelul fondului natural. Clasificarea si incadrarea in cele 5 clase ecologice se realizeaza prin compararea valorilor parametrilor monitorizati specifici categoriilor de apa de suprafata (Tabel 6.1. 6.

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata. asigurand corelarea cu definitiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european (cap.1. 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a inlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice si 8 alti poluanti sintetici). indicand o stare cu atit mai buna cu cat se apropie de 1. 3.2. precum si sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. potential ecologic slab. reprezentata de potentialul ecologic si de starea chimica.2. Comisia Europena a aprobat Directiva nr. pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite. valorile elementelor biologice si fizico-chimice pentru potentialul ecologic maxim. Elementele de calitate ale corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apa de suprafata mentionate anterior. Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume:  albastru pentru starea chimica buna  rosu pentru alta stare decat buna. potential ecologic prost. potential ecologic moderat. 16(7). reflectand valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apa de suprafata.alterari antropice minore. De asemenea Directiva Cadru Apa. ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu. Acest raport are valori intre 0 . 3. substantele prioritare prezinta relevanta. Limitele dintre starea ecologica foarte buna/buna si buna/moderata in cadrul sistemelor de clasificare ecologica sunt componenta a procesului european de intercalibrare. 82 . respectiv: potential ecologic maxim si bun. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt definite 4 clase ale potentialului ecologic. realizate de catre institutele de specialitate de cercetare.3). In evaluarea starii chimice. Transpunerea definitiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologica si stabilirea celor 5 clase se bazeaza pe studii stiintifice .1. cap. ca urmare a conditiilor hidromorfologice care rezulta din caracteristicile de corp de apa puternic modificat si artificial. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale.dezvoltare si universitati*. stabilite in anexa IX si sub Art. In acest sens.

01%) in timp ce  1393 corpuri nu ating starea buna/potentialul bun (40.Fig 6. Sistemul de clasificare si evaluare al starii apelor in conformitate cu Directiva Cadru Apa este prezentat in Anexele 6. precum si pentru caracterizarea starii din punct de vedere chimic. *elaborarea sistemului de clasificare si evaluare globala a starii apelor a fost realizata de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii. dintre care:  2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59. 6.Reprezentarea grafica a potentialului ecologic se realizeaza astfel:     potential ecologic maxim si bun potential ecologic moderat potential ecologic slab potential ecologic prost –verde –galben – portocaliu – rosu la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE.2. ale Planului de Management. se reprezinta pe harta printr-un punct negru. se aplica aceleasi principii si criterii ca in cazul corpurilor de apa naturale. In cazul poluantilor specifici sintetici si nesintetici.2. La nivel national au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa.Caracterizarea starii corpurilor de apa Starea corpurilor de apa la nivel national este analizata si caracterizata pe baza sistemelor de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa *.1. 83 .99%).4. Neatingerea starii ecologice bune sau a potentialul ecologic bun de catre corpurile de apa naturale.1. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta (pentru apele tranzitorii si costiere). Starea globala este determinata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii ( one out-all out ) dintre starea ecologica/potentialul ecologic si starea chimica. respectiv puternic modificate si artificiale datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici.

macrozoobentos.  pe baza analizei de risc reactualizate privind neatingerea obiectivelor de mediu (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (s-a considerat ca fiind in stare buna corpurile de apa care nu sunt la risc si in stare moderata cele care sunt la risc).6 ilustreaza starea chimica a corpurilor de apa de suprafata.01% ating stare/potential bun nu ating stare/potential bun Figura 6.40.  ape tranzitorii -fitoplancton. fizico-chimice si hidromorfologice . aplicandu-se principiul celei mai defavorabile situatii.4 Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Evaluarea starii globale a fost realizata pe baza:  datelor de monitoring furnizate de programul de supraveghere si programul operational pentru elementele biologice.. iar Figura 6. Starea ecologica caracterizata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii. Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6. In Figura 6.  lacuri – fitoplancton.  ape costiere -fitoplancton. fauna piscicola.fitoplancton.3. Corpuri de apa naturale Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din cele 11 bazine /spatii hidrografice in conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definita pe baza starii ecologice si starii chimice.5 se prezinta starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata. macrozoobentos. a fost evaluata prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa aplicabile :  elementelor biologice:  rauri . macronevertebrate bentice si fauna piscicola.  principiului gruparii corpurilor de apa.99% 59. 84 .

cu limite separate pentru: pescuit „la picior” si pescuit din barca). RO 02. P-PO4. salinitate. macrozoobentos (indicii biotici AMBI si M-AMBI) pentru toate corpurile de apa costiere si ihtiofauna (numar de specii) pentru corpul de apa tranzitoriu marin Chilia – Periboina. metodologiile de evaluare reflecta diversele tipuri de presiuni (identificate si in evaluarea de risc reactualizata).). RO 03 şi RO 17. Au fost elaborate limite pentru: Tipurile RO 01.Pentru elementele biologice. In evaluarea starii corpurilor de apa apartinand tipurilor RO 01-RO 05. Si-SiO4).1.1. conditii de oxigenare (oxigen dizolvat. Sistemul de evaluare si clasificare a fost realizat cu ajutorul Metodei EFI+ (European Fish Index +). P total ). sistemele de evaluare si caracterizare a starii corpurilor pe baza acestor elemente fiind in curs de elaborare. starea corpurilor de apa urmeaza sa fie reevaluata si pe baza acestor elemente.1.1.RO 20 care reprezinta cursurile de apa nepermanente.1.1. Referitor la parametrii biologici analizati pentru apele costiere si tranzitorii (Anexele 6. Acelasi lucru este valabil si pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. In evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa (rauri) nu au fost incluse date si informatii privind microfitobentosul si macrofitele acvatice. In cadrul procesului de reactualizare a raportarii Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportari specifice.1.1. N-NO2. specifice tipurilor RO 01.transparenta. saturatia in oxigen. biomasa.). alti poluanti specifici). clorofila “a”).C). N-NO3. starea acidifierii (pH). Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica si pentru tipurile RO 17. RO18 (ape salmonicole) si pentru Tipurile RO 04 . 85 . CBO5). conditii de oxigenare (oxigen dizolvat). ape tranzitorii si ape costiere . ROLN10-ROLN14. Rauri Pentru fitoplancton. 6. RO 20 (ape ciprinicole.7). deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural.1.B.1.F. NNO2. salinitate. starea acidifierii (pH). utilizind in mod integrator prin abordarea multimetrica mai multi indecsi biotici (Anexa 6.1.RO 16 (prezentate in Anexele 6. nutrienti (N-NH4. fitoplanctonul avand numai valoare orientativa.  elementelor fizico – chimice:  elemente fizico-chimice generale: rauri . Fauna piscicola. s-au stabilit valori caracteristice pentru cele 5 clase de calitate avand in vedere urmatoarele elemente: fitoplancton (densitate. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul.1. macronevertebrate bentice si fauna piscicola in cazul raurilor au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica (EQR). 6. lacuri – conditii de oxigenare (oxigen dizolvat) si nutrienti (fosfor total)..D.E.1. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine (RO_TT03). Lacuri Elementul biologic reprezentativ pentru care s-au stabilit EQR a fost fitoplanctonul (considerat element reprezentativ) cu indicele “biomasa fitoplantonica totala” definit pentru tipurile ROLN01-ROLN06. RO 19. N-NO3. ROLN16-ROLN18 (Anexa 6.conditii termice (temperatura apei). nutrienti (N-NH4.RO 15.A. 6.

2 corpuri de apa tranzitorii si 2 costiere). structură zonă riverană. acenaften. conectivitate ape subterane. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor.87%) starea chimica buna. poluanti specifici: rauri.88%) ating starea foarte buna si buna (1764 rauri. In evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC in Anexa I – partea A. Pentru elementele fizico-chimice generale si poluantii specifici au fost stabilite valorile limita si metodologiile necesare evaluarii starii ecologice. continuitatea raului). iar 1008 corpuri de apa (36.12%) nu ating starea buna (904 rauri. ape tranzitorii si ape costiere: metale grele. curentii litorali de intoarcere). hidrocarburi aromatice polinucleare. 19 lacuri naturale). fenoli. modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. Cu. atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. debitul de apa dulce)  pentru apele costiere .regimul hidrologic (nivelul si debitul apei). 86 . buna si moderata) pentru tipurile prezentate in Anexa 6. xilen. pe baza carora se realizeaza incadrarea in 3 clase de calitate (foarte buna. parametri morfologici (variatia adancimii si latimii raului. coeficient de dragare Kd. caracterizarea starii globale a evidentiat ca din 2791 corpuri de apa. criteriilor mentionate anterior si a unor abordari metodologice specifice s-au constatat urmatoarele:  pentru corpurile de apa naturale din cele 11 bazine/spatii hidrografice. nivelul apei.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). curentii marini/costieri. toluen. 2179 (78.  elementelor hidromorfologice Acestea sunt considerate numai in evaluarea starii ecologice foarte bune. structura si substratul patului albiei. hidrocarburi totale. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. Cr. pesticide organoclorurate. 100 lacuri naturale.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). coeficient consolidare maluri K mal)  pentru apele tranzitorii. As. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna. PCB. fiind specifice categoriei corpului de apa:  pentru rauri . aceasta fiind aplicata corpurilor de apa care prezinta o astfel de caracteristica. lacuri: Zn. structura zonei riverane)  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod. 1783 corpuri de apa (63. Din cele 2791 corpuri de apa naturale.1. Pentru evaluarea conformarii substantelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural si a standardelor de calitate specifice. conectivitatea cu corpurile de apa subterana. Din analiza starii corpurilor de apa naturale pe baza principiilor.07 %) au atins starea ecologica foarte buna si buna si 2620 (93.

92%) sunt in stare moderata  37 corpuri de apa (1.68 %) sunt stare proasta Figura 6.98 %) sunt in stare ecologica buna  866 corpuri de apa (32. starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice investigate corespunzatoare celor 5 clase de calitate se prezinta astfel (Figura6.46%) sunt in stare ecologica moderata  25 corpuri de apa (0. 87 .23 %) sunt in stare buna  556 corpuri de apa (19.32 %) sunt in stare slaba  19 corpuri de apa (0.32 %) sunt in stare ecologica foarte buna  1627 corpuri de apa (60. Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Dintre elementele biologice. analiza efectuata indica ca majoritatea corpurilor de apa nu ating starea buna datorita macronevertebratelor bentice.3%) sunt stare ecologica proasta.8.94%) sunt in stare ecologica slaba  8 corpuri de apa (0.84 %) sunt in stare foarte buna  1709 corpuri de apa (61. Rauri  Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) este reprezentata in Figura 6.Din punct de vedere al elementelor biologice (componenta a starii ecologice).7):  470 corpuri de apa (16.. indicand ca din 2668 corpuri de apa:  142 corpuri de apa (5.7.

8. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. nivelul de confidenta s-a considerat scazut.1.3..3 32.37%).0. nivelul de confidenta fiind mediu. definite in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii (realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea). 88 .  Din totalul de corpuri de apa naturale nepermanente. iar pentru 1831 rauri (68. prezinta un nivel de confidenta mediu. in principal pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). Pentru starea chimica.01% . se mentioneaza ca pentru 1051 corpuri de apa (39.09 (%). 98 ( 3. evaluarea starii s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. Acestea au fost evaluate pe baza criteriilor specifice claselor de confidenta prezentate in subcapitolul 6. Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Confidenta evaluarii starii ecologice  Caracterizarea starii ecologice a 1617 corpuri de apa-rauri (60. analiza efectuata indica faptul ca in Romania din totalul de 2668 corpuri de apa rauri.9). respectiv pentru un numar de 622 corpuri de apa nepermanente.2.32 60.46 5.61%) pentru care au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.94 0. au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa in caracterizarea starii ecologice. pentru 434 corpuri de apa nepermanente reprezentind 41.98 stare ecologica f buna stare ecologia moderata stare ecologica proasta stare ecologica buna stare ecologica slaba Figura 6.62%) nivelul de confidenta in evaluare a fost scazut. In cazurile in care pentru caracterizarea starii s-a utilizat analiza de risc reactualizata (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite).39 %). Pentru 837 corpuri de apa-rauri (31. reprezentind 58.67 %) nu ating starea chimica buna (Figura 6.

72%) sunt in stare ecologica slaba  10 (8. Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale)  Pentru 21 corpuri de apa (lacuri naturale) pentru a caror caracterizare a starii ecologice au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.33% alta stare decat buna stare buna Figura 6.10.  Din 119 lacuri naturale. Figura 6.9.) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului.07 %) sunt in stare ecologica moderata  8 (6.3. din totalul de 119 corpuri de apa . evaluarea starii s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring 89 .lacuri naturale:  3 (2.4%) sunt in stare ecologica proasta Pentru starea ecologica foarte buna au fost evaluati si parametrii hidromorfologici.10.67% 96. Starea chimica a corpurilor de apa( rauri) Lacuri naturale  Starea ecologica a lacurilor naturale (fig 6.52%) sunt in starea ecologica foarte buna  17 (14.35%).29%) sunt in stare ecologica buna  81 (68. nivelul de confidenta este mediu. pentru 98 (82. a parametrilor fizico-chimici generali si a poluantilor specifici.

Pentru starea chimica. Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Ape tranzitorii si costiere Starea ecologica pentru cele 4 corpuri de apa costiere si tranzitorii naturale este urmatoarea:  2 corpuri de apa (50 %) sunt in stare ecologica moderata  1 corp de apa (25 %) este in stare ecologica slaba  1 corp de apa (25 %) este stare ecologica proasta. Corpurile de apa desemnate puternic modificate si corpurile artificiale sunt clasificate in functie de potentialul ecologic si starea chimica. nivelul de confidenta al evaluarii starii ecologice fiind mediu.83%) cu un nivel de confidenta scazut. iar 69 (57. precum si prin eliminarea celor cu eficienta ecologica scazuta. 24 (20.98%) nu ating starea buna (Figura 6. 50 (42.lacuri naturale din Romania se prezinta astfel: din totalul de 119 corpuri de apa lacuri naturale.02% 57.). evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta medie. analiza efectuata indica faptul ca toate corpurile de apa tranzitorii si costiere nu ating starea buna. Pentru stabilirea potentialului ecologic exista 2 metode la nivel european:  1.11. Pentru caracterizarea potentialului ecologic s-au folosit date de monitoring. Situatia starii chimice a corpurilor de apa . Din cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale. 42. metoda Praga prin care potentialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea masurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosintelor si asupra mediului.98% stare buna alta stare decat buna Figura 6. au fost evaluate cu un nivel de confidenta mediu si 95 din total (79.11.si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii corpurilor de apa” (consecinta a existentei unor caracteristici diferite).17%) corpuri de apalacuri.02) ating starea chimica buna. 90 . caracterizarea starii realizandu-se cu un nivel de confidenta scazut.

Pentru 203 rauri (60. potentialul ecologic al raurilor a fost stabilit ca fiind cu clasa inferioara starii bune pentru macrozoobentos.1. respectiv al fitoplanctonului. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa puternic modificate (rauri si lacuri naturale) a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale.“expert judgement”(Anexele 6. avand aceleasi obiective. din totalul de 336 corpuri de apa puternic modificate (rauri) 295 rauri (87.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. La nivel national. De asemenea in cazul apelor costiere valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. Rauri  In cazul raurilor. elementelor fizico-chimice generale si a poluantilor specifici. 6.2.1. nu mai respecta aceeasi regula. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale se prezinta in Fig 6. Evaluarea starii chimice s-a realizat urmand aceeasi metodologie ca si in cazul celorlalte categorii de corpuri de apa.4. pe prezenta/absenta speciilor de pesti migratori.) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului.D. utilizind si date despre prezenta/absenta unor elemente biologice de calitate.A. pentru restul.). Referitor la relatia dintre potentialul ecologic si starea ecologica. Caracterizarea potentialului ecologic pentru corpurile puternic modificate (rauri.2%) nu ating starea chimica buna (Figura 6.4%) . iar 41 rauri (12. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential.11%) ating potentialul ecologic moderat. pe baza precizarilor din ghidurile elaborate in cadrul Strategiei Comune de Implementare.C. Evaluarea potentialului ecologic pe baza faunei piscicole s-a realizat utilizind date despre prezenta/absenta faunei piscicole migratoare. lacuri naturale. respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/CE. 91  . In cazul lacurilor de acumulare si celor naturale puternic modificate.8 %) ating starea chimica buna. stabilirea potentialului ecologic pe baza biomasei fitoplanctonice. nivelul de confidenta fiind scazut. lacuri de acumulare) si artificiale are la baza aplicarea principiului “celei mai defavorabile situatii” dintre elementele biologice si fizico-chimice relevante.1.4.“expert judgement”. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice (Anexa 6. Valorile stabilite pentru potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate rauri si lacuri de acumulare sunt specifice tipului de corp de apa in cazul macronevertebratelor bentice..4.12).5. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.89 %) ating potentialul ecologic maxim si bun si 249 (74. constatandu-se ca din 336 corpuri de apa puternic modificate la nivel national 87 (25. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului . caracterizarea potentialului ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. In stabilirea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate din cele 11 bazine/spatii hidrografice s-a aplicat metoda bazata pe definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.

1.17% ) ating starea chimica buna (Figura 6. La nivel national. 1. Pentru 84 (51. a parametrilor fizico-chimici generali si ai poluantilor specifici. Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 92 .54 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  68 ( 41. situatia potentialului lacurilor de acumulare se prezinta astfel: dintrun total de 164 corpuri de apa –lacuri de acumulare:  96 (58.13). evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu.12 Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Lacuri de acumulare  Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare s-a evaluat pe baza analizei fitoplanctonului (Anexa 6.). nutrienti (fosfor total) si starea acidifierii (pH) in conformitate cu metodologiile din anexa 6.1.20% 87.17% stare buna alta stare decat buna Figura 6.13.46%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cazul lacurilor de acumulare. La nivel national.2%) lacuri de acumulare. restul de 80 de corpuri de apa fiind evaluate cu un nivel de confidenta scazuta.Evaluarea pe baza poluantilor specifici s-a realizat ca si pentru celelalte categorii de corpuri de apa. din totalul de 164 corpuri de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 161 (98.80% stare buna alta stare decat buna Figura 6.3 B.12.B.83% 98. a prezentei/absenteifaunei piscicole migratoare. evaluarea potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere urmatoarele elemente fizico-chimice generale: conditii de oxigenare (oxigen dizolvat).4.

36%) ating starea chimica buna. elementelor fizicochimice generale si a poluantilor specifici.44 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat Caracterizarea potentialul ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizicochimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru corpul de apǎ Cap Singol – Eforie Nord. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice din apele costiere au fost apreciate pe baza judecăţii expertului.67%) corpuri de apa artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost scazut. starea chimica buna a corpurilor de apa artificiale a fost atinsa in 78 (87.56 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  44 (49.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa artificiale a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. Pentru 54 (60. se prezinta in felul urmator:  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic moderat (50%)  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic prost (50%) Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. Se mentioneaza ca 6 corpuri de apa artificiale nu au fost evaluate din punct de vedere al potentialului ecologic si al starii chimice. La nivel national.64%) corpuri de apa artificiale din totalul de 89 corpuri de apa artificiale evaluate. 4 dintre acestea (36.Lacuri naturale Pentru stabilirea potentialului ecologic al lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate a fost utilizata biomasa fitoplanctonica.72%) corpuri de apa. Corpuri de apa artificiale  Pentru 89 corpuri de apa artificiale evaluate s-a constatat ca:  45 (50. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential. se prezinta astfel:  nici un lac natural nu atinge potentialul ecologic maxim si bun  11 (100%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cadrul Spatiilor Hidrografice Buzau Ialomita si Dobrogea Litoral exista un numar de 11 lacuri naturale puternic modificate. De asemenea. situatia potentialului lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate. pe existenta/absenta speciilor de pesti migratori. a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de starea  93 . Ape costiere Potentialul ecologic al celor doua corpuri de apa costiera puternic modificate. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice si a poluantilor specifici pentru corpurile de apa puternic modificate – lacuri naturale.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa – lacuri naturale puternic modificate s-a facut cu un nivel de confidenta mediu pentru 3 corpuri de apa si cu un nivel de confidenta scazut pentru 8 (72.

3. Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa costiere puternic modificate s-a facut cu o confidenta medie. Pentru starea chimica.ecologicǎ a celei mai apropiate ape de suprafaţǎ. pentru celelalte clase de potenţial. Cele 3 nivele de confidenta pentru starea ecologica si starea chimica sunt definite astfel: mare.5.2. respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT02. valorile pentru celelalte clase de potenţial au fost stabilite conform OSPAR Comprehensive Procedure. Nivelele de confidenta atinse in evaluarea starii ecologice si chimice sunt reprezentate in figurile 6. In cazul fitoplanctonului si al nevertebratelor bentice. valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului. medie si scazuta. In acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenta pentru sistemul de evaluare al starii apelor de suprafata. 6. In cazul clorofilei a. Confidenta evaluarii starii corpurilor de apa Directiva Cadru Apa in Anexa V prevede necesitatea prezentarii nivelului de confidenta si precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. si 6. analiza efectuata indica faptul ca nici unul din cele 2 corpuri de apa costiere puternic modificate nu ating starea chimica buna. in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii.6.1. 94 .

indica rezultate plauzibile Chimie  EQS (standardele de calitate ale mediului) sunt disponibile pentru poluantii specifici. in conformitate cu Directiva Cadru apa. indica rezultate plauzibile Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa nu sunt incluse in procesul de intercalibrare la nivel European  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa .Starea ecologica Nivelul de confidenta al Descriere evaluarii corecte Toate criteriile urmatoare trebuie indeplinite: Biologie:  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa  Monitoringul biologic este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost incluse in procesul de intercalibrare al nivel european  Rezultatele monitoringul biologic sunt sustinute de:  rezultatele elementelor hidromorfologice (pentru Confidenta alterari/degradari structurale) MARE  rezultatele elementelor fizico-chimice (pentru (RIDICATA) nutrienti si poluare organica)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. dar  rezultatele elementelor hidromorfologice nu sunt in concordanta cu elementele suport sau  sunt disponibile putine date biologice (posibil sa indice rezultate diferite)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa  Monitoringul biologic nu este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza (de ex: prelevarea intr. sunt disponibile date de monitoring suficiente ( cu frecventa conforma cu Directiva Cadru Apa)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa.o perioada de timp neadecvata) 95 Reprezentare grafica Confidenta MEDIE .

Chimie:  EQS (standardele de calitate ale mediului) nationale sunt disponibile. dar sunt date disponibile (poluarea este detectabila) Confidenta SCAZUTA Starea chimica Nivelul de confidenta al evaluarii corecte Descriere Fie:  Fara evacuare de substante prioritare Sau toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Datele/masuratorile sunt conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa (12 pe an). in conformitate cu Directiva Cadru Apa. dar datele disponibile sunt insuficiente (in conformitate cu Directiva Cadru Apa)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Nu exista metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. Agregarea (procedura de grupare) corpurilor de apa.  Concluzii simple ale evaluarii de risc legate de clasele de calitate ecologica (reactualizarea evaluarii de risc este obligatorie) Chimie  Nu exista EQS (standardele de calitate ale mediului ) nationale pentru poluantii specifici. indica rezultate plauzibile Toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Data/masuratorile sunt disponibile  Frecventa nu este conforma cu cerintele Directivei Cadru Apa (sunt disponibile mai putin de 12 masuratori pe an)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica:  Fara date/masuratori disponibile  Presupunerea ca starea buna nu poate fi atinsa datorita emisiilor respective (analiza de risc) Reprezentare grafica Confidenta MARE Confidenta MEDIE Confidenta SCAZUTA 96 .

). elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Rezultatele evaluarii cantitative si calitative la nivel de corp de apa subterana se regasesc in Anexa 6.3.2. recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Directiva Cadru defineste starea cantitativa.15. Starea calitativa (chimica) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat. starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsa atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung. în general.6. Tabel 6. Starea cantitativa Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa.2 % din totalul corpurilor de apa subterana si cu un grad de confidenta scazut pentru 38. precum si starea calitativa (chimica).2. Astfel. corpuri de apă subterană 15 9 24 18 8 14 11 18 6 7 10 142 STARE CALITATIVA Bună 14 9 22 16 6 11 8 15 6 5 9 123 Slabă 1 2 2 2 3 3 3 2 1 19 STARE CANTITATIVA Bună 14 9 24 18 8* 14 8 18 6 7 10 142 Slabă STARE CALITATIVA LOCAL SLABA 4 1 1 2* 2 2 1 1 14 * local stare cantitativă si calitativa slabă 97 . Ape subterane In cazul corpurilor de apa subterana. au fost utilizate criteriile urmatoare:  bilantul hidric  conexiunea cu apele de suprafata  influenta asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană  intruziunea apei saline sau a altor intruziuni Prin aplicarea acestor criterii in evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana a rezultat faptul ca toate corpurile de apa prezinta stare buna (Figura 6. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana s-au utilizat recomandarile ghidului European in domeniu.6 Situaţia stării corpurilor de apă subterană Evaluarea starii cantitative s-a facut cu un grad de confidenta ridicat pentru 61. DIRECTIA APELOR SOMES-TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES-VEDEA BUZAUIALOMITA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL TOTAL Nr.8% dintre acestea.

fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative a: . s-a realizat o bază de date. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV stipultata in Directiva 2006/118/EC. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii menţionaţi in lista minima pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC).1 μg/l individual şi 0. atat pentru starea cantitativa. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească TV pentru celelalte substanţe poluante. respectiv buna si slaba. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. având la bază valorile fondului natural (natural background level . urmând ca acestea să fie stabilite be baza unor studii ulterioare. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . 137/2009. sub formă de tabele în EXCEL. Pentru determinarea valorilor fondului natural. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice.  verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor. ANAR şi DA BANAT au fost parteneri iar INHGA. într-o primă etapă. pentru fiecare corp de apă subterană în parte. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care MM. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (NBL) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei de Ape. în ordine cronologică.TV) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare buna a corpului de apa subterana. colaborator. din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/CE). prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a facut parcurgând următoarele etape:  ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. In cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deseuri.probelor cu balanţa ionică incorectă ( eroarea> 10 %). De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). 98 . În cazul apelor subterane. înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). care a cuprins.Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 si 2007 cu valorile prag (TV).NBL).  înlăturarea. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. valori ce au fost determinate pentru pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană. Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane. cat si pentru cea chimica. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag.

probele cu substante artificiale (cum ar fi pesticide) .     .probelor nepotrivite cu tipologia acviferului. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă. numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al CMA din Legea 458/2002.311/2004) (conform Anexei II. . În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător. pe de-o parte. Validarea valorilor prag s-a facut avandu-se in vedere caracteristicile litologice si hidrologeologice ale fiecarui corp de apa subterana (expert judgment).probele cu alti indicatori anorganici antropici Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea TV) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic. Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV.2.458/2002 privind calitatea apei potabile “ (Legea nr.Foraje cu o concentratie medie a Cl > 200 mg/l . iar.2 (conform Guidance on Grounwater Status and Trend Assessment). situaţie în care valoarea prag TV a fost considerata ca fiind egală cu valoarea CMA. faptul ca prin metodologia de determinare a NBL .Foraje cu o concentratie medie a NO3 > 10 mg/l Calcularea valorilor fondului natural (NBL) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor “cloruri” şi “azotaţi”). Transformarea seriilor de timp în valori mediane. Valorile prag TV au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural NBL. Aceasta valoare a fost aleasa avand in vedere. In România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. Valorile prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania au fost aprobate prin OM 137/2009 si sunt prezentate in Anexa 7. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: .percentila de 90 . pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: 99 .10 % din valori sunt mai mari decat NBL determinat. percentila 50 se aplică atunci când. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori.probelor cu adancimea necunoscuta. rămân prea puţine foraje (sub 20) Analizarea şi validarea valorile fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – “expert judgement”. Din compararea valorilor fondului natural NBL cu valorile de referinţă (CMA) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii:  valoare fondului natural a fost mai mică decât valoarea CMA. pe de altă parte. conservare şi procesare a probelor. datorita erorilor care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare. .A din GWD).probelor cu > 1000 mg NaCl.  valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea CMA. Excluderea probelor cu aport antropic : . dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate.

În final. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului. 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (tabel 6. corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din puct de vedere a acestui test. .    Evaluarea generală a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrază depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Criteriile in aprecierea gradului de confidenţă în evaluarea stării cantitative respectiv calitative a corpurilor de ape subterane au fost: . caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test.2% din corpurile de apa subterana si cu o confidenta scazuta pentru 38. in situatia corpurilor de apa subterana pentru care starea cantitativa/calitativa a fost evaluata prin analogia cu alte corpuri de apa subterana aflate in conditii similare.).6.Confidenta înaltă (H). Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. în cazul in care evaluarea starii corpurilor de apa subterana a fost bazata pe evaluarea riscului.Confidenta medie (M). Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apa subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate. Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanţii ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem. . in cazul in care evaluarea starii cantitative/calitative s-a realizat pentru fiecare corp de apa subterana pe baza datelor de monitoring conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa. Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13. evaluarea starii calitative facandu-se cu o confidenta ridicata pentru 61.4 %). Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă. corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test.14.  100 .8%. si Figura. 6. pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia.Confidenta scăzută (L). Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană delimitate în România. corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test.

În România. Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 pentru indicatorii amintiţi. tendintele determinate in aceasta faza trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece.Lunca si terasele Oltului inferior. ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare. ROOT08.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 . este necesară identificarea tendinţelor semnificative.Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen). ROJI05. pentru evaluarea acestora.Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila). Avand in vedere ca in Romania sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat si adaptat cerintelor Directivei Cadru Apa incepand cu 22 decembrie 2006.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina. ROPR03 .Depresiunea Brasov. s-au luat in considerare si date anterioare acestui an. 101 . evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apa subterana cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu În realizarea măsurilor care trebuie luate pentru corpurile de apă subterană care riscă să nu atingă obiectivele de mediu până în anul 2015. azotaţi şi/sau amoniu. în general. lunca şi terasele.Câmpia Brăilei. conform recomandărilor acestei lucrări a fost regresia liniară . precum si nivelul confidentelor in evaluare sunt prezentate detaliat in anexa 6.Timişoara. ROJI06 .  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului Călmăţui. ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02. ROMU20. după caz. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. rezultatele evaluarii starii fiecarui corp de apa subterana.De asemenea. conform recomandărilor lucrării : “Directiva Cadru a Apei: Aspecte statistice ale identificării tendinţelor poluării apelor subterane şi agregarea rezultatelor monitorizării”. recomandările ghidului european CIS nr 18 “ Evaluarea stării apelor subterane şi a tendinţelor”. Teleorman şi Călmăţui.Lunca şi terasele Dunării (Calafat). ROIL07.Lunca şi terasele Mureşului superior. Testul relevant pentru toate corpurile de apă analizate a fost cel al “utilizărilor legitime potenţiale sau actuale ale mediului acvatic”. Din analiza efectuată au rezultat următoarele:  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova). pentru parametrii care generează situaţia de risc. Evaluarea tendinţelor s-a realizat. Pentru evaluare s-a urmat. la punctele de monitorizare unde s-au efectuat analize sezoniere. Evaluarea tendinţelor semnificative.– Someşul Mare. Metoda statistică utilizată.Lunca Prutului mediu şi inferior. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor. ROBA03. ROAG09 – Luncile râurilor Vedea. ROPR02 .Lunca si terasele Jiului si afluentilor sai.3.

cu modificările şi completările ulterioare.  Zona 4 (intre Agigea si Mangalia) cu trei sectiuni de monitorizare: Eforie Sud(5. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. 467/2006 in anul 2007.6.20. au fost monitorizate 212 de secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă.  Zona 2 (intre Perisor si Chituc) cu o sectiune de monitorizare: Portita (5. chimice şi microbiologice. În anul 2007 la nivel naţional. cu o singura exceptie si anume in cazul salinitatii. pentru o parte a acestora observandu-se neconcordante intre tehnologia de tratare a apei destinate potabilizarii si calitatea resursei de apa. Gheorghe) cu o sectiune de monitorizare: Mila 9 (5.20m). Costinesti(5. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor cu specii importante din punct de vedere economic.5% fata de 95% cat prevad reglementarile aflate in vigoare. aşa cum se poate observa în anexa 6.20m).Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national.20. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. Starea calitatii apelor in cele 4 zone existente au fost conforme Hotararii de Guvern nr. Conform NTPA 013/2002.20m). în funcţie de valorile limită. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.4 .20m) si Mangalia(5. 102 . în trei categorii: A1. cu modificările şi completările ulterioare. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. În anul 2007 nu au fost identificate situaţii de conformare in zonele cu specii importante din punct de vedere economic (la nivelul fluviului Dunarea si a raului Prut). în funcţie de caracteristicile fizice.30m) si Constanta Nord (5.2. in zona 1 unde nivelul conformarii a fost de 37.20. A2 şi A3. Referitor la zonele marine existente la litoralul romanesc pentru cresterea si dezvoltarea molustelor s-au delimitat urmatoarele 4 zone:  Zona 1 (intre Sulina si Sf.30m). 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002).  Zona3 (intre Navodari si portul Constanta) cu doua sectiuni de monitorizare: Cazino Mamaia(5. astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006.3.30m).

Presiunile hidromorfologice pot conduce la:  modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice: baraje. .6%) din cele 35 de sectoare au fost conforme cu valorile obligatorii prevazute de directiva. prelevarilor sau restitutiilor importante de debite. izvoare) localizate în zone vulnerabile la nitrati. respectiv 98% din sectoare conformandu-se cu valorile obligatorii. Neptun. doar 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. stavilare.lucrari de captare si evacuare a apei de la folosinte. In anul 2007.3. 6. surfactanti si fenoli) in conformitate cu prevederile Directivei 76/160/CEE transpusa in legislatia romaneasca. precum si lucrari de derivare a debitelor. S-a constatat ca doar 10 (28. . Pentru apele subterane. diguri. In anul urmator s-a constatat o imbunatatire semnificativa. canale. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Saturn. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. Cap Aurora. din totalul de 632 puncte de monitorizare (foraje. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementărilor în vigoare. Olimp. In Romania. Eforie Sud.4. Eforie Nord.lucrari in lungul raului – indiguiri.senale navigabile. presiunile hidromorfologice au fost grupate in 4 mari categorii si anume: . Doar un singur sector a indeplinit valori mai stricte in timpul sezonului din anul 2007 iar 20% nu au fost conforme cu valorile obligatorii. Mangalia. Venus. respectiv: Tabăra de copii Năvodari. Mamaia. prize de apa. Costineşti.3 Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Asa cum s-a aratat in capitolul 3.  modificari ale chimismului apei cu impact local.Zonele vulnerabile la nitrati Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile la nitrati se face având în vedere.  modificarea regimului hidrologic al apei si sedimentelor datorita regularizarii scurgerii. . nivelul de conformare a valorilor este scazut deoarece nu au existat prelevari suficiente pentru aproximativ 51% din sectoare si nu au putut fi in evaluarea calitatii. în principal. praguri de fund. 117 au depăşit pragul de 50 mg/l. praguri de fund . Plaja Modern – dig nord.lucrari de barare transversala a cursurilor de apa – baraje. etc care influenteaza fauna si flora acvatica. pentru anul 2007. cu modificările şi completările ulterioare. 103 . din totalul de 373 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile la nitrati. Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa şi Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare localizate în apele costiere ale Mării Negre fiind raportate Comisiei Europene. Jupiter. 2 Mai şi Vama Veche. Încadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de îmbăiere identificate în anul 2007 s-a realizat pe baza parametrilor microbiologici (coliformi totali si coliformi fecali) si parametrilor fizico-chimici (uleiuri minerale. lucrari de regularizare si consolidare maluri.

3 in trei categorii: corpuri de apa naturale. Un corp de apa poate fi incadrat in categoria corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale daca nu este in stare ecologica buna (utilizand datele din 2007). 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminara a corpurilor de apa identificate in capitolul 3. Analiza presiunilor hidromorfologice in conformitate cu prevederile Art. permanenta si sa afecteze la scara larga.16). in general. corpurile de apa artificiale – sunt corpurile de apa de suprafata create prin activitatea umana. 2.7). testul de desemnare trebuie sa demonstreze ca schimbarile necesare asupra caracteristicilor hidromorfologice pentru a atinge starea ecologica buna ar avea efect advers semnificativ asupra mediului. Alterarea trebuie sa fie profunda. De asemenea. porturi. De asemenea. trebuie demonstrat ca obiectivele benefice furnizate de caracteristicile modificate ale corpului de apa nu pot fi atinse. utilizand criterii abiotice (tabel 6. Pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. etc.corpuri de apa puternic modificate. Conform Directivei Cadru a Apei. puternic modificate/artificiale si corpuri in curs de evaluare care au fost in categoria de “candidate” la puternic modificate in Raport 2004. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apa preliminar desemnate puternic modificate care nu ating starea ecologica buna (SEB) din punct de vedere al elementelor biologice.corpuri de apa care nu sunt puternic modificate.3 din Directiva Cadru Apa (Figura 6. Ca si in cazul corpurilor de apa puternic modificate corpurile de apa artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potential ecologic bun”. canalele pentru navigatie. docuri. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situatii evidente) sunt:  Schimbarea categoriei din rau in lac. . precum si atingerea „starii chimice bune”. prin alte optiuni mai bune pentru mediu care sunt tehnic fezabile si/sau nedisproportionate din punct de vedere al costurilor. De exemplu. corpurile de apa puternic modificate sunt acele corpuri de apa de suprafata care datorita „alterarilor fizice” si-au schimbat substantial caracterul lor natural. Verificarea ne-atingerii starii ecologice bune s-a realizat cu confidenta ridicata pentru situatiile „clear cut” (situatii evidente cu grad de confidenta de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR si utilizate si in elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunarea. In cazul corpurilor de apa puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potential ecologic bun”. . „starea chimica buna” trebuie atinsa de catre aceste corpuri de apa. precum si in baza metodelor de evaluare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. consecinta a alterarilor hidromorfologice. consecinta a alterarilor hidromorfologice si a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4.Datorita modificarilor hidro-morfologice corpurile de apa se impart in doua mari categorii: .lungimea pe care se manifesta impactul bararii este > 1 km pentru raurile cu suprafata bazinului < de 1000 km2 > 2km pentru raurile cu suprafata bazinului > de 1000 km2 -lungime rau regim lentic/lungime totala corp > 50%  Regularizare/consolidare intensiva a malurilor >70 % din corpul de apa  Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apa 104 . Acelasi principiu s-a aplicat si corpurilor de apa nepermanente. Conform Art.8 din Directiva Cadru a Apei. in mod rezonabil. se considera corpuri de apa artificiale derivatiile interbazinale. sau asupra utilizarilor/folosintelor specifice.

Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administratiei Nationale „Apele Romane” – Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale – elaborata in conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. irigatii. porturi. In continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. drenaje. Se mentioneaza ca modificarile datorate alterarilor hidromorfologice au un impact negativ cat si pozitiv.  Densitate mare a barierelor in raurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinte: producerea de energie. activitati recreationale si alte activitati umane la fel de importante. navigatie. apa potabila. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru pasari. piscicultura). Aceasta caracterizare s-a facut atat din punct de vedere al valorilor obtinute cat si al valorilor pierdute. Masurile propuse nu trebuie sa aiba efecte semnificativ negative asupra mediului in general si asupra folosintelor/activitatilor mentionate in Directiva Cadru Apa.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies” Principalele etape se refera la identificarea masurilor de renaturare si analizarea lor. Folosintele/activitatile specifice mentionate in Art 4(3) (a) din DCA sunt urmatoarele: alimentari cu apa. corpuri naturale ca urmare a imbunatatirii starii lor. 6. aparare impotriva inundatiilor. 105 . Etapele testului de desemnare sunt aceleasi pentru corpurile de apa artificiale cat si pentru corpurile de apa identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. combaterea inundatiilor. se realizeaza o descriere detaliata a impactului masurilor asupra folosintelor specifice si a mediului si o evaluare din punct de vedere tehnic si economic. Etapa a III –a – Identificarea masurilor restaurare Posibilele masuri de restaurare se prezinta in tabel nr. S-au luat in considerare toate folosintele de apa/activitatile in ordinea importantei si au fost caracterizate din punct de vedere social si economic si de asemenea din punct de vedere al mediului.Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor si asupra mediului. Caracterizarea mediului a avut doua componente: caracterizarea corpului de apa si caracterizarea mediului in general. Este posibila aceasta abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apa puternic modificate sunt mai putin severe decat cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai putin sever la un obiectiv mai sever in urmatoarele planuri. Etapa a IV–a . identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediului in sensul larg al cuvantului. Etapa a II – a – Caracterizarea folosintelor si a mediului in general. S-au reanalizat corpurile de apa unde se manifesta presiuni hidro-morfologice semnificative si sau selectat corpurile de apa care nu sunt in stare ecologica buna. Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apa utilizand datele din 2007. o suprafata din lac facand parte acum din site-urile Natura 2000. hidroenergie. regularizari. Corpurile de apa care au fost desemnate corpuri puternic modificate in primul plan se vor reevalua in urmatoarele planuri si vor putea fi desemnate.8. In aceasta etapa. irigatii. analiza optiunilor alternative (alte masuri) si justificarea desemnarii pentru fiecare corp de apa.

restitutii folosinte (evacuari). Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Criterii abiotice pentru clasificarea preliminara a corpurilor de apa de suprafata Nr.50 100 .50 > 50 < 50 > 1003) > 70 > 70 > 70 > 70 > 50 < 50 3 4 se considera doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.100 30 . Pentru bazine avand Q95% < 0. taieri de meandre Senale navigabile Prize de apa.25 x Q95% (m3/s)+ 0.70 30 . stabilitatii albiei si florei Asupra conectivitatii laterale.70 10 . pentru bazine cu suprafata < 3000 km2.70 30 .Tabel nr. praguri de fund b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii 2 Lucrari in lungul raului a) diguri. Q95% debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecventa > 1 / zi 106 .) Lucrari de barare transv.70 30 .7. stabilitatii albiei si biotei Parametrii ce reflecta presiunea Densitatea pragurilor (nr. structurii substratului si biotei Asupra stabilitatii albiei si biotei Asupra curgerii minime. vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Asupra profilului longitudinal al raului. 1 a) baraje. Q* = 1. /km) sau Inaltimea obstacolului (cm) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp de apa (%) Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Categorii de corpuri de apa Corp “candidate” la CAPM natural/cvasiCAPM natural <1 2 >3 < 20 >100 < 50 < 30 < 30 < 30 < 30 < 10 > 100 20 – 50 100 . etc b) Lucrari de regularizare si consolidare maluri. derivatii 1) 2) Efecte Asupra regimului hidrologic. 6.50 50 . amenajari agricole.1 pentru Q95% > 200 l/s .1 m3/s Q*=1.1* Q95%. deversoare. Daca suprafata bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de exploatare ale acumularilor.05 pentru Q95% < 200 l/s. piscicole. Constructii hidrotehnice (alterari hidromorfolog. transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Asupra curgerii minime si biotei Asupra regimului hidrologic.

Sunt necesare masurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea starii bune? Da Etapa IV Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Da .Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar – CAPM si CA Nu Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa III: Identificarea “masurilor de restaurare” pentru atingerea SEB 1. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra principalelor folosinte de apa care sunt deservite de lucrarile hidrotenhice (alterarile hidromorfologice)? Da 3. Costurile alternativelor sunt nedisproportionate (acceptabile)? Nu Da aa Clasificat in categoria corpuri de apa puternic modificate/artificiale Figura 6. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ N negative asupra celorlalte folosinte de apa? u Nu 4.16. Aceste alternative tehnic fezabile reprezinta o optiune de mediu mai buna? Da Nu Nu 7. Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificat in categoria corpuri de apa naturale 107 .Da Exista alternative tehnic fezabile care permit atingerea acelorasi obiective benefice asigurate de folosintele curente de apa? Da 6. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului in general? Nu Da Etapa V Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate 5. 2.

c) Pierderi de productie sau socio-economice  Reducerea productiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local) .  Cresterea riscului la inundatii (cresterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an).  Pierderea folosintei de aparare impotriva inundatiilor.Cresterea biodiversitatii 1.  Disparitia unor amenajari piscicole.  Pierderea productiei hidroeneregtice . b) Reducerea folosintei sau cresterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosintei de apa  Reducerea suprafetei folosite pentru urbanizare (extinderea localitatilor) si agricultura (cu mai mult de 30% din suprafata actuala sau potentiala) .Efecte semnificativ negative asupra folosintelor/activitatilor specifice a) Disparitia completa a folosintei :  Sistarea alimentarii cu apa . Activitati Antropice Tipul de presiune Cod 1.3.  Limitarea navigatiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an) .4 108 . Amenajari Hidrotehnice 1.Cresterea abundentei si diversitatii biologice si genetice .  Abandonarea navigatiei (datorata.1 Denumire masura Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Capturarea si transportul pestilor migratori.20 ani. in special in perioadele secetoase ) .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei . inclusiv repopularea Restaurarea zonelor umede Eficienta .Cresterea biodiversitatii . de exemplu scaderii nivelurilor apei.  Pierderea folosintelor de agrement si recreationale .2 Morfologica 1.Imbunatatirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate .Cresterea biodiversitatii .Cresterea biodiversitatii .  Reducerea productiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singura hidrocentrala si cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetica a raului in ansamblul ei). sau cu mai mult decat 2% / an).  Reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10% pe termen lung .  Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %).

7 Imbunatatirea continuitatii transportului sedimentelor Tabel 6. 2. masurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificari ale activitatii/folosintei specifice existente si conduc la atingerea starii ecologice bune. Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate. Directiva pasari) sau cu alte obiective cultural-istorice si naturale din patrimoniul universal sunt considerate ca avand efect semnificativ negativ asupra mediului.Refacerea peisajului natural .Reciclarea nutrientilor .  disparitia unor zone umede.Atenuarea debitelor maxime . masurile alternative care vor indeplini obiectivele benefice furnizate (de ex.Asigurarea cu apa a folosintelor . Familii de masuri de renaturare 1.Diversificarea morfologiei care va conduce la cresterea biodiversitatii . Directiva habitate. a albiei si a habitatelor din lunca inundabila Hidrologica 1.Cresterea biodiversitatii . irigatii) de caracteristicile modificate ale corpului de apa (acumulare) implicand insa inlocuirea folosintei (de ex din sursa subterana) sau mutarea ei in alt corp de apa (agricultura in alta zona). In aceasta etapa se face diferenta intre: 1. Daca masurile de restaurare intra in conflict cu alte directive europene (de ex. Identificarea „altor mijloace” / „optiunilor alternative” Optiunile alterantive se pot incadra in urmatoarele: 109 .6 Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice 1.Cresterea biodiversitatii Efecte semnificativ negative asupra mediului.  cresterea nivelului apelor subterane. in sensul larg al cuvantului:  inundarea unor zone populate. etc.Diversificarea structurii malului.5 .8.

puternic modificate si artificiale la nivel bazinal in urma parcurgerii testului de desemnare. 2) „Mutarea” folosintei existente deservite de corpul de apa respectiv la alt corp de apa/alt bazin. se prezinta harta clasificarii corpurilor de apa de suprafata. inlocuirea navigatiei cu alte mijloace de transport. In Figura 6. optiunea presupune/include limitarea unor activitati in anumite locatii si in anumite perioade de timp. Evaluarea costurilor disproportionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” si care reprezinta o „optiune de mediu semnificativ mai buna” trebuie sa faca – mai apoi . Evaluarea optiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului In cazul in care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. de exemplu : in cazul folosintei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apa.17. in cazul navigatiei. corpurilor de apa naturale. se prezinta nr.  Cresterea cerintei si a gradului de asigurare a folosintelor deservite de corpul de apa respectiv. mai intai se face o evaluarea daca aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile.9.1) Inlocuirea folosintei existente.subiectul unei evaluari de cost. iar in Tabel 6. exemplu : mutarea facilitatilor de agrement si a productiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate in afara luncii inundabile sau alimentarea cu apa din alte bazine hidrografice 3) Mentinerea folosintei existente cu reducerea impactului asupra mediului. optiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scaderea activitatii agricole in imediata vecinatate a cursului de apa si crearea unei zone tampon. Evaluarea „fezabilitatii tehnice” In cazul in care se pot identifica „alte mijloace” care sa furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv. in cazul activitatilor recreationale. inlocuirea alimentarii cu apa din sursa de suprafata cu apa din subteran.  Aspecte legale. urmeaza sa se evalueze daca reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna. 110 . optiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. in cazul agriculturii. respectiv sa nu implice costuri foarte mari (disproportionate). exemplu : inlocuirea hidroenergiei cu alte surse. optiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii si a regimului de regularizare a debitelor ecologice. Fezabilitatea tehnica se refera la :  Aspecte fizice (ingineresti).

Toate cele 2 corpuri de apa tranzitorii sunt naturale. Din cele 7 corpuri de apa de la nivelul Fluviului Dunarea si bratelor sale. situatia se prezinta astfel:  89 % sunt corpuri naturale  11 % sunt puternic modificate. in Figura 6. Pe corpurile de apa din categoria rau (3004). 111 .total corpuri de apa de suprafata Corpuri de apa naturale Rauri Lacuri naturale Tranzitorii si costiere Corpuri de apa puternic modificate Rauri Lacuri naturale Lacuri de acumulare Tranzitorii si costiere Corpuri de apa artificiale Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Fluviul Dunarea Delta Dunarii Dobro -gea s.h.18 se prezinta situatia (in procente) privind clasificarea corpurilor de apa la nivel national.Directia de Apa Nr. Corpurile de apa naturale. Justificarea desemnarii acestor copruri de apa puternic modificate se gaseste in Anexa 6.9. din care:  2791 corpuri de apa naturale (82 %)  513 corpuri de apa puternic modificate (15 %)  95 corpuri de apa artificiale (3 %). 5 au fost identificate ca fiind puternic modificate. puternic modificate si artificiale De asemenea. Litoral Dobrogea Ape tranzitorii si costiere Total 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 6 290 261 443 247 170 346 176 127 351 237 0 2 18 3 0 3 0 14 0 1 14 2 7 0 59 16 4 14 27 95 65 4 15 31 22 14 46 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 4 3 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 2 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 95 3399 2668 119 4 336 11 164 2 Tabel 6. se precizeaza ca 92 % sunt corpuri de apa naturale. in timp ce 2 din 4 corpuri de apa costiere sunt puternic modificate (cap Singol – Eforie Nord si Mangalia). Pentru categoria lacurile naturale.5. datorita amenajarilor portuare. avand in vedere un numar total de 3399 corpuri de apa identificate.

112 . Situatia corpurilor de apa de suprafata Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale s-a facut separat.Figura 6. in anexele aferente. in fise speciale care se regasesc in Planul de Management al fiecarei Directii de Apa.18.

2. 4 (in special pct. atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015. 113 . 10. precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii “starii bune” pana in 2015 (art4. imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata. utilizarea si gospodarirea durabila a apelor. 4. in conditiile prevazute de Art. reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene. include:  pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. 4. In esenta.1.(5).1.) Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani. OBIECTIVELE DE MEDIU Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa. prin Planurile de Management bazinale. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu.1. inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. art4.(b) (i))  protectia.1(c). respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale  pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune  pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica  nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu. avand ca scop protectia pe termen lung. ce sunt prezentate detaliat in Cap. In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse.(a) (iii))  reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare  reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere ale poluantilor in apele subterane  atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art. 4(4).7. Directiva Cadru Apa stabileste in Art. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art.(a) (i). 1) obiectivele de mediu indicand ca elemente principale:  prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art4.1) (a) (b) (ii)  protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii “potentialului ecologic bun” si a “starii chimice bune” pana in 2015 (art4.

lacuri. lacuri naturale. lacuri de acumulare. Ape de suprafata Pentru fiecare corp de apa din bazinele/spatiile hidrografice au fost stablite obiectivele de mediu specifice categoriilor: corpuri de apa naturale (rauri. caracterizarea starii corpurilor de apa in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentata in Cap. Deteriorarea starii corpurilor de apa se va permite numai cu respectarea cerintelor si prevederilor Art. obiectivele de mediu sunt cele prevazute de legislatia specifica. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring.1. alterarile hidromorfologice (intreruperea conectivitatii longitudinale. Pentru apele de suprafata. in anumite cazuri (rauri cu debit redus) este posibil sa se constate deteriorarea starii unor corpuri de apa ca urmare a construirii unor statii de epurare care transfera poluarea difuza de la aglomerarile fara sisteme de colectare in poluare punctiforma cu evacuare directa a apelor epurate in resursa de apa.al Directivei Cadru Apa).2. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” pentru corpurile de apa naturale.1. 4. precum si programele de masuri specifice.1.7. De asemenea. instrumentelor de modelare.. ape tranzitorii. poluarea cu nutrienti. etc. ape costiere) si corpuri de apa artificiale. 4. Pentru atingerea obiectivelor de mediu.2. Fiecarei categorii de probleme importante de gospodarirea apelor si obiective de management i-au fost definite termenele si „tintele”/obiectivele de conformare. tintele de conformare si programele de masuri) si al sub-bazinului Tisei au fost preluate si integrate la nivel national ca parte componenta a procesului de gospodarire a apelor in cadrul districtului 114 . corpuri de apa puternic modificate (rauri. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa respective se vor reactualiza o data la 6 ani. se aplica cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. al Directivei Cadru Apa. 6.2. la nivelul districtului hidrografic international al Dunarii si la nivelul sub-bazinului international al Tisei au fost au fost stabilite obiectivele de management aferente principalelor probleme de gospodarire a apelor de suprafata reprezentate de: poluarea organica. in urmatorul Plan de Management bazinal. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite in Cap.1. 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate. alterarile hidrologice. In aceste conditii cantitatea de nutrienti si substante organice se constituie ca un aport direct de poluare care poate sa produca deteriorarea starii corpului de apa. Obiectivul “nedeteriorarii starii “ corpurilor de apa de suprafata evaluata pe baza elementelor de calitate prezentate in Cap.7. Pentru zonele protejate. precum si proiectele viitoare de infrastructura). In Anexa 7. Se mentioneaza ca in cazul in care unui corp de apa i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa de suprafata din bazinele hidrografice/spatiile hidrografice.6. pentru cazuri specifice. precum si „potentialul ecologic bun” si starea chimica buna” pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale sunt definite in Anexa 6. Obiectivele de management asociate principalelor probleme de gospodarirea apelor de la nivelul districtului Dunarii (corelate cu termenele. poluarea cu substante periculoase.1. deconectarea zonelor inundabile si a zonelor umede de cursurile de apa.2. ape costiere).2.

Atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivelul corpurilor de apa.6.  Luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţii.icpdr. În cazul apelor subterane.2.6. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor. 115 .aspx -Cele mai importante probleme de GA ICPDR.2.2. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. cat si cele cantitative. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte urmatoarele obiective pentru corpurile de apa subterana:  Obiective pentru stare: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia.2. precum si in limba romana) ale documentului privind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor identificate la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii si care contin si obiectivele de management sunt publicate pe website: http://www. vizand atat aspectele calitative.Dunarii. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” din punct de vedere calitativ se regasesc in Anexa 7. Informatii detaliate privind obiectivele de management.ro/Continut%20Site/Documente.  „Prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. va conduce implicit la atingerea obiectivelor de management. termenele si tintele de conformare sunt prezentate in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii. cat si pentru cea chimica.rowater.2. In Planul de Management al Districtului Dunarii si al Tisei sunt prezentate si obiectivele de management pentru apele subterane. respectiv buna si slaba. Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). O evaluare a tendintelor semnificative este prezentata in Cap.pdf. care ilustreaza valorile de prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania.2. atat pentru starea cantitativa.Versiunile scurte (in limba engleza. http://www. 7.rowater.org. caracterizarea starii acestora fiind realizata in cap. realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) –website : www.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Cele%20mai%20importante% 20probleme%20de%20gospodarire%20a%20apelor-eng.

zone sensibile la nutrienti.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. 116 .  protejarea mediului impotriva deteriorarii datorate evacuarilor de ape uzate urbane . Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu.  reducerea poluarii apelor cauzata de nitratii proveniti din surse agricole. prevenirea poluarii cu nitrati.  protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape dulci care intretin sau care.zone vulnerabile la nitrati. printr-un management corespunzator al calitatii apelor de imbaiere – zone pentru imbaiere. a speciilor de flora şi fauna salbatica şi tuturor speciilor de pasari care se gasesc in stare salbatica pe teritoriul national şi care au legatura cu corpurile de apa . rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingraşamintelor chimice şi organice ce contin compuşi ai azotului .7.3.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. protejarea şi imbunatatirea calitatii mediului. Obiectivele de mediu generale ale zonelor protejate se refera la:  protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata şi sanogena .Identificarea si cartarea zonelor protejate.  conservarea.  conservarea habitatelor naturale. precum şi protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape marine şi salmastre in scopul sustinerii vietii şi dezvoltarii speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora .zone destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. cu exceptia zonelor destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate. 5 . precum şi protejarea sanatatii oamenilor. fiind indicate in Cap. Zone protejate Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele mentionate in legislatia specifica. ar putea intretine ihtiofauna.

prize de apa şi alte lucrãri specifice. prin cele 11 Directii de Apa organizate la nivelul bazinelor hidrografice administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor. . precum si a activitatilor specifice de gospodarire a apelor. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterane. Principalele atributii ale Administratiei Nationale „Apele Romane” sunt prezentate detaliat in anexa 1. Vest. ANALIZA ECONOMICA 8. Nord-Est. se prezinta situatia demografica si situatia indicatorilor macroeconomici.502 9670 344.535 304. Spatiile /Bazinele hidrografice sunt situate in cadrul celor opt regiuni de dezvoltare. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. Bucureşti şi Ilfov Din punct de vedere al evolutiei demografice in ultimii 7 ani se constata o scadere a populatiei. derivatii. diguri de apãrare impotriva inundatiilor.1. Centru. Activitati specifice de gospodarire a apelor Administratia Nationala Apele Romane.1. SudEst.2. In Tabel 8. precum si pentru dezvoltarea socio–economica la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al spatiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici si macroeconomici privind populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu hidrografic.Milioane lei - VAB (Valoare Adaugata Bruta) .1.176 254. numite după poziţia geografică în ţară .8. precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa.1. precum si de scaderea sporului natural al populatiei in ultimii ani.Indicatori socio. Caracterizare generala Obiectivul acestei sectiuni este de a evalua importanta apei pentru folosinte.Nord-Vest. 117 . Anul Populatie . Totodata este furnizata si o caracterizare a folosintelor de apa. cauzata in principal de migratie.1.mii locuitori - PIB (Produsul Intern Brut) .975 9740 288.468 219. formatã din lacuri de acumulare. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau.Milioane lei - 2004 2005 2006 Urban 11895 11879 11913 Rural 9770 246.1.economici generali 8. Sud-Vest. canale.154 Tabel 8. Analiza economica a utilizarii apei 8. Sud.

 de aparare impotriva inundatiilor. Figura 8. mc din sursele de suprafata (inclusiv Dunare) si subterane.500 milioane mc  Agriculturii (acvacultura.03 milioane mc (din care : 719.  pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.2. 8. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice.1).Irigatii )  Din sursele subterane a fost livrat un volum pentru: 118 .31 milioane mc  Industriei de: 4.):  Populatiei prin unitatile de gospodarie comunala. inclusiv de raportare a stadiului implementarii acestora. din care 44 % din rauri interioare si 9% din sursele subterane (Figura 8. lacuri naturale si lacuri de acumulare amenajate ) a fost livrat un volum aferent (Figura 8. de: 724. amenajari piscicole si irigatii).  de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.88 mld.Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice definite dupa cum urmeaza:  de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa.1. de: 1075.  in legatura cu implementarea Directivei Cadru a Apei si a celorlalte Directive UE in domeniul apei.1 Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate Repartitia volumelor de apa livrate pe tipuri de utilizatori se prezinta astfel:  Din sursele de suprafata (rauri.3. Situatia prelevarilor de apa In anul 2007 a fost prelevat si livrat catre utilizatori un volum de 6.643 mc .

949 milioane mc de catre agricultura In Figura 8.245 milioane mc de catre industrie.250. Repartitia pe utilizatori a volumelor apa livrate din surse subterane Referitor la volumele de apa restituite de la folosintele de apa in anul 2007 la nivelul Directiilor de Ape a fost evacuat un volum de : . 119 .Populatie (prin gospodarii comunale) de 408.131 milioane mc .17 milioane mc .17 milioane mc (Figura 8. se prezinta Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa.3..4.Industrie de 211.4. .) Figura 8.2.61 milioane mc de catre populatie.882.Agricultura de 19. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Figura 8. .3.

Servicii publice de alimentare cu apa. desfăşurate la nivelul comunelor. se prezinta situatia volumelor de apa restituite de la folosinte de apa. iar un volum de 2.5.1.4. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Din totalul de 5.Figura 8.393 milioane mc restituiti. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale.4.5. Figura 8. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.943 milioane mc nu necesita epurare. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. a fost epurat corespunzator un volum de 1041 milioane mc. municipiilor sau judeţelor de catre operatorii specifici sub conducerea. In Figura 8. oraşelor. Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii 8. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. Serviciile asigurate la nivelul gospodariilor comunale/primariilor sunt urmatoarele: 120 . 51/2006. canalizare si epurare ape uzate In conformitate cu LEGEA nr.

8. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodariile individuale si unitatile industriale in reteaua centralizata de canalizare. avand drept beneficiar Ministerul Mediului. serviciul de tratare si clorinare a apei prelevate din subteran in scopul potabilizarii. 121 .2.in 2006 se datoreaza demararii lucrarilor de investitii in domeniul implementarii Directivei nr. Datele au la baza premisele estimarii realizate la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” in baza datelor statistice inregistrate la nivelul Institutului National de Statistica si a Documentului de Pozitie al Romaniei privind accesul la Uniunea Europeana Cap. Populatie conectata la sisteme centralizate de alimentare cu apa Populatie conectata la canalizare Populatie conectata la statii de epurare % % % 65 48 31 Tabel 8. se prezinta estimarea gradului de racordare al populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa. canalizare si epurare ape uzate Procesul de crestere a ratei de racordare a populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa de la 62 % in 2000 la 65 % in 2006 si a nivelului de racordare la reteaua de canalizare de la 42 % in 2000 la 48 % in 2006 si la statiile de epurare a apelor uzate de la 27% in 2000 la 31%. Tendinte in evolutia cerintelor de apa Estimarea cerintei de apa se regaseste in „Studiul privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice” elaborat in anul 2008 la nivelul Institului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman si a Directivei nr.     serviciul de tratare si clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafata in scopul potabilizarii. In Tabel 8. Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Obiectivele acestui studiu sunt: . serviciul de distributie a apei potabile prin reteaua centralizata de alimentare cu apa.2.22 Mediu. serviciul de epurare a apelor uzate. canalizare si epurare ape uzate la nivelul anului 2006.2.stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.

81.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa.la nivel de bazin/ patiu hidrografic. alin 1 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Tendinte.la nivelul tarii. cu exceptia apelor geotermale.3.  Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor.4 alin (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor. bonificatii si penalitati se bazeaza pe principiile beneficiarul. programe si planuri. La nivelul tarii studiul este organizat in 4 volume denumite. cat si calitativ. In functie de modul de folosire a resurselor de apa. si al Art.  Prevederi privind dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa cuprinse in planurile nationale de dezvoltare a Romaniei. 122 . astfel:  Identificarea tendintelor in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor. Bilantul apei. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii precum si din sursele subterane.400/2005.1 “Evaluarea cerintei de apa. plati. Rezumatul studiului se regaseste in anexa 8. in conformitate cu art. . Sistemul de contributii.” 8.  Prevederi ale planurilor de dezvoltare regionala in domeniul gestionarii resurselor de apa sau in activitati legate de apa.. respectiv poluatorul plateste in functie de activitatile prestate si pe principiul privind folosirea rationala a resurselor de apa. cadrul strategic national de referinta si alte strategii.107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane” aprobata cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Legea nr. bonificatii si penalitati pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor tuturor utilizatorilor. Mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii. se pot acorda bonificatii utilizatorilor care demonstreaza grija pentru folosirea si protectia calitatii apei sau penalitati pentru utilizatorii la care se constata abateri de la prevederile contractuale. plati. La nivel de bazin/spatiu hidrografic studiul este organizat intr-un singur volum pentru fiecare bazin spatiu hidrografic. ca parte a modului de finantare pe principii economice a Administratiei Nationale “Apele Romane“in scopul asigurarii resursei de apa atat din punct de vedere cantitativ. In conformitate cu Legea 310/2004 Administratia Nationala “Apele Romane“ este singura institutie in drept sa aplice sistemul contributii. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa Studiul a fost structurat pe doua paliere: . bonificatii si penalitati. plati.

a Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica . stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statisticã. Se precizeaza ca HG 522/22. malurile cursurilor de apa. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008 . pompare si transport Tarife pentru valorificarea potentialului apelor cu asigurarea conditiilor pt.3. a tarifelor şi a penalitãţilor.3 . prezinta structura tipului de contributii si tarife grupate in planul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa. gestionarii durabila a resurselor de apa.07. astfel ca in la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa are la baza principiul recuperarii costurilor financiare privind gospodarirea apei. a tarifelor si penalitatilor. precum si aplicarea de penalitati celor care rispesc sau polueaza resursele de apa HG 803/31. pescuitului sportiv si agrementului Penalitati pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Tabel 8.Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. Aceste contributie nu tin cont de puterea finaciara a utilizatorilor. Tabel 8.Administratia Nationala „Apele Romane” in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.2009 reactualizeaza cuantumul contributiilor specifice de gospodãrire a resurselor de apã.06.Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife 123 . practicarea acvaculturii.1 martie 2009. industrie.2008 stabileste cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa. refolosirii si economisirii resursei de apa prin aplicarea de stimuli economici pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea calitatii si cantitatii apei. CANTITATE Contributii pentru utilizarea resurselor de apa Contributii pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele din administrarea ANAR CALITATE Contributii pentru primirea apelor uzate in resursele de apa Penalitati pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate Contributii pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile.

unitati cult) si se regasesc in HG 803/2008. industrie si unitati agrozootehnice. sunt diferentiate pe categorii de surse (suprafata. subteran pentru utilizatorul: gospodarie comunala. Dunare pentru utilizatorul: operator economic producator de energie electrica prin hidrocentrale indiferent de puterea instalata in regim de uzinare.Contributiile pentru utilizarea resurselor de apa (lei/mii mc apa bruta utilizata). Dunare. subteran. Dunare) ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori (gospodarii comunale. Figura 8.7 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. industrie si unitati agrozootehnice Figura 8. energetic.6. Figura 8. industrie. Figura 8.6 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala. agricultura.7 Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica 124 .

Cheltuielile legate de activitatea de gospodarire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apa prelevat. precum si conditiei de a nu influenta semnificativ costurile de productie a apei potabile. acestea se diferentiaza pe tipul de substanta poluatoare. Cerinta de unicitate a nivelului contributiilor la nivel national este datorata echiparii economice diferite la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.Figura 8. Structura principalelor cheltuieli dimensionate la nivelul bugetului . iar reducerea acestuia influenteaza negativ veniturile unitatilor de gospodarire a apelor si implicit realizarea lucrarilor necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. precum si din necesitatea asigurarii redistribuirii si împãrtirii riscurilor. Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) In ceea ce priveste contributiile pentru activitatea de primire a apelor uzate in resursele de apa (lei/mii kg substanta poluanta evacuata). realizand astfel o echitate relativ stabila în ceea ce priveste gradul de înzestrare a diferitelor spatii/bazine hidrografice. Dunare.9. de producere a energiei.8. Dunare.8 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. 125 . subteran pentru utilizatorul: Irigatii si acvacultura Figura 8. Cuantumul contributiilor aferente primirii apelor uzate in resursele de apa si al penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor se regasesc in anexa (HG 803/2008 reactualizata cu HG 522/2009). aferent lucrarilor specifice de gospodarirea apelor pentru anul 2007 este prezentata in Figura 8. ca urmare a efectului diferit al acestora asupra resurselor de apa.

canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. pe baza unui contract denumit in continuare contract de delegare a gestiunii. In cazul gestiunii delegate pentru functionarea serviciului. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. In conditiile legii. coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale.C. Consiliile Judetene. dupa caz. adoptata de Consiliile Locale. serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara.20 . se afla sub conducerea. operatorii care desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliti prin Legea nr. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: 126 . Evaluarea recuperarii costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare In conformitate cu Legea 241/2006.N. In conformitate cu Art. 241/2006.Legea nr. 51/2006. denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare. Structura principalelor cheltuieli Raportat la bugetul dimensionat cheltuielile aferente lucrarilor specifice de gospodarire a apelor au fost acoperite din veniturile obtinute din activitatile specifice de asigurare a apei brute.9.S. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A. Operatorii de servicii de alimentare cu apa. cat si administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente acestuia. autoritatile administratiei publice locale transfera unuia sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice.Figura 8.R.

pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare. se modifica.  operatorul sa aiba dreptul de a indexa periodic tarifele in functie de rata inflatiei. respectiv de canalizare.  operatorul sa aiba dreptul de a propune tarife binome care au: o componenta fixa. d) sa garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. in functie de consumul de apa. in conditiile legii. b) sa asigure functionarea eficienta si in siguranta a serviciului. Administratia Nationala „Apele Romane” impreuna cu Asociatia Romana a Apei a initiat o intervieviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare. respectiv de cantitatea de ape uzate. si una variabila. in conformitate cu dispozitiile legale. dupa caz. Consiliile Judetene sau. operatori regionali si in curs de regionalizare a caror aplicatie a fost aprobata sau este in curs de aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Programului Operational Structural de Mediu .a) contract de concesiune. se ajusteaza. sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori.4). cu respectarea urmatoarelor conditii:  structura si nivelul tarifelor sa fie stabilite astfel incat sa reflecte costul efectiv al furnizarii/prestarii serviciilor de apa si de canalizare.  sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului. se stabilesc.340 . in baza avizului autoritatii de reglementare si cu conditia respectarii urmatoarelor cerinte: In 2007. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. a costurilor de intretinere si reparatii. astfel incat structura si nivelul acestora: a) sa acopere costul justificat economic al furnizarii/prestarii serviciului. 241/2006. in baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare si aprobate de autoritatile administratiei publice locale responsabile. In conformitate cu Art. sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului. proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu apa. sa descurajeze consumul excesiv. c) sa descurajeze consumul excesiv si sa incurajeze investitiile de capital. dupa cum urmeaza (Tabel 8. protectia si conservarea mediului. b) contract de parteneriat public-privat.Ministerul Mediului. se avizeaza si se aproba in conditiile Legii nr. inregistrate la utilizatori. precum si sanatatea populatiei. Fundamentareatarifelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se face de catre operator. precum si profitul operatorului. de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. 51/2006. e) sa garanteze continuitatea serviciului. rezultand un nivel mediu al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. preturile si tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se fundamenteaza.Legea nr.  aprobarea tarifelor sa se faca de catre Consiliile Locale. 127 .

033 Euro/mc. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare. activitatea de exploatare nu se subventionează si nu se practica sisteme de protectie sociala directa la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. la preturile si tarifele aprobate de catre autoritatile locale.reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante prioritare / prioritar periculoase in apele de suprafata.caracterizarea starii corpurilor de apa. PROGRAME DE MASURI Directiva Cadru privind Apa (DCA). Aceste costuri reprezinta costuri de resursa respectiv costuri de mediu internalizate in tariful final. . cu referire la: .010 Euro/mc (respectiv cuantumul contributiei aferente utilizarii resursei de catre utilizatori) iar costul financiar aferent activitatii de primire ape uzate in resursa reprezinta circa 0. . procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%.53 0.51 0. 9. 128 .Tarif mediu apa potabila consumatori casnici Tarif mediu Tarif mediu Tarif mediu apa potabila canalizare canalizare consumatori consumatori consumatori industriali casnici industriali Euro/mc – incl. conservarea sau imbunatatirea starii apelor.promovarea unei utilizari durabile a apei. . are un obiectiv ambitios.4 . adoptata la 23 octombrie 2000 de catre Parlamentul Eurpean si Consiliu.prevenirea degradarii mediului acvatic. si anume stabilirea unui cadru European unic si coerent pentru politica si gestiunea apelor. Prin urmare. TVA (an 2007) 0. Finantarea activitatii curente a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se face prin incasarea contravalorii acestora de la consumatori. .Tarifele serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare Nota: Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus in tariful de canalizare Tarifele mai sus mentionate reprezinta tariful final la consumator. Se fixeaza astfel un cadru de protectie a apelor care sa permita: . se pregatesc documente de planificare si se reactualizeaza acestea la fiecare 6 ani. integrand deopotriva si directivele europene din domeniul apelor. bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa disponibile.reducerea poluarii apelor subterane. Ca parte componenta a acestui tarif costulul financiar de administrare al resursei reprezinta circa 0. In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global.planul de management al bazinului hidrografic care include programe de masuri.23 Tabel 8.21 0.

contribuind la evaluarea celei mai “cost-eficiente” masuri/combinatii de masuri necesare aplicarii programului de masuri (Art.11). continutul sau fiind fixat de art. Informarea si conultarea publicului Caracterizarea bazinului Identificarea corpurilor de apa Presiune/Impact Scenarii de baza Analiza de risc 2015 Recuperarea costurilor Programul de masuri: Monitoring Cuantificarea tehnica si optimizarea masurilor Baza generala de date pentru costul masurilor Analiza recuperare costuri pentru evaluarea disponibilitatii de plata Planul de management (PMB) Raportare 2009 2009 Consultatrea publicului Program de masuri Elaborarea planului de management pentru atingerea obiectivelor de mediu 2015 Implementarea Programului de masuri Ciclu de implementare Reactualizarea PMB la cicluri de 6 ani Figura 9. si anume masuri de baza si masuri suplimentare. economica sau consultativa. au un efect mai larg comparativ cu masurile si necesita o coordonare la un inalt nivel administrativ. Totusi. ca analiza economica trebuie sa contina suficiente informatii pentru a permite aplicarea principiului recuperarii costurilor pentru serviciile de apa. atat masurile.1 – Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Programul de masuri este rezultatul concret al DCA. precum si incadrarea programului de masuri in acest context. Component II: Strategy for WFD implementation Modelare Presiuneimpact Caracterizarea bazinului si evaluarea riscului stabilirea obiectivelor preliminare de mediu pe corp de apa Reactualizarea bazei de date GIS Probleme principale publicului Fill in chart “The overall planning process”.1. pe cand instrumentele sunt de natura administrativa. Instrumentele servesc la sustinerea implementarii masurilor (care tind sa aiba un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbarii comportamentului principalilor factori implicati. Directiva Cadru defineste 2 categorii de masuri. 11 si Anexa VI ale directivei. gospodarirea apelor page 14 proposal masurilor Identificarea Consultatrea Dezvoltarea procesului de participare a publicului si a partilor interesate. Termenul de “masura” se refera la o aplicatie tehnica concreta care tinde sa aiba un efect local. Natura ciclica si etapele necesare procesului de planificare a planului de management. O consecinta a acestui fapt este ca instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. Anexa III prevede. cu efect la scara mai mare. cat 129 .- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse. in plus. sunt prezentate in Figura 9.

Promovarea in industrie a tehnologiilor ce utilizeaza eficient apa. xiv. vii.25. Proiecte de cercetare. vi. viii.si instrumentele. xii. 19) se coreleaza programul de masuri cu politicile si strategiile dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 si termenul la care programul de masuri devine operational (22 130 . Intelegeri/acorduri de mediu negociate. Coduri de buna practica. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC). 43 (18. xv. Uzine de desalinizare. Proiecte educationale. iv. precum si a tehnicilor de irigare cu consum mic de apa). vi. ix. Proiecte de constructie. "Masurile suplimentare" sunt acele masuri identificate si implementate in plus fata de masurile de baza cu scopul de a atinge obiectivele stabilite in Articolul 4. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC). Controlul emisiilor. Controlul captarilor. Reincarcarea artificiala a acviferelor. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC). viii.. Alte masuri relevante. x. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC). dezvoltare si testare. Instrumente administrative. x. Proiecte de reabilitare. cum ar fi culturi fara cerinte mari de apa in zonele afectate de seceta). ii. inclusiv masurile sub legislatia specificata in Articolul 10 si in partea A a anexei VI (lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri). Instrumente economice sau fiscale. trebuie sa contina „un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa. iii. iv. v. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004. xvii. Promovarea productiei agricole adaptate.” De asemenea. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC). Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC). la starea ceruta pana la termenul limita . si anume: i. trebuie vazute ca „‟masuri‟‟ in conceptia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. vii. xiii. xi. v.. Masuri de management de necesitate (ex. iii. amendata de Directiva (98/83/EC). ii. ix.. xvi. Masuri de eficientizare si reutilizare (ex. ca parte a schemei directoare. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC). art. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC). Refacerea si restaurarea zonelor umede. Instrumente legislative. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC). Directiva privind habitatele (92/43/EEC). Planul National de Management a apelor din Romania. 23 . Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC). si anume: i. in mod progresiv. "Masurile de baza" sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor. in art. xi.

cat si la nivel national au fost identificate 4 categorii majore de probleme (poluarea cu substante organice. Potrivit cerintelor Art.173 0.000 0.010 Tabel 9.965 4631.243 4392.219 10.000 0.686 0. poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice) pentru care au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.556 2.000 2. Euro) 2010 2015 2021 2027 8.740 19.194 5062.194 54.387 miliarde Euro (Tabel 9.000 6. In continuare se prezinta aceste rezultate.837 68.244 119.499 0.243 2027 Costul total al masurilor (mil.87% pentru realizarea masurilor suplimentare.074 223.601 35. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor.139 33.654 8.868 343.719 0.566 0.515 35.partea A) au fost preluate si integrate la nivel national. atat la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii.1 Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania 131 .704 0.000 0.671 4.000 0.728 0. precum si sintetizat in sub-capitolele urmatoare.357 10675.483 981. De asemenea. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurata si informarea.717 7680. De asemenea. Acest capitol trateaza masurile de baza si suplimentare stabilite pentru atingerea obiectivelor de mediu. Costul masurilor suplimentare (mil.1).953 2.000 152. poluarea cu nutrienti.489 10332.686 0.992 8.310 904.955 77.763 0. Costurile de investitii totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare estimate pentru implementarea programului de masuri in bazinele/spatiile hidrografice din Romania reprezinta cca.000 0.000 54.182 66. 81.767 6.300 9.625 145. din care 97. daca este necesar.173 0.535 2015 2021 2010 0.252 111. avand in vedere in principal aglomerarile umane.799 9. activitatile industriale si agricole.086 0.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2.000 2015 8.913 20. Categoria de presiune Aglomerari Industrie Agricultura Hidrologie Morfologie Alte Total Costul masurilor de baza (mil.170 4587.115 2. presiunile hidromorfologice si alte tipuri de activitati generatoare de presiuni.566 0. „Programele de masuri se revizuiesc. este important de precizat ca masurile specifice stabilite la nivel international (prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii .288 4310.000 328.76% din alocarea financiara totala a programului de masuri revine masurilor aplicate pentru aglomerarile umane. Pe baza inventarierii si centralizarii tuturor masurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice au rezultat categoriile de masuri si costurile aferente implementarii lor. Masurile sunt prezentate detaliat in Planurile de management bazinale.115 2021 82.843 33.000 2.884 0. respectiv masurilor pentru asigurarea serviciilor de apa si apa uzata pentru populatie.000 6.170 0.889 7671.625 145.746 4407.000 10.719 0. Masurile vizeaza presiunile antropice.889 5069.305 1752.000 0. Euro) Euro) 2010 4587. se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani”.420 1905. consultarea si participarea factorilor implicati in luarea deciziilor pentru stabilirea perogramului de masuri.decembrie 2012).000 0. 20.763 328.

Defalcarea costurilor de investitii estimate pe cicluri de planificare (Figura 9.2) indica faptul ca in primul ciclu de planificare sunt necesare cele mai multe investitii, de cca. 15,745 miliarde Euro. Efortul financiar pentru sustinerea programului de masuri se concretizeaza intr-o contributie totala per capita de 948 Euro/locuitor pentru cele trei cicluri de planificare. Costurile de investitii necesare pentru implemntarea programului de masuri au fost estimate pe baza strategiilor si informatiilor disponibile la acest moment. Ele pot creste in urmatoarele cicluri de planificare in functie de urmatoarele aspecte: - Cresterea nivelului de confidenta in evaluarea starii / potentialului corpurilor de apa naturale si puternic modificate, precum si imbunatatirea sistemului de caracterizare aplicat la nivelul corpurilor de apa, vor putea conduce la reactualizarea procesului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate, si implicit a masurilor aferente acestora, precum si la reactualizarea masurilor si costurlor pentru corpurile de apa naturale; - Includerea masurilor si a costurilor aferente acestora avand in vedere rezultatele studiilor de cercetare, studiilor de fezabilitate sau studiilor pilot ce se elaboreaza in primul ciclu de planificare, pentru domeniul hidromorfologie si pentru corpurile de apa subterane; - Stabilirea masurilor suplimentare concrete si a costurilor aferente acestora pentru zonele protejate, pe baza elaborarii si implementarii planurilor de management ale ariilor naturale protejate; - Completarea informatiilor si costurilor pentru masurile aferente managementului namolului de la statiile de epurare pentru toate aglomerarile cuprinse in Master Planurile Judetene, in analiza efectuata in acest moment luandu-se in considerare doar 22 de Master Planuri judetene; - Includerea completa a costurilor pentru masurile destinate managementului deseurilor, in special a celor municipale, care au impact asupra starii corpurilor de apa subterana; masurile pentru deseurile industriale au fost incluse partial, uneori doar mentionate fara precizarea costurilor, pana la acesta data nefiind disponibile date pentru acestea sau fiind mentionate realizari de studii de cercetare/fezabilitate; - Corelarea masurilor propuse cu noile solutii tehnologice datorate in principal progresului tehnic.

132

Figura 9.2 Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri 9.1 Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor Masurile impuse de legislatia nationala care implementeaza Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerintele Uniunii Europene in domeniul calitatii apei, prin indeplinirea obligatiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si documentul “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”. Documentele nationale de aplicare cuprind atat planurile de implementare ale directivelor europene in domeniul calitatii apei, cat si documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt: - Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; - Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata prin Directiva 98/15/CE; - Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; - Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE si “directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; - Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole; - Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor Documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a planurilor de implementare sunt: - Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (2007-2030) - Planul National de Dezvoltare – 2007-2013 133

- Planul National de Dezvoltare pentru Protectia Mediului - Cadrul Strategic National de Referinta pentru perioada 2007-2013; - Planuri Nationale de Dezvoltare Sectoriale: o Programul Operatonal Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013 o Programul Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” pentru perioada 2007 – 2013 o Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor ; o Strategia Nationala pentru dezvoltarea durabila a serviciilor publice pentru alimentare si canalizare o Strategia de implementare a obligatiilor privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005-2006 o Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD); o Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD); o Planul National de Dezvoltare Rurala. La aceste documente nationale se adauga si programele, planurile de actiune regionale, judetene si locale prevazute a se realiza in urmatoarea perioada, respectiv: - Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean; - Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati; - Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD); - Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD). Legislatia care asigura implementarea masurilor de baza privind protectia mediului si in special a apelor si ecosistemelor acvatice se prezinta in Anexa 9.1. In continuare sunt prezentate masurile de baza necesare implementarii principalelor Directive europene in domeniul apelor, cu referire la obiective, cerinte, autoritati responsabile, perioade de tranzitie, evaluare financiara pentru implementare, masurile stabilite, precum si sursele de finantare pentru acestea. Cerintele principale ale Directivelor, precum si responsabilitatea fiecarei autoritati in parte sunt prezentate detaliat in Anexa 9.2. Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman are ca obiective principale protejarea sanatatii populatiei de efectele adverse ale oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman, precum si asigurarea ca apa destinata consumului uman este sanogena si curata. Responsabilitatea transpunerii acestei Directive revine Ministerului Sanatatii, in colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, producatorii si distribuitorii de apa. Una dintre obligatiile importante este aceea de a aplica masuri pentru asigurarea calitatii apei destinate consumului uman, care trebuie sa aiba anumite valori pentru parametrii relevanti (Art. 2-5). Apa trebuie sa fie lipsita de orice microorganisme sau substante care, prin numar sau concentratii, constituie un pericol potential pentru sanatatea umana. Cerintele minime referitoare la parametrii de calitate si valorile lor sunt stabilite in Anexa I, Partea A si B a Planului de implementare a directivei. Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia nationala Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu completarile si 134

modificarile ulteriore (Legea nr. 311/2004). In cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de catre producatorii de apa potabila se face evaluarea situatiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile, identificarea solutiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de asemenea, au fost stabilite graficele de realizare a activitatilor si investitiilor, incluzand costurile acestora si impactul asupra costului apei. Urmatoarele masuri trebuie sa asigure o calitate a apei conforma cu cerintele: - construirea de noi captari de apa de suprafata si subterana si realizarea zonelor de protectie pentru captarile de apa din surse de suprafata si subterane destinate potabilizarii; - reabilitarea retelelor de apa existente in vederea imbunatatirii distributiei apei potabile si reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei; - construirea de noi retele de distributie; - reabilitarea tehnologiilor de tratare; - imbunatatirea tehnologiilor de tratare; - construirea de noi statii de tratare; - schimbarea instalatiilor interioare; - imbunatatirea managementului namolurilor rezultate de la tratarea apei (depozitarea deseurilor solide se va realiza pana la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, in paralel, pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase din zona urbana). Pentru evitarea impactului negativ asupra sanatatii publice avand in vedere standardele relevante ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost luate masuri care vizeaza in principal activitati de asigurare a supravegherii si controlului protectiei sanitare a surselor de apa destinate consumului uman, autorizarea sanitara a statiilor de tratare a apei pentru potabilizare (autorizare care se revizuieste anual), clorinarea apei, inspectia sanitara periodica a statiei de tratare si a retelei de distributie, aplicarea masurilor de remediere, utilizarea instalatiilor, a materialelor de constructie care intra in contact cu apa si care sunt permise numai cu avizarea acestora de catre MS (Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 117 /2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 536/1996), informarea populatiei in situatia in care se constata probe necorespunzatoare pentru un parametru relevant pentru sanatatea publica si informarea despre masurile ce trebuie luate, etc. Pana la 31 decembrie 2015 Romania va initia si aplica toate masurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apa potabila in conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerintele pentru apa potabila, inspectia pentru sistemele de alimentare cu apa, supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile, diseminarea informatiilor si raportarea. Masurile necesare pentru imbunatatirea calitatii apei destinate consumului uman vor avea o eficienta in ceea ce priveste:  Imbunatatirea eficientei de tratare a apei brute in vederea respectarii prevederilor Directivei 98/83/CE si a termenelor asumate prin Pozitia Comuna (ex. limita clor rezidual in apa distribuita de 0,2-0,5 mg/l);  Asigurarea conditiilor de prelevare a apei brute;  Inlocuirea materialelor care nu corespund standardelor si regulamentelor europene (in special a conductelor din azbest); 135

320 miliarde Euro. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. ISPA. Imbunatatirea conditiilor tehnice de distributie a apei brute si potabile in conformitate cu standardele europene. se subliniaza faptul ca restul de 26. 136 .2013.2% pentru masuri de reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente pentru apa.etc). PHARE.2. SAPARD. Desigur costurile de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.). prin studii de fezabilitate. Costurile de investitii au fost estimate pe baza informatiilor din 22 Master Planuri judetene aprobate la data realizarii evaluarii. . . .3.  Cresterea gradului de conectare la reteaua de alimentare cu apa potabila in scopul respectarii termenelor si angajamentelor angajamentelor asumate. 394 milioane Euro. imprumuturi bancare (BEI. studii de solutie. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. studii de fezabilitate.7% pentru masuri de construirea / extinderea infrastructurii pentru apa in localitati.37.92% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu. a programelor de etapizare (anexe ale autorizatiilor de gospodarire a apelor) sau proiectelor (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). studii de cercetare. precum si pe baza aplicarii metodologiei ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.  Reducerea pierderilor de apa pe retelele de aductiune si distributie a apei (obiectiv 10-25%). .  Imbunatatirea performantelor hidraulice ale retelei de distributie si a apei potabile. Costurile de investitii totale necesare implementarii cerintelor Directivei sunt in valoare de 4.SAMTID. BERD).97% din necesarul de finantare nu au fost identificate pana in prezent. In vederea accesarii fondurilor europene. aplicand costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judetene. Planul de Dezvoltare Nationala. Costurile pentru implementarea masurilor vor fi finantate in perioada 2004-2015 in modul urmator: .77% din surse proprii si parteneriate publice private.19.1% pentru alte masuri (instruirea personalului. etc. La aceste costuri se adauga costuri de operare si intretinere anuale de cca. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planurile judetene.39. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“ din POS Mediu este imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. .60.34% de la bugetul de stat si bugetele locale. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu).13. din care: . Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de Programare 2007 .

e.Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale (consilii judetene. Garzii Nationale de Mediu. De asemenea. care să aibă în vedere condiţiile locale. acestea trebuie sa asigure anumite incarcari organice biodegradabile preconizate sa fie realizate pana in anul 2018. Obiectivele se refera la protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate urbane si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara). Acestă decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10. primarii) din subordine. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. este baza legala a legislatiei comunitare in domeniul apelor uzate. Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 l.e. epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai mici de 10. Responsabilitatile privind implementarea cerintelor Directivei revin la nivel national Ministerului Mediului. perioada finală de tranziţie este 31 decembrie 2018. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia national prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. este necesar să se realizeze ”o epurare corespunzatoare”. amendata de Directiva Comisiei 98/15/EC in 27 februarie 1998.000 l. Lucrarilor Publice si Locuintelor. Capitolul 22: Mediu” si Anexei 3 la Planul de implementare al Directivei. documentului “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANSRC). Administratiei Nationale “Apele Romane” (prin Directiile de Apa). 24 Noiembrie 2004. din zonele costiere. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. modernizarea si constructia sistemelor de colectare in aglomerarile cu peste 2000 l. Realizarea programelor de actiune pentru reabilitarea.e.e se monitorizeaza de catre Ministerul Administratiei si Internelor. epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale. In ceea ce priveste gradele de racordare la retele de canalizare si la statiile de epurare necesar a fi realizate pana la termenul de conformare cu cerintele Directivei (Figura 9. Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor receptoare si au fost stabilite conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. proprietare ale sistemelor de colectare (retele de canalizare si statii de 137 . Ministerului Administratiei si Internelor.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată. În ceea ce priveşte gradul de epurare. şi mai puţin de 10.. Şi pentru aceste tipuri de aglomerări. mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor (conform HG 352/2005 art. cu completarile si modificarile ulterioare (HG 352/2005). pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone.3). iar la nivel local/regional Companiilor Locale de Apa si Canalizare (sub autoritatea municipalitatii – proprietate de stat sau proprietate privata). înainte de evacuarea în apele receptoare. 3 (1)). Ministerului Dezvoltarii. condiţiile geo-morfologice şi climatice necesită soluţii specifice şi individuale: staţii de epurare mici.000 locuitori echivalenţi. Bruxelles. care sunt localizate în zone de deal sau zone de munte.

67. Costurile de investitii totale estimate pentru implementarii cerintelor Directivei au valoarea de 11. control si inspectie le revine sarcina sa se asigure ca vidanjarea periodica se realizeaza corespunzator.85% pentru masuri de extindere a retelelor de canalizare si construirea de noi statii de epurare .7 20 0 2002 2010 2013 2015 2018 Figura 9.8 69. acestea se aplica in zonele unde nu exista sisteme centralizate de canalizare si nu este posibil sa fie construite (in general in aglomerari cu mai putin de 2000 l.1 % 40 33.7 80 60.2 76. Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania. 100 100 Grad realiz are retele de canaliz are (% locuitori echivalenti) Grad realiz are a statiilor de epurare (% locuitori echivalenti) 80.23. care trebuie sa asigure reabilitarea.5 60 51. 2 .46% pentru masuri de reabilitare / modernizare a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate existent .Evolutia locuitorilor. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE Referitor la solutiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare in instalatii mici compacte.1 60. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9. 138 .e.3. precum si pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinului / spatiului hidrografic”.6 50.8.). iar prin avizare / autorizare se asigura respectarea acestor cerinte. modernizarea si constructia lucrarilor de infrastructura.4% pentru masuri de management al namolului (inclusiv utilizarea in agricultura). cap.3.276 miliarde Euro. defalcate in modul urmator: .epurare). Autoritatilor care realizeaza activitatile de autorizare.aplicatiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeana. Datele au fost estimate pe baza celor 22 Master Planuri judetene disponibile. Legislatia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare si etansare) si eficientele de epurare de realizat.

Romania a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (ISPA. monitoring). vegetatiei.55% de la bugetul de stat si bugetele locale.- 0. . s-au avut in vedere rezultatele raportului european „Impactul de mediu.e. apelor. Planul de Dezvoltare Nationala. economic si social al utilizarii namolului asupra solului „ (Environmental. De la data aderarii. Desigur aceste costuri de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret.39% din surse proprii si altele (parteneriate publice private in perioada 2004-2018.SAMTID. prin studii de fezabilitate. Directoratul General de Mediu. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. Cadrul National Strategic de Referinta pentru Perioada de Programare 2007 . in cazul Romaniei acest termen fiind anul 2018. cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare. Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor. ). canalizare si epurare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa.2013. / locuitor si an. in calitate de Stat Membru. Productia de namol pentru statiile de epurare din Romania s-a considerat ca avand media in anul 2018 de 25 kg s. Cheltuielile evaluate pentru realizarea masurilor provin 23. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). In vederea accesarii fondurilor europene. Aceasta este promovata si se estimeaza ca va fi finalizata la sfarsitul anului 2010. prin asigurarea serviciilor de alimentare.6% pentru. PHARE. astfel incit sa se asigure utilizarea corecta a acestora. cind se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin OM 334/2004 privind protectia mediului si in special a solurilor. Prin elaborarea Strategiei Nationale pentru Protectia Mediului si Planului National pentru Gestiunea Deseurilor se incurajeaza utilizarea potentialului agrochimic al namolului din statiile de epurare si reglementarea utilizarii lui intr-o maniera care sa previna si sa reduca efectele nocive asupra solurilor. In prezent nu este disponibila o strategie nationala privind utilizarea namolului provenit din statiile de epurare a apelor uzate. ISPA. La aceste costuri de investitii se adauga costuri de operare si intretinere anuale de 629 milioane Euro. Astfel.u. in valoare de 3. astfel rezultand prognoza ratelor de producere a namolului. PHARE) care au permis asigurarea in primii ani a sustinerii financiare necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. 6. inclusiv pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“. in scenariul de baza s-a considerat ca productia de namol va creste si se va stabiliza odata cu implementarea finala a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. SAPARD. Romania beneficiaza de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. animalelor si omului. Fata de cantitatile de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate urbane si industriale 139 . economic and social impacts of use of sewage sludge on land) realizat de catre compania Milieu Ltd si WRC pentru Comisia Europeana. instruirea personalului si alte masuri (studii.11% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu. In vederea realizarii unui scenariu privind tendinta productiei si utilizarii namolului. etc). SAMTID.267 miliarde Euro (85% finantare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. 31. SAPARD. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planuri judetene .

127 26.e. etc. Figura 9.2).existente in anul 2007. o dezvoltare moderata a agriculturii in perioada luata in considerare (2010.529 Tabel 9. respectarea prevederilor Directive Nitrati cu extinderea zonelor vulnerabile la cca.Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 Din cantitate totala estimata a fi atinsa in 2018 de cca. acestea din urma fiind responsabile de producerea unor cantitati importante de namol. depozitare in depozite speciale). 172.2018).850 tone substanta uscata / an (Figura 9. Procentele propuse iau in considerare in principal tendinta de descrestere a numarului populatiei in Romania. care vor avea statii de epurare cu trepta avansata de indepartarea continutului de nutrienti. in silvicultura. 20% vor fi utilizate in agricultura. utilizare in lucrari de reconstructie ecologica a zonelor miniere.4 Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania 140 . compostare.) Depozitare temporara pe platforme proprii 144./an.2 .056 Total 172. 520.000 l. se estimeaza ca se va ajunge in anul 2018 la 520. Utilizari ale namolului Cantitati namol uscat utilizate (mii tone/an) 1. problema nutrientilor in bazinul fluviului Dunarea si existenta a 22 aglomerari mari.850 mii tone s. cu peste 150.529 tone substanta uscata/an (Tabel 9.u.4). 30% valorificate energetic si 40% prin alte metode (depozitare temporara. de cca.838 30 478 Utilizate in agricultura Depozitate pe depozite de deseuri Incinerare Alte forme de eliminare (tratarea namolului prin alte metode. 58% din suprafata agricola a Romaniei. 10% incinerate.

dar numai in zonele agricole. nămolurile de epurare trebuie transportate în conditii de siguranta. în ceea ce priveste prevederile Directivei Cadru Apa. care să nu afecteze mediul.imprastiere pe terenuri agricole (namol solid): 115 €/tona . pentru a nu ajunge in emisarii naturali (lucru interzis in Romania prin Legea Apelor). 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. In acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici in ceea ce priveste imprastierea namolurilor pe terenurile agricole. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. streptococi fecali. Se recomanda si imprastierea pe terenuri agricole a namolurilor. la axa prioritara 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”. De aceea utilizarea trebuie sa se faca cu prudenta. perspectiva de reducere a suprafetei agricole. etc. În acelasi timp. În plus. Directiva Consiliului nr. Se mentioneaza ca aceste investitii au fost prevazute in POS Mediu.HG nr. Astfel. 141 .utilizare in silvicultura: 210 €/tona. utilizarea namolurilor fiind posibila numai dupa tratarea acestora. 58 % teritoriul ca fiind vulnerabil la nitrati. costurile aferente pentru investitii si operare a lucrarilor sunt considerate a fi: . prin imprastiere pe terenurile agricole. care indică atingerea stării bune a apelor. bogata in nutrienti.HG nr. precum si protejarea sanatatii publice in Statele Membre. costurile de investitie si operare pentru lucrarile de utilizare a namolului au fost estimate in cadrul Master Planurilor judetene in mod integrat cu lucrarile necesare statiilor de epurare. nu va conduce la cresterea cantitatilor de namol utilizat ca îngrăsămant. Disponibilitatea utilizarii terenurilor agricole pentru împrastierea namolului din statiile de epurare poate fi afectată de prevederile Directivei Nitrati în sensul că Romania a declarat în proportie de cca. de campie.imprastiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tona . trebuie sa se ia in considerare compozitia namolurilor provenite de la statiile de epurare. In ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura si silvicultura. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere sunt instrumente care au drept scop asigurarea unei calitati corespunzatoare a apelor de imbaiere in vederea conservarii si protectei mediului. unde sunt integrate si masurile/costurile pentru rezolvarea problemei namolului. corelata cu dezvoltarea moderata a agriculturii. Sunt necesare investitii importante pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare pentru ca acesta sa poate fi utilizat in agricultura. Prevederile acestor directive au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: . . se remarca faptul ca solutiile recomandate si acceptate de administratiile locale sunt cele de tratare a namolului in statiile de epurare. cu producerea de energie prin fermentare anaeroba in metantancuri si depozitarea ulterioara a acestora pe platforme in incinta statiei sau in alte platformele pentru deseuri locale sau zonale.Din analiza Master Planurilor judetene care au primit finantare pe baza aplicatiilor de la Comisia Europeana. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. Totodată la utilizarea namolului in agricultura. astfel incat sa respecte prevederile DirectivelorDCA si Directiva Nitrati. in metale grele.

598/2003 privind supravegherea starii de sanatate in relatie cu factorii de mediu. insa la nivelul celor 15 zone de imbaiere identificate sunt aplicabile urmatoarele masuri si activitati generale: . Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale a poluantilor cunoscuti sau presupusi a fi deversati.HG nr. Aceste acte normative stabilesc cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităţii apei de îmbăiere. cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere. conform OM nr. pana la data de 15 mai a anului in curs.monitorizarea apelor de imbaiere. in cadrul procesului de autorizare. sunt 142 . pentru anul 2007. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale trebuie sa monitorizeze fenomenul atat pentru efectele indirecte produse de alge. si sa informeze directiile de sanatate publica teritoriale in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului.. in cadrul procesului de autorizare. pe intreaga perioada a sezonului de imbaiere. In cazul apelor de suprafata care sunt afectate de fenomenul eutrofizarii. .autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere – anual. respectiv. Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre. . De asemenea.identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane trebuie sa controleze aplicarea masurilor de reducere pana la eliminare a gradului de poluare a apei in zonele naturale folosite pentru imbaiere si sa faca cunoscute aceste masuri directiei de sanatate publica teritoriale si publicului. . Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Responsabilitatea identificarii anuale a apelor de imbaiere revine Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si Administratiei Nationale “Apele Romane” prin autoritatile de sanatate publica si. in functie de situatie. cuprinse in planuri de actiune. Conform reglementarilor in vigoare. cat si pentru posibila toxicitate algala. Pentru aceste directive nu sunt necesare alte masuri specifice (altele decat cele specificate in acest capitol) pentru atingerea starii bune a apelor. Ministerul Sanatatii.elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitatea a apelor de imbaiere. Orice poluare care poate afecta zona de imbaiere va determina monitorizarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului judeteana. prin directiile bazinale. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). managementul calităţii apei de îmbăiere si furnizarea către public a informaţiilor cu privire la calitatea apei de îmbăiere. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane si Administratia Nationala "Apele Romane" trebuie sa supravegheze sursele de poluare care pot influenta calitatea apei din zonele naturale folosite pentru imbaiere. publica anual raporte nationale. precum si in situatia epidemiilor hidrice. anual. cu o frecventa stabilita de comun acord. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere. inclusiv pentru calitatea apei potabile si de imbaiere.

Pana la re-calcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. Administratia Nationala „Apele Române” prin Directiile de ape si Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Pedologie. pe judete. conform OM MM/MAPDR nr. Masurile de baza aplicate surselor agricole difuze cu nitrati s-au stabilit la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice avand in vedere in principal:  Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC. investitia totala pentru implementarea masurilor din programul de actiune este de cca. orase) impartite in 42 de zone vulnerabile. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. programele de actiune se pun in practica pe parcursul a patru ani de la elaborarea lor (art. 5 alin. Se specifica faptul ca toate costurile sunt estimate si se refera in general la costurile de investitii. respectiv Ministerului Mediului si Garda Nationala de Mediu (Anexa 9. impadurirea suprafetelor. Romania nu a obtinut perioada de tranzitie pentru aceasta Directiva. etc. avand in vedere re-actualizarea listei de zone vulnerabile si marirea suprafetei considerata vulnerabila la poluarea cu nitrati din surse 143 . aplicandu-se in zonele vulnerabile. s-a prevazut ca masura generala de baza. 1963 milioane Euro. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC.reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole si prevenirea poluarii apelor cu nitrati. unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Autoritatile responsabile pentru stabilirea programelor de actiune si controlul eficientei acestora sunt autoritatile locale de la nivelul comunelor. 4 din Directiva). Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA prin Oficiile pentru Studii Pedologice si Agrochimice-OSPA.  Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. crearea unor suprafete benzi tampon (inierbate sau cu arbusti) in apropierea raurilor/ lacurilor sau la baza pantelor. aplicarea programelor de actiune si respectarea codului de bune practici agricole. la nivelul zonelor vulnerabile s-au prevazut urmatoarele tipuri de masuri de baza: constructia de platforme individuale si comunale. La nivel national au fost desemnate 1963 localitati (comune. achizitionarea de seturi utilaje pentru platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd. La nivel national. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. Codul de buna practica agricola vizeaza reducerea poluarii cu nitrati.2). avand in vedere particularitatile conditiilor naturale si socio-economice ale fiecarei unitati teritorialadministrative localizata in zona vulnerabile la poluarea cu nitrati. respectiv sol. elaboreaza schemele de monitorizare pentru apele de suprafata si subterane. Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In localitatile din zonele vulnerabile s-a constatat faptul ca cea mai des intalnita problema este legata de depozitarea si imprastierea improprie a gunoiului de grajd. Conform art 5 alin 1 din Directiva s-a elaborat Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nivel de unitati teritorial – administrative. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localitatilor. in vederea stabilirii eficientei programelor de actiune. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.  Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati.

s-a utilizat o cantitate totala pesticide de 18907. precum si din alte reglementari in vigoare. distribuie. modificata si completata cu HG 894/2005. Datele disponibile au evidentiat cantitatile de pesticide interzise prin lege stocate in vederea neutralizarii ca fiind de 19.45 tone. De asemenea. avand in vedere conformarea cu legislatia specifica. comercializeaza. Pe de alta parte. animalelor si mediului pe care il implica utilizarea produselor de protectie a plantelor. Principalele obiective sunt reducerea riscului pentru sanatatea oamenilor. comercializeaza. etc.agricole. modalitatile de manipulare/utilizare. Inspectoratele Judetene de Politie. etc. . Pentru includerea in programul de masuri a reglementarilor in domeniu. utilizeaza si care nu se conformeaza in totalitate cerintelor specifice. utilizeaza pesticide.Aplicarea masurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusa prin HG 1559/2004. intretinere si exploatare) pentru fiecare localitate situata in zonele vulnerabile. Autoritatile competente pentru implementarea si controlul acestei Directive sunt: Unitatiile fitosanitare. Masurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologheaza. distribuie. au fost inventariate de catre Directiile de Apa 88 unitati care omologheaza. stocheaza/detin. comercializeaza.Reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor fitosanitare. Administratia Nationala Apele Romane a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. stocheaza/detin. 1 milion de Euro (costuri de investitii. au tinut cont.92 tone. Se precizeaza ca exista unitati care nu au stabilit masuri.26 tone. Inspectoratele Teritoriale de Munca. Directiva 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor reglementeaza procedura de autorizare a produselor de protectie a plantelor pe teritoriul Comunitatii. utilajele de imprastiere a pesticidelor pe suprafetele agricole. intrucat se conformeaza legislatiei in vigoare. Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor. Agentiile pentru Protectia Mediului. distribuie. In aceste conditii. precum si pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au tinut cont de: . de prevederile cu privire la: conditiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. atestat prin certificat de atestare profesionala eliberat nominal in urma examinarii de catre unitatea 144 . intr-o prima aproximare s-au estimat costuri de cca. Aceasta metodologie cuprinde o sectiune cu masuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protectie a plantelor. stocheaza/detin. 41/2007. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. conditiile de organizare si functionare. Familiile de masuri stabilite pentru a fi implementate in vederea controlului produselor de protectia plantelor. precum si OM 134/2006 si a masurilor din Ordonanta nr. Intrucat persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie sa aiba pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu. in special. iar stocul produselor fitosanitare omologate este de 1294. la nivelul celor 11 spatii/bazine hidrografice s-a facut o centralizare a masurilor propuse de unitatile care omologheaza. 628/2006. utilizeaza pesticide pentru care s-au stabilit masuri.

a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt prezentate in comun avand in vedere faptul ca la nivel national prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. Responsabil pentru transpunerea Directivei este Ministerul Mediului (MM) in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.Masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale.Realizarea planurilor de management si regulamente.4) Masurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) si Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale.Stabilirea unui sistem de monitorizare a starii de conservare a speciilor si habitatelor comunitare (in special a celor prioritare). o masura particulara in programul de masuri este „instruirea personalului”.Zonarea interna. . . . . . precum si privind reducerea emisiilor de pesticide in corpurile de apa sunt de 3.Masuri speciale in vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice de interes comunitar.Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate. Garda Naţională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale.Interzicerea activitatilor din siturile Natura 2000 si cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor si speciilor pentru protectia si conservarea pasarilor salbatice. Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. 145 . transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuie să fie depline la data aderării. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile prevede o serie de masuri de baza pentru implementarea directivelor: . .Obligativitatea stabilirii si implementarii masurilor compensatorii precum si necesitatea informarii Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. precum si pentru faptul ca o serie de masuri trebuie luate concomitent. Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (ARPM-uri şi APM-uri). 51 unitati specificand aceasta masura in programul de masuri.fitosanitara. . iar multe proiecte care se desfasoara prevad actiuni comune pentru indeplinirea obligatiilor celor doua directive. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). .Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri si proiecte. .326 mil. . Euro (Anexa 9.Constituirea Consiliilor Consultative si Consilii Stiintifice. autoritatile competente sunt acealeasi. . custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. conservarea habitatelor naturale.Stabilirea modalitatilor de administrare / preluare in custodie a ariilor naturale protejate.Identificarea si apoi stabilirea in acord cu Comisia Europeana a listei SCI-urilor/SAC urilor si a SPA-urilor. Pentru cele 11 spatii/bazine hidrografice costurile totale estimate pentru implementarea masurilor privind conformarea cu legislatia in vigoare specifica produselor fitosanitare.

cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. in planurile cadastrale si in cartile funciare.). accentul pe anumite capitole.21 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. 150 mil. nr. statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protectie pentru arii protejate in aceeasi zona. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. In Anexa 9. În urma derularii acestor proiecte s-a obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaţa ţării. cel puţin.. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. aplicării legislaţiei 146 . pentru intărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului.5). In 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei. fonduri structurale. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară conform O.achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. hărţi etc.realizarea de panouri informative. Acestea se vor realiza pentru: .Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD si evidentierea obligatorie a ariilor naturale protejate si a coridoarelor ecologice in planurile nationale.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale. .inventarierea. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei.556 mil Euro (Anexa 9.realizarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate.M. . începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Pasari (79/409/CEE). La intervale de trei ani.G. zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism. cheltuielile de la bugetul de stat. trebuie realizata o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioada de raportare. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor din Directiva Păsări sunt reprezentate de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura derulate sau aflate în derulare in valoare de 26. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate.Realizarea unor studii de evaluare adecvata pentru planuri si proiecte si competentele privind emiterea avizul Natura 2000. . Sumele pentru această prioritate conform POS Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională si sunt prevăzuţi a fi aprox. Euro. De asemenea. . 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). în cadrul planului de management. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/CEE).. . Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 trebuie să se asigure un management eficient al siturilor. Aceste sume sunt destinate in mod deosebit conformarii cu Directivele Păsări şi Habitate.

Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”. in vederea atingerii unui inalt nivel de protectie a mediului ca un intreg. Instalatiile cu perioada de tranzitie sunt acelea pentru care s-a obtinut o anumita perioada de timp.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a substantelor chimice cu risc de inflamare. sunt acele instalatii pentru care s-a considerat ca pana la data de 30 octombrie 2007 exista suficient timp pentru conformare. toxic. inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor.Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. apa si sol.Imbunatatirea functionarii in siguranta a batalurilor .şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate. necesara pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC.Reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. in acord. care urmăreşte managementul ariilor protejate.Introducerea de instalatii noi de racire si de marire a gradului de recirculare interna al apei tehnologice. etc.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. modificarea circuitului de de alimentare cu apa la statiile de spalare). explozie. motorina. Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi PNDR şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000. Masurile necesare implementarii Directivei IPPC in vederea reducerii poluarii se refera la introducerea tehnologiilor curate si a celor mai bune tehnologii disponibile in domeniu (BAT) in procesul de productie. pentru activitatile mentionate in Anexa I a directive. Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) are drept scop implementarea masurilor de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmosfera. etc. recircularea / recuperarea solventilor . produselor finite si intermediarilor .Realizarea de depozite de deseuri nepericuloase .Reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice (recuperarea condensului pur. . în vederea asigurarii plăţilor compensatorii pentru proprietari/ administratori. etc. deci.) . in vederea incadrarii efluentului evacuat in valorile limita de emisie stabilite in autorizatia integrata de mediu respectiv: .Inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri . Cele fara perioada de tranzitie. Perioadele de tranzitie obtinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii se intind de la 31 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2015.Reactivarea / construirea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare 147 . Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzator al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile. dupa 30 octombrie 2007. cu cerintele UE. sunt incluse si masurile care se refera la diminuarea impactului deseurilor asupra solului si apelor subterane: . . modernizarea tehnologiilor de productie. De asemenea. este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.

evitarea producerii de deseuri.8%). la sfarsitul anului 2008 au fost inventariate un nr.. pentru factorul de mediu apa au fost inventariate un numar de 57 unitati cu emisii directe in apa si 19 unitati cu transfer de ape (evacuare indirecta). sunt necesare masuri aplicate de operatorii instalatiilor privind prevenirea eficienta a poluarii. conform dispozitiilor legale in vigoare. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obtinut perioada de tranzitie in urma negocierilor de aderare la Uniunea Europena. De asemenea.828 mil. de 178 de folosinte de apa care intra sub incidenta Directivei IPPC si care au perioada de tranzitie. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase („Seveso II”) se aplica amplasamentelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major. pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate la conditii de mediu acceptate. Directiva SEVESO II este transpusa total in legislatia romaneasca prin HG nr. restul aflandu-se in curs de reautorizare (2%). Costurile preliminare estimate care sunt asociate masurilor aplicate acestor unitati sunt de circa 374. aprobată prin Legea nr. prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora.Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT.424 mil. Din punct de vedere al gospodaririi apelor. iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitata. etc. numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute OUG nr.2%) sau proces de reactualizarea a documentatiei (16. in special prin aplicarea recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile. Dintre acestea 80% detin autorizatie de gospodarirea apelor. valorificarea sau neutralizarea si depozitarea lor. 84/2006. 148 . Unitatile economice care intra sub incidenta Directivei SEVESO II trebuie sa implementeze continuu masurile pentru prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintele acestora pentru populatie si mediu. in cazul incetarii definitive a activitatilor. Masurile mentionate sunt incluse in programele de etapizare si planuri de actiune / programe de conformare care sunt anexe la autorizatia integrata de mediu. Euro. EURO. Directiva Consiliului Europei nr. Referitor la unitatile care fac parte din Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (EPRTR) in anul 2007. In procesul de negociere cu Uniunea Europeana privind Directiva IPPC. au fost stabilite 194 instalatii industriale care au legatura cu apa si au obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea cerintelor Directivei.1. inchidere (1. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării. luarea masurilor necesare. incluzand aici si acele masuri tip BAT care contribuie la reducerea substantelor prioritare/prioritar periculoase. 940. Implementarea legislatiei europene s-a realizat pe baza procedurilor si normativelor specifice mentionate in Anexa 9. Costurile de investitie ale masurilor necesare pentru implementarea cerintelor Directivei IPPC la unitatile cu perioada de tranzitiei care pot afecta factorul de mediu apa a fost estimat la cca. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu. Pentru a se asigura de aplicarea cerintelor legale autoritatea competenta pentru protectia mediului emite autorizatiile integrate de mediu.

amendata de Directiva 97/11/EC si 2003/35/CE de instituire a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe privind mediul. Consiliul pentru Situatii de Urgenta si Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu organizeaza sistemul de inspectie si control adaptat tipului de amplasament in cauza. HG 804/2007.1 la HG 804/2007. Tipul de informatii disponibile publicului sunt stipulate in art 14. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. pentru a limita consecintele acestuia si sa notifice autoritatile competente in urma producerii unui accident major. cu avizul autoritatilor teritoriale pentru protecta mediului si protecte civila.sa furnizeze informatiile necesare ISU in vederea intocmirii planului de urgenta externa.sa demonstreze ca au realizat un schimb reciproc adecvat de informatii.sa asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. Aceste informatii se evalueaza de catre titularul activitati. Directiva EIA este transpusa in legislatia româneasca prin HG 1213/06.Operatorii amplasamentelor identificate au obligatia sa ia urmatoarele masuri: . la intervale de 3 ani. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. Directiva Seveso acorda drepturi publicului.sa elaboreze un plan de urgenta interna care sa cuprinda masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului in cazul producerii unui accident major. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este ceruta de Directiva 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. in ceea ce priveste participarea publicului si accesul la justitie. Titularul activitatii are obligata de a pune la dispozita publicului un raport de securitate. Titularul activitatii are obligatia de a furniza personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informatii asupra masurilor de securitate in exploatare si asupra actunilor necesare in cazul in care survine un astfel de accident. a sistemelor de management al securitatii. au fost inventariate impreuna cu unitatile IPPC. 149 . Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. a rapoartelor de securitate si a planurilor de urgenta interna pentru aceste amplasamente sa fie avute in vedere natura si amploarea pericolului global de accident major. Categoriile si grupurile de substante periculoase se regasesc in Anexa nr. atat autoritatile publice cat si operatorii au obligatii privind informarea publicului.09. cat si cel al consultarii. . atat in domeniul accesului la informatii. acestea putand fi incluse in planurile de management ale bazinelor hidrografice. . . Masurile si costurile pentru implementarea Directivei pentru unitatile care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricarei alte documentatii elaborate de operator. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitătilor existente. astfel incat in elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 270 amplasamente industriale care intra sub incidenta cerintelor Directivei SEVESO II si care pot afecta factorul de mediu apa.

.Axa Prioritara 3: Masuri de interes comun (40 mil. 105 (25. planurile de 150 . din care 282 (68.luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.evaluarea impactului asupra mediului. Pentru obtinerea acordului de mediu. asigura cadrul legal pentru implementarea masurilor in domeniul pisciculturii si acvaculturii. precum si legislatia nationala care implementeaza prevederile documentelor europene.asigurarea informarii asupra deciziei luate. s-au propus urmatoarele masuri: . procesarea si comercializarea produselor piscicole si de acvacultura (140 mil.luarea in considerare a raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional.Axa Prioritara 2: Acvacultura. cu exceptia proiectelor cu finantare externă. care sa determine capacitatea de sustinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice.Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii in aplicare a proiectului. precum si alte documente europene relevante. elaborandu-se documentele strategice: Planul National Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013. naturii. In perioada 2005 – 2009 au fost supuse procedurii EIA un numar de 410 proiecte care au relevanta pentru apa. Avand in vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare mentionate. . Euro). În zonele sensibile aceasta va fi o conditie obligatorie pentru acordarea finantarii pentru proiecte. pescuit în apele teritoriale. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului.elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabila a acvaculturii în Romania pentru urmatorii 20 de ani.Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit (100 mil.61%) au depus documentatia pentru evaluare. Principalele documente din legislatia comunitara sunt cele promovate de DG Pescuit si care au in centru Regulamentul Consiliului (CE) nr. dar isi pierde valabilitatea dacă lucrările de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii. . Pe baza obiectivelor specifice ale POP au fost dezvoltate cinci axe prioritare de interventie in care se acorde o atentie speciala selectarii masurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului si pentru compensarea efectelor negative potentiale ce pot aparea.78%) au obtinut acordul de mediu. . sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care consta in: .61%) sunt in curs de obtinere a acordului de mediu si restul de 23 (5. .parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Legislatia comunitara in domeniul pescuitului. Programul Operational pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-2013 si legislatia aferenta. Euro). dimensiunii sau localizării lor. In vederea aplicarii unor masuri de reducere a efectelor asupra resurselor de apa s-au planificat actiuni în cadrul urmatoarele axe prioritare: . . Euro). datorită printre altele. In Romania s-a implementat legislatia nationala corespunzatoare domeniului de piscultura si acvacultura. .consultarea publicului si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.

Ministerul Agriculturii. .management bazinale. de asemenea.Directiva 2006/11/EC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase eliminate in mediul acvatic. 151 . reintroducerea lostritei în apele interioare etc. . prin măsurile necesare pentru implementarea următoarele Directive: . .Directiva 75/442/EEC referitoare la deseuri. actiuni care urmaresc dezvoltarea pietei. sprijinirea restructurarii sectorului prin intermediul actiunilor colective.introducerea de masuri pentru protectia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagra. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. cât şi faţă de Secretariatul CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii slabatice de Fauna si Flora) de la Geneva. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunarii si de-a lungul fluviului Dunarea. ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. . Eliminarea prezenţei substanţelor periculoase în apele subterane va fi realizată. Prevenirea deteriorării calităţii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinţe crescătoare şi semnificative a concentraţiei poluanţilor în apele subterane trebuie realizată în primul rând prin implementarea cerintelor Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraţi şi.Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. regional şi naţional vor trebui sa fie adaptate potrivit rezultatelor Master planului. a patrimoniul genetic salbatic si a mediului. modificată prin Directiva 98/15/CE. proveniti din crescatorii.Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice. în acord cu obiectivele Planului de Management.introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei si florei naturale.Directiva 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. de asemenea.masuri de interes comun prin se urmareste crearea unei infrastructuri comune pentru lucratorii sectorului piscicol. Aceasta masura de populare si de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizarii obligaţiilor pe care ţara noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune. Padurilor si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun 262/330 din 2006privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor in Romania. intarirea controlului pentru folosirea acestor locuri de catre pescari si descurajarea pescuitul ilegal. . .masuri pentru promovarea acvaculturii organice. . In total.000 de pui de sturioni. vor fi adusi in Dunare peste 100. .masuri pentru pescuitul în apele interioare astfel incat sa se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. . Padurilor si Devoltarii Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunarii cu pui de sturioni. Masuri de baza aplicabile corpurilor de apa subterane Având în vedere că poluarea cu nitraţi si amoniu este principalul factor al poluării apelor subterane din România.). este esenţială eliminarea sau reducerea cantităţilor de nitraţi si amoniu ce ajung în apele subterane. In vederea protejarii sturionilor a fost initiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de catre Ministerul Agriculturii.

indiferent de natura lor si a instalatiilor si reprezinta cost de productie in dimensionarea tarifului serviciilor de alimentare cu apa Costurile aferente serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare sunt suportate de operatorul de apa Costurile de mediu reprezinta costurile aferente contribut iilor de primire de substante poluante percepute de catre Administratia Nat ionala Apele Romane. Spatiul Hidrografic Dobrogea si Apele Costiere. a costurilor de intretinere si reparatii.costul de mediu Costurile aferente administrarii resursei de apa sunt suportate de Administratia Nationala Apele Romane – Autoritate publica in domeniul gospodarirrii apelor. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor.Informatii detaliate privind masurile de baza aplicate surselor de poluare punctiforma si difuza la nivelul fluviului Dunarea. Arges-Vedea. Delta Dunarii. Buzau-Ialomita. 9. agriculturii sunt dupa cum urmeaza: .costul aferent serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare .costul aferent contributiilor pentru administrarea resursei de apa . aflat sub coordonarea autoritatii administratiei publice locale. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. Deltei Dunarii si zonei costiere se regasesc in Anexele 9. cat si al resurselor de apa subterane. Siret.10 din Planurile de management ale spatiilor hidrografice Banat.servicii de canalizare (inclusiv epurarea apelor uzate) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor.10 din Planul de management pentru Fluviul Dunarea. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii.2 – 9. operator unic in domeniul resurselor de apa de suprafata. precum si profitul operatorului. Preambul Serviciile publice de apa aferente populatiei.2. industriei. Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare.servicii de alimentare cu apa. . naturale sau amenajate. precum si alte costuri de prevenire a deteriorarii calitat ii mediului realizate de catre operatorul de apa 152 . Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Prut-Barlad si ale bazinelor hidrografice Jiu si Olt si in Anexele 11.2 – 11. Astfel tariful final la consumator aferent serviciilor de alimentare cu apa si canalizare are urmatoarea componenta de costuri financiare: .

Beneficiarul plateste .Asigurarea unui nivel ridicat de protectie avand in vedere protectia sanatatii umane. zonele vulnerabile.principii specifice: . ariile protejate privind speciile si habitate) este necesara asigurarii unei protectii speciale adecvate. zonele sensibile. Aceasta va crea un element stimulativ pentru elaborarea si adoptarea de catre utilizator a unor practici si metode mai putin daunatoare din punct de vedere al calitatii resursei de apa.apa are o valoare economică în toate formele ei de utilizare.Poluatorul plateste Poluatorul sau utilizatorul care supune corpul de apa unui risc calitativ va suporta costurile activitatilor aferente prevenirii deteriorarii cauzate de activitatea prestata. . constant. prevenirea poluarii este necesara pentru a evita costurile combaterii si remedierii daunelor produse asupra resurselor de apa.Cunoasterea calitativa si cantitativa a resurselor de apa . zonele de imbaiere. . . .Componenta tarifului final la consumator Cost contributii pentru administrarea resursei de apa Cost aferent serviciului propriuzis de alimentare cu apa si canalizarei Cost de mediu Principiile care stau la baza mecanismului economico-financiar in domeniul gospodaririi apelor Principii generale: . iar gospodarirea ei se face avand in vedere realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile cu conservarea şi protecţia resurselor de apă.Dezvoltarii durabile – realizata prin utilizarea resurselor de apa care sa raspunda nevoilor prezentului fara a periclita posibilitatea generatiilor viitoare de a beneficia de aceleasi optiuni .Acordarea de bonificaţii utilizatorilor de apă care demonstrează. . . resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice.Asigurarea monitorizarii implementarii politicilor si strategiilor pentru imbunatatirea starii apelor . .implementarea programelor de masuri din Planurile de Management Bazinale.Asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor 153 . o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor.Asigurarea obligatiilor de raportare privind evaluarea starii apelor. iar greselile pot fi evitate manifestand precautie in cazul in care exista dubii sau nu exista suficiente informatii. pentru zonele protejate (zonele de captare. care pot fi definite prin costurile aferente primirii poluantilor in resusele de apa (in limitele legale).Precautiei si preventiei – stabilind ca decizia trebuie luata intotdeauna pe baza argumentelor stiintifice. dar si costurile necesare sustinerii activitatii de cunoastere a calitatii resurselor de apa (monitorizarea calitatii apelor). avand in vedere conservarea si imbunatatirea acestei stari in conformitate cu prevederile Directivelor europene privind calitatea apelor.

de aparare impotriva inundatiilor. . in scopul satisfacerii cerintei de apa a utilizatorilor. Costul de resursa reprezinta costul aferent regularizarii resursei de apa prin trecerea de la regimul natural la regimul amenajat.de cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.Mecanismul economic in domeniul gospodaririi apelor tine cont de o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice din punct de vedere al utilizatorilor existenti. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice. reconstructie ecologica. degradarea solurilor productive) precum si costul aferent masurilor care duc la imbunatatirea calitatii mediului (masuri de renaturare. . Cu alte cuvinte se poate traduce in beneficiul (evitarea pagubei) adus utilizatorilor prin modificarea regimului de scurgere natural in regim amenajat. Definirea activitatilor specifice de gospodarirea apelor Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice si ele se se definesc dupa cum urmeaza: . .de protectia resurselor de apă subterană impotriva poluării din activităti de extractie a hidrocarburilor. administrative si de dezvoltare. inclusiv a monitoringului operational efectuat la nivelul corpurilor de apa care nu ating obiectivele pentru sursele de poluare punctiforme si difuze identificate ca presiuni antropice semnificative in Planurile de management bazinale. Costul de mediu reprezinta costul pagubelor produse de utilizatorul de apa asupra mediului sau ecosistemului acvatic (de ex reducerea clasei de calitate ecologica. si respectiv din activităti de transport a produselor petroliere prin conducte.de protectia resurselor de apa avand in vedere activitatea de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. . . avand in vedere toate programele de monitoring.de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa. etc) Recuperarea costurilor aferente managementului cantitativ si calitativ al apei Recuperarea costurilor pentru managementul calitatii apelor se realizeaza printr-un sistem de contributii specifice de gospodarire a apelor aferente activitatilor specifice: Analiza de recuperare a costurilor se va realiza in 2 etape principale: 154 . Definirea costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor Costuri financiare de administrare a resursei de apa: reprezinta totalitatea costurilor efectuate pentru managementul cantitatii resurselor de apa si managementul calitatii resurselor de apa si includ costurile de operare. intretinere.de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.

9).Stabilirea unui cuantum al contributiei pentru folosintele ce desfasoara activitati ce ar putea produce poluarea apelor subterane. Etapa 2. indicatori ai mineralizarii. .Distributia costurilor pe categorii de surse si utilizatori. poluanti specifici.Definirea coeficientilor de ”toxicitate” aferenti poluantilor/grupelor de poluantii chimici generali (nutrienti. . Subetape: . care sa duca la sustinerea financiara necesara mentinerii in siguranta si dezvoltarii Sistemului National de Gospodarire a Apelor. Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica. . substante organice.Evaluarea costurilor de resursa propriu zise.Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. materii in suspensie).Evaluarea incarcarilor totale de substante poluante primite.Evaluarea contributiei aferente primirii de substante poluante prin divizarea costurilor totale la cantitatea echivalenta a parametrului de referinta. 155 .Dimensionarea contributiilor aferente primirii in apele de suprafata a poluantilor/grupurilor de poluanti in functie de gradul toxicitate. . . Redimensionarea cuantumului contributiilor activitatilor de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale a contributiilor pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. In anul 2010 se va reglementa si implementa mecanismul economico – financiar in domeniul managementului cantitativ si calitativ al apelor in conformitate cu cu cerintele Directivei Cadru Apa (art. .Dimensionarea lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul necesarului Normativului de Intretinere si Reparatii aferent infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a apelor.Defalcarea cheltuielilor pe activitatile generatoare de cost definite pentru managamentul cantitatii resurselor de apa. .Stabilirea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. . . substante prioritare in raport cu parametrul de referinta (materii in suspensie). .Determinarea costurilor aferente activitatilor generatoare de cost defininite pentru managementul calitatii resurselor de apa. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice precum si aferente celorlalte activitati definite Subetape: .Dimensionarea coeficientilor de risc pentru utilizatori.

a serviciilor de alimentare cu apa si apa uzata. il reprezinta sectorul care vizeaza "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata". calitatea apei potabile in toate aglomerarile umane.S. criteriu pe baza caruia se atribuie eligibilitate unui proiect. De asemenea. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. canalizare si epurare Cadru general Primul si cel mai important domeniu de interventie. in cazul acesta. pentru a depasi eventualele probleme administrative. canalizare si epurare  Promovarea sistemelor integrate de apă si apă uzată într-o abordare regională. precum si eficientizarea serviciilor publice de apa si canalizare. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. imbunatatirea calitatii cursurilor de apa si a gradului de gospodarire a namolurilor (provenite de la statiile de epurare a apelor uzate). pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A.C. capacitatea profesionala si manageriala. pentru gestionarea implementarii masurilor de investitii. master planul trebuie sa redea solutiile tehnice viabile si de dezvoltare. adoptata de Consiliile Locale. Masuri in sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa . cu investitii axate pe extinederea si modernizarea retelelor de apa si canalizare. construirea de statii de epurare. la tarife accesibile. Obiectivele majore ale acestei axe urmaresc sa asigure servicii de apa si canalizare. Consiliile Judetene.Masuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa. In conditiile legii. operatorii sunt incurajati sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa. Operatorii servicii de alimentare cu apa. din cadrul POS Mediu. b) contract de parteneriat public-privat Beneficiarii eligili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autoritatile Locale (Consilii Judetene si Locale) in colaborare cu Operatorii regionali (societati comerciale detinute de Unitatile Administrativ Teritoriale asociate in Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara). contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. dupa caz.R. precum si in functie de tarifele si serviciile furnizate de acesta. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. performantele tehnice si financiare. precum si crearea de structuri eficiente de management al apei. Acordarea finantarii in sectorul de apa este conditionata de infiintarea Operatorilor Regionali si a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara. se stabileste la nivelul fiecarui Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). urmărind astfel maximalizarea eficientei costurilor prin realizarea de economii la 156 .N. In acest fel. Operatorii regionali sunt considerati eligibili in baza unui set de criterii privind marimea. Totodata. Master planul are scopul de a stabili si prioritiza nevoile si investitiile in realizarea lucrarii cu costuri cat mai mici.

Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii si eficienţei din punct de vedere al costului a infrastructurii locale de apă si a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. Analiza economico . a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă si a unei dezvoltări regionale echilibrate. Costul Prim Dinamic a fost calculat separat pentru costurile de O&I / de investitii / totale respectiv pentru serviciul de alimentare cu apa si ape uzate. bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. a operaţiunilor. Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă si apă uzată. pentru ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul il va percepe utilizatorilor Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă si calitate în oferirea de servicii publice locale. si canalizarii. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze si să dezvolte un program de investiţii comun. dar si pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. optimizarea costurilor de investiţii globale si cele de operare induse de asemenea investiţii. infrastructura sistemelor de alimentare cu apa .. la calitatea cerută si la tarife acceptabile. pe termen lung. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare si unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. Situatia CPD la nivelul intregii tari nu este uniforma . prin investiţii si promovarea de operaţiuni independente. respectiv costul asociat serviciilor de alimentare cu apa. care are o valoare actuala curenta foarte mare. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat si/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operationale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului si pot fi consultate la Consiliile Judetene sau la Ministerul Mediului – Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale 157 . de asemenea. Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. exprimate in euro/ m3 de apa distribuita sau tratata. respectiv in unele judete in mediul urban poate fi mai mic fata de cel aferent altor judete datorita impactului proiectului finantat prin ISPA.   scară. Corelarea costurilor investitiilor cu serviciile de apa are la baza Costul Prim Dinamic CPD – indicator pe baza caruia se face calculul pentru recuperarea totala a costurilor pentru toate investitiile si costurile de operare si intretinere. canalizare si epurare va trebui sa genereze costuri de investitie minime si. Pentru a realiza acest lucru. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). sa genereze costuri de operare minime.financiara in contextul Master Planului realizeaza un calcul al costurilor si costurile de operare si intretinere asociate cu proiectele identificate in programul de investitii pe 30 de ani.

. cu modificarile si completarile ulterioare. cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei.9.(1) din Legea apelor nr.utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante impurificatoare. Masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului sunt impuse in mod similar si in zonele cu protectie sanitara cu regim sever si in zonele de protectie cu regim de restrictie. .1). 158 . dar cu interzicerea: .utilizarii ingrasamintelor naturale. In zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: . economice si sociale. ca urmare a activitatii umane.08. . in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor de apa.depozitarea de materiale.activitatile mentionate pentru perimetrele de protectie hidrogeologica si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie.utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza intr-un timp mai scurt de 10 zile. pentru orice fel de culturi. constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila in conformitate cu art.aplicarea culturilor care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale. In zonele de protectie pentru captarile de apa pentru potabilizare existente la nivel national (prezentate in cap. 5 alin. modificata si completata de Legea 112/2006 si a HG 930/11. . conform legislatiei in vigoare. . se impun masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului. . pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei. In capitolul 4 s-a prezentat situatia instituirii zonelor de protectie pentru captarile de apa de subterana pentru utilizarea in scop potabil. 107/1996. etc.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica pentru sursele de ape subterane sau de suprafata. 5.irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. 310/2004. In zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie terenurile pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora.3 Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman Instituirea zonelor de protectie se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii apelor nr.recoltarea ghetii.amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. in acest sens fiind necesare masuri de instituire a zonelor de protectie. precum si adaparea animalelor.pescuitul si scaldatul. . se instituie zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica. . In jurul lucrarilor de captare. Se observa ca exista captari de apa care nu au zone de protectie asigurata (60 % pentru captarile de suprafata si 15 % pentru captarile din subteran). . . precum si captarile aferente acestora.excavatii de orice fel.pasunatul.

107/1996. iar masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural. precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile.1) se concretizeaza in urmatoarele tipuri de activitati si masuri: Controlul respectarii cerintelor din avizele si autorizatiile de gospodarirea apelor. avand in vedere situatia preexistenta in zona de amplasament. respectiv autorizatia de gospodarire a apelor.  amplasarea de platforme de gunoi. In cazul in care in aceste zone nu poate fi asigurata protectia sanitara. chiar epurate complet. neepurate sau insuficient epurate.  executarea de foraje pentru prospectiuni.  amplasarea de unitati care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare. containere cu deseuri.  depozitarea. Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare).  amplasarea de unitati zootehnice. modificata si completat prin Legea 310/2004.  executarea de descopertari prin care stratul acoperitor. avizul/autorizatia de gospodarire a apelor se va acorda numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu este fezabila nici o alta solutie de alimentare cu apa. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. Directiile de Apa acorda avizul. respectiv cele de stabilire a conditiilor pentru prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea apelor nr. 8. drenuri si foraje.4 Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masurile pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte populatie. pentru captarile de ape destinate alimentarii cu apa potabila. parte componenta a Retelei Nationale de Observatii si Masuratori pentru Gospodarirea Apelor si a Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”. in conformitate cu normele din HG 930/2005. cresterii animalelor si depozitarii de gunoaie animale. Directiile de Ape intocmesc si tin la zi evidenta zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din bazinele/spatiile hidrografice. precum si in baza Ordinului 661/2006 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor si Ordinului 662/2006 159  . protector al acviferului este indepartat. stationarea sau introducerea in subteran a substantelor poluante. explorari si exploatari de petrol. gaze.- irigarii cu ape uzate. industrie si agricultura (prezentate in cap. etc. Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica nationala. 9.  efectuarea de irigatii cu ape uzate. In perimetrele de protectie hidrogeologica se interzic:  evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier.

52 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulteriore. organizeaza si desfasoara pe bazine hidrografice activitatea de gospodarire unitara. in conditiile legii. exercitat prin Ministerul Mediului. potrivit Art. Avizul de gospodarire a apelor se emite. Functionarea folosintei de apa este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor. in cazul în care se constata nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor reglementati prin autorizatie. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene in domeniul apelor si conformarea la termenele stabilite a folosintelor de apa. precum si prin personalul de specialitate al Administratiei Nationale "Apele Romane" de la nivelul celor 11 Directii de Apa si Sistemelor de Gospodarirea Apelor (SGA). Apele Romane. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa. de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale in ceea ce priveste valorile parametrilor de capat . Administratia Nationala “Apele Romane” avizeaza/autorizeaza folosintele construite pe ape sau in legatura cu apele in scopul gospodaririi rationale a resurselor de apa si al protectiei acestora impotriva epuizarii si poluarii. in calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. care se suporta de catre titular. indicatori de calitate). 4. respectiv. emite avizul si autorizatia de gospodarire a apelor. 661/2006 si trebuie sa se bazeze pe studii hidrologice. acte care reglementeaza legatura cu resursa de apa. Apele din domeniul public se dau in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane" de catre Ministerul Mediului. indicatorii de capat privind prelevarea apei (cantitate apa prelevata) si evacuarea apelor uzate (volume. in interdependenta cu principiile gospodaririi apelor si asigurarii dezvoltarii durabile.N. controlul activitatii de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarirea apelor se realizeaza de catre personalul imputernicit al autoritatii centrale pentru gospodarirea apelor. in temeiul Art. in baza documentatiilor de fundamentare a solicitarii intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. iar pe parcursul functionarii acesteia. Autoritatea publica centrala poate institui un regim de supraveghere speciala. rationala si complexa a apelor si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale in acest domeniu. stabileste regimul de folosire a resurselor de apa de catre folosinte. 107/1996. 662/2006. este un drept exclusiv al Guvernului. cu exceptia apelor geotermale. Ministerul Mediului elaboreaza strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor. autoritatea din domeniul apelor aplica penalitati pentru depasirea valorilor reglementate. Conform Legii apelor nr. in baza Ordinului nr. A. prin unitati de profil.107 din Legea 160 . indiferent de forma de proprietate. art. Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor. in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanta de Urgenta 73/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 400/2005 privind infiintarea si functionarea Administratiei Nationale “Apele Romane”. Coordonarea si monitorizarea activitatii de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor se organizeaza si se exercita de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului prin personalul propriu.

Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului. se efectueaza controalele planificate. La nivelul SGA-urilor si Directiilor de Ape se elaboreaza Planuri de restrictii in folosirea apei in perioade deficitare (seceta) . 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supra exploatarii resursei. art. In cadrul Birourilor de Inspectie Teritoriala a Apelor de la nivelul ANAR. care se negociaza in vederea aprobarii cu Directiile de Apa si/sau ANAR. Modul in care se desfasoara controlul activitatii de gospodarire a apelor este inspectia realizata prin controale planificate. tematice si comune pentru activitatile de prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea Apelor 107/1996. Activitatile constau in analiza cerintelor de apa ale beneficiarilor in functie de realizarile anilor anteriori si de solicitarile de resurse de apă. surse de finantare.107/1996. normele de consum se propun de utilizatorii de apa. Directiilor de Apa si SGA-urilor. In baza dispozitiilor transmise de MM si ANAR se desfasoara controalele tematice si comune. secetei. 161  . Controale planificate. Nerealizarea lucrarilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sanctiuni. Ordinul MAPM/1997 – Intocmirea planului de seceta. Conform art. Conform Legii apelor nr. si se desfasoara in baza dispozitiilor primite din partea MM si ANAR. precum si retragerea actului de reglementare. MM si ANAR sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. De asemenea. prin compartimente de specialitate. Controalele comune se desfasoara impreuna cu reprezentanti ai MM. 107/1996. precum si conditiile de aplicare a restrictiilor temporare de folosire a resurselor de apa. 12. termene de conformare. Programele de etapizare cuprind lucrari si masuri. dupa caz. ANAR. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. a lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele se realizeaza de catre SGA-uri. Scopul este realizarea unei gospodariri operative a resurselor de apa si asigurarii integrala cu apa a folosintelor. Verificarea activitatii folosintelor de apa se realizeaza prin actiuni de control periodice efectuate de catre ANAR. OUG nr. Activitatea de control presupune deplasare in teren la utilizatorii de apa. se avizeaza de ministerele de resort si se aproba de MM. OUG nr. Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. recirculare si folosire repetata. pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente.Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. 13 si 14 din Legea apelor 107/1996. utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. Directii de Apa si SGA-uri. la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite. Procedural. activitatile de monitoring al utilizatorilor de apa.96/2006 privind intocmirea regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare. controale tematice si controale comune. au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare. Legea nr. concretizandu-se prin intocmirea unui raport de activitate. acestea intcomesc programe de etapizare care cuprind lucrarile si masurile necesar a fi executate in vederea protectiei calitatii apelor.21/2004 privind sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si Ordin nr. responsabilii de realizare a masurilor si efectul masurii aplicate. Garda de Mediu si Agentiile Regionale de Protectia Mediului.

documentele de autorizare si pe baza informatiilor colectate de la nivelul Directiilor de Apa.958 16. Euro (Anexa 9.3 Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Cantitatile de poluanti necesare a fi reduse prin implementarea masurilor de baza (Figura 9.12 Total 8837. Astfel se vor reduce cantitatile de poluanti in perioada 2006-2015 cu 162 .924 13. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.1) au fost estimate la circa 8837 mil.5 Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Stabilirea masurilor pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor s-a facut avand in vedere informatiile din documentele strategice si legislative. 3.58 Extinderea / modernizarea statiilor de epurare 1451.471 26.e. precum si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate. Agentiilor Regionale si Judetene de Protectia Mediului. Efluentul realizat prin aplicarea acestor masuri trebuie sa respecte standardul de calitate a apelor uzate prevazut in NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2002. Nr.6). 1 2 3 4 Masura Reabilitarea/modernizarea retelelor de canalizare Extinderea retelelor de canalizare Cheltuieli de investitie mil.5) au fost estimate conform “Metodologiei de evaluare a masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane”.43 Construirea de noi statii de epurare 2308. Cheltuielile de investitii au fost obtinute prin insumarea costurilor de investitii ale masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme (aglomerari umane >2000 l. pentru realizarea conformarii din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE. Sistemelor de Gospodarirea Apelor.e. Tabel 1).4.9.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la aglomerari umane – aglomerari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti si aglomerari cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti Lucrarile necesare pentru colectarea si epurarea apelor uzate de la aglomerarile umane constau in reabilitarea. crt.755 3850. si aglomerari umane <2000 l. care au sistem de colectare centralizat / statii de epurare) cu termen de conformare 2015. operatorilor de servicii publice pentru apa.118 100 Tabel 9. agentilor economici. modernizarea si extinderea retelelor de canalizare a apelor uzate. Euro (%) 1225.87 43.

Figura 9.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale Masurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la activitatile industriale au fost stabilite avand in vedere reducerea poluarii provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislatiei in vigoare. respectiv cele care se refera la:  Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii inlocuita prin Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii. deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerarile fara sisteme de colectare se transforma in poluare punctiforma.31% fosfor total. concentratiile pentru unii poluanti (substante organice si nutrienti) ar putea creste in unele situatii.5 Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .81% . 84.  Directiva privind controlul si prevenirea integrata a poluarii 96/61/EC (IPPC). 59.cca.efluentii de la aglomerari umane din Romania Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerarile umane cu evacuare in corpul de apa de suprafata.materii in suspensie. 163 .86% azot total si 67. 77. Masurile sunt asociate cu implementarea cerintelor directivelor europene in domeniu.98% CBO5. 68.41% CCO-Cr.  Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II).

precum si cele ale legislatiei romanesti de transpunere prezentata in Anexa 9.  Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deseurilor. produselor finite si intermediarilor. 164 .  Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. etc. sistematizarea si construirea retelelor de canalizare.  Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deseurilor.  Lucrari pentru sistemul de canalizare ape uzate (reabilitarea. imbunatatirea functionarii trepetelor de epurare mecanica. ecologizarea depozitelor de combustibili. reabilitarea captarilor din malul raurilor. introducerea de tehnologii noi de preepurare.  Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului.  Lucrari pentru statiile de epurare a apelor uzate (imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectiile de productie. etc. sistematizarea/securizarea depozitelor de substante periculoase. chimica si biologica din statiile de epurare a efluentului general al unitatii.  Introducerea tehnologiilor curate si a BAT-urilor specifice fiecarei industrii (reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. etc).1. masurile de baza pentru unitatile industriale apartin urmatoarelor familii de masuri:  Lucrari aferente sistemului de alimentare cu apa bruta si potabila (executia lucrarilor pentru captarea apei brute.). implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate. construirea/reactivarea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare.).  Masuri pentru situatiile de poluari accidentale (implementarea sistemului de alertare – raspuns in caz de poluari accidentale.  Implementarea managementul deseurilor (introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. Avand in vedere cerintele de implementare ale legislatiei europeane mai sus mentionata.). modernizarea tehnologiilor.).  Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. recircularea / recuperarea solventilor. imbunatatirea sistemului de masurare a debitelor pe gurile de evacuare a apelor uzate in resursele de apa etc.  Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase. monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in raului receptor. modernizarea statiei de producere a apei demineralizate. valorificarea / eliminarea namolului rezultat de la statia de epurare. inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri. instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. dotarea cu echipamente si utilaje pentru situatii de interventie. reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice.  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. construirea de noi halde de desuri solide sau inchiderea celor neconforme. etc. instruirea personalului. Directiva 80/68/CEE privind privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase. etc. contorizarea debitului de apa de alimentare. modificata prin Directiva 98/15/CE. construirea sistemului separativ de colectare a apelor uzate si apelor pluviale. modernizarea / construirea sistemului de evacuare a apelor uzate.).

etc.36%). .).84%). a masurilor cuprinse in programele de etapizare 9anexe la autorizatiile de gospodarirea apelor) si planurile de actiune (anexe la autorizatiile de mediu si autorizatiile integrate de mediu). industria fabricarii celulozei. Figura 9.67%). Masurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se refera la efluentii de la statiile de epurare.6.33%). consultanta si asistenta tehnica. hartiei si a produselor din hartie (3.26%).30%). precum si la descarcarile directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane.6 si in Figuraura 9. Alte tipuri de masuri (studii de cercetare si proiecte. industria minera si extractiva (16. repartizate pe sectoare industriale dupa cum urmeaza: industria energetica (35.efluentii de la activitatile industriale din Romania 165 .27%) si alte industrii (7. industria de prelucrare a titeiului. cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (14.04%).6. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare bazin/spatiu hidrografic in Anexa 9.594 milioane Euro. pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale”. industria alimentara si a bauturilor (1. industria chimica (13. industria metalurgica (2. Inventarul masurilor de baza pentru activitatile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activitati specifice sectoarelor industriale din bazinele / spatiile hidrografice. Cheltuielile de investitii pentru implementarea cerintelor Directivelor Europene asociate unitatilor industriale au fost obtinute prin insumarea costurilor masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme si au valoarea de 1297.93%). Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . Costurile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru surse de poluare punctiforme industriale au fost preluate din programele de etapizare sau proiecte (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). industria reciclarii deseurilor (5. Daca nu au fost disponibile astfel de informatii s-a recurs la estimarea costurilor utilizand costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial.

ca parte a programului de masuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic. In aceasta metodologie se prezinta o strategie globala de stabilire a masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura. masurile de baza pentru fermele zootehnice apartin urmatoarelor familii de masuri: 3. dezinfectie) – in cazul evacuarii in apele de suprafata. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a elaborat o “Metodologie privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. in situatia in care aceste costuri nu au fost disponibile. De asemenea.6. Masurile de baza stabilite pentru fiecare ferma zootehnica identificata ca fiind presiune semnificativa sunt prezentate la nivelul anului 2006 si au termene de finalizare perioada 2007.4.45 milioane Euro. 3.1. Numarul unitatilor zootehnice la nivel national pentru care s-au stabilit masuri de baza este de 259. in concordanta cu cerintele Directivei Cadru.Constructia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate si utilizarea lor ca apa de spalare si/sau irigare. legislatia mai sus mentionata. avand in vedere presiunile existente. acestea conformandu-se cu legislatia in vigoare.2015 (Anexa 9.2. metodologia are in vedere stabilirea programului de masuri pentru presiunile punctiforme si difuze din agricultura exercitate la nivelul apelor de suprafata.7.5. 3.Alte tipuri de masuri. repartizate la nivelul 166 . 3. Din totalul de 545 unitati zootehnice 282 unitati se afla sub incidenta cerintelor Directivei IPPC. avand in vedere eventualele perioade de tranzitie obtinute de unitatiile cu instalatii IPPC. De asemenea. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare masura in parte a fost preluat din programul de etapizare Anexat la autorizatiile de gospodarirea apelor sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei de mediu sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei integrate de mediu. acestea au fost estimate utilizand costurile unitare specifice din metodologia ANAR Avand in vedere.Constructia/reabilitarea platformelor de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate. Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile agricole In vederea stabilirii masurilor.Aplicarea BAT .Constructia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate. acolo unde au fost disponibile. 3. treapta biologica. 3.Constructia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea statiei de epurare (treapta mecanica. costurile de investitii au fost preluate din programele de etapizare si de conformare sau din documentatia diverselor proiecte. 3.Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdictie a aplicarii.6).IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu crestere intensiva a porcilor si pasarilor. precum si la nivel apelor subterane. eventual treapta tertiara. exista un numar de 286 unitati zootehnice pentru care nu s-au stabilit masuri de baza. Costul total al investitiilor necesare pentru implementarea masurilor la nivelul fermelor zootehnice este de 84. De asemenea.3.

De asemenea. substante organice CCO-Cr.8 Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania 167 .bazinelor/spatiilor hidrografice conform Anexei 9.6 si la nivel national conform Figurii 9. CBO5.8 se prezinta centralizat la nivel national reducerea incarcarii de poluanti (materii in suspensie – MTS. in Figura 9. reziduu fix. Figura 9.7. nutrienti) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea masurilor de baza propuse.7 Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Figura 9.

9. Intrucat multe din substantele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei Cadru Apa) se regasesc in listele de substante periculoase (lista I si II) din legislatia Uniunii Europene. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor de tip injectii de ape in subteran.6 Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor 107/1996 modificata si completata de Legea 310/2004. masurile pentru reducerea poluarii cu substante prioritare raspund cerintelor de implementare a urmatoarelor Directive Europene: 168 . Anexa 1a . 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor”. Competentele de emitere a avizului de gospodarirea apelor si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru pentru injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime. din motive naturale. m.7. a apelor uzate industriale. 48 alin(1). lit. ca si a apelor de mina sau de zacamant pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente. este permisa doar injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime care. si pe baza unor studii speciale. sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie. 8. emisiilor si pierderilor de substante prioritare si a celor de eliminare a evacuarilor. in straturi de foarte mare adancime. In acest context. 9. Evacuarile directe in apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativa este interzisa si prin HG nr. mentioneaza faptul ca avizarea / autorizarea se acorda pentru lucrari. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. Conform art. pentru care este necesara emiterea avizului si autorizatiei de gospodarirea apelor”. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protectia apelor de suprafata si subterane si de a imbunatati mediul acvatic prin aplicarea masurilor de reducere progresiva a evacuarilor. nu sunt permise evacuari directe in apele subterane. mentionam ca la nivelul tarii nu au fost identificate unitati industriale care evacueaza ape uzate direct in apele subterane. apartine Administratiei Nationale “Apele Romane” (nivel central).“Lista lucrarilor si categoriilor de activitati desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. Avizarea / autorizarea de catre ANAR se face numai in baza avizului emis de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru injectarea. indiferent de marimea debitului. In decembrie 2008 a intrat in vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substantele prioritare/prioritar periculoase si care inlocuieste Anexa X a Directivei Cadru Apa. Ordinul nr. art.

169 . Potrivit HG 351/2005. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE. De asemenea.  Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. Programul nu se aplica evacuarilor de efluenti menajeri proveniti de la locuinte izolate neracordate la un sistem de canalizare si situate in afara zonelor de protectie sanitara. care ar putea contine una sau mai multe substante periculoase (lista I si II) si substante prioritare/prioritar periculoase. unitatile care evacueaza astfel de substante se afla si sub incidenta altor directive privind poluarea industriala (Directiva IPPC.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si Directivele “fiice” 82/176/CEE. trebuie sa fie autorizata din punct de vedere al gospodaririi apelor. in cele mai multe cazuri. Intrucat. apele uzate evacuate din statiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. emisiilor. in concordanta cu prevederile HG 351/2005. masurile care se aplica se refera. 662/2006 si 661/2006). surselor punctiforme sau difuze care evacueaza una sau mai multe din substantele periculoase (lista I. pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase. programul se aplica tuturor utilizarilor industriale de apa. cat si pentru schimbarile tehnologice in procesul de productie in vederea reducerii/eliminarii evacuarilor. Directiva Consiliului nr. orice evacuare directa sau indirecta in resursele de apa.12. vizeaza apele uzate industriale epurate sau neepurate. 84/491/CEE si 86/280/CEE. potrivit dispozitiilor Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. programele de reducere/eliminare a poluarii cu substante periculoase si substante prioritare/prioritar periculoase sunt incluse in masurile prezentate detaliat in sub-capitolele 9.  Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. transpusa in legislatia din Romania prin HG 53/2009. Autorizatia de gospodarirea apelor specifica valorile limita maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile si grupele de substante periculoase si de substante prioritare/prioritar periculoase. Astfel. Aceste programe includ masuri aplicabile atat pentru epurarea apelor uzate. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. evacuari care trebuie reglementate prin dispozitii speciale care sa nu fie mai putin stricte decat cele prevazute in prezentul program de actiune. 83/513/CEE. precum si apele de suprafata si apele subterane. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptata a evacuarilor. Directiva SEVESO II). avand in vedere substantele specifice tipului de activitate.5 si Anexa 9. evacuarilor de materiale continand substante radioactive si evacuarilor de apa uzata in apele maritime prin conducte. O alta masura importanta este obligativitatea realizarii automonitoringului apelor uzate epurate evacuate de catre unitatile care evacueaza astfel de substante. in special. Programele de reducere sau de eliminare a poluarii cu astfel de substante sunt incluse in programele de etapizare anexate autorizatiei de gospodarire a apelor (conform OM nr. 9. la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT).1. 84/156/CEE. II) si din substantele prioritare/prioritar periculoase) in apele de suprafata si subterane si in canalizare.

170 . aplicarea codului de Bune Practici Agricole. cuprinde totodata. in conformitate cu cerintele Directivei 2008/105/CE. urmand a fi transpusa si implementata Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate a Mediului in domeniul apei. a fost adoptata. dar si la cunoasterea emisiilor din diverse surse de poluare. iar emisiile trebuie tratate la sursa. 9. subterane si ape uzate evacuate. La nivelul intregii tari (Tabel 9. Avand in vedere ca poluarea chimica a apelor de suprafata reprezinta o amenintare atat pentru mediul acvatic cat si pentru sanatatea umana.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. In cadrul politicii comunitare in domeniul mediului.finantarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul National de Dezvoltare 2007-2013.4). Anexa nr. industriale si a siturilor industriale abandonate.15 aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. masurile pentru reducerea concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme si difuze de poluare in vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii starii chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apa). BEI.imprumuturi interne si externe (ex. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regionala) cu cofinantare privata si nationala. studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. . intr-un mod cat mai eficient din punct de vedere economic si al mediului. insa se iau in considerare si urmatoarele surse de finantare: . Aceste masuri se axeaza in primul rand pe studii de solutie in vederea ecologizarii arealurilor miniere. se deruleaza o serie de activitati care vor conduce la o cunoastere mai buna a starii corpurilor de apa din punct de vedere chimic. etc. s-au propus si masuri suplimentare in vederea reducerii cantitatilor de substante prioritare/prioritar periculoase. In situatia in care masurile de baza nu au fost suficiente. Investitiile in sectorul industrial vor fi finantate in special din sursele proprii ale agentilor economici. pentru aplicarea masurilor de baza necesare reducerii/eliminarii de substante prioritare/prioritar periculoase sunt prevazute costuri in valoare de 924.In Romania la nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 334 unitati industriale care intra sub incidenta Directivei Consiliului nr. monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. Banca Mondiala.15. ca o masura prioritara. Aceeasi abordare este prevazuta si pentru sursele difuze de poluare. Astfel. a carui obiectiv principal este obtinerea unei stari chimice bune a apelor de suprafata prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substantele prioritare si pentru o serie de alti poluanti. Euro.Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. . iar substantele pentru care s-au luat aceste masuri se regasesc in Anexa 9. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. Masurile aplicate in vederea reducerii substantelor prioritare/prioritar periculoase au fost stabilite pentru un numar de 175 surse punctuale/unitati industriale. vor trebui identificate cauzele poluarii. BERD.6 mil.

7 20. alti micropoluanti organici 14 Metale grele. alti micropoluanti organici 30 Metale grele 8 Metale grele 175 Costul masurilor de baza (mil. rezultatele obtinute in urma derularii acestor activitati au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a masurilor de reducere a concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic.6 Tabel 9.8 924. Acest lucru se va oglindi in urmatorul Plan de Management Bazinal. Tot in cadrul politicii comunitare in domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane si care va sta la baza actualizarii caracterizarii in conformitate cu Art.4 31.2 117.9 5. surse/unitati ce aplica Tip de substante masuri in prioritare/prioritar vederea periculoase reducerii SPP 39 Metale grele. alti micropoluanti organici 3 Metale grele 12 Metale grele. unitati Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Total 39 14 70 9 41 6 9 26 19 100 11 334 Nr.Bazin/Spatiu Hidrografic Nr.5 al Directivei Cadru Apa si a Directivei 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii.4 4. alti micropoluanti organici 6 Metale grele 9 Metale grele 41 Metale grele 6 Metale grele. Euro) 216.2 4. Pe langa avantajul cunoasterii mai exacte a starii corpurilor de apa.1 29.4 Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC La nivel european este in curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec in conformitate cu Art.4 a Directivei EQS cu ajutorul caruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare.6 1. odata cu modernizarea sistemului de monitorizare si adaptarea acestuia la cerintele Directivei Cadru Apa. 171 .1 357.2 136. alti micropoluanti organici 7 Metale grele.

9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masurile pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale se refera in special la implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare si la implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale. De asemenea, masuri pentru prevenirea poluarilor accidentale sunt incluse programul de masuri aferent sectorului industrial, in concordanta cu cerintele Directivei SEVESO II (sub-capitolul 9.1).  Implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare Organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare este realizata in conformitate cu prevederile OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si a Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta activitate are la baza Planurile elaborate la nivelul fiecarui bazin hidrografic, cat si planurile proprii ale unitatilor potential poluatoare si ale folosintelor de apa. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale” este precizat in Ordinul MAPPM nr. 278/1997. Scopul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este de a preveni poluarile accidentale si de a asigura managementul optim al situatiilor de criza ce se ivesc in cazul producerii acestora. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea si interventia rapida pentru combaterea poluarilor accidentale. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a resurselor de apa este avizat de Comitetul de Bazin al Directiilor de Apa. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa. Filialele bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" acorda asistenta tehnica folosintelor de apa, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Astfel au fost stabilite planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru 843 utilizatori de apa.  Implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale In Romania functioneaza in baza Ordinului ministrului nr. 226/2006, Sistemul de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul International pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluari accidentale majore transfrontiere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare in caz de poluare accidentala este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populatiei prin factorii de raspundere, atat in caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cat si in caz de poluari accidentale majore cu efect transfrontier, conform regulamentelor cu statele vecine. In situatia poluarilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile in vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinarii factorilor raspunzatori, stabilirii masurilor de prevenire si pregatire pentru interventii. De asemenea, Sistemul coordoneaza si/sau realizeaza actiuni operative de monitorizare a undei poluante, 172

limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantului, luarii unor masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic, precum si de prevenire a altor consecinte. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de baza, cuprinzand Sisteme de Gospodarire a Apelor, intermediare - respectiv Directiile de Apa ale A.N. « Apele Romane » si nivelul superior, format din A.N. « Apele Romane » si Ministerul Mediului care asigura si rolul de Centru International de Alarmare in caz de Poluari Accidentale - CIPA-ROM (PIAC). La nivelul bazinului Dunarii, functioneaza Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general cresterea sigurantei si protectia mediului in cazul unei poluari accidentale prin furnizarea rapida de informatii tarilor riverane afectate. Acest sistem a devenit operational in anul 1997 si functioneaza, in prezent, in toate tarile dunarene. Acest sistem are urmatoarele scopuri: - comunicarea informatiilor privind schimbarile brusce in caracteristicile apei, cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluari accidentale sau de modificari neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundatiile); - asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnational si national, cuprinzand atat cursul major al Dunarii, cat si afluentii. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul tarilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevazute cu un Centru Principal International de Alarmare (PIAC) care intra in structura retelei transnationale de informare in caz de poluari sau situatii de urgenta. Un rol important in identificarea eventualelor fenomene de poluari accidentale il are implementarea Programului National DESWAT. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania, in vederea stabilirii unui Centru national si a 11 centre bazinale pentru prgnoze hidrologice. Astfel, in cadrul acestui proiect se vor moderniza si automatiza 685 statii pentru masurarea nivelului si debitului apei, precipitatiilor, temperatura apei si aerului, 46 statii pentru determinarea calitatii apei (pentru masurarea pH, oxigenul dizolvat, potential REDOX, conductivitate, turbiditate), 289 telepluviometre si 155 statii pentru masurarea debitului. Valoarea acestor echipamente se ridica la 63,41 mil. RON. De asemenea, proiectul WATMAN se deruleaza in scopul realizarii unor centre la nivelul celor 11 bazine hidrografice pentru interventii de urgenta in caz de inundatii si poluari accidentale. Centrele vor fi dotate cu echipamente special de interventie in valoare de 59 milioane USD. In relatiile bilaterale cu tarile vecine sunt in vigoare acorduri in domeniul gospodaririi apelor in context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de actiuni si activitati specifice ce se deruleaza pentru prevenirea, limitarea poluarilor accidentale si eliminarea efectelor poluarilor accidentale deja produse, precum si pentru sistarea lor.

173

9.9 Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apa (art. 4) si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului de masuri, au fost prezentate detaliat la inceputul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei s-au luat in considerare doua scenarii şi anume:  Scenariul de baza ce presupune luarea de masuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calitatii apei in conformitate cu prevederile acestora;  Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de baza pentru atingerea in 2015 a starii bune/a potentialului ecologic bun a apelor in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.

Figura 9.9 - Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu In capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative, iar in capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorita:  poluarii cu substante organice;  poluarii cu nutrienti;  poluarii cu substante periculoase;  presiunilor hidromorfologice. Masurile de baza pentru reducerea poluarii cu substante organice, a poluarii cu nutrienti si a poluarii cu substante periculoase au fost prezentate in sub-capitolele 9.1, 9.5 si 9.7. O etapa importanta este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizarii apei pe baza scenariilor de dezvoltare pana in 174

anul 2015, in vederea stabilirii unui program de masuri coerent si integrat, pentru corpurile de apa care risca sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. In aceasta etapa s-au elaborat scenarii de prognoza a calitaţii apelor pentru anul 2015 in vederea stabilirii impactului cantitativ al masurilor de baza ce se vor implementa, utilizand modelarea matematica pentru nutrienti si substante organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea masurilor suplimentare faţa de scenariul de baza a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente starii bune a corpurilor de apa pentru nutrienti si substante organice.  Masuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de reglementari. Dintre aceste masuri de baza mentionam urmatoarele: - Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007; - Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii; - Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de lucrari hidrotehnice; - Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului; - Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrarile hidrotehnice, debit necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pentru ecosistemele acvatice in aval de lacurile de acumulare. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. 64(1), detinatorii de lucrari hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare) sunt obligati sa asigure in aval debitele necesare folosintelor, precum si debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Se mentioneaza ca, in acest moment, in Romania nu exista un act normativ care sa reglementeze valoarea acestui debit ecologic. In etapa actuala, in elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%.) si 10% Q (debitul mediu multianual). In etapele urmatoare se vor realiza studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. In acest sens, pentru urmatoarea etapa este necesara realizarea unui normativ care sa reglementeze valorile debitului ecologic. Mentionam ca in prezent, debitul care trebuie asigurat in avalul lucrarilor hidrotehnice transversale trebuie sa respecte conditiile din actele de reglementare privind gospodarirea apelor, avand in vedere asigurarea functionarii ecosistemelor acvatice in aval de lucrarea hidrotehnica (debit ecologic/salubru), precum si asigurarea debitelor pentru celelalte folosinte de apa (debit de servitute). Daca in actele de reglementare din domeniul gospodaririi apelor este prevazuta asigurarea unui debit mai mare decat 175

2. 176 .PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura 9. Prin masuri de restaurare se definesc masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB).11). este necesara mentinerea valorilor autorizate. Asigurarea si mentinerea debitului ecologic va trebui sa tina cont totodata si de fezabilitatea tehnica a masurii aplicate. Analiza corpurilor de apa in vederea stablirii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza astfel: 1. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale care nu vor atinge starea ecologica buna (SEB) in 2015 sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 (Figura 9. Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu.valoarea minima mai sus mentionata a debitului ecologic. Masurile de atenuare ale efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB). Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun . In cadrul testului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate s-au identificat masurile necesare in vederea atingerii starii bune/potentialului ecologic bun. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. Asigurarea debitului minim necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pe corpurile de apa din avalul constructiilor hidrotehnice trebuie sa aibe in vedere o stransa corelare intre masurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate in amonte de bararea transversala si starea ecologica determinata pe corpul de apa din aval. ţinând cont şi de aportul de bazin. implicit a conservarii si dezvoltarii ecosistemelor acvatice. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice. In situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval.10). pe baza unor studii bine fundamentate si de a caror rezultate se va tine cont in autorizatiile emise.

Selectarea masurilor de restaurare si planificare a obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor care conduc la atingerea PEB.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB 177 .10.11. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosintelor de apa si asupra mediului in general Este fezabil din punct de vedere tehnic sa se implementeze aceste masuri pana in 2012 implicand costuri nedisproportionate? NU Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale DA Atingerea PEB in 2015 Atingerea PEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9.Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea masurilor pentru a restaura conditiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale Aceste masuri sunt tehnic fezabile si nu au costuri disproportionate pentru a fi operationale in 2012? DA Atingerea SEB in 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9.

Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:  restaurarea zonelor umede: foste balti. se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu 178 . renaturare maluri.8). economice si de mediu. balti.  realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrarile de barare transversala a cursului de apa. masuri rezultate in urma desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (sub-capitolul 6. bolovanis. pietris.  restaurarea proceselor naturale. ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea ecologica buna functie de tipul corpului de apa. care vizeaza realizarea unui pescuit rational si repopularea in cazul unor specii in declin etc. Masurile rezultate in urma parcurgerii etapelor testului de desemnare se pot modifica in functie de progresul tehnic si dezvoltarea noilor tehnologii. In acest Plan de Management s-a avut in vedere o serie intreaga de propuneri de masuri (Tabel 6. pot fi luate masuri specifice functie de tipul de specie. In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta s-au propus studii de specialitate. Masurile de renaturare a raurilor se refera in general la urmatoarele tipuri/categorii:  restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. pe langa renaturarea elementelor peisajului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor. prezentate anterior.3) trebuie refacut la fiecare 6 ani. meandre/brate secundare.  masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii. In aceasta etapa. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (cap. nisip.  restaurarea reliefului din lunca inundabila. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural in cazul refacerii conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:  indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut.3). Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar.7).In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.  restaurarea albiei: vaduri. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate cu prioritate pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare (Anexa 9. el depinzand de modificarile sociale. De asemenea. 6. Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor.

Astfel. regularizarea scurgerii minime. .reducerea sedimentarii spontane prin utilizarea epiurilor. sunt stabilite si masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. atat in amonte. De asemenea. cat si in aval de barierele transversale (datorita existentei speciilor migratoare pe afluenti). O alta categorie importanta de masuri o reprezinta masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. in general. odata cu cresterea confidentei in evaluarea starii/potentialului ecologic. . fezabilitate si a studiilor pilot. s-a considerat ca nu este prioritar. Acest document prezinta tipurile de masuri necesare pentru asigurarea navigatiei in conditii de siguranta precum si asigurarea conformitatii cu cerintele de mediu: . in aceasta etapa refacerea conectivitatii longitudinale.imbunatatiri ale scurgerii apei in zonele de confluenta cu afluentii si reconectarea canalelor laterale. dragarea si refacerea cantitatii de sedimente in sectiunile erodate. se va reanaliza eficienta masurilor implementate si eventual se vor propune si alte masuri care sa asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa afectate de presiunile hidromorfologice. In al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag sa fie revizuit pentru barajele cu inaltimi mai mari de15 m. cu referire la standardele privind emisiile viitoare datorate transportului pe apa. Mentionam. Documentul final a fost adoptat în decembrie 2007/ianuarie 2008 . In aceasta etapa s-a avut in vedere. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR).limitarea schimbarii regimului scurgerii (schimbari graduale ale vitezei) pe sectoare .transformarea albiei pentru asigurarea senalului navigabil (asigurarea adancimii minime). precum si controlul vitezei. studii de fezabilitate si proiecte pilot. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. In cazul in care rezultatele activitatilor de monitoring au evidentiat prezenta unor specii de pesti migratori.inaltimea mai mare de 15 m. Tinand cont de aceste aspecte. o prioritizare a masurilor care sa asigure in primul rand conectivitatea longitudinala in cazul bararilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori. in general au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. dragajului si re-aranjarea sedimentelor (autodragarea). sisteme de propulsare (noi tehnici). . precum si odata cu finalizarea studiilor de cercetare. 179 . in al doilea ciclu de planificare. "Declaraţia comună" este un document ghid pentru menţinerea căii navigabile existente şi dezvoltarea infrastructurii caii navigabile viitoare care sa aiba in vedere protecţia mediului riveran şi a condiţiilor si proceselor necesare care conduc la o dezvoltare durabilă a navigatiei interioare (incluzând întreţinerea infrastructurii existente şi dezvoltarea de noi proiecte de navigatie). ca pe plan european.). proiectarea vapoarelor (studii privind materialele. inca din timpul fazei de proiectare. Comisia Internationala a Bazinului Raului Sava (SRBC) au avut initiativa de a elabora „Declaratia Comuna privind principiile directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii (Joint Statement on Guiding Principles for the Development of Inland Navigation and Environmental Protection in the Danube River Basin)”. se recomanda aplicarea unor principii general valabile in cazul unor proiecte de navigatie. forma etc. Comisia Dunarii (DC).

care au dus la importante modificări morfologice şi hidrologice în ultimele decenii. In Romania. dragarea sau re-asezarea materialului. acestea urmand a fi suportate din diverse surse de finantare cum ar fi bugetul de stat. la nivel national au fost stabilite 33 de masuri privind refacerea conectivitatii laterale. stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea debitelor ecologice. imbunatatirea granulometriei). Identificarea corpurilor de apa la Dunare ca si CAPM a fost evaluată tinand cont de modificarile hidromorfologice cauzate de alterarile fizice. asigurand implementarea practica a recomandarilor ce decurg din declaratia comuna mai sus mentionata. una dintre masurile identificate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este studierea si identificarea solutiilor tehnic fezabile pentru refacerea conectivitatii longitudinale a Dunarii pentru barajele Portile de Fier I si II avand in vedere asigurarea migratiei sturionilor. De asemenea.- oprirea tendintelor de eroziune/sedimentare ale canalului principal (constructia de epiuri. Costurile investitiilor pentru masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale au fost estimate la circa 54. Sinteza masurilor pentru reducerea presiunilor hidromorfologice la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.8. precum si de aparare impotriva inundatiilor. la nivel national a fost elaborat studiul de cercetare “Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul românesc al Luncii Dunării". Ministerul Transporturilor a fost parte in acest proces de elaborare a principiilor directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii. Pentru fluviul Dunărea pe teritoriul românesc.892 mil. Acest studiu propune reconectarea unor parti din lunca inundabila a Dunarii. la modificari ale habitatelorsi mai ales la afectarea biotei. precum si de la consiliile locale. de către un consorţiu condus de Institutul Naţional "Delta Dunării".12 sunt ilustrate masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale. ca masura de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice semnificative de intrerupere a conectivitatii laterale. de schimbarile substantiale in caracter si pe scară largă. asigurarea unei latimi variabile a raului. avand in vedere atingerea obiectivelor de mediu propuse. activităţi sociale şi economice au jucat un rol important. dotarea pragurilor de fund cu canal in panta pentru migrarea ihtiofaunei. fonduri europene. La nivel national s-au identificat un numar de 119 masuri de restabilire a conectivitatii longitudinale acestea insemnand realizarea de pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Acest tip de masuri se refera la restaurarea meandrelor sau a 180 .556 ha). precum si estimarea costurilor pentru realizarea acestora sunt prezentate in Anexa 9. in contextul cooperarii internationale. In Figura 9. De asemenea. a conectivitatii laterale precum si alte tipuri de masuri necesare a fi luate in bazinele/spatiile hidrografice din Romania. schimbari profunde şi ireversibile. Euro. In acest sens. Intreruperea conectivitatii longitudinale (barajele Portile de Fier I si II) si a celei laterale (indiguiri pe mai mult de 80 % din sectorul inferior) au condus la pierderea zonelor umede şi a luncii inundabile (473. surse proprii ale agentilor economici implicate. indepartarea barierelor transversale.

Euro. precum si de la alti factori implicati. Costurile acestor masuri au fost estimate la 80. a albiei si a habitatelor. Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii analizelor cost-eficienta si cost beneficiu.795 mil. costuri care se preconizeaza a fi suportate de la bugetul de stat. la nivel national au fost stabilite un total de 284 masuri suplimentare si instrumentelor suport de realizare a acestora pentru reducerea presiunilor hidromorfologice. lucrari de stabilizare maluri si lucrari de decolmatare si igienizare.bugetul de stat si local. Pentru a realiza prognoza calitaţii apelor in anul 2015 la nivel de bazin/spatiu hidrografic. se propun masuri suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole. precum si diversificarea structurii malului.569 mil. repopulari cu pesti din familia ciprinidelor. conduce la stabilirea unui program de masuri care sa asigure atingerea obiectivele de mediu. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de subbzaine. Euro. fonduri europene. Asadar. Euro. al caror cost total de investitie se preconizeaza a fi de 260.  Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. din fonduri proprii de la diversi agenti economici. 4.334 mil.. 181 . dar si aglomerarilor umane. agenti economici. studii de fezabilitate privind refacerea conectivitatii verticale in conditiile in care in zona au fost executate canale de desecare si indiguiri pentru redarea terenurilor in circuitul agricol. la preturile estimate la nivelul anului 2009. respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele de mediu conform art.5 si obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. refacerea sau crearea unor noi zone umede pentru anumite incinte. In ceea ce priveste alte tipuri de masuri pentru reducerea efectelor alterarilor hidromorfologice. precum si pentru alterarile hidromorfologice (tratate in paragrafele precedente).7 ale Directivei Cadru Apa. Costurile masurilor de refacere a conectivitatii laterale se estimeaza la aproximativ 125. au fost identificate 132 de masuri. costuri preconizate a fi obtinute din diverse surse de finantare precum . credite externe. respectiv corpurile de apa stabilite la Capitolul 3. din fonduri europene. s-a utilizat modelarea matematica cu ajutorul a doua modele de calitate a apei (modelele WaQ si QUAL2K).consolidare vegetativa prin insamantare cu ierburi perene. acestea constand in restaurarea structurii zonei riverane .bratelor secundare.4-4. etc. protejarea malurilor prin plantatii de arbori. surse proprii.

in 182 . avand in vedere scenariile propuse la nivelul Districtului Hidrografic International al Fluviului Dunarea s-a aplicat modelul MONERIS.13. precum si a celor aferente anului 2015.Starea corpului de apa Masuri suplimentare Masuri de baza Corpuri / Grup corpuri de apa /subbazin Figura 9. luand in considerare imisiile si emisiile aferente surselor de poluare punctuale. avand in vedere cele 4 probleme semnificative de gospodarirea apelor identificate au fost inventariate masuri suplimentare aplicabile presiunilor semnificative. industriale si pluviale. difuze cât şi fondul natural. Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Modelul WaQ (Water Quality) prognozeaza calitatea apei din punct de vedere al nutrientilor (azot total si fosfor total).Imbunatatirea functionarii sistemelor de colectare a apelor uzate prin realizarea de sisteme de canalizare separate sau combinate (dupa caz) pentru apele uzate menajere. pentru evaluarea emisiilor de nutrienti actuale. in special aglomerarilor umane si activitatilor agricole si industriale. Modelul QUAL2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplica pentru prognoza calitatii apelor din punct de vedere al poluarii cu substante organice.Imbunatatirea functionarii statiei de epurare privind indepartarea nutrientilor si substantelor organice prin aplicarea unor procedee avansate si performante. precum si instrumente de selectare a prioritaţilor in stabilirea masurilor suplimentare de reducere a poluarii. Pentru apele de suprafata. De asemenea. Instrumentele de modelare enumerate mai sus au condus la inventarierea masurilor suplimentare aferente corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu in 2015. Rezultatele aplicarii modelarii calitatii in anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului masurilor de baza. Referitor la problematica poluarii. s-au inventariat masurile aplicabile. precum si imbunatatirea avansata a proceselor de preepurare de la statiile de epurare a unitatilor chimice care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare a aglomerarii.  Pentru aglomerarile umane Masurile suplimentare aplicate in cazul reducerii poluarii de la aglomerarile umane se refera in principal la: . . precum si cu alti poluanti.

Detergenti si Produse de curatenie in Europa) si statele semnatare ale Conventiei. De asemenea. s-a stabilit necesitatea elaborarii in cursul anului 2010 a unui act de reglementare national care sa precizeze conditiile in care se va reduce continutul de fosfati din detergentii de spalat rufe pana in anul 2013. Regulamentului CE nr. precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania. aspect de altfel amplu dezbatut la nivelul Uniunii Europene. poate cauza probleme de eutrofizare.22% la 8. Alte masuri mentionate in Anexa VI B a DCA – masuri institutionale si administrative. reducerea continutului de fosfati din detergentii de spalat rufe cu 80-90% pana in anul 2013 (Rezolutia celei de-a 10-a intalniri a ICPDR. In perioada 2008 . la nivelul Districtului International al Dunarii. in anul 2008 tendinta de descrestere a continuat. December 2008).- vederea realizarii unor concentratii de poluanti sub limita legiferata conform HG 352/2005.3%. In luna noiembrie 2009. in vederea realizarii unui acord pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. Realizarea de sisteme centralizate de canalizare si epurare pentru aglomerarile mai mici de 2000 l. Totodata. a procentului de fosfati utilizat la fiecare spalare. recomandarea Comisiei Europene este de a introduce masuri specifice nationale pentru reducerea progresiva a fosfatilor din detergent sau restricţii privind utilizarea acestora (art. Tendinta descrescatoare este un indicator al faptului ca producatorii de detergenti fara fosfati nu vor resimti un efort financiar suplimentar deosebit (estimat in Europa la cca.47%). In vederea reducerii presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste poluarea cu nutrienti. 183 . acestia producand si comercializand deja astfel de produse. Conform studiului privind evolutia concentratiei de fosfati din detergentii pentru masinile de spalat automate realizat de catre Gfk Romania si Pricewaterhouse Coopers Romania in perioada 2005-2007. etc. procentului de fosfati ajungand la doar 5. conform rezolutiei ICPDR. in cadrul intalnirii organizata de Ministerul Mediului cu producatori de detergenti din Romania. la termene devansate fata de cele stabilite de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii nu mentioneaza in mod explicit obligativitatea de a comercializa detergenti fara fosfati. 16(1). in special detergenti in care fosfatii sunt inlocuiti cu zeoliti.e. si anume introducerea si comercializarea pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati.2009. Ministerul Mediului a initiat cateva intalniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM). s-a analizat si posibilitatea promovarii unui instrument legislativ in Romania. precum si cu alte autoritati responsabile pentru implementarea Regulamentului 648/2004. Principala preocupare a utilizării fosfatului în detergenţi este aceea că poate conduce la un exces de nutrienţi în mediul acvatic care. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea a agreat impreuna cu AISE (Asociatia Internationala pentru Sapunuri. printre care si Romania. 20%).reducerea fosfatilor din detergentii de spalare pana in anul 2013. pe langa masurile tehnice de imbunatatire a calitatii efluentului evacuat de la statiile de epurare si aplicarea Codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole. la rândul său. instrumente economice fiscale. s-a constatat o scadere semnificativa. de aproximativ 45% (de la 15. Desi.

precum si a siturilor industrial abandonate. etc.Modernizarea / extinderea statiei de epurare pentru realizarea unor eficiente crescute de reducere a substantelor prioritare/prioritar periculoase si a altor poluanti pana la valori sub limita legiferata de HG 351/2005 si HG 352/2005. mentinerea terenurilor necultivate.monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa.Reabilitarea / construirea sistemului de colectare a apelor pluviale in sistem separativ fata de apele uzate menajere si industriale. precum si un plan de finantare. aplicarea codului de bune conditii agricole si de mediu si a altor coduri de buna practica in ferme. conversia a terenurilor arabile in pasuni.Aplicarea modelului MONERIS si a scenariului privind reducerea continutului de fosfati din detergenti. instruiri pentru fermieri. iar masurile propuse se refera la: aplicarea codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile. reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor. .  Pentru industrie In vederea reducerii poluarii de la activitatile industriale s-au aplicat masuri suplimentare de tipul: . aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizarii/poluarii cu produse fitosanitare. privind utilizarea utilizarea pesticidelor. subterane si ape uzate evacuate. a evidentiat faptul ca se preconizeaza o reducere de cca 20.aplicarea codului de Bune Practici Agricole pentru zonele ne-vulnerabile. Masurile din cadrul Axei 2 vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al suprafetelor agricole. . . cat si al celor forestiere.Remedirea terenurilor puternic poluate in urma activitatilor industriale. Alt scopuri ale acestui sprijin sunt: mentinerea sistemelor agricole cu 184 .  Pentru agricultura La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt necesare masuri suplimentare pentru activitatile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apa. Acest sprijin are la baza Programul National de Dezvoltare Rurala care acopera o perioada de 7 ani (2007 –2013) si care contine axele si masurile propuse pentru fiecare axa. in special cele din industria miniera. . aplicarea agriculturii organice. protejarea corpurilor de apa impotriva poluarii cu pesticide.studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. apei si solului. reducerea eroziunii solului. restaurarea si intretinerea zonelor umede. Unul dintre scopurile sprijinului prevazut pentru axa 2 este de a acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si protejarea florei si faunei salbatice. . Implementarea masurilor necesare a fi luate de catre fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in conformitate cu Regulamentul nr.8 % din emisia actuala de fosfor a Romaniei prin aplicarea acestei masuri. 1698/2005 Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala. realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor.

valoare naturala inalta; sustinerea retelei Natura 2000; indeplinirea obligatiilor prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati; atenuarea efectelor schimbarilor climatice. In Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la reducerea riscului poluarii apelor (cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare. Axa 2 a PNDR are o valoare totala de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezinta aportul FEADR. In continuare se prezinta cateva masuri de dezvoltare rurala legate de managementul apei: investitii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor, realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa, mentinerea terenurilor necultivate, conversia a terenurilor arabile in pasuni, restaurarea si intretinetrea zonelor umede, conservarea solului (reducerea araturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi sustinute prin FEADR. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual si pe hectar de suprafata agricola utilizata, pentru a compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate in urma punerii in aplicare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reteaua Natura 2000) si 2000/60/CE (Directiva Cadru Apa). Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel european vor fi adoptate pana la sfarsitul anului 2009. Se specifica ca utilizarea acestui articol in programul de dezvoltare rurala cere ca programul de masuri al Planului de Management sa fie stabilit. Se precizeaza ca odata cu prevederea sprijinului masurile devin obligatorii. Intrucat in PNDR nu este prevazuta o alocatie financiara pentru aplicarea acestui articol este putin probabil ca acest sprijin sa se acorde pana in 2013. In cazul in care acest sprijin se va acorda pana in 2013, sunt identificate zonele/sub-bazinele unde este necesar a se implementa masurile specifice, putandu-se chiar realiza un addendum la programul de masuri. Aplicarea masurilor Art. 38 trebuie sa aiba in vedere, de asemenea o negociere intre autoritatile de gospodarirea apelor si fermieri si autoritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala, avand in vedere acceptanta acestor masuri. In cazul ariilor naturale protejate, pentru buna implementarea a prevederilor Directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE sunt necesare masuri suplimentare in domeniile:  conservarea habitatelor dependente de apa;  conservarea speciilor dependente de apa;  utilizarea durabila a resurselor;  management si administratie. Aceste masuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbarilor climatice, a fenomenului de eutrofizare in corpurile de apa precum 185

si protectia corpurilor de apa subterane. In acelasi timp este necesara o cunoastere mai buna a situatiei pe teren privind distributia spatiala a habitatelor si speciilor. O alta categorie de masuri sunt cele care contribuie la scaderea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor protejate si riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea si cresterea suprafetelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesara coordonarea activitatii institutiilor interesate si diminuarea situatiilor conflictuale intre acestea. In Anexa 9.9 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. Aceste masuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate si aprobate pana in prezent i ariile naturale protejate, finnd introduse doar acele masuri care au legatura cu habitatele si speciile direct dependente de apa. Referitor la problema poluarii cu nutrienti si substante periculoase, se precizeaza ca atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa aferente Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii si Marii Negre va depinde de masurile ce se vor implementa atat la nivel national, cat mai ales la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. Se precizeaza ca, aplicarea scenariilor avand la baza masurile stabilite in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii si agreate de statele dunarene, au evidentiat ca starea buna a apelor costiere nu va putea fi atinsa in anul 2015, fiind necesare eforturi ulterioare (a se vedea cap. 9.10). Apele subterane Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanti, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2015 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul: - realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerari umane (<2000 le); - aplicarea programelor de actiune si a codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile; - aplicarea agriculturii organice, etc. Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare .  Analiza cost-eficienta in vederea prioritizarii masurilor Analiza Cost Eficienta in contextul Planurilor de Management pe bazine hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop prioritizarea masurilor suplimentare cu gradul cel mai inalt de eficienta in planul elementelor biologice de calitate. 186

Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu au fost selectate cele mai relevante masuri suplimentare care in combinatie cu masurile de baza conduc la atingerea obiectivelor. Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” masuri in scopul atingerii starii bune a fost realizata pentru corpurile de apa de suprafata. Problematicile apelor subterane sunt partial acoperite de o serie de masuri si instrumente care pot fi aplicate atat pentru apele de suprafata cat si pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate in zone cu poluare difuza Analiza cost eficienta a fost realizata intr-o succesiune de 5 etape: - selectarea sistemului de masuri suplimentare pe baza presiunilor identificate ; - clasificarea efectului masurilor suplimentare in planul elementelor biologice de calitate ; - evaluarea efectulului masurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienti, substante organice si substante prioritar periculoase din surse punctiforme si difuze, precum si a masurilor aferente alterarilor hidromorfologice; - prioritizarea masurilor in baza raportului " cost eficienta "; - analiza masurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de vedere al atingerii obiectivelor Astfel la nivel national au fost identificate un numar de 222 masuri suplimentare aferente surselor de poluare si alterarilor hidromorfologice la nivelul a 59 subbazine hidrografice. Pentru evaluarea eficientei masurilor suplimentare au fost considerate principalele grupuri de indicatori definiti in Anexa V a Directivei Cadru a Apei (fitoplancton, fitobentos/macrofite, macronevertebrate, ihtiofauna. Efectul in planul elementelor biologice de calitate a fost impartit in 3 clase (accentuat; mediu; scăzut). O analiza a acestui efect releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice au gradul cel mai inalt de eficienta. Pentru a completa criteriul cost eficienta, au fost evaluate costurile aferente implementarii masurilor suplimentare inventariate. Astfel, au fost estimate costurile directe aferente masurilor suplimentare incluzand aici costurile de investitii, de operare si intretinere, precum si costurile indirecte. Costurile indirecte au fost estimate la modul calitativ (in special la masurile structurale pe hidromorfologie - scara de pesti, indepartare praguri, renaturare). Prioritizarea masurilor suplimentare pe baza criteriului cost eficienta nu releva o situatie relativ uniforma la nivelul tuturor sub-bazinelor hidrografice, datorita costului specific diferit al acestor masuri. Intr-o ultima etapa a fost realizata o analiza masurilor suplimentare prioritizate in baza criteriului cost – eficienta la scara subbazinului hidrografic, din punct de vedere al probabilitatii de implementare a masurilor pana in 2012 si al impactului acestora in plan indirect, tradus prin evaluarea calitativa a costurilor indirecte. A fost realizat astfel un raport logic care arata cu ce investitie si pe ce perioada obiectivele de mediu pot fi atinse. Astfel este definit un criteriu de prioritizare si analiza a posibilitatii de implementare a masurilor. Identificarea unei singure si optime solutii s-a dovedit dificila, pentru ca unele costuri si probabilitatea atingerii tintei pot fi doar evaluate calitativ. 187

Analiza cost-eficienta realizata la nivelul fiecarui subbazin hidrografic este prezentata in Anexa 9.23 Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice. In Anexa 9.10 se prezinta masurile suplimentare identificate pe baza analizei costeficienta si instrumentele aplicate la la nivelul corpurilor de apa, precum si costul asociat acestora, pentru diminuarea efectelor poluantilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu la nivelul sub-bazinelor hidrografice din Romania. Astfel au fost identificate un numar total de 222 masuri suplimentare si 261 instrumente de aplicare / sprijinire a acestora, in scopul atingerii starii bune / potentialului ecologic bun ale corpurilor de apa. Costul total necesar realizarii masurilor suplimentare si aplicarii instrumentelor suport de realizare a acestora se estimeaza la 584,220 mil. Euro. Finantarea masurilor suplimentare se va asigura astfel: 41,42% din fonduri europene, 23,13% din fonduri de la bugetul de stat, 17,53% din fonduri de la bugetul local si 17,92% din surse proprii ale agentilor economici. 9.10 Masuri pentru reducerea poluarii apelor marine Fluviul Dunarea este colectorul si emisarul catre Marea Neagra a tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti din tarile riverane, afectand calitatea apelor Dunarii si deltei sale, dar si zona costiera a Marii Negre. Astfel, starea calitatii apelor costiere si marine romanesti este determinata, in principal, de Fluviul Dunarea care transporta cantitati importante de poluanti care provin din tot bazinul Dunarii, sursele semnificative de poluare locale situate pe tarmul romanesc al Marii Negre si sursele situate pe tarmul ucrainean al Marii Negre (consecinta a directiei predominante N-S a curentilor marini). In prezent starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunatatit datorita reducerii dupa anul 1990 a activitatilor economice din tarile centrale si est-europene din bazinul Dunarii si modernizarii statiilor de epurare ale aglomerarilor umane si unitatilor industriale din Statele Membre ale UE, insa ecosistemele nu au atins situatia similara cu cea observata in anii ‟60, considerata a fi de referinta. Principalele probleme importante de gospodarirea apelor pentru apele costiere sunt: - Degradarea calitatii apei se datoreaza aportului de poluanti generat de activitatile antropice. Incarcarea cu substante poluante a apelor Dunarii a condus prin procesul de sedimentare in apele costiere la cresterea concentratiilor de nutrienti, metale grele si pesticide din sedimentele marine. De asemenea, directia predominanta N-S a curentilor marini favorizeaza dispersia in apele costiere romanesti a poluantilor proveniti din sectorul ucrainean al Marii Negre. - Eutrofizarea a constituit cauza principala a dezechilibrului ecologic al Marii Negre cu precadere in sectorul nord-vestic si vestic. Modificarea starii trofice a apelor costiere romanesti s-a datorat aportului de nutrienti al fluviului Dunarea. Aportul surselor locale de poluare la eutrofizarea apelor costiere romanesti a fost nesemnificativ in comparatie cu aportul Dunarii, acestea avand numai impact local. Astfel, cercetarile au evidentiat ca incarcarile de fosfor total transportat de Dunare in Marea Neagra sunt corelate cu concentratiile de ortofosfati din apele costiere din zona Constanta. - Procesul de reducere a biodiversitatii manifestat mai ales in cazul sistemului DunareDelta Dunarii-Marea Neagra a fost cauzat de diferite tipuri de presiuni care de cele 188

Capitolul V. 29 kt/an fosfor total. masuri care au fost prezentate in capitolul XI.3 – 0. aglomerari umane si industrie si vor produce un risc de neatingere a obiectivelor de mediu daca nu se vor lua masuri efective. Investigatii recente au evidentiat faptul ca situatia ecologica in partea de nord-vest a zonei costiere a Marii Negre s-a imbunatatit incepand cu anii ‟90 datorita reducerii iincarcarilor de nutrienti aduse de fluviul Dunarea. O sursa importanta de poluare a zonei costiere si a mediului marin o constituie poluarea cu ape uzate menajere. dezvoltarea economica viitoare in regiunea bazinului Dunarii va conduce la cresterea incarcarilor de nutrienti proveniti din agricultura.4 % din cantitatea de nutrienti cu care contribuie Dunarea la Marea Neagra.. aportul emisiilor de nutrienti din sectorul romanesc al Marii Negre este foarte redus comparativ cu aportul fluviului Dunarea. cantitatile de poluanti colectate de catre Dunare din tot bazinul reprezinta o presiune semnificativa pentru apele costiere romanesti.5%). reprezentand numai 0. ca fiind cu 20% mai mare decat cel din anii 1960. etc. In ceea ce priveste reducerea incarcarii de azot. Scenariile de baza estimate cu modelul MONERIS au aratat ca reducerea incarcarii de fosfor in bazinul Marii Negre pana la 23. la care se adauga presiunile chimice si hidromorfologice (lucrarile de indiguire) existente pe sectorul romanesc al Dunarii.5kt/an (20% reducere) va asigura in anul 2015 conditiile ca ecosistemele sa atinga situatia similara cu cea observata in anii ‟60. precum si Anexele nr. sursele de poluare semnificative ale apei Marii Negre din sectorul romanesc sunt descrise in Planul de Management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral. ceea ce reprezinta inca cu 40% mai mult decat situatia din 1960. Emisiile de azot si fosfor in fluviul Dunarea contribuie la eutrofizarea partii de nord-vest a Marii Negre.3 . avand in vedere ca Dunarea la intrarea in tara prezinta caracteristici fizicochimice si biologice modificate. 11. reziduuri si deseuri (produse petroliere. fiind cauzata in principal de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare (consecinta a realizarii de lucrari hidrotehnice in tot bazinul Dunarii) si reducerii nisipului biogen datorita scaderii populatiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor costiere. Evaluarea reducerii biodiversitatii pentru sistemul Dunare-Delta Dunarii-Marea Neagra s-a analizat in relatie de cauzalitate si cu presiunile din sectoarele superior si mijlociu al Dunarii. Astfel. Eroziunea costiera afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului romanesc). Se poate concluziona ca masurile de baza luate pana in anul 189 . a fost estimat pe baza scenariilor MONERIS la nivelul Districtului International al fluviului Dunarii. considerata a fi de referinta. Se precizeaza ca. etc. efectele acestora cumulandu-se. in special cele necesare implemetarii legislatiei europene in domeniul apelor. Nivelul total al incarcarii de fosfor evacuat in Marea Neagra de catre Dunare. nutrienti (azot si fosfor). substante periculoase. Referitor la contributia fluviului Dunarea cu nutrienti la Marea Neagra in perioada 1988-2005.- mai multe ori actioneaza sinergic.15 ale aceluiasi plan. 468 kt/an azot si cca. Aceste surse punctiforme de poluare vor aplica pana in anul 2015 masuri de reducere a poluarii cu substante organice. Totusi. substante chimice periculoase. respectiv a zonelor costiere. aceasta va ajunge in anul 2015 la 419kt/an (reducere 10.11. se specifica ca aceasta este estimata la cca. In ceea ce priveste poluarea chimica a mediului marin.) provenite de la nave care tranziteaza porturile si care navigheaza pe Marea Neagra.

De asemenea.2015 pentru reducerea poluarii cu azot nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor si ca atare sunt necesare aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.  Modernizarea si extinderea statiilor de epurare ale unitatilor industriale. deosebit de importante sunt aspectele privind poluarea marina provenita de la nave. 1882/2003. iar tarile dunarene membre ale UE trebuie sa aplice un nivel de epurare care sa asigure indepartarea nutrientilor pentru aglomerarile umane cu mai mult de 10. amendata de Directiva 98/15/EC si de Regulamentul (CE) nr. precum si in cadrul Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. Ritmurile de realizare ale acestor obiective sunt prevazute.  Utilizarea in bazinul Dunarii a detergentilor fara fosfati. Un rol important. precum si reducerea emisiilor de substante poluante prin aplicarea BAT. Directiva IPPC.. In vederea rezolvarii problemelor mentionate anterior. Directiva SEVESO). in Romania se propune implementarea urmatoarelor masuri si instrumente:  Dezvoltarea si cresterea rolului relatiilor internationale in domeniul apelor cu tarile vecine si cu tarile din bazinul Dunarii si Bazinul Marii Negre in vederea luarii de masuri pentru reducerea impactului antropic. avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directivele privind poluarea industriala (in special. Aderarea Romaniei la UE a condus la considerarea ca zona sensibila a tot bazinului Dunarii.000 l.e. in conformitate cu cerintele Directivei Nitrati. reducere. control si supraveghere.interzicerea evacuarii de ape uzate neepurate de la bordul navelor in mediul marin (conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Cooperarea intre cele doua comisii a inceput in anul 1997 si a fost parafata prin semnarea unui Memorandum de Intelegere. Ritmurile de realizare a acestor obiective sunt stabilite in Documentul de Pozitie incheiat intre Romania si Comisia Europeana. De asemenea. datorita procesului de eutrofizare al Marii Negre. cu obiectivul global de a promova utilizarea durabila a marilor si conservarea ecosistemelor marine.  Implementarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile cu nitrati din surse agricole. transpusa prin HG 190 . modernizarea si realizarea de statii de epurare la nivelul aglomerarilor umane in conformitate cu prevederile strategiei nationale si cu cerintele Documentului de Pozitie – Capitolul 22 referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Romania a identificat tot teritoriul ca fiind zona sensibila. aspecte care sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene si care transpuse in legislatia romaneasca.  Transpunerea si implementarea prevederilor Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de actiune comunitara in domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) care va contribui in perioada 2015-2020 la protectia si conservarea mediului marin. in Documentul de Pozitie. conduc la implementarea masurilor de prevenire. Directiva 2006/11/CE. Astfel. dupa cum urmeaza: .  Extinderea. de asemenea. deosebit de importanta este cooperarea dintre Comisia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea avand in vedere imbunatatirea ecosistemului Marii Negre. avand intarirea colaborarii in cadrul Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii. in acest sens.

Construirea unei rampe ecologice pentru depozitarea deseurilor. 528/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 191 . modificata si completata de HG 352/2005). in Legea nr.Achizitionarea unei nave colectare multifunctionale. . 2 la Ordinul ministrului transporturilor.03. incinerarii deseurilor si adoptarii unor masuri speciale in ce priveste deseurile cu grad inalt de pericol cuprinse in Programul de guvernare. 876 din 01/08/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale. .Construirea unui incinerator pentru deseuri menajere si periculoase. . in vederea imbunatatirii protectiei mediului marin.Construirea unei statii de epurare a apelor uzate. modificata si completata de HG nr. 187/20. Nerespectarea conditilor de evacuare a apelor uzate si reziduurilor conduce la aplicarea de sanctiuni. raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi. inclusiv cele legate de prezenta materialelor imersate. In contextul actiunilor intreprinse pentru utilizarea si depozitarea in conditii ecologice a deseurilor industriale si din transport. proiectul privind mediul si infrastructura in Portul Constanta (al carui cost a fost estimat la suma de 30. 22/1999 privind administrarea porturilor si serviciile in porturi se aplica prevederile protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave (Anexa IV revizuita la MARPOL 73/78) prin care descarcarea apelor uzate in mare este interzisa. ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave. constructiilor si turismului nr.188/2002 (MO nr. cu anumite exceptii (regula 3).5 milioane Euro) cuprinde si o componenta privind ecologizarea Portului Constanta prin asigurarea depozitarii deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in port. . indiferent de originea lor. 322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii). De asemenea. prin imbunatatirea disponibilitatii si utilizarii instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii.diminuarea descarcarii deseurilor generate de nave si a reziduurilor de marfuri in apele nationale navigabile. La nivel national legislatia prevede masuri pentru reglementarea conditiilor de evacuare a ape uzate si reziduurilor de la bordul navelor. 893/2006).2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.reducerea riscurilor de poluare marina accidentala datorate evacuarilor de substante nocive in mediul marin. cum ar fi munitii. transpusa prin HG 1593/2002 privind aprobarea Planului national de pregatire. . cat si de pe litoral sau din estuare. Astfel. Aceasta componenta presupune realizarea urmatoarelor obiective: . conform HG nr. cu exceptia evacuarilor autorizate si a fluxurilor continue de poluare de origine terestra (Decizia nr. transpusa prin Ordinului ministrului transporturilor privind inlocuirea anexei nr. 2850/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 2000 de stabilire a unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarii marine accidentale sau deliberate. provenind atat de la nave. in special a descarcarilor ilegale de la navele care utilizeaza porturile romanesti. „apele uzate” sunt identificate ca o categorie suplimentara de deseuri a caror existenta trebuie notificata (Directiva 2007/71/CE a Comisiei din 13 decembrie 2007 de modificare a anexei II la Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor provenite din exploatarea navelor si a reziduurilor de incarcatura.

ANAR va pregati proiecte si aplicatii de finantare in conformitate cu prioritatile nationale. caracteristicile mediului marin.. Scopul masurilor ce vor fi promovate pe baza finantarii din fonduri de coeziune si nationale (270 mil Euro contributie comunitara si 59 mil Euro contributie nationala) este acela de stopare a eroziunii costiere şi protejarea valorii bunurilor şi cresterea siguranţei locuinţelor din această zonă.Elaborarea de studii privind protectia mediului. implementarea Master Planului pentru zonele costiere cu regim sever de protectie. respectiv sub Axa prioritara 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”.Descarcarea de pe nave si ambarcatiuni sau deversarea in mare a deseurilor de orice tip (menajere. avand in vedere accentuarea fenomenului de eroziune costiera. In calitate de beneficiar unic. 192 . Administraţia Naţională Apele Romane va beneficia de intervenţiile din cadrul acestei axe prioritare. o deosebita importanta o au si masurile pentru conservarea starii morfologice a litoralului romanesc al Marii Negre. . precum si spalarea tancurilor si deversarea reziduurilor petroliere in mare. extinderea studiilor in vederea intocmirii unui Master Plan de protectie costiera din zona nordica a Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” (sectorul Sulina – Corbu). De asemenea. chiar si temporar. Acestea se refera la: implementarea Master Plan-ului de protectie costiera “Studiu privind protectia si reabilitarea a tarmului sudic al Marii Negre in Romania”. De asemenea. in cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu. apa de balast etc. a caracteristicilor geofizice ale mediului (colectarea si distrugerea substratului pietros) si a celor biochimice ale apei. Investiţii complementare in cadrul Programului National de Protectie a Mării Negre vor fi sprijinite din imprumuturi externe şi vor acoperi litoralul nordic al Marii Negre.). .Orice activitate care ar putea pune in pericol siguranta elementelor de mediu protejate si a obiectivelor institutionale ale Rezervatiei. executarea lucrarilor de amenajare care conduc la imbunatatirea fluxului de sedimente transportate de Dunare. . materiale dragate. pe bratele Sulina si Chilia. sunt incluse obiective generale pentru protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre.Deversarea apelor menajere neepurate din perimetrul terestru al Rezervatiei. apa de santina. respectiv modificarea directa sau indirecta.Deversarea de reziduuri lichide si solide si introducerea oricaror substante care ar putea schimba. Pe langa masurile aferente reducerii poluarii mediului marin. rezervatia marina “ACVATORIUL LITORAL MARIN VAMA VECHE – 2 MAI” este protejata printr-un Regulament prin care se interzice: . prin orice mijloace.

Definirea scarii de evaluare. astfel s-a avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor in directa corelatie cu mediul.Evaluarea Costurilor si Beneficiilor. Analiza Cost Beneficiu (ACB) a fost luata in considerare cand toate masurile de baza si suplimentare necesare pentru atingerea starii ecologice au fost identificate si cuantificate.Prescreening-ul masurilor suplimentare. rezultatul analizei reprezinta o prioritizare a masurilor si nu o selectare a acestor in functie gradul cost-eficienta.4. reducerea riscului la inundatii. cunoscute si ca beneficii interne. respectiv îmbunatatirea starii ecosistemelor.1.Compararea costurilor si beneficiilor Toate masurile suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti. cat 193 . Analiza Cost Beneficiu Cadru general Analiza Cost Beneficiu in contextul Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop determinarea beneficiului net al unui program de masuri aplicabil la o anumita scara. Au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. de economii pentru activitatile care au legatura directa cu apa privind costurile de operare si întretinere (costuri evitate aferente tratarii suplimentare.4. . substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze. Pentru cuantificarea beneficiilor de mediu au fost realizate la nivel de subbazin fise de evaluare a beneficiilor de mediu aferente fiecarei masuri suplimentare identificate. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10. si 4. crearea conditiilor optime pentru activitati de turism si recreere.1. a conditiilor de sanatate. Aceasta evaluare implica atat identificarea aplicabilitatii beneficiului pentru masura. .10.1. EXCEPTII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU 10. cresteri ale productivitatii (piscicultura si acvacultura).5). din perspectiva beneficiului adus mediului. sinergia cu alte directive) si la prevenirea efectelor schimbarilor climatice. Beneficiile sunt reprezentate de beneficii externe. imbunatatirea curgerii/scurgerii apelor de suprafata). Abordare Analiza cost beneficiu a fost realizata intr-o succesiune de 4 etape astfel: . Intrucat masurile suplimentare au fost identificate ca fiind totalitatea masurilor fezabile care conduc la atingerea obiectivelor de mediu.. Analiza cost-beneficiu (ACB) este o analiza care are ca rezultat final justificarea aplicarii exceptilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. . La toate acestea se adauga contributiile la indeplinirea altor cerinte legale (ex. precum si masurile aferente alterarilor hidromorfologice rezultate in urma analizei cost eficienta au fost luate in analiza. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.

. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze pentru care se poate realiza o evaluare din punct de vedere al beneficiului direct (cost – venit). evaluat Raportul beneficiu/cost. Fiecare indicator de beneficiu a fost evaluat separat din punct de vedere al clasei de beneficiu adus de masura suplimentara. Evaluarea costurilor directe. . . Astfel. avandu-se in vedere 3 clase: ridicat (***). . beneficiile sunt aduse. aceste costuri sunt aferente numai masurilor suplimentare.contributie la indeplinirea altor cerinte legale.pescuitul. financiare (de investitie si operare si intretinere) – la modul cantitativ. .facilitati.costurile evitate aferente tratarii suplimentare. precum si o evaluare globala a raportului cost beneficiu tinand cont de beneficial monetar. Desi.sanatatea populatiei. creand in acest fel un dezechilibru prin prisma faptului ca. atat de masurile de baza cat si de cele suplimentare. . . A fost. S-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu. Compararea costurilor si beneficiilor ofera o analiza interpretativa din punct de vedere al completarii beneficiului de mediu cu beneficiul monetar (respectiv Valoarea Net Actualizata). costurile sunt calculate numai pentru masurile suplimentare. pentru 194 .valori de mediu necuantificabile. precum si costurilor indirecte – la modul calitativ. cat si pentru reducerea presiunilor asupra mediului aferente anumitor sectoare economice. . a fost realizata in cadrul analizei cost eficienta. masurile aferente sectorului agricol au beneficii de nivel mediu. rezultand pentru un numar de 162 cazuri un raport ≥ 1 . . Fisele de evaluare a beneficiilor de mediu de la nivelul subbazinelor se regasesc in Anexele 10.imbunatatirea functiilor ecosistemului.schimbari climatice. mediu (**). . Pentru un numar de 62 cazuri a rezultat un raport beneficiu cost ≤ 1. In urma analizarii acestora s-a constatat faptul ca au fost realizate fise. astfel. Pentru evaluarea beneficiilor de mediu s-au in vedere urmatorii parametrii: . iar cele referitoare la implementarea unor tehnologii noi in diverse sectoare industiale au beneficii de nivelscazut si mediu. In cadrul analizei de comparare a costurilor si beneficiilor a fost realizata o comparatie a costurilor si beneficiilor pentru toate masurile suplimentare care au parcurs analiza cost eficienta. atat pentru masurile aferente presiunilor hidromorfologice. .turismul si recreerea .protectia corpurilor de apa subterane. Indicatorul economic Valoare Net Actualizata a fost aplicat numai in cazul masurilor suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti. scazut(*).reducerea riscului la inundatii.2 ale Planurilor de management de la nivelul fiecarui bazin/ spatiu hidrografic.si impactul masurii din punct de vedere calitativ.imbunatatirea curgerii / scurgerii apelor de suprafata.

Masurile (cu exceptia celor care au fost analizate si aprobate cu factorii implicate/utilizatorii de apa la nivel local) vor face subiectul Art 4. 2027. 10. In acest caz s-a realizat o analiza din punct de vedere al suportabilitatii finaciare pana in 2021. astfel: Etapa 1 Proportionalitatea costurilor a fost evaluata prin compararea costurilor si beneficiilor plecand de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu. 195 . Analiza de disproportionalitate Cadru general Scopul general al analizei de disproportionalitate in contextul Planului de Management este de a preveni aplicarea de masuri nerealistice si exagerate care vor implica costuri sociale si economice mari. Astfel disproportionalitatea a fost analizata din punct de vedere al beneficiului (Raport Cost Beneficiu) si al sustinerii financiare si a fost aplicata excluziv masurilor suplimentare.4 pe criteriul disproportionalitatii finaciare (nu exista sustinere financiara). Analiza la nivelul tuturor Directiilor de Ape releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice.2. Masurile suplimentare aferente surselor de poluare de tip aglomerari umane si industrie ofera.beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si nu exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura respectiva va face subiectul exceptiilor de timp (respectiv aplicarea Art 4. in general.).1.4. Abordare Analiza de Disproportionalitate a fost elaborata intr-o succesiune de 2 etape. respectiv fluxul de venituri cheltuieli generat este negative. . respectiv valoarea nou creata in procesul de productie al sectorului economic agricultura. aplicarea agriculturii organice) ofera in general un raport Beneficiu/Cost > 1 in 2015.un numar de 62 masuri suplimentare aferente surselor de poluare a putut fi estimat un beneficiu monetar direct prin prisma indicatorului Valorii Net Actualizate. Etapa 2 . precum si masurile aferente surselor difuze agricole (aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele nevulnerabile.Proportionalitatea costurilor este evaluata proportional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind criteriul excedentului de la bugetul statului Costurile masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice au fost raportate la bugetul de stat. un raport Beneficiu/Cost <1 in 2015 datorita indicatorului Valoarea Net Actualizata. Costul masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole au fost raportate la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. astfel daca: beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura aferenta nu va face subiectul aplicarii exceptiilor .

precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. aceasta administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor. formatã din lacuri de acumulare. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterana. precum si alte masuri aferente alterarilor hidromorfologice nu este posibila in cadrul primuui ciclu de planificare datorita lipsei sustinerii financiare. se asigura de la bugetul de stat”. Astfel toate masurile aferente alterarilor hidromorfologice fac obiectul analizei acestora din punct de vedere al sustinerii financiare.107 masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii longitudinale cu o valoare de investitie totala de cca 13. la nivelul Directiilor de Ape au fost identificate: . prize de apa şi alte lucrãri specifice. . 196 . precum si cu o serie de instrumente conduc in totalitate la atingerea obiectivelor corpurilor de apa.79 de masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii laterale cu o valoare de investitie totala de cca 140 milioane Euro. In conformitate cu Hotararea Guvernului nr 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Nationale "Apele Romane". In conformitate cu Art 15 al HG 1176/2005. Lucrarile de investitii in anul 2009 aprobate si finantate de la bugetul statului s-au situat la un nivel de cca 35% fata de volumul de lucrari propus. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice Masurile suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice identificate in cadrul analizei cost . . refacerea. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau.” finanţarea activitãţilor de interes naţional şi social ………. diversificarea structurii malurilor) cu o valoare de investitie totala de 93. Aceste lucrari au in vedere in special refaceri ale lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si a lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrografice in care se produc frecvente inundatii la viituri si care au produs victime si pagube materiale insemnate in ultimii ani. canale. Astfel investitiile aferente masurilor privind alterarile hidromorfologice sunt necesare a fi finantate din surse bugetare. impreuna cu masurile de baza (acolo unde este cazul). Astfel.Aplicate la nivelul corpului de apa aceste masuri suplimentare pot conduce impreuna cu masurile de baza la justificarea exceptiilor.7 milioane Euro.66 alte tipuri de masuri hidromorfologice (ex. derivatii. Astfel ca finantarea masurilor de restaurare a conectivitatii longitudinale si laterale. diguri de apãrare impotriva inundatiilor.1 milioane Euro. In cadrul analizei cost beneficiu s-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu prin prisma parametrilor definiti in cadrul Fiselor de evaluare a beneficiilor de mediu realizate la nivelul subbazinelor hidrografice. .eficienta sunt masuri care impreuna cu masurile suplimentare aferente surselor de poluare punctiforme si difuze.

Euro raportat la numarul de comune situate in zonele vulnerabile.5 miliarde Euro .1. Raportat la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii (cca. Astfel. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate obiectivele de mediu sa fie atinse in cadrul actualului plan de management .2. care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani. 26. pe baza rezultatelor din actualele Planuri de Management. Procesul de stabilire al exceptiilor si implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic si iterativ ce va fi dezvoltat si imbunatatit in urmatoarele cicluri de planificare. identificata ca masura de baza necesita un efort investitional de cca.2. Exceptiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apa din Planul de Management se clasifica in urmatoarele categorii (tipuri):  1. adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. 2 mld. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. In plus. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri . Exceptiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integranta a obiectivelor de mediu si a procesului de planificare in domeniul gospodaririi calitative a apelor. 1100 de comune situate in zone nevulnerabile efortul investitional aferent este de cca 1000 milioane Euro. 4(4). 10. respectiv cca 30% din Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii.In plus costurile de operare si intretinere aferente acestor lucrari nu pot fi acoperite de administratorii acestor tipuri de lucrari. 14. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa. 197 .(5). din care cca 80% reprezinta costurile de investitie aferente masurilor de renaturare a 8 zone limitrofe fluviului Dunarea si de reconstructie ecologica a 4 amenajari agricole situate in Delta Dunarii. efortul investitional pentru implementarea masurilor de baza aferente Directivei Nitrati si a masurilor suplimentare aferente sectorului agricol devine imposibil de realizat in aceasta etapa a ciclului de planificare. prelungirea termenului de atingere al “starii bune”. Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu In situatiile in care nu este posibila atingerea obiectivelor de mediu prevazute in cap. 4(4).6%.in 2007) acesta reprezinta cca. Cofinantarea necesara nu este insa posibila in primul ciclu de planificare datorita lipsei fondurilor bugetare. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa. se pot aplica exceptii de la obiectivele de mediu in conditiile prevazute de Art. Un procent de cca 50% din volumul investitional aferent masurilor hidromorfologice a fost identificat ca posibil a fi finantat din surse externe. 7. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole pentru masurile suplimentare aferente sectorului agricol Evaluarea estimativa a costurilor necesare aplicarii codului de bune practici agricole in zone nevulnerabile are la baza estimarea valorii investitiei medii necesare unei comune pentru aplicarea acestuia. aplicarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile.89 mld lei respectiv cca 7. Raportat la un numar de cca.

Informatii detaliate privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare ale exceptiilor la nivelul corpurilor de apa sunt prezentate in Anexa 10.noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata. precum si in urmatoarele cicluri de planificare (Figura 10. 4.1. Tuturor categoriilor de exceptii identificate in cele 11 Planuri Bazinale le sunt aplicabile doua principii (Art. 3. 4.2. precum si justificarile de aplicare ale exceptiilor (Anexele Planurilor de Management Bazinale).atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art. Figura 10. 4(7).   2. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Excepţii de la obiectivele de mediu –ape de suprafata Din analiza reactualizata a presiunilor si a starii/impactului.2. Pentru fiecare corp de apa caruia i s-au stabilit exceptii de la obiectivele de mediu. cel putin acelasi grad de protectie trebuie atins prin aplicarea exceptiilor ca si cel asigurat de catre legislatia comunitara existenta. 4 (6). 10. 96..  aplicarea exceptiilor sa fie corelata/consistenta cu implementarea altor reglementari legislative la nivel comunitar. 198 . modificari ale nivelului apei corpurilor de apa subterana.2.). 4 (5). (9)):  exceptiile care se aplica unui corp de apa nu trebuie sa excluda sau sa afecteze/compromita permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district de bazin. cat si pentru starea chimica. sau deteriorarea starii unui corp de apa de suprafata (inclusiv de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare (art.deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze naturale sau “forta majora” (art. Exceptiile sau aplicat atat pentru starea ecologica/potentialul ecologic. in acest caz facandu-se referire la “potentialul bun” (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). ceea ce reprezinta 36. la nivel national. 10. se prezinta obiectivul alternativ preconizat (Anexa. analiza cost-eficienta si costbeneficiu a rezultat. fiind in acest sens necesara stabilirea masurilor la nivelul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu in 2015. 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015. coroborata cu datele furnizate de analiza de risc reactualizata si de modelare.1.5 % din numarul total de corpuri la nivel national. faptul ca din 3399 corpuri de apa. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat in cazul:  a 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa –rauri. (8).corpuri de apa – lacuri.2 a Planului de Management). 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere)  a 331 corpuri puternic modificate si artificiale.

Corpuri de apa cu exceptii Art. 4. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0. 4.7. nu se regasesc in actualul PMB. 2500 2158 2000 1500 1228 1000 500 10 3 0 Corpuri de apa care ating obiectivele de mediu in 2015 Corpuri de apa cu exceptii Art. urmand a fi aplicate in urmatoarele cicluri de planificare dupa ce evenimentele au avut loc.6. 4.81%).7.4. marea majoritate a situatiilor se explica prin faptul ca implementarea masurilor de baza nu se realizeaza pana la 22 decembrie 2012 (2013 in cazul Directivei 91/271).2.5.2. reprezentand 98.4. 10.4. este reprezentata de fezabilitatea tehnica.24%). atingerea obiectivelor de mediu urmand a se realiza dupa 2015. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Cauza principala de neatingere a obiectivelor de mediu pentru exceptiile de tipul 4.95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii.Exceptiile de tipul 4. (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la 1228 corpuri de apa. exceptii de tipul 4. exceptii de tipul 4. Dintre cazurile de fezabilitate tehnica. 199 . pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. Figura. (obiective de mediu mai putin severe) se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0.5. a Planului National de Management si Anexele Planurilor de Management Bazinale).. urmata de un numar redus de cazuri de disproportionalitate a costurilor si conditii naturale (Anexa 10.    Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele: predomina exceptii de tipul 4. Corpuri de apa cu exceptii Art.

5% pe an din producerea de energie calculata intr-un an mediu.38% 86.62% obiectiv atins exceptii Figura. pana in 2015.10. iar justificarile exceptiilor aplicate celor 19 corpuri de apa sunt detaliate in cele 11 Planuri de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice din Romania. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de managament. 4(4) al Directivei Cadru a Apei. In cazul celor 19 corpuri de apă subterană din România care prezintă riscul de neatingere a stării calitative bune se solicită excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. pentru 4 corpuri de apa de pe raul Olt se aplica principiul „disproportionalitatii costurilor”.3. urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. sunt azotatii si amoniu. 13.10.3 si 10. rezultand pierderi de cca. Elementele de calitate care fac obiectul neatingerii obiectivelor de mediu pentru aceste 19 corpuri de ape subterane. Excepţii de la obiectivele de mediu –ape subterane Din totalul celor 142 corpuri de apa subterana din Romania. 1 3. Situatia corpurilor de apa subterana pentru care se aplica exceptii de la obiectivele de mediu se regaseste in Anexa 10. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 200 .. Se mentioneaza ca numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare.In cazul corpurilor de apa cu exceptii de tipul „obiectivelor mai putin severe” .38% nu ating starea buna din punct de vedere calitativ. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu doua cicluri de planificare (2027) (Figurile.3. Analiza de disproportionalitate a fost raportata la pierderea de energie calculata in ipoteza realizarii unor amenajari de migratie a ihtiofaunei.4).

şi cuantificarea caracteristicilor acesteia : -frecvenţa. . .determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. -zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. . măsurilor. etc. turism. extragerea de materiale de construcţii. Schema directoare integreaza cele doua componente ale planificarii si managementului. Seceta.1 Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare in domeniul apelor. .diminuarea efectelor secetelor.inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană.realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse.utilizarea potenţialului apelor. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor.diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii.). 201 . -indicatori de secetă.evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. durata. soluţiilor şi lucrărilor pentru: . excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă si Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. -caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. etc). .determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. . Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: . acţiunilor. respectiv Planul de management bazinal. ASPECTE CANTITATIVE SI SCHIMBARI CLIMATICE 11. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. .utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică si hidroelectrică. -variaţia în timp şi spaţiu a secetei. . soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: . parte din Podisul Central Moldovenesc. eroziunea solului). agrement.inundarea aşezărilor umane si a bunurilor. navigaţie.11.identificarea acţiunilor. tendinţelor de aridizare. zona Dobrogei. Fenomene de aridizare/deşertificare –in ceea ce priveste acest fenomen este necesara prezentarea zonelor expuse la secetă in Romania (zona de sud a tarii. . acvacultură. exces de umiditate. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. extinderea şi intensitatea secetelor. secetă. peisagistica.

pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. realizate. administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. -ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. faza de restricţii. In vederea stabilirii actiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimbari ale tehnologiilor si ale organizarii politico-sociale. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor social-economice. Toate acţiunile. care au fost reactualizate. la nivel de bazin hidrografic. mediu şi lung sunt mentionate masuri care sa permita gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de secetă hidrologică.având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. -exces de apă datorită funcţionarii sistemelor de irigaţii. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. pe judeţe. In cadrul Strategiei naţională privind reducerea efectelor secetei. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi separat a celor care prezintă interes pentru asanare. Inundatii – Planul de amenajare are in vedere o prezentare sintetică. 11. măsurile. care va avea un impact important asupra mediului si activitatilor economico – sociale. De asemenea. faza de atenţie-avertizare. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. Cea mai importanta componenta a schimbarilor globale o reprezinta modificarea climei datorita efectului de sera. prevenirea. cerintele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii vor fi integrate in Schemele Directoare.-populaţia afectată de fenomenele de secetă. pe termen scurt.2 Schimbari climatice Schimbarile rapide din mediul inconjurator sunt cauzate de cresterea populatiei globului. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile GIS. In zilele noastre. faunei. pe surse de producere a fenomenului: -nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). -ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. 202 . cu menţionarea debitelor utilizate si debitele minime necesare. completate şi aprobate în anul 2009 si conţin. schimbarile climatice au devenit o realitate oficial recunoscuta. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. • toate folosinţele de apă.

.  Aparitia fenomenului de aridizare a climatului si cresterea frecventei de producere a unor valori extreme de temperatura si precipitatii: . iulie bazinele Trotus si Siret inferior. prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de apa. de exemplu ploaia de 120 mm cazuta in 40 de minute la Cuculeasa langa Buzau pe data de 22 iunie 1999 si ploaia de 285 mm cazuta in 30 de ore in Bucuresti in perioada 21-22 septembrie 2005.5% / aprilie bazinele Timis si Bega. viituri catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul Romaniei. datorita. pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea adaptarii la conditiile climatice viitoare.  Aparitia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din Romania In data de 12.5°C si la Bucuresti 42. in principal. 28 in secolul al XIX-lea si 42 in secolul al XX-lea. schimbarilor climatice si reducerii capacitatii de transport a albiilor. de cand exista masuratori meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la statia Giurgiu s-au inregistrat 43. schimbarilor de ordin climatic si indiguirii in amonte a Dunarii si a afluentilor. 19 in secolul al XVII-lea. Observatiile si masuratorile efectuate pe mapamond si pe teritoriul Romaniei asupra unor parametri climatici si efectelor climei asupra resurselor de apa indica anumite semnale care sustin ipoteza schimbarilor climatice. Sase inundatii catastrofale s-au produs pe teritoriul Romaniei in anul 2005 cu o probabilitate de producere intre 1% si 0. a cetatenilor si bunurilor acestora. august bazinul Siret superior. iunie bazinele Arges.2002 s-a produs la Facaieni o tornada care a distrus 420 de locuinte si a retezat arborii din padurea din zona.  Cresterea nivelului Marii Negre cu 34 cm in perioada 1860-2004. mentionam urmatoarele:  In ultimii 100 de ani a fost pusa in evidenta tendinta globala de incalzire pe teritoriul Romaniei.  Cresterea frecventei producerii inundatiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. cu cresterile cele mai mari de pana la 0. decembrie bazinele din spatiul hidrografic Banat.08. demne de luat in considerare.Ploi foarte intense cazute pe suprafete mici care produc efecte catastrofale. 26 in secolul al XVIII-lea.Semnale ale schimbarilor climatice in Romania Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea.  Cresterea debitului maxim anual pe Dunare cu circa 1200 m3/s In ultimii 166 ani se remarca o tendinta de crestere a debitelor maxime pe Dunare la Bazias cu 1200 m3/s datorita. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut.4°C. care reprezinta 60% din cantitatea anuala de precipitatii etc. Dupa aceasta tornada frecventa producerii acestora pe teritoriul Romaniei a crescut. Acest debit suplimentar conduce la suprainaltari ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul romanesc al Dunarii ceea ce implica costuri suplimentare pentru a asigura acelasi grad de protectie impotriva viiturilor. in principal. 203 . in decursul timpului. Dimbovita si Litoral. Vedea si Olt.4° C in zonele industriale. septembrie bazinele Ialomita. Dintre semnalele produse pe teritoriul Romaniei.

hazardul si vulnerabilitatea de mediu continua.serii de date ale rezultatelor simularilor hidrologice . Accentul a fost pus pe realizarea de aplicatii de modelare pe clima si studii de impact in sectoare cheie din regiune Proiectul contine studii de hidrologie.Actiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbarile climatice: 1. . Obiectivul general al proiectului este de a avea o contributie pozitiva si de a face fata acestor provocari. obtinute de catre parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: in zonele costiere atentia este indreptata spre efectele cresterii nivelului marii in timp ce in zonele montane inalte atrage atentia topirea ghetarilor care conduc la miscari ample ale masei de apa. In Districtul International al Dunarii in general. O activitate importanta a proiectului implica schimbul de cunostinte in domeniu si experienta dobandita din alte proiecte nationale pe tema practicilor de management.descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mures si Arges selectate in vederea analizei de impact a schimbarilor climatice. au fost dezvoltate o serie de proiecte stiintifice menite sa clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbarilor climatice asupra diferitelor componente de mediu.descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale.rauri si lacuri . in formatul specific modelului hidrologic de simulare.care rezulta din diferite scenarii climatice viitoare. precum si in Romania. impactul pe termen lung al schimbarilor climatice globale. CECILIA: Impactul schimbarilor climatice in Europa Centrala si de Est si evaluarea vulnerabilitatii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbarilor climatice si de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate in Europa Centrala si de Est. . In Romania s-au finalizat urmatoarele activitati : . sociale si economice.realizarea simularilor hidrologice in bazinele hidrografice Mures si Arges pentru perioada de referinta 1950 – 2000 si respectiv pentru perioada de analiza de impact 2001 – 2050. care tin seama de schimbarile de ordin climatic. In continuare sunt prezentate cateva proiecte relevante. . de calitatea apei si de management al resurselor de apa (in principal pe rauri de lungime medie si in zona costiera a Marii Negre). Dezvoltarea cercetarii stiintifice pentru studiul vulnerabilitatii sistemelor de gospodarirea apelor la schimbarile climatice probabile. Romania si Bulgaria.realizarea interfetelor software de preprocesare si preluare a datelor meteorologice de intrare. CLAVIER: Schimbarile climatice si variabilitatea: impact asupra Europei Centrale si de Est Statele din Europa Centrala si de Est se confrunta cu o tripla provocare: tranzitia economica si politica in curs de desfasurare. prin studierea in detaliu a trei tari din regiunea Europei Centrale si de Est: Ungaria. atat a componentelor structurale cat si cele nestructurale si pentru adaptarea graficelor dispecer si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat si la noile cerinte de apa. utilizand diverse scenarii de evolutie climatica. 204 . In proiect a fost analizat si impactul schimbarilor climatice asupra marilor aglomerari urbane si industriale.

Romania detine o experienta importanta avand in vedere ca managementul apelor pe bazine hidrografice se face inca din anul 1956. 2. resurse de apa. precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi 205 . energie. In vederea asigurarii unei consistente intre evaluarea schimbarilor climatice si planul de management. acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea si managementul apelor. asigurari si managementul riscurilor. . În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. . elaborarea de scenarii si aplicarea de modele. sanatate. este necesar sa se coreleze aspectele de management calitativ (plan de management) si cantitativ (plan de amenajare). ICPDR a promovat o politica de protectie impotriva inundatiilor. Planificarea in domeniul gospodaririi apelor trebuie realizata la nivel de bazin hidrografic Resursele de apa se formeaza si se gospodaresc pe bazine hidrografice UE a legiferat in anul 2000 prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. globale si regionale la scari diferite de timp de scurta si lunga durata. Sinergia intre planul de management bazinal si managementul riscului de inundatii intr-un sub-bazin este specificata in Programul de actiune. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor.dezvoltarea unui sistem de predictie pentru schimbarile climatice prin modele de buna rezolutie. In Romania. De asemenea. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. in corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor.maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu iesirile din sistemul de predictie printr-o gama de aplicatii privind: agricultura. Proiectul are ca scop : . Ca urmare a constientizarii riscului la inundatii intr-un bazin.cuantificarea si reducerea incertitudinii in ceea ce priveste raspunsurile Sistemului Pamant la presiunile fizice. Din acest punct de verdere. Un alt proiect care se afla in curs de desfasurare in Romania este CCWaters – Schimbarile climatice si impactul acestora asupra alimentarii cu apa (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE) Rezultatele activitatilor de cercetare la nivel national si european privind impactul schimbarilor climatice pot fi utilizate in procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. biologice si umane (incluzand resursele de apa. securitate alimentara. chimice. sunt necesare acordul adecvat la nivel decisional. utilizarea terenurilor si calitatea aerului si ciclul carbon).ENSEMBLES: Proiect ce furnizeaza un ansamblu de predictii climatice si impactul lor Acest proiect implica folosirea de programe de schimbari climatice ce prelucreaza semnale dupa modelul Regional Climate Change condus de Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice. oficializata prin adoptarea „Programului de Actiune privind Protectia Durabila impotriva inundatiilor in Bazinul Dunarii”.

proiectul WATMAN. ce va fi conectat pana in anul 2010 la sistemele tarilor vecine. sunt prezentate urmatoarele aspecte: .6%. 206 .4% si respectiv 42. Astfel. din punct de vedere al asigurarii populatiei cu servicii de apa. in urmatorul plan de management (2015). Comisia Europeana in Carta Alba cu privire la schimbarile climatice. dar nu face referire direct la schimbarile climatice. Tot acest flux de date ce vor fi obtinute prin implementarea proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei Nationale pentru Managementul Dezastrelor. care sa conduca la un management eficient/responsabil. Totodata sunt necesare masuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de seceta si inundatii. iar proiectul SIMIN . instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. Cu toate acestea. Romania si-a propus un program ambitios care prevede ca. 3. in special ale Ungariei. Carta Verde a recunoscut ca o provocare pentru statele membre UE va fi sa ia in considerare problemele legate de schimbarile climatice in primul ciclu al PMB. vizeaza crearea unui Centru Regional pentru Situatii de Urgenta in vederea diminuarii efectelor negative ale inundatiilor. proiectele viitoare trebuie sa tina cont de schimbarile climatice: . gradul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila este in prezent (iunie 2009). De asemenea. in curs de implementare. .stabilirea pe fiecare bazin / spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare si statiile de epurare este de 51. Este inca un procent relativ redus. 65.trebuie sa furnizeze instrumente si masuri flexibile. Bulgariei si Serbiei. pana in anul 2018 localitatile cu mai mult de 2000 de locuitori sa fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apa. In cadrul studiilor elaborate de INHGA in anul 2008 privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice.Sistemul National Integrat Meteorologic a fost finalizat si este format din statii meteorologice si sinoptice amplasate în tara astfel încât asigura reprezentativitatea informatiilor meteorologice pe întreg teritoriul tarii. Dezvoltarea si regionalizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si epurare In Romania. tinand cont si de implementarea Directivei de Inundatii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea si managementul riscului la inundatii). Imbunatatirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice si hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor si dezvoltarea unor centre de prognoza hidrologica la nivelul bazinelor hidrografice. canalizare si epurare. propune sa fie dezvoltata problema schimbarilor climatice in intregime. Carta Verde “Adaptarea la schimbarile climatice in Europa – posibilitatile de actiune ale UE” (iunie 2007) a recunoscut ca DCA ofera un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apa. planificat pana in 2009.în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor.acestea trebuie sa fie coerente si globale (sa reuneasca toate sectoarele relevante). insa.

sa se investigheze efectele/impactul schimbarilor climatice asupra eco-regiunilor. alaturi de alte state dunarene. etc. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a inceput in perioda iulie-decembrie 2007. 5. .compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. . Directiva Cadru pentru apa a Uniunii Europene 2000/60 si a Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC ) vor asigura cadrul necesar pentru actiuni si masuri pentru protectia resurselor de apa si pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. precum si adaptarea efectelor masurilor la schimbarile climatice. . in vederea diminuarii efectelor transfrontaliere. la nivel de bazine hidrografice. se afla in proces de elaborare a Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii sub coordonarea Comisiei Internationale de Protectie a Fluviului Dunarea in vederea atingerii starii bune a apelor.sa se asigure ca sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbarilor climatice asupra starii ecologice si chimice a apei. . Romania. 207 .evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor din bazin. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice.inundatii. pentru managementul apelor. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa. tipologiilor si sectiunilor de referinta precum si solutiile propuse. 4. Totodata. secete. principalii consumatori de apă.proiectele de infrastructura sa fie integrate in procedurile EIA si SEA.efecte ce sunt accentuate de schimbarile de ordin climatic si de impactul activitatilor umane asupra resurselor de apa. . In continuare sunt rezumate problematicile care vor fi abordate abordate in urmatoarele cicluri ale PMB (2015. poluari accidentale. fiind un proces continuu. Cresterea colaborarii internationale in domeniul apelor in vederea realizarii de actiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor . aceste Directive europene deschid posibilitatea impartirii responsabilitatilor intre statele din acelasi bazin hidrografic..sa se investigheze efectele schimbarilor climatice asupra diferitelor sectoare active si evaluarea cresterii (indirecte) impactului asupra starii apelor. Informarea si constientizarea publicului in ceea ce priveste efectele negative ale schimbarilor climatice asupra apelor si a altor activitati economico-sociale si implicarea factorilor interesati in stabilirea masurilor de reducere a efectelor negative ale apelor reprezinta una dintre preocuparile prioritare in acest moment in Romania. 2021): .

Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apa. Ordinul Ministrului 1012/2005 privind procedurile pentru accesul publicului la informatii in domeniul managementului apelor. Strategia se bazeaza pe calendarul si activitatile de implementare ale Directivei Cadru Apa si elaboreaza un cadru coerent cu legaturi la nivel national. Activitatea privind participarea si consultarea publicului a avut la baza Instructiunile metodologice elaborate prin adaptarea Ghidului “Participarea Publicului” realizat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii. Obiectivul principal al activitatii de participare si consultare a publicului este de a imbunatati procesul de luare a deciziilor.107/1996 amendata prin legea nr. Participarea activa a partilor interesate este o forma de implicare mult mai intensa si nu se refera la public. strategie aprobata de ICPDR in iunie 2003. autoritati locale administrative. Principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local este reprezentata prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. Consultarea publicului constitue o forma mai sustinuta de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informatii. 208 . Comitetul de Bazin. este asigurat prin: Legea Apei nr. Hotararea de Guvern 1212/2000 privind organizarea si functionarea Comitetelor de Bazin. unitati economice. riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. In acest sens informarea publicului este foarte importanta. ONG-uri.  Beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor. organizat la nivelul fiecarei Directii de Apa. Participarea publicului este definita. prin organizarea unor grupuri consultative.12. asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apei si a fost creeat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:  Colectivitatile locale. 112/2006.1 Cadrul operational de informare si consultare a publicului Principalele prevederi referitoare la participarea si consultarea publicului sunt stipulate in articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participarii si consultarii publicului:  Accesul la informatia de baza.  Consultarea in cadrul procesului de planificare. etc). asociatii profesionale. INFORMAREA. 310/2004 si legea nr.  Implicarea activa in toate aspectele implementarii Directivei. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. CONSULTAREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI 12. ca implicarea publicului la luarea deciziilor in procesul de planificare.  Utilizatorii din bazinul hidrografic.14 al Directivei Cadru Apa. in general. In Romania. cadrul legal privind procesul de participare si consultare a publicului in conformitate cu Art. ci la persoane organizate in diferite grupuri tinta care participa activ la realizarea documentelor Directivei Cadru Apa pe tot parcursul implementarii acesteia (Comitet de Bazin. institutii publice.

recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare.2. . propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic.propune revizuirea standardelor si normativelor de calitate a apelor si daca este necesar. .Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planului de Management Elaborarea proiectelor Planurilor de Management ale celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a realizat in cursul anului 2008. . Raportul 2004.  Problemele importante de gospodarirea apelor identificate la nivel bazinal.  Programele de masuri aferente diverselor sectoare de activitate. dezvoltarea si sustinerea politicilor de management local. in conformitate cu cerintele DCA. iar publicarea acestora s-a facut la 22 decembrie 2008. Implicarea activa a publicului are in vedere in special protectia mediului si a sanatatii umane.asigura informarea publicului privind actiunile organizate. 12. proiectele Planurilor de Management. 209 . detine un birou de relatii cu publicul care are ca atributii pregatirea interviurilor si a conferintelor de presa privind problemele de gestionare a resurselor de apa.  Planurile de management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. precum si alte documente specifice.aproba lista zonelor protejate si stabilesc masuri de reconstructie ecologica.aproba incadrarea in clase de calitate a cursurilor de apa din bazinele/spatiile hidrografice. . In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:  Rapoartele 2004 privind caracterizarea bazinelor hidrografice. Pe website-urile Directiilor de Ape si ale Administratiei Nationale Apele Romane s-au prezentat calendarul si programul de lucru. . Atributiile Comitetelor de Bazin sunt: . revizuirea impactului activitatii umane si analiza economica a folosintelor de apa.asigura accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale. anticiparea situatiilor de criza cum ar fi inundatiile sau seceta. fiecare Directie de Apa din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane”.avizeaza schemele directoare precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor. cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. .colaboreaza cu Directiile de Apa in implementarea strategiilor si politicilor nationale de management al apelor. cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestora. . De asemenea. asigurarea unui sistem de contributii pentru toti utilizatorii de apa.  Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine / spatii hidrografice si rolul consultarii publicului. intarirea.

Actorii locali implicati in aplicarea programele de masuri. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea decizilor privind gospodărirea apelor). Consilii Judetene). Astfel. De asemenea. care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului si a Administratiei Nationale „Apele Romane”. Reusita programelor de masuri este conditionata totodata si de aplicarea cu strictete a legislatiei nationale si europene in domeniu. metode si instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare si consultare a publicului si de luare a deciziilor. Universitatilor. La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanti ai MM. fixeaza cadrul de actiune in domeniul apei. care cuprinde toate masurile ce trebuie luate in perioada 20102027. Prin intermediul compartimentului de Relatii cu publicul din cadrul Directiilor de Apa s-au dat interviuri si s-au elaborat articole pentru mass-media locala. Inspectorate Situatii de Urgenta. a fost distribuit tuturor Direcţiilor de Apa din ţară in vederea diseminarii acestuia catre autorităţile locale. Programul de masuri reprezinta un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Primarii. Agentii de Mediu). etc. agenţilor economici si autorităţilor locale. Programul de masuri se adreseaza atat autoritatilor locale si regionale. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetatenilor. în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întârirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”. agentiilor din domeniul mediului. prin abordarea lor la nivel teritorial. INHGA. In lunile mai – iunie 2008 s-au organizat actiuni in cadrul Directiilor de Apa in care au fost prezentate cerintele Directivei Cadru Apa.Administratia Nationala „Apele Romane” prin intermediul celor 11 Directii de Apa a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare a factorilor interesati privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. institutiilor judetene (Directii pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. tuturor factorilor importanti din domeniul apei si utilizatorilor de apa. autoritatilor publice locale si judetene (Institutii ale Prefectului. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor in bazinele hidrografice. Aceste masuri raspund principalelor probleme din Bazinele/Spatiile Hidrografice ale Romaniei. Agentii de Sanatate Publica. astfel incat obiectivele de mediu sa fie atinse. unde au fost prezentate si dezbatute problemele importante de gospodarire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. principalilor poluatori. „Apele Romane”. A. operatorilor de apa. Sesiunile de dezbateri publice s-au incheiat prin comunicate de presa si articole aparute in presa locala. agenţi economici. ONG-urilor. s-au realizat campanii de informare si de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. precum si modalitatile de finantare. Au fost elaborate chestionare privind implicarea publicului in diferitele stadii ale elaborarii Planului de Management. 210 . Cu aceasta ocazie s-au realizat pliante si brosuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apă. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.N. în cursul anului 2007 la nivelul Directiilor de Apa.

in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. implementarea unor masuri suplimentare acolo unde. au fost elaborate chestionare privind continutul Planului de Management al bazinelor/spatiilor hidrografice (Anexa 12. Instrumentele de aducere la cunostinta a publicului informatiile privind Planul de Management si de a colecta comentariile si propunerile acestuia au fost multiple. doar masurile de baza. in acord cu masurile propuse pentru reducerea poluarii provenite de la aglomerarile umane. pentru asigurarea informarii. s-a adus la cunostinta factorilor interesati din domeniul apei. De asemenea. a impactului acestora si identificarea unor posibile masuri pentru fluviul Dunarea. Pe website-urile Directiilor de Apa s-a prezentat calendarul privind informarea si consultarea publicului avand in vedere Programele de Masuri. Categoriile de participanti invitati la aceste dezbateri de informare si consultare reflecta importanta si impactul semnificativ asupra problemelor de gospodarire a apelor din cadrul celor 11 bazine/spatii hidrografice. directionat pe grupuri tinta de factori interesati. activitatile agricole si alterarile hidromorfologice. Intalnirile s-au incheiat prin conferinte si articole de presa. scrisori prin care se aducea la cunostinta acestora disponibilitatea proiectelor Planurilor de Management ale bazinelor /spatiilor hidrografice. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de masuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – masuri ce fac parte din Planul de Management. Astfel. prin care erau invitati sa faca comentarii cu privire la problemele si masurile analizate in aceste Planuri. In cadrul 211 . Aceste chestionare au fost postate pe website-urile Directiilor de Apa si distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanti. In data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel national cu participarea Directiilor de Apa riverane fluviului Dunarea si a principalilor factori interesati privind implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. cand aceste programe de masuri trebuie sa devina operationale. In 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe website-urile Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale „Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. consultarii si participarii active.. In cursul acestor dezbateri.). acestea au fost disponibile pentru publicul interesat pana la data de 10 noiembrie 2009. cat si a utilizatorilor de apa. Procesul de consultare privind Programul de Masuri la nivelul celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a derulat prin organizarea in cursul anului 2008 a 44 intalniri (cate 4 la fiecare DA).Acest program de lucru trebuie implementat pana la sfarsitul anului 2012. necesitatea punerii in aplicare a masurilor de baza in scopul reducerii nivelului de poluare al apelor si nu in ultimul rand.1. La nivelul anului 2009. activitatile industriale. In acest sens au fost elaborate chestionare pentru colectarea opiniilor si comentariilor principalilor factori interesati si s-au distribuit brosuri si pliante. nu sunt suficiente pentru a reduce sau elimina presiunile semnificative din principalele domenii de activitate. s-au organizat 22 intalniri cu principalii utilizatori si factori interesati (cate 2 la fiecare DA). Reactiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri au fost luate în considerare la elaborarea Proiectului Planului de Management bazinal. au fost trimise prin posta catre principalii factori interesati. termen stipulat de Directiva Cadru Apa.

dezbaterilor publice. a fost bine argumentata atat din punct de vedere tehnic cat si legislativ si este prezentata in anexele Planurilor de Management bazinale. a fost realizat un sistem electronic on-line. sa contribuie cu propuneri de imbunatatire a Planului de Management. Astfel. au fost prezentate in anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. precum si modul in care Directiile de Apa au luat sau nu in considerare propunerile facute. au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. Pentru colectarea opiniilor referitoare la Planurile de Management. ducand la imbunatatirea Planurilor de Management Bazinale. Justificarea deciziei de includere sau nu a observatiilor primite. fiecare participant a avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere. prin care toti vizitatorii website-urilor pe care se afla postate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice sa-si poata exprima opinia privind problematica acestora. dintr-un numar de 274 propuneri si observatii venite din partea stakeholderilor. comentariilor si propunerilor venite din partea principalilor factori interesati si publicului. la nivelul fiecarei Directii de Apa. in cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin Planurile de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost avizate. Pe baza observatiilor. cat si prin alte instrumente. dintr-un numar de 1819 chestionare distribuite. In noiembrie 2009. 217 au fost luate in considerare. au fost completate si retransmise 574 chestionare. 212 . Comentariile si observatiile facute de principalii factori interesati. La nivel national. atat in timpul dezbaterilor.

Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. Desemenea. starea ecologica a fost evaluata avand in vedere o parte dintre elementele biologice (sau chiar un singur element biologic. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa in conformitate cu cerintele Directivei Cadru reprezinta o provocare majora. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor/subtipurilor respective. ROLN08.13. au fost si sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring si introducerea. de care trebuie tinut cont atunci cand se interpreteaza rezultatele evaluarii starii/potentialului ecologic si al starii chimice.EQR.lacurile naturale). urmand a continua efortul in asigurarea deatelor de monitoring pentru micropoluanti organici. va aduce clarificari mai ales in privinta unor elemente de calitate biologice ramase inca neevaluate. planificat a se incheia in anul 2011. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. De asemenea. RO13. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara. In cazul lacurilor naturale. urmate de o diferentiere detaliata a unor sub-tipuri. deoarece pentru prima data a fost necesara aplicarea la nivel european si national a unor metode de analiza si evaluare conforme principiilor acestei Directive. precum si utilizarea unui numar redus de elemente biologice (in special in definirea potentialului ecologic). hidromorfologice si fizico-chimice. 213 . aplicarea si testarea unor noi metode de analiza si de evaluare a starii apelor. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. RO15).PROBLEME SI INCERTITUDINI  Ape de suprafata O categorie tipologica speciala este reprezentata de cursurile de apa nepermanente. In actualul ciclu de planificare. confidenta in evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic a fost medie si scazuta. evaluarea starii chimice a avut la baza in special analiza metalelor grele. pentru tipurile ROLN07. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. pentru care este necesara o diferentiere hidrologica detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. Au fost inregistrate progrese importante. De asemenea tipologia cursurilor de apa afectate calitativ de cauze naturale necesita investigatii aprofundate. AN Apele Romane participa inca din anul 2004 alaturi de celelalte tari europene la Exercitiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor nationale de clasificare necesare conformarii cu cerintele Directivei Cadru. Datorita faptului ca metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exercitiului de intercalibrare europeana. Faza a doua a Exercitiului. dar cu toate acestea. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. RO14. in actualul Plan de Management este evident ca exista inca probleme si incertitudini. De asemenea este necesara definirea valorilor de referinta pentru elementele biologice pentru care nu s-au putut elabora metode de evaluare in actualul ciclu de planificare. Pe plan national. ROLN09 şi ROLN15 inexistenta unor seturi de date pe o perioada mai extinsa nu a permis stabilirea rapoartelor de calitate ecologica. nefiind incluse in acest proces.

hidromorfologice si fizico-chimice) si toate mediile de investigare (apa. de asemenea. se poate evidentia ca realizarea urmatoarelor activitati vor conduce la cresterea confidentei in evaluare: . o atentie deosebita trebuie acordata monitorizarii poluantilor specifici si substantelor prioritare (in special micropoluantilor organici). confidenta in evaluarea starii ecologice a acestor tipuri este una medie. avand in vedere o frecventa care sa asigure nivele de confidenta si precizie ridicate in evaluarea starii corpurilor de apa.Imbunatatirea sistemelor de asigurare si control a calitatii in laboratoarele analitice. cele fizico-chimice si elementele hidromorfologice suport. macrofite si fauna piscicola. . Rezolvarea acestor situatii necesita alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring si pentru asigurarea elaborarii. sistemul de clasificare trebuie sa asigure corelarea intre elementele de calitate biologice. analiza comunitatilor macrobentale si a celor fitoplanctonice permitand elaborarea unei metode de evaluare conforme cu Directiva Cadru Apa. pentru care tot procesul de identificare si caracterizare a fost ingreunat avand in vedere 214 . sedimente si biota). precum si reglementarea acestora. Cu toate acestea. . datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. . astfel.Utilizarea metodelor de analiza conforme cu cerintele Directivei Cadru si o mai buna cunoastere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice.Imposibilitatea determinarii unor corelatii statistice intre elementele de calitate biologice. .Testarea sistemelor de clasificare.Continuarea participarii la procesul de intercalibrare europeana si finalizarea acestuia. avand in vedere asigurarea unor limite de detectie/cuantificare care sa permita conformarea cu valorile standardelor de calitate in domeniul mediului pentru imbunatatirea evaluarii starii chimice si ecologice a corpurilor de apa. pentru elementele biologice este necesara dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. in scopul asigurarii unui grad de confidenta ridicat si a asigurarii comparabilitatii limitelor dintre clasele de calitate. toate categoriile si tipurile de corpuri de apa in conformitate cu cerintele DCA prin continuarea si aprofundarea studiilor de cercetare.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. Astfel. O categorie aparte de corpuri o reprezinta corpurile de apa nepermanente.Dezvoltarea sistemelor de clasificare avand in vedere toate elementele de calitate. Cresterea confidentei in evaluarea corpurilor de apa puternic modificate si a celor artificiale este deci corelata cu evaluarea ulterioara si a altor elemente de calitate. . cele fizico-chimice suport si elementele hidromorfologice pot influenta in mod negativ evaluarea unor corpuri de apa. continuarii si finalizarii unor studii de cercetare specifice. In cazul apelor costiere si tranzitorii. imbuntatirea si dezvoltarea acestora. .Dezvoltarea si aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apa cu tipologia specifica.

acestea au fost generate de distributia neuniforma a punctelor de monitorizare a calitatii in cazul anumitor corpuri de apa subterana. atat pentru calculul cantitatilor de poluanti care ajung in apa subterana. transformare.Insuficienta cunoastere a emisiilor posibil poluatoare (in special emisiile din sursele difuze) pentru unele corpuri de apa subterane.specificitatea acestora. mai ales in contextul schimbarilor climatice actuale.Insuficienta cunoastere a evolutiei nivelurilor apelor subterane in cazul unor captari de apa neprevazute cu sistem de monitorizare.  Ape subterane In ceea ce priveste problemele intampinate in caracterizarea apelor subterane se consemneaza: . datorita disponibilitatii reduse a datelor. cat si pentru comportarea poluantilor in timp (transport. . in baza carora s-a evaluat riscul calitativ. retentie). . introducerea de specii alohtone etc). Fotogrametrie. . numarul redus al analizelor fizico-chimice.Lipsa instrumentelor de modelare matematica. functie de caracteristicile stratului acoperitor. Referitor la incertitudini. cat si pentru cele propuse a se desfasura pe termen scurt si mediu. care sa identifice masurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 215 . In abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secarii Raurilor din Romania (Bucuresti 1974 .elaborat de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si de Institutul de Geodezie. necesitatea realizarii unui ghid cu masuri de gospodarire a habitatelor si speciilor direct dependente de apa. Cartografie si Organizarea Teritoriului). Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au aratat necesitatea actualizarii acestuia. In elaborarea planului de masuri pentru speciile si habitatele direct dependente de apa atat pentru masurile de baza cat si pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini si/sau probleme.  Zone protejate Principala problema identificata in ceea ce priveste problematica speciilor de pesti importanti din punct de vedere economic este coordonarea activitatii institutiilor interesate pentru managementul resurselor piscicole din raurile interioare si lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. in primul rand. precum si neasigurarea zonelor de protectie la captarile de apa instituite conform normelor legale.Caracterizarea chimica a apelor subterane nu s-a realizat pentru toti poluantii prevazuti de Directiva privind apele subterane 2006/118/EC in special micropoluantii sintetici. . Totodata sunt necesare informatii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a apelor cu specii de pesti migratori si specii de pesti importanti din punct de vedere economic. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat. avand in vedere schimbarile suferite in timp de aceste corpuri de apa. atat pentru cele aflate in desfasurare.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni.

In prezent sunt aprobate de autoritatea competenta planurile de management si regulamentele doar pentru trei zone protejate. Estimarea costurilor de mediu va tine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economica a costurilor de resursa si mediu si beneficiile in contextul implementarii Directivei Cadru Apa. In acelasi timp s-a constatat necesitatea elaborarii hartilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apa. Estimarea costurilor de resursa propriuzise va fi realizata in cadrul implementarii Art 9 in anul 2010.  Programul de masuri Masurile de baza necesare implementarii legislatiei europene pentru protectia apelor sunt prevazute intr-o serie de strategii. pescuit comercial. biomasă vegetală. regional si local.) furnizate de către corpurile de apa sau ecosistemele acvatice. recreere. costurile de capital aferente investitiilor nu sunt integrate in rezultatele financiare ale Directiilor de Ape. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenta administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde exista specii si habitate direct dependente de apa. programe si acte de reglementare la nivel national. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reglare a climei. biodiversitate. ci numai costurile de operare si intretinere aferente lucrarilor odata finalizate. in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Estimarea cerintei de apa in cele 3 scenarii a avut la baza prognozele aferente anului 2008 – prognoze aferente unei cresteri economice. apa potabilă. precum si realizarea si aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturala protejata. nu au putut fi procurate datorita statutului acestor companii. Evaluarea economică a activitatilor/serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. date privind structura cheltuielilor. Noile estimari privind evolutia indicatorilor macroeconomici in conditiile financiare actuale. Avand in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa. respective reducere economica/crestere economica foarte redusa pot influenta evaluarea cerintei de apa. Ghid Practic de utilizare”.  Analiza economica a utilizarii apei Datorita faptului ca infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. Analiza de recuperare a costurilor activitatilor specifice de gospodarire a apelor a fost realizata exclusiv pentru costurile financiare. a fluxurilor hidrologice. inclusiv siturile din reteaua Natura 2000. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex.conservare a speciilor si habitatelor naturale din siturile Natura 2000 si sa estimeze costurile aferente. precum si existenta unei autoritati nationale responsabila cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. politici. canalizare si epurare apartin operatorilor economici. calitatea apei etc. Realizarea masurilor presupune un anumit grad de incertitudine datorat urmatorilor factori: 216 . rezultatele financiare. planuri.

in acest moment nu este disponibila o strategie nationala care sa planifice tipul masurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. . etc. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Pentru evaluarea efectelor in anul 2015 a masurilor de reducere a nutrientilor de la sursele punctuale si difuze la nivelul districtului international al Dunarii s-a aplicat modelul MONERIS. care detine principala pondere din totalul cheltuielilor de investitii necesar implementarii programului de masuri (cca. fiind necesare pe viitor realizarea de studii de cercetare si activitati de monitoring integrat (emisii si imisii). canalizare si epurare este realizata la nivelul Master Planurilor aprobate.disponibilitatea autoritatilor locale. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. Analiza economico-financiara efectuata in vederea recuperarii costurilor in infrastructura aferenta alimentarii cu apa. . In ceea ce priveste masurile de baza pentru aglomerarile umane. acestea au fost stabilite pe baza a 22 de Master Planuri judetene aprobate si luate in analiza la momentul elaborarii planurilor de management bazinale. Pentru celelalte Master Planuri judetene aflate in diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat in considerare implementarea obligatorie a legislatiei pentru apa si apa uzata doar pentru acele aglomerari pentru care sa agreat oficial realizarea masurilor cu operatorii de servicii publice locale de apa sau administratiile publice locale. 217 .capacitatea institutionala si administrativa a autoritatilor nationale si regionale cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central.387 miliarde Euro). unitatilor industriale si agricole in ceea ce priveste pregatirea proiectelor finantate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune si Structurale. De asemenea. astfel incat nu exista date economice – financiare pentru toate judetele. Acestea au fost totusi estimate in cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate si pe baza instructiunilor metodologice elaborate de ANAR “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile” si “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate”. regional si local a Programelor Operationale. Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. Exista desigur incertitudini referitoare la relatia cauzaefect intre poluarea cu nutrienti si starea ecologica a corpurilor de apa de suprafata de la Dunare si Marea Neagra. Se precizeaza faptul sunt incertitudini si in ceea ce priveste estimarea costurilor de investitii. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale. cat si imbunatatirea continua si calibrarea scenariilor aferente instrumentelor de modelare.e.76% din 20. operatorilor de servicii publice de apa. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judetene si Ministerul Mediului. 81.. au fost luate in considerare si proiectele in promovare sau derulare finantate si din alte fonduri. Evaluarea efectului masurilor de baza si suplimentare asupra starii corpurilor de apa s-a realizat pe baza aplicarii modelelor WAQ (pentru nutrienti) si QUAL2k (pentru substante organice). Fondul European de Dezvoltare Regionala.gradul de coordonare la nivel national si regional a strategiilor si politicilor.. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de sub-bazine.) in perioada 20072013.

avand in vedere procesul de instruire a acestora. In aplicarea masurilor pentru activitatile agricole pot aparea dificultati legate de numarul mare de fermieri (cultivarea pe suprafete mici). care pot influenta disponibilitatea financiara a unitatilor economice pe urmatorii 2-3 ani. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. precum si existenta unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor masuri suplimentare pentru activitatile agricole 218 . de asigurare a consultantei agricole si de control a aplicarii acestei masuri. ci doar estimeaza avand in vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. comportarea poluantilor in apa (transport. transformare. care nu integreaza in totalitate aspectele de poluare difuza a solului si subsolului. precum si dificultati in corelarea aportului surselor de poluare cu incarcarile de substante poluante din apele de suprafata. O alta incertitudine determinata este legata de efectul masurilor asupra calitatii corpurilor de apa subterana. avand in vedere aplicarea programelor de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. se precizeaza ca propunerea. Din discutiile si negocierile avute cu utilizatorii de apa pentru stabilirea masurilor suplimentare a reiesit faptul ca exista un risc in ceea ce priveste realizarea masurilor suplimentare la termenele convenite. retentie). In acest sens. este necesara o mai buna colaborare intre autoritatile privind agricultura si dezvoltarea rurala si autoritatile de gospodarirea apelor. acesta fiind apreciat pe baza unui bilant general masic intre încarcari (emisii si imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. Aceasta se datoreaza in principal evolutiei indicatorilor economici in conditiile financiare actuale. De asemenea. In ceea ce priveste realizarea analizei cost-eficienta s-a constat lipsa studiilor in vederea evaluarii monetare a costurilor indirecte aferente masurilor suplimentare grupate la scara subbazinala. 64(1). respectiv descresterea economica. O alta problema o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protectia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat in aval de lucrarile hidrotehnice. se propune ca in etapele urmatoare sa se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. analiza si stabilirea acestor masuri a fost o provocare datorita dificultatii in estimarea fezabilitatii tehnice a acestora si evaluarea efectelor acestor masuri asupra biotei. In ceea ce priveste substantele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. avand in vedere stabilirea masurilor suplimentare. in conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. au fost intampinate dificultati in estimarea aportului surselor de poluare difuze.Incertitudinele legate de rezultatele obtinute pot fi atribuite limitarilor modelelor matematice. Astfel. Referitor la masurile pentru alterarile hidromorfologice (masurile de restaurare si masurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. in general fiind greu de estimat perioada necesara refacerii calitatii acestora. cat si aplicarea masurilor prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala.

4. etc. cat si problemele si incertitudinile aferente elementelor/activitatilor utilizate in procesul de aplicare al exceptiilor la nivelul corpurilor de apa. a codului bunelor practici agricole in zonele nevulnerabile.5.  Exceptii de la obiectivele de mediu Stabilirea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa reprezinta o problematica complexa.(aplicarea agriculturii ecologice. nu a fost disponibila evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferati la nivelul tuturor corpurilor de apa aferenti SH/BH. avand in vedere caracterul integrator al acestora. imbunatatirea cunoasterii si aplicarii masurilor de atingere a obiectivelor de mediu) acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor (inclusiv cresterea gradului de confidenta in evaluarea starii/potentialului corpurilor de apa. după modele conceptuale şi analitice integratoare.). De asemenea in stabilirea la nivel de element de calitate care se excepteaza de la obiectivele de mediu au existat constrangeri generate de utilizarea in marea majoritate a cazurilor a „experientei expertului” (in special in situatiile de aplicare ale exceptiilor sub art. 219 . De asemenea.) In ceea ce priveste analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.

Conditiile de referinta pentru apele tranzitorii si costiere au fost definite prin utilizarea datelor istorice. conducand la reducerea numarului de tipuri. Apele tranzitorii si costiere au fost diferentiate fiecare in cate 2 tipuri specifice. Pentru lacurile naturale si de acumulare. consecinta a imposibilitatii identificarii unor sectiuni de referinta in prezent. iar in unele cazuri cu abordarea intitulata „expert judgement” (judecata expertului). 325 industriale. dintre care 3004 corpuri de apa-rauri. Sintetizarea. iar 2289 nu sunt dotate cu 220 . Desi au fost intampinate anumite greutati. Astfel au fost definite la nivel national 20 tipuri de cursuri de apa. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativa. Aglomerarile umane cu peste 2000 l. constand in selectarea sectiunilor de referinta existente sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii.lacuri naturale. in functie de caracteristicile tipologice. (1184 corpuri de apa nepermanente). in stransa legatura cu cerintele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. tehnico-economice si studii pilot. de fezabilitate. 181 agricole si 5 din alte tipuri). 2 corpuri de apa tranzitorii (unul lacustru si unul marin) si 4 corpuri de apa costiere. si in domeniul apelor. completata cu date din literatura de specialitate. La nivel national numarul de tipuri de lacuri naturale este de 18. acestea au fost depasite.14. a rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane. atunci cand vor exista o serie de studii de cercetare. dintre care 2100 aglomerari nu sunt dotate cu sisteme de colectare. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru a Apei. cu sub-tipuri diferentiate in functie de geologie. Definirea conditiilor de referinta pentru rauri s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. a judecatei expertului. in special. fiind identificate un numar de 2605 aglomerari umane. s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata. urmand ca unele dintre problematici sa fie imbunatatite pentru urmatorul ciclu de planificare. CONCLUZII Se poate aprecia ca pe parcursul procesului de realizare a primului Plan de Management. definirea conditiilor de referinta si a valorilor caracteristice s-a realizat pentru un element biologic de calitate (fitoplanctonul). iar pentru lacurile de acumulare s-a definit un numar de 14 tipuri cu sub-tipuri diferentiate in functie de timpul de retentie.e. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. in general. Cele mai importante concluzii care rezulta in urma elaborarii Planului National de Management sunt urmatoarele:  Ape de suprafata Tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. 95 corpuri de apa artificiale. precum si mai multe date de monitoring conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. 164 corpuri de apa – lacuri de acumulare si 130 corpuri de apa . Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apa. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma (1764).

nivelul de confidenta in evaluarea potentialului ecologic a fost scazut. Dintre cele 608 corpuri de apa puternic modificate si artificiale.87%). In cazul a 21 corpuri de apa . 2620 ating starea chimica buna (93. iar pentru 1271 (45.07%) au atins starea ecologica buna si foarte buna.13 %. Astfel. evaluarea starii ecologice s-a realizat cu un nivel de confidenta mediu. din cele 2791 corpuri de apa naturale.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale.39%) corpuri de apa.statii de epurare. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. cat si sursele de poluare industriale si agricole semnificative evacueaza cantitati importante de materii organice. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata sunt: nedeteriorarea starii. 2179 (78.4 kg P/ha.01%).5%) au atins potentialul ecologic maxim si bun. cu exceptia corpurilor de apa costiera (puternic modificate) care s-a realizat cu confidenta medie. 534 corpuri de apa ating starea chimica buna. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. precum si atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica pentru zonele protejate. dintre care 2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59. iar 171 corpuri de apa naturale. iar 68 nu ating acest obiectiv. Pentru evaluarea impactului si a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: poluarea cu substante organice. 228 (37. alterari hidromorfologice. Sursele difuze (in general aglomerarile umane si activitatile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafata. respectiv 6. iar pentru 98 este scazut. iar pentru 69 %. Aglomerarile umane. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. De asemenea. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36.61) corpuri de apa este scazut. Din analiza efectuata rezulta ca un nr. nutrienti si metale grele in resursele de apa. Nivelul de confidenta in evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale rauri este mediu pentru 1451 (54. alterarile hidromorfologice (in special lucrarile hidrotehnice de barare transversala si cele in lungul albiei raului) afecteaza semnificativ starea ecologica a corpurilor de apa. precum si de evaluarea impactului acestora.lacuri naturale nivelul de confidenta este mediu. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate luand in considerare scenariul de baza. Din punct de vedere al evaluarii starii chimice. Pentru cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale. s-au determinat emisii specifice de azot si fosfor de 5 kg N/ha si de 0. Prin aplicarea sistemelor de clasificare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa la nivelul corpurilor de apa din cele 11 bazine/spatii hidrografice au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa. nivelul de confidenta a fost scazut. atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost urmatorul: pentru 346 (58%) 221 . nu ating starea buna. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa naturale s-a realizat cu un nivel de confidenta medie pentru 867 (31%) corpuri de apa naturale. poluarea cu substante periculoase. poluarea cu nutrienti.

ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apa in: corpuri de apa naturale (82 %). pentru acestea aplicandu-se exceptii. iar pentru 42 %. „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. 100 % corpuri de apa subterana ating starea buna cantitativa. iar pentru sursele de apa din subteran 85% din totalul captarilor (1617) au asigurate zone de protectie. 60% au asigurate zone de protectie. iar pentru 4 corpuri de apa. Totodata au fost desemnate la Marea Neagra 4 zone pentru cresterea si exploatarea molustelor. Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu 222 . evaluarea starii chimice s-a realizat cu un nivel de confidenta scazut. zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati. zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.corpuri de apa.4%) nu ating starea buna din punct de vedere calitativ (chimic). iar 19 corpuri de apa subterana (13. tendintele au fost evacuate ca fiind crescatoare. unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. reprezinta circa 20% din teritoriul national. cu suprafata totala de 567 Mm2. zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important.  Zone protejate La nivel national au fost identificate si cartate urmatoarele categorii de zone protejate: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. tendinta este descrescatoare. corpuri de apa puternic modificate (15 %) si corpuri de apa artificiale (3%). Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 si s-a constatat ca pentru 15 corpuri de apa subterana. Presiunile care actioneaza asupra acestor corpuri de apa sunt aceleasi ca si in cazul corpurilor de apa de suprafata.6 % ating starea buna calitativa. au parcurs testul de desemnare finala a corpurilor de apa puternic modificate. Din cele 142 corpuri de apa subterana pentru care s-a facut evaluarea cantitativa si calitativa (chimica). Lungimea zonelor pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic este de 1795 km. consecinta a alterarilor hidromorfologice semnificative. zone pentru imbaiere. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. La nivelul anului 2007 din totalul captarilor de apa din sursele de suprafata (269). Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa subterane sunt: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. nivelul de confidenta a fost mediu. Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor.  Ape subterane La nivel national au fost identificate si delimitate un numar de 142 de corpuri de apa subterane. luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. 86. Corpurile de apa care nu au atins starea ecologica buna.

mc iar in anul 2007 la 6. ceea ce reprezintă o reducere de 3 ori faţă de anul 1990. siderurgie. irigatii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. industrie.5 mld. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. astfel ca la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata. buget care nu acopera insa cheltuielile necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.mc în anul 1998. Mc. agricultura. referitor la costurile aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor acestea sunt recuperate la nivelul bugetului dimensionat .  Analiza economica a utilizarii apei Dinamica cerintelor de apa inregistreaza un declin substantial . s-a studiat nivelul actual al recuperarii costurilor (financiare) activitatilor specifice de gospodarire a apelor.88 mld. Totalul terenului aflat in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezinta cca.nutrienti. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale.5 mld.mc. Analiza a scos in evidenta faptul ca . în anul 2001 la 7. in anul 2005 la 7. Pana in prezent au fost identificate. monitorizate si evaluate din punct de vedere al calitatii apei 15 zone de imbaiere (35 de sectoare) la Marea Neagra.05 mld. Aceste contributii nu tin cont de puterea financiara a utilizatorilor. 58 % din teritoriul national.Administratia Nationala Apele Romane in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor si Sistemului National de Monitoring Integrat. Activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. astfel restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare 223 . agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. cheltuielile de operare si intretinere aferente acestei activitati fiind suportate prin cuantumul contributiilor aferente activitatilor specifice de asigurare a apei brute in sursa. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori. Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca activitatea de aparare impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor.

regional si local. 224 . cat si masuri suplimentare.34% pentru masurile alocate presiunile hidromorfologice. fonduri bugetare.13% pentru masurile aplicate activitatilor industriale.1.0. respectiv raportul dintre costul masurii si efectul acesteia in planul elementelor biologice de calitate. precum si alte prevederi europene si nationale.387 miliarde. pentru 29% (cca. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.7. Pentru perioada 2010 . mentionate in anexa VI A a DCA. respectiv pana in anul 2015. Fondului European de Dezvoltare Regionala.21% pentru alte masuri din domeniile piscicultura. etc.745 miliarde Euro. Se mentioneaza faptul ca din totalul cheltuielilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri. Programe de masuri La nivelor celor 11 bazine/spatii hidrografice a fost elaborat un program de masuri care cuprinde atat masuri de baza. in special. .61% pentru finantarea masurilor de asigurare a serviciilor de apa pentru populatie din aglomerarile umane (alimentare.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2.Eforturi continue pentru intarirea capacitatii administrative cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central. in scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apa.2027 costurile totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare pentru implementarea programului de masuri la nivel national au fost estimate ca avand valoarea de 20. Cele mai mari costuri de investitii sunt necesare pentru realizarea masurilor aplicate: . asistenta tehnica. pasari si habitate. din care din care 97. Avand in vedere ponderea semnificativa a investitiilor din domeniul serviciilor de apa. este deosebit de importanta concentrarea eforturilor pentru realizarea masurilor aferente acestui sector. cu o valoare planificata pentru aceasta perioada de 15. sunt necesare eforturi viitoare pentru imbunatatirea eficientei administrative si asigurarea unei absorbtii bune a Fondurilor de Coeziune si Structurale. prin: . cerintele Directivelor europene in domeniul mediului. in perioada 2007-2013. . Masurile de baza au fost stabilite avand in vedere. etc. . Acest efort financiar se va reflecta la nivel national printr-o contributie medie de 948 Euro/locuitor pana in anul 2027. protectia plantelor. canalizare – epurare). . 6 miliarde Euro) nu au fost identificate in prezent surse de finantare.87% costuri pentru realizarea masurilor suplimentare. In masura in care vor fi continuate programele de alocare a fondurilor europene in perioada 2014-2019 se vor identifica si stabili concret sursele de finantare a programului de masuri pentru al doilea ciclu al planurilor de management bazinale. Euro.7. ferme zootehnice).70% pentru masurile destinate sectorului activitatilor agricole (zone vulnerabile. Perioda in care se vor realiza cele mai mari investitii este primul ciclu al planului de management. Desi in perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienta benefica in ceea ce priveste elaborarea proiectelor pentru finantarea masurilor.83. Masurile suplimentare pentru reducerea poluantilor si masurile pentru alterarile hidromorfologice au fost prioritizate in baza criteriului cost eficienta.

95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii). continuarea si dezvoltarea activitatilor de monitoring integrat al calitatii apelor vor contribui la clarificarea aportului si impactului surselor de poluare asupra starii corpurilor de apa. studii extinse. analize de cost-beneficiu si proceduri complexe.4 pentru toate masurile suplimentare identificate la scara subbazinala. 225 . Masurile de baza si suplimentare stabilite in acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate in anul 2012. Analiza Cost Beneficiu. In cadrul analizei cost .  Exceptii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa. 96 corpuri de apa – lacuri. .Intarirea rolului de coordonare la nivel national si regional. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri. urmate de exceptii de tipul 4. care necesita instruirea intensiva a beneficiarilor. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale. . 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015. (obiective de mediu mai putin severe) ce se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0.5 % din numarul total de corpuri la nivel national. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) ce se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0. De asemenea.5. 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere) si 331 corpuri puternic modificate si artificiale (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale).Punerea in opera a unui management financiar si a unui sistem de control eficiente pentru intreaga paleta de institutii implicate in implementarea fondurilor europene. S-au avut in vedere nu doar costurile şi beneficiile masurilor in directa corelatie cu mediul. .7. din perspectiva beneficiului adus mediului.4.81%) si exceptii de tipul 4. aplicata masurilor suplimentare. respectiv 1228 corpuri de apa ( 98. avand in vedere identificarea stadiului operational al acestora. Din analiza efectuata a rezultat faptul ca din 3399 corpuri de apa.4.24%). reprezentand 36.Aplicarea noii legislatii privind achizitiile publice in mod corect si eficient. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa – rauri. precum si pe baza dezvoltarii de noi instrumente tehnice pentru modelarea substantelor organice si substantelor periculoase. are ca rezultat aplicarea exceptiilor in conformitate cu Art.Dezvoltarea de proiecte consistente si de inalta calitate care sa raspunda prioritatilor.beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de masuri. . 4. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate „obiectivele de mediu” sa fie atinse in cadrul actualului plan de management bazinal. S-a constatat ca predominanta a revenit corpurilor de apa cu exceptii de prelungire a termenelor sub art.. imbunatatirea evaluarii efectelor masurilor asupra starii corpurilor de apa.Pregatirea atenta a proiectelor majore care necesita decizii importante. .Asigurarea continua a sprijinului pentru potentialii beneficiari in pregatirea si implementarea proiectelor.

aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatorul plan de managament. 226 . urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. 4.La nivelul apelor subterane au fost identificate 19 corpuri de apa subterana carora li s-au aplicat exceptii privind prelungirea termenelor (art. Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare. acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor.4) pana in 2027 pentru atingerea starii chimice bune.

xxx. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis . 11. European Commission. Directiva 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei. 227 6. 2. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. xxx. Administraţia Naţională “Apele Române”. Spatiului Hidrografic Dobrogea si apelor costiere. International Commission for the Protection of the Danube River. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. 12. European Commission. 4. xxx. 9. 7. 3. European Commission. 13.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. xxx. *** (2008). *** (2005).Planul de Management al Fluviului Dunarea. 5. *** (2005). Raportul 2004 . Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC. xxx.Bibliografie 1. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. Administraţia Naţională “Apele Române”. European Commission. (2000). Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. xxx. Cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. 8. 84/491/EEC. Bucureşti. (2008). 83/513/EEC. Bucureşti. Raportul 2004 . . xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. European Commission. *** (2004). 84/156/EEC.WFD Roof Report). International Commission for the Protection of the Danube River. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. Delta Dunarii. Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. 10. 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council. *** (2007). Administraţia Naţională “Apele Române”.

Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. European Commission. xxx. European Commission. xxx. xxx. 20. European Commission. 26. xxx. xxx. 17. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results.14. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on Planning process. European Commission. xxx. xxx. xxx. xxx. Economics and Environment . xxx. European Commission. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Economics and the environment. The implementation challenge of the Water Framework Directive. . Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. European Commission. 16. European Commission. The implementation Economics and the environment The implementation challange of the Water Framework Directive . 23. 25. 21. Directive European 15. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Transitional and coastal waters – Typology. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. 228 24. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on public participation in relation to the Water FrameworkDirective. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework (2000/60/EC) – Guidance on Reference conditions inland waters. 19. reference conditions and classification. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. xxx. 27. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. 22. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. European Commission. Commission. xxx. 18.

33. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. 35. in order to reach the environmental objectives required by the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC. Volume 1. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 19th June 2007. în vederea atingerii obiectivelor 229 40. 37. through cost-efficiency analysis. 2007. flood protection works. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. 36. 32. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. ***Proiect PHARE „Development of Ialomita-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid /121477/D /SV/RO.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt.Project WFD76SNIFER. *** WFD and Hydromorphological Pressures. PM Project No: 300098.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River. ***Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment .Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG.28. 43. ***Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP). 31. 2008. Project PPA05/RM/7/4 “Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies.Final endorsed by Water Directors. Project WFD29 EA & SNIFFER. . 29. Technical Report – Case Studies. 38. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. 42. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. 2007. ***Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A Pressures and Impact Sheets.2. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD. November 2006. *** ICPDR. 2007. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive. 2004. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . 41. *** 2010 Reporting sheets . *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes.WFD82. 44. Appendix B . 39. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . 34. SNIFFER. 30. Delft. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008.

“Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. hidrochimice si morfodinamice pe rauri. 50.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru ”-2008. 51.D.. Anuarul hidrologic al Dunarii – 2005. 53.M.de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane”.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4 . *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti. Delta Dunarii si zona costiera a Marii Negre si bazinele reprezentative si experimentale. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.Decembrie 2007. ***Institutul de Sanatate Publica Bucuresti. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri.1. 46. 48.B. chimice şi hidromorfologice”-2008. 45. Delft. ape tranzitorii.“Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.D. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. Bucuresti 2008. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" – Constanţa. Studiul 1. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor – Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. Cercetarea proceselor hidrologice. 49. chimice şi hidromorfologice”. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere. ***Proiect PHARE .Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7. 47. 2007. Contract M. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). 230 . Dunare. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanţa. lacuri. ***Proiect PHARE . 52. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.

Contract M. 62.74 – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al Luncii Dunarii. Liteanu E.vol II. Arh. 1974. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Steve Chapra. 56. 67. Pauca-Comanescu M. Probleme de geografie..04.3842/2007.MONERIS model . Hansen W. Munteanu M. subalpine si forestiere din Romania. Meteorologie. vol. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea).. Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării. Simulating River and Stream Water Quality. Tudoran Ghe. Radu Cătălina.. Postoloache C. P. Synthesis of 34 Case Studies in Europe. 2004. 50. 7420. Vadineanu R.D.N. Universitatii “Transilvani” din Brasov. 68. Editura Springer. Ignat G.. Ţenu A.73. Bucureşti.. T. .. Priscu R. Version 2.H. 2005. T. Macaleţ R. Radu E. Bretotean M. .şi colab. C. 2008.Tema C2. 1/1958. Ed.. Macalet R. Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR... 66.D. Cristofor S.MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems. Ed. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC. *** Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. Munteanu M. Bretotean M. p. Risnoveanu G. Constructii hidrotehnice. 2006. 10..G. Serban... Rev. Editura Tipored.. Codul Bunelor Practici Agricole. nr.. Ţenu A. 65.. Radu E.S.9-15.. 64....The 6th Symposium for European Freshwater Sciences .Greg Pelletier. Principii si reglementari europene. Radu E. Bucuresti. Hua Tao. I..SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB).A.. Bogza St. Stancioiu P. Studiul 2.1. Radu C.. Venohr M. Kampa E.. Radu C. 2008. 69.. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. Rev. *** Institutul National de Statistica. Masuri de gospodarire”. 57. Cazacu C.Cod CPSA 7420.. 55.D. Managementul apelor. Lazar G. 63. Drăguşin Doina.. 33-39. Tehnica Silvica. 59. Editura didactica si Pedagogica. p. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. Munteanu M. Tomescu G. 58.D. BucureştiDonita N.. „Hidrotehnica”.. Anuarul Statistic al Romaniei. Predoiu Ghe. Vadineanu A. Tomescu G..54.M. Hidrologie şi gospodărirea apelor. Ţenu A.. Bucureşti Bretotean M. Studiu de cercetare..Corpurile de ape subterane la risc din România. Contract M.7. Hidrogeologia. 61. Biris I – Habitatele din Romania. 6/1958 . T... March 7. Drăguşin D. Macaleţ Rodica. 60. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevazute pe Directiva Cadru a Apei.. Galie A. Bucuresti. nr.M.vol. Adamescu M. 231 . (2006). Platagea Gh. 2006. Heavily Modified Water bodies. Behrendt H. Popescu A.Studii ecohidrologice. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. – Decembrie 2008. 70. Mihailescu S. Drăguşin D.

Instructiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme si difuze de poluare si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata.Registrele zonelor protejate. 80. 2007. 232 . Instructiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate si a incarcarii cu poluanti a acestora. 81. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 86.Sinteza Calitatii Apelor . industrie. Instructiuni metodologice privind informarea. 82. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei cerintelor de apa (aglomerari. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . 84.71. Instructiuni metodologice privind modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. irigatii). 72. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 2007. 2008. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 73.anii 2005. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apa-rauri. ***Administratia Nationala „Apele Romane” – Anuarul de gospodarirea apelor. ***Administratori/custozi. ***Administratia Nationala „Apele Romane” Instructiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din Romania. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 78. Instructiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apa artificiale si puternic modificate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 77. piscivultura. 85. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei locuitorilor si a locuitorilor racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa. consultarea si participarea publicului. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 2006. 75. 87. Instructiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata . Instructiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apa-rauri. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile. 74. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. Planuri de management ale ariilor naturale protejate. 83. zootehnie. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.rauri si lacuri. 79. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . agricultura. 88. 76.

99. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 96. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru masurile suplimentare. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.org 233 . 91. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 97. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii laterale a cursurilor de apa. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. Instructiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. Instructiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apa modificate antropic pe baza testelor de desemnare 90. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerarile umane. Instructiunilor metodologice privind stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru in domeniul Apei (2000/60/EC). ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 104. a costurilor disproportionate. 98. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.89. 94. www. Instructiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. Instructiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/ variabilelor economice privind identificarea exceptiilor de la obiectivele de mediu. 102. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile industriale. 93. 95. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. in special pentru protectia resurselor de apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice privind analiza cost eficienta pentru programul de masuri. 101. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.ramsar. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa. 92. 100.

http://www.mmediu.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 234 .105.htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii) 106.eu/environment/life/index. http://ec.boku.ro/proiecte_europene/axa4.at/software/index. http://efi-plus.ac.htm (Proiecte prin Programul Operational Sectorial de Mediu – Axa 4 Protectia Naturii) 107.europa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful