PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT PORŢIUNII NAŢIONALE A BAZINULUI HIDROGRAFIC INTERNAŢIONAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

22 decembrie 2009

PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT
SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

COORDONATORI: Ministerul Mediului: Directia Generala pentru Managementul Apelor Director General: Gheorghe CONSTANTIN Administratia Nationala “Apele Romane”: Director General: Neculai OLARU Director General Adjunct: Ovidiu GABOR

COLECTIV DE ELABORARE: Departamentul Planuri de Management Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor - Sectia de Hidrogeologie

COLABORATORI INTERNI: Administratia Nationala “Apele Romane” Departamentul Managementul Resurselor de Apa Departamentul Economico-Financiar Departamentul Managementul Lucrarilor Hidrotehnice Departamentul de Dezvoltare, Investitii si Achizitii Biroul Comunicatii si Tehnologia Informatiei Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

MULTUMIM TUTUROR COLABORATORILOR INTERNI SI EXTERNI PENTRU SUPORTUL ACORDAT IN VEDEREA ELABORARII PLANULUI DE MANAGEMENT

IN MEMORIAM MENTORILOR CARE AU PUS BAZELE DEZVOLTARII PLANURILOR DE MANAGEMENT IN ROMANIA Dr. ing. Petru SERBAN Dr. ing. Aurora VASIU

CONTINUT
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Introducere Prezentarea generala a bazinulor/spatiilor hidrografice Caracterizarea apelor de suprafata 3.1. 3.2. Categorii de apa de suprafata Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta 3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri 3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare 3.2.4. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele tranzitorii 3.2.5. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apa Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Capitolul 4 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Capitolul 5 Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de suprafata sau cu ecosistemele terestre Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea si cartarea zonelor protejate 5.1. 5.2. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 1 Caracterizarea apelor subterane

5.3. 5.4. 5.5. Capitolul 6 6.1.

Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Retelele si programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafata 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate

Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

6.2.

Caracterizarea starii apelor si evaluarea nivelului de confidenta 6.2.1. Ape de suprafata 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate

6.3. Capitolul 7 7.1. 7.2. 7.3. Capitolul 8 8.1.

Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Ape de suprafata Ape subterane Zone protejate Analiza economica asupra utilizarii apei 8.1.1. Caracterizare generala 8.1.2. Activitati specifice de gospodarire a apelor 8.1.3. Situatia prelevarilor de apa 8.1.4. Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Obiectivele de mediu

Analiza economica

8.2. 8.3. Capitolul 9

Tendinte in evolutia cerintelor de apa Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.

Programe de masuri 9.1. 9.2. Masuri pentru implementarea legislatiei europene Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare 9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 2

12.2. 9.1.1. 9.1. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Capitolul 12 12.2.5.4. 9.2 Analiza de disproportionalitate 10.7. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10.1 Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu 10.2.9. Capitolul 13 Capitolul 14 Aspecte cantitative Schimbari climatice Cadrul operational de informare si consultare a publicului Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor Hidrografice Probleme si incertitudini Concluzii Bibliografie Anexe Informarea.1. Analiza cost beneficiu 10.2.6.1. consultarea si participarea publicului 3 . Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu 10.9.8. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Capitolul 11 Aspecte cantitative si schimbari climatice 11. 9.2. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu 9. 11.2. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10.1.10. 9.

8. colectate si epurate Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Emisii de azot si fosfor din surse difuze Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala Zone contaminate cu risc potential ridicat Corpurile de ape subterane in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata Exploatari semnificative de ape subterane Elemente. Tabel 3.17. Tabel 3.1. precum si a incarcarilor organice totale. Tabel 6. Tabel 6.8. Tabel 8.11. Tabel 3. Tabel 9. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 6. puternic modificate si articiale Indicatori socio-economici generali Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa.7.LISTA TABELE Tabel 2. Tabel 6.12. Tabel 6. Tabel 6.10.5.14. canalizare si epurare ape uzate Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife Tarifele serviciilor de alimentare cu apa si canalizare Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 4 . parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Situatia starii corpurilor de apa subterana Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Familii de masuri de renaturare Corpurile de apa naturale.2. Tabel 8. Tabel 3.lacuri Elemente.3.7.15. Tabel 6.3. Tabel 3.9. Tabel 3. Tabel 3. statiilor de epurare.1.9.13. Tabel 3. Tabel 3.1.rauri Elemente. Tabel 3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational .4. Tabel 3. Tabel 8.1.6.4. Tabel 4.4.3. Tabel 3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape tranzitorii Elemente.2. Tabel 3. Tabel 8.16. Tabel 3.2. Tabel 4. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational .2.2. Tabel 6.1. Tabel 3. Tabel 9.18.1. Tabel 6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape costiere Elemente. Tabel 3.5. Bazinele/spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se elaboreaza Planurile de management Tipologia cursurilor de apa la nivel national Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Tipologia lacurilor naturale Lacuri naturale care participa la intercalibrare Tipologia lacurilor de acumulare Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare Tipologia apelor tranzitorii si costiere Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Situatia aglomerarilor umane.6.

Tabel 9.4.Tabel 9.3. Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC 5 .

Figura 6.18. Figura 6.2.2. Figura 3. Figura 3. Figura 6.5.6. Figura 3.5. Figura 4.2. Figura 2.10.15.2.1.3.3.1. Figura 3.4. Figura 8.1. Figura 6.1. Figura 6. Figura 3.16. Figura 5.2. Figura 4. Figura 6.10. apelor tranzitorii si costiere Tipologia lacurilor Corpurile de apa de suprafata Aglomerari umane (>2000 l. Figura 6.8. Figura 6.7. Figura 6. Figura 6. Figura 6. Districtul Hidrografic al Dunarii Structura organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru in domeniul Apei in Romania Bazinele/Spatiile hidrografice pe care se realizeaza Planurile de Management Principalele unitati de relief Utilizarea terenului Categorii de ape Ecoregiuni Tipologia cursurilor de apa.e) si tipul de statii de epurare Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor Lucrari hidrotehnice Prelevari / restitutii de apa semnificative Corpurile de apa subterana Situatia instituirii zonelor de protectie sanitara pentru captari de apa subterana Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata Reteaua de monitorizare a apelor subterane Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa (rauri) Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) Starea chimica a corpurilor de apa subterana Starea cantitativa a corpurilor de apa subterana Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificarea corpurilor de apa de suprafata Situatia corpurilor de apa de suprafata Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate 6 .9.12. Figura 2. Figura 3.2. Figura 6. Figura 1. Figura 6. Figura 3.1.11. Figura 6.LISTA FIGURI Figura 1.e) si gradul de racordare la sistemele de colectare Aglomerari umane (>2000 l.8.1. Figura 5. Figura 3.9.1.14.3 Figura 3.4.3.3. Figura 3.5.7. Figura 5. Figura 2.11.4. Figura 4. Figura 6. Figura 6. Figura 3. Figura 3.6.13. Figura 5. Figura 5.17.12. Figura 6. Figura 6.

6.3 Figura 9. Figura 9.3. Figura 8. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/EEC Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .12. industrie si unitati agrozootehnice Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica Cuantumul contributiilor resursei de suprafata. Figura 8.4 Figura 9. Figura 9.9.2.5. Figura 10. Figura 9.4.13. Figura 9. Figura 8. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse subterane Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala. Figura 9.5 Figura 9.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB Masuri privind reducerea presiunilor datorate alterarilor hidromorfologice din Romania Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterana 7 .Figura 8.1. Figura 9.10.9. Figura 9.4 .7.8.1. Figura 9.6. Dunare. Figura 10.efluentii de la aglomerari umane din Romania Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la activitatile industriale din Romania Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .2.2 Figura 10. Figura 8. Figura 9. Figura 8.3 Figura 10.11.8. Figura 9.7. Figura 8. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) Structura principalelor cheltuieli Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania. Figura 8.

4. Anexa 6. 6.10.1.1.2.5.7.. Anexa 9. Situatia transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivelor Europene din domeniul mediului apei si a altor Directive Europene asociate Cerinte ale Directivelor Europene in domeniul calitatii apelor si autoritati responsabile pentru implementare Tipul masurilor de baza si costurile estimate pentru implementarea masurilor de baza in vederea asigurarii infrastructurii de apa si apa uzata pentru aglomerarile umane la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Tipul masurilor si costurile masurilor estimate pentru implementarea cerintelor Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE si Directiva Pasari 79/409/CEE Cuantificarea la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice a reducerii efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerarile umane. .1. Anexa 6.1. Anexa 6.1. Anexa 6.1. Anexa 6. Anexa 6.8.6.B.2. Anexa 6.1. Anexa 6.1.4.1.1. Anexa 9. Anexa 9.A.B. Anexa 6. Anexa 6. Anexa 5. Anexa 8. Anexa 6.1. Anexa 9.1.4.1. Anexa 9.B.9. din activitatile industriale si activitatile agricole Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania Tipuri de masuri si costurile estimate pentru implementarea masurilor suplimentare in domeniul hidromorfologiei aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Masuri suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor direct dependente de apa Masuri suplimentare si costuri estimate pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative in vederea imbunatatirii starii apelor din bazinele/spatile hidrografice din Romania Informatii privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare Corpurile de apa de suprafata pentru care se aplica exceptii 8 Anexa 6.2.D.1.2.1.3.B.3. Anexa 6.5 A.1.A. Anexa 9.D.LISTA ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Anexa 4.2. Anexa 6. Anexa 6.2. Anexa 9.2. Anexa 6.1.A.D.7 Sensibilitatea la presiuni a indicilor biotici) Evaluarea starii cantitative si calitative a corpurilor de apa subterana si gradul de confidenta Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate la Dunare Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata Valorile prag si valorile fondului natural pentru corpurile de apa subterana Evaluarea cerintei de apa.C.C.4. Anexa 9.3 Anexa 6. Anexa 6.A.1.1.1.3.1.1.E.5 Anexa 7.F.1. Lista autoritatilor competente Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea Planului de Management Corpurile apa subterana in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă si ecosistemele terestre Situatia privind capturile speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa (Anexa 6.3.1. Anexa 9. Tendinte.1.1. Anexa 6.C.1.1. Anexa 6.1.1. Anexa 9.4. Anexa 6.1.5.6.3.1. Anexa 6. Anexa 10.1. Anexa 10..C. Anexa 6.1. Anexa 7.

Anexa 10.1. 9 .3. Anexa 10.4 Anexa 12. Corpurile de apa subterane pentru care se aplica exceptii Justificarea exceptiilor aplicate corpurilor de apa subterane Rezultatele obtinute in urma colectarii chestionarelor in procesul de consultare a publicului privind elaborarea Planurilor de Management.

Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System AISE .Corine Land Cover CMA .Corp de apa puternic modificat CAA .Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) B.Concentraţii maxim admise CMI .Uniunea Europeana (European Union) EUROSTAT – Portal online pentru Statistica Europeana FEADR – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala HG . EEC .Evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment) EPER – Registrul European al Poluantilor Emisi (European Pollutant Release Register) E-PRTR – Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (European Pollutant Release and Transfer Register) EQR .Stare ecologica (Ecological Status) EFI – Index European pentru Fauna Piscicola (European Fish Index) EIA .Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT .Raport de calitate ecologica (Ecological Quality Ratio) EQS .Consum Biochimic de Oxigen in 5 zile la 20°C CCO .Abrevieri ACE – Analiza cost-eficienta ACB – Analiza cost-beneficiu AEWS . Detergenti si Produse de curatenie in Europa (International Association for Soaps.Cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic DCA .Directiva Cadru in domeniul Apei DA – Directii de Apa DADR .Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns (Driver-Pressure-State-ImpactResponse) DRP .Corp de apa artificial CBPA – Codul de bune practici agricole CE.Directii pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală DN .Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate ANAR – Adminstratia Nationala “Apele Romane” ANIF . UE .Garda Nationala de Mediu 10 .Proiectul Regional al Dunarii (Danube Regional Project) ECOSTAT.h.Consiliul European (European Council) CEE.Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU.Hotarare de Guvern GAEC .H. EC .Agentia pentru Protectia Mediului ARPM .Consum Chimic de Oxigen CIPA-ROM (PIAC) .Comunitatea Economică Europeană CBO5 .Agentia Nationala pentru Protectia Mediului APM .Centru International de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (Principal International Alarm Centres) CLC . b.Codul pentru bune conditii agricole si de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions) GNM . Detergents and Maintenance Products) ANAP ..Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale ANPM . .Administratia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare ADP – Administraţia Domeniului Public ANPA – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura ANRSC .Drum National DPSIR .Asociatia Internationala pentru Sapunuri.Bazin Hidrografic CAPM .

GIS – Sistemul Informational Geografic (Geographic Information System) GW .Sistemul Dunarii Inferioare (Lower Danube River System) MM – Ministerul Mediului MAPDR – Ministerul Agriculturii.Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice PABH .Planul National de Gestionare a Deseurilor 11 .N.Index saprob ISPA .Normative tehnice de aplicare a legislatiei O. .Modelarea Emisiilor de Nutrienti in Sistemele de Rau (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) MTS – Materii totale in suspensie MS – Ministerul Sanatatii MZB .Nivel Normal de Retentie NBL . STAS .Planul de Management al Bazinului Hidrografic PMDHD .Programul International pentru Managementul Naturii pentru Europa Centrala si de Est PIB. .Valorea fondului natural (natural background level ) NTPA. – Ordonanta de Urgenta a Guvernului O.e. – locuitor(i) LDRS .Organizatii Non-Guvernamentale OSPA .G.Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor PHARE .Plan de Management Bazinal PNDR – Planul National de Dezvoltare Rurala PNGD . GNP .Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic PEB – Potential ecologic bun PIN-MATRA.Ape Subterane (Groundwater) GWD . Agrochimie si Protectia Mediului . – locuitor(i) echivalent(i) loc. Padurilor si Dezvoltarii Rurale MAI – Ministerul Administratiei si Internelor mil.Macrozoobentos NNR . .Ordin al Guvernului O. IPPC – Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (Integrated Prevention and Pollution Control) IRCM – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” IS .Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare LM-GIG – Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene (Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group) l.Directiva Apelor Subterane 2006/118/EC (Groundwater directive) ICPDR – Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (International Commission for the Protection of the Danube River) ICIM – Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICPA – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii PJGD .U.Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) PMB .milion(e) MAB – Programul Omul si Biosfera (Man and the Biosphere Programme) MATRA .G.G.Bucuresti INCDDD – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunarii” INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor IRCM – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”.Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda (Programme for Social Transformation of the Netherlands Ministry of Foreign Affairs) MONERIS .Produs Intern Brut (Gross National Product) PMBH .

s. Scientific and Cultural Organisation) UNDP-GEF – Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite – Facilitatea Globala de Mediu (United Nations Development Program .Evaluare strategica de mediu (Strategic Environmental Assessment) SEB – Stare ecologica buna SEVESO II – Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S.Model pentru prognozarea calitatii apei (Water Quality Prognosis Model) WWF – Fondul Mondial pentru Natura (World Wide Fund) 12 .Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SCI – Situri de importanta comunitara (Sites of Community Importance) SOR – Societatea Ornitologica din Romania SPA – Arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) SPP – Substante prioritare/substante prioritare periculoase TAIEX – Instrumentul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie (Technical Assistance Information and Exchange Instrument) TV .spatiu hidrografic SNGD .Global Environment Facility) QUAL 2K – Model pentru Simularea calitatii apelor curgatoare (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) VAB ..Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala (Special preAccession Programme for Agriculture and Rural Development SAMTID .h.Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor RAMSAR – Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala (Convention on Wetlands of International Importance) R-E1.POM – Programul de Masuri (Programme of Measures) POP – Programul Operational pentru Pescuit in perioada 2007-2013 POS Mediu – Programul Operational Sectorial pentru Mediu in perioada 2007-2013 PRGD .Programul de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii SEA .Valoare Adaugata Bruta VNA – Valoare neta actualizata ZV.. Stiinta si Cultura (United Nations Educational. RNP – Regia Nationala a Padurilor SAC – Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) SAPARD .Taxa pe Valoarea Adaugata UNESCO – Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie.R-E2 .Valorile prag (threshold values) TVA .Tipuri de rauri est continentale – intercalibrare (Rivers Eastern Continental) REC – Centrul Regional de Mediu (Regional Environment Center) REFCOND – Conditii de Referinta ROMSILVA.H. ZVN – Zona vulnerabila la nitrati WAQ .

. . referitor la prevenirea si controlul poluarii. managementul apelor trebuie sa ofere solutii pentru asigurarea in prezent si in viitor a necesarului de apa al populatiei si economiei. avand ca obiectiv principal atingerea unei „stari bune” a apelor de suprafata si subterane. Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice. . . cand a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. .stabilirea unui registru al zonelor protejate localizate la nivelul bazinului hidrografic. folosind controlul poluarii la sursa prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor. atat din punct de vedere cantitativ. cu exceptia corpurilor puternic modificate si artificiale. Ca infrastructura de baza a economiei. precum si de la principiile gospodaririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafata si subterane.definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apa puternic modificate”. unitara. Directiva Cadru in domeniul apei fundamenteaza o noua strategie si politica in domeniul gospodaririi apelor. Romania trebuie sa realizeze aceste obiective prin stabilirea si implementarea programelor de masuri. . . cat si calitativ. Administratia Nationala „Apele 13 . echilibrata si complexa a resurselor de apa. urmarind noi elemente: .definirea „conditiilor de referinta” pentru apele de suprafata. reprezentand obiectivul DCA ce trebuie realizat pana in 2015. precum si standardele de calitate a mediului.realizarea analizei economice asupra utilizarii apei luand in considerare principiul recuperarii costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor si serviciilor de apa.definirea unei „stari bune a apelor”.conceptul de reabilitare al resurselor de apa. INTRODUCERE Directiva Cadru in domeniul Apei (DCA) a fost adoptata de catre Parlamentul European in 23 octombrie 2000 si a fost pusa in aplicare incepand cu data de 22 decembrie 2000.elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. emisiilor si pierderilor substantelor prioritar periculoase.definirea a 5 clase de calitate a apelor tinand seama in primul rand de elementele biologice.1. . prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare in economia apei si pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodarire durabila. politica in domeniul apei trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata. atat pentru cele de suprafata cat si pentru cele subterane. . integrand si cerintele deja existente pentru implementarea celorlalte Directive din domeniul apelor. Obiectivul central al Directivei Cadru in domeniul Apei este acela de a obtine o „stare buna” pentru toate corpurile de apa. In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul 913/2001. precum si stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. . operational si de investigare in conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordarii ecosistemice.luarea unor masuri de reducere progresiva a poluarii apei cu substante prioritare care prezinta un important factor de risc pentru mediul acvatic si oprirea treptata a evacuarilor. pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apa dulce.stabilirea unei retele de monitoring care sa asigure o imagine de ansamblu si de detaliu a starii apelor.prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane. inclusiv masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteaza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic.stabilirea obiectivelor de mediu. Planul de management bazinal este in stransa corelatie cu dezvoltarea socio-economica si prezinta punctul de plecare pentru masurile aferente activitatilor antropice. pentru care se defineste „potentialul ecologic bun”. De asemenea. .

componenta cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. Delta si apele costiere.Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel international (Tisa.bazine nationale (in cazul Romaniei . Romania contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin.1). ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere. contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii (Figura 1. In acest scop statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din trei parti: Partea A : . . componenta de gospodarire cantitativa a resurselor de apa din cadrul Schemelor Directoare. Prut. Asa cum s-a precizat mai sus.Planurile de management la nivel de sub . iar in cadrul Institulului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.lacurile cu suprafete > 100 km2. fiind localizata in bazinul Dunarii. .Dunarea. precum si lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea acestui plan. Romania.lacurile cu suprafete > 10 km2.Planul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la: . inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al raului Tisa sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR).cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2 . . .cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2 . la nivelul fiecarei Directii de Apa s-a infiintat un compartiment pentru elaborarea Planului de management bazinal.11) Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este elaborata de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea cu contributia tarilor dunarene si va fi aprobata de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care va avea loc in luna februarie 2010.Romane” elaboreaza Schemele Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic si Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. In anexa 1 si 2 se prezinta lista autoritatilor competente pentru elaborarea planurilor de management.acvifere transfrontaliere cu suprafata > 1000 km2. referindu-se la: . statele membre trebuie sa realizeze un plan de management pentru fiecare district hidrografic. 14 . Conform art. . In acest scop. la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost creat Departamentul Planuri de Management. exista iniative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internationale cum ar fi Prut si Delta Dunarii impreuna cu Republica Moldova si Ucraina.Planurile nationale de management ale tarilor dunarene. Partea B: . autoritati competente pentru implementarea Directivei Cadru Apa in Romania. componenta de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv interdisciplinar care sa colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. trebuie sa asigure coordonarea pentru producerea unui singur plan de management.acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km2. Delta Dunarii) Partea C: . Sava. iar daca sunt localizate intr-un district international. insa procesul de elaborare nu a inceput inca. Partea B De asemenea. Astfel. . 13 al Directivei Cadru Apa. apartinand Administratiei Nationale „Apele Romane” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. Ministerul Mediului impreuna cu Administratia Nationala „Apele Romane” au fost desemnate.

acest lucru este mentionat specific in capitolul respectiv.11. Datele si informatiile care au fost utilizate in elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007. Din 22 decembrie 2008 pana in 10 noiembrie 2009. Planul National de Management este publicat pe website-ul Administratiei Nationale „Apele Romane”. proiectele celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile Administratiei Nationale „Apele Romane” si ale Directiilor de Ape in vederea asigurarii informarii si consultarii publicului. De asemenea. in special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafata si subterane. astfel. specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul cu privire la urmatoarele etape referitoare la: . 15 .12. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. in conformitate cu Legea Apelor si HG 1212/29.12. precum si masurile aferente stabilite la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii ce sunt prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii (partea A) au fost preluate si integrate la nivel national. . cele 11 Planuri de Management bazinale au fost avizate de catre Comitetele de Bazin. au fost organizate intalniri cu tarile vecine (Ungaria. programele de masuri. cat si in anul 2009. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. de Administratia Nationala “Apele Romane” si Directiile de Ape. in 22 decembrie 2009. avand ca obiectiv armonizarea abordarilor si datelor pentru corpurile de apa frontaliere si transfrontaliere. pana la 22.2000.12. Ministerul Mediului si alte ministere. utilizatorii din bazinul respectiv.proiectul planului de management pe bazin hidrografic. 2006 si ulterior la fiecare 6 ani.2). La nivel bilateral.sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22.Planul National de Management al Apelor din Romania reprezinta sinteza celor 11 Planuri de Management elaborate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii. obiectivele de mediu. Agentiile de Protectia Mediului. pentru analiza evolutiei in timp a unor parametrii caracteristici. in principal. La nivelul fiecarui bazin hidrografic. Se precizeaza ca nivelul de detaliu creste de la partea A (internationala) la partea C (subbazine nationale). . Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarire a apelor cu organele administratiei publice locale. In cazurile in care s-au utilizat date pe o perioada mai indelungata de timp. analiza economica si exceptiile de la obiectivele de mediu. beneficiarii serviciilor publice de gospodarire a apelor si a organizatiilor neguvernamentale locale cu profil de protectie a mediului. Bulgaria si Serbia). pana la 22. obiectivele de management. s-a infiintat un Comitet de Bazin (Figura 1. In concordanta cu cerintele Directivei Cadru Apa. 2007 si ulterior la fiecare 6 ani.Partea B (nationala) .calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. Acest comitet isi propune respectarea si aplicarea principiilor gospodaririi durabile a resurselor de apa si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. starea apelor. Institutul National de Statistica. atat in anul 2008. Aceste date au fost furnizate. autoritatile locale si judetene. Planul National si Planurile sub-bazinelor contin informatii aditionale/complementare. utilizatorii de apa. zone protejate.2008 si ulterior la fiecare 6 ani. Se mentioneaza ca principalele probleme. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”. inclusiv masurile care vor fi luate pentru asigurarea consultarii.

Delta Dunarii. De asemeni. Prut. Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României.0 ape costiere Tabel 2.4 6. 11. Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii a unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat. Utilizarea terenului este ilustrata in Figura 2. 10. iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati.0 10. este inclusă in bazinul hidrografic al Dunării.5 Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Ialomita Buzau Siret Prut Dunare. crt. temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati.4% din suprafaţa României.1. formand astfel Districtul Hidrografic al Dunarii in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa 2000/60/EC.7 7. Buzau-Ialomita. Bazinele / spatiile hidrografice pe care s-au elaborat Planurile de Management sunt: Somes – Tisa.840 m3/loc. 7. 3.7% din lungimea sa. Mures. 6. Figura 2. 2. Delta Dunarii. Apele costiere româneşti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunării deoarece starea apelor şi morfologia ţărmului sunt influenţate substanţial de Dunăre. al cărui parcurs pe teritoriul României este de 37. Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti. Gospodărirea apelor în România are o lungă tradiţie. 4.905 km.1. dar şi zona costieră a Mării Negre. 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii (Figura 2. Apele costiere româneşti sunt delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită de 9 puncte conform Legii nr. Dobrogea (inclusiv apele costiere) – tabel 2. in bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu suprafaţă de circa 5. Siret. Banat. 9.1 9. 97. SH Dobrogea + 8. Bazin/Spatiu hidrografic % din suprafata totala 9. 8.2.1 10.198 Km2). Arges – Vedea.9 7.365 locuitori si se afla in proportie de 97. ceea ce reprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea. Fluviul Dunărea. Olt.9 8. ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia. este colectorul şi emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte. Nr.an şi.193 Km2. gospodărirea pe bazine hidrografice realizandu-se din anul 1956.4% in bazinul Dunarii. PREZENTAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE Romania are o suprafata de 238.391 Km2 si o populatie de 21. iar râurile Tisa. ocupă locul 13 în Europa. Bazinele/Spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se realizeaza Planurile de Management 16 . din acest punct de vedere. 17/1990 modificată prin Legea 36/2002.1 11. Crisuri.3 11. România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de 78. Climatul este temperat continental. Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 miliarde m3 .584.3.1. România are o resursă specifică din râurile interioare de 1.2). Jiu. 1. Dunare. respectiv 232. 5. afectând calitatea apelor Deltei Dunării.

Deltei Dunarii.535 km. din care: o rauri permanente – 55.3.116 cu suprafata mai mare de 0.  acumulari . ce reprezinta cca. Categoriile de apa de suprafata sunt ilustrate in Figura 3. prezinta o serie de particularitati (mentionate in cap.370 km. Ca parte componenta a ecoregiunii Muntii Carpati. geologie silicioasa. dintre care 54 % sunt in Delta Dunarii. geologie predominant silicioasa. soluri cernoziomice si nisipoase precum si vegetatie de silvostepa si paduri de foioase. a fost definita subecoregiunea Podisul Transilvaniei (S10) situata in domeniul de altitudine 200500m. iar intre cursurile principale limita ecoregiunilor urca pana la altitudinea de 400-500m. cu relief viguros si pante abrupte. 30 % din totalul cursurilor de apa.571. 17 .1.2. Grupul Geografic de Intercalibrare Marea Neagra si-a inceput activitatea in anul 2004.2000) nici o tara limitrofa a Marii Negre nu era Stat Membru al Uniunii Europene. CARACTERIZAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE 3.  lacuri naturale .  ape costiere . datorita faptului ca la data publicarii sale (22. paduri de foioase si zone agricole. Limitele ecoregiunilor Campia Ungara. brun-acide montane de padure -intre 800-1800 m altitudine. a aparut necesitatea infiintarii unui Grup Geografic de Intercalibrare pentru Marea Neagra.2. brun-roscate de padure in zona de podis sau dealuri înalte).) Ecoregiunea Muntii Carpati cu altitudini depasind 2000m in partea de E.10. Vegetatia cuprinde etajele padurilor de foioase si conifere precum si pasunile alpine si subalpine.8 km2 (116 km). tipologie si conditii de referinta Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa in Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei (Ilies 1978). pe baza caracteristicilor ecologice si a distributiei geografice a faunei acvatice. V al Planului de Management al fluviului Dunarea.242 cu suprafata mai mare de 0. puternic modificate si artificiale) – 78. Solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri primare pe pajistile alpine.  ape tranzitorii – 781. la nivel national au fost delimitate 4 ecoregiuni: Ecoregiunea Muntii Carpati . Ecoregiunea Pontica se caracterizeaza printr-un relief usor ondulatin partea de N. Ecoregiuni. o rauri nepermanente – 23.5 km2. pentru a delimita bazinele hidrografice ale caror cursuri de apa sunt situate in regiunea de dealuri joase. calcarul fiind slab reprezentat in zonele de S si SE. Ecoregiunea Pontica -12 si Ecoregiunea Campia de Est -16 (Figura 3. Ecoregiunea Campia Ungara -11. in Anexa XI a Directivei Cadru Apa nu este identificata o ecoregiune specifica.5 km2.905 km. este alcatuita din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare. zone limitate cu paduri de foioase. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere). Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizeaza prin geologie predominant silicioasa. ce reprezinta cca. 70 % din totalul cursurilor de apa. soluri cernoziomice. Pontica si Campia de Est intersecteaza cursurile de apa importante care provin din zona montana la altitudinea de 200-250m.1 Categorii de ape de suprafata In Romania exista urmatoarele categorii de ape :  rauri (naturale.37 km2 (128 km ape tranzitorii marine).12. soluri cernoziomice. 3. avand in vedere faptul ca apele costiere ale Marii Negre. In cazul apelor tranzitorii si costiere. din cadrul acestui grup facand parte Romania si Bulgaria. Ecoregiunea Campia Ungara este compusa din fasii inalte discontinue si campii joase de divagare. In consecinta. cu o uşoară înclinare de la SE spre NV.

mic (< 3 l/s/km2 ). Caracteristicile climatice au fost diferentiate prin precipitatiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii.3 – 2 l/s. mari >80C. factori presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunitatile biologice (relatie de tip cauzaefect)  Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor biologice (relatie de tip efect-cauza) prin care se urmareste o verificare biologica a tipologiei abiotice  Suprapunerea celor doua abordari pentru definirea finala a tipurilor de corpuri de apa Pentru caracterizarea tipologica abiotica a cursurilor de apa din Romania.km2).  panta medie a cursului de apa Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m. respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2). mic (<0. argila (D < 0. 18 . zona scobarului si a cleanului. zona mrenei si zona crapului) au condus la definirea la nivel national a tipurilor abiotice de cursuri de apa. avand la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2).2. mâl (D = 0. 200-500m. >500m. s-au utilizat urmatorii parametri: -obligatorii – care conduc la primele diferentieri:  ecoregiunea. In cazul cursurilor de apa. mediu (0. mediu (3-30 l/s/km2) .tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici. calcaroase si organice. bolovăniş (D = 70 – 200 mm). nisip (D = 0. dealuri şi podişuri.3.  altitudinea bazinului. medii 0-80C.3l/s. Analiza datelor si informatiilor mai sus mentionate si corelarea acestora cu tipurile de ihtiofauna potenţiala definite de academicianul Banarescu in 1964 (zona pastravului. corpurile de apa dintr-un bazin sau district hidrografic sa fie diferentiate după tipul lor. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s.  debitul specific mediu multianual. medii 500-800 mm/an si abundente >800 mm/an si prin temperaturi medii multianuale : mici <00C.05 – 0.005 mm).  debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%.km2). Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: blocuri (D > 200 mm).05 – 2 mm).  caracteristicile climatice: precipitatiile medii multianuale si temperatura medie multianuala. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2). pietriş (D = 2 – 70 mm). iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului. zone piemontane şi munţi. cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).  suprafata bazinului de receptie -optionali – care conduc la diferentieri mai detaliate:  structura litologica a patului albiei. cu subtipuri diferentiate in functie de geologie. zona lipanului. Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin urmatoarele categorii: mare (>30 l/s/km2).005 mm).1 Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa.  caracteristicile geologice. clasificarea tipologica se realizeaza in urmatoarele etape:  Abordarea top-down .km2).

Patul albiei sau al malurilor sa nu fie fixat. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apa).2.1. tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. Cursuri de apa si habitate Sectiunile de referinta trebuie sa fie acoperite cu vegetatie naturala sau cu paduri neexploatate. Definirea conditiilor de referinta s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. hidromorfologice.Reactualizarea tipologiei cursurilor de apa In etapa actuala. In cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apa prin investigarea si analiza altor elemente biologice. RO14. Definirea conditiilor de referinta pentru Dunare s-a bazat pe datele istorice (din anii 1910. Sa nu existe obstacole in calea migratiei organismelor sau a transportului sedimentelor. este necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata. completata cu date din literatura de specialitate. RO13. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara.3. specifice fiecarui tip de corp de apa. Incadrarea pe tipuri a cursurilor de apa cu suprafete mai mari de 10 km2 identificate la nivel national este prezentata in Figura 3. iar in unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulata „expert judgement” (experienta expertului). care sunt in concordanta cu cele recomandate de Ghidul REFCOND si Raportul 2004 al Districtului International al Dunarii: Utilizarea terenului in bazinul de receptie Influentele urbanizarii. in sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile. RO15). functie de altitudine. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. In privinta cursurilor de apa nepermanente reprezentate de acele cursuri de apa caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. fizico-chimice si biologice. utilizarii terenului sau silviculturii trebuie sa fie pe cat posibil reduse. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor respective. Sintetizarea. au fost mentinute cele 4 tipuri definite in etapa anterioara. conducand la definirea a 20 tipuri de cursuri de apa. Sectiunile de referinta au fost selectate pe baza urmatoarelor crite rii specifice.. care sa conduca la diferentiera detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. Resturile lemnoase sa nu fie inlaturate. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. Conditiile de referinta reprezinta valorile elementelor biologice. Conditii de referinta pentru rauri Directiva Cadru (Anexa II 1. . pe masura ce datele vor fi disponibile pe o perioada de timp relevanta. constand in selectarea sectiunilor de referinta sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. informatii din literatura de specialitate si parerea expertului. Avand in vedere diversitatea si heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceasta categorie. corespunzand unor situatii din prezent sau din trecut. 19 . numarul tipurilor fiind in acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare in cadrul unor tipuri. Prezentarea sintetica a tipurilor si sub-tipurilor la nivel national este cuprinsa in Tabel 3. este posibil ca tipurile sa fie sintetizate in continuare. Masurile de protectie impotriva inundatiilor sa aiba influenta minora. iar la nivel bazinal in Tabel 3. 1950-1960). fizico-chimice neperturbate sau cu influente antropice minime.3 (i)) prevede stabilirea conditiilor de referinta pe baza elementelor hidromorfologice.

mal nisip. bolovanis nisip.2-2 0. bolovanis 20-200 >500 600-1400 -2+9 >5 >0.Tipologia cursurilor de apa la nivel national l / s Tipul / k biocenotic m potential 2 – Suprafata Structura litologica Geologia Curs de apa situat in zona montana.5 Pastrav Lipan Clean Lipan Scobar **Romanichthys valsanicola RO02 10 100010000 3-20 >500 600-800 7-9 5-20 1-3 RO02* RO03 RO04 10 10-a.calcaroasa blocuri.3 Scobar Mreana Clean Biban Crap RO07 11 1000-3000 a-silicioasa b. piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte cu specii endemice Sector de curs de apa situat in depresiuni intramontane Curs de apa situat in zona de dealuri sau de podisuri Sector de curs de apa situat in zona de dealuri si de podisuri Curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa situat in zona de campie RO01 10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b.5-20 <8 500-700 400-600 8-10 9-11 3-15 <3 0. mal. pietris pietris. 16 10.2-0.2-2 <0.4 Clean 20 fauna piscicola mdMN Precipi- Tempe- Tip Simbol Ecore-giunea P a r a m e t r i mm/an l/s/km2 Altitu- ratura Panta dinea q95% tatii km2 ‰ C 0 q . RO06* 100010000 10-2000 0.calcaroasa c-organica <1 <200 400-500 9-11 1-3 0. bolovanis.12. pietris. pietris nisip.1.10-a 11.Tabel 3. argila maloasa. 11. pietris nisip.16 12 >10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-siliceoasa b-calcaroasa c-organica nisip.5 Clean Scobar Clean RO05 RO06.01-0. argila 1-3 1-30 >500 200500 200500 <200 600-800 500-700 7-9 8-10 3-20 1-5 0.12.

pietris. mal.00780.5 crap** crap** Crap*** Scrumbie Dunare Cursuri de apa influentate calitativ de cauze naturale si cursuri de apa temporare Cursuri de apa influentate din punct de vedere calitativ de cauze naturale Curs de apa nepermanent situat in zona montana RO16 10-1000 RO17 10-1000 silicioasa blocuri.calcaroasa c-organica calcaroasa nisip.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.ECO 11 F>5000 km2 . mal nisip.05-1 Clean Scobar Mreana Clean Mreana.ECO 12. mal 0.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.16 Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie F>3000 km2 .04 <0. bolovanis.2-0. mal <2 0. pietris nisip.5 <200 400-600 9-11 1-3 0.300 a-silicioasa b.1-1 0.4 0.16 Fluviul Dunarea-Cazane Fluviul DunareaCazane-Calarasi Fluviul Dunarea-Calarasi-Isaccea Delta Dunarii RO08 RO08* 12 1000-5000 a-silicioasa b. argila nisip.01 500-600 400-500 400-500 9-11 9-11 >11 8 7 2 1. bolovanis nisip.5 . argila nisip.5 .16 12 1000-5000 >3000 >5000 >3000 >5000 570. pietris 20-150 >800 700-1100 -2+8 2-16 0 21 .4 Clean Biban RO09 RO10 RO10* RO11 RO11* RO12 16 11 12.16 11 12.5 <200 <200 400-600 400-600 9-11 9-11 1-3 2-10 0.650 805.calcaroasa c-organica nisip.850 574. mal.ECO 12.000698.ECO 11 F>5000 km2 .2-0. argila nisip.05 0.07 100200 5-70 5 <5 600-800 8-10 9 3 Crap RO13 RO14 RO15 12 12 12 silicioasa silicioasa organica 0. argila.000 698.Sector de curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie Sector de curs de apa situat in zona de campie F>3000 km2 . Crap <1 <200 400-600 9-11 2-10 0.900574.

RO19. RO14. RO05. RO20 Tabel 3. RO06. RO10. RO19. RO18. RO20 RO06*. RO06.2. RO04. Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal 22 . RO18. RO02. morun. RO10. RO01. RO10. RO11. RO19. RO11. RO11. RO17. RO17. avat. platica. RO05. RO05. RO04. RO08. RO01. morun. RO17. RO05. RO19. tipuri cursuri de apă 13 11 13 11 10 14 9 10 12 7 7 Tipuri cursuri de apă RO01.2. RO10. RO01. RO19. RO16. RO01. pastruga. RO04. nisetru. RO05. lin. RO20 RO04. RO04. RO18. somn. RO11. RO08*. RO07. RO07. RO01. RO05. RO13. RO06. RO02. RO02. RO10. * * cega. RO07. RO19. nisetru. RO16.nisip. RO20. scrumbia de Dunare. RO11. RO03. somn. mal 25-45 500800 200500 <200 600-800 7-9 5-17 0 RO19 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa 5-30 450-550 8-10 1. RO17. pietris pietris. RO20. RO09. RO16. RO06. RO03. RO03. RO04. mreana TIPOLOGIA CURSURILOR DE APA LA NIVEL BAZINAL ** * pastruga. RO02. RO01. cega Spaţiul hidrografic/ bazinul hidrografic SOMEŞ-TISA CRIŞURI MUREŞ BANAT JIU OLT ARGEŞ-VEDEA BUZĂU-IALOMIŢA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL Nr. platica. RO03. avat. RO10. salau. RO05. RO05. RO02. RO20. RO02.Curs de apa nepermanent situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri Curs de apa nepermanent situat in zona de campie RO18 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa bolovanis. RO06. RO20. mal nisip. RO20. RO18. RO11. RO11. RO19. RO04. RO20. RO20. RO16. RO04. RO15.5-7 0 RO20 10-2000 a-silicioasa b-calcaroasa <8 400-500 9-11 <2 0 * * tipurile respective se caracterizeaza prin inexistenta faunei piscicole in conditii naturale Specii de pesti prezente : Tabel 3. RO10. RO19. RO18. RO06. RO18. RO06. salau. RO20. RO10. RO03. RO05. RO16. RO11. RO11. RO10. caras. RO08. RO19. RO01. RO11. RO16. RO12. RO06. RO04. RO19. RO01. RO06. RO06. RO04.

Sa nu existe surse de poluare difuza.. hidromorfologice si fizico-chimice. Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Pentru definirea valorilor caracteristice conditiilor de referinta in cazul raurilor au fost analizate datele de macronevertebrate. distributia la nivel bazinal fiind prezentata in Tabel 3. La nivel national au fost selectate un numar de 107 sectiuni de referinta si 62 sectiuni din categoria cele mai bune sectiuni disponibile. Sectiunile de referinta selectate acopera variabilitatea temporala si spatiala ce se manifesta in cadrul tipului respectiv. S-a realizat o selectie a siturilor . precum si disponibilitatea datelor. fitoplancton. punandu-se totodata bazele unei retele de sectiuni de monitoring incluse in programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. secţiuni de Nr.3. alcalinizarea si salinizarea. Banarescu) avand in vedere reprezentativitatea elementelor biologice. Spaţiul hidrografic/ Nr. 23 .Vegetatia malurilor si a zonelor inundabile Vegetatia de maluri si cea a zonei inundabile permite migratia laterala. cea mai bună secţiune Bazinul hidrografic referinţă disponibilă SOMEŞ-TISA 8 10 CRIŞURI 13 3 MUREŞ 14 13 BANAT 10 7 JIU 18 5 OLT 18 6 ARGEŞ-VEDEA 9 3 BUZĂU-IALOMIŢA 4 5 SIRET 12 5 PRUT 5 DOBROGEA-LITORAL 1 Tabel 3. derivatiilor. Criterii fizico-chimice Sa nu existe surse punctiforme de poluare organica. Sa nu se manifeste acidifierea. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere sa nu fie perturbat. Sa nu existe alterari ale regimului termic. Sa nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienti. fiind corelate cu informatiile privind ihtiofauna potentiala (stabilita de academicianul P.3. Utilizarea in scop recreational Fara utilizare intensiva in scop recreational. Regimul hidrologic al cursurilor de apa sa nu fie alterat sau sa aiba modificari minore Regimul hidrologic sa nu fie perturbat din cauza prelevarilor. evacuarilor in unde pulsatorii.

iar pentru fitoplancton. fiind incluse in Registrul european al intercalibrarii.Pentru analiza comunitatilor de macronevertebrate si fitoplancton s-a folosit abordarea multimetrica. reprezentata de utilizarea mai multor indecsi.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF 24 .E2 si R. R. pentru tipurile R. R-E2 si R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de tarile care au corespuns cerintelor exercitiului (Austria. Participarea Romaniei la exercitiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat.1. un numar de 14 sectiuni (apartinand la 14 corpuri de apa.eu/JOHtml. Pentru macronevertebratele bentice. Elementul biologic de calitate inclus in aceasta etapa a intercalibrarii a fost macrozoobentosul. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara. respectiv buna-moderata. fiind utilizata numai pentru a furniza informatii suplimentare in evaluarea starii pe baza celorlalte elemente biologice. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. in anexa 6.E1. Documentul mentionat este prezentat pe website-urile: http://eurlex.E4.A Pentru tipurile RO01-RO05 comunitatea fitoplanctonica nu este reprezentativa in stabilirea conditiilor de referinta si a starii ecologice.eu/LexUriServ/LexUriServ. functie de tipul de informatie oferit de acestia.Rauri. Romania nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea data.europa.4.1. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor si de a contribui la validarea conditiilor de referinta. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. 7 corpuri de apa pentru starea foarte buna/buna si 7 corpuri de apa pentru starea buna/moderata) din 8 spatii/bazine hidrografice au participat la Exercitiul European de Intercalibrare . Participarea la Exercitiul European de intercalibrare. valorile de referinta ale indecsilor care intra in alcatuirea indicelui multimetric sunt prezentate in anexa 6.B.rauri Scopul Intercalibrarilor internationale este de a stabili cat mai exact limitele intre starile ecologice foarte buna .1. rezultatele intercalibrarii tipurilor comune R-E1. metodele de prelevare si sistemul de clasificare al starii apelor in Romania nu erau in conformitate deplina cu cerintele Directivei Cadru Apa.1.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTML http://eurlex. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. Slovacia). In anul 2005. Tipurile care au fost intercalibrate si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabel 3.in cadrul Grupului Eastern Continental.buna. Rezultatele intercalibrarii au fost prezentate in Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC.europa. Avand in vedere ca la data realizarii primei faze a exercitiului european de intercalibrare.

RO06. fiind reprezentati de : .altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m).2. Cehia. suprafata bazinului medie. RO05. altitudine medie Ecoregiune 10 Suprafata (km2) 10-1000 Altitudine (m) 500-800 Geologie silicioasa Substrat Bolovanis .si un corp de apa –lac natural. silicioasa sau organica (meq/l). valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru macronevertebrate fiind raportate pentru un numar de 72 corpuri de apa-rauri. fitobentos. 3. Romania participa la faza a IIa a exercitiului de intercalibrare europeana. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale Tipologia abiotica a lacurilor naturale Parametrii utilizati pentru clasificarea tipologica a lacurilor naturale sunt indicati in Anexa II a Directivei Cadru Apa.pietris R-E2 RO10 RO15 RO06 RO06 11 si 12 100-1000 <200 mixta Nisip R-E4 RO09 RO14 RO04 RO04 11 si 12 100-1000 200-500 mixta Nisip si pietris Tabel 3. macronevertebrate bentice si macrofite acvatice. De asemenea. zona de deal si de podis (200800 m). mica (3-15 m) si mare (> 15 m). La acest exercitiu Romania va aplica metodele de evaluare a calitatii apelor conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa. Slovacia si Austria in vederea testarii Metodei EFI + de evaluare a calitatii apei pe baza ihtiofaunei. .Tipul (cf GIG) R-E1 Tipul abiotic anterior RO 02 Tipul abiotic actual RO 01 Caracterizare ( cf GIG) Carpatii. RO12. altitudine medie Zona de campie. RO13 si RO14. Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Incepand cu anul 2008. De asemenea in anul 2009.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m). suprafata bazinului medie. RO10*. RO10. Ungaria. Romania participa in cadrul grupului “Danube” cu un numar de 143 de sectiuni. Croatia. zona de campie (< 200 m).2. Austria. alaturi de Bulgaria.grupul Eastern Continental largit. in cadrul procesului de intercalibrare. altitudine mica Zona de campie. alaturi de Bulgaria. cu date privind comunitatile de fitoplancton. cu un numar de 109 sectiuni apartinand urmatoarelor tipuri: RO01. Cehia. suprafata bazinului mica spre medie. Romania a participat la exercitiul de raportare catre Agentia Europeana de Mediu.geologia bazinului de receptie al lacului: calcaroasa. . Ungaria. 25 . Slovacia Slovenia.4.

foarte mica. la nivel national au fost definite 18 tipuri de lacuri naturale prezentate in Tabel 3. acolo unde natura substratului a fost evidenta. mica zona de campie. Analiza rezultatelor prelevarilor de apa din lacuri la nivel national a aratat ca nu exista intotdeauna o relatie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul de receptie.5 km2 si mai mari de 0. Acesta este un proces care urmeaza a fi finalizat in etapele urmatoare. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . din cauza motivelor prezentate mai sus.Geologia bazinului de receptie este considerata unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit in stabilirea tipologiei. mica zona de campie. reprezinta o completare si verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. . si Figura 3. supr. După prelucrarea si analizarea datelor.Alcalinitatea si/sau concentratia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia calcaroasa si silicioasa) . suprafetelor mari de teren amenajat agricol sau influentei unor surse de poluare.4. supr. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazeaza pe investigarea comunitatilor biologice. medie zona de campie. adanc.5 km2. Avand in vedere numarul mare de lacuri naturale sub 0. Astfel. supr.5 km2. Aplicand principiul ierarhizarii elementelor biologice in functie de reprezentivitatea lor. medie Ecoregiune 12. Pentru a descrie influenta naturii substratului asupra corpului de apa.5. foarte mica.5. siliciu.5 km2. calcar. adanc. adanc.Tipologia lacurilor naturale Nume tip ROLN01 Caracterizare lac zona de campie. La nivel national s-a optat pentru utilizarea parametrului alcalinitate. Valoarea limita minima pentru criteriul de suprafata a lacului stabilita de Directiva Cadru este de 0. ihtiofauna. foarte mica. Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesara prelucrarea datelor de monitoring. fiind investigate din elementele de calitate recomandate: fitoplanctonul. adanc. in procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reala a zonei. Tabel 3. siliciu. foarte mica. calcar. 16 Altitudin Adancime e medie < 200 <3 Geologi e siliciu Categorie suprafata S SS ROLN02 12 < 200 <3 siliciu M ROLN03 12 < 200 <3 calcar S ROLN04 12 < 200 <3 calcar M 26 . supr.Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline. macronevertebratele.Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba). s-au considerat doua clase de suprafata: mai mici de 0.

turba. adanc. supr. mare ROLN10 zona de campie. mare ROLN06 zona de campie. adanc. foarte mica.15 turba siliciu. supr.ROLN05 zona de campie. calcar. adanc. mica. siliciu si calcar terapeutice ROLN15 zona de deal si podis. adanc. supr. f. medie ROLN09 zona de campie. mica ROLN08 zona de campie. suprafata medie ROLN11 zona de campie. calcar. suprafata mare ROLN13 zona de campie. calcar.15 < 3 si 3 . adanc. supr. calcar. adanc. foarte mica. turba.15 siliciu M 12 < 200 3-15 calcar M 12 < 200 3-15 calcar L 12 12 < 200 < 200 3 . adanc. adanc. adancime mica si foarte mica. adanc. supr. foarte mica. mica. foarte mica.800 3 – 15 siliciu SS 27 . siliciu. turba. supr. mica. siliciu. supr. mare ROLN07 zona de campie. supr. f. turba. foarte mica. mica. medie ROLN14T zona de campie. mica ROLN16 zona de deal si 12 < 200 <3 calcar L 12 < 200 <3 calcar XL 12 < 200 <3 turba S 12 < 200 <3 turba M 12 < 200 <3 turba L 12 < 200 3 . foarte mica. medie ROLN12 zona de campie. adanc. calcar M M 12 200 – 800 <3 siliciu SS 10 200 .

mica > 800 3 . supr. exprimate prin modificari minore ale caracteristicilor fizico-chimice. S-a creat o baza de date utilizind rezultatele monitorizarii efectuate de Directiile de Ape. adanc. f.lacuri naturale sunt prezentate in anexa 6.15 siliciu SS > 800 <3 siliciu SS Conditii de referinta pentru lacurile naturale Potrivit recomandarilor Ghidului REFCOND 2. mica zona montana. Elementele biologice de calitate recomandate de Directiva Cadru in sect. de pe lacurile naturale. mica zona montana. 1. f. f. conditiile de referinta reprezinta o stare din prezent sau din trecut corespunzind conditiilor naturale sau cu impact antropic foarte scazut. mica. cat si a celor investigate suplimentar. 28 . supr.1D. siliciu. Se mentioneaza ca pentru tipurile ROLN07. Anexa V sunt reprezentate de: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa).1. siliciu.1. Urmeaza ca pe masura ce datele referitoare la elementele de calitate: microfitobentos. hidromorfologice si biologice. atat de la nivelul sectiunilor incluse in programul national de monitorizare. macrofite si pesti pentru care datele istorice si cele de monitoring sunt insuficiente. 10 adanc. in care este inclusa si Romania cu 3 lacuri naturale alaturi de Ungaria si Bulgaria. fizico-chimice si biologice. Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica . supr. mica. fiind analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice. foarte mica. procesul de definire a conditiilor de referinta specifice tipului sa se imbunatateasca si sa se dezvolte. macronevertebrate bentice. ROLN08. Finalizarea procesului in anul 2011 va aduce clarificari in ceea ce priveste stabilirea starii ecologica si implicit a conditiilor de referinta pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul national. siliciu. 10 adanc. Criteriile pentru selectarea sectiunilor de referinta pentru lacuri sunt aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul Conditii de referinta pentru rauri.6. Denumirea si tipurile lacurilor naturale care vor participa la Exercitiul de Intercalibrare sunt prezentate in Tabel 3. macrofite si pesti vor fi disponibile. macrozoobentos. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea conditiilor de referinta.3.ROLN17 ROLN18 podis. precum si fitobentos. la care se adauga pentru morfologia lacului faptul ca alterarile hidromorfologice sa nu influenteze biodiversitatea si functia ecologica. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare – lacuri naturale In anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul Estcontinental.

duritate mica Tabel 3.15 SILICIU (< 1. adanc. calcar zona de campie.4. mica.7. mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m). Tabel 3.. .0) MEDIU ROLA01B MIC ROLA01C MARE ROLA02A MEDIU ROLA02B MIC ROLA02C MARE ROLA03A MEDIU ROLA03B ROLA01 ROLA02 < 200 3 . Tabel 3.15 Geologie – Timp de alcalinitate (meq/l) retentie/subtip CALCAR (> 1. .0) 29 . Dupa prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare la nivel national. zona de deal si de podis (200-800 m).).5 >6 campie.Tipologia lacurilor de acumulare TIP Caracterizare lac zona de campie. siliciu Altitudi ne < 200 Adancime medie (m) 3 . adanc. mica. silicioasa sau organica (meq/l).2. Lacuri naturale care participa la intercalibrare 3.6. foarte < 200 mica. adanc.0) ROLA03 zona de campie. mica (3-15 m) si mare (> 15 m). siliciu <3 SILICIU (< 1.Nume Geologie Altitudine Suprafata Alcalinitate lac (m) (km2) (meq/l hCO3) EC 1-zona de Galatui Silicios <200 >0. rezultand 14 tipuri de acumulari (Figura 3.geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa. Snagov foarte putin adanci.3 Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare Tipologie Adancime medie (m) <3 <6 Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare au fost utilizate urmatoarele criterii: .7. . duritate mare EC 3-zona de Lacul Silicios 200-800 <0. zona de campie (< 200 m).timpul de retentie mic (< 3 zile).adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m). Stiucilor putin adanci.5 <3 deal si podis..

siliciu 200 . siliciu > 800 <3 > 15 CALCAR (> 1.1. calcar zona de campie.15 SILICIU (< 1.15 CALCAR (> 1.800 <3 SILICIU (< 1. 200 .0) SILICIU (< 1. mica.4. foarte mica. adanc. adanc. adanc. siliciu 200 – 800 > 15 SILICIU (< 1. mare. mare. mare.15 > 15 SILICIU (< 1. adanc. siliciu 200 .0) CALCAR (> 1. adanc.ROLA04 ROLA05 ROLA06 ROLA07 zona de campie.0) ROLA08 zona de deal si podis. adanc. calcar zona montana. calcar < 200 < 200 200 – 800 200 – 800 <3 > 15 > 15 3 . mare. calcar zona de deal si podis.0) ROLA10 zona de deal si podis. adanc. siliciu zona de deal si podis. mare.0) MIC ROLA03C MARE ROLA04A MIC ROLA05A MARE ROLA06A MARE ROLA07A MEDIU ROLA07B MIC ROLA07C MARE ROLA08A MEDIU ROLA08B MIC ROLA08C MARE ROLA09A MEDIU ROLA09B MIC ROLA09C MARE ROLA10A MEDIU ROLA10B MIC ROLA10C MEDIU ROLA11B MARE ROLA12A MEDIU ROLA12B MIC ROLA12C MARE ROLA13A MARE ROLA14A ROLA13 ROLA14 zona montana. mica.0) CALCAR (> 1.0) ROLA11 ROLA12 zona de deal si podis.0) ROLA09 zona de deal si podis.0) CALCAR (> 1.800 foarte mica.B.0) SILICIU (< 1. foarte mica. se prezinta in Anexa 6. 30 . calcar > 800 > 800 3 . adanc. adanc. siliciu zona montana.0) Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica – lacuri de acumulare.800 3 . mica. adanc. adanc.

suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Nume lac Tip abiotic Altitudine (m) Adancime medie (m) Alcalinitate (meq/l) Suprafata lac (km2) Vidraru Bradisor Colibita ROLA12 ROLA08 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. Acestea au fost identificate preliminar. suprafata mare. Precipitatii medii anuale (mm) si T(°C) Tip Caracterizare cf GIG Acumulare. Rezultatele primei faze a exercitiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului si ale clorofilei „a”. substrat siliciu. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. fiind inclusa in Registrul European al Intercalibrarii cu un numar de 8 lacuri de acumulare. ca fiind caracteristice limitelor dintre clasele de calitate buna si cea moderata (Tabel3. pe baza informatiilor disponibile. Parametri biologici analizati au fost: concentratia de clorofila „a”(µg/l) si fitoplancton (compozitie. procentaj de Cyanofite din biomasa. Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare 31 .Participarea la Exercitiul European de intercalibrare Romania a participat la Exercitiul european de intercalibrare din anul 2005.5 L-M7 L-M8 Siriu Paltinu Bezid Sacele Izvorul Muntelui ROLA06 ROLA08 ROLA10 0-800 >15 _ >1 >0. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica (buna-moderata) pentru tipurile de lac participante. de adancime mare.8.8). de adancime mare. elementul biologic de calitate inclus in procesul de intercalibrare fiind fitoplanctonul.5 Tabel 3. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Acumulare. biovolum-mm3/l). substrat calcar. suprafata mare. in cadrul grupului LM-GIG. In urmatorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a IIa a procesului de Intercalibrare Europeana la care Romania este parte.

de aproape 2 ori mai mare decât cea înregistratǎ în perioada actualǎ.  Turbiditatea apei.  Zona afectata de maree.4.  Durata de acoperire cu gheata-parametru suplimentar. tipologia apelor tranzitorii este definita pe baza abordarii abiotice/top-down si abordarii biotice/bottom-up.  Compozitia medie a substratului. Etapa salmastrǎ s-a caracterizat prin cea mai bogatǎ şi diversificatǎ florǎ şi faunǎ. Principalele caracteristici ale tipologiei apelor tranzitorii lacustre si marine sunt prezentate in Tabel 3. etapa marinǎ. Conditii de referinta pentru apele tranzitorii În vederea definirii condiţiilor de referinţǎ. In acest sens au fost utilizate rezultatele analizelor obtinute in sectiunile de monitorizare situate pe bratele fluviului Dunarea (identificate in etapa anterioara ca ape tranzitorii fluviale). Definirea tipologiei abiotice a apelor tranzitorii s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in Anexa II a Directivei Cadru.3. obtinute in perioada 2004 – 2007.9. Lucrările hidrotehnice propuse pentru reabilitarea lagunei Sinoe au ca scop creşterea 32 .  Temperatura apei. fiind evidentiate ecosisteme dulcicole. pentru cǎ practic laguna Sinoie nu va mai putea reveni niciodata la condiţiile avute de acest acvatoriu în urmǎ cu mai mult de 60 de ani. Pentru apele tranzitorii lacustre.):  ape tranzitorii lacustre  ape tranzitorii marine. lacul Sinoe a fost incadrat in categoria apelor tranzitorii lacustre.2.1983. biodiversitatea fiind în perioada 1966 . s-a fǎcut o trecere în revistǎ a perioadelor istorice.  Caracteristicile de amestec ale apelor. in etapa actuala.  Viteza curentilor (ape tranzitorii marine) sau viteza apei (ape tranzitorii fluviale). utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea. pe baza parametrilor analizati. Prin aplicarea parametrilor respectivi si prin reactualizarea unor date si informatii cu privire la caracteristicile tipologice au fost identificate.  Salinitatea.  Adancimea. Organismele s-au caracterizat printr-o mare plasticitate şi rezistenţǎ la factori variabili de mediu. acest lucru conducand la incadrarea bratelor fluviului Dunarea in categoria apelor dulci. De asemenea in urma reactualizarii tipologiei categoriilor de apa din Delta Dunarii. urmatoarele tipuri de ape tranzitorii (Figura 3. caracterizatǎ printr-o biodiversitate ridicatǎ nu poate fi definitǎ ca perioadǎ de referinţǎ.3. Tipologia si conditiile de referinta ale apelor tranzitorii  Tipologia apelor tranzitorii Similar cursurilor de apa si lacurilor. Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii s-a realizat pe baza noilor date de monitoring.

9.02 (in apa tranzitorie marina)) nisip 12-13 neregulata Apele costiere Periboina-Cap Singol Mangalia Ape costiere putin adanci cu substrat nisipos Cap singolVama Veche Ape costiere putin adanci cu substrat mixt RO_CT01 13-16 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.5 <1.Tip Simbol Salinit atea% Zona afectata de mare m Adancime a <2 Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei <0.5-1 nisip.5 (la gura Dunarii <0.1 Compozitia medie a substratului nisip Temperatura apei 0°C 15-18 Durata de acoperire cu gheata neregulata Apele tranzitorii lacustre Lacul Sinoe RO_TT02 <1 Amestec permanent Tip Simbol Salini tatea % Zona afectata de mare m Adancime a m Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei Compozitia medie a substratului Temperatura apei 0°C Durata de acoperire cu gheata Ecoregiunea Marii Negre Apele tranzitorii marine ChiliaRo_TT03 Periboina 811 neglijabil a <20 moderata Adanc permanent <0.5-1 nisip 12-13 neregulata RO_CT02 14-18 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0. bolovanis 12-13 neregulata Tabel 3. Tipologia apelor tranzitorii si costiere 33 .

ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol (inclusiv lacul Managalia).2.ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama Veche. Pentru apele tranzitorii marine. cu cele 2 tipuri. s-au constatat urmatoarele:  Componenta fitoplanctonica din lacul Mangalia este dominata ca numar de specii de grupele caracteristice ecosistemelor marine (Bacillariophyta si Dinoflagellata). tipologia apelor costiere a confirmat tipologia identificata anterior.  RO_CT02.  Compozitia medie a substratului.1.parametru suplimentar. Definirea tipologiei abiotice a apelor costiere s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in anexa II a Directivei Cadru. Pe baza informatiilor suplimentare rezultate din masuratori ale parametrilor fizicochimici si biologici.5 . Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine Tipologia apelor costiere Definirea tipologiei apelor costiere s-a realizat de asemenea. 3. prin cele doua abordari fundamentale: abordarea top-down si abordarea bottom-up. Prin aplicarea parametrilor respectivi au fost identificate urmatoarele tipuri de ape costiere (Figura 3.  Durata de acoperire cu gheata .1.  Adancimea.  Turbiditatea. Reactualizarea tipologiei apelor costiere In etapa actuala.):  RO_CT01. efectuate pentru lacul Mangalia.  Zona afectata de maree. In consecinta. 34 . Aprecierea valorilor de referinţǎ pentru elementele biologice (Anexa 6. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea.E). 3.3.  Expunerea la valuri.2.  Caracteristicile de amestec. definirea conditiilor de referinta este prezentata in subcap.  Temperatura medie multianuala a apei. chimice şi hidromorfologice propuse în vederea clasificǎrii s-a fǎcut pe baza judecăţii experţilor şi analizei datelor istorice din perioada salmastrǎ (1966 -1977) şi a datelor din literaturǎ corespunzǎtoare acestei perioade. intr-un numar de 9 sectiuni de monitorizare.Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine.salinitǎţii şi revenirea la caracterul salmastru al lagunei.  Viteza curentilor.5. perioada salmastrǎ poate fi consideratǎ perioadǎ de referinţǎ pentru laguna Sinoe.  Salinitatea. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe a elementelor reprezentative pentru categoriile de apa existente.

colectate de două ori pe saptamana pe profilul Constanta / Baia Mamaia.F. pe considerentul ca impartirea apelor costiere în RO-CT01 si RO-CT02 s-a facut pe baza substratului. nu exista ape tranzitorii sau costiere izolate sau locatii nemodificate antropic. 35  . la fel ca in toate marile inchise sau apele costiere ale Europei. Pentru parametrul densitate stabilirea valorilor de referinta s-a făcut pe baza datelor din reteaua de statii de monitoring din zonele Sulina-Periboina si Periboina – Vama Veche.1. setul de date folosit corespunde perioadei 1957-1961 considerata perioada de referinta.9.1. cand singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienti. iar pentru apele costiere cu tipologia RO-CT02 s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada anilor „70 -„80 considerată ca perioada de referinta pentru aceasta tipologie (Anexa 6. Pentru apele tranzitorii marine din zona Chilia – Periboina s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada 1960-1961 considerată ca perioada de referinta pentru acest element biologic (Anexa 6. Principalele caracteristici ale acestor tipuri sunt prezentate in Tabel 3.E) s-a intocmit in urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reteaua de statii de monitoring din zonele SulinaPeriboina si Periboina – Vama Veche.1.  Datele de salinitate si cele biologice evidentiaza un ecosistem tipic marin. si 6. s-a realizat prin analizarea listei faunei macrobentale identificata in perioada anilor ‚90 (cele mai vechi date disponibile in aceasta zona).F). Avand in vedere cele prezentate mai sus si luand in calcul si rezultatele analizelor granulometrice. cu populatii numeroase si in mediile de mare deschisa. Pentru apele tranzitorii marine aprecierea valorilor de referinta. iar comunitatea fitoplanctonica nu depinde de acest substrat.1. pentru apele costiere. aceste date fiind considerate cele mai reprezentative. in cazul apelor costiere cu tipologia RO-CT01. Pentru biomasa aprecierea conditiilor de referinta (caracteristice starii ecologice foarte bune) s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970. RO_CT01.1. Stabilirea conditiilor de referinta pentru macronevretebratele bentice.1. avand in vedere faptul ca de-a lungul tarmului romanesc. S-au luat in calcul datele obtinute in lunile mai-septembrie.). pe probe prelevate din statiile de monitoring in zona Constanta pentru apele costiere si din statiile de monitoring din zona Sulina-Portita pentru apele tranzitorii marine.Rezultatele obtinute cu privire la caracteristicile bentosului din lacul Mangalia au aratat ca majoritatea speciilor identificate sunt specii marine intalnite frecvent.1. Conditii de referinta pentru apele costiere si apele tranzitorii marine Conditiile de referinta au fost definite prin aplicarea unor metode alternative. lacul Mangalia a fost incadrat in categoria apelor costiere cu substrat nisipos. s-a realizat utilizand date rezultate din analiza probelor din reteaua de statii de monitoring din zona Sulina-Periboina in perioada 1996-2003 prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date obtinut in perioada mentionata. S-a constatat ca valorile de referinta pentru parametrii utilizati in evaluarea si clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele doua tipologii de ape costiere. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine (Anexele 6. Stabilirea valorilor de referinta pentru clorofila a s-a facut luand in considerare datele istorice din perioada 1976-1979. pentru biomasa fitoplanctonica.E.1.

3 D din Planul de Management al fluviului Dunarea. a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zonele Sulina-Periboina si Periboina-Cap Singol analizate (Diaconeasa şi colab.0 m din anii 1986.2.. stabilirea valorilor de fond privind elementele geomorfologice. 36 .. de la adâncimile de 1. 1988. şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab. au constituit componenta a exercitiului european de intercalibrare pentru apele costiere desfasurat intre Romania si Bulgaria.AMBI pentru perioadele considerate de referinta. conditii de oxigenare. respectiv parametrii sedimentologici (nisip. 1993. in perioada anilor 1970-1981.0 m-15. pH. 1992). Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine. Deltei Dunarii. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere) . metale si poluantii specifici sintetici. Pentru apele tranzitorii. 1997) precum şi a judecăţii expertului (Anexele 8. Participarea la Exercitiul European de Intercalibrare –ape costiere Elementele biologice fitoplancton si macronevertebrate bentice.. pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”. luand in considerare valorile medii calculate pe datele istorice si valorile din literatura de specialitate impreuna cu judecata expertului.1. respectiv perioada anilor ‟60 – ‟65 pentru tipologiile RO_TT03. in scopul de a asigura corelarea cu definitiile normative din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european. de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab.2. salinitate. 1987.1. Stabilirea valorilor caracteristice starii de referinta pentru fauna piscicola s-a făcut pe baza analizei componentei si densitatii speciilor din perioada 1950-1970 considerata ca perioada de referinta. Tinand cont de compozitia taxonomica (specii) si abundenta (densitate) s-au calculat indicii AMBI si M. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere).D din Planul de Management al fluviului Dunarea. RO_CT01 şi RO_CT02 pentru nutrienti. silt şi argilă) s-a făcut pe baza datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zonele Sulina-Periboina (pentru tipologia RO_TT03 si zonele Periboina – Cap Singol si Cap Singol – Vama Veche (pentru tipologiile RO_CT01 si RO_CT02). 1994 (analizate la INCDM "Grigore Antipa"). deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural. alaturi de judecata expertului. Deltei Dunarii.Datele din aceste perioade au reprezentat punctul de plecare pentru estimarea conditiilor de referinta. Aprecierea valorilor de referinta s-a făcut. 1986).1. In cazul elementelor fizico-chimice generale si poluanti specifici (Anexa 8. considerate ca date de referinta pentru apele costiere romanesti cu tipologia RO_CT02 (substrat mixt) reprezinta speciile identificate in sectorul sudic al litoralului romanesc al Marii Negre. Lista de specii macroalgale. Datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre. Directiva Cadru a Apei prevede considerarea starii de calitate ecologica a corpurilor de apa si pe baza faunei piscicole.C si 8. Din punct de vedere al elementelor geomorfologice pentru apele tranzitorii marine si costiere.

Derularea exercitiului a inceput in anul 2004, prima etapa fiind finalizata in iunie 2007, cand cele doua state participante au raportat Grupului de Lucru ECOSTAT, organizat la nivelul Comisiei Europene, valorile limita dintre clasele de calitate foarte buna/buna si buna/moderata precum si valorile agreate de comun acord pentru EQR-urile celor doua elemente biologice luate in considerare pentru acest exercitiu. Rezultatele finale, agreate de expertii celor doua tari au fost stabilite luand in considerare: biomasa pentru elementul biologic fitoplancton si indicii de diversitate: AMBI, M-AMBI si SHANNON pentru elementul biologic macrozoobentos (Anexa 6.1.1.F), din corpul de apa costiera Eforie Nord-Vama Veche. Acest exercitiu nu este inca finalizat, fiind parcursa numai prima etapa, cea de a doua etapa care vizeaza includerea altor elemente biologice caracteristice apelor costiere: macroalge si angiosperme, urmand a se incheia in anul 2011. Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru fitoplancton si macrozoobentos au fost raportate pentru corpul de apa costiera Eforie Nord – Vama Veche. 3.3. Delimitarea corpurilor de apa In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de apa este deosebit de importanta. Pentru baza:    Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata delimitarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele criterii de categoria de apa de suprafata; tipologia apelor de suprafata; caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.

Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod suplimentar, urmatoarele criterii aditionale:  starea apelor - un element discret de apa de suprafata nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.  zonele protejate In procesul de sub-divizare progresiva a apelor in unitati din ce in ce mai mici, s-a pastrat un echilibru intre limitele zonelor protejate si descrierea corecta a starii apelor, precum si necesitatea evitarii fragmentarii apelor de suprafata intr-un numar prea mare de corpuri de apa.  alterarile hidromorfologice In cazul alterarilor hidromorfologice, criteriile de desemnare preliminara a corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) si a celor candidate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii “Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts” .

37

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezulta din alterarile generate de activitatile umane si (b) impiedica atingerea starii ecologice bune. Corpurile de apa definite preliminar ca fiind puternic modificate sau candidate la puternic modificate trebuie sa parcurga testul de desemnare. Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate este prezentata in sub-capitolul 6.3. Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafata mai mare de 50 ha, precum si lacurile de acumulare cu suprafata la nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha. De asemenea, 14 lacuri naturale cu suprafete mai mici de 50 ha, au fost considerate corpuri de apa datorita importantei lor la nivelul bazinului/spatiului hidrografic sau datorita localizarii in zone protejate.  Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa s-a considerat ca fiind un singur corp de apa, in cazul in care intregul bazin nu este impactat sau este influentat, in principal, de o anumita presiune (ex. hidroenergie).  Gruparea/agregarea corpurilor de apa in functie de cauza care le influenteaza starea. Astfel, afluentii ce apartin aceleiasi tipologii si a caror stare este naturala sau este determinata de aceeasi presiune dominanta (alimentare cu apa; hidroenergie; agricultura; piscicultura; industrie si dezvoltari urbanistice; navigatia; aparare impotriva inundatiilor; recreere si turism) si care conflueaza intr-un lac/curs de apa s-au putut grupa intr-un singur corp de apa. De asemenea, in cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate tinand seama de acumularea strategica care regularizeaza scurgerea. Procesul de identificare al corpurilor de apa la nivel national s-a reluat in anul 2008, in principal, datorita redefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice. Totodata la nivelul anului 2008, tipurile de cursuri de apa nepermanente cu secare permanenta (care au debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% - q95% = 0) nu s-au mai luat in considere la delimitarea corpurilor de apa. Au fost luate in considerare la identificarea corpurilor de apa, raurile cu secare in fiecare an, raurile cu secare odata la cativa ani (2-5 ani) si raurile cu secare rara (odata la mai mult de 5 ani), fiind clasificate in corpuri de apa nepermanente. Prin aplicarea criteriilor mentionate anterior care au stat la baza delimitarii corpurilor de apa, la nivel national, s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata (Figura 3.5 si Tabel 3.10) dintre care:  3004 corpuri de apa-rauri, dintre acestea un numar de 1184 corpuri de apa sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente, iar restul de 1820 sunt corpuri de apa permanente;  130 corpuri de apa - lacuri naturale (dintre care 116 cu suprafata mai mare de 50 ha si 14 cu suprafata mai mica de 50 ha);  164 corpuri de apa - lacuri de acumulare;  95 corpuri de apa artificiale;  2 corpuri de apa tranzitorii;  4 corpuri de apa costiere. Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 487,5 km (corp de apa la Dunare), iar lungimea minima este de 0,28 km (corp de apa in spatiului hidrografic Arges –Vedea). Media lungimilor corpurilor de apa delimitate este de 22.15 km.

38

Bazinul/spatial hidrografic Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dunare Delta Dunarii DobrogeaLitoral s.h. Dobrogea Ape tranzitorii Ape costiere

Nr.total corpuri de apa de suprafata 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 2 4

Numar corpuri de apa Rauri 304 288 538 312 174 361 207 149 365 283 2 3 18 0 0 Rauri nepermanente 147 122 242 121 39 59 113 49 39 250 0 0 3 0 0 Lacuri naturale 3 0 3 0 14 0 1 18 2 7 0 63 19 0 0 Lacuri de acumulare 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 0 0 Artificiale 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 0 Ape tranzitorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 Ape costiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4

Tabel 3.10. Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Pentru fluviul Dunarea au fost delimitate 4 corpuri de apa de suprafata, dintre care 2 corpuri de apa – rauri (Portile de Fier II - Chiciu si Chiciu – Isaccea) si 2 corpuri de apa lacuri de acumulare (Portile de Fier I si Portile de Fier II). De asemenea, pe cele 3 brate ale Dunarii au fost identificate 3 corpuri de apa (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe). In ceea ce priveste corpurile de apa tranzitorii, se precizeaza ca au fost identificate 2, un tip tranzitoriu lacustru (Lacul Sinoe) si un tip tranzitoriu marin (Chilia – Periboina). De asemenea, la Marea Neagra au fost identificate 4 corpuri de apa costiere: Periboina – Cap Singol, Cap Singol – Eforie Nord, Eforie Nord – Vama Veche, Mangalia). 3.4. Identificarea presiunilor 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative In conformitate cu Directiva Cadru in domeniul Apei, se considera presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative. O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpulde apa. In acest sens, Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot 39

fi numite semnificative si substantele si grupele de substante care trebuie luate in considerare. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata: a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme daca au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerarile umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura amestecul de ape uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense; b. Industria: i. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) sau in Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; iii. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; c. Agricultura: i. fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii); iii. alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; La nivel national sunt inventariate un numar de 1764 de folosinte de apa care folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane, 325 industriale si 181 agricole, 5 alte tipuri). In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme: 40

e.93 31.e.e.418. in special materii in suspensie. intrucat. substante organice.). avand in vedere incarcarea organica biodegradabila. % 4491888 2967217 298379 508592 48. Total Numar de aglomerari umane 22 127 113 2343 Nr. un numar de 14 se conformeaza cerintelor legislative. statiilor de epurare.e. 2289 aglomerari umane (> 2000 l. cat si situatia dotarii cu statii de epurare. 10000 – 15000 l. la nivel national existau un numar de 30 aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l.e. cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate. colectate si epurate Fata de situatia prezentata la finele anului 2006. iar din numarul total de statii de epurare de 316. Situatia aglomerarilor umane.75 75.) care sunt dotate cu sisteme de colectare in sistem centralizat si care prezinta un numar de 4 statii de epurare.). avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise.75 8 266 076 Tabel 3. Dimensiune aglomerari umane > 150000 l. iar in Figura 3.39%.e).e.e si in plus treapta tertiara – pentru indepartarea nutrientilor – pentru aglomerarile cu peste 10000 l. sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte.11.e) l.11 se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l. Apele uzate urbane contin.e. In Figura 3. % 7856105 3908669 432441 416441 85. In Tabel 3. depinzand de tipurile de industrie existente.In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. hidrocarburi petroliere.e.26 69. precum si a incarcarilor organice totale. nutrienti.) care nu au inca dotare cu statii de epurare. Romania a obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018). in prezent gradul de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenti este de 51.e. dar si alti poluanti ca metale grele. in Romania exista un numar de 2605 aglomerari umane (>2000 l. de statii de epurare 18 110 66 122 Incarcare organica totala (l. conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa. ca la nivelul anului 2006 existau un nr.) 9214568 5626471 1389507 10188011 Incarcare organica colectata (l. din datele analizate in luna iunie 2009 rezulta ca.) si gradul de racordare la sistemele de colectare.) si tipul de statii de epurare existente. in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. iar gradul de racordare la statiile de epurare fiind 41 . la nivelul sfarsitului anului 2006.e. Se mentioneaza. micropoluanti organici. numarul si gradul de racordare a locuitorilor echivalenti la retele de canalizare si statii de epurare a crescut.09 Incarcare organica epurata (l.47 2.91 21. etc. De asemenea.e. cu o incarcare organica totala de 26.e.557 l. 15000 – 150000 l. Surse de poluare urbane/aglomerari umane In general.45 31.e.e) l.e. detergenti.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. exprimata in locuitori echivalenti. industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare..28 2605 316 26 418 557 12 613 656 47.12 4. Astfel. neavand sisteme de colectare si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 – 10000 l. 2000-10000 l.

2708. 19149 254321 1298 30999 8440 7 30021 10. Astfel.1 24.1 <2000 l.9 3339.65%.6 35257.5 73.585. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr) aglomerari/ poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an >100.1 163.000 l.3 61. prin evacuarea de poluanti specifici tipului de activitate de activitate desfasurat.de 42. nutrienti (azot total si fosfor total) si metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari. 99.4 1373. atat pentru sursele punctiforme cat si difuze.6 7. 3.000 – 100.9 770. De asemenea. industria fertilizantilor.e.5 5073.6 1745.e. Substante Substante Fosfor organice organice Azot total total Categorii de (CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt) aglomerari/Poluanti evacuati t/an t/an t/an t/an >100. nr. etc.000 l.7 348 13.9 10.1 2000 .4 <2000 l. in Romania.13 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5).0 3. 17.).3 0.7 12. fermele zootehnice. Directivei 2006/11/EC care inlocuieste 42 .). Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte cerintele Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC). in tabelele 3.000 l.e. metale grele (industria extractiva si prelucratoare.2 4.2 35019. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata.12. 20 % din emisia totala de fosfor. iar nr. industria petroliera.000 l.2 342.6 328. etc.669.e. 176.650.157.169.074.9 1. Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane  Surse de poluare industriale si agricole Sursele de poluare industriale si agricole contribuie la poluarea resurselor de apa. 35.19950 km). Total 21957. in care un numar de 102 sisteme de colectare si epurare a apelor uzate si pluviale nu au putut functiona corespunzator.5 0. se pot evacua substante organice. industria chimica.8 10527.838. Se precizeaza la nivelul anului 2007.e. precum si micropoluanti organici periculosi (industria chimica organica. sau inregistrat un numar de 373 de evenimente.3 0.9 5. industria chimica. de aglomerari dotate cu retele de canalizare a crescut la 618 (lungime retea .598.3 262357. nutrienti (industria alimentara.12 si 3.8 Tabel 3.5 Total 215. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.8 1. de statii de epurare functionale ce deservesc aglomerarile a crescut la 362.410.e.9 19.6 Tabel 3. emisiile de fosfor datorate utilizarii detergentilor ce contin fosfati reprezinta cca.e.242.322.10000 l.4 61.13. Potrivit estimarilor realizate prin aplicarea modelului MONERIS. etc.8 4.).6 7688.4 2000 .e. celuloza si hartie.167.3 681.10000 l.1 87.000 – 100.094.

3 56861.15 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5). hexaclorbutadiena.3 26697. tricloretilena si triclorbenzen (21 unitati).1 Total 361893.14 si 3.3 43 .0 INDUSTRIE NON IPPC 3031. nutrienti (azot total si fosfor total) si de metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.0 2353.9 Tabel 3.8 se prezinta sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole. precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata. Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO).14. avand in vedere anumite unitati industriale care evacueaza cadmiu si mercur (27 de unitati la nivel national).6 3 INDUSTRIE TOTAL 51014.7 944.8 839.91/676/EEC.5 825.01 Tabel 3.9 399.1 7675.7 124751.4 4105.2 Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) industrie/poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an INDUSTRIE IPPC 47982.0 ALTE SURSE PUNCTIFORME 0.2 15307.9 30164.3 132.7 39.3 0 1.1 19527. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase).2 1. Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole . Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Crom (Cr) kg/an 7562.0 7653.2 5725.1 18465.7 1031. 1.0 15355.dicloretan.3 113725. De asemenea. La nivel national.8 2. Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.1 37993.8 129. hexaclorciclohexan (3 unitati) si hexaclorbenzen. HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor.3 118. Romania a obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie 2015).8 1927. Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani (decembrie 2009). 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare.9 264.4 11223. 256 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC. in tabelele 3.0 179518. Tip de industrie/ poluanti evacuati INDUSTRIE IPPC INDUSTRIE NON IPPC INDUSTRIE TOTAL ALTE SURSE PUNCTIFORME 2857.5 4579. In Figura 3.2 0.3 6358.Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.15.2 5.5 1098.1 5049.2 . Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Substante organice Substante Azot total Fosfor total (CCO-Cr) organice (CBO5) (Nt) (Pt) t/an t/an t/an t/an 54767.2 5611.01 Total 102029.8 174. din cele 506 surse punctiforme industriale si agricole semnificative.0 113.5 10217. pentru instalatiile sub incidenta Directivei IPPC.1 225.5 3179.8 77084.

Cresterea animalelor domestice.) era racordata la sistemele centralizate de canalizare. localitatile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. unitati ce produc poluari accidentale difuze. modul de utilizare al terenului este ilustrat si in Figura 2.3 %. la nivel national suprafata agricola ocupa cca. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :    Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice. 3.8 %. intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor. un numar de 505 aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar 18 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei 91/271/EEC. precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme. Din cele 2605 aglomerari (>2000 l. suprafata ocupata de ape cca.8 % din suprafata totala a tarii. dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata. urmata de suprafata acoperita de paduri cca.4. Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor. produse finite. alte unitati/activitati agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. etc.) identificate.  Agricultura Pe langa presiunile punctiforme exercitate. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului Potrivit Institutului National de Statistic.3.e. constituie o sursa de poluare difuza locala. Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la nivelul localitatilor. unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare.) si gradul de racordare la sistemele de colectare. stocare de deseuri neconforme. In Figura 3. 2.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. De asemenea. activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa. 28. Industria: depozite de materii prime.75% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l. produse auxiliare. De asemenea.2.e. numai un procent de 47.5 %. 44 . modul de colectare/eliminare al namolului provenit de la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa. percolare. constructii – cca.e.). c. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a dejectiilor. b. situri industriale abandonate.3. In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze:  Surse de poluare urbane/aglomerari umane Fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca la sfarsitul anului 2006. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. 61. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare.

5. 2. modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii difuze: 1.9 si 3.2 kg P/ha de teren agricol. estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii. 6 milioane capete (reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0. depuneri din atmosfera. Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel national sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006). scurgerea din zone impermeabile orasenesti. Emisiile de nutrienti din surse difuze Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. in Raportul National 2004. Pe langa emisiile punctiforme. respectiv 6. Comparand cantitatile specifice de fertilizanti sintetici si naturali utilizati in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE. comparativ cu anul 2002. 45 . s-au inregistrat cantitati medii specifice de ingrasaminte chimice utilizate pe suprafetele agricole de cca. iar tendinta se pastreaza descrescatoare. in Romania nr. In anul 2006. de animale echivalente estimate este estimat la cca. se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot si fosfor (estimare preliminara). Presiunile agricole difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata. In cazul surselor de poluare difuze.7 kg N/ha de teren agricol. scurgerea de suprafata . 16. avand in vedere caile prezentate mai sus. printre care si bazinul/districtul Dunarii. La nivel national. s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential vulnerabile. rezultand un nivel scazut al intensitatii agriculturii din Romania.4/ha suprafata agricola). eroziunea solului. scurgerea subterana. In figurile 3. 4. Modelul a fost elaborat si aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. In anul 2006. scurgerea din retelele de drenaje. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul international al Dunarii). 3. 6. cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. cat si la nivel de subbazine internationale (Tisa). De asemenea. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare. raportand cantitatile aplicate la cantitatile optime necesare agriculturii se evidentiaza ca acestea reprezinta mai putin de 25 %. 10 %. In ultimul timp. cat mai ales calitatea apelor subterane. identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. cantitatile de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa) utilizate in anul 2006.De asemenea. au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002.10. Astfel. se observa ca Romania se situeaza cu mult sub media europeana. pentru anul 2005. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze.

Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor In Tabel 3. Astfel pentru sursele difuze de poluare.5% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot. modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totala de nutrienti.9 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Se mentioneaza ca.4 kg P/ha. 46 . alte surse (ex. De asemenea. avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare. iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor. scurgerea subterana. iar pentru fosfor este de 0. precum si fondul natural.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 2. Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de cca. pentru anul 2005.4% 51.10. 5 kg N/ha. modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. depunerea oxizilor de azot din atmosfera).8% 24. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 1.3% 57.4% 0.4% 2.2% 31.8% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura.2% 3.1% 2.16 se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare.7% 12. localitati (asezari umane).2% 10. De subliniat este faptul ca.

Cele mai importante acumulari sunt Portile de Fier I si II. asigurarea cerintei de apa.164 9715 Tabel 3. insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de:  Lacurile de acumulare Au fost identificate un numar de 242 lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0. ceea ce reprezinta o emisie medie specifica de 0.360 3127 Asezari umane 27. Vidra si Vidraru. Izvorul Muntelui.254 1265 Total surse difuze 119. Barajele produc. Categoriile de lucrari hidrotehnice care se regasesc la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt: baraje (acumulari). in principal. regularizarile ce produc o presiune semnificativa au o lungime de 47 . etc). Emisii de azot si fosfor din surse difuze Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza activitatilor agricole. numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. regularizari.11).868 5029 Alte surse 19.682 294 Fond natural 10. indiguiri si aparari de maluri. energetic aparare impotriva inundatiilor. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. Presiuni hidromorfologice semnificative Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii si desemnarii corpurilor de apa puternic modificate. irigatii. Se mentioneaza ca aproximativ 52 % din emisia totala difuza de fosfor se datoreaza localitatilor/aglomerarilor umane. La nivel national. executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic. derivatii. intreruperea continuitatii longitudinale (Figura 3. In Figura 3. Criteriile utilizate pentru identificarea presiunilor semnificative au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrari hidrotehnice. rezultand o emisie specifica de 4. agricultura contribuind cu cca 32 %.7).5 km2. 3.11 se prezinta presiunile hidromorfologice identificate la nivel national (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate). alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale conectivitatii laterale. Din multitudinea activitatilor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele.4.Emisii de N din surse difuze Emisii de P din surse difuze (t) (t) Agricultura 61. magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor (mentionate in Tabel 6. apararea impotriva efectelor distructive ale apelor. combaterea excesului de umiditate. cu efecte functionale pentru comunitatile umane. Acumularile au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala.16 kg N/ha suprafata agricola. precum si pentru luarea masurilor de renaturare sau atenuare. Presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa din bazinele/spatiile hidrografice analizate.  Regularizari si indiguiri Regularizarile si indiguirile produc modificari ale morfologiei cursurilor de apa. regularizarea debitelor naturale.3.16. determinata pe baza unor criterii. piscicultura. Stanca Costesti.21 kg/ha suprafata agricola.

pe tronsonul Timisoara – Sanmihaiul Roman. La nivel national au fost desemnate 30 de prelevari semnificative (dintr-un total de 138) si 48 de restitutii semnificative (avand in vedere un total de 147 restitutii) (Figura 3. care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. Berheci 60%. in timpul fazei de planificare a acestora.  Derivatii Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie aferente corpurilor de apa. cand s-a inchis transportul de calatori pe acest canal (transportul de marfuri s-a oprit din anul 1960).4.Dambovita. tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic.cca. Se precizeaza ca este posibil ca implementarea acestor proiecte (presiuni viitoare) sa conduca la deteriorarea starii corpurilor de apa.7. 4690 km. 48 .3 % din lungime. Ialomita . iar indiguirile ce afecteaza semnificativ corpurile de apa au o lungime de cca. la alterarea fizica a corpurilor de apa. Derivatiile cele mai importante sunt: Timis – Bega. de la nivelul Directiilor de Apa produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite. Barcau 44%.4. 3. care pot contribui. asupra stabilitatii albiei si biotei. Proiecte viitoare de infrastructura Pe langa afectarea semnificativa produsa de catre alterarile hidromorfologice existente asupra corpurilor de apa. de asemenea. sunt propuse un numar de proiecte care au ca scop asigurarea apararii impotriva inundatiilor. Navigatia. Cele mai importante lucrari de regularizare si indiguiri sunt localizate pe raurile: Raul Negru 83. In prezent. determina o serie de presiuni hidromorfologice semnificative asupra acestui ecosistem. precum si asigurarea cerintei de apa pentru localitatile aferente producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care functioneaza.5%. Crasna 63. In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA). Bega 79%. pe canalul Bega se desfasoara doar navigatie de agrement. navigatie – in diferite stadii de planificare si implementare.Dambovita. sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Dambovita 61%. Aplicarea exceptiilor pentru viitoarele proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4. etc. ca presiuni hidromorfologice. avand in vedere o lungime totala de cca. sunt in numar de 107 si au o lungime de cca. Navigatia pe canalul Bega nu se mai desfasoara din anul 1967. Jiu 69%. 7100 km.  Canale navigabile O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia. Arges . iar urmatoarele conditii trebuie indeplinite (a) sunt luate toate masurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra starii corpurilor de apa. respectiv activitatile de mentinere in stare de functionare a canalului navigabil. produc in principal efecte asupra curgerii minime. producere de energie electrica. Fluviul Dunarea pe sectorul romanesc este indiguit in proportie de 80%. 550 km si au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulari.5%. 3460 km dintr-o lungime totala de cca.12). Olt 74.  Prelevari/restitutii de apa semnificative Prelevarile de apa si restitutiile (evacuarile). Derivatiile. Singura ruta navigabila pe raurile interioare din Romania este canalul Bega. Ialomita – Mostistea. 6600 km. Buzau 45%.

In Capitolul 10 sunt prezentate mai multe detalii privind abordarea Art. suprainaltarea si punerea in siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor.  Amenajarea cursurilor de apa pentru apararea localitatilor impotriva inundatiilor. pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni semnificative. din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace. Aceste viitoare proiecte de infrastructura au ca orizont de implementare primul si al doilea ciclu de planificare. Corpurile de apa unde se vor realiza viitoare proiecte de infrastructura au fost analizate prin prisma exceptiilor art. fie intrand sub incidenta criteriilor de realizare SEA sau EIA ori ar putea avea impact transfrontalier) cu respectarea prevederilor acestui articol.7 din DCA avand in vedere exceptiile aplicate privind proiectele viitoare. Analizand la nivel national tipul de proiecte planificate sau in curs de implementare. schemă directoare şi plan de investiţii.  Amenajarea si mentinerea stabilitatii si capacitatii de transport a albiilor. 13 al DCA. mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile. Corpurile de apa pe care sunt planificate/propuse proiecte noi nu au fost desemnate ca fiind corpuri de apa puternic modificate inainte ca aceste noi modificari sa aiba loc.7. inundatii. care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. In Figura 3. etc)  Permanentizarea diverselor acumulari. Corpurile de apa care sufera o noua modificare hidromorfologica vor fi supuse etapelor testului de desemnare in urmatorul Plan de Management. acestea au ca scop. Totodata.  Inlaturarea urmarilor produse de calamitatile naturale (secete.(b) motivele acestor modificari sau alterari sunt prezentate si explicate in mod specific in PMB.  Realizarea zonelor umede pentru atenuarea undelor de viitura.  Producerea de energie electrica.4. Fezabilitatea în domeniul managementului riscului la inundaţii pe diverse râuri. iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. sunt in curs de derulare sau vor fi obiectul etapei viitoare o serie de studii si proiecte privind:   Contribuţiile la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.  Protectia lacurilor.  Reconstructia ecologica a raurilor. incluzand si proiectele viitoare de infrastructura. La nivel national sunt planificate sau in curs de implementare un numar de 332 de viitoare proiecte de infrastructura (cu lungime mai mica de 10 km) si un numar de 93 de proiecte (cu lungime mai mare de 10 km).  Realizarea. alunecari de teren. conform art. si (d) obiectivele benefice aduse de acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa. in principal:  Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularilor. 49 .11 se prezinta lucrarile hidrotehnice. (c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public predominat si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii prin atingerea obiectivului de “stare buna” sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane.  Regularizarea si apararea malurilor. 4.

Alte tipuri de presiuni antropice 3. Proiectantul lucrarilor este un consortiul de firme. Fezabilitatea unor studii in ceea ce priveste realizarea pasajelor de trecere a ihtiofaunei din amonte catre aval. La nivel national s-au identificat un numar 843 de utilizatori de apa ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. receptorul si indexul de risc pentru apa.18. In anul 2007.5. La nivelul Districtului International al Dunarii. au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala. chimica. sedimentologice si geomorfologice in vederea delimitarii. bazinale. Proiectul este elaborat de un consortiu de firme. iar datorita duratei reduse. respectiv 2006. In Tabel 3.  Studii complexe. in principal. fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare semnificativa a biodiversitatii acvatice. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost finalizate si aprobate in anul 2005. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale. Fenomenele au avut impact local/bazinal.5 Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale. luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potentialridicat” din Romania. Unitatea de Coordonare ISPA. In functie de tipul poluarilor accidentale. s-au inregistrat 77 de poluari accidentale ale cursurilor de apa de suprafata.Ministerul Transporturilor din Romania. Unitatea de Coordonare ISPA.4. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea Acestea sunt prezentate succint in continuare.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO: “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila si masuri complementare”. care reprezinta alterari bruste de natura fizica.17 se evidentiaza aceste surse. localizarea. extinderii plajelor din punct de vedere genetic. 3. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). La nivelul sectorului romanesc al Dunarii sunt planificate 2 proiecte aflate in diferite stadii. transfrontaliere) asupra resurselor de apa. geologice. iar autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun roman-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. peste limitele admise. pe sectorul litoral.4. care au ca scop. a naturii poluantului. iar in anul 2007 au fost obtinute Acordul de Mediu si Avizul NATURA 2000. 50 . efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor acvatice. Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat au fost desemnate asemenea locatii si sunt prezentate in Tabel 3. biologica sau bacteriologica a apei. iar beneficiarul lucrarilor .

5 7.5 (P) 24 Letea Veche Bacau / Letea Siret Veche Tabel 3.0 8.3 8.4 8.5 7.4 7.6 5.Somes Sasar/Lapus/ Somes Cavnic/Lapus/ Somes Somesul Mic/Somes Somesul Mic/Somes Bistrita Bistrita Prahova / Ialomita Ialomita Index de risc  5.1 7.6 5.1 7.6 8.9 5.9 7.0 7.P. Sasar (iaz) Baia Mare/Maramures Baia Sprie (iaz) Baia Sprie/Maramures Baia Mare Turt Turt/Satu Mare (iaz) Rodna (iaz) Rodna/Bistrita Nasaud EM Baiut (iaz) Baiut/Maramures Phoenix SA (P) Baiut/Maramures SM Baia Maere SC Cominex (P) SC Agroconsum (P) SC Fibrex (P) SC Sofert SA (P) Petrobrazi (P) Cavnic/Maramures Aghires/Cluj Bontida/Cluj Savinesti/Neamt Bacau Brazi / Prahova S.8 Certej/Hunedoara Baia Mare/Maramures SM Borsa Colbu Baia (iaz) Mare/Maramures SM Borsa Novat Baia (iaz) Mare/Maramures U.0 5.9 6.0 8.1 6.3 4. Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala 51 .17.4 7.Nr. Amonil SA Slobozia / Ialomita 6. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumire Devamin SA Rabita (iaz) Devamin SA Fanate (iaz) Bicapa SA (iaz) EM Abrud (iaz) EM Rosia Montana (iaz) EM Baia de Aries (iaz) EM Coranda (iaz) SC Aurul Localizare Brad/Hunedoara Stei/Bihor Tarnaveni/Mures Abrud/Alba Rosia Montana/Alba Baia de Aries/Alba Cursul de apa Crisul Alb Crisul Negru Tarnava Mica Aries Aries Aries Mures Somes Viseu – Tisa Viseu – Tisa Lapus – Somes Lapus – Somes Tur – Tisa Somesul Mare Lapus .0 8.1 7.C.

atunci cand afecteaza fauna acvatica.nu este asigurata o structura adecvata pe specii in bazinele acvatice natural/antropice. .  hidrogeologica. constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni. de natura:  hidraulica. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apa pescuitul comercial. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative. Extragerea balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie extragerea balastului si nisipului. Astfel. avifauna şi alte elemente ale lantului trofic. putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii. precum si acumulari care au folosinta piscicola.Nr 1 2 3 4 5  Risc Zona Localizare Cursul de potential apa receptor (m2  250) Letea Veche Bacau / Letea Siret 318 risc Veche ridicat Copsa Mica Sibiu Tarnava Mare 114 relevant Calan Hunedoara Strei 171 relevant Mintia Hunedoara Mures 185 relevant Turnu Magurele Teleorman Dunare 100 relevant Tabel 3. constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta.  poluanta.  a afecta lucrarile de amenajare. cand pot apare dejecţii sau scurgeri de substante organice si nutrienti continuti in hrana administrata pestilor.este crescută producţia de peste fara asigurarea unor masuri de purificare specifice ale apei. de protectie sau de traversare a albiei. constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei.18. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa. constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. Zone contaminate cu risc potential ridicat Activitati de piscicultura / acvacultura O caracteristica importanta a bazinelor/spatiilor hidrografice din sudul si estul tarii (in special Buzau – Ialomita si Prut) o reprezinta existenta (uneori din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole.  morfologica. 52  . exista un numar de 828 iazuri si amenajari (cu o suprafata totala de 64000 ha) in care se practica activitati de acvacultura Practicarea activitatilor de piscicultura/acvacultura pot constitui presiuni asupra corpului de apa atunci cand: .

alunecari de maluri. de-a lungul timpului. 46/2008 – Codul Silvic de a dezvolta fondul forestier din Romania cu circa 2 milioane ha. alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. prin exploatari organizate.000 ha) şi prin realizarea Sistemului Naţional al perdelelor forestiere de protecţie. Astfel. tot mai evidente. si anume: . . ne conduc spre o stare naturală extrem de precară. baltilor. 53 . Astfel. .volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. 1400 mii mc . amplificarea viiturilor.regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare. . se precizeaza: “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa. efectul lor materializandu-se asupra stabilitatii terenului (prin aparitia eroziunii.respectarea perimetrelor de exploatare. apropiindu-se astfel de procentul optim stabilit la cca 40 % zona impadurita din suprafata ţării. etc. până în anul 2035. cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona. s-au inventariat cantitatile extrase din albiile minore ale raurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. formarea de torenti. nerespectand prevederile legale. prin ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (în prima urgenţă circa 700. .5. aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. şi-a redus considerabil suprafaţa impadurita. in anul 2006 a fost extras un volum de nisip si balast de cca. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor. se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc).” Prin realizarea „Studiilor pentru cunoasterea resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor/spatiilor hidrografice”. Strategia pe termen lung prevede dezvoltarea resurselor forestiere ale ţării. ajungând în prezent la circa 6. conservarea şi dezvoltarea patrimoniului silvic constituie o problemă de interes national. articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau.păstrarea talvegului natural al raului. Astfel. reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii. cuvetele lacurilor.realizarea de sectiuni optime de scurgere. când schimbările climatice. 3.  Exploatarile forestiere Tot. România. in aceeasi categorie de alte presiuni se pot inscrie si exploatarile forestiere. conform articolului 33.De asemenea. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru. mai ales astăzi. in cazul in care acestea se fac haotic. Prin aceste două acţiuni silvice se poate atinge obiectivul prevăzut în Legea nr.37 milioane ha.

4. in cazul in care exista date de monitoring disponibile. industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate).  Evaluarea impactului. O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea nutrienti (azot si fosfor). in special aglomerarile umane. scaderea biodiversitatii speciilor. cat si surselor difuze (in special.  Identificarea presiunilor semnificative. recreere. ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor. rauri putin adanci cu curgere lenta). care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. scaderea biodiversitatii speciilor. in special a corpurilor de apa stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale si de acumulare. avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante:  Identificarea activitatilor si a presiunilor. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa). la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate intr-o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apa in scopul realizarii monitoringului/evaluarii). astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substante organice. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor. Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice. poluarea cu nutrienti. poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice pentru care impactul a fost evaluat si au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu. utilizarea fertilizantilor).4. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratata in sub-capitolul 3. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. Ca si in cazul substantelor organice. precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa Va Directivei Cadru Apa. etc.  Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane. cele agricole: cresterea animalelor.).Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru. Daca la nivelul unui corp de apa nu sunt stabilite sectiuni de monitorizare. poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze. pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropica-Presiune-Stare-ImpactRaspuns). Totodata. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor. sursele industriale si agricole. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 54 . Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3.

chimice si hidromorfologice” si realizarea evaluarii starii la nivel de corp de apa. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje. corpurile de apa au fost clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”). Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienti). dar mai ales asupra migrarii biotei. in anul 2008. instrumente precum modelarea matematica au fost utilizate pentru estimarea presiunilor si efectelor masurilor de baza propuse. Astfel. stavilare. riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa redelimitate in anul 2008. dar si asupra biotei. de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic.trofic exprimat prin indicatori specifici. „posibil la risc” si „la risc”. praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic.poluarea cu substante organice . riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. Pentru actualul Plan de Management. modelele WAQ (nutrienti) si QUAL 2K (substante organice). impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. astfel corpurile de apa au fost clasificate in 3 clase: „fara risc. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: . In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. Lucrarile in lungul raului (indiguirile. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. transportului de sedimente.poluarea cu substante periculoase . facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune.4). In acest sens. ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice. Se remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora. Ca si in anul 2004. lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. precum si de evaluarea impactului acestora.poluarea cu nutrienti . reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor. Presiunile hidromorfologice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. precum si alterarea compozitiei populatiilor. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor.alterari hidromorfologice 55 . persistenta si bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. lacuri. ape tranzitorii. Substantele periculoase produc toxicitate.

alterarilor hidromorfologice semnificative (hidrologie. prelevari/restitutii). Dintre acestea.avand in vedere. se precizeaza ca evaluarea riscului a fost realizata pentru a fi utilizata la:  caracterizarea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice (cap. precum si de alterarile hidromorfologice. iar 331 sunt corpuri de apa puternic modificate si articiale. ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor.  aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. nutrienti si substante periculoase). Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice. morfologie.  stabilirea masurilor suplimentare. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti. Riscul a fost evaluat avand ca obiectiv atingerea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice aferente anului 2015. evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial. Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. cat si corpurile de apa tranzitorii si costiere prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu in 2015. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2012 . Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36. In aceasta etapa. in conditiile in care pentru unele corpuri de apa nu au existat metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. precum si de alterarile hidromorfologice). iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc. un nr. atat la nivelul Districtului International al Dunarii.2013 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. Se precizeaza ca.  aplicarea analizei cost – eficienta si cost – beneficiu. 6. atat datorita surselor de poluare din Romania si din tot Districtul International al Dunarii. s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). considerand valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei. 56 .4. poluarea cu nutrienti. precum si datorita altor tipuri de presiuni prezentate in capitolul 3. iar gruparea corpurilor de apa nu a putut fi realizata (confidenta scazuta). 910 reprezinta corpuri de apa naturale.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015 datorita presiunilor punctiforme si difuze semnificative (poluare cu substante organice. poluarea cu nutrienti. Din analiza efectuata rezulta ca dintr-un total de 3399 corpuri de apa. cat si datorita alterarilor hidromorfologice (Fluviul Dunarea si 2 corpuri costiere). cat si la nivel national. atat corpurile de apa aferente fluviului Dunarii si bratelor sale. Pentru riscul ecologic. ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate.2).

starea corpului de apă:  calitativă  cantitativă. . delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Figura 4. În restul arealului. . 4. intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05Podişul Central Moldovenesc). Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. Starea corpului de apă. ci şi prin caracteristicile petrografice. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. hidrodinamic. CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE 4. structurale. Astfel.Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu). Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros. . In România au fost identificate.(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22. după cum urmează: .două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 – Sarmaţian şi RODL06.2.4. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. acestea nu se constituie în corpuri de apă. conform prevederilor Directivei Cadru 2000/60 /EC. Corpurile de apa subterana in interdependenta cu corpuri de ape de suprafata si cu ecosisteme terestere Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul Romaniei cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele 57 . Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane Identificarea următoarelor criterii:    şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza geologic. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat).Conul Somesului (Holocen si Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului.1. Dintre acestea 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale. Identificarea. fisural şi fisural-carstic. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. Criteriul geologic. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran.1. care corespunde liniei de cumpănă a acestora.). Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare.patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: doua în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01.Platforma Valahă).

03.terestre aferente sunt incluse în Tabel 4.10 Tabel 4.16.17 ROCR01.14.08.06.16.07 RODL05.2.3. destinate consumului populaţiei.09 ROMU01.05.1.14.05.02.05.06.10.09.15.04.03.2.13.04.04. de râuri 32 18 27 51 23 25 21 27 19 19 10 Cod corp de apa subterana ROSO01. stabilite conform HG 930/2005 (Figura 4.08.12.06.03.1.20 ROBA01.06. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau.03.05. la nivelul intregii tari.05 ROPR01.09. Nr.03.70% 85.03. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/spatiul hidrogarfic Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Interdependenta cu nr.15.09.18.19.20 ROJI01.02.09.1. Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din Romania 58 .04.10.08. Captarile care xploateaza un volum de apa semnificativ. la nivelul anului 2008. un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce contin 1942 foraje/drenuri si 5 izvoare.12.2.02.05.02.17.12.17.30% Cu zone de protectie Fara zone de protectie Figura 4.06 ROOT01. si de asemenea se regasesc in mod detaliat in Anexa 4.11.02.02.07.02.03. si Figura 5.04.08.02.10. pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară. 14.03. cca.02.06.10 ROIL01.03.18 ROSI01.08.04.11.06. sunt relevate in Tabel 4.07.08.05. 16.).02.07.05.07.11. 73 % din corpurile de apa subterana sunt in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata localizate la nivelul a peste 280 de rauri.04.17. 19. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă 4.15.13.07. Astfel.1. crt.03.14 ROAG01.09.07.

4. prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere următoarele :  corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Presiunile antropice care afecteaza starea corpurilor de apa subterane sunt in general sursele prezentate in capitolele 3. captari Nr.603 Crisuri 1 4 19. in sub-capitolul 6.4. în continuare.115.5.drenuri. se prezinta starea corpurilor de apa subterana. În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.1. 1.Exploatări semnificative de ape subterane (>1500 mii mc/an) Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează. Crt. după caz.277 Jiu 8 143 42. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/Spatiul Hidrografic Nr. activitatilor agricole (cresterea animalelor si utilizarea fertilizantilor si pesticidelor). depozitarii deseurilor sunt cele mai importante. PO4. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. plumb. sulfaţi.629 Mureş 2 133 14. arsen etc) determinate.1. sau dacă. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.  corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat.225 Prut 7 237 30.462 Arges Vedea 2 42 5431 Buzau Ialomita 8 135 31815. cadmiu.053 Dobrogea Litoral 13 151 71.NO2. mercur. astfel : 59 .cloruri.izvoare Volum captat (mii m3 /an) Somes Tisa 4 218 16. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO 3. 3.016 Siret 10 483 85. presiunile antropice.2.2 si 3. .4. numărul celor poluate este mai mic de 20%.2. în general. semnificative foraje.6 TOTAL 67 1942 si 5 izvoare 359346. Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana s-ae evaluat pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6. De asemenea. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.4. sursele difuze aferente aglomerarilor umane (in special cele care nu detin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerari umane).413 Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.2.Nr.2.616 Tabel 4. din numărul punctelor de monitorizare. pentru fiecare corp de apă subterană. NH4. 4.323 Banat 2 69 15. Dintre acestea.

Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere evaluarea următoarelor criterii : .nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri.). 100-200 mm/an.  pentru clasele P U si PVU. . . Figura 4. PU = protecţie globală nesatisfacatoare. carst etc.starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor. realimentare medie. pe o durată de minim 10 ani. loess. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. corpul nu este la risc. litologia şi infiltraţia eficace (Figura 4. PM = protecţie globală medie.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. realimentare mare. Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare PVG =protecţie globală foarte buna.3. o conform infiltratiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută. sub impactul unor exploatări.  pentru clasa PM. marne fracturate) .  dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.starea cantitativă a apelor subterane . dacă există surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. .favorabilă (F): strat acoperitor continuu. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali.).medie (M): strat acoperitor discontinuu. predominant coeziv (argila.3. suplimentare de protectie. corpul este la risc. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie : . >200 mm/an. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. grosime variabilă. . PG = protecţie globală buna. grosime mare (mai mare de 10 m). marnă) .deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. corpurile de ape subterane se caracterizează astfel:  pentru clasele PVG si PG. PVU = protecţie globală puternic nesatisfacatoare. 60 Realimentare . <100 mm/an. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile.

zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important . Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Pentru captarile de apa destinate potabilizarii sunt identificate zone de protectie pe corpurile de apa utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman.2.1. al Planului de Management.corpuri de apă la risc . 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara.corpuri de apă subterana care nu sunt la risc . 5. precum si perimetrele de protectie hidrogeologica. Astfel. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a 61 . detalierea acestei situatii regasindu-se in cap.  Hotararea de Guvern nr.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii .ele respectă criteriile de risc . Nu exista nici un corp de apa subterana identificat la risc din punct de vedere cantitativ. Se mentioneaza ca informatiile utilizate pentru realizarea acestui capitol au la baza date din perioada 2007 .Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: . .2009 privind zonele protejate cuprinse in Registrul Zonelor Protejate actualizat in anul 2009. national si local pe baza carora au fost identificate si desemnate aceste zone.  Directiva 75/440/CEE privind cerintele de calitate pentru apa de suprafata destinate prelevarii de apa potabila.zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati . IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE Zonele protejate reprezinta areale de pe teritoriul fiecarui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerintelor speciale de protectie prevazute in legislatia comunitara.  Hotararea de Guvern nr.6. In functie de gradul diferit de risc fata de factorii de poluare.2. conform Directivei Cadru pentru Apa (Anexa IV) au fost identificate si cartate la nivel national urmatoarele categorii de zone protejate: . pentru fiecare captare se instituie in teren zonele de protectie sanitara care pot fi cu regim sever sau de restrictie. Legislatia specifica zonelor de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii este reprezentata de:  Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.zone pentru imbaiere Planul de Management cuprinde un rezumat al Registrului Zonelor Protejate si include harti cu localizarea fiecarei categorii de zona protejata precum si lista actelor normative la nivel comunitar. 5.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic . care furnizeaza in medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de persoane. Rezultatul acestei analize a reliefat ca in Romania exista 19 corpuri de apa din totalul de 142 (13 %) care risca sa nu atinga starea buna din punct de vedere calitativ.  Legea Apelor nr.

Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii .G. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Mediului privind prohibiţia pescuitului 62 . Protejarea speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere: .  Ordinul nr. 202/2002 si H. HG 567/2006 si HG 217/2007). 69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare  Ordin nr. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru aceste specii. La nivelul anului 2007. 5.Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila.  Lege nr. nr.84/189 /2009 al Ministrului Agriculturii. au fost inventariate un număr total de 269 captări de apă din sursele de suprafaţă şi 1617 captări de apă din sursele subterane. Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic are la baza urmatoarele acte normative:  Hotararea de Guvern nr. insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii.1 este reprezentata harta captarilor de apa destinate potabilizarii din sursele de suprafata si din sursele subterane la nivel national. cu modificările şi completările ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendata de Directiva 2006/113. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006. 201/2002. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 662/2005. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind calitatea apei.G. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole. In Figura 5. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura  Legea nr.Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si cele privind calitatea apelor pentru moluste. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor. acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H. HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola  Hotararea de Guvern nr.2. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste.

morunas. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide sau speciilor de coregoni. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii. babusca. cum ar fi stiuca (Esox lucius). care pot fi capturate din mediul acvatic. Conform raportarilor facute la EUROSTAT de catre ANPA. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative. avat. transpusa prin H. Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform Legii nr. B. Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii acvatice importante din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola. Desemnarea zonelor protejate pentru specii acvatice importante din punct de vedere economic are in vedere identificarea: A. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile ulterioare. prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. C. biban.  Ordinul nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. caras.  Ordinul nr. salau si sturioni (Anexa 5.G.1). - In sensul Directivei 79/923/CEE. 317/2009 pentru aprobarea OUG nr. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania. apele pentru moluste sunt definite ca fiind apele costiere si tranzitorii marine desemnate in vederea protejarii si imbunatatirii starii pentru a intretine viata si pentru cresterea crustaceelor (moluste bivalve si gasteropode). astfel incat anual. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. B. cosas. aceste zone au fost stabilite prin 63 . scobar. In anul 2009. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007. lin. sanger. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura. 342/2008 al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 1231/812/2007 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura. novac. bibanul (Perca fluviatilis). stiuca. batca. Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. somn. pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica. A. mreana. nr. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului comercial. pe specii. rosioara. 201/2002. oblete. crap. 262/330/2006 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. Ordinul nr.  Ordinul nr 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in bazinele piscicole naturale  Ordonanta de Urgenta a Guvernuluinr. conservarea habitatelor naturale. ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii.

scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual. precum si masuri preventive. după caz. cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei.G. c) lucrari in zona malurilor. de crutare. Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de protejare. 84/189 /2009 al ministrului agriculturii. Conform O. C. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului privind prohibiţia pescuitului si prevad: . d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării.judetul Vrancea si Stanca-Costesti judetul Botosani Totodata numeroase cursuri de apa.speciile si perioadele de prohibitie. luându-se. Calimanesti . acest moment a marcat o cotitura istorica în conservarea si comertul cu aceste specii.O. La propunerea Germaniei in 1997. 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute în Anexa II a Conventiei. 5 a ordonantei. care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II). cu exceptia pescuitului stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor. lacuri si o parte din zona costiera romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. In Romania pescuitul speciilor de lostrita. . b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii. taierea si recoltarea plantelor. inscrise pe o lista agreata (Anexa I). nisip si pietris. crustacee. lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau. f) evaluarea măsurilor adoptate.U. mihalt.M. b) lucrari care impiedica migrarea. sturioni si delfini este interzis tot timpul anului. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa întreprinda anual actiuni de coordonare inter64 . 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii. moluste si al altor vietuitoare acvatice. Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de fauna si flora salbatica (CITES) a fost ratificată de România prin Legea nr.69/1994 care prevede interzicerea comertului international cu specii ameninate cu disparitia.zone de protectie pentru resursele acvatice vii. perioadele de protectie si activitatile interzise. transportului şi comercializării. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale. inclusiv stabilirea de cote. pastravul indigen. d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice. c) reglementarea perioadelor. in timp ce pentru speciile de stiuca. Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au fost inregisrtate pe: Dunare inclusiv zona Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. nr. pastravul fantanel. colectarea ghetii. reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare. precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal. nr. lacurile de acumulare din aval de Ramnicu-Valcea pe raul Olt. In zonele de protectie. sunt interzise: a) pescuitul oricaror specii de pesti. coregonul. in perioadele stabilite. extragerea de namol. in special de masurile de management. pastrav de mare. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade.

Zona 3 – cuprinsa intre Navodari si Portul Constanta (Baia Mamaia) cu suprafata de 109 Mm2. babusca (Rutilus rutilus). scrumbie de Dunare (Alosa pontica).2. stiuca (Esox lucius). La nivel national in urma suprapunerii zonelor salmonicole. 201/2002). ciprinicole si cu acipenseride identificate cu zonele in care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) si cu zonele de protectie pentru resursele acvatice vii. caras (Carassius carassius). sisteme sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava.2. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). Scapharca inequivalvis Bruguire. Lungimea zonelor protejate cu specii acvatice importante din punct de vedere economic este de 1795 km. Asa cum se poate observa si in Figura 5.000 exemplare in 2009.guvernamentala la nivel de bazin hidrografic. Corbula mediteranea maeotica Milaschevich. somn (Silurus glanis). Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la circca 4900 exemplare in 2005 pana la peste 100. s-au delimitat 4 zone marine pentru cresterea si exploatarea molustelor aprobate prin OM comun nr.  gasteropodul Rapana venosa (Valenciennes). Viza (Acipenser nudiventris). salau (Stizostedion lucioperca) si avat (Lotta Lotta). In conditiile specifice zonei costiere romanesti. Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii.3 Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important 65 . Cega (Acipenser ruthenus). In conformitate cu prevederile Directivei 79/923/CEE. au fost identificate zone de protectie pentru specii importante din punct de vedere economic asa cum se poate observa in Figura 5. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii. lin (Tinca tinca). platica (Abramis brama). rosioara (Scardinius erythrophthalmus). 5. Zona 4 – cuprinsa intre Agigea si Mangalia cu suprafata de 101 Mm2. 567 Mm2.. Cerastoderma edule lamarki (Reeve).  molustele bivalve psamobionte – Mya arenaria Linnaeus. Suprafata zonelor marine cu specii acvatice importante din punct de vedere economica este de cca. Zona 2 – cuprinsa intre Perisor si Chituc cu suprafata de 215 Mm2 . in aceste 4 zone sunt prezente speciile urmatoare:  molusca bivalva epibionta – Mytilus galloprovincialis Lamark (midia). biban (Perca fluviatilis). 1950/2007/38/2008 si pentru care se aplica Normele tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. aceste zone sunt urmatoarele: Zona 1 – cuprinsa intre Sulina si Sfantu Gheorghe cu suprafata de 142 Mm2. pentru a conveni asupra cotelor de captura si de export de sturioni Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atat pentru prelevare din natură cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace. Au fost identificate urmatoarele specii importante din punct de vedere economic: Morun (Huso huso). Pastruga (Acipenser stellatus).

1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. 1.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. Astfel. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. 195/2005 privind protectia mediului.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.  Ordinul nr.  219 zone au custode/ administrator. parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (modificata de Hotararea de Guvern nr.  Legea nr. din care :  253 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66 . zone protejate. 1586/2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanta internationala.72 ha (Figura 5. 1529/2006). national si local si care au legatura cu corpurile de apa.Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate in mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  Hotararea de Guvern nr. a florei si faunei salbatice (Directiva Habitate).950.  Hotararea de Guvern nr.3).  Hotararea de Guvern nr.  94 zone au regulament sau plan de management.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara. 407/2006. conservarea habitatelor naturale. ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.060. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.Sectiunea a III-a. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.  Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.  Hotararea de Guvern nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"  Legea nr. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva Pasari). au fost identificate la nivelul Romaniei 358 zone pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important totalizeaza pe o suprafata totala de 4. la nivelul anului 2007.  Hotararea de Guvern nr.  83 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana identificate la risc calitativ/chimic. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.  Hotararea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national . a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.

Comparand suprafata totala a ariilor naturale protejate cu situatia centralizata in anul 2005 se observa o crestere semnificativa. .Zona a fost declarată. .Lacul Techirghiol (1462 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica. Zone vulnerabile la nitrati Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti (azot total si fosfor total).Lunca Joasa a Muresului (17166 ha) are statut de Parcul Natural si arie de protectie speciala avifaunistica. hidrologie.A.  Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole. rezervatie a biosferei inclusă in Programul UNESCO “Omul si Biosfera” .MAB.460 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica.B. teren. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate 67 . Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica. este sit RAMSAR si reprezintă totodata un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Conventia UNESCO privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural.Complexul Piscicol Dumbravita (414 ha) a fost declarat arie naturala protejata si este desemnat sit Ramsar si este inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica. Anumite zone protejate la nivel national si comunitar sunt recunoscute pe plan internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei.  Hotărârea de Guvern nr. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de catre „Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie si Agrochimie si Protectia Mediului” pe baza evaluarii conditiilor naturale (sol.4 Zone sensibile la nutrienti. Reteaua Natura 2000 cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica desemnate conform prevederilor Directivei Pasari si situri de importanta comunitara desemnate conform cerintelor Directivei Habitate. . . de către UNESCO.Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (647 000 ha) . . Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati din surse agricole si care contribuie la poluarea acestor ape. finalizat în decembrie 2004. hidrogeologie) ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre corpurile de apa de suprafata si subterane. sub egida Programului UNESCO . pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si in conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.) precum si Zone Umede de Importanta Internationala desemnate de Secretariatul Conventiei Ramsar. datorita constituirii retelei Natura 2000. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. 5.Balta Mică a Brailei ( 20.Omul şi Biosfera (M. clima.

2015 prevederile HG 546/2008 sa intre in totalitate in vigoare. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere.  Ordinul nr. Autoritatea de Sanatate Publica impreuna cu Administratia Nationala “Apele Romane” au identificat 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura 5. 68 . 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.62 km2 (cca. aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.5 Zone pentru imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu – Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE au fost transpuse in legislatia romaneasca prin:  Hotararea de Guvern nr.  Hotararea de Guvern nr. urmand ca de la 01.963 localităţi. Hotărârea de Guvern nr. Suprafaţa totală aflată în zone vulnerabile este de 137.  Hotararea de Guvern nr. 88/2004. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 5.10 km2 este suprafaţă agricolă.5. Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 58 % din suprafata tarii) din care suprafaţa de 82067. incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana. ale Normelor de supraveghere. Conform reglementarilor in vigoare Institutul de Sanatate Publica Bucuresti elaboreaza anual Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere si il transmite Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Mediului. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere.545. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile si Ordinul nr. cu modificarile si completarile ulterioare. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. aşa cum se poate observa în Figura 5.  Hotărârea de Guvern nr. si le-a raportat Comisiei Europene. Pentru anul 2007.4.01. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate. 459/2002 si. La nivel naţional au fost identificate 42 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din care fac parte 1. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere este transmis anual Comisiei Europene de catre Ministerul Sanatatii. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). respectiv.

In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale.  Validarea evaluarii de risc. informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:  Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice. apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic.  programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational) . aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata. o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere. corpurilor de apa subterana si zonelor protejate. elementele de calitate. sedimente si biota .12. Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:  programul de supraveghere. Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 subsisteme:  rauri  lacuri  ape tranzitorii  ape costiere  ape subterane  ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali).2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale. functie de tipul de program.  programul operational.2006.1. Programele de monitorizare a apelor subterane includ:  programul de monitorizare cantitativa. MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA STARII APELOR 6. Retelele si programele de monitorizare In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC). Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art. Mediile de investigare sunt reprezentate de apa.1. Pentru unele corpuri de apa din Delta Dunarii monitorizarea se efectueaza de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii”-Tulcea iar pentru corpurile de apa costiere monitorizarea este realizata de Directia Apelor Dobrogea Litoral impreuna cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta. 69 . Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata. 8 (1. 6. Ape de suprafata In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru.  Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring.  Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin. In abordarea nationala.6. parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei.1. cat si starea chimica) .  programul de investigare. cat si programului operational de monitorizare.

Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele de suprafata din Romania se prezinta in Figura 6. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. parametrii si frecventele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate in Tabel 6. In Romania. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste Nivelul si debitul apei Frecventa Program Program Supravegher Operational e 2/an 2/an 1/3 ani 2/an 3/an 3/an 1/3 ani 3/an Elemente biologice 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 20-60 /an* 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 2060/an* Elemente hidromorfologice Regimul hidrologic 70 . furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/m2) componenta taxonomica (lista si nr. Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele zonelor protejate. Rauri Pentru programul de supraveghere. inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – rauri Elemente de calitate Fitoplancton Microfitobentos Macrofite Zoobentos Fauna piscicola Parametri Componenta taxonomica (lista si nr.1. Elementele de calitate monitorizate. Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale. Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata.1. Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring.      Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc. la nivel national. Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu. Tabel 6. evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. Utilizarea in exercitiul de intercalibrare. numarul sectiunilor de monitorizare pentru rauri este de 1075. ca raspuns la aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii.1. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. Elemente.

Salmonella 1/an 1/an 1/an 6/an 4-12/an 6/an 4-12/an * in cazul viiturilor frecventa de monitorizare va fi crescuta functie de regimul hidrologic al raului ** se monitorizeaza de 12/an cand ca este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice ** se monitorizeaza de 6/an cand ca este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor prioritare *** numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. Ni. streptococi fecali. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . Ptotal 1) Metale grele: Cd. Azotati. 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiti. Hg Frecventa Program Program Supravegher Operational e 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 12/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/an 12/an 6/an 1/an 1/an 6/an 6/an 6/an 6/an Elemente fizicochimice Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) 1/an Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali.Elemente de calitate Parametri Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Parametri morfologici Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare . Pb. Amoniu Ntotal. 71 . Ortofosfati Ptotal Clorofila „a” Ntotal. coliformi fecali. Turbiditate.apa Substante prioritare (materii in suspensie) Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** Continuitatea raului Variatia adancimii si latimii raului Structura si substratul patului albiei Structura zonei riverane Materii in suspensie.Mn si/sau CCO .

/m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. hidromorfologice si fizico-chimice sunt prezentate in Tabel 6. Ape tranzitorii In cadrul programului de supraveghere (similar programului operational). monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. reteaua de monitorizare a spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral cuprinde 12 sectiuni acoperind cele 2 tipuri de ape tranzitorii): apele tranzitorii lacustre si marine.Lacuri La nivel national./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. sunt prezentate in Tabel 6. reteaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeza prin 69 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri naturale si prin 306 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare. de specii) densitate (exp. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii. In cazul lacurilor de acumulare. de specii) densitate (exp. Tabel 6.2. dar si in cazul lacurilor naturale mari. de specii) densitate (exp. parametrii si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice./l) biomasa(mg/l) componenta taxonomi-ca (lista si nr./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. de specii) densitate (exp /100m2) structura pe varste Nivelul apei in lac si debitele afluente si defluente Timpul de retentie al lacului Conectivitatea lacului cu corpurile de apa subterana Variatia adancimii lacului 1/an 1/an 2/an 2/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 72 . Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. 2 Elemente. de specii) densitate (expl.3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – lacuri Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 4/an Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 4/an 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 4/an* Fitoplancton Microfitobentos Elemente biologice Macrofite Zoobentosul Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri hidrologici Parametri morfologici componenta taxonomi-ca (lista si nr. 20m si 30 m). Elementele de calitate.

coliformi fecali. Salmonella * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (maiseptembrie) **numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila si la lacurile utilizate pentru imbaiere (Techirghiol) 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an streptococi fecali. Parametrii bacteriologici** 73 .Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 1/6 ani 1/6 ani 4/an 4/an Volumul si structura patului lacului Structura malului lacului Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Discul Sechi turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate /reziduu fix pH alcalinitate Azotiti azotati amoniu Ntotal ortofosfati Ptotal clorofila „a” 1) Metale grele si micro-poluanti organici relev-anti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 4/an 1/6 ani 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an Elemente fizicochimice Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an Elemente microbiologice 4/an 4/an 4/an 4/an coliformi totali. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante.Mn si/sau CCO .

densitate (exp/100m2)./l). Ntotal. P total 1) Metale grele: Cd.de specii). Pb. siliciu N total. structura pe varste Variatia adancimii apelor tranzitorii Volumul si structura patului apelor tranzitorii Timpul de retentie al lacului Nivelul apei Debitul de apa dulce Expunerea la valuri materii in suspensie.3.Substante prioritare (materii in suspensie) chimice Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici componenta taxonomica (lista si nr. biomasa (mg/l) componenta taxonomica. de specii). amoniu./m2) componenta taxonomica. 8. (lista si nr. de specii). alcalinitate azotiti.Mn si/sau CCO-Cr. culoare. Ptotal. Ni. clorofila"a".Tabel 6. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH./m2) componenta taxonomica.3 Elementele de calitate si frecventele de monitorizare Elemente programul de supraveghere si programul operational in de calitate si frecventele de monitorizare in programul de -ape tranzitoriisupraveghere si programul operational .Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare-apa Elemente fizico. densitate (exp. de specii)./m2) componenta taxonomica. densitate (expl. (lista si nr. CCO . (lista si nr. turbiditate.** 4/an NA 1/an 1/an 1/an 4/an NA 1/an 1/an 4/an 4/an Elemente microbiologice *** se monitorizeaza de 12/an cand CA este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice *** se monitorizeaza de 6/an cand CA este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor **** frecventa de monitorizare poate deveni lunara in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) ***** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) NA = not applicable/neaplicabila 74 . discul Sechi temperatura oxigen dizolvat. de specii). (lista si nr. Elemente de calitate Tabel nr. azotati.ape tranzitorii Parametri Program supraveghere Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an ** 1/an 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an ** ** ** ** ** ** Program operational Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an**** 4/an**** Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. ortofosfati. densitate (exp. Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente 2/an***** 2/an***** 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 12/an 12/an 12/an 12/an 1/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 4/an ** 1/an Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) *. densitate (exp.

1. 75 .2. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. 20m si 30 m). Programul operational Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa. din Directiva Cadru. Programul operational se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si va inceta in cazul in care corpurile de apa vor atinge starea buna.Ape costiere Reteaua de monitorizare a apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni aferente corpurilor de apa costiera . 12 mile. se prezinta elementele. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. Ca si in cazul programului de supraveghere. hidromorfologice si fizico-chimice. In Tabel 6. carora li s-au asociat parametrii si frecventele prezentate in Tabel 6. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operational sa fie specific si sa aiba la baza monitorizarea unor parametrii relevanti (care sa indice riscul neatingerii starii bune). Lacuri Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri la nivel national este alcatuita dintr-un numar de 220 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare si lacuri naturale. La nivel national. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. 10 m. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm.1. hidromorfologice si fizico-chimice. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. schimbari datorate aplicarii programului de masuri. se prezinta elementele. 20 mile si 30 de mile marine. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6.1. 30 m si la distante de 5 mile.3. 20 m. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6.4. hidromorfologice si fizico-chimice. avand aceeasi structura spatiala ca cea din programul de supraveghere. Ape tranzitorii Reteaua de monitorizare operationala pentru apele tranzitorii este alcatuita dintr-un numar de 12 sectiuni aferente corpurilor de apa tranzitorie. parametri si frecventele de monitorizare ale acestora. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare sunt in conformitate cu prevederile Anexei V. se prezinta elementele de calitate biologice. precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m.3. Rauri Reteaua pentru monitoringul operational pentru raurile din Romania este alcatuita dintr-un numar de 581 sectiuni. monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 855 sectiuni de monitorizare. 10 mile. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile.

Salmonella. avand in vedere:  identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. specii). siliciu. coliformi fecali. se prezinta elementele monitorizate si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice./l).4. 10 mile. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH azotiti. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru in domeniul apei. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. Ptotal. densitate (expl. densitate (exp. specii). turbiditate. 20 mile si 30 de mile marine. 10m. 12 mile. CCO.4. specii).ape costiere programul operational-ape costiere Parametri componenta taxonomica (lista si nr. hidromorfologice si fizico-chimice. densitate (exp. specii). Monitorizarea apelor costiere se face pe profile./m2) variatia adancimii apelor costiere structura patului apelor costiere nivelul apei directia curentilor dominanti expunerea la valuri discul Sechi. ortofosfati. Ntotal.Tabel nr. 8. 76 . culoare temperatura oxigen dizolvat. enterovirusuri de supraveghere si Program supraveghere Program operational 4/an* 2/an*** 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 2/luna 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico./m2) componenta taxonomica (lista si nr. densitate (exp. biomasa (mg/l) componenta taxonomica (lista si nr.Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici ** 4/an 1/an 4/an 2/luna Elemente microbiologice * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) **frecventa de monitorizare numai pe durata sezonului estival *** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) Ape costiere Reteaua de monitorizare operationala pentru apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni (ca si in programul de supraveghere).Elemente de Elemente de calitate Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Elementele de calitate si frecventele de monitorizare in programul de supraveghere si programul operational calitate si frecventele de monitorizare in programul . azotati amoniu.4 Tabel 6. clorofila "a" 1) Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali./m2) componenta taxonomica (lista si nr. 30m si la distante de 5 mile. streptococi fecali. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m. 20m.Mn si/sau CCO-Cr.

2. proiectarea si evaluarea programului de masuri. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului. La nivel national.  Evaluarea a tendintelor pe termen lung a diversilor parametrii cantitativi si calitativi. iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:  Evaluarea starii cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana (inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile). la testarea noilor metode de evaluare calitativa.  Evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor in concentratia poluantilor in apele subterane.  Identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de poluanti.2. 77 . Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele subterane Romania se prezinta in Figura 6. 6.  Validarea procedurii de evaluare a riscului.  Stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit). Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana are ca scop principal validarea caracterizarii realizate in conformitate cu Articolul 5 si a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri. 94 izvoare). realizata conform Articolului 5. Parametrii monitorizati si frecventele de monitorizare. Programul de investigare se aplica.  stabilirea impactului poluarilor accidentale. ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice.5. au fost identificate un numar de 3136 sectiuni (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere cantitativ (3024 foraje. certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza. furnizand informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.1. daca este necesar. 94 izvoare). inclusiv elementele de calitate sunt prezentate in Tabel 6. nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate monitorizate. la completarea cunostintelor privind calitatea apei.  Stabilirea. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor subterane.  Estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele Statelor Membre. Monitorizarea calitativa (chimica) Programul de supraveghere La nivel national numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 1253 (1159 foraje.

azotati. vulnerabilitatea la poluare. Pentru captarile de apa potabila frecventa va fi de 4 ori/an. Elemente. Zone protejate Corpurile de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. De 78 . monitorizandu-se atat parametri obligatorii (H/ Q. 46 izvoare). existenta zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. 6 sau 15 zile).Tabel 6. numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ in programul operational este de 1753 (1707 foraje. conductivitate. Programul de supraveghere se realizeaza cu o frecventa de 1/6ani. ortofosfati) substante prioritate si substante prioritare periculoase poluanti specifici neprioritari alti poluanti si parametri (inclusiv ionii majori) Frecventa* Program Program supraveghere operational 2-120/an 2-120/an 2-12/an la 2-12/an la izvoare izvoare 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an *Frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru apele freatice este functie de rezultatele analizei regimului de variatie al acestora (la 3.5. conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru. conventia internationala la care Romania este parte. amoniu). ionii majori cat si ceilalti parametri mentionati in tabel functie de utilizarea apei si presiunile antropice. In cazul conventiilor internationale pentru corpurile de apa transfrontaliere. Programul operational La nivel national. pH.1. aplicandu-se frecventa de 2 ori/an. monitorizandu-se parametri prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. poluarea specifica. 6. In cazul programului supraveghere si operational se monitorizeaza parametri obligatorii precum si alti parametri functie de categoria de risc. elementele si frecventa de monitorizare a forajelor situate in apropierea granitei este cea stabilita prin conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte. oxigen.3. Pentru forajele de adancime frecventa masuratorilor de nivel va fi trimestriala. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Elemente Elemente cantitative Elemente fizicochimice H Q Parametri oxigen pH conductivitate azotati amoniu oxidabilitate(CCO-Mn) alcalinitate alti nutrienti (azotiti.

in conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Definitii normative si principii Directiva Cadru Apa defineste in Art. Referitor la parametrii si frecventa de monitorizare. Caracterizarea starii apelor 6. precum si poluantii/parametrii prevazuti de Legea apei potabile 458/2002. de 212 captari de apa. se specifica ca:  masuratorile de niveluri in forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale (situate in raza de influenta a acestor captari) se realizeaza odata la 3 -15 zile functie de regimul de variatie al nivelurilor.1.000-30. in medie. Parametrii monitorizati sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC. Frecventa de prelevare si analiza a probelor de apa de suprafata utilizate pentru captarea apei potabile e prezentata in Tabel urmator: Frecventa 4/an 8/an 12/an Comunitate deservita <10. De asemenea.2. la nivel national au fost identificate un nr.000 10. De asemeni.2 starea apelor de suprafata prin :  starea ecologica  starea chimica 79 . Ape de suprafata 6.2.000 30.1. Statele Membre trebuie sa identifice toate corpurile de apa utilizate sau care vor fi in viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. care furnizeaza.  monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii. unde s-au stabilit sectiuni de monitorizare in conformitate cu prevederile Directivei Cadru. Statele Membre trebuie sa monitorizeze toate corpurile de apa care furnizeaza mai mult de 100 m3/zi (in medie). Directiva Cadru prevede monitorizarea substantelor prioritare si altor substante descarcate in cantitati semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt prevazute in Directiva privind calitatea apei potabile. 6.1. mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane. modificata si completata de Legea 311/2005) se efectueaza de 4 ori pe an.000 Pentru apele subterane. la nivel national au fost identificate un numar de 425 foraje monitorizate si utilizate pentru captarea de apa destinata consumului uman. Pentru apele de suprafata. 2.asemenea.

pentru starea moderata . elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice. moderata. Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin abateri usoare fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase. 80 . Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizeaza prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. pentru starea proasta . un numar mare de comunitati biologice relevante sunt absente fata de cele prezente in zonele nealterate(de referinta) sau cu alterari antropice minore. slaba si proasta. prin elementele de calitate biologice.valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata deviaza moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. integratoare care difera fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate. Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996). definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa.Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice.exista alterari majore ale elementelor biologice.exista alterari severe ale valorilor elementelor biologice. respectiv : foarte buna. pentru starea buna . iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice. definite si reprezentate astfel: pentru starea foarte buna . precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici). pentru starea slaba .valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. Valorile elementelor hidromorfologice si fizico-chimice ale apelor de suprafata se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. comunitatile biologice relevante difera substantial fata de cele normale asociate conditiilor nealterate zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. buna.

Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea si evaluarea starii “foarte buna” si “ buna”. In cazul poluantilor specifici nesintetici starea ecologica foarte buna este definita prin concentratii care raman in intervalul asociat in mod normal cu valorile de fond. Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6.Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate intrunesc conditiile de referinta? Da Conditiile fizicochimice (inclusiv poluantii specifici) intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Nu Da Conditiile hidromorfologice intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Stare FOARTE BUNA Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezint abateri usoare de la valorile conditiilor de referinta? Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la conditiile caracteristice starii de referinta Da Nu Da Stare BUNA Conditiile fizico-chimice asigura functionarea ecosistemului si se incadreaza in limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Nu Da Este aceasta o abatere moderata? Da Stare MODERATA Nu Este aceasta o abatere majora? Da Stare SLABA Nu Stare PROASTA Figura 6. avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.3.3.1.. iar starea globala este determinata de cea mai defavorabila situatie. cat si pentru cei nesintetici este definita prin concentratii ce nu depasesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. Clasificarea si incadrarea in cele 5 clase ecologice se realizeaza prin compararea valorilor parametrilor monitorizati specifici categoriilor de apa de suprafata (Tabel 6.4) din sectiunea respectiva cu valorile parametrilor din sectiunea de referinta sau cu 81 . 6. 6. atat pentru poluantii specifici sintetici.3. Starea ecologica buna. iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii “foarte buna”. 6. luand in considerare starea ecologica si starea chimica. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.2. Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Referitor la evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata se remarca faptul ca elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase. pentru poluantii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implica reducerea concentratiilor de poluanti sub nivelul fondului natural.

pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului.3). Acest raport are valori intre 0 . Elementele de calitate ale corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apa de suprafata mentionate anterior. respectiv: potential ecologic maxim si bun. realizate de catre institutele de specialitate de cercetare. 3. asigurand corelarea cu definitiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european (cap. Limitele dintre starea ecologica foarte buna/buna si buna/moderata in cadrul sistemelor de clasificare ecologica sunt componenta a procesului european de intercalibrare. In evaluarea starii chimice. ca urmare a conditiilor hidromorfologice care rezulta din caracteristicile de corp de apa puternic modificat si artificial. 3. In acest sens. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna. potential ecologic moderat.2. De asemenea Directiva Cadru Apa. 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a inlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice si 8 alti poluanti sintetici). Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume:  albastru pentru starea chimica buna  rosu pentru alta stare decat buna. ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu. 82 . potential ecologic prost. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite.alterari antropice minore. reflectand valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apa de suprafata. valorile elementelor biologice si fizico-chimice pentru potentialul ecologic maxim. indicand o stare cu atit mai buna cu cat se apropie de 1. Transpunerea definitiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologica si stabilirea celor 5 clase se bazeaza pe studii stiintifice . precum si sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. Comisia Europena a aprobat Directiva nr. substantele prioritare prezinta relevanta.1. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt definite 4 clase ale potentialului ecologic. stabilite in anexa IX si sub Art.1. 16(7). introduce un concept nou privind starea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata. cap. potential ecologic slab.2.dezvoltare si universitati*. reprezentata de potentialul ecologic si de starea chimica.

99%).1. se aplica aceleasi principii si criterii ca in cazul corpurilor de apa naturale.1. La nivel national au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa.2. In cazul poluantilor specifici sintetici si nesintetici. Sistemul de clasificare si evaluare al starii apelor in conformitate cu Directiva Cadru Apa este prezentat in Anexele 6. *elaborarea sistemului de clasificare si evaluare globala a starii apelor a fost realizata de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii.2. 6. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta (pentru apele tranzitorii si costiere).4. dintre care:  2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59. se reprezinta pe harta printr-un punct negru. 83 .Fig 6. ale Planului de Management. respectiv puternic modificate si artificiale datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici.Caracterizarea starii corpurilor de apa Starea corpurilor de apa la nivel national este analizata si caracterizata pe baza sistemelor de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa *. precum si pentru caracterizarea starii din punct de vedere chimic. Starea globala este determinata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii ( one out-all out ) dintre starea ecologica/potentialul ecologic si starea chimica.Reprezentarea grafica a potentialului ecologic se realizeaza astfel:     potential ecologic maxim si bun potential ecologic moderat potential ecologic slab potential ecologic prost –verde –galben – portocaliu – rosu la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE. Neatingerea starii ecologice bune sau a potentialul ecologic bun de catre corpurile de apa naturale.01%) in timp ce  1393 corpuri nu ating starea buna/potentialul bun (40.

Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6. Starea ecologica caracterizata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii.  pe baza analizei de risc reactualizate privind neatingerea obiectivelor de mediu (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (s-a considerat ca fiind in stare buna corpurile de apa care nu sunt la risc si in stare moderata cele care sunt la risc).  ape costiere -fitoplancton.. fauna piscicola.01% ating stare/potential bun nu ating stare/potential bun Figura 6. a fost evaluata prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa aplicabile :  elementelor biologice:  rauri . iar Figura 6.3.99% 59. fizico-chimice si hidromorfologice .  principiului gruparii corpurilor de apa.4 Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Evaluarea starii globale a fost realizata pe baza:  datelor de monitoring furnizate de programul de supraveghere si programul operational pentru elementele biologice. aplicandu-se principiul celei mai defavorabile situatii.6 ilustreaza starea chimica a corpurilor de apa de suprafata.  ape tranzitorii -fitoplancton. In Figura 6. 84 . macrozoobentos. macrozoobentos.fitoplancton.  lacuri – fitoplancton.40.5 se prezinta starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata. macronevertebrate bentice si fauna piscicola. Corpuri de apa naturale Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din cele 11 bazine /spatii hidrografice in conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definita pe baza starii ecologice si starii chimice.

conditii de oxigenare (oxigen dizolvat. N-NO3. specifice tipurilor RO 01.E.1. 85 . nutrienti (N-NH4. P total ).A. macrozoobentos (indicii biotici AMBI si M-AMBI) pentru toate corpurile de apa costiere si ihtiofauna (numar de specii) pentru corpul de apa tranzitoriu marin Chilia – Periboina.1. RO 20 (ape ciprinicole.RO 16 (prezentate in Anexele 6. deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural. RO 19. lacuri – conditii de oxigenare (oxigen dizolvat) si nutrienti (fosfor total). starea acidifierii (pH). 6. sistemele de evaluare si caracterizare a starii corpurilor pe baza acestor elemente fiind in curs de elaborare. salinitate. N-NO2. s-au stabilit valori caracteristice pentru cele 5 clase de calitate avand in vedere urmatoarele elemente: fitoplancton (densitate. Si-SiO4).RO 15.1. starea acidifierii (pH).1. RO 03 şi RO 17.1.1.Pentru elementele biologice. biomasa.). cu limite separate pentru: pescuit „la picior” si pescuit din barca).7). metodologiile de evaluare reflecta diversele tipuri de presiuni (identificate si in evaluarea de risc reactualizata). In evaluarea starii corpurilor de apa apartinand tipurilor RO 01-RO 05. N-NO3.transparenta.RO 20 care reprezinta cursurile de apa nepermanente.1.).1. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine (RO_TT03). fitoplanctonul avand numai valoare orientativa.1. Sistemul de evaluare si clasificare a fost realizat cu ajutorul Metodei EFI+ (European Fish Index +).1. clorofila “a”). NNO2. Rauri Pentru fitoplancton. conditii de oxigenare (oxigen dizolvat).C).1. In evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa (rauri) nu au fost incluse date si informatii privind microfitobentosul si macrofitele acvatice. nutrienti (N-NH4. In cadrul procesului de reactualizare a raportarii Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportari specifice. ape tranzitorii si ape costiere .1. starea corpurilor de apa urmeaza sa fie reevaluata si pe baza acestor elemente.. saturatia in oxigen. Referitor la parametrii biologici analizati pentru apele costiere si tranzitorii (Anexele 6. macronevertebrate bentice si fauna piscicola in cazul raurilor au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica (EQR).D. Lacuri Elementul biologic reprezentativ pentru care s-au stabilit EQR a fost fitoplanctonul (considerat element reprezentativ) cu indicele “biomasa fitoplantonica totala” definit pentru tipurile ROLN01-ROLN06. alti poluanti specifici).  elementelor fizico – chimice:  elemente fizico-chimice generale: rauri . Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica si pentru tipurile RO 17. ROLN16-ROLN18 (Anexa 6. 6. RO18 (ape salmonicole) si pentru Tipurile RO 04 . 6. Au fost elaborate limite pentru: Tipurile RO 01. CBO5). Fauna piscicola.conditii termice (temperatura apei). ROLN10-ROLN14.1. Acelasi lucru este valabil si pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex.F. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul. RO 02. P-PO4. utilizind in mod integrator prin abordarea multimetrica mai multi indecsi biotici (Anexa 6.B. salinitate.

PCB. atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. 86 . toluen. buna si moderata) pentru tipurile prezentate in Anexa 6. hidrocarburi aromatice polinucleare. pe baza carora se realizeaza incadrarea in 3 clase de calitate (foarte buna. Din analiza starii corpurilor de apa naturale pe baza principiilor. parametri morfologici (variatia adancimii si latimii raului. fenoli. coeficient consolidare maluri K mal)  pentru apele tranzitorii. Pentru elementele fizico-chimice generale si poluantii specifici au fost stabilite valorile limita si metodologiile necesare evaluarii starii ecologice. acenaften. coeficient de dragare Kd.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). structură zonă riverană. 2 corpuri de apa tranzitorii si 2 costiere). debitul de apa dulce)  pentru apele costiere .07 %) au atins starea ecologica foarte buna si buna si 2620 (93. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. structura si substratul patului albiei.88%) ating starea foarte buna si buna (1764 rauri.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). 1783 corpuri de apa (63. 19 lacuri naturale).1. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. conectivitate ape subterane. curentii litorali de intoarcere).regimul hidrologic (nivelul si debitul apei). nivelul apei. 100 lacuri naturale. pesticide organoclorurate.  elementelor hidromorfologice Acestea sunt considerate numai in evaluarea starii ecologice foarte bune. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. fiind specifice categoriei corpului de apa:  pentru rauri . structura zonei riverane)  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod. 2179 (78. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna. Pentru evaluarea conformarii substantelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural si a standardelor de calitate specifice. xilen. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. As. hidrocarburi totale. aceasta fiind aplicata corpurilor de apa care prezinta o astfel de caracteristica.12%) nu ating starea buna (904 rauri. caracterizarea starii globale a evidentiat ca din 2791 corpuri de apa. Cr. iar 1008 corpuri de apa (36.87%) starea chimica buna. curentii marini/costieri. poluanti specifici: rauri. conectivitatea cu corpurile de apa subterana. Cu. lacuri: Zn. criteriilor mentionate anterior si a unor abordari metodologice specifice s-au constatat urmatoarele:  pentru corpurile de apa naturale din cele 11 bazine/spatii hidrografice. continuitatea raului). modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. In evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC in Anexa I – partea A. ape tranzitorii si ape costiere: metale grele.

8.32 %) sunt in stare slaba  19 corpuri de apa (0.7.7):  470 corpuri de apa (16.3%) sunt stare ecologica proasta. Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Dintre elementele biologice. Rauri  Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) este reprezentata in Figura 6.Din punct de vedere al elementelor biologice (componenta a starii ecologice).46%) sunt in stare ecologica moderata  25 corpuri de apa (0.23 %) sunt in stare buna  556 corpuri de apa (19.. analiza efectuata indica ca majoritatea corpurilor de apa nu ating starea buna datorita macronevertebratelor bentice.94%) sunt in stare ecologica slaba  8 corpuri de apa (0.32 %) sunt in stare ecologica foarte buna  1627 corpuri de apa (60. 87 . starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice investigate corespunzatoare celor 5 clase de calitate se prezinta astfel (Figura6. indicand ca din 2668 corpuri de apa:  142 corpuri de apa (5.84 %) sunt in stare foarte buna  1709 corpuri de apa (61.68 %) sunt stare proasta Figura 6.92%) sunt in stare moderata  37 corpuri de apa (1.98 %) sunt in stare ecologica buna  866 corpuri de apa (32.

46 5. Pentru starea chimica.61%) pentru care au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.1.09 (%). nivelul de confidenta s-a considerat scazut.9). evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. Pentru 837 corpuri de apa-rauri (31. Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Confidenta evaluarii starii ecologice  Caracterizarea starii ecologice a 1617 corpuri de apa-rauri (60. respectiv pentru un numar de 622 corpuri de apa nepermanente. nivelul de confidenta fiind mediu.. 88 . Acestea au fost evaluate pe baza criteriilor specifice claselor de confidenta prezentate in subcapitolul 6. definite in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii (realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea). au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa in caracterizarea starii ecologice.94 0.98 stare ecologica f buna stare ecologia moderata stare ecologica proasta stare ecologica buna stare ecologica slaba Figura 6. reprezentind 58.37%).39 %).  Din totalul de corpuri de apa naturale nepermanente. in principal pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). iar pentru 1831 rauri (68.32 60. analiza efectuata indica faptul ca in Romania din totalul de 2668 corpuri de apa rauri. prezinta un nivel de confidenta mediu.0. se mentioneaza ca pentru 1051 corpuri de apa (39.01% .3 32. 98 ( 3. In cazurile in care pentru caracterizarea starii s-a utilizat analiza de risc reactualizata (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). evaluarea starii s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. pentru 434 corpuri de apa nepermanente reprezentind 41.67 %) nu ating starea chimica buna (Figura 6.2.8.3.62%) nivelul de confidenta in evaluare a fost scazut.

9.10.33% alta stare decat buna stare buna Figura 6.52%) sunt in starea ecologica foarte buna  17 (14.4%) sunt in stare ecologica proasta Pentru starea ecologica foarte buna au fost evaluati si parametrii hidromorfologici.67% 96. Starea chimica a corpurilor de apa( rauri) Lacuri naturale  Starea ecologica a lacurilor naturale (fig 6.  Din 119 lacuri naturale.10.) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului. Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale)  Pentru 21 corpuri de apa (lacuri naturale) pentru a caror caracterizare a starii ecologice au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.35%).3. evaluarea starii s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring 89 .07 %) sunt in stare ecologica moderata  8 (6. a parametrilor fizico-chimici generali si a poluantilor specifici. nivelul de confidenta este mediu.29%) sunt in stare ecologica buna  81 (68. din totalul de 119 corpuri de apa . pentru 98 (82. Figura 6.lacuri naturale:  3 (2.72%) sunt in stare ecologica slaba  10 (8.

iar 69 (57. au fost evaluate cu un nivel de confidenta mediu si 95 din total (79.02% 57. Pentru caracterizarea potentialului ecologic s-au folosit date de monitoring. 90 . metoda Praga prin care potentialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea masurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosintelor si asupra mediului.98% stare buna alta stare decat buna Figura 6.si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii corpurilor de apa” (consecinta a existentei unor caracteristici diferite).17%) corpuri de apalacuri. precum si prin eliminarea celor cu eficienta ecologica scazuta. analiza efectuata indica faptul ca toate corpurile de apa tranzitorii si costiere nu ating starea buna. Corpurile de apa desemnate puternic modificate si corpurile artificiale sunt clasificate in functie de potentialul ecologic si starea chimica. nivelul de confidenta al evaluarii starii ecologice fiind mediu.11.11. caracterizarea starii realizandu-se cu un nivel de confidenta scazut. 24 (20.).02) ating starea chimica buna. Din cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale. Pentru starea chimica. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta medie.lacuri naturale din Romania se prezinta astfel: din totalul de 119 corpuri de apa lacuri naturale.83%) cu un nivel de confidenta scazut. Situatia starii chimice a corpurilor de apa . Pentru stabilirea potentialului ecologic exista 2 metode la nivel european:  1.98%) nu ating starea buna (Figura 6. 42. 50 (42. Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Ape tranzitorii si costiere Starea ecologica pentru cele 4 corpuri de apa costiere si tranzitorii naturale este urmatoarea:  2 corpuri de apa (50 %) sunt in stare ecologica moderata  1 corp de apa (25 %) este in stare ecologica slaba  1 corp de apa (25 %) este stare ecologica proasta.

Pentru 203 rauri (60. Caracterizarea potentialului ecologic pentru corpurile puternic modificate (rauri.) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential.5.. pentru restul.4. elementelor fizico-chimice generale si a poluantilor specifici.1.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut.2%) nu ating starea chimica buna (Figura 6. Rauri  In cazul raurilor. iar 41 rauri (12.4.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa puternic modificate (rauri si lacuri naturale) a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale.2. nivelul de confidenta fiind scazut. stabilirea potentialului ecologic pe baza biomasei fitoplanctonice. nu mai respecta aceeasi regula. pe prezenta/absenta speciilor de pesti migratori.“expert judgement”(Anexele 6. respectiv al fitoplanctonului. respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/CE.). din totalul de 336 corpuri de apa puternic modificate (rauri) 295 rauri (87. constatandu-se ca din 336 corpuri de apa puternic modificate la nivel national 87 (25.8 %) ating starea chimica buna. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului . In cazul lacurilor de acumulare si celor naturale puternic modificate. Evaluarea starii chimice s-a realizat urmand aceeasi metodologie ca si in cazul celorlalte categorii de corpuri de apa. pe baza precizarilor din ghidurile elaborate in cadrul Strategiei Comune de Implementare. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice (Anexa 6.1. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. caracterizarea potentialului ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. utilizind si date despre prezenta/absenta unor elemente biologice de calitate. lacuri naturale. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului.89 %) ating potentialul ecologic maxim si bun si 249 (74.12). De asemenea in cazul apelor costiere valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. 6.4%) . definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.“expert judgement”. lacuri de acumulare) si artificiale are la baza aplicarea principiului “celei mai defavorabile situatii” dintre elementele biologice si fizico-chimice relevante.C.4. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun. Valorile stabilite pentru potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate rauri si lacuri de acumulare sunt specifice tipului de corp de apa in cazul macronevertebratelor bentice. potentialul ecologic al raurilor a fost stabilit ca fiind cu clasa inferioara starii bune pentru macrozoobentos. 91  .D. Evaluarea potentialului ecologic pe baza faunei piscicole s-a realizat utilizind date despre prezenta/absenta faunei piscicole migratoare.A.1. avand aceleasi obiective.11%) ating potentialul ecologic moderat. Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale se prezinta in Fig 6. Referitor la relatia dintre potentialul ecologic si starea ecologica. La nivel national. In stabilirea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate din cele 11 bazine/spatii hidrografice s-a aplicat metoda bazata pe definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.

17% stare buna alta stare decat buna Figura 6. evaluarea potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere urmatoarele elemente fizico-chimice generale: conditii de oxigenare (oxigen dizolvat).80% stare buna alta stare decat buna Figura 6.1. nutrienti (fosfor total) si starea acidifierii (pH) in conformitate cu metodologiile din anexa 6. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. La nivel national.83% 98.46%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cazul lacurilor de acumulare. a parametrilor fizico-chimici generali si ai poluantilor specifici.Evaluarea pe baza poluantilor specifici s-a realizat ca si pentru celelalte categorii de corpuri de apa.2%) lacuri de acumulare. din totalul de 164 corpuri de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 161 (98.B. La nivel national. 1. situatia potentialului lacurilor de acumulare se prezinta astfel: dintrun total de 164 corpuri de apa –lacuri de acumulare:  96 (58. Pentru 84 (51.13.12 Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Lacuri de acumulare  Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare s-a evaluat pe baza analizei fitoplanctonului (Anexa 6.13).3 B.20% 87.54 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  68 ( 41. a prezentei/absenteifaunei piscicole migratoare.1. restul de 80 de corpuri de apa fiind evaluate cu un nivel de confidenta scazuta.4. Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 92 .12.).17% ) ating starea chimica buna (Figura 6.

 Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa artificiale a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. situatia potentialului lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate.64%) corpuri de apa artificiale din totalul de 89 corpuri de apa artificiale evaluate. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice din apele costiere au fost apreciate pe baza judecăţii expertului.72%) corpuri de apa. De asemenea.44 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat Caracterizarea potentialul ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa – lacuri naturale puternic modificate s-a facut cu un nivel de confidenta mediu pentru 3 corpuri de apa si cu un nivel de confidenta scazut pentru 8 (72. se prezinta in felul urmator:  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic moderat (50%)  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic prost (50%) Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizicochimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru corpul de apǎ Cap Singol – Eforie Nord. Se mentioneaza ca 6 corpuri de apa artificiale nu au fost evaluate din punct de vedere al potentialului ecologic si al starii chimice.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. elementelor fizicochimice generale si a poluantilor specifici. Ape costiere Potentialul ecologic al celor doua corpuri de apa costiera puternic modificate. pe existenta/absenta speciilor de pesti migratori. Pentru 54 (60.36%) ating starea chimica buna. starea chimica buna a corpurilor de apa artificiale a fost atinsa in 78 (87. La nivel national.Lacuri naturale Pentru stabilirea potentialului ecologic al lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate a fost utilizata biomasa fitoplanctonica. Corpuri de apa artificiale  Pentru 89 corpuri de apa artificiale evaluate s-a constatat ca:  45 (50.67%) corpuri de apa artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost scazut. precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de starea  93 . se prezinta astfel:  nici un lac natural nu atinge potentialul ecologic maxim si bun  11 (100%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cadrul Spatiilor Hidrografice Buzau Ialomita si Dobrogea Litoral exista un numar de 11 lacuri naturale puternic modificate.56 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  44 (49. 4 dintre acestea (36. a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice si a poluantilor specifici pentru corpurile de apa puternic modificate – lacuri naturale. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential.

medie si scazuta. in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii.ecologicǎ a celei mai apropiate ape de suprafaţǎ. respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT02.6. valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului. 94 . Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa costiere puternic modificate s-a facut cu o confidenta medie. In acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenta pentru sistemul de evaluare al starii apelor de suprafata. Cele 3 nivele de confidenta pentru starea ecologica si starea chimica sunt definite astfel: mare.5. In cazul fitoplanctonului si al nevertebratelor bentice. si 6. valorile pentru celelalte clase de potenţial au fost stabilite conform OSPAR Comprehensive Procedure. pentru celelalte clase de potenţial. Pentru starea chimica. Nivelele de confidenta atinse in evaluarea starii ecologice si chimice sunt reprezentate in figurile 6.1. analiza efectuata indica faptul ca nici unul din cele 2 corpuri de apa costiere puternic modificate nu ating starea chimica buna. In cazul clorofilei a. 6.3.2. Confidenta evaluarii starii corpurilor de apa Directiva Cadru Apa in Anexa V prevede necesitatea prezentarii nivelului de confidenta si precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring.

indica rezultate plauzibile Chimie  EQS (standardele de calitate ale mediului) sunt disponibile pentru poluantii specifici. sunt disponibile date de monitoring suficiente ( cu frecventa conforma cu Directiva Cadru Apa)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa.o perioada de timp neadecvata) 95 Reprezentare grafica Confidenta MEDIE . in conformitate cu Directiva Cadru apa. indica rezultate plauzibile Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa nu sunt incluse in procesul de intercalibrare la nivel European  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa .Starea ecologica Nivelul de confidenta al Descriere evaluarii corecte Toate criteriile urmatoare trebuie indeplinite: Biologie:  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa  Monitoringul biologic este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost incluse in procesul de intercalibrare al nivel european  Rezultatele monitoringul biologic sunt sustinute de:  rezultatele elementelor hidromorfologice (pentru Confidenta alterari/degradari structurale) MARE  rezultatele elementelor fizico-chimice (pentru (RIDICATA) nutrienti si poluare organica)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. dar  rezultatele elementelor hidromorfologice nu sunt in concordanta cu elementele suport sau  sunt disponibile putine date biologice (posibil sa indice rezultate diferite)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa  Monitoringul biologic nu este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza (de ex: prelevarea intr.

 Concluzii simple ale evaluarii de risc legate de clasele de calitate ecologica (reactualizarea evaluarii de risc este obligatorie) Chimie  Nu exista EQS (standardele de calitate ale mediului ) nationale pentru poluantii specifici. indica rezultate plauzibile Toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Data/masuratorile sunt disponibile  Frecventa nu este conforma cu cerintele Directivei Cadru Apa (sunt disponibile mai putin de 12 masuratori pe an)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica:  Fara date/masuratori disponibile  Presupunerea ca starea buna nu poate fi atinsa datorita emisiilor respective (analiza de risc) Reprezentare grafica Confidenta MARE Confidenta MEDIE Confidenta SCAZUTA 96 . dar sunt date disponibile (poluarea este detectabila) Confidenta SCAZUTA Starea chimica Nivelul de confidenta al evaluarii corecte Descriere Fie:  Fara evacuare de substante prioritare Sau toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Datele/masuratorile sunt conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa (12 pe an).Chimie:  EQS (standardele de calitate ale mediului) nationale sunt disponibile. Agregarea (procedura de grupare) corpurilor de apa. dar datele disponibile sunt insuficiente (in conformitate cu Directiva Cadru Apa)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Nu exista metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa.

3.8% dintre acestea. Astfel.6 Situaţia stării corpurilor de apă subterană Evaluarea starii cantitative s-a facut cu un grad de confidenta ridicat pentru 61.2 % din totalul corpurilor de apa subterana si cu un grad de confidenta scazut pentru 38. Rezultatele evaluarii cantitative si calitative la nivel de corp de apa subterana se regasesc in Anexa 6.6. în general. corpuri de apă subterană 15 9 24 18 8 14 11 18 6 7 10 142 STARE CALITATIVA Bună 14 9 22 16 6 11 8 15 6 5 9 123 Slabă 1 2 2 2 3 3 3 2 1 19 STARE CANTITATIVA Bună 14 9 24 18 8* 14 8 18 6 7 10 142 Slabă STARE CALITATIVA LOCAL SLABA 4 1 1 2* 2 2 1 1 14 * local stare cantitativă si calitativa slabă 97 . starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsa atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.).15. recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. precum si starea calitativa (chimica). Tabel 6.2. DIRECTIA APELOR SOMES-TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES-VEDEA BUZAUIALOMITA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL TOTAL Nr. Starea calitativa (chimica) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat. Directiva Cadru defineste starea cantitativa. Starea cantitativa Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa. au fost utilizate criteriile urmatoare:  bilantul hidric  conexiunea cu apele de suprafata  influenta asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană  intruziunea apei saline sau a altor intruziuni Prin aplicarea acestor criterii in evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana a rezultat faptul ca toate corpurile de apa prezinta stare buna (Figura 6.2. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana s-au utilizat recomandarile ghidului European in domeniu. elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Ape subterane In cazul corpurilor de apa subterana.

respectiv buna si slaba. fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative a: . urmând ca acestea să fie stabilite be baza unor studii ulterioare. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane.1 μg/l individual şi 0. cat si pentru cea chimica. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (NBL) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei de Ape. 98 . atat pentru starea cantitativa. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values .  verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor. în ordine cronologică. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii menţionaţi in lista minima pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane.Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 si 2007 cu valorile prag (TV). În cazul apelor subterane. pentru fiecare corp de apă subterană în parte.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. ANAR şi DA BANAT au fost parteneri iar INHGA.probelor cu balanţa ionică incorectă ( eroarea> 10 %).  înlăturarea. s-a realizat o bază de date. 137/2009. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/CE). Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă). Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. urmând ca fiecare ţară membră să stabilească TV pentru celelalte substanţe poluante.NBL). în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care MM. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV stipultata in Directiva 2006/118/EC. având la bază valorile fondului natural (natural background level . înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). In cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deseuri. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. Pentru determinarea valorilor fondului natural. într-o primă etapă. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. colaborator.TV) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare buna a corpului de apa subterana. care a cuprins. valori ce au fost determinate pentru pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a facut parcurgând următoarele etape:  ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. sub formă de tabele în EXCEL.

probelor cu > 1000 mg NaCl. . conservare şi procesare a probelor. faptul ca prin metodologia de determinare a NBL . dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă.     . Din compararea valorilor fondului natural NBL cu valorile de referinţă (CMA) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii:  valoare fondului natural a fost mai mică decât valoarea CMA.probele cu substante artificiale (cum ar fi pesticide) .Foraje cu o concentratie medie a NO3 > 10 mg/l Calcularea valorilor fondului natural (NBL) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor “cloruri” şi “azotaţi”). criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: . Excluderea probelor cu aport antropic : . situaţie în care valoarea prag TV a fost considerata ca fiind egală cu valoarea CMA. iar.10 % din valori sunt mai mari decat NBL determinat. În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori. datorita erorilor care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.  valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea CMA.2. rămân prea puţine foraje (sub 20) Analizarea şi validarea valorile fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – “expert judgement”. Validarea valorilor prag s-a facut avandu-se in vedere caracteristicile litologice si hidrologeologice ale fiecarui corp de apa subterana (expert judgment). Aceasta valoare a fost aleasa avand in vedere.311/2004) (conform Anexei II.A din GWD). pe de-o parte. percentila 50 se aplică atunci când.458/2002 privind calitatea apei potabile “ (Legea nr. numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al CMA din Legea 458/2002. . pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: 99 . In România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr. pe de altă parte.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.probele cu alti indicatori anorganici antropici Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea TV) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător.Foraje cu o concentratie medie a Cl > 200 mg/l .percentila de 90 . Transformarea seriilor de timp în valori mediane. Valorile prag TV au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural NBL. Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV.2 (conform Guidance on Grounwater Status and Trend Assessment).probelor nepotrivite cu tipologia acviferului.probelor cu adancimea necunoscuta. situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună. Valorile prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania au fost aprobate prin OM 137/2009 si sunt prezentate in Anexa 7.

pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. in situatia corpurilor de apa subterana pentru care starea cantitativa/calitativa a fost evaluata prin analogia cu alte corpuri de apa subterana aflate in conditii similare. 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (tabel 6. in cazul in care evaluarea starii cantitative/calitative s-a realizat pentru fiecare corp de apa subterana pe baza datelor de monitoring conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa.Confidenta scăzută (L). . . corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din puct de vedere a acestui test.4 %).  100 .8%. evaluarea starii calitative facandu-se cu o confidenta ridicata pentru 61.). caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanţii ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă.Confidenta înaltă (H). Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului. 6. Criteriile in aprecierea gradului de confidenţă în evaluarea stării cantitative respectiv calitative a corpurilor de ape subterane au fost: . Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. si Figura.6.Confidenta medie (M). Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană delimitate în România. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă. în cazul in care evaluarea starii corpurilor de apa subterana a fost bazata pe evaluarea riscului. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate. Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13. În final.2% din corpurile de apa subterana si cu o confidenta scazuta pentru 38.    Evaluarea generală a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrază depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apa subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem. corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test.14.

ROPR02 . recomandările ghidului european CIS nr 18 “ Evaluarea stării apelor subterane şi a tendinţelor”. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apa subterana cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu În realizarea măsurilor care trebuie luate pentru corpurile de apă subterană care riscă să nu atingă obiectivele de mediu până în anul 2015.Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila).  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 . ROBA03. Din analiza efectuată au rezultat următoarele:  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09.Timişoara. este necesară identificarea tendinţelor semnificative. Testul relevant pentru toate corpurile de apă analizate a fost cel al “utilizărilor legitime potenţiale sau actuale ale mediului acvatic”. ROPR03 . susţinute şi crescătoare ale poluanţilor.Lunca si terasele Oltului inferior.Lunca şi terasele Dunării (Calafat). ROAG09 – Luncile râurilor Vedea.Depresiunea Brasov. Pentru evaluare s-a urmat.Lunca şi terasele Mureşului superior. conform recomandărilor lucrării : “Directiva Cadru a Apei: Aspecte statistice ale identificării tendinţelor poluării apelor subterane şi agregarea rezultatelor monitorizării”. rezultatele evaluarii starii fiecarui corp de apa subterana. la punctele de monitorizare unde s-au efectuat analize sezoniere. ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02. ROJI06 . lunca şi terasele.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova). precum si nivelul confidentelor in evaluare sunt prezentate detaliat in anexa 6.Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen). 101 . evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu.3. Avand in vedere ca in Romania sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat si adaptat cerintelor Directivei Cadru Apa incepand cu 22 decembrie 2006.– Someşul Mare.Lunca Prutului mediu şi inferior. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului Călmăţui.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. ROMU20. pentru evaluarea acestora.Câmpia Brăilei. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare. ROJI05. Evaluarea tendinţelor s-a realizat. Teleorman şi Călmăţui. pentru parametrii care generează situaţia de risc. tendintele determinate in aceasta faza trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece. Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 pentru indicatorii amintiţi. ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti. În România. după caz. azotaţi şi/sau amoniu. Evaluarea tendinţelor semnificative. ROOT08.Lunca si terasele Jiului si afluentilor sai.De asemenea. s-au luat in considerare si date anterioare acestui an. ROIL07. în general. Metoda statistică utilizată. conform recomandărilor acestei lucrări a fost regresia liniară .

20.20.30m) si Constanta Nord (5. 102 . astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. in zona 1 unde nivelul conformarii a fost de 37.2.20m) si Mangalia(5. cu o singura exceptie si anume in cazul salinitatii.6.20.Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national.  Zona3 (intre Navodari si portul Constanta) cu doua sectiuni de monitorizare: Cazino Mamaia(5. Costinesti(5. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006.  Zona 2 (intre Perisor si Chituc) cu o sectiune de monitorizare: Portita (5. Conform NTPA 013/2002. în funcţie de valorile limită.3. A2 şi A3. pentru o parte a acestora observandu-se neconcordante intre tehnologia de tratare a apei destinate potabilizarii si calitatea resursei de apa.20m). 467/2006 in anul 2007.20m). 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor cu specii importante din punct de vedere economic. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. au fost monitorizate 212 de secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă.30m). apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate.  Zona 4 (intre Agigea si Mangalia) cu trei sectiuni de monitorizare: Eforie Sud(5. în trei categorii: A1. Starea calitatii apelor in cele 4 zone existente au fost conforme Hotararii de Guvern nr.4 .20m). în funcţie de caracteristicile fizice. În anul 2007 la nivel naţional. În anul 2007 nu au fost identificate situaţii de conformare in zonele cu specii importante din punct de vedere economic (la nivelul fluviului Dunarea si a raului Prut). Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr. cu modificările şi completările ulterioare. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002).5% fata de 95% cat prevad reglementarile aflate in vigoare.30m). Gheorghe) cu o sectiune de monitorizare: Mila 9 (5. chimice şi microbiologice. Referitor la zonele marine existente la litoralul romanesc pentru cresterea si dezvoltarea molustelor s-au delimitat urmatoarele 4 zone:  Zona 1 (intre Sulina si Sf. cu modificările şi completările ulterioare. aşa cum se poate observa în anexa 6.

6%) din cele 35 de sectoare au fost conforme cu valorile obligatorii prevazute de directiva. Venus. Eforie Sud. Mamaia. In anul urmator s-a constatat o imbunatatire semnificativa. Olimp. diguri. în principal. 6. din totalul de 373 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile la nitrati. Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa şi Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare localizate în apele costiere ale Mării Negre fiind raportate Comisiei Europene. Doar un singur sector a indeplinit valori mai stricte in timpul sezonului din anul 2007 iar 20% nu au fost conforme cu valorile obligatorii. izvoare) localizate în zone vulnerabile la nitrati. respectiv 98% din sectoare conformandu-se cu valorile obligatorii. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. lucrari de regularizare si consolidare maluri. . 2 Mai şi Vama Veche. doar 4 au depăşit pragul de 50 mg/l.3 Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Asa cum s-a aratat in capitolul 3.4. In Romania.  modificarea regimului hidrologic al apei si sedimentelor datorita regularizarii scurgerii. respectiv: Tabăra de copii Năvodari. . Zonele pentru îmbăiere Conform reglementărilor în vigoare. Plaja Modern – dig nord. Pentru apele subterane. Mangalia. . S-a constatat ca doar 10 (28. prize de apa. Eforie Nord. Neptun. canale. precum si lucrari de derivare a debitelor. 117 au depăşit pragul de 50 mg/l. Jupiter. cu modificările şi completările ulterioare. din totalul de 632 puncte de monitorizare (foraje.senale navigabile. Cap Aurora. nivelul de conformare a valorilor este scazut deoarece nu au existat prelevari suficiente pentru aproximativ 51% din sectoare si nu au putut fi in evaluarea calitatii. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. Costineşti.  modificari ale chimismului apei cu impact local. praguri de fund .lucrari de barare transversala a cursurilor de apa – baraje. prelevarilor sau restitutiilor importante de debite. pentru anul 2007. Saturn. 103 .Zonele vulnerabile la nitrati Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile la nitrati se face având în vedere. Presiunile hidromorfologice pot conduce la:  modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice: baraje. presiunile hidromorfologice au fost grupate in 4 mari categorii si anume: . In anul 2007. surfactanti si fenoli) in conformitate cu prevederile Directivei 76/160/CEE transpusa in legislatia romaneasca.lucrari de captare si evacuare a apei de la folosinte. praguri de fund.3. Încadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de îmbăiere identificate în anul 2007 s-a realizat pe baza parametrilor microbiologici (coliformi totali si coliformi fecali) si parametrilor fizico-chimici (uleiuri minerale.lucrari in lungul raului – indiguiri. stavilare. etc care influenteaza fauna si flora acvatica.

canalele pentru navigatie. utilizand criterii abiotice (tabel 6. consecinta a alterarilor hidromorfologice si a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. precum si in baza metodelor de evaluare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. Alterarea trebuie sa fie profunda.lungimea pe care se manifesta impactul bararii este > 1 km pentru raurile cu suprafata bazinului < de 1000 km2 > 2km pentru raurile cu suprafata bazinului > de 1000 km2 -lungime rau regim lentic/lungime totala corp > 50%  Regularizare/consolidare intensiva a malurilor >70 % din corpul de apa  Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apa 104 . etc. De asemenea. se considera corpuri de apa artificiale derivatiile interbazinale. puternic modificate/artificiale si corpuri in curs de evaluare care au fost in categoria de “candidate” la puternic modificate in Raport 2004.Datorita modificarilor hidro-morfologice corpurile de apa se impart in doua mari categorii: .3 din Directiva Cadru Apa (Figura 6. Conform Art. Pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. Un corp de apa poate fi incadrat in categoria corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale daca nu este in stare ecologica buna (utilizand datele din 2007). 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminara a corpurilor de apa identificate in capitolul 3. corpurile de apa artificiale – sunt corpurile de apa de suprafata create prin activitatea umana. „starea chimica buna” trebuie atinsa de catre aceste corpuri de apa. prin alte optiuni mai bune pentru mediu care sunt tehnic fezabile si/sau nedisproportionate din punct de vedere al costurilor.3 in trei categorii: corpuri de apa naturale. consecinta a alterarilor hidromorfologice. docuri. Conform Directivei Cadru a Apei. trebuie demonstrat ca obiectivele benefice furnizate de caracteristicile modificate ale corpului de apa nu pot fi atinse. De asemenea. Ca si in cazul corpurilor de apa puternic modificate corpurile de apa artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potential ecologic bun”. corpurile de apa puternic modificate sunt acele corpuri de apa de suprafata care datorita „alterarilor fizice” si-au schimbat substantial caracterul lor natural. in mod rezonabil.corpuri de apa puternic modificate.7). Analiza presiunilor hidromorfologice in conformitate cu prevederile Art. . Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apa preliminar desemnate puternic modificate care nu ating starea ecologica buna (SEB) din punct de vedere al elementelor biologice. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situatii evidente) sunt:  Schimbarea categoriei din rau in lac. Acelasi principiu s-a aplicat si corpurilor de apa nepermanente. porturi. precum si atingerea „starii chimice bune”. sau asupra utilizarilor/folosintelor specifice. In cazul corpurilor de apa puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potential ecologic bun”. in general.corpuri de apa care nu sunt puternic modificate. . 2. Verificarea ne-atingerii starii ecologice bune s-a realizat cu confidenta ridicata pentru situatiile „clear cut” (situatii evidente cu grad de confidenta de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR si utilizate si in elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunarea. testul de desemnare trebuie sa demonstreze ca schimbarile necesare asupra caracteristicilor hidromorfologice pentru a atinge starea ecologica buna ar avea efect advers semnificativ asupra mediului. De exemplu.16).8 din Directiva Cadru a Apei. permanenta si sa afecteze la scara larga.

6. o suprafata din lac facand parte acum din site-urile Natura 2000. hidroenergie. porturi. In aceasta etapa.  Densitate mare a barierelor in raurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinte: producerea de energie. regularizari. Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apa utilizand datele din 2007. Etapa a II – a – Caracterizarea folosintelor si a mediului in general. Etapa a IV–a . S-au reanalizat corpurile de apa unde se manifesta presiuni hidro-morfologice semnificative si sau selectat corpurile de apa care nu sunt in stare ecologica buna.Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor si asupra mediului. irigatii. Etapa a III –a – Identificarea masurilor restaurare Posibilele masuri de restaurare se prezinta in tabel nr. aparare impotriva inundatiilor. S-au luat in considerare toate folosintele de apa/activitatile in ordinea importantei si au fost caracterizate din punct de vedere social si economic si de asemenea din punct de vedere al mediului. activitati recreationale si alte activitati umane la fel de importante. Masurile propuse nu trebuie sa aiba efecte semnificativ negative asupra mediului in general si asupra folosintelor/activitatilor mentionate in Directiva Cadru Apa. identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediului in sensul larg al cuvantului. Se mentioneaza ca modificarile datorate alterarilor hidromorfologice au un impact negativ cat si pozitiv.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies” Principalele etape se refera la identificarea masurilor de renaturare si analizarea lor. 105 .8. drenaje. Este posibila aceasta abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apa puternic modificate sunt mai putin severe decat cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai putin sever la un obiectiv mai sever in urmatoarele planuri. piscicultura). Etapele testului de desemnare sunt aceleasi pentru corpurile de apa artificiale cat si pentru corpurile de apa identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru pasari. corpuri naturale ca urmare a imbunatatirii starii lor. apa potabila. In continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. Corpurile de apa care au fost desemnate corpuri puternic modificate in primul plan se vor reevalua in urmatoarele planuri si vor putea fi desemnate. analiza optiunilor alternative (alte masuri) si justificarea desemnarii pentru fiecare corp de apa. Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administratiei Nationale „Apele Romane” – Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale – elaborata in conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. Aceasta caracterizare s-a facut atat din punct de vedere al valorilor obtinute cat si al valorilor pierdute. Caracterizarea mediului a avut doua componente: caracterizarea corpului de apa si caracterizarea mediului in general. se realizeaza o descriere detaliata a impactului masurilor asupra folosintelor specifice si a mediului si o evaluare din punct de vedere tehnic si economic. navigatie. combaterea inundatiilor. Folosintele/activitatile specifice mentionate in Art 4(3) (a) din DCA sunt urmatoarele: alimentari cu apa. irigatii.

amenajari agricole. deversoare.1* Q95%. transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Asupra curgerii minime si biotei Asupra regimului hidrologic. praguri de fund b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii 2 Lucrari in lungul raului a) diguri. Constructii hidrotehnice (alterari hidromorfolog. taieri de meandre Senale navigabile Prize de apa.70 10 . restitutii folosinte (evacuari).) Lucrari de barare transv. stabilitatii albiei si florei Asupra conectivitatii laterale. stabilitatii albiei si biotei Parametrii ce reflecta presiunea Densitatea pragurilor (nr. Q95% debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecventa > 1 / zi 106 .1 pentru Q95% > 200 l/s .05 pentru Q95% < 200 l/s.70 30 . /km) sau Inaltimea obstacolului (cm) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp de apa (%) Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Categorii de corpuri de apa Corp “candidate” la CAPM natural/cvasiCAPM natural <1 2 >3 < 20 >100 < 50 < 30 < 30 < 30 < 30 < 10 > 100 20 – 50 100 .25 x Q95% (m3/s)+ 0.100 30 . derivatii 1) 2) Efecte Asupra regimului hidrologic. Q* = 1.50 50 . Pentru bazine avand Q95% < 0. Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Criterii abiotice pentru clasificarea preliminara a corpurilor de apa de suprafata Nr. 1 a) baraje.1 m3/s Q*=1. 6.70 30 . structurii substratului si biotei Asupra stabilitatii albiei si biotei Asupra curgerii minime. vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Asupra profilului longitudinal al raului. Daca suprafata bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de exploatare ale acumularilor.50 100 .70 30 . piscicole. etc b) Lucrari de regularizare si consolidare maluri.7.Tabel nr. pentru bazine cu suprafata < 3000 km2.50 > 50 < 50 > 1003) > 70 > 70 > 70 > 70 > 50 < 50 3 4 se considera doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.

Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului in general? Nu Da Etapa V Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate 5. Sunt necesare masurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea starii bune? Da Etapa IV Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Da . Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificat in categoria corpuri de apa naturale 107 . Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra principalelor folosinte de apa care sunt deservite de lucrarile hidrotenhice (alterarile hidromorfologice)? Da 3. Aceste alternative tehnic fezabile reprezinta o optiune de mediu mai buna? Da Nu Nu 7.16. 2. Costurile alternativelor sunt nedisproportionate (acceptabile)? Nu Da aa Clasificat in categoria corpuri de apa puternic modificate/artificiale Figura 6.Da Exista alternative tehnic fezabile care permit atingerea acelorasi obiective benefice asigurate de folosintele curente de apa? Da 6.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar – CAPM si CA Nu Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa III: Identificarea “masurilor de restaurare” pentru atingerea SEB 1. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ N negative asupra celorlalte folosinte de apa? u Nu 4.

4 108 .  Limitarea navigatiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an) .Cresterea abundentei si diversitatii biologice si genetice .  Cresterea riscului la inundatii (cresterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an).3.  Disparitia unor amenajari piscicole.2 Morfologica 1.  Pierderea productiei hidroeneregtice .Cresterea biodiversitatii 1. de exemplu scaderii nivelurilor apei.  Abandonarea navigatiei (datorata.Cresterea biodiversitatii .  Pierderea folosintei de aparare impotriva inundatiilor.  Pierderea folosintelor de agrement si recreationale .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei .  Reducerea productiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singura hidrocentrala si cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetica a raului in ansamblul ei).Efecte semnificativ negative asupra folosintelor/activitatilor specifice a) Disparitia completa a folosintei :  Sistarea alimentarii cu apa . in special in perioadele secetoase ) .  Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %). Amenajari Hidrotehnice 1. sau cu mai mult decat 2% / an). inclusiv repopularea Restaurarea zonelor umede Eficienta .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate . c) Pierderi de productie sau socio-economice  Reducerea productiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local) .Cresterea biodiversitatii .Cresterea biodiversitatii .  Reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10% pe termen lung . Activitati Antropice Tipul de presiune Cod 1.1 Denumire masura Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Capturarea si transportul pestilor migratori. b) Reducerea folosintei sau cresterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosintei de apa  Reducerea suprafetei folosite pentru urbanizare (extinderea localitatilor) si agricultura (cu mai mult de 30% din suprafata actuala sau potentiala) .20 ani.

In aceasta etapa se face diferenta intre: 1. Directiva habitate. Directiva pasari) sau cu alte obiective cultural-istorice si naturale din patrimoniul universal sunt considerate ca avand efect semnificativ negativ asupra mediului. etc. a albiei si a habitatelor din lunca inundabila Hidrologica 1.Diversificarea structurii malului.8. 2.Reciclarea nutrientilor . in sensul larg al cuvantului:  inundarea unor zone populate.  cresterea nivelului apelor subterane. masurile alternative care vor indeplini obiectivele benefice furnizate (de ex.Atenuarea debitelor maxime .7 Imbunatatirea continuitatii transportului sedimentelor Tabel 6.Refacerea peisajului natural . Daca masurile de restaurare intra in conflict cu alte directive europene (de ex.Cresterea biodiversitatii . Identificarea „altor mijloace” / „optiunilor alternative” Optiunile alterantive se pot incadra in urmatoarele: 109 . Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate.5 .6 Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice 1.Cresterea biodiversitatii Efecte semnificativ negative asupra mediului. irigatii) de caracteristicile modificate ale corpului de apa (acumulare) implicand insa inlocuirea folosintei (de ex din sursa subterana) sau mutarea ei in alt corp de apa (agricultura in alta zona).Asigurarea cu apa a folosintelor . Familii de masuri de renaturare 1. masurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificari ale activitatii/folosintei specifice existente si conduc la atingerea starii ecologice bune.  disparitia unor zone umede.Diversificarea morfologiei care va conduce la cresterea biodiversitatii .

Evaluarea „fezabilitatii tehnice” In cazul in care se pot identifica „alte mijloace” care sa furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv. optiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii si a regimului de regularizare a debitelor ecologice. in cazul navigatiei. puternic modificate si artificiale la nivel bazinal in urma parcurgerii testului de desemnare. In Figura 6. exemplu : inlocuirea hidroenergiei cu alte surse. se prezinta harta clasificarii corpurilor de apa de suprafata. urmeaza sa se evalueze daca reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna. in cazul agriculturii. optiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scaderea activitatii agricole in imediata vecinatate a cursului de apa si crearea unei zone tampon. respectiv sa nu implice costuri foarte mari (disproportionate).9.subiectul unei evaluari de cost. Evaluarea costurilor disproportionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” si care reprezinta o „optiune de mediu semnificativ mai buna” trebuie sa faca – mai apoi . inlocuirea alimentarii cu apa din sursa de suprafata cu apa din subteran. optiunea presupune/include limitarea unor activitati in anumite locatii si in anumite perioade de timp. 2) „Mutarea” folosintei existente deservite de corpul de apa respectiv la alt corp de apa/alt bazin.  Aspecte legale. corpurilor de apa naturale. optiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. de exemplu : in cazul folosintei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apa.1) Inlocuirea folosintei existente. Fezabilitatea tehnica se refera la :  Aspecte fizice (ingineresti). mai intai se face o evaluarea daca aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. in cazul activitatilor recreationale.17. 110 . iar in Tabel 6.  Cresterea cerintei si a gradului de asigurare a folosintelor deservite de corpul de apa respectiv. inlocuirea navigatiei cu alte mijloace de transport. se prezinta nr. Evaluarea optiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului In cazul in care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. exemplu : mutarea facilitatilor de agrement si a productiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate in afara luncii inundabile sau alimentarea cu apa din alte bazine hidrografice 3) Mentinerea folosintei existente cu reducerea impactului asupra mediului.

in Figura 6. Din cele 7 corpuri de apa de la nivelul Fluviului Dunarea si bratelor sale. puternic modificate si artificiale De asemenea.9. Toate cele 2 corpuri de apa tranzitorii sunt naturale. Litoral Dobrogea Ape tranzitorii si costiere Total 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 6 290 261 443 247 170 346 176 127 351 237 0 2 18 3 0 3 0 14 0 1 14 2 7 0 59 16 4 14 27 95 65 4 15 31 22 14 46 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 4 3 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 2 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 95 3399 2668 119 4 336 11 164 2 Tabel 6. din care:  2791 corpuri de apa naturale (82 %)  513 corpuri de apa puternic modificate (15 %)  95 corpuri de apa artificiale (3 %).18 se prezinta situatia (in procente) privind clasificarea corpurilor de apa la nivel national. in timp ce 2 din 4 corpuri de apa costiere sunt puternic modificate (cap Singol – Eforie Nord si Mangalia). Corpurile de apa naturale.total corpuri de apa de suprafata Corpuri de apa naturale Rauri Lacuri naturale Tranzitorii si costiere Corpuri de apa puternic modificate Rauri Lacuri naturale Lacuri de acumulare Tranzitorii si costiere Corpuri de apa artificiale Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Fluviul Dunarea Delta Dunarii Dobro -gea s.Directia de Apa Nr. Pe corpurile de apa din categoria rau (3004). situatia se prezinta astfel:  89 % sunt corpuri naturale  11 % sunt puternic modificate. avand in vedere un numar total de 3399 corpuri de apa identificate. 111 .5.h. Pentru categoria lacurile naturale. 5 au fost identificate ca fiind puternic modificate. datorita amenajarilor portuare. Justificarea desemnarii acestor copruri de apa puternic modificate se gaseste in Anexa 6. se precizeaza ca 92 % sunt corpuri de apa naturale.

18. 112 . in anexele aferente.Figura 6. Situatia corpurilor de apa de suprafata Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale s-a facut separat. in fise speciale care se regasesc in Planul de Management al fiecarei Directii de Apa.

In esenta. inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse.1. imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata.(a) (iii))  reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare  reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere ale poluantilor in apele subterane  atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art.(a) (i). se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. ce sunt prezentate detaliat in Cap. 4. Directiva Cadru Apa stabileste in Art.2.(b) (i))  protectia. utilizarea si gospodarirea durabila a apelor.1.7.1(c). 1) obiectivele de mediu indicand ca elemente principale:  prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art4. atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015.1) (a) (b) (ii)  protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii “potentialului ecologic bun” si a “starii chimice bune” pana in 2015 (art4.(5). avand ca scop protectia pe termen lung. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale  pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune  pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica  nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu. include:  pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii “starii bune” pana in 2015 (art4. 4(4). 4 (in special pct. in conditiile prevazute de Art.1. reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene. prin Planurile de Management bazinale.) Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani. 10. art4. OBIECTIVELE DE MEDIU Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa. 4. 113 .

in anumite cazuri (rauri cu debit redus) este posibil sa se constate deteriorarea starii unor corpuri de apa ca urmare a construirii unor statii de epurare care transfera poluarea difuza de la aglomerarile fara sisteme de colectare in poluare punctiforma cu evacuare directa a apelor epurate in resursa de apa.1. ape tranzitorii. Pentru zonele protejate. etc. al Directivei Cadru Apa. ape costiere). se aplica cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art.1.7.2. precum si „potentialul ecologic bun” si starea chimica buna” pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale sunt definite in Anexa 6. De asemenea. obiectivele de mediu sunt cele prevazute de legislatia specifica. poluarea cu nutrienti..6. 6. 4. Pentru atingerea obiectivelor de mediu. 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate. Pentru apele de suprafata. In Anexa 7. lacuri. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite in Cap. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” pentru corpurile de apa naturale. In aceste conditii cantitatea de nutrienti si substante organice se constituie ca un aport direct de poluare care poate sa produca deteriorarea starii corpului de apa. Obiectivul “nedeteriorarii starii “ corpurilor de apa de suprafata evaluata pe baza elementelor de calitate prezentate in Cap.7. Deteriorarea starii corpurilor de apa se va permite numai cu respectarea cerintelor si prevederilor Art. precum si programele de masuri specifice. alterarile hidrologice. 4.2.2. ape costiere) si corpuri de apa artificiale. precum si proiectele viitoare de infrastructura).2. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa de suprafata din bazinele hidrografice/spatiile hidrografice. deconectarea zonelor inundabile si a zonelor umede de cursurile de apa. lacuri de acumulare.1. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring. tintele de conformare si programele de masuri) si al sub-bazinului Tisei au fost preluate si integrate la nivel national ca parte componenta a procesului de gospodarire a apelor in cadrul districtului 114 . corpuri de apa puternic modificate (rauri.2. alterarile hidromorfologice (intreruperea conectivitatii longitudinale. Ape de suprafata Pentru fiecare corp de apa din bazinele/spatiile hidrografice au fost stablite obiectivele de mediu specifice categoriilor: corpuri de apa naturale (rauri. pentru cazuri specifice.al Directivei Cadru Apa). caracterizarea starii corpurilor de apa in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentata in Cap.1. Fiecarei categorii de probleme importante de gospodarirea apelor si obiective de management i-au fost definite termenele si „tintele”/obiectivele de conformare. Se mentioneaza ca in cazul in care unui corp de apa i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu. Obiectivele de management asociate principalelor probleme de gospodarirea apelor de la nivelul districtului Dunarii (corelate cu termenele. poluarea cu substante periculoase. lacuri naturale. la nivelul districtului hidrografic international al Dunarii si la nivelul sub-bazinului international al Tisei au fost au fost stabilite obiectivele de management aferente principalelor probleme de gospodarire a apelor de suprafata reprezentate de: poluarea organica. in urmatorul Plan de Management bazinal. instrumentelor de modelare.1. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa respective se vor reactualiza o data la 6 ani.

In Planul de Management al Districtului Dunarii si al Tisei sunt prezentate si obiectivele de management pentru apele subterane. cat si pentru cea chimica.ro/Continut%20Site/Documente. O evaluare a tendintelor semnificative este prezentata in Cap. Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC).6.org.2. Atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivelul corpurilor de apa. cat si cele cantitative. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” din punct de vedere calitativ se regasesc in Anexa 7.pdf. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte urmatoarele obiective pentru corpurile de apa subterana:  Obiective pentru stare: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia.Versiunile scurte (in limba engleza.Dunarii.icpdr.rowater. 7. Informatii detaliate privind obiectivele de management.  „Prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. http://www.2. va conduce implicit la atingerea obiectivelor de management. vizand atat aspectele calitative. 115 . care ilustreaza valorile de prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania.2.2. caracterizarea starii acestora fiind realizata in cap. realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) –website : www.2.aspx -Cele mai importante probleme de GA ICPDR. precum si in limba romana) ale documentului privind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor identificate la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii si care contin si obiectivele de management sunt publicate pe website: http://www.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Cele%20mai%20importante% 20probleme%20de%20gospodarire%20a%20apelor-eng.6. În cazul apelor subterane.2.  Luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţii. termenele si tintele de conformare sunt prezentate in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii. atat pentru starea cantitativa. respectiv buna si slaba.rowater.

zone vulnerabile la nitrati.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.zone destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important.  protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape dulci care intretin sau care. prevenirea poluarii cu nitrati. rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingraşamintelor chimice şi organice ce contin compuşi ai azotului .3. 116 . cu exceptia zonelor destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate. ar putea intretine ihtiofauna.zone sensibile la nutrienti. Obiectivele de mediu generale ale zonelor protejate se refera la:  protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata şi sanogena .  conservarea habitatelor naturale. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu. protejarea şi imbunatatirea calitatii mediului. precum şi protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape marine şi salmastre in scopul sustinerii vietii şi dezvoltarii speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora .  reducerea poluarii apelor cauzata de nitratii proveniti din surse agricole. 5 . a speciilor de flora şi fauna salbatica şi tuturor speciilor de pasari care se gasesc in stare salbatica pe teritoriul national şi care au legatura cu corpurile de apa . Zone protejate Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele mentionate in legislatia specifica.7.Identificarea si cartarea zonelor protejate. precum şi protejarea sanatatii oamenilor.  protejarea mediului impotriva deteriorarii datorate evacuarilor de ape uzate urbane . printr-un management corespunzator al calitatii apelor de imbaiere – zone pentru imbaiere.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii.  conservarea. fiind indicate in Cap.

prize de apa şi alte lucrãri specifice.1.economici generali 8. precum si a activitatilor specifice de gospodarire a apelor. derivatii.Nord-Vest.8. precum si de scaderea sporului natural al populatiei in ultimii ani. prin cele 11 Directii de Apa organizate la nivelul bazinelor hidrografice administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor.535 304. Totodata este furnizata si o caracterizare a folosintelor de apa.2. diguri de apãrare impotriva inundatiilor. SudEst. canale. Anul Populatie .Milioane lei - 2004 2005 2006 Urban 11895 11879 11913 Rural 9770 246. ANALIZA ECONOMICA 8.975 9740 288.mii locuitori - PIB (Produsul Intern Brut) . . Nord-Est. Bucureşti şi Ilfov Din punct de vedere al evolutiei demografice in ultimii 7 ani se constata o scadere a populatiei.468 219. numite după poziţia geografică în ţară . Sud.502 9670 344.Milioane lei - VAB (Valoare Adaugata Bruta) . se prezinta situatia demografica si situatia indicatorilor macroeconomici. Caracterizare generala Obiectivul acestei sectiuni este de a evalua importanta apei pentru folosinte.1. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterane. precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa. Centru.176 254.154 Tabel 8. Vest. Sud-Vest. Spatiile /Bazinele hidrografice sunt situate in cadrul celor opt regiuni de dezvoltare. Activitati specifice de gospodarire a apelor Administratia Nationala Apele Romane. 117 . Analiza economica a utilizarii apei 8. precum si pentru dezvoltarea socio–economica la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al spatiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici si macroeconomici privind populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu hidrografic.1. Principalele atributii ale Administratiei Nationale „Apele Romane” sunt prezentate detaliat in anexa 1. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. formatã din lacuri de acumulare.1. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau.1. cauzata in principal de migratie. In Tabel 8.Indicatori socio.1.

31 milioane mc  Industriei de: 4.88 mld. lacuri naturale si lacuri de acumulare amenajate ) a fost livrat un volum aferent (Figura 8.03 milioane mc (din care : 719. din care 44 % din rauri interioare si 9% din sursele subterane (Figura 8. de: 724. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice. Situatia prelevarilor de apa In anul 2007 a fost prelevat si livrat catre utilizatori un volum de 6.  de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.643 mc .1.):  Populatiei prin unitatile de gospodarie comunala.  de aparare impotriva inundatiilor.1).2.  pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. mc din sursele de suprafata (inclusiv Dunare) si subterane. de: 1075.Irigatii )  Din sursele subterane a fost livrat un volum pentru: 118 . inclusiv de raportare a stadiului implementarii acestora.  in legatura cu implementarea Directivei Cadru a Apei si a celorlalte Directive UE in domeniul apei. 8.Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice definite dupa cum urmeaza:  de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa. Figura 8. amenajari piscicole si irigatii).1 Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate Repartitia volumelor de apa livrate pe tipuri de utilizatori se prezinta astfel:  Din sursele de suprafata (rauri.3.500 milioane mc  Agriculturii (acvacultura.

Agricultura de 19.17 milioane mc (Figura 8. ..2.245 milioane mc de catre industrie.4.17 milioane mc .131 milioane mc .Industrie de 211. Repartitia pe utilizatori a volumelor apa livrate din surse subterane Referitor la volumele de apa restituite de la folosintele de apa in anul 2007 la nivelul Directiilor de Ape a fost evacuat un volum de : . se prezinta Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa.) Figura 8.882. 119 .250. .949 milioane mc de catre agricultura In Figura 8. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Figura 8.61 milioane mc de catre populatie.Populatie (prin gospodarii comunale) de 408.3.4.3.

Figura 8. Serviciile asigurate la nivelul gospodariilor comunale/primariilor sunt urmatoarele: 120 .4. 51/2006. a fost epurat corespunzator un volum de 1041 milioane mc.5.4. In Figura 8. canalizare si epurare ape uzate In conformitate cu LEGEA nr.393 milioane mc restituiti.1. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Din totalul de 5.5. desfăşurate la nivelul comunelor. municipiilor sau judeţelor de catre operatorii specifici sub conducerea. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. se prezinta situatia volumelor de apa restituite de la folosinte de apa. Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii 8. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.943 milioane mc nu necesita epurare. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. Servicii publice de alimentare cu apa. oraşelor. iar un volum de 2. Figura 8.

8. Tendinte in evolutia cerintelor de apa Estimarea cerintei de apa se regaseste in „Studiul privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice” elaborat in anul 2008 la nivelul Institului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. Obiectivele acestui studiu sunt: . Datele au la baza premisele estimarii realizate la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” in baza datelor statistice inregistrate la nivelul Institutului National de Statistica si a Documentului de Pozitie al Romaniei privind accesul la Uniunea Europeana Cap.stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.22 Mediu. serviciul de distributie a apei potabile prin reteaua centralizata de alimentare cu apa. serviciul de epurare a apelor uzate. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. avand drept beneficiar Ministerul Mediului.2. serviciul de tratare si clorinare a apei prelevate din subteran in scopul potabilizarii.     serviciul de tratare si clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafata in scopul potabilizarii.2. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodariile individuale si unitatile industriale in reteaua centralizata de canalizare. 121 . Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa.in 2006 se datoreaza demararii lucrarilor de investitii in domeniul implementarii Directivei nr. canalizare si epurare ape uzate Procesul de crestere a ratei de racordare a populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa de la 62 % in 2000 la 65 % in 2006 si a nivelului de racordare la reteaua de canalizare de la 42 % in 2000 la 48 % in 2006 si la statiile de epurare a apelor uzate de la 27% in 2000 la 31%. canalizare si epurare ape uzate la nivelul anului 2006. se prezinta estimarea gradului de racordare al populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa. Populatie conectata la sisteme centralizate de alimentare cu apa Populatie conectata la canalizare Populatie conectata la statii de epurare % % % 65 48 31 Tabel 8. In Tabel 8. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman si a Directivei nr.2.

programe si planuri. Mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii.” 8. in conformitate cu art. ca parte a modului de finantare pe principii economice a Administratiei Nationale “Apele Romane“in scopul asigurarii resursei de apa atat din punct de vedere cantitativ. respectiv poluatorul plateste in functie de activitatile prestate si pe principiul privind folosirea rationala a resurselor de apa.3. In conformitate cu Legea 310/2004 Administratia Nationala “Apele Romane“ este singura institutie in drept sa aplice sistemul contributii. Tendinte.. alin 1 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. bonificatii si penalitati pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor tuturor utilizatorilor. La nivelul tarii studiul este organizat in 4 volume denumite.  Prevederi privind dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa cuprinse in planurile nationale de dezvoltare a Romaniei. Sistemul de contributii. si al Art. bonificatii si penalitati. cadrul strategic national de referinta si alte strategii. La nivel de bazin/spatiu hidrografic studiul este organizat intr-un singur volum pentru fiecare bazin spatiu hidrografic.la nivelul tarii.  Prevederi ale planurilor de dezvoltare regionala in domeniul gestionarii resurselor de apa sau in activitati legate de apa. Bilantul apei. Rezumatul studiului se regaseste in anexa 8. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii precum si din sursele subterane.1 “Evaluarea cerintei de apa. plati. bonificatii si penalitati se bazeaza pe principiile beneficiarul. plati.400/2005. cu exceptia apelor geotermale. 122 .107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane” aprobata cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Legea nr. plati. In functie de modul de folosire a resurselor de apa.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. cat si calitativ. Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.  Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. astfel:  Identificarea tendintelor in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor.4 alin (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa Studiul a fost structurat pe doua paliere: .81. se pot acorda bonificatii utilizatorilor care demonstreaza grija pentru folosirea si protectia calitatii apei sau penalitati pentru utilizatorii la care se constata abateri de la prevederile contractuale.la nivel de bazin/ patiu hidrografic. .

Se precizeaza ca HG 522/22. industrie. precum si aplicarea de penalitati celor care rispesc sau polueaza resursele de apa HG 803/31.Administratia Nationala „Apele Romane” in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.3.3 . a tarifelor şi a penalitãţilor. stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statisticã. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . Aceste contributie nu tin cont de puterea finaciara a utilizatorilor. prezinta structura tipului de contributii si tarife grupate in planul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008 . pescuitului sportiv si agrementului Penalitati pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Tabel 8. a tarifelor si penalitatilor.Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. a Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica .2008 stabileste cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa. malurile cursurilor de apa.07. gestionarii durabila a resurselor de apa.1 martie 2009.06. CANTITATE Contributii pentru utilizarea resurselor de apa Contributii pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele din administrarea ANAR CALITATE Contributii pentru primirea apelor uzate in resursele de apa Penalitati pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate Contributii pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile.2009 reactualizeaza cuantumul contributiilor specifice de gospodãrire a resurselor de apã.Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife 123 . practicarea acvaculturii. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. refolosirii si economisirii resursei de apa prin aplicarea de stimuli economici pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea calitatii si cantitatii apei. pompare si transport Tarife pentru valorificarea potentialului apelor cu asigurarea conditiilor pt. astfel ca in la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa are la baza principiul recuperarii costurilor financiare privind gospodarirea apei. Tabel 8.

Figura 8. subteran pentru utilizatorul: gospodarie comunala.7 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. agricultura. energetic. Figura 8.6 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. subteran.7 Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica 124 . industrie. unitati cult) si se regasesc in HG 803/2008. Dunare pentru utilizatorul: operator economic producator de energie electrica prin hidrocentrale indiferent de puterea instalata in regim de uzinare. Figura 8. sunt diferentiate pe categorii de surse (suprafata. Dunare) ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori (gospodarii comunale. Dunare. industrie si unitati agrozootehnice. industrie si unitati agrozootehnice Figura 8. Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala.6.Contributiile pentru utilizarea resurselor de apa (lei/mii mc apa bruta utilizata).

acestea se diferentiaza pe tipul de substanta poluatoare. de producere a energiei. Cerinta de unicitate a nivelului contributiilor la nivel national este datorata echiparii economice diferite la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata.8.9. Dunare. Dunare. iar reducerea acestuia influenteaza negativ veniturile unitatilor de gospodarire a apelor si implicit realizarea lucrarilor necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. aferent lucrarilor specifice de gospodarirea apelor pentru anul 2007 este prezentata in Figura 8. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) In ceea ce priveste contributiile pentru activitatea de primire a apelor uzate in resursele de apa (lei/mii kg substanta poluanta evacuata). Cuantumul contributiilor aferente primirii apelor uzate in resursele de apa si al penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor se regasesc in anexa (HG 803/2008 reactualizata cu HG 522/2009). precum si din necesitatea asigurarii redistribuirii si împãrtirii riscurilor. precum si conditiei de a nu influenta semnificativ costurile de productie a apei potabile. ca urmare a efectului diferit al acestora asupra resurselor de apa. 125 . subteran pentru utilizatorul: Irigatii si acvacultura Figura 8. Structura principalelor cheltuieli dimensionate la nivelul bugetului .8 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. realizand astfel o echitate relativ stabila în ceea ce priveste gradul de înzestrare a diferitelor spatii/bazine hidrografice. Cheltuielile legate de activitatea de gospodarire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apa prelevat.Figura 8.

In cazul gestiunii delegate pentru functionarea serviciului. denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare. pe baza unui contract denumit in continuare contract de delegare a gestiunii. In conformitate cu Art. 241/2006.20 .N. 51/2006.R. Evaluarea recuperarii costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare In conformitate cu Legea 241/2006. dupa caz. se afla sub conducerea. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A.9.Figura 8. In conditiile legii. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. operatorii care desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliti prin Legea nr. cat si administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente acestuia.Legea nr.C. Operatorii de servicii de alimentare cu apa. Structura principalelor cheltuieli Raportat la bugetul dimensionat cheltuielile aferente lucrarilor specifice de gospodarire a apelor au fost acoperite din veniturile obtinute din activitatile specifice de asigurare a apei brute. coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale.S. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. adoptata de Consiliile Locale. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: 126 . autoritatile administratiei publice locale transfera unuia sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice. Consiliile Judetene. serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.

in conformitate cu dispozitiile legale. precum si sanatatea populatiei. 127 . in baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare si aprobate de autoritatile administratiei publice locale responsabile. de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.Legea nr. proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu apa.  aprobarea tarifelor sa se faca de catre Consiliile Locale. dupa cum urmeaza (Tabel 8. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare.  operatorul sa aiba dreptul de a propune tarife binome care au: o componenta fixa.Ministerul Mediului. a costurilor de intretinere si reparatii. Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare.a) contract de concesiune. se stabilesc. protectia si conservarea mediului. d) sa garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. Administratia Nationala „Apele Romane” impreuna cu Asociatia Romana a Apei a initiat o intervieviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare. c) sa descurajeze consumul excesiv si sa incurajeze investitiile de capital. In conformitate cu Art.  operatorul sa aiba dreptul de a indexa periodic tarifele in functie de rata inflatiei. Fundamentareatarifelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se face de catre operator. b) contract de parteneriat public-privat. sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului. respectiv de canalizare. respectiv de cantitatea de ape uzate. operatori regionali si in curs de regionalizare a caror aplicatie a fost aprobata sau este in curs de aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Programului Operational Structural de Mediu . inregistrate la utilizatori. b) sa asigure functionarea eficienta si in siguranta a serviciului.4). 241/2006. rezultand un nivel mediu al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. Consiliile Judetene sau. sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori. in baza avizului autoritatii de reglementare si cu conditia respectarii urmatoarelor cerinte: In 2007. se modifica. si una variabila. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. sa descurajeze consumul excesiv. astfel incat structura si nivelul acestora: a) sa acopere costul justificat economic al furnizarii/prestarii serviciului. cu respectarea urmatoarelor conditii:  structura si nivelul tarifelor sa fie stabilite astfel incat sa reflecte costul efectiv al furnizarii/prestarii serviciilor de apa si de canalizare. se ajusteaza. in functie de consumul de apa. se avizeaza si se aproba in conditiile Legii nr. preturile si tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se fundamenteaza. e) sa garanteze continuitatea serviciului. precum si profitul operatorului.340 . 51/2006. in conditiile legii. dupa caz.  sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului.

reducerea poluarii apelor subterane. are un obiectiv ambitios. 128 .promovarea unei utilizari durabile a apei.033 Euro/mc. se pregatesc documente de planificare si se reactualizeaza acestea la fiecare 6 ani.010 Euro/mc (respectiv cuantumul contributiei aferente utilizarii resursei de catre utilizatori) iar costul financiar aferent activitatii de primire ape uzate in resursa reprezinta circa 0. Aceste costuri reprezinta costuri de resursa respectiv costuri de mediu internalizate in tariful final.planul de management al bazinului hidrografic care include programe de masuri.21 0. .Tarif mediu apa potabila consumatori casnici Tarif mediu Tarif mediu Tarif mediu apa potabila canalizare canalizare consumatori consumatori consumatori industriali casnici industriali Euro/mc – incl.23 Tabel 8. bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa disponibile.53 0. Finantarea activitatii curente a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se face prin incasarea contravalorii acestora de la consumatori. TVA (an 2007) 0. . integrand deopotriva si directivele europene din domeniul apelor.51 0. Se fixeaza astfel un cadru de protectie a apelor care sa permita: . . procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. Prin urmare.Tarifele serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare Nota: Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus in tariful de canalizare Tarifele mai sus mentionate reprezinta tariful final la consumator.4 . PROGRAME DE MASURI Directiva Cadru privind Apa (DCA). In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global. la preturile si tarifele aprobate de catre autoritatile locale. si anume stabilirea unui cadru European unic si coerent pentru politica si gestiunea apelor. . Ca parte componenta a acestui tarif costulul financiar de administrare al resursei reprezinta circa 0. cu referire la: . conservarea sau imbunatatirea starii apelor.caracterizarea starii corpurilor de apa.prevenirea degradarii mediului acvatic. activitatea de exploatare nu se subventionează si nu se practica sisteme de protectie sociala directa la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare.reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante prioritare / prioritar periculoase in apele de suprafata. adoptata la 23 octombrie 2000 de catre Parlamentul Eurpean si Consiliu. 9.

sunt prezentate in Figura 9. contribuind la evaluarea celei mai “cost-eficiente” masuri/combinatii de masuri necesare aplicarii programului de masuri (Art. Termenul de “masura” se refera la o aplicatie tehnica concreta care tinde sa aiba un efect local. Totusi. Directiva Cadru defineste 2 categorii de masuri. si anume masuri de baza si masuri suplimentare. cat 129 . 11 si Anexa VI ale directivei. Natura ciclica si etapele necesare procesului de planificare a planului de management.1 – Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Programul de masuri este rezultatul concret al DCA.11). Instrumentele servesc la sustinerea implementarii masurilor (care tind sa aiba un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbarii comportamentului principalilor factori implicati. continutul sau fiind fixat de art. in plus. precum si incadrarea programului de masuri in acest context. gospodarirea apelor page 14 proposal masurilor Identificarea Consultatrea Dezvoltarea procesului de participare a publicului si a partilor interesate. Anexa III prevede. Component II: Strategy for WFD implementation Modelare Presiuneimpact Caracterizarea bazinului si evaluarea riscului stabilirea obiectivelor preliminare de mediu pe corp de apa Reactualizarea bazei de date GIS Probleme principale publicului Fill in chart “The overall planning process”. atat masurile. pe cand instrumentele sunt de natura administrativa.- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse. au un efect mai larg comparativ cu masurile si necesita o coordonare la un inalt nivel administrativ. Informarea si conultarea publicului Caracterizarea bazinului Identificarea corpurilor de apa Presiune/Impact Scenarii de baza Analiza de risc 2015 Recuperarea costurilor Programul de masuri: Monitoring Cuantificarea tehnica si optimizarea masurilor Baza generala de date pentru costul masurilor Analiza recuperare costuri pentru evaluarea disponibilitatii de plata Planul de management (PMB) Raportare 2009 2009 Consultatrea publicului Program de masuri Elaborarea planului de management pentru atingerea obiectivelor de mediu 2015 Implementarea Programului de masuri Ciclu de implementare Reactualizarea PMB la cicluri de 6 ani Figura 9. cu efect la scara mai mare. economica sau consultativa.1. O consecinta a acestui fapt este ca instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. ca analiza economica trebuie sa contina suficiente informatii pentru a permite aplicarea principiului recuperarii costurilor pentru serviciile de apa.

. xi.” De asemenea. xiv. Controlul captarilor. x. xv. x. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC). Proiecte de reabilitare. viii. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004. xii. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC).. ca parte a schemei directoare. iii. Proiecte educationale. 23 . "Masurile suplimentare" sunt acele masuri identificate si implementate in plus fata de masurile de baza cu scopul de a atinge obiectivele stabilite in Articolul 4. xi.25. Promovarea in industrie a tehnologiilor ce utilizeaza eficient apa. Instrumente economice sau fiscale. iii. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC). vi. in art. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC). precum si a tehnicilor de irigare cu consum mic de apa). Instrumente legislative. Planul National de Management a apelor din Romania. Controlul emisiilor. si anume: i. art. Refacerea si restaurarea zonelor umede. Uzine de desalinizare. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC). in mod progresiv. Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC). xiii. iv. Masuri de eficientizare si reutilizare (ex. Masuri de management de necesitate (ex. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC). Alte masuri relevante. ix.si instrumentele. Promovarea productiei agricole adaptate.. la starea ceruta pana la termenul limita . Directiva privind habitatele (92/43/EEC). viii. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC). Proiecte de cercetare. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC). trebuie sa contina „un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa. amendata de Directiva (98/83/EC). v. dezvoltare si testare. cum ar fi culturi fara cerinte mari de apa in zonele afectate de seceta). vii. Proiecte de constructie. xvi. trebuie vazute ca „‟masuri‟‟ in conceptia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. ix. inclusiv masurile sub legislatia specificata in Articolul 10 si in partea A a anexei VI (lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri). vii. 19) se coreleaza programul de masuri cu politicile si strategiile dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 si termenul la care programul de masuri devine operational (22 130 . xvii. Coduri de buna practica. v. ii. "Masurile de baza" sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor. vi. si anume: i. Intelegeri/acorduri de mediu negociate. iv. 43 (18. Reincarcarea artificiala a acviferelor. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC). ii. Instrumente administrative.

704 0. Masurile vizeaza presiunile antropice. „Programele de masuri se revizuiesc.625 145. cat si la nivel national au fost identificate 4 categorii majore de probleme (poluarea cu substante organice.489 10332.728 0.115 2.194 5062. respectiv masurilor pentru asigurarea serviciilor de apa si apa uzata pentru populatie.719 0. Masurile sunt prezentate detaliat in Planurile de management bazinale.000 0. poluarea cu nutrienti.000 328. De asemenea.357 10675.219 10.244 119. Acest capitol trateaza masurile de baza si suplimentare stabilite pentru atingerea obiectivelor de mediu. Pe baza inventarierii si centralizarii tuturor masurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice au rezultat categoriile de masuri si costurile aferente implementarii lor.483 981.566 0.305 1752. In continuare se prezinta aceste rezultate.000 2. consultarea si participarea factorilor implicati in luarea deciziilor pentru stabilirea perogramului de masuri. presiunile hidromorfologice si alte tipuri de activitati generatoare de presiuni.decembrie 2012).300 9.139 33.000 152. poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice) pentru care au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.763 328.566 0. Costul masurilor suplimentare (mil.884 0. se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani”.000 0.515 35.310 904.601 35.074 223.387 miliarde Euro (Tabel 9.719 0. Categoria de presiune Aglomerari Industrie Agricultura Hidrologie Morfologie Alte Total Costul masurilor de baza (mil.686 0.499 0.000 0. atat la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. avand in vedere in principal aglomerarile umane.671 4. Potrivit cerintelor Art.965 4631. 81.000 2015 8.173 0. Costurile de investitii totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare estimate pentru implementarea programului de masuri in bazinele/spatiile hidrografice din Romania reprezinta cca.767 6.686 0.955 77.1). daca este necesar.953 2.170 0.76% din alocarea financiara totala a programului de masuri revine masurilor aplicate pentru aglomerarile umane. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurata si informarea.535 2015 2021 2010 0.288 4310.1 Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania 131 .746 4407.000 0.086 0.763 0.843 33.556 2.000 0.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2.889 5069.182 66. Euro) 2010 2015 2021 2027 8.000 0. din care 97.799 9.740 19.625 145. precum si sintetizat in sub-capitolele urmatoare.000 6.170 4587.913 20.87% pentru realizarea masurilor suplimentare.173 0.868 343.000 0. activitatile industriale si agricole.partea A) au fost preluate si integrate la nivel national.252 111. 20.000 10.837 68.243 2027 Costul total al masurilor (mil.115 2021 82.717 7680.420 1905.889 7671.654 8.010 Tabel 9.000 2.194 54. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor.992 8.000 54.000 6. Euro) Euro) 2010 4587.243 4392. De asemenea. este important de precizat ca masurile specifice stabilite la nivel international (prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii .

Defalcarea costurilor de investitii estimate pe cicluri de planificare (Figura 9.2) indica faptul ca in primul ciclu de planificare sunt necesare cele mai multe investitii, de cca. 15,745 miliarde Euro. Efortul financiar pentru sustinerea programului de masuri se concretizeaza intr-o contributie totala per capita de 948 Euro/locuitor pentru cele trei cicluri de planificare. Costurile de investitii necesare pentru implemntarea programului de masuri au fost estimate pe baza strategiilor si informatiilor disponibile la acest moment. Ele pot creste in urmatoarele cicluri de planificare in functie de urmatoarele aspecte: - Cresterea nivelului de confidenta in evaluarea starii / potentialului corpurilor de apa naturale si puternic modificate, precum si imbunatatirea sistemului de caracterizare aplicat la nivelul corpurilor de apa, vor putea conduce la reactualizarea procesului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate, si implicit a masurilor aferente acestora, precum si la reactualizarea masurilor si costurlor pentru corpurile de apa naturale; - Includerea masurilor si a costurilor aferente acestora avand in vedere rezultatele studiilor de cercetare, studiilor de fezabilitate sau studiilor pilot ce se elaboreaza in primul ciclu de planificare, pentru domeniul hidromorfologie si pentru corpurile de apa subterane; - Stabilirea masurilor suplimentare concrete si a costurilor aferente acestora pentru zonele protejate, pe baza elaborarii si implementarii planurilor de management ale ariilor naturale protejate; - Completarea informatiilor si costurilor pentru masurile aferente managementului namolului de la statiile de epurare pentru toate aglomerarile cuprinse in Master Planurile Judetene, in analiza efectuata in acest moment luandu-se in considerare doar 22 de Master Planuri judetene; - Includerea completa a costurilor pentru masurile destinate managementului deseurilor, in special a celor municipale, care au impact asupra starii corpurilor de apa subterana; masurile pentru deseurile industriale au fost incluse partial, uneori doar mentionate fara precizarea costurilor, pana la acesta data nefiind disponibile date pentru acestea sau fiind mentionate realizari de studii de cercetare/fezabilitate; - Corelarea masurilor propuse cu noile solutii tehnologice datorate in principal progresului tehnic.

132

Figura 9.2 Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri 9.1 Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor Masurile impuse de legislatia nationala care implementeaza Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerintele Uniunii Europene in domeniul calitatii apei, prin indeplinirea obligatiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si documentul “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”. Documentele nationale de aplicare cuprind atat planurile de implementare ale directivelor europene in domeniul calitatii apei, cat si documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt: - Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; - Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata prin Directiva 98/15/CE; - Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; - Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE si “directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; - Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole; - Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor Documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a planurilor de implementare sunt: - Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (2007-2030) - Planul National de Dezvoltare – 2007-2013 133

- Planul National de Dezvoltare pentru Protectia Mediului - Cadrul Strategic National de Referinta pentru perioada 2007-2013; - Planuri Nationale de Dezvoltare Sectoriale: o Programul Operatonal Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013 o Programul Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” pentru perioada 2007 – 2013 o Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor ; o Strategia Nationala pentru dezvoltarea durabila a serviciilor publice pentru alimentare si canalizare o Strategia de implementare a obligatiilor privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005-2006 o Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD); o Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD); o Planul National de Dezvoltare Rurala. La aceste documente nationale se adauga si programele, planurile de actiune regionale, judetene si locale prevazute a se realiza in urmatoarea perioada, respectiv: - Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean; - Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati; - Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD); - Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD). Legislatia care asigura implementarea masurilor de baza privind protectia mediului si in special a apelor si ecosistemelor acvatice se prezinta in Anexa 9.1. In continuare sunt prezentate masurile de baza necesare implementarii principalelor Directive europene in domeniul apelor, cu referire la obiective, cerinte, autoritati responsabile, perioade de tranzitie, evaluare financiara pentru implementare, masurile stabilite, precum si sursele de finantare pentru acestea. Cerintele principale ale Directivelor, precum si responsabilitatea fiecarei autoritati in parte sunt prezentate detaliat in Anexa 9.2. Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman are ca obiective principale protejarea sanatatii populatiei de efectele adverse ale oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman, precum si asigurarea ca apa destinata consumului uman este sanogena si curata. Responsabilitatea transpunerii acestei Directive revine Ministerului Sanatatii, in colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, producatorii si distribuitorii de apa. Una dintre obligatiile importante este aceea de a aplica masuri pentru asigurarea calitatii apei destinate consumului uman, care trebuie sa aiba anumite valori pentru parametrii relevanti (Art. 2-5). Apa trebuie sa fie lipsita de orice microorganisme sau substante care, prin numar sau concentratii, constituie un pericol potential pentru sanatatea umana. Cerintele minime referitoare la parametrii de calitate si valorile lor sunt stabilite in Anexa I, Partea A si B a Planului de implementare a directivei. Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia nationala Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu completarile si 134

modificarile ulteriore (Legea nr. 311/2004). In cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de catre producatorii de apa potabila se face evaluarea situatiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile, identificarea solutiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de asemenea, au fost stabilite graficele de realizare a activitatilor si investitiilor, incluzand costurile acestora si impactul asupra costului apei. Urmatoarele masuri trebuie sa asigure o calitate a apei conforma cu cerintele: - construirea de noi captari de apa de suprafata si subterana si realizarea zonelor de protectie pentru captarile de apa din surse de suprafata si subterane destinate potabilizarii; - reabilitarea retelelor de apa existente in vederea imbunatatirii distributiei apei potabile si reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei; - construirea de noi retele de distributie; - reabilitarea tehnologiilor de tratare; - imbunatatirea tehnologiilor de tratare; - construirea de noi statii de tratare; - schimbarea instalatiilor interioare; - imbunatatirea managementului namolurilor rezultate de la tratarea apei (depozitarea deseurilor solide se va realiza pana la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, in paralel, pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase din zona urbana). Pentru evitarea impactului negativ asupra sanatatii publice avand in vedere standardele relevante ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost luate masuri care vizeaza in principal activitati de asigurare a supravegherii si controlului protectiei sanitare a surselor de apa destinate consumului uman, autorizarea sanitara a statiilor de tratare a apei pentru potabilizare (autorizare care se revizuieste anual), clorinarea apei, inspectia sanitara periodica a statiei de tratare si a retelei de distributie, aplicarea masurilor de remediere, utilizarea instalatiilor, a materialelor de constructie care intra in contact cu apa si care sunt permise numai cu avizarea acestora de catre MS (Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 117 /2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 536/1996), informarea populatiei in situatia in care se constata probe necorespunzatoare pentru un parametru relevant pentru sanatatea publica si informarea despre masurile ce trebuie luate, etc. Pana la 31 decembrie 2015 Romania va initia si aplica toate masurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apa potabila in conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerintele pentru apa potabila, inspectia pentru sistemele de alimentare cu apa, supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile, diseminarea informatiilor si raportarea. Masurile necesare pentru imbunatatirea calitatii apei destinate consumului uman vor avea o eficienta in ceea ce priveste:  Imbunatatirea eficientei de tratare a apei brute in vederea respectarii prevederilor Directivei 98/83/CE si a termenelor asumate prin Pozitia Comuna (ex. limita clor rezidual in apa distribuita de 0,2-0,5 mg/l);  Asigurarea conditiilor de prelevare a apei brute;  Inlocuirea materialelor care nu corespund standardelor si regulamentelor europene (in special a conductelor din azbest); 135

.). precum si pe baza aplicarii metodologiei ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.  Imbunatatirea performantelor hidraulice ale retelei de distributie si a apei potabile. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planurile judetene. Desigur costurile de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare.19. 394 milioane Euro. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“ din POS Mediu este imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. .34% de la bugetul de stat si bugetele locale.77% din surse proprii si parteneriate publice private.320 miliarde Euro.etc). din care: .2% pentru masuri de reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente pentru apa. aplicand costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judetene. .SAMTID. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu).92% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu. 136 . . imprumuturi bancare (BEI. La aceste costuri se adauga costuri de operare si intretinere anuale de cca. Costurile de investitii au fost estimate pe baza informatiilor din 22 Master Planuri judetene aprobate la data realizarii evaluarii. studii de fezabilitate.7% pentru masuri de construirea / extinderea infrastructurii pentru apa in localitati. In vederea accesarii fondurilor europene. Costurile de investitii totale necesare implementarii cerintelor Directivei sunt in valoare de 4. studii de cercetare.  Cresterea gradului de conectare la reteaua de alimentare cu apa potabila in scopul respectarii termenelor si angajamentelor angajamentelor asumate. a programelor de etapizare (anexe ale autorizatiilor de gospodarire a apelor) sau proiectelor (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). etc. Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de Programare 2007 .2. SAPARD. ISPA.37. Planul de Dezvoltare Nationala.  Reducerea pierderilor de apa pe retelele de aductiune si distributie a apei (obiectiv 10-25%). se subliniaza faptul ca restul de 26.3.2013.39. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa.97% din necesarul de finantare nu au fost identificate pana in prezent.13. Costurile pentru implementarea masurilor vor fi finantate in perioada 2004-2015 in modul urmator: . PHARE. Imbunatatirea conditiilor tehnice de distributie a apei brute si potabile in conformitate cu standardele europene.60. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.1% pentru alte masuri (instruirea personalului. studii de solutie. BERD). prin studii de fezabilitate. .

000 locuitori echivalenţi.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată. proprietare ale sistemelor de colectare (retele de canalizare si statii de 137 .e. documentului “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). Realizarea programelor de actiune pentru reabilitarea. înainte de evacuarea în apele receptoare. Obiectivele se refera la protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate urbane si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara). este necesar să se realizeze ”o epurare corespunzatoare”.3). acestea trebuie sa asigure anumite incarcari organice biodegradabile preconizate sa fie realizate pana in anul 2018.e se monitorizeaza de catre Ministerul Administratiei si Internelor. Acestă decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10. În ceea ce priveşte gradul de epurare. şi mai puţin de 10.Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.000 l. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale (consilii judetene. iar la nivel local/regional Companiilor Locale de Apa si Canalizare (sub autoritatea municipalitatii – proprietate de stat sau proprietate privata). Bruxelles. Şi pentru aceste tipuri de aglomerări. De asemenea. Lucrarilor Publice si Locuintelor. 3 (1)). In ceea ce priveste gradele de racordare la retele de canalizare si la statiile de epurare necesar a fi realizate pana la termenul de conformare cu cerintele Directivei (Figura 9. condiţiile geo-morfologice şi climatice necesită soluţii specifice şi individuale: staţii de epurare mici.. Ministerului Administratiei si Internelor. perioada finală de tranziţie este 31 decembrie 2018. epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale. pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 l. Responsabilitatile privind implementarea cerintelor Directivei revin la nivel national Ministerului Mediului. Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANSRC). care sunt localizate în zone de deal sau zone de munte.e. Garzii Nationale de Mediu. 24 Noiembrie 2004. epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai mici de 10. Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor receptoare si au fost stabilite conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. cu completarile si modificarile ulterioare (HG 352/2005).e. cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia national prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. primarii) din subordine. modernizarea si constructia sistemelor de colectare in aglomerarile cu peste 2000 l. Capitolul 22: Mediu” si Anexei 3 la Planul de implementare al Directivei. mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor (conform HG 352/2005 art. amendata de Directiva Comisiei 98/15/EC in 27 februarie 1998. din zonele costiere. care să aibă în vedere condiţiile locale. este baza legala a legislatiei comunitare in domeniul apelor uzate. Ministerului Dezvoltarii. Administratiei Nationale “Apele Romane” (prin Directiile de Apa).

4% pentru masuri de management al namolului (inclusiv utilizarea in agricultura). precum si pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinului / spatiului hidrografic”. control si inspectie le revine sarcina sa se asigure ca vidanjarea periodica se realizeaza corespunzator.46% pentru masuri de reabilitare / modernizare a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate existent .8 69. 2 . cap.67. care trebuie sa asigure reabilitarea.1 60. defalcate in modul urmator: . modernizarea si constructia lucrarilor de infrastructura.23. acestea se aplica in zonele unde nu exista sisteme centralizate de canalizare si nu este posibil sa fie construite (in general in aglomerari cu mai putin de 2000 l. 100 100 Grad realiz are retele de canaliz are (% locuitori echivalenti) Grad realiz are a statiilor de epurare (% locuitori echivalenti) 80. Datele au fost estimate pe baza celor 22 Master Planuri judetene disponibile.1 % 40 33.8.epurare).6 50.e. Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania. Autoritatilor care realizeaza activitatile de autorizare. 138 .3.7 20 0 2002 2010 2013 2015 2018 Figura 9. Legislatia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare si etansare) si eficientele de epurare de realizat.85% pentru masuri de extindere a retelelor de canalizare si construirea de noi statii de epurare . Costurile de investitii totale estimate pentru implementarii cerintelor Directivei au valoarea de 11.).276 miliarde Euro. iar prin avizare / autorizare se asigura respectarea acestor cerinte.2 76. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE Referitor la solutiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare in instalatii mici compacte.3.7 80 60.Evolutia locuitorilor.aplicatiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeana.5 60 51. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.

Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor. Romania beneficiaza de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. prin studii de fezabilitate. vegetatiei. Fata de cantitatile de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate urbane si industriale 139 . apelor. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planuri judetene .6% pentru. astfel incit sa se asigure utilizarea corecta a acestora. Cheltuielile evaluate pentru realizarea masurilor provin 23. Directoratul General de Mediu. monitoring).- 0. economic and social impacts of use of sewage sludge on land) realizat de catre compania Milieu Ltd si WRC pentru Comisia Europeana. Cadrul National Strategic de Referinta pentru Perioada de Programare 2007 . Aceasta este promovata si se estimeaza ca va fi finalizata la sfarsitul anului 2010. 31. PHARE) care au permis asigurarea in primii ani a sustinerii financiare necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. Astfel. Romania a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (ISPA. De la data aderarii. cind se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin OM 334/2004 privind protectia mediului si in special a solurilor.2013. . prin asigurarea serviciilor de alimentare. animalelor si omului.267 miliarde Euro (85% finantare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“. In vederea accesarii fondurilor europene. SAMTID. s-au avut in vedere rezultatele raportului european „Impactul de mediu. PHARE. instruirea personalului si alte masuri (studii. Planul de Dezvoltare Nationala.11% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu. In vederea realizarii unui scenariu privind tendinta productiei si utilizarii namolului. Desigur aceste costuri de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. La aceste costuri de investitii se adauga costuri de operare si intretinere anuale de 629 milioane Euro.e. in calitate de Stat Membru.39% din surse proprii si altele (parteneriate publice private in perioada 2004-2018.u. inclusiv pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. Productia de namol pentru statiile de epurare din Romania s-a considerat ca avand media in anul 2018 de 25 kg s. ISPA. SAPARD. in scenariul de baza s-a considerat ca productia de namol va creste si se va stabiliza odata cu implementarea finala a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. in cazul Romaniei acest termen fiind anul 2018. ). in valoare de 3. canalizare si epurare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. In prezent nu este disponibila o strategie nationala privind utilizarea namolului provenit din statiile de epurare a apelor uzate. SAPARD. astfel rezultand prognoza ratelor de producere a namolului.SAMTID. 6. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). / locuitor si an.55% de la bugetul de stat si bugetele locale. economic si social al utilizarii namolului asupra solului „ (Environmental. etc). Prin elaborarea Strategiei Nationale pentru Protectia Mediului si Planului National pentru Gestiunea Deseurilor se incurajeaza utilizarea potentialului agrochimic al namolului din statiile de epurare si reglementarea utilizarii lui intr-o maniera care sa previna si sa reduca efectele nocive asupra solurilor.

2). etc. utilizare in lucrari de reconstructie ecologica a zonelor miniere. in silvicultura.127 26.existente in anul 2007. 30% valorificate energetic si 40% prin alte metode (depozitare temporara.056 Total 172. 520. 10% incinerate. care vor avea statii de epurare cu trepta avansata de indepartarea continutului de nutrienti. acestea din urma fiind responsabile de producerea unor cantitati importante de namol. cu peste 150.e. Procentele propuse iau in considerare in principal tendinta de descrestere a numarului populatiei in Romania. respectarea prevederilor Directive Nitrati cu extinderea zonelor vulnerabile la cca.2018).4 Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania 140 .850 tone substanta uscata / an (Figura 9.850 mii tone s.838 30 478 Utilizate in agricultura Depozitate pe depozite de deseuri Incinerare Alte forme de eliminare (tratarea namolului prin alte metode. 20% vor fi utilizate in agricultura.000 l.529 Tabel 9. Utilizari ale namolului Cantitati namol uscat utilizate (mii tone/an) 1.529 tone substanta uscata/an (Tabel 9. compostare. de cca. se estimeaza ca se va ajunge in anul 2018 la 520. 172./an. o dezvoltare moderata a agriculturii in perioada luata in considerare (2010.) Depozitare temporara pe platforme proprii 144. Figura 9.u. problema nutrientilor in bazinul fluviului Dunarea si existenta a 22 aglomerari mari.4). depozitare in depozite speciale).2 .Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 Din cantitate totala estimata a fi atinsa in 2018 de cca. 58% din suprafata agricola a Romaniei.

utilizare in silvicultura: 210 €/tona. Se mentioneaza ca aceste investitii au fost prevazute in POS Mediu. streptococi fecali. In acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici in ceea ce priveste imprastierea namolurilor pe terenurile agricole. bogata in nutrienti. corelata cu dezvoltarea moderata a agriculturii. la axa prioritara 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”. de campie. Totodată la utilizarea namolului in agricultura. nămolurile de epurare trebuie transportate în conditii de siguranta. 58 % teritoriul ca fiind vulnerabil la nitrati. astfel incat sa respecte prevederile DirectivelorDCA si Directiva Nitrati. care indică atingerea stării bune a apelor. 141 . În plus.HG nr. Disponibilitatea utilizarii terenurilor agricole pentru împrastierea namolului din statiile de epurare poate fi afectată de prevederile Directivei Nitrati în sensul că Romania a declarat în proportie de cca.imprastiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tona . dar numai in zonele agricole. În acelasi timp. etc. Prevederile acestor directive au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: . nu va conduce la cresterea cantitatilor de namol utilizat ca îngrăsămant. perspectiva de reducere a suprafetei agricole. utilizarea namolurilor fiind posibila numai dupa tratarea acestora. se remarca faptul ca solutiile recomandate si acceptate de administratiile locale sunt cele de tratare a namolului in statiile de epurare. trebuie sa se ia in considerare compozitia namolurilor provenite de la statiile de epurare. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. Directiva Consiliului nr. în ceea ce priveste prevederile Directivei Cadru Apa. prin imprastiere pe terenurile agricole. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere sunt instrumente care au drept scop asigurarea unei calitati corespunzatoare a apelor de imbaiere in vederea conservarii si protectei mediului. costurile aferente pentru investitii si operare a lucrarilor sunt considerate a fi: . Se recomanda si imprastierea pe terenuri agricole a namolurilor. in metale grele. pentru a nu ajunge in emisarii naturali (lucru interzis in Romania prin Legea Apelor).Din analiza Master Planurilor judetene care au primit finantare pe baza aplicatiilor de la Comisia Europeana. precum si protejarea sanatatii publice in Statele Membre. In ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura si silvicultura. Sunt necesare investitii importante pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare pentru ca acesta sa poate fi utilizat in agricultura. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. costurile de investitie si operare pentru lucrarile de utilizare a namolului au fost estimate in cadrul Master Planurilor judetene in mod integrat cu lucrarile necesare statiilor de epurare.imprastiere pe terenuri agricole (namol solid): 115 €/tona . .HG nr. unde sunt integrate si masurile/costurile pentru rezolvarea problemei namolului. cu producerea de energie prin fermentare anaeroba in metantancuri si depozitarea ulterioara a acestora pe platforme in incinta statiei sau in alte platformele pentru deseuri locale sau zonale. De aceea utilizarea trebuie sa se faca cu prudenta. Astfel. care să nu afecteze mediul. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere.

sunt 142 . in cadrul procesului de autorizare. Responsabilitatea identificarii anuale a apelor de imbaiere revine Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si Administratiei Nationale “Apele Romane” prin autoritatile de sanatate publica si. insa la nivelul celor 15 zone de imbaiere identificate sunt aplicabile urmatoarele masuri si activitati generale: . Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale a poluantilor cunoscuti sau presupusi a fi deversati. managementul calităţii apei de îmbăiere si furnizarea către public a informaţiilor cu privire la calitatea apei de îmbăiere. 598/2003 privind supravegherea starii de sanatate in relatie cu factorii de mediu. Aceste acte normative stabilesc cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităţii apei de îmbăiere. pana la data de 15 mai a anului in curs. in cadrul procesului de autorizare. si sa informeze directiile de sanatate publica teritoriale in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului. Conform reglementarilor in vigoare. Ministerul Sanatatii.. Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre. De asemenea. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane si Administratia Nationala "Apele Romane" trebuie sa supravegheze sursele de poluare care pot influenta calitatea apei din zonele naturale folosite pentru imbaiere. . Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane trebuie sa controleze aplicarea masurilor de reducere pana la eliminare a gradului de poluare a apei in zonele naturale folosite pentru imbaiere si sa faca cunoscute aceste masuri directiei de sanatate publica teritoriale si publicului. anual. pe intreaga perioada a sezonului de imbaiere. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere. Pentru aceste directive nu sunt necesare alte masuri specifice (altele decat cele specificate in acest capitol) pentru atingerea starii bune a apelor. cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere. . Orice poluare care poate afecta zona de imbaiere va determina monitorizarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului judeteana. pentru anul 2007. In cazul apelor de suprafata care sunt afectate de fenomenul eutrofizarii. in functie de situatie. cat si pentru posibila toxicitate algala.monitorizarea apelor de imbaiere.autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere – anual. . respectiv.elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitatea a apelor de imbaiere. prin directiile bazinale. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). conform OM nr. cuprinse in planuri de actiune. precum si in situatia epidemiilor hidrice. cu o frecventa stabilita de comun acord. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale trebuie sa monitorizeze fenomenul atat pentru efectele indirecte produse de alge.HG nr. inclusiv pentru calitatea apei potabile si de imbaiere.identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei. publica anual raporte nationale.

Se specifica faptul ca toate costurile sunt estimate si se refera in general la costurile de investitii. 1963 milioane Euro. etc. pe judete.reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole si prevenirea poluarii apelor cu nitrati. 4 din Directiva). unde exista surse de nitrati din activitati agricole. La nivel national. in vederea stabilirii eficientei programelor de actiune. aplicandu-se in zonele vulnerabile. Conform art 5 alin 1 din Directiva s-a elaborat Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nivel de unitati teritorial – administrative. In localitatile din zonele vulnerabile s-a constatat faptul ca cea mai des intalnita problema este legata de depozitarea si imprastierea improprie a gunoiului de grajd. avand in vedere particularitatile conditiilor naturale si socio-economice ale fiecarei unitati teritorialadministrative localizata in zona vulnerabile la poluarea cu nitrati. orase) impartite in 42 de zone vulnerabile. aplicarea programelor de actiune si respectarea codului de bune practici agricole. Autoritatile responsabile pentru stabilirea programelor de actiune si controlul eficientei acestora sunt autoritatile locale de la nivelul comunelor. Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA prin Oficiile pentru Studii Pedologice si Agrochimice-OSPA. s-a prevazut ca masura generala de baza. investitia totala pentru implementarea masurilor din programul de actiune este de cca. Codul de buna practica agricola vizeaza reducerea poluarii cu nitrati. elaboreaza schemele de monitorizare pentru apele de suprafata si subterane. achizitionarea de seturi utilaje pentru platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd. la nivelul zonelor vulnerabile s-au prevazut urmatoarele tipuri de masuri de baza: constructia de platforme individuale si comunale. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. impadurirea suprafetelor. respectiv sol. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.2). Pana la re-calcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. 5 alin. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localitatilor. Masurile de baza aplicate surselor agricole difuze cu nitrati s-au stabilit la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice avand in vedere in principal:  Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. avand in vedere re-actualizarea listei de zone vulnerabile si marirea suprafetei considerata vulnerabila la poluarea cu nitrati din surse 143 . In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC.  Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. respectiv Ministerului Mediului si Garda Nationala de Mediu (Anexa 9. La nivel national au fost desemnate 1963 localitati (comune. conform OM MM/MAPDR nr.  Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. Romania nu a obtinut perioada de tranzitie pentru aceasta Directiva. Administratia Nationala „Apele Române” prin Directiile de ape si Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Pedologie. crearea unor suprafete benzi tampon (inierbate sau cu arbusti) in apropierea raurilor/ lacurilor sau la baza pantelor. programele de actiune se pun in practica pe parcursul a patru ani de la elaborarea lor (art. Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

utilizeaza si care nu se conformeaza in totalitate cerintelor specifice.agricole. au tinut cont. Administratia Nationala Apele Romane a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. intrucat se conformeaza legislatiei in vigoare. distribuie.45 tone. de prevederile cu privire la: conditiile de stocare a produselor fitofarmaceutice.92 tone. Inspectoratele Judetene de Politie. Familiile de masuri stabilite pentru a fi implementate in vederea controlului produselor de protectia plantelor. utilajele de imprastiere a pesticidelor pe suprafetele agricole. precum si pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au tinut cont de: . 628/2006. precum si OM 134/2006 si a masurilor din Ordonanta nr. distribuie. utilizeaza pesticide pentru care s-au stabilit masuri. comercializeaza. Aceasta metodologie cuprinde o sectiune cu masuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protectie a plantelor. Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor.Reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor fitosanitare. precum si din alte reglementari in vigoare. comercializeaza. atestat prin certificat de atestare profesionala eliberat nominal in urma examinarii de catre unitatea 144 . modalitatile de manipulare/utilizare. Pentru includerea in programul de masuri a reglementarilor in domeniu.Aplicarea masurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusa prin HG 1559/2004. la nivelul celor 11 spatii/bazine hidrografice s-a facut o centralizare a masurilor propuse de unitatile care omologheaza. s-a utilizat o cantitate totala pesticide de 18907. In aceste conditii. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. 41/2007. Pe de alta parte. Intrucat persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie sa aiba pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu. distribuie. in special. stocheaza/detin.26 tone. Agentiile pentru Protectia Mediului. etc. au fost inventariate de catre Directiile de Apa 88 unitati care omologheaza. stocheaza/detin. etc. iar stocul produselor fitosanitare omologate este de 1294. Datele disponibile au evidentiat cantitatile de pesticide interzise prin lege stocate in vederea neutralizarii ca fiind de 19. intretinere si exploatare) pentru fiecare localitate situata in zonele vulnerabile. Principalele obiective sunt reducerea riscului pentru sanatatea oamenilor. modificata si completata cu HG 894/2005. animalelor si mediului pe care il implica utilizarea produselor de protectie a plantelor. Se precizeaza ca exista unitati care nu au stabilit masuri. Masurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologheaza. intr-o prima aproximare s-au estimat costuri de cca. Directiva 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor reglementeaza procedura de autorizare a produselor de protectie a plantelor pe teritoriul Comunitatii. avand in vedere conformarea cu legislatia specifica. . 1 milion de Euro (costuri de investitii. De asemenea. conditiile de organizare si functionare. comercializeaza. Autoritatile competente pentru implementarea si controlul acestei Directive sunt: Unitatiile fitosanitare. Inspectoratele Teritoriale de Munca. stocheaza/detin. utilizeaza pesticide.

fitosanitara. autoritatile competente sunt acealeasi. . a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt prezentate in comun avand in vedere faptul ca la nivel national prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. .Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate.Interzicerea activitatilor din siturile Natura 2000 si cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor si speciilor pentru protectia si conservarea pasarilor salbatice. Responsabil pentru transpunerea Directivei este Ministerul Mediului (MM) in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). .Zonarea interna. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). 51 unitati specificand aceasta masura in programul de masuri. .Constituirea Consiliilor Consultative si Consilii Stiintifice. custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (ARPM-uri şi APM-uri). iar multe proiecte care se desfasoara prevad actiuni comune pentru indeplinirea obligatiilor celor doua directive. Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. precum si privind reducerea emisiilor de pesticide in corpurile de apa sunt de 3. .Stabilirea unui sistem de monitorizare a starii de conservare a speciilor si habitatelor comunitare (in special a celor prioritare).4) Masurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) si Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. . .326 mil. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile prevede o serie de masuri de baza pentru implementarea directivelor: . o masura particulara in programul de masuri este „instruirea personalului”. Garda Naţională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale. precum si pentru faptul ca o serie de masuri trebuie luate concomitent.Stabilirea modalitatilor de administrare / preluare in custodie a ariilor naturale protejate. . Euro (Anexa 9. .Obligativitatea stabilirii si implementarii masurilor compensatorii precum si necesitatea informarii Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri si proiecte. 145 .Realizarea planurilor de management si regulamente.Masuri speciale in vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice de interes comunitar. Pentru cele 11 spatii/bazine hidrografice costurile totale estimate pentru implementarea masurilor privind conformarea cu legislatia in vigoare specifica produselor fitosanitare. conservarea habitatelor naturale.Identificarea si apoi stabilirea in acord cu Comisia Europeana a listei SCI-urilor/SAC urilor si a SPA-urilor. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuie să fie depline la data aderării. . .Masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale.

accentul pe anumite capitole. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară conform O. hărţi etc. Aceste sume sunt destinate in mod deosebit conformarii cu Directivele Păsări şi Habitate. trebuie realizata o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioada de raportare. aplicării legislaţiei 146 . . De asemenea. in planurile cadastrale si in cartile funciare. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. pentru intărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. La intervale de trei ani. . în cadrul planului de management.realizarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate.G. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). Sumele pentru această prioritate conform POS Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională si sunt prevăzuţi a fi aprox. . . In 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei. În urma derularii acestor proiecte s-a obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010..556 mil Euro (Anexa 9. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protectie pentru arii protejate in aceeasi zona.Realizarea unor studii de evaluare adecvata pentru planuri si proiecte si competentele privind emiterea avizul Natura 2000. Euro. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale. zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism. . 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. Acestea se vor realiza pentru: . După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 trebuie să se asigure un management eficient al siturilor. statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Pasari (79/409/CEE).Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD si evidentierea obligatorie a ariilor naturale protejate si a coridoarelor ecologice in planurile nationale.realizarea de panouri informative. 150 mil. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului. fonduri structurale.5). Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor din Directiva Păsări sunt reprezentate de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura derulate sau aflate în derulare in valoare de 26. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. nr. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. cheltuielile de la bugetul de stat.21 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. cel puţin..achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/CEE).).implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. In Anexa 9. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaţa ţării.M. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie.inventarierea.

Cele fara perioada de tranzitie. inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a substantelor chimice cu risc de inflamare. în vederea asigurarii plăţilor compensatorii pentru proprietari/ administratori. sunt incluse si masurile care se refera la diminuarea impactului deseurilor asupra solului si apelor subterane: . De asemenea.Imbunatatirea functionarii in siguranta a batalurilor . este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.Realizarea de depozite de deseuri nepericuloase .Reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. deci. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzator al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.) . pentru activitatile mentionate in Anexa I a directive.Inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri . . cu cerintele UE.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. explozie. sunt acele instalatii pentru care s-a considerat ca pana la data de 30 octombrie 2007 exista suficient timp pentru conformare. in vederea atingerii unui inalt nivel de protectie a mediului ca un intreg. Masurile necesare implementarii Directivei IPPC in vederea reducerii poluarii se refera la introducerea tehnologiilor curate si a celor mai bune tehnologii disponibile in domeniu (BAT) in procesul de productie. Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) are drept scop implementarea masurilor de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmosfera. dupa 30 octombrie 2007. modernizarea tehnologiilor de productie. etc. apa si sol.Reactivarea / construirea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare 147 . in vederea incadrarii efluentului evacuat in valorile limita de emisie stabilite in autorizatia integrata de mediu respectiv: .şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”.Reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice (recuperarea condensului pur. etc. care urmăreşte managementul ariilor protejate. motorina. Instalatiile cu perioada de tranzitie sunt acelea pentru care s-a obtinut o anumita perioada de timp. toxic. recircularea / recuperarea solventilor . Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi PNDR şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000.Introducerea de instalatii noi de racire si de marire a gradului de recirculare interna al apei tehnologice. . produselor finite si intermediarilor . etc. modificarea circuitului de de alimentare cu apa la statiile de spalare). in acord. Perioadele de tranzitie obtinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii se intind de la 31 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2015. necesara pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC.

EURO. aprobată prin Legea nr. Din punct de vedere al gospodaririi apelor. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării. De asemenea. etc. in cazul incetarii definitive a activitatilor. iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitata. conform dispozitiilor legale in vigoare. restul aflandu-se in curs de reautorizare (2%). 940.2%) sau proces de reactualizarea a documentatiei (16.1. Referitor la unitatile care fac parte din Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (EPRTR) in anul 2007. evitarea producerii de deseuri. de 178 de folosinte de apa care intra sub incidenta Directivei IPPC si care au perioada de tranzitie. pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate la conditii de mediu acceptate.424 mil.828 mil. la sfarsitul anului 2008 au fost inventariate un nr.. numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute OUG nr. Pentru a se asigura de aplicarea cerintelor legale autoritatea competenta pentru protectia mediului emite autorizatiile integrate de mediu. 84/2006. Dintre acestea 80% detin autorizatie de gospodarirea apelor. Directiva SEVESO II este transpusa total in legislatia romaneasca prin HG nr. Directiva Consiliului Europei nr. luarea masurilor necesare. in special prin aplicarea recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obtinut perioada de tranzitie in urma negocierilor de aderare la Uniunea Europena. prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora. pentru factorul de mediu apa au fost inventariate un numar de 57 unitati cu emisii directe in apa si 19 unitati cu transfer de ape (evacuare indirecta). Costurile de investitie ale masurilor necesare pentru implementarea cerintelor Directivei IPPC la unitatile cu perioada de tranzitiei care pot afecta factorul de mediu apa a fost estimat la cca. sunt necesare masuri aplicate de operatorii instalatiilor privind prevenirea eficienta a poluarii. Costurile preliminare estimate care sunt asociate masurilor aplicate acestor unitati sunt de circa 374.Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. inchidere (1. Euro. au fost stabilite 194 instalatii industriale care au legatura cu apa si au obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea cerintelor Directivei. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu. In procesul de negociere cu Uniunea Europeana privind Directiva IPPC. Masurile mentionate sunt incluse in programele de etapizare si planuri de actiune / programe de conformare care sunt anexe la autorizatia integrata de mediu. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase („Seveso II”) se aplica amplasamentelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major. Unitatile economice care intra sub incidenta Directivei SEVESO II trebuie sa implementeze continuu masurile pentru prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintele acestora pentru populatie si mediu.8%). 148 . valorificarea sau neutralizarea si depozitarea lor. incluzand aici si acele masuri tip BAT care contribuie la reducerea substantelor prioritare/prioritar periculoase. Implementarea legislatiei europene s-a realizat pe baza procedurilor si normativelor specifice mentionate in Anexa 9.

a rapoartelor de securitate si a planurilor de urgenta interna pentru aceste amplasamente sa fie avute in vedere natura si amploarea pericolului global de accident major. a sistemelor de management al securitatii.sa elaboreze un plan de urgenta interna care sa cuprinda masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului in cazul producerii unui accident major. . HG 804/2007. Directiva EIA este transpusa in legislatia româneasca prin HG 1213/06. Directiva Seveso acorda drepturi publicului. in ceea ce priveste participarea publicului si accesul la justitie. atat in domeniul accesului la informatii. Titularul activitatii are obligatia de a furniza personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informatii asupra masurilor de securitate in exploatare si asupra actunilor necesare in cazul in care survine un astfel de accident. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. atat autoritatile publice cat si operatorii au obligatii privind informarea publicului.sa furnizeze informatiile necesare ISU in vederea intocmirii planului de urgenta externa. Aceste informatii se evalueaza de catre titularul activitati. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. Tipul de informatii disponibile publicului sunt stipulate in art 14. Masurile si costurile pentru implementarea Directivei pentru unitatile care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 270 amplasamente industriale care intra sub incidenta cerintelor Directivei SEVESO II si care pot afecta factorul de mediu apa. acestea putand fi incluse in planurile de management ale bazinelor hidrografice.sa asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente.09. cu avizul autoritatilor teritoriale pentru protecta mediului si protecte civila. . la intervale de 3 ani. 149 . indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricarei alte documentatii elaborate de operator.1 la HG 804/2007. Consiliul pentru Situatii de Urgenta si Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu organizeaza sistemul de inspectie si control adaptat tipului de amplasament in cauza.Operatorii amplasamentelor identificate au obligatia sa ia urmatoarele masuri: . astfel incat in elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. cat si cel al consultarii. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este ceruta de Directiva 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. au fost inventariate impreuna cu unitatile IPPC. . pentru a limita consecintele acestuia si sa notifice autoritatile competente in urma producerii unui accident major. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitătilor existente.sa demonstreze ca au realizat un schimb reciproc adecvat de informatii. Titularul activitatii are obligata de a pune la dispozita publicului un raport de securitate. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. Categoriile si grupurile de substante periculoase se regasesc in Anexa nr. amendata de Directiva 97/11/EC si 2003/35/CE de instituire a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe privind mediul.

In Romania s-a implementat legislatia nationala corespunzatoare domeniului de piscultura si acvacultura. Euro). pescuit în apele teritoriale. Avand in vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare mentionate. Principalele documente din legislatia comunitara sunt cele promovate de DG Pescuit si care au in centru Regulamentul Consiliului (CE) nr.61%) au depus documentatia pentru evaluare. dimensiunii sau localizării lor.Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit (100 mil. din care 282 (68.luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. . procesarea si comercializarea produselor piscicole si de acvacultura (140 mil.78%) au obtinut acordul de mediu. In perioada 2005 – 2009 au fost supuse procedurii EIA un numar de 410 proiecte care au relevanta pentru apa. dar isi pierde valabilitatea dacă lucrările de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii.elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabila a acvaculturii în Romania pentru urmatorii 20 de ani.evaluarea impactului asupra mediului. În zonele sensibile aceasta va fi o conditie obligatorie pentru acordarea finantarii pentru proiecte. asigura cadrul legal pentru implementarea masurilor in domeniul pisciculturii si acvaculturii. Legislatia comunitara in domeniul pescuitului. . s-au propus urmatoarele masuri: .asigurarea informarii asupra deciziei luate. datorită printre altele. precum si legislatia nationala care implementeaza prevederile documentelor europene.Axa Prioritara 3: Masuri de interes comun (40 mil.luarea in considerare a raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional. . sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care consta in: . Programul Operational pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-2013 si legislatia aferenta. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Pentru obtinerea acordului de mediu. planurile de 150 . naturii. Euro). elaborandu-se documentele strategice: Planul National Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013. In vederea aplicarii unor masuri de reducere a efectelor asupra resurselor de apa s-au planificat actiuni în cadrul urmatoarele axe prioritare: .Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii in aplicare a proiectului.parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului. care sa determine capacitatea de sustinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice.consultarea publicului si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.Axa Prioritara 2: Acvacultura. . Euro). precum si alte documente europene relevante. Pe baza obiectivelor specifice ale POP au fost dezvoltate cinci axe prioritare de interventie in care se acorde o atentie speciala selectarii masurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului si pentru compensarea efectelor negative potentiale ce pot aparea. . . . 105 (25. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului.61%) sunt in curs de obtinere a acordului de mediu si restul de 23 (5. cu exceptia proiectelor cu finantare externă.

. modificată prin Directiva 98/15/CE. . . prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunarii si de-a lungul fluviului Dunarea. Eliminarea prezenţei substanţelor periculoase în apele subterane va fi realizată. actiuni care urmaresc dezvoltarea pietei. Masuri de baza aplicabile corpurilor de apa subterane Având în vedere că poluarea cu nitraţi si amoniu este principalul factor al poluării apelor subterane din România. proveniti din crescatorii. a patrimoniul genetic salbatic si a mediului. .Directiva 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. cât şi faţă de Secretariatul CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii slabatice de Fauna si Flora) de la Geneva. Prevenirea deteriorării calităţii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinţe crescătoare şi semnificative a concentraţiei poluanţilor în apele subterane trebuie realizată în primul rând prin implementarea cerintelor Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraţi şi.Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice.Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. In total. prin măsurile necesare pentru implementarea următoarele Directive: . . Padurilor si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun 262/330 din 2006privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor in Romania.masuri pentru promovarea acvaculturii organice. de asemenea.Directiva 75/442/EEC referitoare la deseuri. . . .introducerea de masuri pentru protectia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagra. vor fi adusi in Dunare peste 100. reintroducerea lostritei în apele interioare etc.management bazinale. 151 . Ministerul Agriculturii.introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei si florei naturale.masuri pentru pescuitul în apele interioare astfel incat sa se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. în acord cu obiectivele Planului de Management. .masuri de interes comun prin se urmareste crearea unei infrastructuri comune pentru lucratorii sectorului piscicol. Aceasta masura de populare si de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizarii obligaţiilor pe care ţara noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune. ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. Padurilor si Devoltarii Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunarii cu pui de sturioni. de asemenea.Directiva 2006/11/EC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase eliminate in mediul acvatic. regional şi naţional vor trebui sa fie adaptate potrivit rezultatelor Master planului.000 de pui de sturioni. intarirea controlului pentru folosirea acestor locuri de catre pescari si descurajarea pescuitul ilegal.). este esenţială eliminarea sau reducerea cantităţilor de nitraţi si amoniu ce ajung în apele subterane. sprijinirea restructurarii sectorului prin intermediul actiunilor colective. In vederea protejarii sturionilor a fost initiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de catre Ministerul Agriculturii. planurile de amenajare a teritoriului judeţean.

canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Delta Dunarii. Siret. aflat sub coordonarea autoritatii administratiei publice locale. precum si profitul operatorului. are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. Deltei Dunarii si zonei costiere se regasesc in Anexele 9. naturale sau amenajate.2 – 9.costul aferent serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare . a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. a costurilor de intretinere si reparatii. Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. cat si al resurselor de apa subterane.servicii de alimentare cu apa. precum si alte costuri de prevenire a deteriorarii calitat ii mediului realizate de catre operatorul de apa 152 . Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare.servicii de canalizare (inclusiv epurarea apelor uzate) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. Astfel tariful final la consumator aferent serviciilor de alimentare cu apa si canalizare are urmatoarea componenta de costuri financiare: .10 din Planul de management pentru Fluviul Dunarea. Buzau-Ialomita. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii. agriculturii sunt dupa cum urmeaza: . Preambul Serviciile publice de apa aferente populatiei. Arges-Vedea. indiferent de natura lor si a instalatiilor si reprezinta cost de productie in dimensionarea tarifului serviciilor de alimentare cu apa Costurile aferente serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare sunt suportate de operatorul de apa Costurile de mediu reprezinta costurile aferente contribut iilor de primire de substante poluante percepute de catre Administratia Nat ionala Apele Romane.2. Spatiul Hidrografic Dobrogea si Apele Costiere.Informatii detaliate privind masurile de baza aplicate surselor de poluare punctiforma si difuza la nivelul fluviului Dunarea. industriei.costul aferent contributiilor pentru administrarea resursei de apa . .costul de mediu Costurile aferente administrarii resursei de apa sunt suportate de Administratia Nationala Apele Romane – Autoritate publica in domeniul gospodarirrii apelor. Prut-Barlad si ale bazinelor hidrografice Jiu si Olt si in Anexele 11. operator unic in domeniul resurselor de apa de suprafata.2 – 11.10 din Planurile de management ale spatiilor hidrografice Banat. 9.

avand in vedere conservarea si imbunatatirea acestei stari in conformitate cu prevederile Directivelor europene privind calitatea apelor.apa are o valoare economică în toate formele ei de utilizare. Aceasta va crea un element stimulativ pentru elaborarea si adoptarea de catre utilizator a unor practici si metode mai putin daunatoare din punct de vedere al calitatii resursei de apa. . iar greselile pot fi evitate manifestand precautie in cazul in care exista dubii sau nu exista suficiente informatii.implementarea programelor de masuri din Planurile de Management Bazinale.Componenta tarifului final la consumator Cost contributii pentru administrarea resursei de apa Cost aferent serviciului propriuzis de alimentare cu apa si canalizarei Cost de mediu Principiile care stau la baza mecanismului economico-financiar in domeniul gospodaririi apelor Principii generale: . zonele de imbaiere.Beneficiarul plateste .Asigurarea obligatiilor de raportare privind evaluarea starii apelor.Precautiei si preventiei – stabilind ca decizia trebuie luata intotdeauna pe baza argumentelor stiintifice. . iar gospodarirea ei se face avand in vedere realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile cu conservarea şi protecţia resurselor de apă. resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice. prevenirea poluarii este necesara pentru a evita costurile combaterii si remedierii daunelor produse asupra resurselor de apa. dar si costurile necesare sustinerii activitatii de cunoastere a calitatii resurselor de apa (monitorizarea calitatii apelor). . zonele sensibile. constant.Acordarea de bonificaţii utilizatorilor de apă care demonstrează. ariile protejate privind speciile si habitate) este necesara asigurarii unei protectii speciale adecvate. .Asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor 153 .principii specifice: .Poluatorul plateste Poluatorul sau utilizatorul care supune corpul de apa unui risc calitativ va suporta costurile activitatilor aferente prevenirii deteriorarii cauzate de activitatea prestata. . . o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor.Asigurarea unui nivel ridicat de protectie avand in vedere protectia sanatatii umane.Dezvoltarii durabile – realizata prin utilizarea resurselor de apa care sa raspunda nevoilor prezentului fara a periclita posibilitatea generatiilor viitoare de a beneficia de aceleasi optiuni .Cunoasterea calitativa si cantitativa a resurselor de apa . . zonele vulnerabile.Asigurarea monitorizarii implementarii politicilor si strategiilor pentru imbunatatirea starii apelor . care pot fi definite prin costurile aferente primirii poluantilor in resusele de apa (in limitele legale). pentru zonele protejate (zonele de captare.

administrative si de dezvoltare.Mecanismul economic in domeniul gospodaririi apelor tine cont de o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice din punct de vedere al utilizatorilor existenti. Costul de resursa reprezinta costul aferent regularizarii resursei de apa prin trecerea de la regimul natural la regimul amenajat. .de protectia resurselor de apă subterană impotriva poluării din activităti de extractie a hidrocarburilor.de aparare impotriva inundatiilor. Costul de mediu reprezinta costul pagubelor produse de utilizatorul de apa asupra mediului sau ecosistemului acvatic (de ex reducerea clasei de calitate ecologica. intretinere. .de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa. Definirea costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor Costuri financiare de administrare a resursei de apa: reprezinta totalitatea costurilor efectuate pentru managementul cantitatii resurselor de apa si managementul calitatii resurselor de apa si includ costurile de operare. .de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale. avand in vedere toate programele de monitoring.de protectia resurselor de apa avand in vedere activitatea de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice. etc) Recuperarea costurilor aferente managementului cantitativ si calitativ al apei Recuperarea costurilor pentru managementul calitatii apelor se realizeaza printr-un sistem de contributii specifice de gospodarire a apelor aferente activitatilor specifice: Analiza de recuperare a costurilor se va realiza in 2 etape principale: 154 . . inclusiv a monitoringului operational efectuat la nivelul corpurilor de apa care nu ating obiectivele pentru sursele de poluare punctiforme si difuze identificate ca presiuni antropice semnificative in Planurile de management bazinale. in scopul satisfacerii cerintei de apa a utilizatorilor.de cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. . Definirea activitatilor specifice de gospodarirea apelor Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice si ele se se definesc dupa cum urmeaza: . Cu alte cuvinte se poate traduce in beneficiul (evitarea pagubei) adus utilizatorilor prin modificarea regimului de scurgere natural in regim amenajat. reconstructie ecologica. degradarea solurilor productive) precum si costul aferent masurilor care duc la imbunatatirea calitatii mediului (masuri de renaturare. si respectiv din activităti de transport a produselor petroliere prin conducte.

. poluanti specifici. . substante prioritare in raport cu parametrul de referinta (materii in suspensie).Defalcarea cheltuielilor pe activitatile generatoare de cost definite pentru managamentul cantitatii resurselor de apa. .Definirea coeficientilor de ”toxicitate” aferenti poluantilor/grupelor de poluantii chimici generali (nutrienti. . 155 . . indicatori ai mineralizarii.Stabilirea unui cuantum al contributiei pentru folosintele ce desfasoara activitati ce ar putea produce poluarea apelor subterane. . In anul 2010 se va reglementa si implementa mecanismul economico – financiar in domeniul managementului cantitativ si calitativ al apelor in conformitate cu cu cerintele Directivei Cadru Apa (art.Evaluarea contributiei aferente primirii de substante poluante prin divizarea costurilor totale la cantitatea echivalenta a parametrului de referinta.Determinarea costurilor aferente activitatilor generatoare de cost defininite pentru managementul calitatii resurselor de apa.Evaluarea incarcarilor totale de substante poluante primite.Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori.Stabilirea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. . Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica. . 9). . materii in suspensie). .Evaluarea costurilor de resursa propriu zise.Distributia costurilor pe categorii de surse si utilizatori.Dimensionarea coeficientilor de risc pentru utilizatori. care sa duca la sustinerea financiara necesara mentinerii in siguranta si dezvoltarii Sistemului National de Gospodarire a Apelor. Redimensionarea cuantumului contributiilor activitatilor de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale a contributiilor pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.Dimensionarea lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul necesarului Normativului de Intretinere si Reparatii aferent infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a apelor. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice precum si aferente celorlalte activitati definite Subetape: . Subetape: . substante organice. Etapa 2.Dimensionarea contributiilor aferente primirii in apele de suprafata a poluantilor/grupurilor de poluanti in functie de gradul toxicitate.

imbunatatirea calitatii cursurilor de apa si a gradului de gospodarire a namolurilor (provenite de la statiile de epurare a apelor uzate). precum si in functie de tarifele si serviciile furnizate de acesta. capacitatea profesionala si manageriala. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A. performantele tehnice si financiare. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. urmărind astfel maximalizarea eficientei costurilor prin realizarea de economii la 156 . precum si crearea de structuri eficiente de management al apei.N. operatorii sunt incurajati sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa. Acordarea finantarii in sectorul de apa este conditionata de infiintarea Operatorilor Regionali si a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara. construirea de statii de epurare. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.Masuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa. calitatea apei potabile in toate aglomerarile umane. dupa caz. Masuri in sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa . De asemenea.S. canalizare si epurare  Promovarea sistemelor integrate de apă si apă uzată într-o abordare regională. criteriu pe baza caruia se atribuie eligibilitate unui proiect. il reprezinta sectorul care vizeaza "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata". in cazul acesta. Operatorii regionali sunt considerati eligibili in baza unui set de criterii privind marimea. Consiliile Judetene. In conditiile legii. din cadrul POS Mediu.C.R. adoptata de Consiliile Locale. a serviciilor de alimentare cu apa si apa uzata. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. canalizare si epurare Cadru general Primul si cel mai important domeniu de interventie. cu investitii axate pe extinederea si modernizarea retelelor de apa si canalizare. Obiectivele majore ale acestei axe urmaresc sa asigure servicii de apa si canalizare. se stabileste la nivelul fiecarui Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Totodata. pentru gestionarea implementarii masurilor de investitii. Master planul are scopul de a stabili si prioritiza nevoile si investitiile in realizarea lucrarii cu costuri cat mai mici. b) contract de parteneriat public-privat Beneficiarii eligili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autoritatile Locale (Consilii Judetene si Locale) in colaborare cu Operatorii regionali (societati comerciale detinute de Unitatile Administrativ Teritoriale asociate in Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara). pentru a depasi eventualele probleme administrative. Operatorii servicii de alimentare cu apa. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. In acest fel. precum si eficientizarea serviciilor publice de apa si canalizare. la tarife accesibile. master planul trebuie sa redea solutiile tehnice viabile si de dezvoltare.

si canalizarii. de asemenea. pe termen lung. a operaţiunilor. Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operationale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului si pot fi consultate la Consiliile Judetene sau la Ministerul Mediului – Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale 157 . Pentru a realiza acest lucru. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare si unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. optimizarea costurilor de investiţii globale si cele de operare induse de asemenea investiţii. la calitatea cerută si la tarife acceptabile. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă si a unei dezvoltări regionale echilibrate..   scară. Analiza economico . Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat si/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. pentru ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul il va percepe utilizatorilor Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă si calitate în oferirea de servicii publice locale. Costul Prim Dinamic a fost calculat separat pentru costurile de O&I / de investitii / totale respectiv pentru serviciul de alimentare cu apa si ape uzate. exprimate in euro/ m3 de apa distribuita sau tratata. infrastructura sistemelor de alimentare cu apa . care are o valoare actuala curenta foarte mare. respectiv costul asociat serviciilor de alimentare cu apa. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. respectiv in unele judete in mediul urban poate fi mai mic fata de cel aferent altor judete datorita impactului proiectului finantat prin ISPA. canalizare si epurare va trebui sa genereze costuri de investitie minime si. bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar. Situatia CPD la nivelul intregii tari nu este uniforma . dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze si să dezvolte un program de investiţii comun. prin investiţii si promovarea de operaţiuni independente. sa genereze costuri de operare minime. Corelarea costurilor investitiilor cu serviciile de apa are la baza Costul Prim Dinamic CPD – indicator pe baza caruia se face calculul pentru recuperarea totala a costurilor pentru toate investitiile si costurile de operare si intretinere.financiara in contextul Master Planului realizeaza un calcul al costurilor si costurile de operare si intretinere asociate cu proiectele identificate in programul de investitii pe 30 de ani. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii si eficienţei din punct de vedere al costului a infrastructurii locale de apă si a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. dar si pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă si apă uzată.

Se observa ca exista captari de apa care nu au zone de protectie asigurata (60 % pentru captarile de suprafata si 15 % pentru captarile din subteran).pescuitul si scaldatul.utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza intr-un timp mai scurt de 10 zile. pentru orice fel de culturi.aplicarea culturilor care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale.1). . precum si adaparea animalelor. 5. economice si sociale. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante impurificatoare. se instituie zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica. constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila in conformitate cu art.3 Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman Instituirea zonelor de protectie se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii apelor nr. . dar cu interzicerea: . se impun masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului.utilizarii ingrasamintelor naturale.recoltarea ghetii.irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica pentru sursele de ape subterane sau de suprafata. . cu modificarile si completarile ulterioare.amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. . ca urmare a activitatii umane.depozitarea de materiale. modificata si completata de Legea 112/2006 si a HG 930/11. etc. . . 310/2004. conform legislatiei in vigoare. . . 5 alin. In zonele de protectie pentru captarile de apa pentru potabilizare existente la nivel national (prezentate in cap. pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei.excavatii de orice fel.activitatile mentionate pentru perimetrele de protectie hidrogeologica si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie. . 107/1996. cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei.utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice. In zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie terenurile pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora. .(1) din Legea apelor nr. In jurul lucrarilor de captare. in acest sens fiind necesare masuri de instituire a zonelor de protectie. in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor de apa. In capitolul 4 s-a prezentat situatia instituirii zonelor de protectie pentru captarile de apa de subterana pentru utilizarea in scop potabil.08. In zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: .9. precum si captarile aferente acestora. 158 . Masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului sunt impuse in mod similar si in zonele cu protectie sanitara cu regim sever si in zonele de protectie cu regim de restrictie.pasunatul.

9. chiar epurate complet. In perimetrele de protectie hidrogeologica se interzic:  evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier. respectiv autorizatia de gospodarire a apelor. Directiile de Ape intocmesc si tin la zi evidenta zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din bazinele/spatiile hidrografice. etc. neepurate sau insuficient epurate.4 Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masurile pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte populatie.  efectuarea de irigatii cu ape uzate. protector al acviferului este indepartat.  depozitarea. explorari si exploatari de petrol. Directiile de Apa acorda avizul. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. drenuri si foraje. parte componenta a Retelei Nationale de Observatii si Masuratori pentru Gospodarirea Apelor si a Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”. precum si in baza Ordinului 661/2006 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor si Ordinului 662/2006 159  . containere cu deseuri.  executarea de foraje pentru prospectiuni. Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare). iar masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural.  amplasarea de unitati care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare.  executarea de descopertari prin care stratul acoperitor. avand in vedere situatia preexistenta in zona de amplasament. in conformitate cu normele din HG 930/2005.- irigarii cu ape uzate. 107/1996. cresterii animalelor si depozitarii de gunoaie animale. 8.  amplasarea de unitati zootehnice. precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile.  amplasarea de platforme de gunoi. In cazul in care in aceste zone nu poate fi asigurata protectia sanitara. gaze. respectiv cele de stabilire a conditiilor pentru prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea apelor nr. modificata si completat prin Legea 310/2004.1) se concretizeaza in urmatoarele tipuri de activitati si masuri: Controlul respectarii cerintelor din avizele si autorizatiile de gospodarirea apelor. avizul/autorizatia de gospodarire a apelor se va acorda numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu este fezabila nici o alta solutie de alimentare cu apa. pentru captarile de ape destinate alimentarii cu apa potabila. stationarea sau introducerea in subteran a substantelor poluante. Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica nationala. industrie si agricultura (prezentate in cap.

in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa. indicatori de calitate). in cazul în care se constata nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor reglementati prin autorizatie. stabileste regimul de folosire a resurselor de apa de catre folosinte. in temeiul Art. acte care reglementeaza legatura cu resursa de apa. Autoritatea publica centrala poate institui un regim de supraveghere speciala. controlul activitatii de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarirea apelor se realizeaza de catre personalul imputernicit al autoritatii centrale pentru gospodarirea apelor. 4. autoritatea din domeniul apelor aplica penalitati pentru depasirea valorilor reglementate. art. Apele Romane. Conform Legii apelor nr. respectiv. in conditiile legii. Ministerul Mediului elaboreaza strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene in domeniul apelor si conformarea la termenele stabilite a folosintelor de apa. organizeaza si desfasoara pe bazine hidrografice activitatea de gospodarire unitara. este un drept exclusiv al Guvernului. 662/2006. prin unitati de profil. in interdependenta cu principiile gospodaririi apelor si asigurarii dezvoltarii durabile. Avizul de gospodarire a apelor se emite. iar pe parcursul functionarii acesteia.107 din Legea 160 . in baza Ordinului nr.52 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulteriore. de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa. exercitat prin Ministerul Mediului. indiferent de forma de proprietate. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanta de Urgenta 73/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 400/2005 privind infiintarea si functionarea Administratiei Nationale “Apele Romane”. Functionarea folosintei de apa este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor. Coordonarea si monitorizarea activitatii de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor se organizeaza si se exercita de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului prin personalul propriu. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale in ceea ce priveste valorile parametrilor de capat . emite avizul si autorizatia de gospodarire a apelor. potrivit Art.privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor. 661/2006 si trebuie sa se bazeze pe studii hidrologice. A. Administratia Nationala “Apele Romane” avizeaza/autorizeaza folosintele construite pe ape sau in legatura cu apele in scopul gospodaririi rationale a resurselor de apa si al protectiei acestora impotriva epuizarii si poluarii. in baza documentatiilor de fundamentare a solicitarii intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. in calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor. rationala si complexa a apelor si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale in acest domeniu. cu exceptia apelor geotermale. indicatorii de capat privind prelevarea apei (cantitate apa prelevata) si evacuarea apelor uzate (volume. 107/1996. precum si prin personalul de specialitate al Administratiei Nationale "Apele Romane" de la nivelul celor 11 Directii de Apa si Sistemelor de Gospodarirea Apelor (SGA).N. care se suporta de catre titular. Apele din domeniul public se dau in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane" de catre Ministerul Mediului.

Programele de etapizare cuprind lucrari si masuri. art. Conform Legii apelor nr. Controalele comune se desfasoara impreuna cu reprezentanti ai MM. responsabilii de realizare a masurilor si efectul masurii aplicate. Directii de Apa si SGA-uri. tematice si comune pentru activitatile de prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea Apelor 107/1996. 13 si 14 din Legea apelor 107/1996. dupa caz. Scopul este realizarea unei gospodariri operative a resurselor de apa si asigurarii integrala cu apa a folosintelor. Ordinul MAPM/1997 – Intocmirea planului de seceta. Activitatile constau in analiza cerintelor de apa ale beneficiarilor in functie de realizarile anilor anteriori si de solicitarile de resurse de apă. care se negociaza in vederea aprobarii cu Directiile de Apa si/sau ANAR. Conform art. utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. In baza dispozitiilor transmise de MM si ANAR se desfasoara controalele tematice si comune. surse de finantare. concretizandu-se prin intocmirea unui raport de activitate. ANAR. De asemenea. se efectueaza controalele planificate. precum si retragerea actului de reglementare. 161  . Verificarea activitatii folosintelor de apa se realizeaza prin actiuni de control periodice efectuate de catre ANAR. acestea intcomesc programe de etapizare care cuprind lucrarile si masurile necesar a fi executate in vederea protectiei calitatii apelor. se avizeaza de ministerele de resort si se aproba de MM. secetei.107/1996. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului. Activitatea de control presupune deplasare in teren la utilizatorii de apa. Directiilor de Apa si SGA-urilor. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. MM si ANAR sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. Nerealizarea lucrarilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sanctiuni. In cadrul Birourilor de Inspectie Teritoriala a Apelor de la nivelul ANAR. Procedural. La nivelul SGA-urilor si Directiilor de Ape se elaboreaza Planuri de restrictii in folosirea apei in perioade deficitare (seceta) . recirculare si folosire repetata. precum si conditiile de aplicare a restrictiilor temporare de folosire a resurselor de apa. 107/1996. inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supra exploatarii resursei. au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare. Controale planificate. si se desfasoara in baza dispozitiilor primite din partea MM si ANAR.21/2004 privind sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si Ordin nr. normele de consum se propun de utilizatorii de apa. Legea nr. OUG nr. activitatile de monitoring al utilizatorilor de apa. 12. termene de conformare. la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. a lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele se realizeaza de catre SGA-uri.Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente. Garda de Mediu si Agentiile Regionale de Protectia Mediului. prin compartimente de specialitate. Modul in care se desfasoara controlul activitatii de gospodarire a apelor este inspectia realizata prin controale planificate. OUG nr. Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. controale tematice si controale comune.96/2006 privind intocmirea regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare.

documentele de autorizare si pe baza informatiilor colectate de la nivelul Directiilor de Apa.471 26. Agentiilor Regionale si Judetene de Protectia Mediului. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.9. agentilor economici.58 Extinderea / modernizarea statiilor de epurare 1451. Cheltuielile de investitii au fost obtinute prin insumarea costurilor de investitii ale masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme (aglomerari umane >2000 l.924 13.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la aglomerari umane – aglomerari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti si aglomerari cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti Lucrarile necesare pentru colectarea si epurarea apelor uzate de la aglomerarile umane constau in reabilitarea. 1 2 3 4 Masura Reabilitarea/modernizarea retelelor de canalizare Extinderea retelelor de canalizare Cheltuieli de investitie mil. Nr. Tabel 1). Astfel se vor reduce cantitatile de poluanti in perioada 2006-2015 cu 162 .1) au fost estimate la circa 8837 mil. si aglomerari umane <2000 l.958 16. operatorilor de servicii publice pentru apa.3 Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Cantitatile de poluanti necesare a fi reduse prin implementarea masurilor de baza (Figura 9.5 Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Stabilirea masurilor pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor s-a facut avand in vedere informatiile din documentele strategice si legislative. care au sistem de colectare centralizat / statii de epurare) cu termen de conformare 2015.118 100 Tabel 9. Efluentul realizat prin aplicarea acestor masuri trebuie sa respecte standardul de calitate a apelor uzate prevazut in NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2002. precum si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate. Sistemelor de Gospodarirea Apelor. Euro (Anexa 9.e.5) au fost estimate conform “Metodologiei de evaluare a masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane”.12 Total 8837.6).755 3850.4.87 43. crt. 3.e. Euro (%) 1225. modernizarea si extinderea retelelor de canalizare a apelor uzate.43 Construirea de noi statii de epurare 2308. pentru realizarea conformarii din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE.

5 Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .98% CBO5. respectiv cele care se refera la:  Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii inlocuita prin Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii.  Directiva privind controlul si prevenirea integrata a poluarii 96/61/EC (IPPC). 163 . Figura 9. concentratiile pentru unii poluanti (substante organice si nutrienti) ar putea creste in unele situatii.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale Masurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la activitatile industriale au fost stabilite avand in vedere reducerea poluarii provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislatiei in vigoare. 68. deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerarile fara sisteme de colectare se transforma in poluare punctiforma. Masurile sunt asociate cu implementarea cerintelor directivelor europene in domeniu. 77.  Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II).31% fosfor total.86% azot total si 67.cca. 84. 59.81% .materii in suspensie.efluentii de la aglomerari umane din Romania Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerarile umane cu evacuare in corpul de apa de suprafata.41% CCO-Cr.

 Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deseurilor. etc). imbunatatirea sistemului de masurare a debitelor pe gurile de evacuare a apelor uzate in resursele de apa etc.  Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. ecologizarea depozitelor de combustibili. sistematizarea/securizarea depozitelor de substante periculoase.). Avand in vedere cerintele de implementare ale legislatiei europeane mai sus mentionata. reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice. recircularea / recuperarea solventilor. valorificarea / eliminarea namolului rezultat de la statia de epurare.).  Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deseurilor.).  Implementarea managementul deseurilor (introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. modificata prin Directiva 98/15/CE.  Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. precum si cele ale legislatiei romanesti de transpunere prezentata in Anexa 9. introducerea de tehnologii noi de preepurare.  Masuri pentru situatiile de poluari accidentale (implementarea sistemului de alertare – raspuns in caz de poluari accidentale. etc. construirea de noi halde de desuri solide sau inchiderea celor neconforme. imbunatatirea functionarii trepetelor de epurare mecanica. instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT.  Lucrari pentru sistemul de canalizare ape uzate (reabilitarea. reabilitarea captarilor din malul raurilor. etc.  Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase. 164 .). modernizarea / construirea sistemului de evacuare a apelor uzate. chimica si biologica din statiile de epurare a efluentului general al unitatii.). monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in raului receptor. construirea/reactivarea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare. etc. implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate. masurile de baza pentru unitatile industriale apartin urmatoarelor familii de masuri:  Lucrari aferente sistemului de alimentare cu apa bruta si potabila (executia lucrarilor pentru captarea apei brute.  Lucrari pentru statiile de epurare a apelor uzate (imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectiile de productie. modernizarea statiei de producere a apei demineralizate. Directiva 80/68/CEE privind privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase. construirea sistemului separativ de colectare a apelor uzate si apelor pluviale. instruirea personalului. modernizarea tehnologiilor.  Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.  Introducerea tehnologiilor curate si a BAT-urilor specifice fiecarei industrii (reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. etc. dotarea cu echipamente si utilaje pentru situatii de interventie. inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri. contorizarea debitului de apa de alimentare.1. sistematizarea si construirea retelelor de canalizare. produselor finite si intermediarilor.  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor.

industria alimentara si a bauturilor (1.30%). Alte tipuri de masuri (studii de cercetare si proiecte. Daca nu au fost disponibile astfel de informatii s-a recurs la estimarea costurilor utilizand costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial.67%).594 milioane Euro. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare bazin/spatiu hidrografic in Anexa 9. etc. hartiei si a produselor din hartie (3.36%). Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme .). industria de prelucrare a titeiului. industria fabricarii celulozei. industria reciclarii deseurilor (5. precum si la descarcarile directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane.93%). a masurilor cuprinse in programele de etapizare 9anexe la autorizatiile de gospodarirea apelor) si planurile de actiune (anexe la autorizatiile de mediu si autorizatiile integrate de mediu).26%). cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (14. Costurile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru surse de poluare punctiforme industriale au fost preluate din programele de etapizare sau proiecte (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). consultanta si asistenta tehnica.6 si in Figuraura 9. industria chimica (13. industria minera si extractiva (16. Masurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se refera la efluentii de la statiile de epurare. pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale”. Inventarul masurilor de baza pentru activitatile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activitati specifice sectoarelor industriale din bazinele / spatiile hidrografice. Figura 9.6.04%).27%) si alte industrii (7. repartizate pe sectoare industriale dupa cum urmeaza: industria energetica (35. industria metalurgica (2. Cheltuielile de investitii pentru implementarea cerintelor Directivelor Europene asociate unitatilor industriale au fost obtinute prin insumarea costurilor masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme si au valoarea de 1297. .33%).6.84%).efluentii de la activitatile industriale din Romania 165 .

1. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare masura in parte a fost preluat din programul de etapizare Anexat la autorizatiile de gospodarirea apelor sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei de mediu sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei integrate de mediu.3.Constructia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea statiei de epurare (treapta mecanica. 3.Constructia/reabilitarea platformelor de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate.6). Masurile de baza stabilite pentru fiecare ferma zootehnica identificata ca fiind presiune semnificativa sunt prezentate la nivelul anului 2006 si au termene de finalizare perioada 2007. In aceasta metodologie se prezinta o strategie globala de stabilire a masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura. costurile de investitii au fost preluate din programele de etapizare si de conformare sau din documentatia diverselor proiecte.4. ca parte a programului de masuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic. Numarul unitatilor zootehnice la nivel national pentru care s-au stabilit masuri de baza este de 259.IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu crestere intensiva a porcilor si pasarilor. De asemenea. Din totalul de 545 unitati zootehnice 282 unitati se afla sub incidenta cerintelor Directivei IPPC.Alte tipuri de masuri. avand in vedere eventualele perioade de tranzitie obtinute de unitatiile cu instalatii IPPC. 3. in situatia in care aceste costuri nu au fost disponibile. 3. exista un numar de 286 unitati zootehnice pentru care nu s-au stabilit masuri de baza. 3. Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile agricole In vederea stabilirii masurilor. De asemenea. De asemenea.Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdictie a aplicarii. acolo unde au fost disponibile. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a elaborat o “Metodologie privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. 3.Constructia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate. avand in vedere presiunile existente. Costul total al investitiilor necesare pentru implementarea masurilor la nivelul fermelor zootehnice este de 84. treapta biologica. acestea conformandu-se cu legislatia in vigoare. masurile de baza pentru fermele zootehnice apartin urmatoarelor familii de masuri: 3. legislatia mai sus mentionata.45 milioane Euro.7. metodologia are in vedere stabilirea programului de masuri pentru presiunile punctiforme si difuze din agricultura exercitate la nivelul apelor de suprafata. precum si la nivel apelor subterane. repartizate la nivelul 166 . in concordanta cu cerintele Directivei Cadru. eventual treapta tertiara.2. acestea au fost estimate utilizand costurile unitare specifice din metodologia ANAR Avand in vedere.5.Aplicarea BAT . dezinfectie) – in cazul evacuarii in apele de suprafata. 3.Constructia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate si utilizarea lor ca apa de spalare si/sau irigare.2015 (Anexa 9.6.

6 si la nivel national conform Figurii 9. in Figura 9. reziduu fix.8 Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania 167 . substante organice CCO-Cr. De asemenea.8 se prezinta centralizat la nivel national reducerea incarcarii de poluanti (materii in suspensie – MTS.bazinelor/spatiilor hidrografice conform Anexei 9.7 Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Figura 9.7. CBO5. nutrienti) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea masurilor de baza propuse. Figura 9.

7. Intrucat multe din substantele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei Cadru Apa) se regasesc in listele de substante periculoase (lista I si II) din legislatia Uniunii Europene. Avizarea / autorizarea de catre ANAR se face numai in baza avizului emis de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru injectarea. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor”. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. in straturi de foarte mare adancime. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. Anexa 1a . Ordinul nr. din motive naturale. si pe baza unor studii speciale. 9. Conform art. Competentele de emitere a avizului de gospodarirea apelor si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru pentru injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime. lit. pentru care este necesara emiterea avizului si autorizatiei de gospodarirea apelor”. mentioneaza faptul ca avizarea / autorizarea se acorda pentru lucrari. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.9. emisiilor si pierderilor de substante prioritare si a celor de eliminare a evacuarilor. nu sunt permise evacuari directe in apele subterane. 48 alin(1). In acest context. m.6 Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor 107/1996 modificata si completata de Legea 310/2004. masurile pentru reducerea poluarii cu substante prioritare raspund cerintelor de implementare a urmatoarelor Directive Europene: 168 . apartine Administratiei Nationale “Apele Romane” (nivel central). Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protectia apelor de suprafata si subterane si de a imbunatati mediul acvatic prin aplicarea masurilor de reducere progresiva a evacuarilor.“Lista lucrarilor si categoriilor de activitati desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. art. ca si a apelor de mina sau de zacamant pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente. constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor de tip injectii de ape in subteran. sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie. 8. mentionam ca la nivelul tarii nu au fost identificate unitati industriale care evacueaza ape uzate direct in apele subterane. indiferent de marimea debitului. a apelor uzate industriale. Evacuarile directe in apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativa este interzisa si prin HG nr. In decembrie 2008 a intrat in vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substantele prioritare/prioritar periculoase si care inlocuieste Anexa X a Directivei Cadru Apa. este permisa doar injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime care.

transpusa in legislatia din Romania prin HG 53/2009. evacuarilor de materiale continand substante radioactive si evacuarilor de apa uzata in apele maritime prin conducte. 9. Potrivit HG 351/2005. 662/2006 si 661/2006). Programele de reducere sau de eliminare a poluarii cu astfel de substante sunt incluse in programele de etapizare anexate autorizatiei de gospodarire a apelor (conform OM nr.  Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. II) si din substantele prioritare/prioritar periculoase) in apele de suprafata si subterane si in canalizare. 84/491/CEE si 86/280/CEE. masurile care se aplica se refera. De asemenea. Directiva Consiliului nr.  Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. apele uzate evacuate din statiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. Programul nu se aplica evacuarilor de efluenti menajeri proveniti de la locuinte izolate neracordate la un sistem de canalizare si situate in afara zonelor de protectie sanitara. emisiilor. avand in vedere substantele specifice tipului de activitate.12. unitatile care evacueaza astfel de substante se afla si sub incidenta altor directive privind poluarea industriala (Directiva IPPC. 169 . in cele mai multe cazuri.1. trebuie sa fie autorizata din punct de vedere al gospodaririi apelor. in special. O alta masura importanta este obligativitatea realizarii automonitoringului apelor uzate epurate evacuate de catre unitatile care evacueaza astfel de substante. in concordanta cu prevederile HG 351/2005. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptata a evacuarilor. care ar putea contine una sau mai multe substante periculoase (lista I si II) si substante prioritare/prioritar periculoase. potrivit dispozitiilor Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. surselor punctiforme sau difuze care evacueaza una sau mai multe din substantele periculoase (lista I.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si Directivele “fiice” 82/176/CEE. la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT).5 si Anexa 9. Astfel. Intrucat. evacuari care trebuie reglementate prin dispozitii speciale care sa nu fie mai putin stricte decat cele prevazute in prezentul program de actiune. Directiva SEVESO II). Aceste programe includ masuri aplicabile atat pentru epurarea apelor uzate. programul se aplica tuturor utilizarilor industriale de apa. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. Autorizatia de gospodarirea apelor specifica valorile limita maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile si grupele de substante periculoase si de substante prioritare/prioritar periculoase. vizeaza apele uzate industriale epurate sau neepurate. precum si apele de suprafata si apele subterane. modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE. orice evacuare directa sau indirecta in resursele de apa. programele de reducere/eliminare a poluarii cu substante periculoase si substante prioritare/prioritar periculoase sunt incluse in masurile prezentate detaliat in sub-capitolele 9. 84/156/CEE. 83/513/CEE. cat si pentru schimbarile tehnologice in procesul de productie in vederea reducerii/eliminarii evacuarilor. pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase.

Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regionala) cu cofinantare privata si nationala.Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. masurile pentru reducerea concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme si difuze de poluare in vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii starii chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apa). iar substantele pentru care s-au luat aceste masuri se regasesc in Anexa 9. In situatia in care masurile de baza nu au fost suficiente. Masurile aplicate in vederea reducerii substantelor prioritare/prioritar periculoase au fost stabilite pentru un numar de 175 surse punctuale/unitati industriale. 9. in conformitate cu cerintele Directivei 2008/105/CE. . monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. BERD. ca o masura prioritara. etc. insa se iau in considerare si urmatoarele surse de finantare: . s-au propus si masuri suplimentare in vederea reducerii cantitatilor de substante prioritare/prioritar periculoase. se deruleaza o serie de activitati care vor conduce la o cunoastere mai buna a starii corpurilor de apa din punct de vedere chimic. Banca Mondiala. intr-un mod cat mai eficient din punct de vedere economic si al mediului. Euro.imprumuturi interne si externe (ex. iar emisiile trebuie tratate la sursa.15 aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. pentru aplicarea masurilor de baza necesare reducerii/eliminarii de substante prioritare/prioritar periculoase sunt prevazute costuri in valoare de 924. dar si la cunoasterea emisiilor din diverse surse de poluare. industriale si a siturilor industriale abandonate. subterane si ape uzate evacuate. aplicarea codului de Bune Practici Agricole. 170 .4). . Anexa nr. Aceste masuri se axeaza in primul rand pe studii de solutie in vederea ecologizarii arealurilor miniere. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. a fost adoptata. Investitiile in sectorul industrial vor fi finantate in special din sursele proprii ale agentilor economici.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. Astfel.6 mil. BEI.In Romania la nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 334 unitati industriale care intra sub incidenta Directivei Consiliului nr.15.finantarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul National de Dezvoltare 2007-2013. cuprinde totodata. In cadrul politicii comunitare in domeniul mediului. urmand a fi transpusa si implementata Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate a Mediului in domeniul apei. Avand in vedere ca poluarea chimica a apelor de suprafata reprezinta o amenintare atat pentru mediul acvatic cat si pentru sanatatea umana. La nivelul intregii tari (Tabel 9. vor trebui identificate cauzele poluarii. a carui obiectiv principal este obtinerea unei stari chimice bune a apelor de suprafata prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substantele prioritare si pentru o serie de alti poluanti. Aceeasi abordare este prevazuta si pentru sursele difuze de poluare. studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase.

Tot in cadrul politicii comunitare in domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane si care va sta la baza actualizarii caracterizarii in conformitate cu Art.1 29.6 1.5 al Directivei Cadru Apa si a Directivei 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. 171 .9 5.4 a Directivei EQS cu ajutorul caruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare.4 Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC La nivel european este in curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec in conformitate cu Art.2 117.8 924.6 Tabel 9.4 31. alti micropoluanti organici 3 Metale grele 12 Metale grele. alti micropoluanti organici 30 Metale grele 8 Metale grele 175 Costul masurilor de baza (mil. Pe langa avantajul cunoasterii mai exacte a starii corpurilor de apa. alti micropoluanti organici 14 Metale grele. alti micropoluanti organici 7 Metale grele.1 357. odata cu modernizarea sistemului de monitorizare si adaptarea acestuia la cerintele Directivei Cadru Apa. alti micropoluanti organici 6 Metale grele 9 Metale grele 41 Metale grele 6 Metale grele. unitati Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Total 39 14 70 9 41 6 9 26 19 100 11 334 Nr. Euro) 216. surse/unitati ce aplica Tip de substante masuri in prioritare/prioritar vederea periculoase reducerii SPP 39 Metale grele.2 4.2 136.Bazin/Spatiu Hidrografic Nr.4 4.7 20. rezultatele obtinute in urma derularii acestor activitati au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a masurilor de reducere a concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. Acest lucru se va oglindi in urmatorul Plan de Management Bazinal.

9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masurile pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale se refera in special la implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare si la implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale. De asemenea, masuri pentru prevenirea poluarilor accidentale sunt incluse programul de masuri aferent sectorului industrial, in concordanta cu cerintele Directivei SEVESO II (sub-capitolul 9.1).  Implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare Organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare este realizata in conformitate cu prevederile OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si a Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta activitate are la baza Planurile elaborate la nivelul fiecarui bazin hidrografic, cat si planurile proprii ale unitatilor potential poluatoare si ale folosintelor de apa. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale” este precizat in Ordinul MAPPM nr. 278/1997. Scopul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este de a preveni poluarile accidentale si de a asigura managementul optim al situatiilor de criza ce se ivesc in cazul producerii acestora. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea si interventia rapida pentru combaterea poluarilor accidentale. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a resurselor de apa este avizat de Comitetul de Bazin al Directiilor de Apa. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa. Filialele bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" acorda asistenta tehnica folosintelor de apa, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Astfel au fost stabilite planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru 843 utilizatori de apa.  Implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale In Romania functioneaza in baza Ordinului ministrului nr. 226/2006, Sistemul de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul International pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluari accidentale majore transfrontiere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare in caz de poluare accidentala este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populatiei prin factorii de raspundere, atat in caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cat si in caz de poluari accidentale majore cu efect transfrontier, conform regulamentelor cu statele vecine. In situatia poluarilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile in vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinarii factorilor raspunzatori, stabilirii masurilor de prevenire si pregatire pentru interventii. De asemenea, Sistemul coordoneaza si/sau realizeaza actiuni operative de monitorizare a undei poluante, 172

limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantului, luarii unor masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic, precum si de prevenire a altor consecinte. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de baza, cuprinzand Sisteme de Gospodarire a Apelor, intermediare - respectiv Directiile de Apa ale A.N. « Apele Romane » si nivelul superior, format din A.N. « Apele Romane » si Ministerul Mediului care asigura si rolul de Centru International de Alarmare in caz de Poluari Accidentale - CIPA-ROM (PIAC). La nivelul bazinului Dunarii, functioneaza Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general cresterea sigurantei si protectia mediului in cazul unei poluari accidentale prin furnizarea rapida de informatii tarilor riverane afectate. Acest sistem a devenit operational in anul 1997 si functioneaza, in prezent, in toate tarile dunarene. Acest sistem are urmatoarele scopuri: - comunicarea informatiilor privind schimbarile brusce in caracteristicile apei, cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluari accidentale sau de modificari neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundatiile); - asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnational si national, cuprinzand atat cursul major al Dunarii, cat si afluentii. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul tarilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevazute cu un Centru Principal International de Alarmare (PIAC) care intra in structura retelei transnationale de informare in caz de poluari sau situatii de urgenta. Un rol important in identificarea eventualelor fenomene de poluari accidentale il are implementarea Programului National DESWAT. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania, in vederea stabilirii unui Centru national si a 11 centre bazinale pentru prgnoze hidrologice. Astfel, in cadrul acestui proiect se vor moderniza si automatiza 685 statii pentru masurarea nivelului si debitului apei, precipitatiilor, temperatura apei si aerului, 46 statii pentru determinarea calitatii apei (pentru masurarea pH, oxigenul dizolvat, potential REDOX, conductivitate, turbiditate), 289 telepluviometre si 155 statii pentru masurarea debitului. Valoarea acestor echipamente se ridica la 63,41 mil. RON. De asemenea, proiectul WATMAN se deruleaza in scopul realizarii unor centre la nivelul celor 11 bazine hidrografice pentru interventii de urgenta in caz de inundatii si poluari accidentale. Centrele vor fi dotate cu echipamente special de interventie in valoare de 59 milioane USD. In relatiile bilaterale cu tarile vecine sunt in vigoare acorduri in domeniul gospodaririi apelor in context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de actiuni si activitati specifice ce se deruleaza pentru prevenirea, limitarea poluarilor accidentale si eliminarea efectelor poluarilor accidentale deja produse, precum si pentru sistarea lor.

173

9.9 Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apa (art. 4) si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului de masuri, au fost prezentate detaliat la inceputul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei s-au luat in considerare doua scenarii şi anume:  Scenariul de baza ce presupune luarea de masuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calitatii apei in conformitate cu prevederile acestora;  Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de baza pentru atingerea in 2015 a starii bune/a potentialului ecologic bun a apelor in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.

Figura 9.9 - Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu In capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative, iar in capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorita:  poluarii cu substante organice;  poluarii cu nutrienti;  poluarii cu substante periculoase;  presiunilor hidromorfologice. Masurile de baza pentru reducerea poluarii cu substante organice, a poluarii cu nutrienti si a poluarii cu substante periculoase au fost prezentate in sub-capitolele 9.1, 9.5 si 9.7. O etapa importanta este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizarii apei pe baza scenariilor de dezvoltare pana in 174

anul 2015, in vederea stabilirii unui program de masuri coerent si integrat, pentru corpurile de apa care risca sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. In aceasta etapa s-au elaborat scenarii de prognoza a calitaţii apelor pentru anul 2015 in vederea stabilirii impactului cantitativ al masurilor de baza ce se vor implementa, utilizand modelarea matematica pentru nutrienti si substante organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea masurilor suplimentare faţa de scenariul de baza a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente starii bune a corpurilor de apa pentru nutrienti si substante organice.  Masuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de reglementari. Dintre aceste masuri de baza mentionam urmatoarele: - Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007; - Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii; - Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de lucrari hidrotehnice; - Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului; - Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrarile hidrotehnice, debit necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pentru ecosistemele acvatice in aval de lacurile de acumulare. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. 64(1), detinatorii de lucrari hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare) sunt obligati sa asigure in aval debitele necesare folosintelor, precum si debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Se mentioneaza ca, in acest moment, in Romania nu exista un act normativ care sa reglementeze valoarea acestui debit ecologic. In etapa actuala, in elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%.) si 10% Q (debitul mediu multianual). In etapele urmatoare se vor realiza studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. In acest sens, pentru urmatoarea etapa este necesara realizarea unui normativ care sa reglementeze valorile debitului ecologic. Mentionam ca in prezent, debitul care trebuie asigurat in avalul lucrarilor hidrotehnice transversale trebuie sa respecte conditiile din actele de reglementare privind gospodarirea apelor, avand in vedere asigurarea functionarii ecosistemelor acvatice in aval de lucrarea hidrotehnica (debit ecologic/salubru), precum si asigurarea debitelor pentru celelalte folosinte de apa (debit de servitute). Daca in actele de reglementare din domeniul gospodaririi apelor este prevazuta asigurarea unui debit mai mare decat 175

11). In cadrul testului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate s-au identificat masurile necesare in vederea atingerii starii bune/potentialului ecologic bun. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale care nu vor atinge starea ecologica buna (SEB) in 2015 sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 (Figura 9. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu. 2. Asigurarea si mentinerea debitului ecologic va trebui sa tina cont totodata si de fezabilitatea tehnica a masurii aplicate. implicit a conservarii si dezvoltarii ecosistemelor acvatice.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura 9. Prin masuri de restaurare se definesc masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). 176 .valoarea minima mai sus mentionata a debitului ecologic. Asigurarea debitului minim necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pe corpurile de apa din avalul constructiilor hidrotehnice trebuie sa aibe in vedere o stransa corelare intre masurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate in amonte de bararea transversala si starea ecologica determinata pe corpul de apa din aval. este necesara mentinerea valorilor autorizate. In situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. pe baza unor studii bine fundamentate si de a caror rezultate se va tine cont in autorizatiile emise.10). Masurile de atenuare ale efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB). rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice. Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun . Analiza corpurilor de apa in vederea stablirii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza astfel: 1. ţinând cont şi de aportul de bazin.

Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea masurilor pentru a restaura conditiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale Aceste masuri sunt tehnic fezabile si nu au costuri disproportionate pentru a fi operationale in 2012? DA Atingerea SEB in 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosintelor de apa si asupra mediului in general Este fezabil din punct de vedere tehnic sa se implementeze aceste masuri pana in 2012 implicand costuri nedisproportionate? NU Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale DA Atingerea PEB in 2015 Atingerea PEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9. Selectarea masurilor de restaurare si planificare a obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor care conduc la atingerea PEB.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB 177 .11.Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .10.

 realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrarile de barare transversala a cursului de apa. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate cu prioritate pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare (Anexa 9.  restaurarea albiei: vaduri. Masurile rezultate in urma parcurgerii etapelor testului de desemnare se pot modifica in functie de progresul tehnic si dezvoltarea noilor tehnologii. 6. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural in cazul refacerii conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:  indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut. In aceasta etapa.In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (cap. balti. pot fi luate masuri specifice functie de tipul de specie. pietris. De asemenea.3). masuri rezultate in urma desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (sub-capitolul 6. Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar.3) trebuie refacut la fiecare 6 ani. bolovanis. renaturare maluri. prezentate anterior. nisip. economice si de mediu.  restaurarea reliefului din lunca inundabila. Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor. care vizeaza realizarea unui pescuit rational si repopularea in cazul unor specii in declin etc. In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta s-au propus studii de specialitate. meandre/brate secundare.  restaurarea proceselor naturale. In acest Plan de Management s-a avut in vedere o serie intreaga de propuneri de masuri (Tabel 6.8).7). el depinzand de modificarile sociale. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:  restaurarea zonelor umede: foste balti. se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu 178 .  masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii. Masurile de renaturare a raurilor se refera in general la urmatoarele tipuri/categorii:  restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural. pe langa renaturarea elementelor peisajului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor. ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea ecologica buna functie de tipul corpului de apa.

ca pe plan european. in aceasta etapa refacerea conectivitatii longitudinale.imbunatatiri ale scurgerii apei in zonele de confluenta cu afluentii si reconectarea canalelor laterale. cu referire la standardele privind emisiile viitoare datorate transportului pe apa. in al doilea ciclu de planificare.limitarea schimbarii regimului scurgerii (schimbari graduale ale vitezei) pe sectoare . De asemenea. fezabilitate si a studiilor pilot. studii de fezabilitate si proiecte pilot. proiectarea vapoarelor (studii privind materialele. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). In cazul in care rezultatele activitatilor de monitoring au evidentiat prezenta unor specii de pesti migratori. "Declaraţia comună" este un document ghid pentru menţinerea căii navigabile existente şi dezvoltarea infrastructurii caii navigabile viitoare care sa aiba in vedere protecţia mediului riveran şi a condiţiilor si proceselor necesare care conduc la o dezvoltare durabilă a navigatiei interioare (incluzând întreţinerea infrastructurii existente şi dezvoltarea de noi proiecte de navigatie). In al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag sa fie revizuit pentru barajele cu inaltimi mai mari de15 m. dragarea si refacerea cantitatii de sedimente in sectiunile erodate. in general. dragajului si re-aranjarea sedimentelor (autodragarea).transformarea albiei pentru asigurarea senalului navigabil (asigurarea adancimii minime). se va reanaliza eficienta masurilor implementate si eventual se vor propune si alte masuri care sa asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa afectate de presiunile hidromorfologice. sunt stabilite si masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. in general au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. . . atat in amonte. sisteme de propulsare (noi tehnici). precum si odata cu finalizarea studiilor de cercetare. Documentul final a fost adoptat în decembrie 2007/ianuarie 2008 . Comisia Dunarii (DC). Mentionam. 179 . O alta categorie importanta de masuri o reprezinta masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. se recomanda aplicarea unor principii general valabile in cazul unor proiecte de navigatie. Tinand cont de aceste aspecte. inca din timpul fazei de proiectare. . In aceasta etapa s-a avut in vedere.). regularizarea scurgerii minime. forma etc. odata cu cresterea confidentei in evaluarea starii/potentialului ecologic. o prioritizare a masurilor care sa asigure in primul rand conectivitatea longitudinala in cazul bararilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori. s-a considerat ca nu este prioritar. cat si in aval de barierele transversale (datorita existentei speciilor migratoare pe afluenti). Acest document prezinta tipurile de masuri necesare pentru asigurarea navigatiei in conditii de siguranta precum si asigurarea conformitatii cu cerintele de mediu: . Comisia Internationala a Bazinului Raului Sava (SRBC) au avut initiativa de a elabora „Declaratia Comuna privind principiile directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii (Joint Statement on Guiding Principles for the Development of Inland Navigation and Environmental Protection in the Danube River Basin)”. precum si controlul vitezei.inaltimea mai mare de 15 m.reducerea sedimentarii spontane prin utilizarea epiurilor. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. Astfel.

precum si de la consiliile locale. In acest sens. asigurand implementarea practica a recomandarilor ce decurg din declaratia comuna mai sus mentionata. stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea debitelor ecologice.12 sunt ilustrate masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale. Costurile investitiilor pentru masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale au fost estimate la circa 54. la nivel national au fost stabilite 33 de masuri privind refacerea conectivitatii laterale. fonduri europene. Euro. in contextul cooperarii internationale. Sinteza masurilor pentru reducerea presiunilor hidromorfologice la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. In Romania. De asemenea. ca masura de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice semnificative de intrerupere a conectivitatii laterale. acestea urmand a fi suportate din diverse surse de finantare cum ar fi bugetul de stat. activităţi sociale şi economice au jucat un rol important.8. imbunatatirea granulometriei). de către un consorţiu condus de Institutul Naţional "Delta Dunării". dotarea pragurilor de fund cu canal in panta pentru migrarea ihtiofaunei. una dintre masurile identificate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este studierea si identificarea solutiilor tehnic fezabile pentru refacerea conectivitatii longitudinale a Dunarii pentru barajele Portile de Fier I si II avand in vedere asigurarea migratiei sturionilor. care au dus la importante modificări morfologice şi hidrologice în ultimele decenii. indepartarea barierelor transversale.556 ha). La nivel national s-au identificat un numar de 119 masuri de restabilire a conectivitatii longitudinale acestea insemnand realizarea de pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. Acest tip de masuri se refera la restaurarea meandrelor sau a 180 .892 mil. de schimbarile substantiale in caracter si pe scară largă. precum si de aparare impotriva inundatiilor. In Figura 9. avand in vedere atingerea obiectivelor de mediu propuse.- oprirea tendintelor de eroziune/sedimentare ale canalului principal (constructia de epiuri. surse proprii ale agentilor economici implicate. De asemenea. la modificari ale habitatelorsi mai ales la afectarea biotei. Pentru fluviul Dunărea pe teritoriul românesc. precum si estimarea costurilor pentru realizarea acestora sunt prezentate in Anexa 9. a conectivitatii laterale precum si alte tipuri de masuri necesare a fi luate in bazinele/spatiile hidrografice din Romania. Intreruperea conectivitatii longitudinale (barajele Portile de Fier I si II) si a celei laterale (indiguiri pe mai mult de 80 % din sectorul inferior) au condus la pierderea zonelor umede şi a luncii inundabile (473. Identificarea corpurilor de apa la Dunare ca si CAPM a fost evaluată tinand cont de modificarile hidromorfologice cauzate de alterarile fizice. dragarea sau re-asezarea materialului. asigurarea unei latimi variabile a raului. la nivel national a fost elaborat studiul de cercetare “Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul românesc al Luncii Dunării". Ministerul Transporturilor a fost parte in acest proces de elaborare a principiilor directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii. schimbari profunde şi ireversibile. Acest studiu propune reconectarea unor parti din lunca inundabila a Dunarii.

569 mil. fonduri europene. dar si aglomerarilor umane. din fonduri europene. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de subbzaine. la nivel national au fost stabilite un total de 284 masuri suplimentare si instrumentelor suport de realizare a acestora pentru reducerea presiunilor hidromorfologice. se propun masuri suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole. lucrari de stabilizare maluri si lucrari de decolmatare si igienizare. la preturile estimate la nivelul anului 2009. Costurile masurilor de refacere a conectivitatii laterale se estimeaza la aproximativ 125.7 ale Directivei Cadru Apa.5 si obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7.4-4. protejarea malurilor prin plantatii de arbori. credite externe. Pentru a realiza prognoza calitaţii apelor in anul 2015 la nivel de bazin/spatiu hidrografic.consolidare vegetativa prin insamantare cu ierburi perene. Euro. costuri care se preconizeaza a fi suportate de la bugetul de stat.bratelor secundare. Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii analizelor cost-eficienta si cost beneficiu. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. 4. precum si de la alti factori implicati.  Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele de mediu conform art. costuri preconizate a fi obtinute din diverse surse de finantare precum . precum si pentru alterarile hidromorfologice (tratate in paragrafele precedente). 181 .bugetul de stat si local.334 mil. Euro. Euro. au fost identificate 132 de masuri. s-a utilizat modelarea matematica cu ajutorul a doua modele de calitate a apei (modelele WaQ si QUAL2K). etc. al caror cost total de investitie se preconizeaza a fi de 260. a albiei si a habitatelor. Costurile acestor masuri au fost estimate la 80. respectiv corpurile de apa stabilite la Capitolul 3. acestea constand in restaurarea structurii zonei riverane .. din fonduri proprii de la diversi agenti economici.795 mil. refacerea sau crearea unor noi zone umede pentru anumite incinte. conduce la stabilirea unui program de masuri care sa asigure atingerea obiectivele de mediu. In ceea ce priveste alte tipuri de masuri pentru reducerea efectelor alterarilor hidromorfologice. surse proprii. precum si diversificarea structurii malului. studii de fezabilitate privind refacerea conectivitatii verticale in conditiile in care in zona au fost executate canale de desecare si indiguiri pentru redarea terenurilor in circuitul agricol. agenti economici. repopulari cu pesti din familia ciprinidelor. Asadar.

13. Referitor la problematica poluarii. in 182 . Instrumentele de modelare enumerate mai sus au condus la inventarierea masurilor suplimentare aferente corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu in 2015. avand in vedere cele 4 probleme semnificative de gospodarirea apelor identificate au fost inventariate masuri suplimentare aplicabile presiunilor semnificative. De asemenea. precum si cu alti poluanti. Rezultatele aplicarii modelarii calitatii in anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului masurilor de baza.Imbunatatirea functionarii sistemelor de colectare a apelor uzate prin realizarea de sisteme de canalizare separate sau combinate (dupa caz) pentru apele uzate menajere. precum si a celor aferente anului 2015. Modelul QUAL2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplica pentru prognoza calitatii apelor din punct de vedere al poluarii cu substante organice. Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Modelul WaQ (Water Quality) prognozeaza calitatea apei din punct de vedere al nutrientilor (azot total si fosfor total). difuze cât şi fondul natural. avand in vedere scenariile propuse la nivelul Districtului Hidrografic International al Fluviului Dunarea s-a aplicat modelul MONERIS. . industriale si pluviale.Imbunatatirea functionarii statiei de epurare privind indepartarea nutrientilor si substantelor organice prin aplicarea unor procedee avansate si performante. s-au inventariat masurile aplicabile. in special aglomerarilor umane si activitatilor agricole si industriale.  Pentru aglomerarile umane Masurile suplimentare aplicate in cazul reducerii poluarii de la aglomerarile umane se refera in principal la: .Starea corpului de apa Masuri suplimentare Masuri de baza Corpuri / Grup corpuri de apa /subbazin Figura 9. precum si imbunatatirea avansata a proceselor de preepurare de la statiile de epurare a unitatilor chimice care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare a aglomerarii. precum si instrumente de selectare a prioritaţilor in stabilirea masurilor suplimentare de reducere a poluarii. luand in considerare imisiile si emisiile aferente surselor de poluare punctuale. pentru evaluarea emisiilor de nutrienti actuale. Pentru apele de suprafata.

20%). in special detergenti in care fosfatii sunt inlocuiti cu zeoliti. s-a constatat o scadere semnificativa. Conform studiului privind evolutia concentratiei de fosfati din detergentii pentru masinile de spalat automate realizat de catre Gfk Romania si Pricewaterhouse Coopers Romania in perioada 2005-2007.- vederea realizarii unor concentratii de poluanti sub limita legiferata conform HG 352/2005. Detergenti si Produse de curatenie in Europa) si statele semnatare ale Conventiei. December 2008). Alte masuri mentionate in Anexa VI B a DCA – masuri institutionale si administrative. s-a analizat si posibilitatea promovarii unui instrument legislativ in Romania. Totodata. pe langa masurile tehnice de imbunatatire a calitatii efluentului evacuat de la statiile de epurare si aplicarea Codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole. Desi.reducerea fosfatilor din detergentii de spalare pana in anul 2013. Realizarea de sisteme centralizate de canalizare si epurare pentru aglomerarile mai mici de 2000 l.e. la termene devansate fata de cele stabilite de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.2009. printre care si Romania. Principala preocupare a utilizării fosfatului în detergenţi este aceea că poate conduce la un exces de nutrienţi în mediul acvatic care. in vederea realizarii unui acord pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. 16(1). Regulamentului CE nr. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea a agreat impreuna cu AISE (Asociatia Internationala pentru Sapunuri. etc. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii nu mentioneaza in mod explicit obligativitatea de a comercializa detergenti fara fosfati. De asemenea. Ministerul Mediului a initiat cateva intalniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM). instrumente economice fiscale. poate cauza probleme de eutrofizare. la rândul său. In perioada 2008 . reducerea continutului de fosfati din detergentii de spalat rufe cu 80-90% pana in anul 2013 (Rezolutia celei de-a 10-a intalniri a ICPDR. precum si cu alte autoritati responsabile pentru implementarea Regulamentului 648/2004. In luna noiembrie 2009. s-a stabilit necesitatea elaborarii in cursul anului 2010 a unui act de reglementare national care sa precizeze conditiile in care se va reduce continutul de fosfati din detergentii de spalat rufe pana in anul 2013. 183 . Tendinta descrescatoare este un indicator al faptului ca producatorii de detergenti fara fosfati nu vor resimti un efort financiar suplimentar deosebit (estimat in Europa la cca. in anul 2008 tendinta de descrestere a continuat. In vederea reducerii presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste poluarea cu nutrienti. de aproximativ 45% (de la 15.3%. in cadrul intalnirii organizata de Ministerul Mediului cu producatori de detergenti din Romania. conform rezolutiei ICPDR. aspect de altfel amplu dezbatut la nivelul Uniunii Europene. si anume introducerea si comercializarea pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati. a procentului de fosfati utilizat la fiecare spalare. acestia producand si comercializand deja astfel de produse. procentului de fosfati ajungand la doar 5. recomandarea Comisiei Europene este de a introduce masuri specifice nationale pentru reducerea progresiva a fosfatilor din detergent sau restricţii privind utilizarea acestora (art.47%). precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania.22% la 8. la nivelul Districtului International al Dunarii.

reducerea eroziunii solului.Reabilitarea / construirea sistemului de colectare a apelor pluviale in sistem separativ fata de apele uzate menajere si industriale. subterane si ape uzate evacuate. etc. Unul dintre scopurile sprijinului prevazut pentru axa 2 este de a acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si protejarea florei si faunei salbatice. restaurarea si intretinerea zonelor umede. Acest sprijin are la baza Programul National de Dezvoltare Rurala care acopera o perioada de 7 ani (2007 –2013) si care contine axele si masurile propuse pentru fiecare axa.  Pentru industrie In vederea reducerii poluarii de la activitatile industriale s-au aplicat masuri suplimentare de tipul: . mentinerea terenurilor necultivate. conversia a terenurilor arabile in pasuni.Remedirea terenurilor puternic poluate in urma activitatilor industriale. . Implementarea masurilor necesare a fi luate de catre fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in conformitate cu Regulamentul nr. in special cele din industria miniera.monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. . aplicarea codului de bune conditii agricole si de mediu si a altor coduri de buna practica in ferme. precum si a siturilor industrial abandonate.Modernizarea / extinderea statiei de epurare pentru realizarea unor eficiente crescute de reducere a substantelor prioritare/prioritar periculoase si a altor poluanti pana la valori sub limita legiferata de HG 351/2005 si HG 352/2005.studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. a evidentiat faptul ca se preconizeaza o reducere de cca 20. realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor. . reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor. privind utilizarea utilizarea pesticidelor. 1698/2005 Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala. aplicarea agriculturii organice. apei si solului. iar masurile propuse se refera la: aplicarea codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile. protejarea corpurilor de apa impotriva poluarii cu pesticide.8 % din emisia actuala de fosfor a Romaniei prin aplicarea acestei masuri. . aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizarii/poluarii cu produse fitosanitare. cat si al celor forestiere.aplicarea codului de Bune Practici Agricole pentru zonele ne-vulnerabile.Aplicarea modelului MONERIS si a scenariului privind reducerea continutului de fosfati din detergenti. . precum si un plan de finantare.  Pentru agricultura La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt necesare masuri suplimentare pentru activitatile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apa. Alt scopuri ale acestui sprijin sunt: mentinerea sistemelor agricole cu 184 . realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa. Masurile din cadrul Axei 2 vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al suprafetelor agricole. instruiri pentru fermieri.

valoare naturala inalta; sustinerea retelei Natura 2000; indeplinirea obligatiilor prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati; atenuarea efectelor schimbarilor climatice. In Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la reducerea riscului poluarii apelor (cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare. Axa 2 a PNDR are o valoare totala de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezinta aportul FEADR. In continuare se prezinta cateva masuri de dezvoltare rurala legate de managementul apei: investitii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor, realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa, mentinerea terenurilor necultivate, conversia a terenurilor arabile in pasuni, restaurarea si intretinetrea zonelor umede, conservarea solului (reducerea araturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi sustinute prin FEADR. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual si pe hectar de suprafata agricola utilizata, pentru a compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate in urma punerii in aplicare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reteaua Natura 2000) si 2000/60/CE (Directiva Cadru Apa). Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel european vor fi adoptate pana la sfarsitul anului 2009. Se specifica ca utilizarea acestui articol in programul de dezvoltare rurala cere ca programul de masuri al Planului de Management sa fie stabilit. Se precizeaza ca odata cu prevederea sprijinului masurile devin obligatorii. Intrucat in PNDR nu este prevazuta o alocatie financiara pentru aplicarea acestui articol este putin probabil ca acest sprijin sa se acorde pana in 2013. In cazul in care acest sprijin se va acorda pana in 2013, sunt identificate zonele/sub-bazinele unde este necesar a se implementa masurile specifice, putandu-se chiar realiza un addendum la programul de masuri. Aplicarea masurilor Art. 38 trebuie sa aiba in vedere, de asemenea o negociere intre autoritatile de gospodarirea apelor si fermieri si autoritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala, avand in vedere acceptanta acestor masuri. In cazul ariilor naturale protejate, pentru buna implementarea a prevederilor Directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE sunt necesare masuri suplimentare in domeniile:  conservarea habitatelor dependente de apa;  conservarea speciilor dependente de apa;  utilizarea durabila a resurselor;  management si administratie. Aceste masuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbarilor climatice, a fenomenului de eutrofizare in corpurile de apa precum 185

si protectia corpurilor de apa subterane. In acelasi timp este necesara o cunoastere mai buna a situatiei pe teren privind distributia spatiala a habitatelor si speciilor. O alta categorie de masuri sunt cele care contribuie la scaderea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor protejate si riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea si cresterea suprafetelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesara coordonarea activitatii institutiilor interesate si diminuarea situatiilor conflictuale intre acestea. In Anexa 9.9 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. Aceste masuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate si aprobate pana in prezent i ariile naturale protejate, finnd introduse doar acele masuri care au legatura cu habitatele si speciile direct dependente de apa. Referitor la problema poluarii cu nutrienti si substante periculoase, se precizeaza ca atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa aferente Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii si Marii Negre va depinde de masurile ce se vor implementa atat la nivel national, cat mai ales la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. Se precizeaza ca, aplicarea scenariilor avand la baza masurile stabilite in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii si agreate de statele dunarene, au evidentiat ca starea buna a apelor costiere nu va putea fi atinsa in anul 2015, fiind necesare eforturi ulterioare (a se vedea cap. 9.10). Apele subterane Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanti, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2015 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul: - realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerari umane (<2000 le); - aplicarea programelor de actiune si a codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile; - aplicarea agriculturii organice, etc. Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare .  Analiza cost-eficienta in vederea prioritizarii masurilor Analiza Cost Eficienta in contextul Planurilor de Management pe bazine hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop prioritizarea masurilor suplimentare cu gradul cel mai inalt de eficienta in planul elementelor biologice de calitate. 186

Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu au fost selectate cele mai relevante masuri suplimentare care in combinatie cu masurile de baza conduc la atingerea obiectivelor. Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” masuri in scopul atingerii starii bune a fost realizata pentru corpurile de apa de suprafata. Problematicile apelor subterane sunt partial acoperite de o serie de masuri si instrumente care pot fi aplicate atat pentru apele de suprafata cat si pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate in zone cu poluare difuza Analiza cost eficienta a fost realizata intr-o succesiune de 5 etape: - selectarea sistemului de masuri suplimentare pe baza presiunilor identificate ; - clasificarea efectului masurilor suplimentare in planul elementelor biologice de calitate ; - evaluarea efectulului masurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienti, substante organice si substante prioritar periculoase din surse punctiforme si difuze, precum si a masurilor aferente alterarilor hidromorfologice; - prioritizarea masurilor in baza raportului " cost eficienta "; - analiza masurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de vedere al atingerii obiectivelor Astfel la nivel national au fost identificate un numar de 222 masuri suplimentare aferente surselor de poluare si alterarilor hidromorfologice la nivelul a 59 subbazine hidrografice. Pentru evaluarea eficientei masurilor suplimentare au fost considerate principalele grupuri de indicatori definiti in Anexa V a Directivei Cadru a Apei (fitoplancton, fitobentos/macrofite, macronevertebrate, ihtiofauna. Efectul in planul elementelor biologice de calitate a fost impartit in 3 clase (accentuat; mediu; scăzut). O analiza a acestui efect releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice au gradul cel mai inalt de eficienta. Pentru a completa criteriul cost eficienta, au fost evaluate costurile aferente implementarii masurilor suplimentare inventariate. Astfel, au fost estimate costurile directe aferente masurilor suplimentare incluzand aici costurile de investitii, de operare si intretinere, precum si costurile indirecte. Costurile indirecte au fost estimate la modul calitativ (in special la masurile structurale pe hidromorfologie - scara de pesti, indepartare praguri, renaturare). Prioritizarea masurilor suplimentare pe baza criteriului cost eficienta nu releva o situatie relativ uniforma la nivelul tuturor sub-bazinelor hidrografice, datorita costului specific diferit al acestor masuri. Intr-o ultima etapa a fost realizata o analiza masurilor suplimentare prioritizate in baza criteriului cost – eficienta la scara subbazinului hidrografic, din punct de vedere al probabilitatii de implementare a masurilor pana in 2012 si al impactului acestora in plan indirect, tradus prin evaluarea calitativa a costurilor indirecte. A fost realizat astfel un raport logic care arata cu ce investitie si pe ce perioada obiectivele de mediu pot fi atinse. Astfel este definit un criteriu de prioritizare si analiza a posibilitatii de implementare a masurilor. Identificarea unei singure si optime solutii s-a dovedit dificila, pentru ca unele costuri si probabilitatea atingerii tintei pot fi doar evaluate calitativ. 187

Analiza cost-eficienta realizata la nivelul fiecarui subbazin hidrografic este prezentata in Anexa 9.23 Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice. In Anexa 9.10 se prezinta masurile suplimentare identificate pe baza analizei costeficienta si instrumentele aplicate la la nivelul corpurilor de apa, precum si costul asociat acestora, pentru diminuarea efectelor poluantilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu la nivelul sub-bazinelor hidrografice din Romania. Astfel au fost identificate un numar total de 222 masuri suplimentare si 261 instrumente de aplicare / sprijinire a acestora, in scopul atingerii starii bune / potentialului ecologic bun ale corpurilor de apa. Costul total necesar realizarii masurilor suplimentare si aplicarii instrumentelor suport de realizare a acestora se estimeaza la 584,220 mil. Euro. Finantarea masurilor suplimentare se va asigura astfel: 41,42% din fonduri europene, 23,13% din fonduri de la bugetul de stat, 17,53% din fonduri de la bugetul local si 17,92% din surse proprii ale agentilor economici. 9.10 Masuri pentru reducerea poluarii apelor marine Fluviul Dunarea este colectorul si emisarul catre Marea Neagra a tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti din tarile riverane, afectand calitatea apelor Dunarii si deltei sale, dar si zona costiera a Marii Negre. Astfel, starea calitatii apelor costiere si marine romanesti este determinata, in principal, de Fluviul Dunarea care transporta cantitati importante de poluanti care provin din tot bazinul Dunarii, sursele semnificative de poluare locale situate pe tarmul romanesc al Marii Negre si sursele situate pe tarmul ucrainean al Marii Negre (consecinta a directiei predominante N-S a curentilor marini). In prezent starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunatatit datorita reducerii dupa anul 1990 a activitatilor economice din tarile centrale si est-europene din bazinul Dunarii si modernizarii statiilor de epurare ale aglomerarilor umane si unitatilor industriale din Statele Membre ale UE, insa ecosistemele nu au atins situatia similara cu cea observata in anii ‟60, considerata a fi de referinta. Principalele probleme importante de gospodarirea apelor pentru apele costiere sunt: - Degradarea calitatii apei se datoreaza aportului de poluanti generat de activitatile antropice. Incarcarea cu substante poluante a apelor Dunarii a condus prin procesul de sedimentare in apele costiere la cresterea concentratiilor de nutrienti, metale grele si pesticide din sedimentele marine. De asemenea, directia predominanta N-S a curentilor marini favorizeaza dispersia in apele costiere romanesti a poluantilor proveniti din sectorul ucrainean al Marii Negre. - Eutrofizarea a constituit cauza principala a dezechilibrului ecologic al Marii Negre cu precadere in sectorul nord-vestic si vestic. Modificarea starii trofice a apelor costiere romanesti s-a datorat aportului de nutrienti al fluviului Dunarea. Aportul surselor locale de poluare la eutrofizarea apelor costiere romanesti a fost nesemnificativ in comparatie cu aportul Dunarii, acestea avand numai impact local. Astfel, cercetarile au evidentiat ca incarcarile de fosfor total transportat de Dunare in Marea Neagra sunt corelate cu concentratiile de ortofosfati din apele costiere din zona Constanta. - Procesul de reducere a biodiversitatii manifestat mai ales in cazul sistemului DunareDelta Dunarii-Marea Neagra a fost cauzat de diferite tipuri de presiuni care de cele 188

avand in vedere ca Dunarea la intrarea in tara prezinta caracteristici fizicochimice si biologice modificate. Emisiile de azot si fosfor in fluviul Dunarea contribuie la eutrofizarea partii de nord-vest a Marii Negre. 29 kt/an fosfor total. Se poate concluziona ca masurile de baza luate pana in anul 189 .11. Scenariile de baza estimate cu modelul MONERIS au aratat ca reducerea incarcarii de fosfor in bazinul Marii Negre pana la 23. precum si Anexele nr. Capitolul V. masuri care au fost prezentate in capitolul XI.3 . etc.15 ale aceluiasi plan.3 – 0. se specifica ca aceasta este estimata la cca. in special cele necesare implemetarii legislatiei europene in domeniul apelor. la care se adauga presiunile chimice si hidromorfologice (lucrarile de indiguire) existente pe sectorul romanesc al Dunarii.5kt/an (20% reducere) va asigura in anul 2015 conditiile ca ecosistemele sa atinga situatia similara cu cea observata in anii ‟60. Totusi. In ceea ce priveste poluarea chimica a mediului marin.5%). Referitor la contributia fluviului Dunarea cu nutrienti la Marea Neagra in perioada 1988-2005. In ceea ce priveste reducerea incarcarii de azot. Se precizeaza ca. Evaluarea reducerii biodiversitatii pentru sistemul Dunare-Delta Dunarii-Marea Neagra s-a analizat in relatie de cauzalitate si cu presiunile din sectoarele superior si mijlociu al Dunarii. a fost estimat pe baza scenariilor MONERIS la nivelul Districtului International al fluviului Dunarii. etc. fiind cauzata in principal de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare (consecinta a realizarii de lucrari hidrotehnice in tot bazinul Dunarii) si reducerii nisipului biogen datorita scaderii populatiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor costiere.4 % din cantitatea de nutrienti cu care contribuie Dunarea la Marea Neagra. ceea ce reprezinta inca cu 40% mai mult decat situatia din 1960. Astfel. Eroziunea costiera afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului romanesc). aportul emisiilor de nutrienti din sectorul romanesc al Marii Negre este foarte redus comparativ cu aportul fluviului Dunarea. Aceste surse punctiforme de poluare vor aplica pana in anul 2015 masuri de reducere a poluarii cu substante organice. aceasta va ajunge in anul 2015 la 419kt/an (reducere 10. O sursa importanta de poluare a zonei costiere si a mediului marin o constituie poluarea cu ape uzate menajere. sursele de poluare semnificative ale apei Marii Negre din sectorul romanesc sunt descrise in Planul de Management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral. dezvoltarea economica viitoare in regiunea bazinului Dunarii va conduce la cresterea incarcarilor de nutrienti proveniti din agricultura. reprezentand numai 0. ca fiind cu 20% mai mare decat cel din anii 1960. 468 kt/an azot si cca. substante chimice periculoase. reziduuri si deseuri (produse petroliere. efectele acestora cumulandu-se.- mai multe ori actioneaza sinergic. nutrienti (azot si fosfor). Nivelul total al incarcarii de fosfor evacuat in Marea Neagra de catre Dunare. cantitatile de poluanti colectate de catre Dunare din tot bazinul reprezinta o presiune semnificativa pentru apele costiere romanesti. respectiv a zonelor costiere. considerata a fi de referinta.. 11. substante periculoase. Investigatii recente au evidentiat faptul ca situatia ecologica in partea de nord-vest a zonei costiere a Marii Negre s-a imbunatatit incepand cu anii ‟90 datorita reducerii iincarcarilor de nutrienti aduse de fluviul Dunarea. aglomerari umane si industrie si vor produce un risc de neatingere a obiectivelor de mediu daca nu se vor lua masuri efective.) provenite de la nave care tranziteaza porturile si care navigheaza pe Marea Neagra.

 Transpunerea si implementarea prevederilor Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de actiune comunitara in domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) care va contribui in perioada 2015-2020 la protectia si conservarea mediului marin. de asemenea. avand intarirea colaborarii in cadrul Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii. in Documentul de Pozitie. aspecte care sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene si care transpuse in legislatia romaneasca. Directiva IPPC.  Implementarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile cu nitrati din surse agricole. Ritmurile de realizare a acestor obiective sunt stabilite in Documentul de Pozitie incheiat intre Romania si Comisia Europeana.  Extinderea. deosebit de importanta este cooperarea dintre Comisia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea avand in vedere imbunatatirea ecosistemului Marii Negre. reducere. Ritmurile de realizare ale acestor obiective sunt prevazute. iar tarile dunarene membre ale UE trebuie sa aplice un nivel de epurare care sa asigure indepartarea nutrientilor pentru aglomerarile umane cu mai mult de 10. in acest sens.. datorita procesului de eutrofizare al Marii Negre. Romania a identificat tot teritoriul ca fiind zona sensibila. Directiva 2006/11/CE. transpusa prin HG 190 . amendata de Directiva 98/15/EC si de Regulamentul (CE) nr.interzicerea evacuarii de ape uzate neepurate de la bordul navelor in mediul marin (conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. in Romania se propune implementarea urmatoarelor masuri si instrumente:  Dezvoltarea si cresterea rolului relatiilor internationale in domeniul apelor cu tarile vecine si cu tarile din bazinul Dunarii si Bazinul Marii Negre in vederea luarii de masuri pentru reducerea impactului antropic. In vederea rezolvarii problemelor mentionate anterior. De asemenea. avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directivele privind poluarea industriala (in special. control si supraveghere. Un rol important.  Utilizarea in bazinul Dunarii a detergentilor fara fosfati.e. Cooperarea intre cele doua comisii a inceput in anul 1997 si a fost parafata prin semnarea unui Memorandum de Intelegere. Directiva SEVESO). deosebit de importante sunt aspectele privind poluarea marina provenita de la nave.000 l. Aderarea Romaniei la UE a condus la considerarea ca zona sensibila a tot bazinului Dunarii. De asemenea. cu obiectivul global de a promova utilizarea durabila a marilor si conservarea ecosistemelor marine.2015 pentru reducerea poluarii cu azot nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor si ca atare sunt necesare aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. in conformitate cu cerintele Directivei Nitrati. conduc la implementarea masurilor de prevenire. 1882/2003. Astfel.  Modernizarea si extinderea statiilor de epurare ale unitatilor industriale. dupa cum urmeaza: . precum si reducerea emisiilor de substante poluante prin aplicarea BAT. precum si in cadrul Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. modernizarea si realizarea de statii de epurare la nivelul aglomerarilor umane in conformitate cu prevederile strategiei nationale si cu cerintele Documentului de Pozitie – Capitolul 22 referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

reducerea riscurilor de poluare marina accidentala datorate evacuarilor de substante nocive in mediul marin. modificata si completata de HG 352/2005).188/2002 (MO nr. transpusa prin HG 1593/2002 privind aprobarea Planului national de pregatire. . 322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii). . transpusa prin Ordinului ministrului transporturilor privind inlocuirea anexei nr. cu anumite exceptii (regula 3). In contextul actiunilor intreprinse pentru utilizarea si depozitarea in conditii ecologice a deseurilor industriale si din transport. 893/2006). De asemenea. indiferent de originea lor. in vederea imbunatatirii protectiei mediului marin. in Legea nr.5 milioane Euro) cuprinde si o componenta privind ecologizarea Portului Constanta prin asigurarea depozitarii deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in port.2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. prin imbunatatirea disponibilitatii si utilizarii instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii. . in special a descarcarilor ilegale de la navele care utilizeaza porturile romanesti. constructiilor si turismului nr. „apele uzate” sunt identificate ca o categorie suplimentara de deseuri a caror existenta trebuie notificata (Directiva 2007/71/CE a Comisiei din 13 decembrie 2007 de modificare a anexei II la Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor provenite din exploatarea navelor si a reziduurilor de incarcatura.Achizitionarea unei nave colectare multifunctionale.Construirea unei rampe ecologice pentru depozitarea deseurilor.diminuarea descarcarii deseurilor generate de nave si a reziduurilor de marfuri in apele nationale navigabile. . 2850/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 2000 de stabilire a unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarii marine accidentale sau deliberate. inclusiv cele legate de prezenta materialelor imersate. ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave.Construirea unei statii de epurare a apelor uzate. cu exceptia evacuarilor autorizate si a fluxurilor continue de poluare de origine terestra (Decizia nr. conform HG nr.Construirea unui incinerator pentru deseuri menajere si periculoase. incinerarii deseurilor si adoptarii unor masuri speciale in ce priveste deseurile cu grad inalt de pericol cuprinse in Programul de guvernare. 22/1999 privind administrarea porturilor si serviciile in porturi se aplica prevederile protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave (Anexa IV revizuita la MARPOL 73/78) prin care descarcarea apelor uzate in mare este interzisa. cum ar fi munitii. 191 .03. modificata si completata de HG nr. cat si de pe litoral sau din estuare. Nerespectarea conditilor de evacuare a apelor uzate si reziduurilor conduce la aplicarea de sanctiuni. provenind atat de la nave. 876 din 01/08/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale. raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi. Aceasta componenta presupune realizarea urmatoarelor obiective: . 187/20. La nivel national legislatia prevede masuri pentru reglementarea conditiilor de evacuare a ape uzate si reziduurilor de la bordul navelor. 2 la Ordinul ministrului transporturilor. . proiectul privind mediul si infrastructura in Portul Constanta (al carui cost a fost estimat la suma de 30. 528/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. Astfel.

pe bratele Sulina si Chilia.. ANAR va pregati proiecte si aplicatii de finantare in conformitate cu prioritatile nationale. In calitate de beneficiar unic. Administraţia Naţională Apele Romane va beneficia de intervenţiile din cadrul acestei axe prioritare.). extinderea studiilor in vederea intocmirii unui Master Plan de protectie costiera din zona nordica a Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” (sectorul Sulina – Corbu). caracteristicile mediului marin. materiale dragate. respectiv sub Axa prioritara 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”. a caracteristicilor geofizice ale mediului (colectarea si distrugerea substratului pietros) si a celor biochimice ale apei. Investiţii complementare in cadrul Programului National de Protectie a Mării Negre vor fi sprijinite din imprumuturi externe şi vor acoperi litoralul nordic al Marii Negre. . . Pe langa masurile aferente reducerii poluarii mediului marin.Deversarea apelor menajere neepurate din perimetrul terestru al Rezervatiei. . Scopul masurilor ce vor fi promovate pe baza finantarii din fonduri de coeziune si nationale (270 mil Euro contributie comunitara si 59 mil Euro contributie nationala) este acela de stopare a eroziunii costiere şi protejarea valorii bunurilor şi cresterea siguranţei locuinţelor din această zonă. chiar si temporar.Descarcarea de pe nave si ambarcatiuni sau deversarea in mare a deseurilor de orice tip (menajere. 192 . Acestea se refera la: implementarea Master Plan-ului de protectie costiera “Studiu privind protectia si reabilitarea a tarmului sudic al Marii Negre in Romania”. o deosebita importanta o au si masurile pentru conservarea starii morfologice a litoralului romanesc al Marii Negre. implementarea Master Planului pentru zonele costiere cu regim sever de protectie. avand in vedere accentuarea fenomenului de eroziune costiera. respectiv modificarea directa sau indirecta. prin orice mijloace. De asemenea.Elaborarea de studii privind protectia mediului. sunt incluse obiective generale pentru protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. precum si spalarea tancurilor si deversarea reziduurilor petroliere in mare. in cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu. rezervatia marina “ACVATORIUL LITORAL MARIN VAMA VECHE – 2 MAI” este protejata printr-un Regulament prin care se interzice: . apa de balast etc. De asemenea.Orice activitate care ar putea pune in pericol siguranta elementelor de mediu protejate si a obiectivelor institutionale ale Rezervatiei. executarea lucrarilor de amenajare care conduc la imbunatatirea fluxului de sedimente transportate de Dunare. apa de santina.Deversarea de reziduuri lichide si solide si introducerea oricaror substante care ar putea schimba.

5). ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze.1. . cunoscute si ca beneficii interne. a conditiilor de sanatate.Prescreening-ul masurilor suplimentare. La toate acestea se adauga contributiile la indeplinirea altor cerinte legale (ex. Analiza Cost Beneficiu Cadru general Analiza Cost Beneficiu in contextul Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop determinarea beneficiului net al unui program de masuri aplicabil la o anumita scara. Analiza Cost Beneficiu (ACB) a fost luata in considerare cand toate masurile de baza si suplimentare necesare pentru atingerea starii ecologice au fost identificate si cuantificate. reducerea riscului la inundatii. . Beneficiile sunt reprezentate de beneficii externe. din perspectiva beneficiului adus mediului. Pentru cuantificarea beneficiilor de mediu au fost realizate la nivel de subbazin fise de evaluare a beneficiilor de mediu aferente fiecarei masuri suplimentare identificate. astfel s-a avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor in directa corelatie cu mediul.10.1.4. Intrucat masurile suplimentare au fost identificate ca fiind totalitatea masurilor fezabile care conduc la atingerea obiectivelor de mediu. respectiv îmbunatatirea starii ecosistemelor. de economii pentru activitatile care au legatura directa cu apa privind costurile de operare si întretinere (costuri evitate aferente tratarii suplimentare. EXCEPTII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU 10.Definirea scarii de evaluare.1. . si 4. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10. imbunatatirea curgerii/scurgerii apelor de suprafata).4. Aceasta evaluare implica atat identificarea aplicabilitatii beneficiului pentru masura. sinergia cu alte directive) si la prevenirea efectelor schimbarilor climatice. precum si masurile aferente alterarilor hidromorfologice rezultate in urma analizei cost eficienta au fost luate in analiza. cat 193 . Au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. crearea conditiilor optime pentru activitati de turism si recreere.. Analiza cost-beneficiu (ACB) este o analiza care are ca rezultat final justificarea aplicarii exceptilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art.Compararea costurilor si beneficiilor Toate masurile suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti.Evaluarea Costurilor si Beneficiilor. Abordare Analiza cost beneficiu a fost realizata intr-o succesiune de 4 etape astfel: . cresteri ale productivitatii (piscicultura si acvacultura). rezultatul analizei reprezinta o prioritizare a masurilor si nu o selectare a acestor in functie gradul cost-eficienta.

si impactul masurii din punct de vedere calitativ. .valori de mediu necuantificabile. Pentru evaluarea beneficiilor de mediu s-au in vedere urmatorii parametrii: .sanatatea populatiei. . A fost. .2 ale Planurilor de management de la nivelul fiecarui bazin/ spatiu hidrografic. scazut(*). aceste costuri sunt aferente numai masurilor suplimentare. a fost realizata in cadrul analizei cost eficienta. financiare (de investitie si operare si intretinere) – la modul cantitativ. masurile aferente sectorului agricol au beneficii de nivel mediu.turismul si recreerea .imbunatatirea functiilor ecosistemului. . Evaluarea costurilor directe. . precum si costurilor indirecte – la modul calitativ. . precum si o evaluare globala a raportului cost beneficiu tinand cont de beneficial monetar.pescuitul. In urma analizarii acestora s-a constatat faptul ca au fost realizate fise. iar cele referitoare la implementarea unor tehnologii noi in diverse sectoare industiale au beneficii de nivelscazut si mediu.facilitati. atat pentru masurile aferente presiunilor hidromorfologice.costurile evitate aferente tratarii suplimentare.reducerea riscului la inundatii. Pentru un numar de 62 cazuri a rezultat un raport beneficiu cost ≤ 1. beneficiile sunt aduse. Indicatorul economic Valoare Net Actualizata a fost aplicat numai in cazul masurilor suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti. Desi. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze pentru care se poate realiza o evaluare din punct de vedere al beneficiului direct (cost – venit). Astfel.protectia corpurilor de apa subterane. avandu-se in vedere 3 clase: ridicat (***). pentru 194 . S-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu. In cadrul analizei de comparare a costurilor si beneficiilor a fost realizata o comparatie a costurilor si beneficiilor pentru toate masurile suplimentare care au parcurs analiza cost eficienta. creand in acest fel un dezechilibru prin prisma faptului ca. .imbunatatirea curgerii / scurgerii apelor de suprafata. Compararea costurilor si beneficiilor ofera o analiza interpretativa din punct de vedere al completarii beneficiului de mediu cu beneficiul monetar (respectiv Valoarea Net Actualizata). Fisele de evaluare a beneficiilor de mediu de la nivelul subbazinelor se regasesc in Anexele 10.schimbari climatice. cat si pentru reducerea presiunilor asupra mediului aferente anumitor sectoare economice.contributie la indeplinirea altor cerinte legale. Fiecare indicator de beneficiu a fost evaluat separat din punct de vedere al clasei de beneficiu adus de masura suplimentara. . evaluat Raportul beneficiu/cost. . astfel. . costurile sunt calculate numai pentru masurile suplimentare. atat de masurile de baza cat si de cele suplimentare. mediu (**). rezultand pentru un numar de 162 cazuri un raport ≥ 1 . .

Costul masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole au fost raportate la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. 195 . un raport Beneficiu/Cost <1 in 2015 datorita indicatorului Valoarea Net Actualizata. 2027.Proportionalitatea costurilor este evaluata proportional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind criteriul excedentului de la bugetul statului Costurile masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice au fost raportate la bugetul de stat. Astfel disproportionalitatea a fost analizata din punct de vedere al beneficiului (Raport Cost Beneficiu) si al sustinerii financiare si a fost aplicata excluziv masurilor suplimentare. in general.). astfel: Etapa 1 Proportionalitatea costurilor a fost evaluata prin compararea costurilor si beneficiilor plecand de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu.beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si nu exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura respectiva va face subiectul exceptiilor de timp (respectiv aplicarea Art 4.4 pe criteriul disproportionalitatii finaciare (nu exista sustinere financiara). precum si masurile aferente surselor difuze agricole (aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele nevulnerabile. 10.2.1. Etapa 2 . Analiza de disproportionalitate Cadru general Scopul general al analizei de disproportionalitate in contextul Planului de Management este de a preveni aplicarea de masuri nerealistice si exagerate care vor implica costuri sociale si economice mari. Masurile (cu exceptia celor care au fost analizate si aprobate cu factorii implicate/utilizatorii de apa la nivel local) vor face subiectul Art 4. respectiv fluxul de venituri cheltuieli generat este negative.4. . astfel daca: beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura aferenta nu va face subiectul aplicarii exceptiilor . aplicarea agriculturii organice) ofera in general un raport Beneficiu/Cost > 1 in 2015. Analiza la nivelul tuturor Directiilor de Ape releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice. Masurile suplimentare aferente surselor de poluare de tip aglomerari umane si industrie ofera. Abordare Analiza de Disproportionalitate a fost elaborata intr-o succesiune de 2 etape. respectiv valoarea nou creata in procesul de productie al sectorului economic agricultura.un numar de 62 masuri suplimentare aferente surselor de poluare a putut fi estimat un beneficiu monetar direct prin prisma indicatorului Valorii Net Actualizate. In acest caz s-a realizat o analiza din punct de vedere al suportabilitatii finaciare pana in 2021.

diversificarea structurii malurilor) cu o valoare de investitie totala de 93.Aplicate la nivelul corpului de apa aceste masuri suplimentare pot conduce impreuna cu masurile de baza la justificarea exceptiilor. In cadrul analizei cost beneficiu s-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu prin prisma parametrilor definiti in cadrul Fiselor de evaluare a beneficiilor de mediu realizate la nivelul subbazinelor hidrografice. In conformitate cu Hotararea Guvernului nr 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Nationale "Apele Romane". . In conformitate cu Art 15 al HG 1176/2005. derivatii. Aceste lucrari au in vedere in special refaceri ale lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si a lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrografice in care se produc frecvente inundatii la viituri si care au produs victime si pagube materiale insemnate in ultimii ani. aceasta administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor.” finanţarea activitãţilor de interes naţional şi social ………. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice Masurile suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice identificate in cadrul analizei cost . formatã din lacuri de acumulare.1 milioane Euro. diguri de apãrare impotriva inundatiilor.79 de masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii laterale cu o valoare de investitie totala de cca 140 milioane Euro. Astfel ca finantarea masurilor de restaurare a conectivitatii longitudinale si laterale. . Lucrarile de investitii in anul 2009 aprobate si finantate de la bugetul statului s-au situat la un nivel de cca 35% fata de volumul de lucrari propus. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. Astfel investitiile aferente masurilor privind alterarile hidromorfologice sunt necesare a fi finantate din surse bugetare. Astfel. la nivelul Directiilor de Ape au fost identificate: .7 milioane Euro. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterana. canale. 196 . . impreuna cu masurile de baza (acolo unde este cazul).66 alte tipuri de masuri hidromorfologice (ex. precum si cu o serie de instrumente conduc in totalitate la atingerea obiectivelor corpurilor de apa. precum si alte masuri aferente alterarilor hidromorfologice nu este posibila in cadrul primuui ciclu de planificare datorita lipsei sustinerii financiare. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau. Astfel toate masurile aferente alterarilor hidromorfologice fac obiectul analizei acestora din punct de vedere al sustinerii financiare.eficienta sunt masuri care impreuna cu masurile suplimentare aferente surselor de poluare punctiforme si difuze. se asigura de la bugetul de stat”. prize de apa şi alte lucrãri specifice. refacerea.107 masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii longitudinale cu o valoare de investitie totala de cca 13.

Procesul de stabilire al exceptiilor si implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic si iterativ ce va fi dezvoltat si imbunatatit in urmatoarele cicluri de planificare. Raportat la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii (cca.2. Raportat la un numar de cca. Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu In situatiile in care nu este posibila atingerea obiectivelor de mediu prevazute in cap.89 mld lei respectiv cca 7. Astfel. prelungirea termenului de atingere al “starii bune”. identificata ca masura de baza necesita un efort investitional de cca. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole pentru masurile suplimentare aferente sectorului agricol Evaluarea estimativa a costurilor necesare aplicarii codului de bune practici agricole in zone nevulnerabile are la baza estimarea valorii investitiei medii necesare unei comune pentru aplicarea acestuia. pe baza rezultatelor din actualele Planuri de Management. din care cca 80% reprezinta costurile de investitie aferente masurilor de renaturare a 8 zone limitrofe fluviului Dunarea si de reconstructie ecologica a 4 amenajari agricole situate in Delta Dunarii. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri . 7. efortul investitional pentru implementarea masurilor de baza aferente Directivei Nitrati si a masurilor suplimentare aferente sectorului agricol devine imposibil de realizat in aceasta etapa a ciclului de planificare. 10. 14.1. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate obiectivele de mediu sa fie atinse in cadrul actualului plan de management . 4(4). 2 mld. 197 . (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa. adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. In plus. respectiv cca 30% din Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii.5 miliarde Euro .(5). 1100 de comune situate in zone nevulnerabile efortul investitional aferent este de cca 1000 milioane Euro. se pot aplica exceptii de la obiectivele de mediu in conditiile prevazute de Art. Cofinantarea necesara nu este insa posibila in primul ciclu de planificare datorita lipsei fondurilor bugetare. care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani.In plus costurile de operare si intretinere aferente acestor lucrari nu pot fi acoperite de administratorii acestor tipuri de lucrari.in 2007) acesta reprezinta cca. Euro raportat la numarul de comune situate in zonele vulnerabile.6%. Exceptiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integranta a obiectivelor de mediu si a procesului de planificare in domeniul gospodaririi calitative a apelor. 26.2. 4(4). Un procent de cca 50% din volumul investitional aferent masurilor hidromorfologice a fost identificat ca posibil a fi finantat din surse externe. Exceptiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apa din Planul de Management se clasifica in urmatoarele categorii (tipuri):  1. aplicarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile.

precum si in urmatoarele cicluri de planificare (Figura 10.2. 4(7).2 a Planului de Management).2.atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art.1. 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere)  a 331 corpuri puternic modificate si artificiale. modificari ale nivelului apei corpurilor de apa subterana. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat in cazul:  a 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa –rauri. Informatii detaliate privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare ale exceptiilor la nivelul corpurilor de apa sunt prezentate in Anexa 10. ceea ce reprezinta 36. faptul ca din 3399 corpuri de apa. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Excepţii de la obiectivele de mediu –ape de suprafata Din analiza reactualizata a presiunilor si a starii/impactului.   2. (8). se prezinta obiectivul alternativ preconizat (Anexa. 4 (6).corpuri de apa – lacuri.. Exceptiile sau aplicat atat pentru starea ecologica/potentialul ecologic. fiind in acest sens necesara stabilirea masurilor la nivelul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu in 2015. 198 . 96. 4. 10.noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata. (9)):  exceptiile care se aplica unui corp de apa nu trebuie sa excluda sau sa afecteze/compromita permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district de bazin. 10.). precum si justificarile de aplicare ale exceptiilor (Anexele Planurilor de Management Bazinale).1. 4. Figura 10. in acest caz facandu-se referire la “potentialul bun” (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015. Tuturor categoriilor de exceptii identificate in cele 11 Planuri Bazinale le sunt aplicabile doua principii (Art. la nivel national. cat si pentru starea chimica.5 % din numarul total de corpuri la nivel national.deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze naturale sau “forta majora” (art. 3. coroborata cu datele furnizate de analiza de risc reactualizata si de modelare. 4 (5).2. cel putin acelasi grad de protectie trebuie atins prin aplicarea exceptiilor ca si cel asigurat de catre legislatia comunitara existenta. analiza cost-eficienta si costbeneficiu a rezultat.  aplicarea exceptiilor sa fie corelata/consistenta cu implementarea altor reglementari legislative la nivel comunitar. Pentru fiecare corp de apa caruia i s-au stabilit exceptii de la obiectivele de mediu. sau deteriorarea starii unui corp de apa de suprafata (inclusiv de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare (art.

urmata de un numar redus de cazuri de disproportionalitate a costurilor si conditii naturale (Anexa 10.    Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele: predomina exceptii de tipul 4.7.24%). exceptii de tipul 4. Dintre cazurile de fezabilitate tehnica.2. 4.81%).95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii.5.7.4. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0.. 199 . 10. 2500 2158 2000 1500 1228 1000 500 10 3 0 Corpuri de apa care ating obiectivele de mediu in 2015 Corpuri de apa cu exceptii Art. exceptii de tipul 4. (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la 1228 corpuri de apa. Figura. urmand a fi aplicate in urmatoarele cicluri de planificare dupa ce evenimentele au avut loc.5. nu se regasesc in actualul PMB. a Planului National de Management si Anexele Planurilor de Management Bazinale). Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Cauza principala de neatingere a obiectivelor de mediu pentru exceptiile de tipul 4. este reprezentata de fezabilitatea tehnica.4. Corpuri de apa cu exceptii Art. atingerea obiectivelor de mediu urmand a se realiza dupa 2015. (obiective de mediu mai putin severe) se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0.Exceptiile de tipul 4. reprezentand 98. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. marea majoritate a situatiilor se explica prin faptul ca implementarea masurilor de baza nu se realizeaza pana la 22 decembrie 2012 (2013 in cazul Directivei 91/271). 4. Corpuri de apa cu exceptii Art. 4.6.4.2.

iar justificarile exceptiilor aplicate celor 19 corpuri de apa sunt detaliate in cele 11 Planuri de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice din Romania. Situatia corpurilor de apa subterana pentru care se aplica exceptii de la obiectivele de mediu se regaseste in Anexa 10. 13. In cazul celor 19 corpuri de apă subterană din România care prezintă riscul de neatingere a stării calitative bune se solicită excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. 5% pe an din producerea de energie calculata intr-un an mediu.4).10.3 si 10.3.38% 86. Se mentioneaza ca numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare. urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027.10.62% obiectiv atins exceptii Figura. 1 3.In cazul corpurilor de apa cu exceptii de tipul „obiectivelor mai putin severe” . cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu doua cicluri de planificare (2027) (Figurile. pana in 2015.3. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 200 . Elementele de calitate care fac obiectul neatingerii obiectivelor de mediu pentru aceste 19 corpuri de ape subterane. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de managament. 4(4) al Directivei Cadru a Apei. pentru 4 corpuri de apa de pe raul Olt se aplica principiul „disproportionalitatii costurilor”. rezultand pierderi de cca. sunt azotatii si amoniu. Excepţii de la obiectivele de mediu –ape subterane Din totalul celor 142 corpuri de apa subterana din Romania. Analiza de disproportionalitate a fost raportata la pierderea de energie calculata in ipoteza realizarii unor amenajari de migratie a ihtiofaunei.38% nu ating starea buna din punct de vedere calitativ..

extinderea şi intensitatea secetelor.11. etc.utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică si hidroelectrică. eroziunea solului). care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă si Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. tendinţelor de aridizare. turism. ASPECTE CANTITATIVE SI SCHIMBARI CLIMATICE 11. 201 . care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. peisagistica. -indicatori de secetă.evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. .realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse.determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. şi cuantificarea caracteristicilor acesteia : -frecvenţa. -caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. navigaţie. -variaţia în timp şi spaţiu a secetei. . Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. . Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: . excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor.determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă.inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană. -zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. măsurilor.diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii.utilizarea potenţialului apelor. . zona Dobrogei. exces de umiditate. agrement. secetă. . extragerea de materiale de construcţii. . soluţiilor şi lucrărilor pentru: . Schema directoare integreaza cele doua componente ale planificarii si managementului. acţiunilor. .1 Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare in domeniul apelor.inundarea aşezărilor umane si a bunurilor.). .diminuarea efectelor secetelor. parte din Podisul Central Moldovenesc. durata. . soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: . Fenomene de aridizare/deşertificare –in ceea ce priveste acest fenomen este necesara prezentarea zonelor expuse la secetă in Romania (zona de sud a tarii. etc).identificarea acţiunilor. respectiv Planul de management bazinal. Seceta. acvacultură.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.

2 Schimbari climatice Schimbarile rapide din mediul inconjurator sunt cauzate de cresterea populatiei globului. -ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. pe judeţe. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare. care va avea un impact important asupra mediului si activitatilor economico – sociale. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. Toate acţiunile. mediu şi lung sunt mentionate masuri care sa permita gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de secetă hidrologică. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile GIS. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi separat a celor care prezintă interes pentru asanare. cu menţionarea debitelor utilizate si debitele minime necesare. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor social-economice. completate şi aprobate în anul 2009 si conţin.pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). schimbarile climatice au devenit o realitate oficial recunoscuta. măsurile. prevenirea. In vederea stabilirii actiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. Inundatii – Planul de amenajare are in vedere o prezentare sintetică. administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. -exces de apă datorită funcţionarii sistemelor de irigaţii. realizate. cerintele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii vor fi integrate in Schemele Directoare.având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. pe surse de producere a fenomenului: -nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). Cea mai importanta componenta a schimbarilor globale o reprezinta modificarea climei datorita efectului de sera. de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimbari ale tehnologiilor si ale organizarii politico-sociale. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate.-populaţia afectată de fenomenele de secetă. faza de atenţie-avertizare. De asemenea. faunei. pe termen scurt. la nivel de bazin hidrografic. faza de restricţii. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. • toate folosinţele de apă. care au fost reactualizate. In cadrul Strategiei naţională privind reducerea efectelor secetei. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. In zilele noastre. 202 . -ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. 11.

203 . decembrie bazinele din spatiul hidrografic Banat. mentionam urmatoarele:  In ultimii 100 de ani a fost pusa in evidenta tendinta globala de incalzire pe teritoriul Romaniei.2002 s-a produs la Facaieni o tornada care a distrus 420 de locuinte si a retezat arborii din padurea din zona. 26 in secolul al XVIII-lea. viituri catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea. in principal. . Dupa aceasta tornada frecventa producerii acestora pe teritoriul Romaniei a crescut. a cetatenilor si bunurilor acestora. Sase inundatii catastrofale s-au produs pe teritoriul Romaniei in anul 2005 cu o probabilitate de producere intre 1% si 0. Vedea si Olt. 19 in secolul al XVII-lea. care reprezinta 60% din cantitatea anuala de precipitatii etc. Observatiile si masuratorile efectuate pe mapamond si pe teritoriul Romaniei asupra unor parametri climatici si efectelor climei asupra resurselor de apa indica anumite semnale care sustin ipoteza schimbarilor climatice.  Aparitia fenomenului de aridizare a climatului si cresterea frecventei de producere a unor valori extreme de temperatura si precipitatii: . de exemplu ploaia de 120 mm cazuta in 40 de minute la Cuculeasa langa Buzau pe data de 22 iunie 1999 si ploaia de 285 mm cazuta in 30 de ore in Bucuresti in perioada 21-22 septembrie 2005. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut.Ploi foarte intense cazute pe suprafete mici care produc efecte catastrofale.Semnale ale schimbarilor climatice in Romania Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea. prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de apa.4°C. Dintre semnalele produse pe teritoriul Romaniei.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul Romaniei. in principal. in decursul timpului.  Cresterea nivelului Marii Negre cu 34 cm in perioada 1860-2004. datorita. 28 in secolul al XIX-lea si 42 in secolul al XX-lea.  Aparitia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din Romania In data de 12.5°C si la Bucuresti 42.  Cresterea frecventei producerii inundatiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. schimbarilor climatice si reducerii capacitatii de transport a albiilor.5% / aprilie bazinele Timis si Bega. septembrie bazinele Ialomita. Acest debit suplimentar conduce la suprainaltari ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul romanesc al Dunarii ceea ce implica costuri suplimentare pentru a asigura acelasi grad de protectie impotriva viiturilor.08. de cand exista masuratori meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la statia Giurgiu s-au inregistrat 43. schimbarilor de ordin climatic si indiguirii in amonte a Dunarii si a afluentilor. august bazinul Siret superior. cu cresterile cele mai mari de pana la 0. demne de luat in considerare. iunie bazinele Arges.  Cresterea debitului maxim anual pe Dunare cu circa 1200 m3/s In ultimii 166 ani se remarca o tendinta de crestere a debitelor maxime pe Dunare la Bazias cu 1200 m3/s datorita. iulie bazinele Trotus si Siret inferior. pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea adaptarii la conditiile climatice viitoare.4° C in zonele industriale. Dimbovita si Litoral.

impactul pe termen lung al schimbarilor climatice globale.realizarea interfetelor software de preprocesare si preluare a datelor meteorologice de intrare. Dezvoltarea cercetarii stiintifice pentru studiul vulnerabilitatii sistemelor de gospodarirea apelor la schimbarile climatice probabile. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicatii de modelare pe clima si studii de impact in sectoare cheie din regiune Proiectul contine studii de hidrologie. prin studierea in detaliu a trei tari din regiunea Europei Centrale si de Est: Ungaria. In continuare sunt prezentate cateva proiecte relevante. O activitate importanta a proiectului implica schimbul de cunostinte in domeniu si experienta dobandita din alte proiecte nationale pe tema practicilor de management. In Districtul International al Dunarii in general. hazardul si vulnerabilitatea de mediu continua. 204 . utilizand diverse scenarii de evolutie climatica.descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. care tin seama de schimbarile de ordin climatic. .serii de date ale rezultatelor simularilor hidrologice .descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mures si Arges selectate in vederea analizei de impact a schimbarilor climatice. atat a componentelor structurale cat si cele nestructurale si pentru adaptarea graficelor dispecer si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat si la noile cerinte de apa. in formatul specific modelului hidrologic de simulare. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contributie pozitiva si de a face fata acestor provocari. Romania si Bulgaria. sociale si economice.rauri si lacuri . . precum si in Romania. . de calitatea apei si de management al resurselor de apa (in principal pe rauri de lungime medie si in zona costiera a Marii Negre).Actiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbarile climatice: 1. In Romania s-au finalizat urmatoarele activitati : . au fost dezvoltate o serie de proiecte stiintifice menite sa clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbarilor climatice asupra diferitelor componente de mediu.realizarea simularilor hidrologice in bazinele hidrografice Mures si Arges pentru perioada de referinta 1950 – 2000 si respectiv pentru perioada de analiza de impact 2001 – 2050. CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: in zonele costiere atentia este indreptata spre efectele cresterii nivelului marii in timp ce in zonele montane inalte atrage atentia topirea ghetarilor care conduc la miscari ample ale masei de apa. In proiect a fost analizat si impactul schimbarilor climatice asupra marilor aglomerari urbane si industriale. CECILIA: Impactul schimbarilor climatice in Europa Centrala si de Est si evaluarea vulnerabilitatii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbarilor climatice si de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate in Europa Centrala si de Est.care rezulta din diferite scenarii climatice viitoare. CLAVIER: Schimbarile climatice si variabilitatea: impact asupra Europei Centrale si de Est Statele din Europa Centrala si de Est se confrunta cu o tripla provocare: tranzitia economica si politica in curs de desfasurare. obtinute de catre parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale.

. In vederea asigurarii unei consistente intre evaluarea schimbarilor climatice si planul de management. in corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. oficializata prin adoptarea „Programului de Actiune privind Protectia Durabila impotriva inundatiilor in Bazinul Dunarii”. Sinergia intre planul de management bazinal si managementul riscului de inundatii intr-un sub-bazin este specificata in Programul de actiune. energie.maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu iesirile din sistemul de predictie printr-o gama de aplicatii privind: agricultura. utilizarea terenurilor si calitatea aerului si ciclul carbon). globale si regionale la scari diferite de timp de scurta si lunga durata.cuantificarea si reducerea incertitudinii in ceea ce priveste raspunsurile Sistemului Pamant la presiunile fizice. Romania detine o experienta importanta avand in vedere ca managementul apelor pe bazine hidrografice se face inca din anul 1956. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. biologice si umane (incluzand resursele de apa. Planificarea in domeniul gospodaririi apelor trebuie realizata la nivel de bazin hidrografic Resursele de apa se formeaza si se gospodaresc pe bazine hidrografice UE a legiferat in anul 2000 prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi 205 . In Romania. sanatate. elaborarea de scenarii si aplicarea de modele. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. resurse de apa.dezvoltarea unui sistem de predictie pentru schimbarile climatice prin modele de buna rezolutie. acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea si managementul apelor. Din acest punct de verdere. sunt necesare acordul adecvat la nivel decisional. Ca urmare a constientizarii riscului la inundatii intr-un bazin. chimice.ENSEMBLES: Proiect ce furnizeaza un ansamblu de predictii climatice si impactul lor Acest proiect implica folosirea de programe de schimbari climatice ce prelucreaza semnale dupa modelul Regional Climate Change condus de Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice. este necesar sa se coreleze aspectele de management calitativ (plan de management) si cantitativ (plan de amenajare). în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. 2. Un alt proiect care se afla in curs de desfasurare in Romania este CCWaters – Schimbarile climatice si impactul acestora asupra alimentarii cu apa (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE) Rezultatele activitatilor de cercetare la nivel national si european privind impactul schimbarilor climatice pot fi utilizate in procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. ICPDR a promovat o politica de protectie impotriva inundatiilor. asigurari si managementul riscurilor. securitate alimentara. De asemenea. Proiectul are ca scop : . .

instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. dar nu face referire direct la schimbarile climatice.în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor. Totodata sunt necesare masuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de seceta si inundatii. In cadrul studiilor elaborate de INHGA in anul 2008 privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. De asemenea. 3. in urmatorul plan de management (2015). in curs de implementare. Carta Verde “Adaptarea la schimbarile climatice in Europa – posibilitatile de actiune ale UE” (iunie 2007) a recunoscut ca DCA ofera un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apa. pana in anul 2018 localitatile cu mai mult de 2000 de locuitori sa fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apa. din punct de vedere al asigurarii populatiei cu servicii de apa. insa.Sistemul National Integrat Meteorologic a fost finalizat si este format din statii meteorologice si sinoptice amplasate în tara astfel încât asigura reprezentativitatea informatiilor meteorologice pe întreg teritoriul tarii. Comisia Europeana in Carta Alba cu privire la schimbarile climatice. Bulgariei si Serbiei. Imbunatatirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice si hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor si dezvoltarea unor centre de prognoza hidrologica la nivelul bazinelor hidrografice. in special ale Ungariei. 65. ce va fi conectat pana in anul 2010 la sistemele tarilor vecine. iar proiectul SIMIN . care sa conduca la un management eficient/responsabil. Cu toate acestea.4% si respectiv 42. propune sa fie dezvoltata problema schimbarilor climatice in intregime. Tot acest flux de date ce vor fi obtinute prin implementarea proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei Nationale pentru Managementul Dezastrelor. Astfel.trebuie sa furnizeze instrumente si masuri flexibile.stabilirea pe fiecare bazin / spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020. proiectele viitoare trebuie sa tina cont de schimbarile climatice: .acestea trebuie sa fie coerente si globale (sa reuneasca toate sectoarele relevante). Romania si-a propus un program ambitios care prevede ca. planificat pana in 2009. vizeaza crearea unui Centru Regional pentru Situatii de Urgenta in vederea diminuarii efectelor negative ale inundatiilor. sunt prezentate urmatoarele aspecte: . 206 .6%. tinand cont si de implementarea Directivei de Inundatii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea si managementul riscului la inundatii). proiectul WATMAN. Este inca un procent relativ redus. gradul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila este in prezent (iunie 2009). Carta Verde a recunoscut ca o provocare pentru statele membre UE va fi sa ia in considerare problemele legate de schimbarile climatice in primul ciclu al PMB. canalizare si epurare. Dezvoltarea si regionalizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si epurare In Romania.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare si statiile de epurare este de 51. .

sa se asigure ca sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbarilor climatice asupra starii ecologice si chimice a apei. la nivel de bazine hidrografice. 207 . . Directiva Cadru pentru apa a Uniunii Europene 2000/60 si a Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC ) vor asigura cadrul necesar pentru actiuni si masuri pentru protectia resurselor de apa si pentru diminuarea efectelor negative ale apelor.proiectele de infrastructura sa fie integrate in procedurile EIA si SEA. alaturi de alte state dunarene. tipologiilor si sectiunilor de referinta precum si solutiile propuse. . Romania. precum si adaptarea efectelor masurilor la schimbarile climatice. etc. aceste Directive europene deschid posibilitatea impartirii responsabilitatilor intre statele din acelasi bazin hidrografic.evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor din bazin. se afla in proces de elaborare a Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii sub coordonarea Comisiei Internationale de Protectie a Fluviului Dunarea in vederea atingerii starii bune a apelor. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. principalii consumatori de apă. 5.sa se investigheze efectele schimbarilor climatice asupra diferitelor sectoare active si evaluarea cresterii (indirecte) impactului asupra starii apelor. In continuare sunt rezumate problematicile care vor fi abordate abordate in urmatoarele cicluri ale PMB (2015. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. in vederea diminuarii efectelor transfrontaliere. Totodata. 4. 2021): .sa se investigheze efectele/impactul schimbarilor climatice asupra eco-regiunilor. secete..inundatii. Informarea si constientizarea publicului in ceea ce priveste efectele negative ale schimbarilor climatice asupra apelor si a altor activitati economico-sociale si implicarea factorilor interesati in stabilirea masurilor de reducere a efectelor negative ale apelor reprezinta una dintre preocuparile prioritare in acest moment in Romania. . pentru managementul apelor. . Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. Cresterea colaborarii internationale in domeniul apelor in vederea realizarii de actiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor . principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a inceput in perioda iulie-decembrie 2007.efecte ce sunt accentuate de schimbarile de ordin climatic si de impactul activitatilor umane asupra resurselor de apa. poluari accidentale. . fiind un proces continuu.

208 .  Implicarea activa in toate aspectele implementarii Directivei. Comitetul de Bazin.12. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. CONSULTAREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI 12. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare. cadrul legal privind procesul de participare si consultare a publicului in conformitate cu Art. Hotararea de Guvern 1212/2000 privind organizarea si functionarea Comitetelor de Bazin. este asigurat prin: Legea Apei nr. organizat la nivelul fiecarei Directii de Apa. ci la persoane organizate in diferite grupuri tinta care participa activ la realizarea documentelor Directivei Cadru Apa pe tot parcursul implementarii acesteia (Comitet de Bazin. Principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local este reprezentata prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. strategie aprobata de ICPDR in iunie 2003. Obiectivul principal al activitatii de participare si consultare a publicului este de a imbunatati procesul de luare a deciziilor. 310/2004 si legea nr. prin organizarea unor grupuri consultative. etc). Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apa. INFORMAREA.  Utilizatorii din bazinul hidrografic. asociatii profesionale. riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. Ordinul Ministrului 1012/2005 privind procedurile pentru accesul publicului la informatii in domeniul managementului apelor. Strategia se bazeaza pe calendarul si activitatile de implementare ale Directivei Cadru Apa si elaboreaza un cadru coerent cu legaturi la nivel national. Participarea publicului este definita. in general. Activitatea privind participarea si consultarea publicului a avut la baza Instructiunile metodologice elaborate prin adaptarea Ghidului “Participarea Publicului” realizat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii.107/1996 amendata prin legea nr. In acest sens informarea publicului este foarte importanta.  Consultarea in cadrul procesului de planificare. ONG-uri. 112/2006. Consultarea publicului constitue o forma mai sustinuta de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informatii. autoritati locale administrative. In Romania. Participarea activa a partilor interesate este o forma de implicare mult mai intensa si nu se refera la public.  Beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor. institutii publice. asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apei si a fost creeat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:  Colectivitatile locale.14 al Directivei Cadru Apa.1 Cadrul operational de informare si consultare a publicului Principalele prevederi referitoare la participarea si consultarea publicului sunt stipulate in articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participarii si consultarii publicului:  Accesul la informatia de baza. ca implicarea publicului la luarea deciziilor in procesul de planificare. unitati economice.

 Planurile de management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. . fiecare Directie de Apa din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane”.asigura informarea publicului privind actiunile organizate. in conformitate cu cerintele DCA.propune revizuirea standardelor si normativelor de calitate a apelor si daca este necesar. Pe website-urile Directiilor de Ape si ale Administratiei Nationale Apele Romane s-au prezentat calendarul si programul de lucru. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planului de Management Elaborarea proiectelor Planurilor de Management ale celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a realizat in cursul anului 2008.recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare. 12.Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. revizuirea impactului activitatii umane si analiza economica a folosintelor de apa. . Atributiile Comitetelor de Bazin sunt: . proiectele Planurilor de Management. .  Programele de masuri aferente diverselor sectoare de activitate.aproba incadrarea in clase de calitate a cursurilor de apa din bazinele/spatiile hidrografice. Implicarea activa a publicului are in vedere in special protectia mediului si a sanatatii umane. propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestora. intarirea. . . .colaboreaza cu Directiile de Apa in implementarea strategiilor si politicilor nationale de management al apelor.  Problemele importante de gospodarirea apelor identificate la nivel bazinal. Raportul 2004. dezvoltarea si sustinerea politicilor de management local.aproba lista zonelor protejate si stabilesc masuri de reconstructie ecologica.2. De asemenea.asigura accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale. asigurarea unui sistem de contributii pentru toti utilizatorii de apa. anticiparea situatiilor de criza cum ar fi inundatiile sau seceta. detine un birou de relatii cu publicul care are ca atributii pregatirea interviurilor si a conferintelor de presa privind problemele de gestionare a resurselor de apa. iar publicarea acestora s-a facut la 22 decembrie 2008. In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:  Rapoartele 2004 privind caracterizarea bazinelor hidrografice. 209 . cele mai importante probleme de gospodarirea apelor.avizeaza schemele directoare precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor. .  Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine / spatii hidrografice si rolul consultarii publicului. precum si alte documente specifice.

Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea decizilor privind gospodărirea apelor). Agentii de Sanatate Publica. principalilor poluatori. care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului si a Administratiei Nationale „Apele Romane”. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. 210 . agenţilor economici si autorităţilor locale. Cu aceasta ocazie s-au realizat pliante si brosuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apă. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor in bazinele hidrografice. ONG-urilor. institutiilor judetene (Directii pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanti ai MM. Programul de masuri reprezinta un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. In lunile mai – iunie 2008 s-au organizat actiuni in cadrul Directiilor de Apa in care au fost prezentate cerintele Directivei Cadru Apa. Primarii. Universitatilor. a fost distribuit tuturor Direcţiilor de Apa din ţară in vederea diseminarii acestuia catre autorităţile locale.Administratia Nationala „Apele Romane” prin intermediul celor 11 Directii de Apa a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare a factorilor interesati privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. Reusita programelor de masuri este conditionata totodata si de aplicarea cu strictete a legislatiei nationale si europene in domeniu. Consilii Judetene). INHGA. agentiilor din domeniul mediului. prin abordarea lor la nivel teritorial. Sesiunile de dezbateri publice s-au incheiat prin comunicate de presa si articole aparute in presa locala. Prin intermediul compartimentului de Relatii cu publicul din cadrul Directiilor de Apa s-au dat interviuri si s-au elaborat articole pentru mass-media locala. metode si instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare si consultare a publicului si de luare a deciziilor. Astfel. în cursul anului 2007 la nivelul Directiilor de Apa. De asemenea. unde au fost prezentate si dezbatute problemele importante de gospodarire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. precum si modalitatile de finantare. agenţi economici. Au fost elaborate chestionare privind implicarea publicului in diferitele stadii ale elaborarii Planului de Management. Programul de masuri se adreseaza atat autoritatilor locale si regionale. „Apele Romane”. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetatenilor. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă. astfel incat obiectivele de mediu sa fie atinse. tuturor factorilor importanti din domeniul apei si utilizatorilor de apa. A. etc. Actorii locali implicati in aplicarea programele de masuri. Agentii de Mediu). fixeaza cadrul de actiune in domeniul apei. Aceste masuri raspund principalelor probleme din Bazinele/Spatiile Hidrografice ale Romaniei.N. operatorilor de apa. s-au realizat campanii de informare si de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. Inspectorate Situatii de Urgenta. autoritatilor publice locale si judetene (Institutii ale Prefectului. în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întârirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”. care cuprinde toate masurile ce trebuie luate in perioada 20102027.

). activitatile industriale. Instrumentele de aducere la cunostinta a publicului informatiile privind Planul de Management si de a colecta comentariile si propunerile acestuia au fost multiple. Astfel. implementarea unor masuri suplimentare acolo unde. necesitatea punerii in aplicare a masurilor de baza in scopul reducerii nivelului de poluare al apelor si nu in ultimul rand. La nivelul anului 2009. pentru asigurarea informarii. nu sunt suficiente pentru a reduce sau elimina presiunile semnificative din principalele domenii de activitate. Pe website-urile Directiilor de Apa s-a prezentat calendarul privind informarea si consultarea publicului avand in vedere Programele de Masuri. Categoriile de participanti invitati la aceste dezbateri de informare si consultare reflecta importanta si impactul semnificativ asupra problemelor de gospodarire a apelor din cadrul celor 11 bazine/spatii hidrografice. Reactiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri au fost luate în considerare la elaborarea Proiectului Planului de Management bazinal. Aceste chestionare au fost postate pe website-urile Directiilor de Apa si distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanti. prin care erau invitati sa faca comentarii cu privire la problemele si masurile analizate in aceste Planuri.Acest program de lucru trebuie implementat pana la sfarsitul anului 2012. In acest sens au fost elaborate chestionare pentru colectarea opiniilor si comentariilor principalilor factori interesati si s-au distribuit brosuri si pliante. acestea au fost disponibile pentru publicul interesat pana la data de 10 noiembrie 2009. cat si a utilizatorilor de apa. scrisori prin care se aducea la cunostinta acestora disponibilitatea proiectelor Planurilor de Management ale bazinelor /spatiilor hidrografice. s-au organizat 22 intalniri cu principalii utilizatori si factori interesati (cate 2 la fiecare DA). au fost elaborate chestionare privind continutul Planului de Management al bazinelor/spatiilor hidrografice (Anexa 12. consultarii si participarii active. cand aceste programe de masuri trebuie sa devina operationale. au fost trimise prin posta catre principalii factori interesati. s-a adus la cunostinta factorilor interesati din domeniul apei. In cursul acestor dezbateri. In 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe website-urile Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale „Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. directionat pe grupuri tinta de factori interesati. Intalnirile s-au incheiat prin conferinte si articole de presa.. In cadrul 211 . in acord cu masurile propuse pentru reducerea poluarii provenite de la aglomerarile umane. in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. Procesul de consultare privind Programul de Masuri la nivelul celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a derulat prin organizarea in cursul anului 2008 a 44 intalniri (cate 4 la fiecare DA). termen stipulat de Directiva Cadru Apa. activitatile agricole si alterarile hidromorfologice. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de masuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – masuri ce fac parte din Planul de Management. In data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel national cu participarea Directiilor de Apa riverane fluviului Dunarea si a principalilor factori interesati privind implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. a impactului acestora si identificarea unor posibile masuri pentru fluviul Dunarea. De asemenea.1. doar masurile de baza.

Justificarea deciziei de includere sau nu a observatiilor primite. prin care toti vizitatorii website-urilor pe care se afla postate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice sa-si poata exprima opinia privind problematica acestora. ducand la imbunatatirea Planurilor de Management Bazinale. a fost bine argumentata atat din punct de vedere tehnic cat si legislativ si este prezentata in anexele Planurilor de Management bazinale. au fost completate si retransmise 574 chestionare. comentariilor si propunerilor venite din partea principalilor factori interesati si publicului. a fost realizat un sistem electronic on-line. in cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin Planurile de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost avizate. dintr-un numar de 1819 chestionare distribuite. Comentariile si observatiile facute de principalii factori interesati. Pe baza observatiilor. 217 au fost luate in considerare. Pentru colectarea opiniilor referitoare la Planurile de Management. fiecare participant a avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere. 212 . atat in timpul dezbaterilor. au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. au fost prezentate in anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. la nivelul fiecarei Directii de Apa. La nivel national. dintr-un numar de 274 propuneri si observatii venite din partea stakeholderilor.dezbaterilor publice. cat si prin alte instrumente. Astfel. precum si modul in care Directiile de Apa au luat sau nu in considerare propunerile facute. sa contribuie cu propuneri de imbunatatire a Planului de Management. In noiembrie 2009.

De asemenea. In cazul lacurilor naturale. RO15). De asemenea este necesara definirea valorilor de referinta pentru elementele biologice pentru care nu s-au putut elabora metode de evaluare in actualul ciclu de planificare. 213 . dar cu toate acestea. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara. urmate de o diferentiere detaliata a unor sub-tipuri. nefiind incluse in acest proces. De asemenea tipologia cursurilor de apa afectate calitativ de cauze naturale necesita investigatii aprofundate. aplicarea si testarea unor noi metode de analiza si de evaluare a starii apelor. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. In actualul ciclu de planificare. Datorita faptului ca metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exercitiului de intercalibrare europeana. pentru care este necesara o diferentiere hidrologica detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. Pe plan national. ROLN08. deoarece pentru prima data a fost necesara aplicarea la nivel european si national a unor metode de analiza si evaluare conforme principiilor acestei Directive. precum si utilizarea unui numar redus de elemente biologice (in special in definirea potentialului ecologic). Faza a doua a Exercitiului.13. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa in conformitate cu cerintele Directivei Cadru reprezinta o provocare majora. confidenta in evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic a fost medie si scazuta. in actualul Plan de Management este evident ca exista inca probleme si incertitudini. starea ecologica a fost evaluata avand in vedere o parte dintre elementele biologice (sau chiar un singur element biologic. ROLN09 şi ROLN15 inexistenta unor seturi de date pe o perioada mai extinsa nu a permis stabilirea rapoartelor de calitate ecologica. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. urmand a continua efortul in asigurarea deatelor de monitoring pentru micropoluanti organici. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. AN Apele Romane participa inca din anul 2004 alaturi de celelalte tari europene la Exercitiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor nationale de clasificare necesare conformarii cu cerintele Directivei Cadru. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor/subtipurilor respective. RO14. hidromorfologice si fizico-chimice. Au fost inregistrate progrese importante.EQR.lacurile naturale). au fost si sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring si introducerea. pentru tipurile ROLN07. RO13. planificat a se incheia in anul 2011.PROBLEME SI INCERTITUDINI  Ape de suprafata O categorie tipologica speciala este reprezentata de cursurile de apa nepermanente. de care trebuie tinut cont atunci cand se interpreteaza rezultatele evaluarii starii/potentialului ecologic si al starii chimice. evaluarea starii chimice a avut la baza in special analiza metalelor grele. Desemenea. va aduce clarificari mai ales in privinta unor elemente de calitate biologice ramase inca neevaluate.

.Continuarea participarii la procesul de intercalibrare europeana si finalizarea acestuia. pentru elementele biologice este necesara dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. In cazul apelor costiere si tranzitorii. confidenta in evaluarea starii ecologice a acestor tipuri este una medie. . Rezolvarea acestor situatii necesita alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring si pentru asigurarea elaborarii. cele fizico-chimice si elementele hidromorfologice suport. pentru care tot procesul de identificare si caracterizare a fost ingreunat avand in vedere 214 . in scopul asigurarii unui grad de confidenta ridicat si a asigurarii comparabilitatii limitelor dintre clasele de calitate. sistemul de clasificare trebuie sa asigure corelarea intre elementele de calitate biologice.Imbunatatirea sistemelor de asigurare si control a calitatii in laboratoarele analitice. toate categoriile si tipurile de corpuri de apa in conformitate cu cerintele DCA prin continuarea si aprofundarea studiilor de cercetare. se poate evidentia ca realizarea urmatoarelor activitati vor conduce la cresterea confidentei in evaluare: . imbuntatirea si dezvoltarea acestora. hidromorfologice si fizico-chimice) si toate mediile de investigare (apa.Imposibilitatea determinarii unor corelatii statistice intre elementele de calitate biologice. . cele fizico-chimice suport si elementele hidromorfologice pot influenta in mod negativ evaluarea unor corpuri de apa. sedimente si biota).Testarea sistemelor de clasificare. analiza comunitatilor macrobentale si a celor fitoplanctonice permitand elaborarea unei metode de evaluare conforme cu Directiva Cadru Apa. o atentie deosebita trebuie acordata monitorizarii poluantilor specifici si substantelor prioritare (in special micropoluantilor organici).Dezvoltarea si aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apa cu tipologia specifica. de asemenea. datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. precum si reglementarea acestora. avand in vedere o frecventa care sa asigure nivele de confidenta si precizie ridicate in evaluarea starii corpurilor de apa. .Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. . O categorie aparte de corpuri o reprezinta corpurile de apa nepermanente. Cu toate acestea. continuarii si finalizarii unor studii de cercetare specifice. astfel. Cresterea confidentei in evaluarea corpurilor de apa puternic modificate si a celor artificiale este deci corelata cu evaluarea ulterioara si a altor elemente de calitate.Utilizarea metodelor de analiza conforme cu cerintele Directivei Cadru si o mai buna cunoastere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice. Astfel. . macrofite si fauna piscicola.Dezvoltarea sistemelor de clasificare avand in vedere toate elementele de calitate. avand in vedere asigurarea unor limite de detectie/cuantificare care sa permita conformarea cu valorile standardelor de calitate in domeniul mediului pentru imbunatatirea evaluarii starii chimice si ecologice a corpurilor de apa.

atat pentru cele aflate in desfasurare. precum si neasigurarea zonelor de protectie la captarile de apa instituite conform normelor legale. transformare. functie de caracteristicile stratului acoperitor. care sa identifice masurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 215 . . datorita disponibilitatii reduse a datelor. acestea au fost generate de distributia neuniforma a punctelor de monitorizare a calitatii in cazul anumitor corpuri de apa subterana. . Totodata sunt necesare informatii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a apelor cu specii de pesti migratori si specii de pesti importanti din punct de vedere economic. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat. Referitor la incertitudini. avand in vedere schimbarile suferite in timp de aceste corpuri de apa. numarul redus al analizelor fizico-chimice. .elaborat de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si de Institutul de Geodezie. cat si pentru cele propuse a se desfasura pe termen scurt si mediu.Insuficienta cunoastere a evolutiei nivelurilor apelor subterane in cazul unor captari de apa neprevazute cu sistem de monitorizare. Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au aratat necesitatea actualizarii acestuia. necesitatea realizarii unui ghid cu masuri de gospodarire a habitatelor si speciilor direct dependente de apa. in baza carora s-a evaluat riscul calitativ.specificitatea acestora. cat si pentru comportarea poluantilor in timp (transport.Lipsa instrumentelor de modelare matematica.Insuficienta cunoastere a emisiilor posibil poluatoare (in special emisiile din sursele difuze) pentru unele corpuri de apa subterane. atat pentru calculul cantitatilor de poluanti care ajung in apa subterana. in primul rand. Cartografie si Organizarea Teritoriului).  Zone protejate Principala problema identificata in ceea ce priveste problematica speciilor de pesti importanti din punct de vedere economic este coordonarea activitatii institutiilor interesate pentru managementul resurselor piscicole din raurile interioare si lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. In abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secarii Raurilor din Romania (Bucuresti 1974 .Caracterizarea chimica a apelor subterane nu s-a realizat pentru toti poluantii prevazuti de Directiva privind apele subterane 2006/118/EC in special micropoluantii sintetici. . introducerea de specii alohtone etc).  Ape subterane In ceea ce priveste problemele intampinate in caracterizarea apelor subterane se consemneaza: . retentie). Fotogrametrie. mai ales in contextul schimbarilor climatice actuale.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. In elaborarea planului de masuri pentru speciile si habitatele direct dependente de apa atat pentru masurile de baza cat si pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini si/sau probleme.

recreere. Avand in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reglare a climei. Estimarea cerintei de apa in cele 3 scenarii a avut la baza prognozele aferente anului 2008 – prognoze aferente unei cresteri economice. precum si realizarea si aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturala protejata. politici. biomasă vegetală. Analiza de recuperare a costurilor activitatilor specifice de gospodarire a apelor a fost realizata exclusiv pentru costurile financiare. Ghid Practic de utilizare”. inclusiv siturile din reteaua Natura 2000. pescuit comercial. Realizarea masurilor presupune un anumit grad de incertitudine datorat urmatorilor factori: 216 . nu au putut fi procurate datorita statutului acestor companii. Estimarea costurilor de resursa propriuzise va fi realizata in cadrul implementarii Art 9 in anul 2010. ci numai costurile de operare si intretinere aferente lucrarilor odata finalizate. programe si acte de reglementare la nivel national. Estimarea costurilor de mediu va tine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economica a costurilor de resursa si mediu si beneficiile in contextul implementarii Directivei Cadru Apa. respective reducere economica/crestere economica foarte redusa pot influenta evaluarea cerintei de apa. Noile estimari privind evolutia indicatorilor macroeconomici in conditiile financiare actuale. In acelasi timp s-a constatat necesitatea elaborarii hartilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apa. date privind structura cheltuielilor. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenta administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde exista specii si habitate direct dependente de apa. apa potabilă. rezultatele financiare.) furnizate de către corpurile de apa sau ecosistemele acvatice. In prezent sunt aprobate de autoritatea competenta planurile de management si regulamentele doar pentru trei zone protejate. canalizare si epurare apartin operatorilor economici. Evaluarea economică a activitatilor/serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. costurile de capital aferente investitiilor nu sunt integrate in rezultatele financiare ale Directiilor de Ape.  Programul de masuri Masurile de baza necesare implementarii legislatiei europene pentru protectia apelor sunt prevazute intr-o serie de strategii. calitatea apei etc. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. biodiversitate. precum si existenta unei autoritati nationale responsabila cu managementul unitar al ariilor naturale protejate.conservare a speciilor si habitatelor naturale din siturile Natura 2000 si sa estimeze costurile aferente. in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. a fluxurilor hidrologice. planuri. regional si local.  Analiza economica a utilizarii apei Datorita faptului ca infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului.

etc. canalizare si epurare este realizata la nivelul Master Planurilor aprobate. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale.76% din 20. In ceea ce priveste masurile de baza pentru aglomerarile umane.disponibilitatea autoritatilor locale. unitatilor industriale si agricole in ceea ce priveste pregatirea proiectelor finantate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune si Structurale. De asemenea.. Fondul European de Dezvoltare Regionala. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de sub-bazine. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judetene si Ministerul Mediului. 217 . Pentru celelalte Master Planuri judetene aflate in diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat in considerare implementarea obligatorie a legislatiei pentru apa si apa uzata doar pentru acele aglomerari pentru care sa agreat oficial realizarea masurilor cu operatorii de servicii publice locale de apa sau administratiile publice locale. care detine principala pondere din totalul cheltuielilor de investitii necesar implementarii programului de masuri (cca. Acestea au fost totusi estimate in cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate si pe baza instructiunilor metodologice elaborate de ANAR “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile” si “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate”.) in perioada 20072013. au fost luate in considerare si proiectele in promovare sau derulare finantate si din alte fonduri. . 81. regional si local a Programelor Operationale. Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate. astfel incat nu exista date economice – financiare pentru toate judetele.e. Se precizeaza faptul sunt incertitudini si in ceea ce priveste estimarea costurilor de investitii.gradul de coordonare la nivel national si regional a strategiilor si politicilor. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. fiind necesare pe viitor realizarea de studii de cercetare si activitati de monitoring integrat (emisii si imisii). cat si imbunatatirea continua si calibrarea scenariilor aferente instrumentelor de modelare. .387 miliarde Euro). Pentru evaluarea efectelor in anul 2015 a masurilor de reducere a nutrientilor de la sursele punctuale si difuze la nivelul districtului international al Dunarii s-a aplicat modelul MONERIS. acestea au fost stabilite pe baza a 22 de Master Planuri judetene aprobate si luate in analiza la momentul elaborarii planurilor de management bazinale. Evaluarea efectului masurilor de baza si suplimentare asupra starii corpurilor de apa s-a realizat pe baza aplicarii modelelor WAQ (pentru nutrienti) si QUAL2k (pentru substante organice). operatorilor de servicii publice de apa. Analiza economico-financiara efectuata in vederea recuperarii costurilor in infrastructura aferenta alimentarii cu apa. Exista desigur incertitudini referitoare la relatia cauzaefect intre poluarea cu nutrienti si starea ecologica a corpurilor de apa de suprafata de la Dunare si Marea Neagra.. in acest moment nu este disponibila o strategie nationala care sa planifice tipul masurilor necesare pentru epurarea apelor uzate.capacitatea institutionala si administrativa a autoritatilor nationale si regionale cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central.

care pot influenta disponibilitatea financiara a unitatilor economice pe urmatorii 2-3 ani. De asemenea. In acest sens. se precizeaza ca propunerea. ci doar estimeaza avand in vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. se propune ca in etapele urmatoare sa se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. precum si existenta unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor masuri suplimentare pentru activitatile agricole 218 .Incertitudinele legate de rezultatele obtinute pot fi atribuite limitarilor modelelor matematice. O alta incertitudine determinata este legata de efectul masurilor asupra calitatii corpurilor de apa subterana. analiza si stabilirea acestor masuri a fost o provocare datorita dificultatii in estimarea fezabilitatii tehnice a acestora si evaluarea efectelor acestor masuri asupra biotei. acesta fiind apreciat pe baza unui bilant general masic intre încarcari (emisii si imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. Referitor la masurile pentru alterarile hidromorfologice (masurile de restaurare si masurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. in conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. comportarea poluantilor in apa (transport. In ceea ce priveste substantele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. Astfel. in general fiind greu de estimat perioada necesara refacerii calitatii acestora. de asigurare a consultantei agricole si de control a aplicarii acestei masuri. transformare. In aplicarea masurilor pentru activitatile agricole pot aparea dificultati legate de numarul mare de fermieri (cultivarea pe suprafete mici). avand in vedere stabilirea masurilor suplimentare. care nu integreaza in totalitate aspectele de poluare difuza a solului si subsolului. Din discutiile si negocierile avute cu utilizatorii de apa pentru stabilirea masurilor suplimentare a reiesit faptul ca exista un risc in ceea ce priveste realizarea masurilor suplimentare la termenele convenite. In ceea ce priveste realizarea analizei cost-eficienta s-a constat lipsa studiilor in vederea evaluarii monetare a costurilor indirecte aferente masurilor suplimentare grupate la scara subbazinala. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. precum si dificultati in corelarea aportului surselor de poluare cu incarcarile de substante poluante din apele de suprafata. O alta problema o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protectia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat in aval de lucrarile hidrotehnice. retentie). cat si aplicarea masurilor prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala. avand in vedere procesul de instruire a acestora. Aceasta se datoreaza in principal evolutiei indicatorilor economici in conditiile financiare actuale. avand in vedere aplicarea programelor de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. este necesara o mai buna colaborare intre autoritatile privind agricultura si dezvoltarea rurala si autoritatile de gospodarirea apelor. respectiv descresterea economica. 64(1). au fost intampinate dificultati in estimarea aportului surselor de poluare difuze.

) In ceea ce priveste analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice. avand in vedere caracterul integrator al acestora. 4. imbunatatirea cunoasterii si aplicarii masurilor de atingere a obiectivelor de mediu) acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. De asemenea. etc. De asemenea in stabilirea la nivel de element de calitate care se excepteaza de la obiectivele de mediu au existat constrangeri generate de utilizarea in marea majoritate a cazurilor a „experientei expertului” (in special in situatiile de aplicare ale exceptiilor sub art.).(aplicarea agriculturii ecologice. nu a fost disponibila evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferati la nivelul tuturor corpurilor de apa aferenti SH/BH.5. a codului bunelor practici agricole in zonele nevulnerabile. cat si problemele si incertitudinile aferente elementelor/activitatilor utilizate in procesul de aplicare al exceptiilor la nivelul corpurilor de apa. după modele conceptuale şi analitice integratoare. 219 .  Exceptii de la obiectivele de mediu Stabilirea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa reprezinta o problematica complexa. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor (inclusiv cresterea gradului de confidenta in evaluarea starii/potentialului corpurilor de apa.

lacuri naturale. in special. iar in unele cazuri cu abordarea intitulata „expert judgement” (judecata expertului). in stransa legatura cu cerintele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. si in domeniul apelor. a rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane. Pentru lacurile naturale si de acumulare. completata cu date din literatura de specialitate. CONCLUZII Se poate aprecia ca pe parcursul procesului de realizare a primului Plan de Management. in general. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. Astfel au fost definite la nivel national 20 tipuri de cursuri de apa. Conditiile de referinta pentru apele tranzitorii si costiere au fost definite prin utilizarea datelor istorice. atunci cand vor exista o serie de studii de cercetare. La nivel national numarul de tipuri de lacuri naturale este de 18. 181 agricole si 5 din alte tipuri). Cele mai importante concluzii care rezulta in urma elaborarii Planului National de Management sunt urmatoarele:  Ape de suprafata Tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata.e. dintre care 3004 corpuri de apa-rauri. 164 corpuri de apa – lacuri de acumulare si 130 corpuri de apa . Apele tranzitorii si costiere au fost diferentiate fiecare in cate 2 tipuri specifice. Desi au fost intampinate anumite greutati. in functie de caracteristicile tipologice. dintre care 2100 aglomerari nu sunt dotate cu sisteme de colectare. Aglomerarile umane cu peste 2000 l. (1184 corpuri de apa nepermanente). acestea au fost depasite. s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata. 95 corpuri de apa artificiale. definirea conditiilor de referinta si a valorilor caracteristice s-a realizat pentru un element biologic de calitate (fitoplanctonul).14. precum si mai multe date de monitoring conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. fiind identificate un numar de 2605 aglomerari umane. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apa. cu sub-tipuri diferentiate in functie de geologie. urmand ca unele dintre problematici sa fie imbunatatite pentru urmatorul ciclu de planificare. Sintetizarea. iar pentru lacurile de acumulare s-a definit un numar de 14 tipuri cu sub-tipuri diferentiate in functie de timpul de retentie. a judecatei expertului. iar 2289 nu sunt dotate cu 220 . In urma analizarii surselor de poluare punctiforma (1764). 325 industriale. consecinta a imposibilitatii identificarii unor sectiuni de referinta in prezent. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativa. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru a Apei. conducand la reducerea numarului de tipuri. 2 corpuri de apa tranzitorii (unul lacustru si unul marin) si 4 corpuri de apa costiere. de fezabilitate. tehnico-economice si studii pilot. Definirea conditiilor de referinta pentru rauri s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. constand in selectarea sectiunilor de referinta existente sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii.

Aglomerarile umane.13 %. nu ating starea buna. poluarea cu substante periculoase.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015. Prin aplicarea sistemelor de clasificare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa la nivelul corpurilor de apa din cele 11 bazine/spatii hidrografice au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa naturale s-a realizat cu un nivel de confidenta medie pentru 867 (31%) corpuri de apa naturale. precum si de evaluarea impactului acestora. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. cu exceptia corpurilor de apa costiera (puternic modificate) care s-a realizat cu confidenta medie. nivelul de confidenta in evaluarea potentialului ecologic a fost scazut. evaluarea starii ecologice s-a realizat cu un nivel de confidenta mediu. 2179 (78. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost urmatorul: pentru 346 (58%) 221 . s-au determinat emisii specifice de azot si fosfor de 5 kg N/ha si de 0. din cele 2791 corpuri de apa naturale. alterarile hidromorfologice (in special lucrarile hidrotehnice de barare transversala si cele in lungul albiei raului) afecteaza semnificativ starea ecologica a corpurilor de apa. alterari hidromorfologice. poluarea cu nutrienti. In cazul a 21 corpuri de apa . Pentru cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale. De asemenea. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36. 534 corpuri de apa ating starea chimica buna. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate luand in considerare scenariul de baza. nutrienti si metale grele in resursele de apa. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. Pentru evaluarea impactului si a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: poluarea cu substante organice. Dintre cele 608 corpuri de apa puternic modificate si artificiale.61) corpuri de apa este scazut.statii de epurare. iar 171 corpuri de apa naturale. Astfel. 2620 ating starea chimica buna (93.39%) corpuri de apa. iar pentru 1271 (45. precum si atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica pentru zonele protejate. Din punct de vedere al evaluarii starii chimice. dintre care 2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59. atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. iar pentru 69 %.lacuri naturale nivelul de confidenta este mediu.4 kg P/ha. Din analiza efectuata rezulta ca un nr. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale.01%).5%) au atins potentialul ecologic maxim si bun. Sursele difuze (in general aglomerarile umane si activitatile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafata. nivelul de confidenta a fost scazut. Nivelul de confidenta in evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale rauri este mediu pentru 1451 (54. 228 (37.87%). respectiv 6. iar 68 nu ating acest obiectiv. iar pentru 98 este scazut. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata sunt: nedeteriorarea starii. cat si sursele de poluare industriale si agricole semnificative evacueaza cantitati importante de materii organice.07%) au atins starea ecologica buna si foarte buna. Din cele 2791 corpuri de apa naturale.

luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. Din cele 142 corpuri de apa subterana pentru care s-a facut evaluarea cantitativa si calitativa (chimica). zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati. Lungimea zonelor pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic este de 1795 km. iar 19 corpuri de apa subterana (13. Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor. zone pentru imbaiere.6 % ating starea buna calitativa. corpuri de apa puternic modificate (15 %) si corpuri de apa artificiale (3%). iar pentru sursele de apa din subteran 85% din totalul captarilor (1617) au asigurate zone de protectie. 60% au asigurate zone de protectie.  Ape subterane La nivel national au fost identificate si delimitate un numar de 142 de corpuri de apa subterane. 100 % corpuri de apa subterana ating starea buna cantitativa. Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu 222 . ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apa in: corpuri de apa naturale (82 %). au parcurs testul de desemnare finala a corpurilor de apa puternic modificate. iar pentru 42 %.4%) nu ating starea buna din punct de vedere calitativ (chimic).  Zone protejate La nivel national au fost identificate si cartate urmatoarele categorii de zone protejate: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. 86. Totodata au fost desemnate la Marea Neagra 4 zone pentru cresterea si exploatarea molustelor. tendintele au fost evacuate ca fiind crescatoare. pentru acestea aplicandu-se exceptii.corpuri de apa. Corpurile de apa care nu au atins starea ecologica buna. unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. nivelul de confidenta a fost mediu. zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. Presiunile care actioneaza asupra acestor corpuri de apa sunt aceleasi ca si in cazul corpurilor de apa de suprafata. iar pentru 4 corpuri de apa. consecinta a alterarilor hidromorfologice semnificative. „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. cu suprafata totala de 567 Mm2. La nivelul anului 2007 din totalul captarilor de apa din sursele de suprafata (269). Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 si s-a constatat ca pentru 15 corpuri de apa subterana. evaluarea starii chimice s-a realizat cu un nivel de confidenta scazut. tendinta este descrescatoare. zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. reprezinta circa 20% din teritoriul national. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa subterane sunt: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia.

Analiza a scos in evidenta faptul ca . Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. monitorizate si evaluate din punct de vedere al calitatii apei 15 zone de imbaiere (35 de sectoare) la Marea Neagra. buget care nu acopera insa cheltuielile necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.nutrienti. s-a studiat nivelul actual al recuperarii costurilor (financiare) activitatilor specifice de gospodarire a apelor. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. cheltuielile de operare si intretinere aferente acestei activitati fiind suportate prin cuantumul contributiilor aferente activitatilor specifice de asigurare a apei brute in sursa. Mc. Aceste contributii nu tin cont de puterea financiara a utilizatorilor.88 mld. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. industrie.Administratia Nationala Apele Romane in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor si Sistemului National de Monitoring Integrat. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori. in anul 2005 la 7. La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.mc în anul 1998. Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca activitatea de aparare impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor. în anul 2001 la 7.5 mld.05 mld. ceea ce reprezintă o reducere de 3 ori faţă de anul 1990. astfel ca la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata.mc.  Analiza economica a utilizarii apei Dinamica cerintelor de apa inregistreaza un declin substantial . mc iar in anul 2007 la 6. irigatii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. Activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. referitor la costurile aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor acestea sunt recuperate la nivelul bugetului dimensionat . Totalul terenului aflat in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezinta cca. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor .5 mld. siderurgie. Pana in prezent au fost identificate. 58 % din teritoriul national. astfel restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. agricultura. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare 223 .

etc. . 6 miliarde Euro) nu au fost identificate in prezent surse de finantare. In masura in care vor fi continuate programele de alocare a fondurilor europene in perioada 2014-2019 se vor identifica si stabili concret sursele de finantare a programului de masuri pentru al doilea ciclu al planurilor de management bazinale. . Masurile de baza au fost stabilite avand in vedere.87% costuri pentru realizarea masurilor suplimentare.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2. prin: .745 miliarde Euro. asistenta tehnica. Masurile suplimentare pentru reducerea poluantilor si masurile pentru alterarile hidromorfologice au fost prioritizate in baza criteriului cost eficienta.2027 costurile totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare pentru implementarea programului de masuri la nivel national au fost estimate ca avand valoarea de 20. pasari si habitate.61% pentru finantarea masurilor de asigurare a serviciilor de apa pentru populatie din aglomerarile umane (alimentare. Programe de masuri La nivelor celor 11 bazine/spatii hidrografice a fost elaborat un program de masuri care cuprinde atat masuri de baza.34% pentru masurile alocate presiunile hidromorfologice. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. respectiv pana in anul 2015. regional si local. pentru 29% (cca. protectia plantelor. Fondului European de Dezvoltare Regionala. Avand in vedere ponderea semnificativa a investitiilor din domeniul serviciilor de apa.0. in special.1. ferme zootehnice). Perioda in care se vor realiza cele mai mari investitii este primul ciclu al planului de management. precum si alte prevederi europene si nationale. . Euro. cu o valoare planificata pentru aceasta perioada de 15. din care din care 97. in scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apa. mentionate in anexa VI A a DCA. canalizare – epurare). respectiv raportul dintre costul masurii si efectul acesteia in planul elementelor biologice de calitate. Pentru perioada 2010 . 224 . . etc. este deosebit de importanta concentrarea eforturilor pentru realizarea masurilor aferente acestui sector.83.7. cat si masuri suplimentare. cerintele Directivelor europene in domeniul mediului.21% pentru alte masuri din domeniile piscicultura. fonduri bugetare. Se mentioneaza faptul ca din totalul cheltuielilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri.70% pentru masurile destinate sectorului activitatilor agricole (zone vulnerabile. sunt necesare eforturi viitoare pentru imbunatatirea eficientei administrative si asigurarea unei absorbtii bune a Fondurilor de Coeziune si Structurale.7.387 miliarde.Eforturi continue pentru intarirea capacitatii administrative cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central. in perioada 2007-2013. Cele mai mari costuri de investitii sunt necesare pentru realizarea masurilor aplicate: .13% pentru masurile aplicate activitatilor industriale. Desi in perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienta benefica in ceea ce priveste elaborarea proiectelor pentru finantarea masurilor. Acest efort financiar se va reflecta la nivel national printr-o contributie medie de 948 Euro/locuitor pana in anul 2027.

aplicata masurilor suplimentare. In cadrul analizei cost . (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) ce se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0.95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii). are ca rezultat aplicarea exceptiilor in conformitate cu Art.4. Din analiza efectuata a rezultat faptul ca din 3399 corpuri de apa.Pregatirea atenta a proiectelor majore care necesita decizii importante. urmate de exceptii de tipul 4. continuarea si dezvoltarea activitatilor de monitoring integrat al calitatii apelor vor contribui la clarificarea aportului si impactului surselor de poluare asupra starii corpurilor de apa. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa – rauri.Aplicarea noii legislatii privind achizitiile publice in mod corect si eficient.  Exceptii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa. (obiective de mediu mai putin severe) ce se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0. care necesita instruirea intensiva a beneficiarilor. precum si pe baza dezvoltarii de noi instrumente tehnice pentru modelarea substantelor organice si substantelor periculoase. respectiv 1228 corpuri de apa ( 98. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.4. din perspectiva beneficiului adus mediului. .beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de masuri.. De asemenea. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale.Intarirea rolului de coordonare la nivel national si regional.81%) si exceptii de tipul 4. ..4 pentru toate masurile suplimentare identificate la scara subbazinala. 4. reprezentand 36. studii extinse. 96 corpuri de apa – lacuri. Masurile de baza si suplimentare stabilite in acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate in anul 2012. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri.5. .Punerea in opera a unui management financiar si a unui sistem de control eficiente pentru intreaga paleta de institutii implicate in implementarea fondurilor europene.5 % din numarul total de corpuri la nivel national.24%). deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate „obiectivele de mediu” sa fie atinse in cadrul actualului plan de management bazinal. 225 . Analiza Cost Beneficiu.7. S-au avut in vedere nu doar costurile şi beneficiile masurilor in directa corelatie cu mediul.Asigurarea continua a sprijinului pentru potentialii beneficiari in pregatirea si implementarea proiectelor. 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015.Dezvoltarea de proiecte consistente si de inalta calitate care sa raspunda prioritatilor. . analize de cost-beneficiu si proceduri complexe. imbunatatirea evaluarii efectelor masurilor asupra starii corpurilor de apa. . 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere) si 331 corpuri puternic modificate si artificiale (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). S-a constatat ca predominanta a revenit corpurilor de apa cu exceptii de prelungire a termenelor sub art. avand in vedere identificarea stadiului operational al acestora.

urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027.4) pana in 2027 pentru atingerea starii chimice bune. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatorul plan de managament.La nivelul apelor subterane au fost identificate 19 corpuri de apa subterana carora li s-au aplicat exceptii privind prelungirea termenelor (art. acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor. 226 . 4.

*** (2007). *** (2005). Cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC. 8. Delta Dunarii. 12. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis . Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. European Commission. 84/156/EEC. Raportul 2004 . Bucureşti. International Commission for the Protection of the Danube River. European Commission. (2000).WFD Roof Report). 2. 13. Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. 227 6. 84/491/EEC. *** (2008). Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. (2008). European Commission. 9. Directiva 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei. Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. . International Commission for the Protection of the Danube River. xxx. 11.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies. Spatiului Hidrografic Dobrogea si apelor costiere. *** (2005). Bucureşti. xxx. xxx. xxx. *** (2004). 7. 4. 5. xxx. 10. 3. 83/513/EEC. Administraţia Naţională “Apele Române”. Raportul 2004 . *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. xxx. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council. Administraţia Naţională “Apele Române”. xxx. Administraţia Naţională “Apele Române”.Bibliografie 1. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive.Planul de Management al Fluviului Dunarea.

22. xxx. The implementation challenge of the Water Framework Directive. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework (2000/60/EC) – Guidance on Reference conditions inland waters. Commission. Directive European 15. Economics and Environment . European Commission. 20. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on public participation in relation to the Water FrameworkDirective. European Commission.14. xxx. European Commission. 17. The implementation Economics and the environment The implementation challange of the Water Framework Directive . 16. xxx. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Transitional and coastal waters – Typology. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on Planning process. 19. xxx. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Economics and the environment. xxx. European Commission. xxx. 21. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. European Commission. reference conditions and classification. 23. xxx. European Commission. . xxx. 26. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. 25. 228 24. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. 18. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. xxx. 27.

Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. 2007. 36. 43. in order to reach the environmental objectives required by the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC. 35. *** ICPDR. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. ***Proiect PHARE „Development of Ialomita-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid /121477/D /SV/RO. ***Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP). Volume 1. 39. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. November 2006. Appendix B . ***Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A Pressures and Impact Sheets. *** 2010 Reporting sheets . and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive.Final endorsed by Water Directors. 31.2. *** WFD and Hydromorphological Pressures.Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures. Project WFD29 EA & SNIFFER. 38. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD. 2008. 2007. 42. 33.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. SNIFFER. Project PPA05/RM/7/4 “Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies.Project WFD76SNIFER. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy.28. 30. 32. flood protection works.WFD82. 41. 2007. 2004. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. 29. PM Project No: 300098. 37. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . 34. . Technical Report – Case Studies. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . 19th June 2007. ***Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . through cost-efficiency analysis. 44. în vederea atingerii obiectivelor 229 40. Delft.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River. a Tisza/Tisa sub-basin” Project.

49. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D.“Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”. 2007. 53. 51. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" – Constanţa. ***Proiect PHARE .„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru ”-2008. 52. chimice şi hidromorfologice”. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.1. ***Proiect PHARE . 47.D. 230 . Studiul 1. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.“Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. Contract M. Cercetarea proceselor hidrologice. Delft. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. Anuarul hidrologic al Dunarii – 2005.Decembrie 2007. lacuri. Dunare. 48. Delta Dunarii si zona costiera a Marii Negre si bazinele reprezentative si experimentale.B. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere. 50.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. chimice şi hidromorfologice”-2008.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7. 45. Bucuresti 2008. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. 46. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor – Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanţa. hidrochimice si morfodinamice pe rauri..Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4 . ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO).de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane”.D. ***Institutul de Sanatate Publica Bucuresti. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. ape tranzitorii.M.

2006. Contract M. Venohr M. 62.. 6/1958 . C.. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Adamescu M.. 64. Munteanu M.. 65. Masuri de gospodarire”. . Macaleţ Rodica. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevazute pe Directiva Cadru a Apei.54.7. 61. 56. T.. Vadineanu R. p. Drăguşin D. Tehnica Silvica. 2004. Bucuresti. 1/1958. BucureştiDonita N. Version 2. Synthesis of 34 Case Studies in Europe. 2008. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. Hansen W... Codul Bunelor Practici Agricole.. Steve Chapra. Simulating River and Stream Water Quality. Priscu R. subalpine si forestiere din Romania.şi colab. vol..D. Radu E. Ed.H....04.9-15..MONERIS model . Platagea Gh. 231 . *** Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. 67... Mihailescu S..S. Bucureşti Bretotean M. Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR. Lazar G. Rev..1. Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării. 55.A. 50. (2006). 59. 58. *** Institutul National de Statistica. 2008.D.74 – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al Luncii Dunarii. I.. Ţenu A.3842/2007. 2005.M. Studiul 2. 70. nr. Radu E. Tomescu G.D. 60. Ignat G. Contract M.N... Editura Springer. – Decembrie 2008. 63. Editura Tipored. Galie A. Hidrologie şi gospodărirea apelor. Drăguşin Doina. Rev. Anuarul Statistic al Romaniei. Postoloache C. 33-39.Greg Pelletier.vol II.Studii ecohidrologice. Studiu de cercetare. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor... Liteanu E. Biris I – Habitatele din Romania. Cristofor S.Cod CPSA 7420. 68. Managementul apelor. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. Stancioiu P.D. Macalet R.. Bogza St. Bretotean M. Radu Cătălina. Macaleţ R.. 10. „Hidrotehnica”.MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems.. Arh. p. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC. Radu C. Tudoran Ghe. 69. ... P.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences . Ed. March 7. Bucuresti.. Kampa E. 7420. Ţenu A. 1974. T. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Hidrogeologia. 57. Constructii hidrotehnice. Predoiu Ghe. 66.G. Drăguşin D. Vadineanu A. Editura didactica si Pedagogica. Probleme de geografie. Risnoveanu G. T... Behrendt H. Radu C. Ţenu A. Cazacu C. 2006. Serban.73. Universitatii “Transilvani” din Brasov. Bucureşti. Munteanu M. Pauca-Comanescu M. Hua Tao.vol. nr.Corpurile de ape subterane la risc din România.M. Meteorologie... Bretotean M. Tomescu G. Heavily Modified Water bodies.Tema C2.. Principii si reglementari europene. Munteanu M. Popescu A. Radu E..SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB).

2007. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile. ***Administratia Nationala „Apele Romane” – Anuarul de gospodarirea apelor. 78. 232 . ***Administratia Nationala „Apele Romane”. piscivultura.Sinteza Calitatii Apelor . Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 2006. 87.Registrele zonelor protejate. Instructiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apa artificiale si puternic modificate. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apa-rauri. 88. Instructiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata . 77. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate si a incarcarii cu poluanti a acestora. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.anii 2005. zootehnie. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 80.rauri si lacuri. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 84. 85. industrie.71. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 75. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . ***Administratori/custozi. Instructiuni metodologice privind informarea. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. 86. Planuri de management ale ariilor naturale protejate. 2008. Instructiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme si difuze de poluare si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane” Instructiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din Romania. 72. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 79. 74. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. irigatii). 2007. 82. 73. 83. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei locuitorilor si a locuitorilor racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa. Instructiuni metodologice privind modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . 76. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. agricultura. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei cerintelor de apa (aglomerari. 81. consultarea si participarea publicului. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apa-rauri. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.

***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. www. Instructiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. 102. in special pentru protectia resurselor de apa.89. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru masurile suplimentare. 100. a costurilor disproportionate. Instructiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.org 233 . Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii laterale a cursurilor de apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 104. 91.ramsar. 101. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole. 92. 94. 98. Instructiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/ variabilelor economice privind identificarea exceptiilor de la obiectivele de mediu. 97. 93. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile industriale. 99. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerarile umane. Instructiunilor metodologice privind stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru in domeniul Apei (2000/60/EC). Instructiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. Instructiuni metodologice privind analiza cost eficienta pentru programul de masuri. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apa modificate antropic pe baza testelor de desemnare 90. 95. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 96.

htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii) 106. http://efi-plus.105.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 234 . http://ec. http://www.ro/proiecte_europene/axa4.htm (Proiecte prin Programul Operational Sectorial de Mediu – Axa 4 Protectia Naturii) 107.eu/environment/life/index.europa.at/software/index.boku.mmediu.ac.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful