PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT PORŢIUNII NAŢIONALE A BAZINULUI HIDROGRAFIC INTERNAŢIONAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

22 decembrie 2009

PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT
SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

COORDONATORI: Ministerul Mediului: Directia Generala pentru Managementul Apelor Director General: Gheorghe CONSTANTIN Administratia Nationala “Apele Romane”: Director General: Neculai OLARU Director General Adjunct: Ovidiu GABOR

COLECTIV DE ELABORARE: Departamentul Planuri de Management Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor - Sectia de Hidrogeologie

COLABORATORI INTERNI: Administratia Nationala “Apele Romane” Departamentul Managementul Resurselor de Apa Departamentul Economico-Financiar Departamentul Managementul Lucrarilor Hidrotehnice Departamentul de Dezvoltare, Investitii si Achizitii Biroul Comunicatii si Tehnologia Informatiei Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

MULTUMIM TUTUROR COLABORATORILOR INTERNI SI EXTERNI PENTRU SUPORTUL ACORDAT IN VEDEREA ELABORARII PLANULUI DE MANAGEMENT

IN MEMORIAM MENTORILOR CARE AU PUS BAZELE DEZVOLTARII PLANURILOR DE MANAGEMENT IN ROMANIA Dr. ing. Petru SERBAN Dr. ing. Aurora VASIU

CONTINUT
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Introducere Prezentarea generala a bazinulor/spatiilor hidrografice Caracterizarea apelor de suprafata 3.1. 3.2. Categorii de apa de suprafata Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta 3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri 3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare 3.2.4. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele tranzitorii 3.2.5. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apa Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Capitolul 4 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Capitolul 5 Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de suprafata sau cu ecosistemele terestre Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea si cartarea zonelor protejate 5.1. 5.2. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 1 Caracterizarea apelor subterane

5.3. 5.4. 5.5. Capitolul 6 6.1.

Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Retelele si programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafata 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate

Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

6.2.

Caracterizarea starii apelor si evaluarea nivelului de confidenta 6.2.1. Ape de suprafata 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate

6.3. Capitolul 7 7.1. 7.2. 7.3. Capitolul 8 8.1.

Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Ape de suprafata Ape subterane Zone protejate Analiza economica asupra utilizarii apei 8.1.1. Caracterizare generala 8.1.2. Activitati specifice de gospodarire a apelor 8.1.3. Situatia prelevarilor de apa 8.1.4. Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Obiectivele de mediu

Analiza economica

8.2. 8.3. Capitolul 9

Tendinte in evolutia cerintelor de apa Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.

Programe de masuri 9.1. 9.2. Masuri pentru implementarea legislatiei europene Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare 9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 2

1. 9.5.2.1.10. 9. 9.2.1.7.2. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu.9.1.1. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10. 9.1 Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu 10. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Capitolul 11 Aspecte cantitative si schimbari climatice 11.9.2 Analiza de disproportionalitate 10. Analiza cost beneficiu 10. Capitolul 12 12.1. 12.6.2.4. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu 9. Capitolul 13 Capitolul 14 Aspecte cantitative Schimbari climatice Cadrul operational de informare si consultare a publicului Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor Hidrografice Probleme si incertitudini Concluzii Bibliografie Anexe Informarea.2.8. 9.2. Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu 10. 11. consultarea si participarea publicului 3 .

Tabel 8. statiilor de epurare. Tabel 6. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 4. Tabel 6.13.3.1.9. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational . Tabel 3.1. canalizare si epurare ape uzate Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife Tarifele serviciilor de alimentare cu apa si canalizare Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 4 . Tabel 6.8.4. Tabel 6.1.12.3.6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape tranzitorii Elemente. Bazinele/spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se elaboreaza Planurile de management Tipologia cursurilor de apa la nivel national Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Tipologia lacurilor naturale Lacuri naturale care participa la intercalibrare Tipologia lacurilor de acumulare Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare Tipologia apelor tranzitorii si costiere Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Situatia aglomerarilor umane.8. Tabel 8. Tabel 3. Tabel 6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape costiere Elemente.4.7. Tabel 9.1. Tabel 3.4.9. Tabel 3.6.3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational .16.lacuri Elemente. Tabel 8. Tabel 3.1.LISTA TABELE Tabel 2. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 3.5.2.2.1.17. puternic modificate si articiale Indicatori socio-economici generali Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. colectate si epurate Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Emisii de azot si fosfor din surse difuze Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala Zone contaminate cu risc potential ridicat Corpurile de ape subterane in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata Exploatari semnificative de ape subterane Elemente. Tabel 6. Tabel 3.2. Tabel 3.11.7.2.18.rauri Elemente. Tabel 8.14.2. precum si a incarcarilor organice totale. Tabel 3. Tabel 9. Tabel 6. Tabel 3. Tabel 6. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 3.10. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Situatia starii corpurilor de apa subterana Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Familii de masuri de renaturare Corpurile de apa naturale. Tabel 4. Tabel 6.15.5.

3. Tabel 9.4.Tabel 9. Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC 5 .

2. Figura 3. Figura 6.6.8.7. Figura 6. Figura 6.4. Figura 2.2.3 Figura 3. Figura 6.2. Figura 3.4. Figura 6.2. Figura 5. Figura 4.11. Figura 8. Figura 6. Figura 6.6.9. Figura 5. Figura 4. Figura 6. Figura 3.15. Figura 6.1.3.e) si gradul de racordare la sistemele de colectare Aglomerari umane (>2000 l. Figura 6.2. Figura 5.3.7. Figura 6.e) si tipul de statii de epurare Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor Lucrari hidrotehnice Prelevari / restitutii de apa semnificative Corpurile de apa subterana Situatia instituirii zonelor de protectie sanitara pentru captari de apa subterana Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata Reteaua de monitorizare a apelor subterane Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa (rauri) Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) Starea chimica a corpurilor de apa subterana Starea cantitativa a corpurilor de apa subterana Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificarea corpurilor de apa de suprafata Situatia corpurilor de apa de suprafata Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate 6 .5.17. Figura 3.LISTA FIGURI Figura 1.1. Figura 4.3.12.13. Figura 1.3.1. Figura 5.1.10.1. Districtul Hidrografic al Dunarii Structura organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru in domeniul Apei in Romania Bazinele/Spatiile hidrografice pe care se realizeaza Planurile de Management Principalele unitati de relief Utilizarea terenului Categorii de ape Ecoregiuni Tipologia cursurilor de apa.14.1.10. Figura 3.18.4. Figura 6.12. apelor tranzitorii si costiere Tipologia lacurilor Corpurile de apa de suprafata Aglomerari umane (>2000 l. Figura 3. Figura 3. Figura 5. Figura 2. Figura 6.1.5.16.5. Figura 6. Figura 6. Figura 6. Figura 3. Figura 6.8. Figura 3. Figura 3.9.11.2. Figura 6. Figura 2. Figura 3.

5.7. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) Structura principalelor cheltuieli Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania. Figura 8.4.9.11. Figura 9. Figura 8.10.2. Dunare.5 Figura 9. industrie si unitati agrozootehnice Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica Cuantumul contributiilor resursei de suprafata. Figura 8.8.2 Figura 10. Figura 8.3 Figura 10.4 . Figura 8. Figura 9.efluentii de la aglomerari umane din Romania Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la activitatile industriale din Romania Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .7.9.6.3.1.6. Figura 9.4 Figura 9.13. Figura 9. Figura 9. Figura 8. Figura 10. Figura 8. Figura 9.2. Figura 9. Figura 9. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/EEC Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . Figura 9.Figura 8.12. Figura 9.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB Masuri privind reducerea presiunilor datorate alterarilor hidromorfologice din Romania Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterana 7 .8. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse subterane Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala.1. Figura 10.3 Figura 9.

1. Anexa 6.D. Anexa 6.. Situatia transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivelor Europene din domeniul mediului apei si a altor Directive Europene asociate Cerinte ale Directivelor Europene in domeniul calitatii apelor si autoritati responsabile pentru implementare Tipul masurilor de baza si costurile estimate pentru implementarea masurilor de baza in vederea asigurarii infrastructurii de apa si apa uzata pentru aglomerarile umane la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Tipul masurilor si costurile masurilor estimate pentru implementarea cerintelor Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE si Directiva Pasari 79/409/CEE Cuantificarea la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice a reducerii efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerarile umane. Anexa 9. Anexa 9. Anexa 6. Anexa 9.6.1.1.3 Anexa 6.B.7 Sensibilitatea la presiuni a indicilor biotici) Evaluarea starii cantitative si calitative a corpurilor de apa subterana si gradul de confidenta Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate la Dunare Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata Valorile prag si valorile fondului natural pentru corpurile de apa subterana Evaluarea cerintei de apa.5 Anexa 7. Lista autoritatilor competente Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea Planului de Management Corpurile apa subterana in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă si ecosistemele terestre Situatia privind capturile speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa (Anexa 6.C.A.4.3. Anexa 9.3. Anexa 6.1.3. Anexa 10. Anexa 6.1.1.2.A.3. Anexa 5. Anexa 6. Anexa 6.2.1. Anexa 6.1. Anexa 7. Anexa 9.D.2. Anexa 9.1. Anexa 9. Anexa 6.B.F.B.5.3.1.1.2.5.1.4. 6.6.1.1.5 A.E.. Anexa 6.LISTA ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Anexa 4. Anexa 6.1.4.1. Anexa 10.2. Anexa 6.1.1.4.1.D.1.1.4.1.8.1. Anexa 6. Anexa 9. Anexa 6. Anexa 8. Anexa 6.1.10. Anexa 6.1.1.B.9. din activitatile industriale si activitatile agricole Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania Tipuri de masuri si costurile estimate pentru implementarea masurilor suplimentare in domeniul hidromorfologiei aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Masuri suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor direct dependente de apa Masuri suplimentare si costuri estimate pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative in vederea imbunatatirii starii apelor din bazinele/spatile hidrografice din Romania Informatii privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare Corpurile de apa de suprafata pentru care se aplica exceptii 8 Anexa 6.1. Anexa 9.2.C.1.A. Anexa 9.1.1. Tendinte. Anexa 6.1. Anexa 6. Anexa 6.1.1.7.2.1.A.C.C. . Anexa 6. Anexa 6.

Anexa 10.1.Anexa 10. 9 .3. Corpurile de apa subterane pentru care se aplica exceptii Justificarea exceptiilor aplicate corpurilor de apa subterane Rezultatele obtinute in urma colectarii chestionarelor in procesul de consultare a publicului privind elaborarea Planurilor de Management.4 Anexa 12.

Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate ANAR – Adminstratia Nationala “Apele Romane” ANIF .Directii pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală DN .Codul pentru bune conditii agricole si de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions) GNM .Concentraţii maxim admise CMI .Stare ecologica (Ecological Status) EFI – Index European pentru Fauna Piscicola (European Fish Index) EIA . b. UE .Consum Biochimic de Oxigen in 5 zile la 20°C CCO .H.Corine Land Cover CMA .Cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic DCA .Consiliul European (European Council) CEE.Corp de apa artificial CBPA – Codul de bune practici agricole CE.Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns (Driver-Pressure-State-ImpactResponse) DRP .h.Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale ANPM .Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT . Detergenti si Produse de curatenie in Europa (International Association for Soaps.Asociatia Internationala pentru Sapunuri.Hotarare de Guvern GAEC .Corp de apa puternic modificat CAA . .Administratia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare ADP – Administraţia Domeniului Public ANPA – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura ANRSC .Directiva Cadru in domeniul Apei DA – Directii de Apa DADR .Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) B.Proiectul Regional al Dunarii (Danube Regional Project) ECOSTAT.Bazin Hidrografic CAPM ..Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System AISE .Agentia pentru Protectia Mediului ARPM .Drum National DPSIR .Raport de calitate ecologica (Ecological Quality Ratio) EQS .Evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment) EPER – Registrul European al Poluantilor Emisi (European Pollutant Release Register) E-PRTR – Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (European Pollutant Release and Transfer Register) EQR .Abrevieri ACE – Analiza cost-eficienta ACB – Analiza cost-beneficiu AEWS .Garda Nationala de Mediu 10 .Agentia Nationala pentru Protectia Mediului APM .Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU.Comunitatea Economică Europeană CBO5 . EEC .Uniunea Europeana (European Union) EUROSTAT – Portal online pentru Statistica Europeana FEADR – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala HG .Centru International de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (Principal International Alarm Centres) CLC . EC .Consum Chimic de Oxigen CIPA-ROM (PIAC) . Detergents and Maintenance Products) ANAP .

Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor PHARE .N.Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare LM-GIG – Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene (Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group) l. STAS .Index saprob ISPA . .Nivel Normal de Retentie NBL .Valorea fondului natural (natural background level ) NTPA.Modelarea Emisiilor de Nutrienti in Sistemele de Rau (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) MTS – Materii totale in suspensie MS – Ministerul Sanatatii MZB . – locuitor(i) LDRS . GNP .GIS – Sistemul Informational Geografic (Geographic Information System) GW . . Agrochimie si Protectia Mediului .Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda (Programme for Social Transformation of the Netherlands Ministry of Foreign Affairs) MONERIS .Planul National de Gestionare a Deseurilor 11 .milion(e) MAB – Programul Omul si Biosfera (Man and the Biosphere Programme) MATRA .Plan de Management Bazinal PNDR – Planul National de Dezvoltare Rurala PNGD .G.G.Ordin al Guvernului O.Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii PJGD .Sistemul Dunarii Inferioare (Lower Danube River System) MM – Ministerul Mediului MAPDR – Ministerul Agriculturii.Macrozoobentos NNR . IPPC – Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (Integrated Prevention and Pollution Control) IRCM – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” IS .Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic PEB – Potential ecologic bun PIN-MATRA. Padurilor si Dezvoltarii Rurale MAI – Ministerul Administratiei si Internelor mil. – Ordonanta de Urgenta a Guvernului O.U.Bucuresti INCDDD – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunarii” INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor IRCM – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”.Programul International pentru Managementul Naturii pentru Europa Centrala si de Est PIB. . – locuitor(i) echivalent(i) loc.e.Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice PABH .Produs Intern Brut (Gross National Product) PMBH .Directiva Apelor Subterane 2006/118/EC (Groundwater directive) ICPDR – Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (International Commission for the Protection of the Danube River) ICIM – Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICPA – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.Normative tehnice de aplicare a legislatiei O.Organizatii Non-Guvernamentale OSPA .Planul de Management al Bazinului Hidrografic PMDHD .Ape Subterane (Groundwater) GWD .G.Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) PMB .

Valorile prag (threshold values) TVA .spatiu hidrografic SNGD .Evaluare strategica de mediu (Strategic Environmental Assessment) SEB – Stare ecologica buna SEVESO II – Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S. Stiinta si Cultura (United Nations Educational..h.Tipuri de rauri est continentale – intercalibrare (Rivers Eastern Continental) REC – Centrul Regional de Mediu (Regional Environment Center) REFCOND – Conditii de Referinta ROMSILVA. s.Programul de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii SEA .H.POM – Programul de Masuri (Programme of Measures) POP – Programul Operational pentru Pescuit in perioada 2007-2013 POS Mediu – Programul Operational Sectorial pentru Mediu in perioada 2007-2013 PRGD .Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor RAMSAR – Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala (Convention on Wetlands of International Importance) R-E1.Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SCI – Situri de importanta comunitara (Sites of Community Importance) SOR – Societatea Ornitologica din Romania SPA – Arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) SPP – Substante prioritare/substante prioritare periculoase TAIEX – Instrumentul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie (Technical Assistance Information and Exchange Instrument) TV .Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala (Special preAccession Programme for Agriculture and Rural Development SAMTID .Taxa pe Valoarea Adaugata UNESCO – Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie.Valoare Adaugata Bruta VNA – Valoare neta actualizata ZV.Model pentru prognozarea calitatii apei (Water Quality Prognosis Model) WWF – Fondul Mondial pentru Natura (World Wide Fund) 12 . ZVN – Zona vulnerabila la nitrati WAQ .R-E2 .Global Environment Facility) QUAL 2K – Model pentru Simularea calitatii apelor curgatoare (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) VAB . RNP – Regia Nationala a Padurilor SAC – Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) SAPARD .. Scientific and Cultural Organisation) UNDP-GEF – Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite – Facilitatea Globala de Mediu (United Nations Development Program .

Ca infrastructura de baza a economiei. unitara. Directiva Cadru in domeniul apei fundamenteaza o noua strategie si politica in domeniul gospodaririi apelor. . politica in domeniul apei trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata. reprezentand obiectivul DCA ce trebuie realizat pana in 2015. avand ca obiectiv principal atingerea unei „stari bune” a apelor de suprafata si subterane. . . pentru care se defineste „potentialul ecologic bun”. managementul apelor trebuie sa ofere solutii pentru asigurarea in prezent si in viitor a necesarului de apa al populatiei si economiei. . . prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare in economia apei si pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodarire durabila. .realizarea analizei economice asupra utilizarii apei luand in considerare principiul recuperarii costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor si serviciilor de apa. Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice.definirea unei „stari bune a apelor”.definirea a 5 clase de calitate a apelor tinand seama in primul rand de elementele biologice. echilibrata si complexa a resurselor de apa. operational si de investigare in conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordarii ecosistemice. .1.elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. precum si standardele de calitate a mediului. pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apa dulce. atat pentru cele de suprafata cat si pentru cele subterane.stabilirea unui registru al zonelor protejate localizate la nivelul bazinului hidrografic.stabilirea unei retele de monitoring care sa asigure o imagine de ansamblu si de detaliu a starii apelor. urmarind noi elemente: . Planul de management bazinal este in stransa corelatie cu dezvoltarea socio-economica si prezinta punctul de plecare pentru masurile aferente activitatilor antropice. integrand si cerintele deja existente pentru implementarea celorlalte Directive din domeniul apelor. cu exceptia corpurilor puternic modificate si artificiale. . Romania trebuie sa realizeze aceste obiective prin stabilirea si implementarea programelor de masuri. referitor la prevenirea si controlul poluarii. . . precum si stabilirea programelor de monitoring de supraveghere.definirea „conditiilor de referinta” pentru apele de suprafata. folosind controlul poluarii la sursa prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor. De asemenea. cand a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. cat si calitativ.stabilirea obiectivelor de mediu.definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apa puternic modificate”. precum si de la principiile gospodaririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafata si subterane.prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane. atat din punct de vedere cantitativ. In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul 913/2001.luarea unor masuri de reducere progresiva a poluarii apei cu substante prioritare care prezinta un important factor de risc pentru mediul acvatic si oprirea treptata a evacuarilor. inclusiv masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteaza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic. emisiilor si pierderilor substantelor prioritar periculoase. Administratia Nationala „Apele 13 .conceptul de reabilitare al resurselor de apa. INTRODUCERE Directiva Cadru in domeniul Apei (DCA) a fost adoptata de catre Parlamentul European in 23 octombrie 2000 si a fost pusa in aplicare incepand cu data de 22 decembrie 2000. . Obiectivul central al Directivei Cadru in domeniul Apei este acela de a obtine o „stare buna” pentru toate corpurile de apa.

Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel international (Tisa. Partea B: .lacurile cu suprafete > 10 km2. . exista iniative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internationale cum ar fi Prut si Delta Dunarii impreuna cu Republica Moldova si Ucraina. Romania contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin. 14 . Ministerul Mediului impreuna cu Administratia Nationala „Apele Romane” au fost desemnate. Astfel. Romania. In acest scop statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din trei parti: Partea A : . contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii (Figura 1. . insa procesul de elaborare nu a inceput inca. iar in cadrul Institulului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.Romane” elaboreaza Schemele Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic si Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. In acest scop.1). . iar daca sunt localizate intr-un district international. Partea B De asemenea. . . la nivelul fiecarei Directii de Apa s-a infiintat un compartiment pentru elaborarea Planului de management bazinal. autoritati competente pentru implementarea Directivei Cadru Apa in Romania.cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2 . la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost creat Departamentul Planuri de Management.cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2 . .Dunarea.Planul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la: .acvifere transfrontaliere cu suprafata > 1000 km2. referindu-se la: . In anexa 1 si 2 se prezinta lista autoritatilor competente pentru elaborarea planurilor de management.11) Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este elaborata de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea cu contributia tarilor dunarene si va fi aprobata de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care va avea loc in luna februarie 2010. Delta Dunarii) Partea C: . Prut. apartinand Administratiei Nationale „Apele Romane” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. 13 al Directivei Cadru Apa.acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km2.Planurile nationale de management ale tarilor dunarene. Asa cum s-a precizat mai sus. componenta de gospodarire cantitativa a resurselor de apa din cadrul Schemelor Directoare. statele membre trebuie sa realizeze un plan de management pentru fiecare district hidrografic. componenta de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv interdisciplinar care sa colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic. trebuie sa asigure coordonarea pentru producerea unui singur plan de management. inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al raului Tisa sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). Conform art. componenta cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. Delta si apele costiere. precum si lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea acestui plan. ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere. Sava. fiind localizata in bazinul Dunarii.Planurile de management la nivel de sub .lacurile cu suprafete > 100 km2.bazine nationale (in cazul Romaniei .

12. atat in anul 2008. inclusiv masurile care vor fi luate pentru asigurarea consultarii.2000. obiectivele de mediu. Din 22 decembrie 2008 pana in 10 noiembrie 2009. Se precizeaza ca nivelul de detaliu creste de la partea A (internationala) la partea C (subbazine nationale). cele 11 Planuri de Management bazinale au fost avizate de catre Comitetele de Bazin. pentru analiza evolutiei in timp a unor parametrii caracteristici.2008 si ulterior la fiecare 6 ani. Se mentioneaza ca principalele probleme.proiectul planului de management pe bazin hidrografic. utilizatorii de apa. De asemenea. Aceste date au fost furnizate. Ministerul Mediului si alte ministere. . autoritatile locale si judetene.sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”. de Administratia Nationala “Apele Romane” si Directiile de Ape. pana la 22. La nivel bilateral. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. In concordanta cu cerintele Directivei Cadru Apa. in conformitate cu Legea Apelor si HG 1212/29. 2007 si ulterior la fiecare 6 ani. Planul National de Management este publicat pe website-ul Administratiei Nationale „Apele Romane”. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. 2006 si ulterior la fiecare 6 ani. analiza economica si exceptiile de la obiectivele de mediu. astfel. cat si in anul 2009. in special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafata si subterane. beneficiarii serviciilor publice de gospodarire a apelor si a organizatiilor neguvernamentale locale cu profil de protectie a mediului. specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul cu privire la urmatoarele etape referitoare la: .2). in 22 decembrie 2009. s-a infiintat un Comitet de Bazin (Figura 1.11.12. Planul National si Planurile sub-bazinelor contin informatii aditionale/complementare. La nivelul fiecarui bazin hidrografic. precum si masurile aferente stabilite la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii ce sunt prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii (partea A) au fost preluate si integrate la nivel national. Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarire a apelor cu organele administratiei publice locale. 15 . au fost organizate intalniri cu tarile vecine (Ungaria. pana la 22. Acest comitet isi propune respectarea si aplicarea principiilor gospodaririi durabile a resurselor de apa si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. In cazurile in care s-au utilizat date pe o perioada mai indelungata de timp. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie.12. Institutul National de Statistica. zone protejate. proiectele celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile Administratiei Nationale „Apele Romane” si ale Directiilor de Ape in vederea asigurarii informarii si consultarii publicului. avand ca obiectiv armonizarea abordarilor si datelor pentru corpurile de apa frontaliere si transfrontaliere. acest lucru este mentionat specific in capitolul respectiv. programele de masuri.Partea B (nationala) .calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. Agentiile de Protectia Mediului. . obiectivele de management. utilizatorii din bazinul respectiv. Datele si informatiile care au fost utilizate in elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii. in principal. Bulgaria si Serbia). starea apelor.Planul National de Management al Apelor din Romania reprezinta sinteza celor 11 Planuri de Management elaborate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.

1 9.365 locuitori si se afla in proportie de 97. este colectorul şi emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte. PREZENTAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE Romania are o suprafata de 238.3. iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati. Apele costiere româneşti sunt delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită de 9 puncte conform Legii nr. Bazinele / spatiile hidrografice pe care s-au elaborat Planurile de Management sunt: Somes – Tisa. Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii a unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat. 3. Delta Dunarii. 4. Arges – Vedea. formand astfel Districtul Hidrografic al Dunarii in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa 2000/60/EC. 9. Fluviul Dunărea. al cărui parcurs pe teritoriul României este de 37. Gospodărirea apelor în România are o lungă tradiţie. Prut. 5.7% din lungimea sa.840 m3/loc. in bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu suprafaţă de circa 5. 11. Crisuri.1. crt. 2.1 10. Buzau-Ialomita. Olt.an şi. respectiv 232.4 6.3 11. 17/1990 modificată prin Legea 36/2002.198 Km2). Siret.9 8.391 Km2 si o populatie de 21.2). Apele costiere româneşti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunării deoarece starea apelor şi morfologia ţărmului sunt influenţate substanţial de Dunăre.1. afectând calitatea apelor Deltei Dunării. din acest punct de vedere. 6.0 10. Dunare. România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de 78. 1. Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României.584.905 km. România are o resursă specifică din râurile interioare de 1. De asemeni. Utilizarea terenului este ilustrata in Figura 2.4% in bazinul Dunarii. iar râurile Tisa. ocupă locul 13 în Europa.4% din suprafaţa României. 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii (Figura 2. Dobrogea (inclusiv apele costiere) – tabel 2.9 7.1 11.193 Km2. SH Dobrogea + 8. Figura 2. 97. Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 miliarde m3 . temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati. Bazinele/Spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se realizeaza Planurile de Management 16 . 7. Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti.7 7. Nr. dar şi zona costieră a Mării Negre. Climatul este temperat continental. Banat.2.1. Mures.0 ape costiere Tabel 2. ceea ce reprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea.5 Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Ialomita Buzau Siret Prut Dunare. Delta Dunarii. este inclusă in bazinul hidrografic al Dunării. Jiu. gospodărirea pe bazine hidrografice realizandu-se din anul 1956. Bazin/Spatiu hidrografic % din suprafata totala 9. 8. ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia. 10.

geologie predominant silicioasa. brun-roscate de padure in zona de podis sau dealuri înalte). datorita faptului ca la data publicarii sale (22.  ape costiere .12. ce reprezinta cca. 3. Vegetatia cuprinde etajele padurilor de foioase si conifere precum si pasunile alpine si subalpine.2000) nici o tara limitrofa a Marii Negre nu era Stat Membru al Uniunii Europene. Ca parte componenta a ecoregiunii Muntii Carpati.1 Categorii de ape de suprafata In Romania exista urmatoarele categorii de ape :  rauri (naturale. pentru a delimita bazinele hidrografice ale caror cursuri de apa sunt situate in regiunea de dealuri joase.2. puternic modificate si artificiale) – 78.571. la nivel national au fost delimitate 4 ecoregiuni: Ecoregiunea Muntii Carpati . avand in vedere faptul ca apele costiere ale Marii Negre. a aparut necesitatea infiintarii unui Grup Geografic de Intercalibrare pentru Marea Neagra. ce reprezinta cca. Deltei Dunarii. Ecoregiunea Pontica se caracterizeaza printr-un relief usor ondulatin partea de N. o rauri nepermanente – 23. cu relief viguros si pante abrupte. Pontica si Campia de Est intersecteaza cursurile de apa importante care provin din zona montana la altitudinea de 200-250m. Ecoregiuni.5 km2. soluri cernoziomice.116 cu suprafata mai mare de 0. soluri cernoziomice. Solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri primare pe pajistile alpine. in Anexa XI a Directivei Cadru Apa nu este identificata o ecoregiune specifica. este alcatuita din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare. brun-acide montane de padure -intre 800-1800 m altitudine. zone limitate cu paduri de foioase. paduri de foioase si zone agricole.) Ecoregiunea Muntii Carpati cu altitudini depasind 2000m in partea de E. 17 . calcarul fiind slab reprezentat in zonele de S si SE. 70 % din totalul cursurilor de apa. din cadrul acestui grup facand parte Romania si Bulgaria. Grupul Geografic de Intercalibrare Marea Neagra si-a inceput activitatea in anul 2004.8 km2 (116 km). In consecinta.  acumulari .242 cu suprafata mai mare de 0.10. In cazul apelor tranzitorii si costiere. Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizeaza prin geologie predominant silicioasa. din care: o rauri permanente – 55. 30 % din totalul cursurilor de apa. pe baza caracteristicilor ecologice si a distributiei geografice a faunei acvatice. Categoriile de apa de suprafata sunt ilustrate in Figura 3.2. iar intre cursurile principale limita ecoregiunilor urca pana la altitudinea de 400-500m. V al Planului de Management al fluviului Dunarea. Ecoregiunea Pontica -12 si Ecoregiunea Campia de Est -16 (Figura 3. dintre care 54 % sunt in Delta Dunarii. soluri cernoziomice si nisipoase precum si vegetatie de silvostepa si paduri de foioase. a fost definita subecoregiunea Podisul Transilvaniei (S10) situata in domeniul de altitudine 200500m.1. prezinta o serie de particularitati (mentionate in cap.  lacuri naturale .5 km2.905 km. geologie silicioasa. CARACTERIZAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE 3.535 km. cu o uşoară înclinare de la SE spre NV. Ecoregiunea Campia Ungara este compusa din fasii inalte discontinue si campii joase de divagare. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere).37 km2 (128 km ape tranzitorii marine). Ecoregiunea Campia Ungara -11.370 km.  ape tranzitorii – 781. Limitele ecoregiunilor Campia Ungara. tipologie si conditii de referinta Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa in Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei (Ilies 1978).3.

mediu (3-30 l/s/km2) . mic (<0. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s. 18 .  suprafata bazinului de receptie -optionali – care conduc la diferentieri mai detaliate:  structura litologica a patului albiei. respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2).km2).  panta medie a cursului de apa Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m. Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin urmatoarele categorii: mare (>30 l/s/km2).  debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%.1 Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa. mari >80C. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. Caracteristicile climatice au fost diferentiate prin precipitatiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. s-au utilizat urmatorii parametri: -obligatorii – care conduc la primele diferentieri:  ecoregiunea.005 mm). Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului. calcaroase si organice. pietriş (D = 2 – 70 mm). argila (D < 0.3. In cazul cursurilor de apa.km2). care definesc principalele unităţi de relief: câmpii.km2). zone piemontane şi munţi. cu subtipuri diferentiate in functie de geologie. zona lipanului. mic (< 3 l/s/km2 ). bolovăniş (D = 70 – 200 mm).  caracteristicile geologice.3 – 2 l/s. 200-500m. factori presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunitatile biologice (relatie de tip cauzaefect)  Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor biologice (relatie de tip efect-cauza) prin care se urmareste o verificare biologica a tipologiei abiotice  Suprapunerea celor doua abordari pentru definirea finala a tipurilor de corpuri de apa Pentru caracterizarea tipologica abiotica a cursurilor de apa din Romania. zona scobarului si a cleanului.  debitul specific mediu multianual.005 mm). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2). nisip (D = 0.  altitudinea bazinului.3l/s. medii 0-80C. cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2).tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici. medii 500-800 mm/an si abundente >800 mm/an si prin temperaturi medii multianuale : mici <00C. avand la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). zona mrenei si zona crapului) au condus la definirea la nivel national a tipurilor abiotice de cursuri de apa. Analiza datelor si informatiilor mai sus mentionate si corelarea acestora cu tipurile de ihtiofauna potenţiala definite de academicianul Banarescu in 1964 (zona pastravului. dealuri şi podişuri.05 – 0. mediu (0. mâl (D = 0. Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: blocuri (D > 200 mm).2.  caracteristicile climatice: precipitatiile medii multianuale si temperatura medie multianuala. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2).05 – 2 mm). >500m. clasificarea tipologica se realizeaza in urmatoarele etape:  Abordarea top-down . corpurile de apa dintr-un bazin sau district hidrografic sa fie diferentiate după tipul lor.

Masurile de protectie impotriva inundatiilor sa aiba influenta minora. Resturile lemnoase sa nu fie inlaturate.Reactualizarea tipologiei cursurilor de apa In etapa actuala. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. RO15). Prezentarea sintetica a tipurilor si sub-tipurilor la nivel national este cuprinsa in Tabel 3. in sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile. Sintetizarea. completata cu date din literatura de specialitate.3.. functie de altitudine. constand in selectarea sectiunilor de referinta sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa.3 (i)) prevede stabilirea conditiilor de referinta pe baza elementelor hidromorfologice. care sa conduca la diferentiera detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. . RO14. conducand la definirea a 20 tipuri de cursuri de apa. Sa nu existe obstacole in calea migratiei organismelor sau a transportului sedimentelor. In cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apa prin investigarea si analiza altor elemente biologice. corespunzand unor situatii din prezent sau din trecut. Conditiile de referinta reprezinta valorile elementelor biologice. este posibil ca tipurile sa fie sintetizate in continuare. utilizarii terenului sau silviculturii trebuie sa fie pe cat posibil reduse. Patul albiei sau al malurilor sa nu fie fixat. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apa). iar in unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulata „expert judgement” (experienta expertului). numarul tipurilor fiind in acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare in cadrul unor tipuri. fizico-chimice neperturbate sau cu influente antropice minime. informatii din literatura de specialitate si parerea expertului. Definirea conditiilor de referinta s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. In privinta cursurilor de apa nepermanente reprezentate de acele cursuri de apa caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. RO13.1. Avand in vedere diversitatea si heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceasta categorie. specifice fiecarui tip de corp de apa. Conditii de referinta pentru rauri Directiva Cadru (Anexa II 1. tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. este necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata. Definirea conditiilor de referinta pentru Dunare s-a bazat pe datele istorice (din anii 1910. au fost mentinute cele 4 tipuri definite in etapa anterioara. pe masura ce datele vor fi disponibile pe o perioada de timp relevanta. Incadrarea pe tipuri a cursurilor de apa cu suprafete mai mari de 10 km2 identificate la nivel national este prezentata in Figura 3. Cursuri de apa si habitate Sectiunile de referinta trebuie sa fie acoperite cu vegetatie naturala sau cu paduri neexploatate. 1950-1960). iar la nivel bazinal in Tabel 3. care sunt in concordanta cu cele recomandate de Ghidul REFCOND si Raportul 2004 al Districtului International al Dunarii: Utilizarea terenului in bazinul de receptie Influentele urbanizarii. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor respective. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. hidromorfologice. fizico-chimice si biologice.2. 19 . Sectiunile de referinta au fost selectate pe baza urmatoarelor crite rii specifice.

16 12 >10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-siliceoasa b-calcaroasa c-organica nisip.2-2 <0. argila 1-3 1-30 >500 200500 200500 <200 600-800 500-700 7-9 8-10 3-20 1-5 0.2-2 0. mal nisip.calcaroasa blocuri.Tipologia cursurilor de apa la nivel national l / s Tipul / k biocenotic m potential 2 – Suprafata Structura litologica Geologia Curs de apa situat in zona montana. pietris. mal. pietris pietris.12. bolovanis nisip.1.5 Clean Scobar Clean RO05 RO06. pietris nisip. argila maloasa.5-20 <8 500-700 400-600 8-10 9-11 3-15 <3 0.10-a 11. piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte cu specii endemice Sector de curs de apa situat in depresiuni intramontane Curs de apa situat in zona de dealuri sau de podisuri Sector de curs de apa situat in zona de dealuri si de podisuri Curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa situat in zona de campie RO01 10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b. 16 10. pietris nisip.Tabel 3.12. bolovanis 20-200 >500 600-1400 -2+9 >5 >0. bolovanis. 11.4 Clean 20 fauna piscicola mdMN Precipi- Tempe- Tip Simbol Ecore-giunea P a r a m e t r i mm/an l/s/km2 Altitu- ratura Panta dinea q95% tatii km2 ‰ C 0 q .calcaroasa c-organica <1 <200 400-500 9-11 1-3 0. RO06* 100010000 10-2000 0.3 Scobar Mreana Clean Biban Crap RO07 11 1000-3000 a-silicioasa b.5 Pastrav Lipan Clean Lipan Scobar **Romanichthys valsanicola RO02 10 100010000 3-20 >500 600-800 7-9 5-20 1-3 RO02* RO03 RO04 10 10-a.01-0.2-0.

bolovanis nisip. mal nisip.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.2-0.16 11 12.5 crap** crap** Crap*** Scrumbie Dunare Cursuri de apa influentate calitativ de cauze naturale si cursuri de apa temporare Cursuri de apa influentate din punct de vedere calitativ de cauze naturale Curs de apa nepermanent situat in zona montana RO16 10-1000 RO17 10-1000 silicioasa blocuri.16 Fluviul Dunarea-Cazane Fluviul DunareaCazane-Calarasi Fluviul Dunarea-Calarasi-Isaccea Delta Dunarii RO08 RO08* 12 1000-5000 a-silicioasa b.16 12 1000-5000 >3000 >5000 >3000 >5000 570. pietris.05-1 Clean Scobar Mreana Clean Mreana. argila nisip.1-1 0.5 .Sector de curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie Sector de curs de apa situat in zona de campie F>3000 km2 . argila.5 .300 a-silicioasa b.650 805.ECO 11 F>5000 km2 .000698. pietris nisip.16 Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie F>3000 km2 .01 500-600 400-500 400-500 9-11 9-11 >11 8 7 2 1.850 574.4 Clean Biban RO09 RO10 RO10* RO11 RO11* RO12 16 11 12.000 698. mal.05 0.ECO 12.calcaroasa c-organica nisip. Crap <1 <200 400-600 9-11 2-10 0.900574. argila nisip.4 0. mal. mal <2 0.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.ECO 11 F>5000 km2 .5 <200 400-600 9-11 1-3 0.ECO 12. argila nisip.calcaroasa c-organica calcaroasa nisip.07 100200 5-70 5 <5 600-800 8-10 9 3 Crap RO13 RO14 RO15 12 12 12 silicioasa silicioasa organica 0.2-0. mal 0.04 <0. bolovanis. pietris 20-150 >800 700-1100 -2+8 2-16 0 21 .5 <200 <200 400-600 400-600 9-11 9-11 1-3 2-10 0.00780.

RO20. RO06. RO06. RO06. somn. RO11. RO05. RO10. RO12. RO04. pietris pietris. RO10. RO03. RO06. RO20. * * cega. platica. RO10. RO19. RO06. RO03. RO02. RO01. Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal 22 . RO04. RO02. RO11. RO06. RO02.5-7 0 RO20 10-2000 a-silicioasa b-calcaroasa <8 400-500 9-11 <2 0 * * tipurile respective se caracterizeaza prin inexistenta faunei piscicole in conditii naturale Specii de pesti prezente : Tabel 3. RO04. RO10. RO10. RO20. RO20. RO18. morun. RO06. RO11. RO01. somn. RO05.2. RO01. RO04. RO11. RO01. RO18. RO03. caras. RO09. RO04. RO06. RO05. RO19. mal 25-45 500800 200500 <200 600-800 7-9 5-17 0 RO19 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa 5-30 450-550 8-10 1. RO07. RO08*. RO15. salau. RO19. RO14. RO05. RO17. RO05. pastruga. RO11. RO04. lin. RO07. RO03.nisip. RO19. RO05. RO17. RO03. RO08. RO06. RO13. mal nisip. RO20. RO19. RO11. RO11. RO16. RO16. RO19. RO18. cega Spaţiul hidrografic/ bazinul hidrografic SOMEŞ-TISA CRIŞURI MUREŞ BANAT JIU OLT ARGEŞ-VEDEA BUZĂU-IALOMIŢA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL Nr. RO16. RO20 RO06*. RO19. RO11. RO04. RO01. salau. avat. RO18. RO01. RO05. RO20. RO19. scrumbia de Dunare. RO04.2. RO07.Curs de apa nepermanent situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri Curs de apa nepermanent situat in zona de campie RO18 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa bolovanis. avat. RO05. morun. mreana TIPOLOGIA CURSURILOR DE APA LA NIVEL BAZINAL ** * pastruga. RO11. RO18. RO20 Tabel 3. nisetru. RO04. RO18. RO16. RO10. RO02. RO02. RO01. RO05. RO10. RO17. RO20. RO16. RO06. RO02. nisetru. RO10. platica. RO16. RO17. RO19. RO01. RO19. RO11. tipuri cursuri de apă 13 11 13 11 10 14 9 10 12 7 7 Tipuri cursuri de apă RO01. RO20 RO04. RO08. RO10. RO20.

Sectiunile de referinta selectate acopera variabilitatea temporala si spatiala ce se manifesta in cadrul tipului respectiv. S-a realizat o selectie a siturilor . Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Pentru definirea valorilor caracteristice conditiilor de referinta in cazul raurilor au fost analizate datele de macronevertebrate. Utilizarea in scop recreational Fara utilizare intensiva in scop recreational. Sa nu existe surse de poluare difuza.. Spaţiul hidrografic/ Nr. punandu-se totodata bazele unei retele de sectiuni de monitoring incluse in programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. hidromorfologice si fizico-chimice.Vegetatia malurilor si a zonelor inundabile Vegetatia de maluri si cea a zonei inundabile permite migratia laterala. fitoplancton. derivatiilor. Sa nu se manifeste acidifierea. Sa nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienti. fiind corelate cu informatiile privind ihtiofauna potentiala (stabilita de academicianul P. cea mai bună secţiune Bazinul hidrografic referinţă disponibilă SOMEŞ-TISA 8 10 CRIŞURI 13 3 MUREŞ 14 13 BANAT 10 7 JIU 18 5 OLT 18 6 ARGEŞ-VEDEA 9 3 BUZĂU-IALOMIŢA 4 5 SIRET 12 5 PRUT 5 DOBROGEA-LITORAL 1 Tabel 3. Banarescu) avand in vedere reprezentativitatea elementelor biologice.3. Regimul hidrologic al cursurilor de apa sa nu fie alterat sau sa aiba modificari minore Regimul hidrologic sa nu fie perturbat din cauza prelevarilor. La nivel national au fost selectate un numar de 107 sectiuni de referinta si 62 sectiuni din categoria cele mai bune sectiuni disponibile.3. precum si disponibilitatea datelor. distributia la nivel bazinal fiind prezentata in Tabel 3. Criterii fizico-chimice Sa nu existe surse punctiforme de poluare organica. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere sa nu fie perturbat. Sa nu existe alterari ale regimului termic. alcalinizarea si salinizarea. evacuarilor in unde pulsatorii. 23 . secţiuni de Nr.

Tipurile care au fost intercalibrate si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabel 3.buna. fiind utilizata numai pentru a furniza informatii suplimentare in evaluarea starii pe baza celorlalte elemente biologice. R-E2 si R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de tarile care au corespuns cerintelor exercitiului (Austria. Documentul mentionat este prezentat pe website-urile: http://eurlex. Romania nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea data. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. un numar de 14 sectiuni (apartinand la 14 corpuri de apa. respectiv buna-moderata.in cadrul Grupului Eastern Continental. Participarea Romaniei la exercitiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTML http://eurlex. iar pentru fitoplancton.4.eu/LexUriServ/LexUriServ.1.E1.A Pentru tipurile RO01-RO05 comunitatea fitoplanctonica nu este reprezentativa in stabilirea conditiilor de referinta si a starii ecologice.europa. R. Rezultatele intercalibrarii au fost prezentate in Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC.1. pentru tipurile R. In anul 2005. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara.E2 si R. 7 corpuri de apa pentru starea foarte buna/buna si 7 corpuri de apa pentru starea buna/moderata) din 8 spatii/bazine hidrografice au participat la Exercitiul European de Intercalibrare . fiind incluse in Registrul european al intercalibrarii. Elementul biologic de calitate inclus in aceasta etapa a intercalibrarii a fost macrozoobentosul.Pentru analiza comunitatilor de macronevertebrate si fitoplancton s-a folosit abordarea multimetrica. functie de tipul de informatie oferit de acestia.europa. in anexa 6.B. Pentru macronevertebratele bentice. Avand in vedere ca la data realizarii primei faze a exercitiului european de intercalibrare. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor si de a contribui la validarea conditiilor de referinta. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. metodele de prelevare si sistemul de clasificare al starii apelor in Romania nu erau in conformitate deplina cu cerintele Directivei Cadru Apa.E4.Rauri.1. reprezentata de utilizarea mai multor indecsi. rezultatele intercalibrarii tipurilor comune R-E1.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF 24 . Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent.1. Slovacia).rauri Scopul Intercalibrarilor internationale este de a stabili cat mai exact limitele intre starile ecologice foarte buna . valorile de referinta ale indecsilor care intra in alcatuirea indicelui multimetric sunt prezentate in anexa 6.

Ungaria. . valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru macronevertebrate fiind raportate pentru un numar de 72 corpuri de apa-rauri. altitudine medie Zona de campie. altitudine mica Zona de campie. in cadrul procesului de intercalibrare.4.2. Ungaria.si un corp de apa –lac natural. mica (3-15 m) si mare (> 15 m).geologia bazinului de receptie al lacului: calcaroasa.altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m). De asemenea. Romania participa la faza a IIa a exercitiului de intercalibrare europeana. fiind reprezentati de : . cu un numar de 109 sectiuni apartinand urmatoarelor tipuri: RO01. fitobentos. Romania participa in cadrul grupului “Danube” cu un numar de 143 de sectiuni. Croatia. Austria. RO10. De asemenea in anul 2009. RO10*. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale Tipologia abiotica a lacurilor naturale Parametrii utilizati pentru clasificarea tipologica a lacurilor naturale sunt indicati in Anexa II a Directivei Cadru Apa. Romania a participat la exercitiul de raportare catre Agentia Europeana de Mediu. 3. Cehia. RO05. . Cehia. Slovacia Slovenia. silicioasa sau organica (meq/l).adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m).pietris R-E2 RO10 RO15 RO06 RO06 11 si 12 100-1000 <200 mixta Nisip R-E4 RO09 RO14 RO04 RO04 11 si 12 100-1000 200-500 mixta Nisip si pietris Tabel 3.2. zona de deal si de podis (200800 m).grupul Eastern Continental largit. alaturi de Bulgaria. RO13 si RO14. alaturi de Bulgaria. suprafata bazinului mica spre medie. suprafata bazinului medie. zona de campie (< 200 m).Tipul (cf GIG) R-E1 Tipul abiotic anterior RO 02 Tipul abiotic actual RO 01 Caracterizare ( cf GIG) Carpatii. RO06. La acest exercitiu Romania va aplica metodele de evaluare a calitatii apelor conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa. Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Incepand cu anul 2008. altitudine medie Ecoregiune 10 Suprafata (km2) 10-1000 Altitudine (m) 500-800 Geologie silicioasa Substrat Bolovanis . Slovacia si Austria in vederea testarii Metodei EFI + de evaluare a calitatii apei pe baza ihtiofaunei. RO12. 25 . suprafata bazinului medie. cu date privind comunitatile de fitoplancton. macronevertebrate bentice si macrofite acvatice.

5 km2. medie zona de campie. medie Ecoregiune 12.Tipologia lacurilor naturale Nume tip ROLN01 Caracterizare lac zona de campie. La nivel national s-a optat pentru utilizarea parametrului alcalinitate. foarte mica. din cauza motivelor prezentate mai sus. siliciu. la nivel national au fost definite 18 tipuri de lacuri naturale prezentate in Tabel 3. mica zona de campie.5. reprezinta o completare si verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. macronevertebratele. adanc. Tabel 3.4. După prelucrarea si analizarea datelor.5. supr. s-au considerat doua clase de suprafata: mai mici de 0. ihtiofauna. foarte mica.5 km2. 16 Altitudin Adancime e medie < 200 <3 Geologi e siliciu Categorie suprafata S SS ROLN02 12 < 200 <3 siliciu M ROLN03 12 < 200 <3 calcar S ROLN04 12 < 200 <3 calcar M 26 . fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit in stabilirea tipologiei. supr. Analiza rezultatelor prelevarilor de apa din lacuri la nivel national a aratat ca nu exista intotdeauna o relatie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul de receptie. siliciu.Alcalinitatea si/sau concentratia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia calcaroasa si silicioasa) . Acesta este un proces care urmeaza a fi finalizat in etapele urmatoare.5 km2. in procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reala a zonei. Avand in vedere numarul mare de lacuri naturale sub 0. foarte mica. Astfel. Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesara prelucrarea datelor de monitoring. suprafetelor mari de teren amenajat agricol sau influentei unor surse de poluare. fiind investigate din elementele de calitate recomandate: fitoplanctonul. si Figura 3. acolo unde natura substratului a fost evidenta. calcar. Pentru a descrie influenta naturii substratului asupra corpului de apa. adanc. calcar. supr.Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba). . adanc.5 km2 si mai mari de 0.Geologia bazinului de receptie este considerata unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. mica zona de campie. adanc. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazeaza pe investigarea comunitatilor biologice. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . supr.Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline. foarte mica. Valoarea limita minima pentru criteriul de suprafata a lacului stabilita de Directiva Cadru este de 0. Aplicand principiul ierarhizarii elementelor biologice in functie de reprezentivitatea lor.

siliciu si calcar terapeutice ROLN15 zona de deal si podis. foarte mica. adanc. siliciu. mica. mare ROLN06 zona de campie. medie ROLN14T zona de campie. foarte mica. calcar. turba. supr. foarte mica. adanc. mare ROLN10 zona de campie. supr.15 siliciu M 12 < 200 3-15 calcar M 12 < 200 3-15 calcar L 12 12 < 200 < 200 3 . foarte mica. calcar. turba. siliciu.15 < 3 si 3 . suprafata medie ROLN11 zona de campie. mica. medie ROLN12 zona de campie. supr. mare ROLN07 zona de campie.ROLN05 zona de campie. adancime mica si foarte mica. suprafata mare ROLN13 zona de campie. turba. supr. mica.15 turba siliciu. medie ROLN09 zona de campie. foarte mica. turba. foarte mica. f. calcar. mica ROLN08 zona de campie. adanc. supr. mica ROLN16 zona de deal si 12 < 200 <3 calcar L 12 < 200 <3 calcar XL 12 < 200 <3 turba S 12 < 200 <3 turba M 12 < 200 <3 turba L 12 < 200 3 . f. supr.800 3 – 15 siliciu SS 27 . calcar M M 12 200 – 800 <3 siliciu SS 10 200 . adanc. supr. adanc. adanc. adanc. adanc. adanc. calcar. mica. supr. adanc.

conditiile de referinta reprezinta o stare din prezent sau din trecut corespunzind conditiilor naturale sau cu impact antropic foarte scazut. f. mica zona montana. Denumirea si tipurile lacurilor naturale care vor participa la Exercitiul de Intercalibrare sunt prezentate in Tabel 3. supr. precum si fitobentos. 1. de pe lacurile naturale. la care se adauga pentru morfologia lacului faptul ca alterarile hidromorfologice sa nu influenteze biodiversitatea si functia ecologica. atat de la nivelul sectiunilor incluse in programul national de monitorizare. mica. foarte mica. macronevertebrate bentice. siliciu. Se mentioneaza ca pentru tipurile ROLN07. Finalizarea procesului in anul 2011 va aduce clarificari in ceea ce priveste stabilirea starii ecologica si implicit a conditiilor de referinta pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul national. procesul de definire a conditiilor de referinta specifice tipului sa se imbunatateasca si sa se dezvolte. fiind analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice.1. cat si a celor investigate suplimentar. S-a creat o baza de date utilizind rezultatele monitorizarii efectuate de Directiile de Ape. mica.15 siliciu SS > 800 <3 siliciu SS Conditii de referinta pentru lacurile naturale Potrivit recomandarilor Ghidului REFCOND 2. f. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare – lacuri naturale In anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul Estcontinental. mica zona montana. macrofite si pesti vor fi disponibile.1. supr. Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica . Criteriile pentru selectarea sectiunilor de referinta pentru lacuri sunt aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul Conditii de referinta pentru rauri. macrofite si pesti pentru care datele istorice si cele de monitoring sunt insuficiente. supr. siliciu.3. hidromorfologice si biologice.6.lacuri naturale sunt prezentate in anexa 6. Anexa V sunt reprezentate de: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa).ROLN17 ROLN18 podis. ROLN08. 10 adanc. 10 adanc. fizico-chimice si biologice. 28 . f. mica > 800 3 .1D. Urmeaza ca pe masura ce datele referitoare la elementele de calitate: microfitobentos. exprimate prin modificari minore ale caracteristicilor fizico-chimice. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea conditiilor de referinta. in care este inclusa si Romania cu 3 lacuri naturale alaturi de Ungaria si Bulgaria. adanc. Elementele biologice de calitate recomandate de Directiva Cadru in sect. siliciu. macrozoobentos.

). zona de campie (< 200 m).15 SILICIU (< 1. . . adanc. Dupa prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare la nivel national. duritate mica Tabel 3.3 Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare Tipologie Adancime medie (m) <3 <6 Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare au fost utilizate urmatoarele criterii: ..7.2.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m). adanc. foarte < 200 mica. mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).0) 29 . Tabel 3. silicioasa sau organica (meq/l). Lacuri naturale care participa la intercalibrare 3. duritate mare EC 3-zona de Lacul Silicios 200-800 <0.0) ROLA03 zona de campie. Snagov foarte putin adanci.Nume Geologie Altitudine Suprafata Alcalinitate lac (m) (km2) (meq/l hCO3) EC 1-zona de Galatui Silicios <200 >0. calcar zona de campie.altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m).4.6.geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa. zona de deal si de podis (200-800 m). .5 >6 campie. mica (3-15 m) si mare (> 15 m). mica.timpul de retentie mic (< 3 zile). Tabel 3. siliciu Altitudi ne < 200 Adancime medie (m) 3 .7. rezultand 14 tipuri de acumulari (Figura 3. siliciu <3 SILICIU (< 1.0) MEDIU ROLA01B MIC ROLA01C MARE ROLA02A MEDIU ROLA02B MIC ROLA02C MARE ROLA03A MEDIU ROLA03B ROLA01 ROLA02 < 200 3 ..5 <3 deal si podis.Tipologia lacurilor de acumulare TIP Caracterizare lac zona de campie. mica. Stiucilor putin adanci. adanc.15 Geologie – Timp de alcalinitate (meq/l) retentie/subtip CALCAR (> 1.

mica. mare. calcar zona montana.0) CALCAR (> 1. siliciu zona montana.1.800 foarte mica.15 CALCAR (> 1.0) MIC ROLA03C MARE ROLA04A MIC ROLA05A MARE ROLA06A MARE ROLA07A MEDIU ROLA07B MIC ROLA07C MARE ROLA08A MEDIU ROLA08B MIC ROLA08C MARE ROLA09A MEDIU ROLA09B MIC ROLA09C MARE ROLA10A MEDIU ROLA10B MIC ROLA10C MEDIU ROLA11B MARE ROLA12A MEDIU ROLA12B MIC ROLA12C MARE ROLA13A MARE ROLA14A ROLA13 ROLA14 zona montana.0) SILICIU (< 1. adanc. adanc.800 3 .0) Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica – lacuri de acumulare. 30 .ROLA04 ROLA05 ROLA06 ROLA07 zona de campie. adanc. adanc. foarte mica. adanc.0) CALCAR (> 1.0) CALCAR (> 1.0) SILICIU (< 1.B.15 SILICIU (< 1. adanc. 200 . siliciu > 800 <3 > 15 CALCAR (> 1.4. adanc. se prezinta in Anexa 6. siliciu 200 – 800 > 15 SILICIU (< 1. mare. adanc.0) ROLA10 zona de deal si podis. mica. siliciu 200 . calcar zona de campie.0) ROLA11 ROLA12 zona de deal si podis. mare.15 > 15 SILICIU (< 1. calcar > 800 > 800 3 . adanc.800 <3 SILICIU (< 1. calcar zona de deal si podis. foarte mica.0) ROLA08 zona de deal si podis. adanc. siliciu 200 . calcar < 200 < 200 200 – 800 200 – 800 <3 > 15 > 15 3 . adanc. mare. mica. mare. siliciu zona de deal si podis.0) ROLA09 zona de deal si podis.

de adancime mare. suprafata mare. pe baza informatiilor disponibile.8. ca fiind caracteristice limitelor dintre clasele de calitate buna si cea moderata (Tabel3.5 L-M7 L-M8 Siriu Paltinu Bezid Sacele Izvorul Muntelui ROLA06 ROLA08 ROLA10 0-800 >15 _ >1 >0. substrat calcar. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. procentaj de Cyanofite din biomasa. Acestea au fost identificate preliminar. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Acumulare. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Nume lac Tip abiotic Altitudine (m) Adancime medie (m) Alcalinitate (meq/l) Suprafata lac (km2) Vidraru Bradisor Colibita ROLA12 ROLA08 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0. Precipitatii medii anuale (mm) si T(°C) Tip Caracterizare cf GIG Acumulare. Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare 31 .8). suprafata mare.Participarea la Exercitiul European de intercalibrare Romania a participat la Exercitiul european de intercalibrare din anul 2005. de adancime mare. In urmatorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a IIa a procesului de Intercalibrare Europeana la care Romania este parte. elementul biologic de calitate inclus in procesul de intercalibrare fiind fitoplanctonul.5 Tabel 3. fiind inclusa in Registrul European al Intercalibrarii cu un numar de 8 lacuri de acumulare. biovolum-mm3/l). Parametri biologici analizati au fost: concentratia de clorofila „a”(µg/l) si fitoplancton (compozitie. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica (buna-moderata) pentru tipurile de lac participante. Rezultatele primei faze a exercitiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului si ale clorofilei „a”. in cadrul grupului LM-GIG. substrat siliciu.

Principalele caracteristici ale tipologiei apelor tranzitorii lacustre si marine sunt prezentate in Tabel 3.1983. Tipologia si conditiile de referinta ale apelor tranzitorii  Tipologia apelor tranzitorii Similar cursurilor de apa si lacurilor.  Zona afectata de maree. s-a fǎcut o trecere în revistǎ a perioadelor istorice. Lucrările hidrotehnice propuse pentru reabilitarea lagunei Sinoe au ca scop creşterea 32 . Prin aplicarea parametrilor respectivi si prin reactualizarea unor date si informatii cu privire la caracteristicile tipologice au fost identificate.4.):  ape tranzitorii lacustre  ape tranzitorii marine. etapa marinǎ.  Compozitia medie a substratului. acest lucru conducand la incadrarea bratelor fluviului Dunarea in categoria apelor dulci. de aproape 2 ori mai mare decât cea înregistratǎ în perioada actualǎ.  Durata de acoperire cu gheata-parametru suplimentar.  Temperatura apei. pe baza parametrilor analizati. fiind evidentiate ecosisteme dulcicole. biodiversitatea fiind în perioada 1966 .3. Conditii de referinta pentru apele tranzitorii În vederea definirii condiţiilor de referinţǎ.  Turbiditatea apei. Organismele s-au caracterizat printr-o mare plasticitate şi rezistenţǎ la factori variabili de mediu.2. pentru cǎ practic laguna Sinoie nu va mai putea reveni niciodata la condiţiile avute de acest acvatoriu în urmǎ cu mai mult de 60 de ani. In acest sens au fost utilizate rezultatele analizelor obtinute in sectiunile de monitorizare situate pe bratele fluviului Dunarea (identificate in etapa anterioara ca ape tranzitorii fluviale).3.9. Definirea tipologiei abiotice a apelor tranzitorii s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in Anexa II a Directivei Cadru. Pentru apele tranzitorii lacustre. lacul Sinoe a fost incadrat in categoria apelor tranzitorii lacustre. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea. in etapa actuala. De asemenea in urma reactualizarii tipologiei categoriilor de apa din Delta Dunarii.  Caracteristicile de amestec ale apelor. caracterizatǎ printr-o biodiversitate ridicatǎ nu poate fi definitǎ ca perioadǎ de referinţǎ.  Viteza curentilor (ape tranzitorii marine) sau viteza apei (ape tranzitorii fluviale). Etapa salmastrǎ s-a caracterizat prin cea mai bogatǎ şi diversificatǎ florǎ şi faunǎ.  Salinitatea. Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii s-a realizat pe baza noilor date de monitoring.  Adancimea. obtinute in perioada 2004 – 2007. urmatoarele tipuri de ape tranzitorii (Figura 3. tipologia apelor tranzitorii este definita pe baza abordarii abiotice/top-down si abordarii biotice/bottom-up.

5 (la gura Dunarii <0.1 Compozitia medie a substratului nisip Temperatura apei 0°C 15-18 Durata de acoperire cu gheata neregulata Apele tranzitorii lacustre Lacul Sinoe RO_TT02 <1 Amestec permanent Tip Simbol Salini tatea % Zona afectata de mare m Adancime a m Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei Compozitia medie a substratului Temperatura apei 0°C Durata de acoperire cu gheata Ecoregiunea Marii Negre Apele tranzitorii marine ChiliaRo_TT03 Periboina 811 neglijabil a <20 moderata Adanc permanent <0.Tip Simbol Salinit atea% Zona afectata de mare m Adancime a <2 Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei <0.02 (in apa tranzitorie marina)) nisip 12-13 neregulata Apele costiere Periboina-Cap Singol Mangalia Ape costiere putin adanci cu substrat nisipos Cap singolVama Veche Ape costiere putin adanci cu substrat mixt RO_CT01 13-16 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0. bolovanis 12-13 neregulata Tabel 3.9.5 <1. Tipologia apelor tranzitorii si costiere 33 .5-1 nisip.5-1 nisip 12-13 neregulata RO_CT02 14-18 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.

 Expunerea la valuri.5.  Compozitia medie a substratului. Pe baza informatiilor suplimentare rezultate din masuratori ale parametrilor fizicochimici si biologici.  Caracteristicile de amestec.1. Definirea tipologiei abiotice a apelor costiere s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in anexa II a Directivei Cadru. perioada salmastrǎ poate fi consideratǎ perioadǎ de referinţǎ pentru laguna Sinoe. 3. tipologia apelor costiere a confirmat tipologia identificata anterior.):  RO_CT01.1.  Zona afectata de maree. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe a elementelor reprezentative pentru categoriile de apa existente.ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama Veche. prin cele doua abordari fundamentale: abordarea top-down si abordarea bottom-up.5 . s-au constatat urmatoarele:  Componenta fitoplanctonica din lacul Mangalia este dominata ca numar de specii de grupele caracteristice ecosistemelor marine (Bacillariophyta si Dinoflagellata).3.parametru suplimentar. Pentru apele tranzitorii marine.  Turbiditatea. intr-un numar de 9 sectiuni de monitorizare. definirea conditiilor de referinta este prezentata in subcap.  Adancimea. cu cele 2 tipuri.2.2. efectuate pentru lacul Mangalia. Reactualizarea tipologiei apelor costiere In etapa actuala. 3.  Durata de acoperire cu gheata .salinitǎţii şi revenirea la caracterul salmastru al lagunei.ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol (inclusiv lacul Managalia). 34 . Aprecierea valorilor de referinţǎ pentru elementele biologice (Anexa 6.Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine.  Salinitatea. Prin aplicarea parametrilor respectivi au fost identificate urmatoarele tipuri de ape costiere (Figura 3.  Viteza curentilor. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea.  Temperatura medie multianuala a apei.  RO_CT02. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine Tipologia apelor costiere Definirea tipologiei apelor costiere s-a realizat de asemenea. In consecinta. chimice şi hidromorfologice propuse în vederea clasificǎrii s-a fǎcut pe baza judecăţii experţilor şi analizei datelor istorice din perioada salmastrǎ (1966 -1977) şi a datelor din literaturǎ corespunzǎtoare acestei perioade.E).

F).Rezultatele obtinute cu privire la caracteristicile bentosului din lacul Mangalia au aratat ca majoritatea speciilor identificate sunt specii marine intalnite frecvent.1. pentru apele costiere. Pentru apele tranzitorii marine din zona Chilia – Periboina s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada 1960-1961 considerată ca perioada de referinta pentru acest element biologic (Anexa 6. in cazul apelor costiere cu tipologia RO-CT01. nu exista ape tranzitorii sau costiere izolate sau locatii nemodificate antropic.1. pe considerentul ca impartirea apelor costiere în RO-CT01 si RO-CT02 s-a facut pe baza substratului. iar comunitatea fitoplanctonica nu depinde de acest substrat.1.  Datele de salinitate si cele biologice evidentiaza un ecosistem tipic marin. Pentru biomasa aprecierea conditiilor de referinta (caracteristice starii ecologice foarte bune) s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970.1.1. RO_CT01.F. Conditii de referinta pentru apele costiere si apele tranzitorii marine Conditiile de referinta au fost definite prin aplicarea unor metode alternative. setul de date folosit corespunde perioadei 1957-1961 considerata perioada de referinta.1. lacul Mangalia a fost incadrat in categoria apelor costiere cu substrat nisipos. avand in vedere faptul ca de-a lungul tarmului romanesc. pe probe prelevate din statiile de monitoring in zona Constanta pentru apele costiere si din statiile de monitoring din zona Sulina-Portita pentru apele tranzitorii marine. cand singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienti. 35  . Principalele caracteristici ale acestor tipuri sunt prezentate in Tabel 3. s-a realizat utilizand date rezultate din analiza probelor din reteaua de statii de monitoring din zona Sulina-Periboina in perioada 1996-2003 prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date obtinut in perioada mentionata.1. Avand in vedere cele prezentate mai sus si luand in calcul si rezultatele analizelor granulometrice. aceste date fiind considerate cele mai reprezentative. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine (Anexele 6.1. la fel ca in toate marile inchise sau apele costiere ale Europei. s-a realizat prin analizarea listei faunei macrobentale identificata in perioada anilor ‚90 (cele mai vechi date disponibile in aceasta zona).E. colectate de două ori pe saptamana pe profilul Constanta / Baia Mamaia.9. Stabilirea conditiilor de referinta pentru macronevretebratele bentice. Pentru parametrul densitate stabilirea valorilor de referinta s-a făcut pe baza datelor din reteaua de statii de monitoring din zonele Sulina-Periboina si Periboina – Vama Veche. S-a constatat ca valorile de referinta pentru parametrii utilizati in evaluarea si clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele doua tipologii de ape costiere. S-au luat in calcul datele obtinute in lunile mai-septembrie. iar pentru apele costiere cu tipologia RO-CT02 s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada anilor „70 -„80 considerată ca perioada de referinta pentru aceasta tipologie (Anexa 6. Pentru apele tranzitorii marine aprecierea valorilor de referinta. pentru biomasa fitoplanctonica.). si 6. Stabilirea valorilor de referinta pentru clorofila a s-a facut luand in considerare datele istorice din perioada 1976-1979.E) s-a intocmit in urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reteaua de statii de monitoring din zonele SulinaPeriboina si Periboina – Vama Veche. cu populatii numeroase si in mediile de mare deschisa.

1986). Directiva Cadru a Apei prevede considerarea starii de calitate ecologica a corpurilor de apa si pe baza faunei piscicole.. respectiv parametrii sedimentologici (nisip.0 m-15..2. conditii de oxigenare. de la adâncimile de 1. In cazul elementelor fizico-chimice generale si poluanti specifici (Anexa 8. Din punct de vedere al elementelor geomorfologice pentru apele tranzitorii marine si costiere. RO_CT01 şi RO_CT02 pentru nutrienti. 1993. a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre. respectiv perioada anilor ‟60 – ‟65 pentru tipologiile RO_TT03. de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab. metale si poluantii specifici sintetici. stabilirea valorilor de fond privind elementele geomorfologice. Datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”.Datele din aceste perioade au reprezentat punctul de plecare pentru estimarea conditiilor de referinta. 1992). 1987.D din Planul de Management al fluviului Dunarea. luand in considerare valorile medii calculate pe datele istorice si valorile din literatura de specialitate impreuna cu judecata expertului.. considerate ca date de referinta pentru apele costiere romanesti cu tipologia RO_CT02 (substrat mixt) reprezinta speciile identificate in sectorul sudic al litoralului romanesc al Marii Negre. in scopul de a asigura corelarea cu definitiile normative din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european.1. Participarea la Exercitiul European de Intercalibrare –ape costiere Elementele biologice fitoplancton si macronevertebrate bentice. salinitate. in perioada anilor 1970-1981. alaturi de judecata expertului.3 D din Planul de Management al fluviului Dunarea. au constituit componenta a exercitiului european de intercalibrare pentru apele costiere desfasurat intre Romania si Bulgaria. Stabilirea valorilor caracteristice starii de referinta pentru fauna piscicola s-a făcut pe baza analizei componentei si densitatii speciilor din perioada 1950-1970 considerata ca perioada de referinta. silt şi argilă) s-a făcut pe baza datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zonele Sulina-Periboina (pentru tipologia RO_TT03 si zonele Periboina – Cap Singol si Cap Singol – Vama Veche (pentru tipologiile RO_CT01 si RO_CT02). spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere) . Deltei Dunarii. Deltei Dunarii. 1994 (analizate la INCDM "Grigore Antipa"). Lista de specii macroalgale. Tinand cont de compozitia taxonomica (specii) si abundenta (densitate) s-au calculat indicii AMBI si M. deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural.AMBI pentru perioadele considerate de referinta.1. pH.0 m din anii 1986. a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zonele Sulina-Periboina si Periboina-Cap Singol analizate (Diaconeasa şi colab. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine. 1988. Pentru apele tranzitorii.1. şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab.2. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere). 1997) precum şi a judecăţii expertului (Anexele 8. 36 . Aprecierea valorilor de referinta s-a făcut.C si 8.

Derularea exercitiului a inceput in anul 2004, prima etapa fiind finalizata in iunie 2007, cand cele doua state participante au raportat Grupului de Lucru ECOSTAT, organizat la nivelul Comisiei Europene, valorile limita dintre clasele de calitate foarte buna/buna si buna/moderata precum si valorile agreate de comun acord pentru EQR-urile celor doua elemente biologice luate in considerare pentru acest exercitiu. Rezultatele finale, agreate de expertii celor doua tari au fost stabilite luand in considerare: biomasa pentru elementul biologic fitoplancton si indicii de diversitate: AMBI, M-AMBI si SHANNON pentru elementul biologic macrozoobentos (Anexa 6.1.1.F), din corpul de apa costiera Eforie Nord-Vama Veche. Acest exercitiu nu este inca finalizat, fiind parcursa numai prima etapa, cea de a doua etapa care vizeaza includerea altor elemente biologice caracteristice apelor costiere: macroalge si angiosperme, urmand a se incheia in anul 2011. Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru fitoplancton si macrozoobentos au fost raportate pentru corpul de apa costiera Eforie Nord – Vama Veche. 3.3. Delimitarea corpurilor de apa In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de apa este deosebit de importanta. Pentru baza:    Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata delimitarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele criterii de categoria de apa de suprafata; tipologia apelor de suprafata; caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.

Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod suplimentar, urmatoarele criterii aditionale:  starea apelor - un element discret de apa de suprafata nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.  zonele protejate In procesul de sub-divizare progresiva a apelor in unitati din ce in ce mai mici, s-a pastrat un echilibru intre limitele zonelor protejate si descrierea corecta a starii apelor, precum si necesitatea evitarii fragmentarii apelor de suprafata intr-un numar prea mare de corpuri de apa.  alterarile hidromorfologice In cazul alterarilor hidromorfologice, criteriile de desemnare preliminara a corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) si a celor candidate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii “Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts” .

37

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezulta din alterarile generate de activitatile umane si (b) impiedica atingerea starii ecologice bune. Corpurile de apa definite preliminar ca fiind puternic modificate sau candidate la puternic modificate trebuie sa parcurga testul de desemnare. Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate este prezentata in sub-capitolul 6.3. Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafata mai mare de 50 ha, precum si lacurile de acumulare cu suprafata la nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha. De asemenea, 14 lacuri naturale cu suprafete mai mici de 50 ha, au fost considerate corpuri de apa datorita importantei lor la nivelul bazinului/spatiului hidrografic sau datorita localizarii in zone protejate.  Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa s-a considerat ca fiind un singur corp de apa, in cazul in care intregul bazin nu este impactat sau este influentat, in principal, de o anumita presiune (ex. hidroenergie).  Gruparea/agregarea corpurilor de apa in functie de cauza care le influenteaza starea. Astfel, afluentii ce apartin aceleiasi tipologii si a caror stare este naturala sau este determinata de aceeasi presiune dominanta (alimentare cu apa; hidroenergie; agricultura; piscicultura; industrie si dezvoltari urbanistice; navigatia; aparare impotriva inundatiilor; recreere si turism) si care conflueaza intr-un lac/curs de apa s-au putut grupa intr-un singur corp de apa. De asemenea, in cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate tinand seama de acumularea strategica care regularizeaza scurgerea. Procesul de identificare al corpurilor de apa la nivel national s-a reluat in anul 2008, in principal, datorita redefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice. Totodata la nivelul anului 2008, tipurile de cursuri de apa nepermanente cu secare permanenta (care au debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% - q95% = 0) nu s-au mai luat in considere la delimitarea corpurilor de apa. Au fost luate in considerare la identificarea corpurilor de apa, raurile cu secare in fiecare an, raurile cu secare odata la cativa ani (2-5 ani) si raurile cu secare rara (odata la mai mult de 5 ani), fiind clasificate in corpuri de apa nepermanente. Prin aplicarea criteriilor mentionate anterior care au stat la baza delimitarii corpurilor de apa, la nivel national, s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata (Figura 3.5 si Tabel 3.10) dintre care:  3004 corpuri de apa-rauri, dintre acestea un numar de 1184 corpuri de apa sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente, iar restul de 1820 sunt corpuri de apa permanente;  130 corpuri de apa - lacuri naturale (dintre care 116 cu suprafata mai mare de 50 ha si 14 cu suprafata mai mica de 50 ha);  164 corpuri de apa - lacuri de acumulare;  95 corpuri de apa artificiale;  2 corpuri de apa tranzitorii;  4 corpuri de apa costiere. Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 487,5 km (corp de apa la Dunare), iar lungimea minima este de 0,28 km (corp de apa in spatiului hidrografic Arges –Vedea). Media lungimilor corpurilor de apa delimitate este de 22.15 km.

38

Bazinul/spatial hidrografic Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dunare Delta Dunarii DobrogeaLitoral s.h. Dobrogea Ape tranzitorii Ape costiere

Nr.total corpuri de apa de suprafata 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 2 4

Numar corpuri de apa Rauri 304 288 538 312 174 361 207 149 365 283 2 3 18 0 0 Rauri nepermanente 147 122 242 121 39 59 113 49 39 250 0 0 3 0 0 Lacuri naturale 3 0 3 0 14 0 1 18 2 7 0 63 19 0 0 Lacuri de acumulare 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 0 0 Artificiale 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 0 Ape tranzitorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 Ape costiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4

Tabel 3.10. Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Pentru fluviul Dunarea au fost delimitate 4 corpuri de apa de suprafata, dintre care 2 corpuri de apa – rauri (Portile de Fier II - Chiciu si Chiciu – Isaccea) si 2 corpuri de apa lacuri de acumulare (Portile de Fier I si Portile de Fier II). De asemenea, pe cele 3 brate ale Dunarii au fost identificate 3 corpuri de apa (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe). In ceea ce priveste corpurile de apa tranzitorii, se precizeaza ca au fost identificate 2, un tip tranzitoriu lacustru (Lacul Sinoe) si un tip tranzitoriu marin (Chilia – Periboina). De asemenea, la Marea Neagra au fost identificate 4 corpuri de apa costiere: Periboina – Cap Singol, Cap Singol – Eforie Nord, Eforie Nord – Vama Veche, Mangalia). 3.4. Identificarea presiunilor 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative In conformitate cu Directiva Cadru in domeniul Apei, se considera presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative. O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpulde apa. In acest sens, Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot 39

fi numite semnificative si substantele si grupele de substante care trebuie luate in considerare. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata: a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme daca au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerarile umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura amestecul de ape uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense; b. Industria: i. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) sau in Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; iii. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; c. Agricultura: i. fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii); iii. alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; La nivel national sunt inventariate un numar de 1764 de folosinte de apa care folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane, 325 industriale si 181 agricole, 5 alte tipuri). In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme: 40

45 31. colectate si epurate Fata de situatia prezentata la finele anului 2006.e) l.e.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.) care nu au inca dotare cu statii de epurare.e. in special materii in suspensie. in Romania exista un numar de 2605 aglomerari umane (>2000 l. 2289 aglomerari umane (> 2000 l.) si gradul de racordare la sistemele de colectare. depinzand de tipurile de industrie existente.11 se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l.e. industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare. Total Numar de aglomerari umane 22 127 113 2343 Nr. Surse de poluare urbane/aglomerari umane In general. Romania a obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018). Situatia aglomerarilor umane.e.) care sunt dotate cu sisteme de colectare in sistem centralizat si care prezinta un numar de 4 statii de epurare. dar si alti poluanti ca metale grele. in prezent gradul de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenti este de 51. nutrienti.) 9214568 5626471 1389507 10188011 Incarcare organica colectata (l.e. cu o incarcare organica totala de 26.28 2605 316 26 418 557 12 613 656 47.11.418. 15000 – 150000 l. In Figura 3.e. detergenti. Se mentioneaza. De asemenea. Astfel.e) l. % 7856105 3908669 432441 416441 85. la nivel national existau un numar de 30 aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l. etc.). de statii de epurare 18 110 66 122 Incarcare organica totala (l.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. iar din numarul total de statii de epurare de 316.e. avand in vedere incarcarea organica biodegradabila. la nivelul sfarsitului anului 2006.47 2. un numar de 14 se conformeaza cerintelor legislative.e. micropoluanti organici. avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise.e. conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa. cat si situatia dotarii cu statii de epurare. 2000-10000 l.75 8 266 076 Tabel 3. Dimensiune aglomerari umane > 150000 l. precum si a incarcarilor organice totale.26 69. ca la nivelul anului 2006 existau un nr. iar gradul de racordare la statiile de epurare fiind 41 . sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte. numarul si gradul de racordare a locuitorilor echivalenti la retele de canalizare si statii de epurare a crescut. in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere. exprimata in locuitori echivalenti.e.91 21.) si tipul de statii de epurare existente.).e.557 l.93 31.In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. substante organice.39%. iar in Figura 3. 10000 – 15000 l.12 4.. din datele analizate in luna iunie 2009 rezulta ca.09 Incarcare organica epurata (l.e. % 4491888 2967217 298379 508592 48. statiilor de epurare.e).e. Apele uzate urbane contin. In Tabel 3. neavand sisteme de colectare si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 – 10000 l. intrucat.e. cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate. hidrocarburi petroliere.e si in plus treapta tertiara – pentru indepartarea nutrientilor – pentru aglomerarile cu peste 10000 l.75 75.

0 3.094. 2708. iar nr. precum si micropoluanti organici periculosi (industria chimica organica. Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane  Surse de poluare industriale si agricole Sursele de poluare industriale si agricole contribuie la poluarea resurselor de apa.). 3. etc.8 1.65%. 99. atat pentru sursele punctiforme cat si difuze.169.2 4.167.6 328.1 2000 . Se precizeaza la nivelul anului 2007.157.1 <2000 l. 17.3 61.650.e. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr) aglomerari/ poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an >100.2 35019.2 342. 19149 254321 1298 30999 8440 7 30021 10. industria chimica.8 10527.5 0.6 Tabel 3. Astfel.000 l.13. in tabelele 3. Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte cerintele Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC).585.074. metale grele (industria extractiva si prelucratoare. fermele zootehnice.000 l.6 35257. Total 21957.6 7.5 Total 215.000 l.5 5073.e.e. se pot evacua substante organice.3 262357. de statii de epurare functionale ce deservesc aglomerarile a crescut la 362.10000 l. De asemenea.000 l. in Romania.e.4 2000 .9 19.13 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5). pe parcursul perioadelor cu ploi intense.1 87. in care un numar de 102 sisteme de colectare si epurare a apelor uzate si pluviale nu au putut functiona corespunzator. 176. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata.12.5 73.6 1745.3 0. nr.8 4.12 si 3.9 5.4 61. Potrivit estimarilor realizate prin aplicarea modelului MONERIS.8 Tabel 3. nutrienti (azot total si fosfor total) si metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari. de aglomerari dotate cu retele de canalizare a crescut la 618 (lungime retea .7 348 13. celuloza si hartie.322.).3 681.10000 l. 20 % din emisia totala de fosfor. etc. Directivei 2006/11/EC care inlocuieste 42 . etc.e.9 3339. industria petroliera. emisiile de fosfor datorate utilizarii detergentilor ce contin fosfati reprezinta cca.9 10.000 – 100.1 163. prin evacuarea de poluanti specifici tipului de activitate de activitate desfasurat. 35.4 1373. industria chimica.6 7688. sau inregistrat un numar de 373 de evenimente.669. nutrienti (industria alimentara.000 – 100.e.e.242.3 0.e.9 1.7 12.1 24.598.19950 km).838.4 <2000 l.9 770. industria fertilizantilor.). Substante Substante Fosfor organice organice Azot total total Categorii de (CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt) aglomerari/Poluanti evacuati t/an t/an t/an t/an >100.de 42.410.

0 INDUSTRIE NON IPPC 3031. 1.1 Total 361893. In Figura 3.3 0 1.2 5.0 7653.0 179518.2 .Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.1 19527. avand in vedere anumite unitati industriale care evacueaza cadmiu si mercur (27 de unitati la nivel national).1 7675.1 18465. HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor. 256 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare.2 5611.15 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5).5 10217.8 77084.15.5 4579.14 si 3. tricloretilena si triclorbenzen (21 unitati).14. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase). hexaclorbutadiena.5 1098. Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Crom (Cr) kg/an 7562.7 944.0 113.3 118.7 39. De asemenea. nutrienti (azot total si fosfor total) si de metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare.5 825.9 Tabel 3.0 2353.3 132. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Substante organice Substante Azot total Fosfor total (CCO-Cr) organice (CBO5) (Nt) (Pt) t/an t/an t/an t/an 54767.3 43 .8 1927.9 399. pentru instalatiile sub incidenta Directivei IPPC.9 264.01 Tabel 3.7 1031.8 se prezinta sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole. Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani (decembrie 2009).2 0.2 Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) industrie/poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an INDUSTRIE IPPC 47982.91/676/EEC.dicloretan.9 30164.1 5049. Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO). Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata. Tip de industrie/ poluanti evacuati INDUSTRIE IPPC INDUSTRIE NON IPPC INDUSTRIE TOTAL ALTE SURSE PUNCTIFORME 2857.8 2.3 113725.8 839.3 56861.8 174.3 26697. precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr.1 225.8 129.6 3 INDUSTRIE TOTAL 51014. in tabelele 3.2 1. Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.2 15307. Romania a obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie 2015).01 Total 102029.0 15355.7 124751. hexaclorciclohexan (3 unitati) si hexaclorbenzen. din cele 506 surse punctiforme industriale si agricole semnificative.3 6358. Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole . La nivel national.0 ALTE SURSE PUNCTIFORME 0.5 3179.4 4105.2 5725.1 37993.4 11223.

e. 44 .8 %. la nivel national suprafata agricola ocupa cca.e. percolare. produse finite. De asemenea. un numar de 505 aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar 18 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei 91/271/EEC. c. localitatile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la nivelul localitatilor. stocare de deseuri neconforme. suprafata ocupata de ape cca.).5 %. In Figura 3. Din cele 2605 aglomerari (>2000 l. unitati ce produc poluari accidentale difuze. constructii – cca. precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme. Cresterea animalelor domestice. urmata de suprafata acoperita de paduri cca. In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze:  Surse de poluare urbane/aglomerari umane Fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca la sfarsitul anului 2006. dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata.4.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.) era racordata la sistemele centralizate de canalizare. numai un procent de 47. Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor.75% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor. situri industriale abandonate. intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare.) si gradul de racordare la sistemele de colectare. constituie o sursa de poluare difuza locala.8 % din suprafata totala a tarii. b.2. produse auxiliare.  Agricultura Pe langa presiunile punctiforme exercitate.3 %. modul de utilizare al terenului este ilustrat si in Figura 2. 2. etc. 28.e. Industria: depozite de materii prime. unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare.3. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :    Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice. 61. alte unitati/activitati agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a dejectiilor. 3. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele. De asemenea. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului Potrivit Institutului National de Statistic.) identificate.3. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. modul de colectare/eliminare al namolului provenit de la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa.

s-au inregistrat cantitati medii specifice de ingrasaminte chimice utilizate pe suprafetele agricole de cca. identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. In anul 2006. Emisiile de nutrienti din surse difuze Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. in Raportul National 2004. 45 .9 si 3. raportand cantitatile aplicate la cantitatile optime necesare agriculturii se evidentiaza ca acestea reprezinta mai putin de 25 %. 2. La nivel national.2 kg P/ha de teren agricol. scurgerea de suprafata . avand in vedere caile prezentate mai sus. de animale echivalente estimate este estimat la cca. pentru anul 2005.7 kg N/ha de teren agricol. scurgerea din zone impermeabile orasenesti. in Romania nr. Pe langa emisiile punctiforme. 10 %. De asemenea. iar tendinta se pastreaza descrescatoare. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare.10. In figurile 3. eroziunea solului. 5. 6 milioane capete (reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0. modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii difuze: 1. cantitatile de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa) utilizate in anul 2006. printre care si bazinul/districtul Dunarii.4/ha suprafata agricola). In cazul surselor de poluare difuze. Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel national sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006). scurgerea subterana. rezultand un nivel scazut al intensitatii agriculturii din Romania. se observa ca Romania se situeaza cu mult sub media europeana. depuneri din atmosfera. Astfel. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze. s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential vulnerabile. 6. Presiunile agricole difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata. 3. In anul 2006. 16. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul international al Dunarii). In ultimul timp. au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002.De asemenea. Modelul a fost elaborat si aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. cat mai ales calitatea apelor subterane. cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. 4. estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii. cat si la nivel de subbazine internationale (Tisa). scurgerea din retelele de drenaje. Comparand cantitatile specifice de fertilizanti sintetici si naturali utilizati in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE. respectiv 6. se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot si fosfor (estimare preliminara). comparativ cu anul 2002.

5 kg N/ha. reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot. modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totala de nutrienti. scurgerea subterana.9 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Se mentioneaza ca.4% 51.3% 57. iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor. aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura.4% 2. modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. iar pentru fosfor este de 0.1% 2.8% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. De asemenea. precum si fondul natural.8% 24.2% 10.4 kg P/ha. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 1. De subliniat este faptul ca. Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de cca. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor In Tabel 3. avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare.10. alte surse (ex.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 2. 46 . Astfel pentru sursele difuze de poluare.16 se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare.2% 31.5% 1 2 3 4 5 6 Figura 3. depunerea oxizilor de azot din atmosfera). localitati (asezari umane).7% 12.2% 3.4% 0. pentru anul 2005.

360 3127 Asezari umane 27. Din multitudinea activitatilor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. Emisii de azot si fosfor din surse difuze Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza activitatilor agricole.21 kg/ha suprafata agricola. ceea ce reprezinta o emisie medie specifica de 0.3.4. indiguiri si aparari de maluri. apararea impotriva efectelor distructive ale apelor.868 5029 Alte surse 19. Cele mai importante acumulari sunt Portile de Fier I si II. irigatii. Acumularile au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala.5 km2. insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de:  Lacurile de acumulare Au fost identificate un numar de 242 lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0. Vidra si Vidraru. cu efecte functionale pentru comunitatile umane. Stanca Costesti. combaterea excesului de umiditate. numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. energetic aparare impotriva inundatiilor. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. regularizarea debitelor naturale. asigurarea cerintei de apa. agricultura contribuind cu cca 32 %. regularizarile ce produc o presiune semnificativa au o lungime de 47 .11 se prezinta presiunile hidromorfologice identificate la nivel national (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate). regularizari. Se mentioneaza ca aproximativ 52 % din emisia totala difuza de fosfor se datoreaza localitatilor/aglomerarilor umane. Barajele produc. derivatii.16.16 kg N/ha suprafata agricola.254 1265 Total surse difuze 119. Presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa din bazinele/spatiile hidrografice analizate. magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor (mentionate in Tabel 6. La nivel national.  Regularizari si indiguiri Regularizarile si indiguirile produc modificari ale morfologiei cursurilor de apa.7). Izvorul Muntelui.682 294 Fond natural 10. etc). rezultand o emisie specifica de 4. alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale conectivitatii laterale. In Figura 3. in principal. piscicultura. Presiuni hidromorfologice semnificative Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii si desemnarii corpurilor de apa puternic modificate.164 9715 Tabel 3.Emisii de N din surse difuze Emisii de P din surse difuze (t) (t) Agricultura 61. executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic. 3. precum si pentru luarea masurilor de renaturare sau atenuare. intreruperea continuitatii longitudinale (Figura 3. Categoriile de lucrari hidrotehnice care se regasesc la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt: baraje (acumulari). Criteriile utilizate pentru identificarea presiunilor semnificative au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrari hidrotehnice.11). determinata pe baza unor criterii.

 Prelevari/restitutii de apa semnificative Prelevarile de apa si restitutiile (evacuarile). Navigatia pe canalul Bega nu se mai desfasoara din anul 1967. in timpul fazei de planificare a acestora. 3460 km dintr-o lungime totala de cca. de la nivelul Directiilor de Apa produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite. determina o serie de presiuni hidromorfologice semnificative asupra acestui ecosistem.12). Bega 79%. 550 km si au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulari. cand s-a inchis transportul de calatori pe acest canal (transportul de marfuri s-a oprit din anul 1960). In prezent. de asemenea.Dambovita. care pot contribui.Dambovita. Cele mai importante lucrari de regularizare si indiguiri sunt localizate pe raurile: Raul Negru 83.3 % din lungime. 6600 km. In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA). Singura ruta navigabila pe raurile interioare din Romania este canalul Bega. la alterarea fizica a corpurilor de apa. avand in vedere o lungime totala de cca.7.4. Arges . Ialomita . asupra stabilitatii albiei si biotei. Aplicarea exceptiilor pentru viitoarele proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. respectiv activitatile de mentinere in stare de functionare a canalului navigabil. etc.  Derivatii Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie aferente corpurilor de apa.  Canale navigabile O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia. 3. sunt propuse un numar de proiecte care au ca scop asigurarea apararii impotriva inundatiilor. Barcau 44%. sunt in numar de 107 si au o lungime de cca. Navigatia. Berheci 60%. Dambovita 61%. pe tronsonul Timisoara – Sanmihaiul Roman. Crasna 63. Proiecte viitoare de infrastructura Pe langa afectarea semnificativa produsa de catre alterarile hidromorfologice existente asupra corpurilor de apa. Buzau 45%. pe canalul Bega se desfasoara doar navigatie de agrement. Jiu 69%. Fluviul Dunarea pe sectorul romanesc este indiguit in proportie de 80%. navigatie – in diferite stadii de planificare si implementare.4. Se precizeaza ca este posibil ca implementarea acestor proiecte (presiuni viitoare) sa conduca la deteriorarea starii corpurilor de apa. La nivel national au fost desemnate 30 de prelevari semnificative (dintr-un total de 138) si 48 de restitutii semnificative (avand in vedere un total de 147 restitutii) (Figura 3.4.5%.5%. ca presiuni hidromorfologice. Derivatiile cele mai importante sunt: Timis – Bega. care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. precum si asigurarea cerintei de apa pentru localitatile aferente producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care functioneaza.cca. tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic. producere de energie electrica. 7100 km. 48 . 4690 km. iar urmatoarele conditii trebuie indeplinite (a) sunt luate toate masurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra starii corpurilor de apa. iar indiguirile ce afecteaza semnificativ corpurile de apa au o lungime de cca. Olt 74. produc in principal efecte asupra curgerii minime. Derivatiile. sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. Ialomita – Mostistea.

acestea au ca scop.  Protectia lacurilor.  Producerea de energie electrica. Aceste viitoare proiecte de infrastructura au ca orizont de implementare primul si al doilea ciclu de planificare. pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni semnificative. conform art.7. Analizand la nivel national tipul de proiecte planificate sau in curs de implementare. fie intrand sub incidenta criteriilor de realizare SEA sau EIA ori ar putea avea impact transfrontalier) cu respectarea prevederilor acestui articol.  Realizarea zonelor umede pentru atenuarea undelor de viitura. schemă directoare şi plan de investiţii.  Reconstructia ecologica a raurilor. Fezabilitatea în domeniul managementului riscului la inundaţii pe diverse râuri.  Amenajarea cursurilor de apa pentru apararea localitatilor impotriva inundatiilor. 13 al DCA. Corpurile de apa unde se vor realiza viitoare proiecte de infrastructura au fost analizate prin prisma exceptiilor art. etc)  Permanentizarea diverselor acumulari.7 din DCA avand in vedere exceptiile aplicate privind proiectele viitoare. La nivel national sunt planificate sau in curs de implementare un numar de 332 de viitoare proiecte de infrastructura (cu lungime mai mica de 10 km) si un numar de 93 de proiecte (cu lungime mai mare de 10 km). din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace. in principal:  Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularilor. 49 . incluzand si proiectele viitoare de infrastructura. sunt in curs de derulare sau vor fi obiectul etapei viitoare o serie de studii si proiecte privind:   Contribuţiile la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. In Figura 3. Totodata. mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile.  Realizarea.  Inlaturarea urmarilor produse de calamitatile naturale (secete. inundatii. Corpurile de apa care sufera o noua modificare hidromorfologica vor fi supuse etapelor testului de desemnare in urmatorul Plan de Management. (c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public predominat si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii prin atingerea obiectivului de “stare buna” sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane.4. 4.11 se prezinta lucrarile hidrotehnice. alunecari de teren.(b) motivele acestor modificari sau alterari sunt prezentate si explicate in mod specific in PMB. si (d) obiectivele benefice aduse de acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa. care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. Corpurile de apa pe care sunt planificate/propuse proiecte noi nu au fost desemnate ca fiind corpuri de apa puternic modificate inainte ca aceste noi modificari sa aiba loc.  Regularizarea si apararea malurilor. suprainaltarea si punerea in siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor. In Capitolul 10 sunt prezentate mai multe detalii privind abordarea Art.  Amenajarea si mentinerea stabilitatii si capacitatii de transport a albiilor.

Proiectantul lucrarilor este un consortiul de firme. extinderii plajelor din punct de vedere genetic. bazinale.4.18. iar beneficiarul lucrarilor . au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala. Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat au fost desemnate asemenea locatii si sunt prezentate in Tabel 3. peste limitele admise. efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici. 3. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun roman-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO.5 Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale. Unitatea de Coordonare ISPA. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale. Alte tipuri de presiuni antropice 3. care au ca scop. a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor acvatice. transfrontaliere) asupra resurselor de apa.5. 50 . geologice. biologica sau bacteriologica a apei. sedimentologice si geomorfologice in vederea delimitarii. iar autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor. luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potentialridicat” din Romania. Unitatea de Coordonare ISPA. pe sectorul litoral. receptorul si indexul de risc pentru apa.Ministerul Transporturilor din Romania. s-au inregistrat 77 de poluari accidentale ale cursurilor de apa de suprafata. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). localizarea. in principal.4. care reprezinta alterari bruste de natura fizica. respectiv 2006.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO: “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila si masuri complementare”. Fezabilitatea unor studii in ceea ce priveste realizarea pasajelor de trecere a ihtiofaunei din amonte catre aval.  Studii complexe. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea Acestea sunt prezentate succint in continuare. Proiectul este elaborat de un consortiu de firme. iar in anul 2007 au fost obtinute Acordul de Mediu si Avizul NATURA 2000. chimica. La nivelul Districtului International al Dunarii. In anul 2007. a naturii poluantului. iar datorita duratei reduse. La nivelul sectorului romanesc al Dunarii sunt planificate 2 proiecte aflate in diferite stadii.17 se evidentiaza aceste surse. In functie de tipul poluarilor accidentale. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost finalizate si aprobate in anul 2005. Fenomenele au avut impact local/bazinal. La nivel national s-au identificat un numar 843 de utilizatori de apa ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. In Tabel 3. fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare semnificativa a biodiversitatii acvatice.

Amonil SA Slobozia / Ialomita 6.1 7.1 6.17.9 6.3 4.6 5.0 7.4 8.5 (P) 24 Letea Veche Bacau / Letea Siret Veche Tabel 3. Sasar (iaz) Baia Mare/Maramures Baia Sprie (iaz) Baia Sprie/Maramures Baia Mare Turt Turt/Satu Mare (iaz) Rodna (iaz) Rodna/Bistrita Nasaud EM Baiut (iaz) Baiut/Maramures Phoenix SA (P) Baiut/Maramures SM Baia Maere SC Cominex (P) SC Agroconsum (P) SC Fibrex (P) SC Sofert SA (P) Petrobrazi (P) Cavnic/Maramures Aghires/Cluj Bontida/Cluj Savinesti/Neamt Bacau Brazi / Prahova S.0 8.9 7.4 7.4 7.8 Certej/Hunedoara Baia Mare/Maramures SM Borsa Colbu Baia (iaz) Mare/Maramures SM Borsa Novat Baia (iaz) Mare/Maramures U. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumire Devamin SA Rabita (iaz) Devamin SA Fanate (iaz) Bicapa SA (iaz) EM Abrud (iaz) EM Rosia Montana (iaz) EM Baia de Aries (iaz) EM Coranda (iaz) SC Aurul Localizare Brad/Hunedoara Stei/Bihor Tarnaveni/Mures Abrud/Alba Rosia Montana/Alba Baia de Aries/Alba Cursul de apa Crisul Alb Crisul Negru Tarnava Mica Aries Aries Aries Mures Somes Viseu – Tisa Viseu – Tisa Lapus – Somes Lapus – Somes Tur – Tisa Somesul Mare Lapus .6 5. Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala 51 .5 7.P.0 8.1 7.3 8.1 7.0 8.5 7.Nr.9 5.6 8.C.0 5.Somes Sasar/Lapus/ Somes Cavnic/Lapus/ Somes Somesul Mic/Somes Somesul Mic/Somes Bistrita Bistrita Prahova / Ialomita Ialomita Index de risc  5.

este crescută producţia de peste fara asigurarea unor masuri de purificare specifice ale apei. de natura:  hidraulica. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa.  poluanta. Zone contaminate cu risc potential ridicat Activitati de piscicultura / acvacultura O caracteristica importanta a bazinelor/spatiilor hidrografice din sudul si estul tarii (in special Buzau – Ialomita si Prut) o reprezinta existenta (uneori din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei.  a afecta lucrarile de amenajare. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii. putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apa pescuitul comercial. Astfel. de protectie sau de traversare a albiei. Extragerea balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie extragerea balastului si nisipului. exista un numar de 828 iazuri si amenajari (cu o suprafata totala de 64000 ha) in care se practica activitati de acvacultura Practicarea activitatilor de piscicultura/acvacultura pot constitui presiuni asupra corpului de apa atunci cand: . atunci cand afecteaza fauna acvatica. precum si acumulari care au folosinta piscicola. avifauna şi alte elemente ale lantului trofic.18. 52  . constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta. .nu este asigurata o structura adecvata pe specii in bazinele acvatice natural/antropice. constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni.  hidrogeologica. constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.  morfologica.Nr 1 2 3 4 5  Risc Zona Localizare Cursul de potential apa receptor (m2  250) Letea Veche Bacau / Letea Siret 318 risc Veche ridicat Copsa Mica Sibiu Tarnava Mare 114 relevant Calan Hunedoara Strei 171 relevant Mintia Hunedoara Mures 185 relevant Turnu Magurele Teleorman Dunare 100 relevant Tabel 3. cand pot apare dejecţii sau scurgeri de substante organice si nutrienti continuti in hrana administrata pestilor. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative.

până în anul 2035. tot mai evidente. apropiindu-se astfel de procentul optim stabilit la cca 40 % zona impadurita din suprafata ţării. . ajungând în prezent la circa 6. etc. prin ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (în prima urgenţă circa 700. ne conduc spre o stare naturală extrem de precară. Strategia pe termen lung prevede dezvoltarea resurselor forestiere ale ţării.5. prin exploatari organizate. de-a lungul timpului. când schimbările climatice.volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. s-au inventariat cantitatile extrase din albiile minore ale raurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.  Exploatarile forestiere Tot.respectarea perimetrelor de exploatare. cuvetele lacurilor. si anume: .De asemenea. 1400 mii mc . .” Prin realizarea „Studiilor pentru cunoasterea resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor/spatiilor hidrografice”.37 milioane ha. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc). Astfel.păstrarea talvegului natural al raului. . conservarea şi dezvoltarea patrimoniului silvic constituie o problemă de interes national. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor. nerespectand prevederile legale. conform articolului 33. se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare.realizarea de sectiuni optime de scurgere. . alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. România. amplificarea viiturilor. aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. efectul lor materializandu-se asupra stabilitatii terenului (prin aparitia eroziunii.000 ha) şi prin realizarea Sistemului Naţional al perdelelor forestiere de protecţie. Astfel.regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare. mai ales astăzi. cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona. se precizeaza: “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru. in aceeasi categorie de alte presiuni se pot inscrie si exploatarile forestiere. 46/2008 – Codul Silvic de a dezvolta fondul forestier din Romania cu circa 2 milioane ha. formarea de torenti. in anul 2006 a fost extras un volum de nisip si balast de cca. baltilor. alunecari de maluri. 3. Prin aceste două acţiuni silvice se poate atinge obiectivul prevăzut în Legea nr. reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii. 53 . şi-a redus considerabil suprafaţa impadurita. in cazul in care acestea se fac haotic. Astfel.

Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratata in sub-capitolul 3. scaderea biodiversitatii speciilor. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substante organice.  Evaluarea impactului. Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3. emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane.4. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). in special a corpurilor de apa stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale si de acumulare.). care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante:  Identificarea activitatilor si a presiunilor. rauri putin adanci cu curgere lenta).  Identificarea presiunilor semnificative. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa). O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea nutrienti (azot si fosfor). sursele industriale si agricole. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor. cele agricole: cresterea animalelor. la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate intr-o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apa in scopul realizarii monitoringului/evaluarii).4. Daca la nivelul unui corp de apa nu sunt stabilite sectiuni de monitorizare.Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru. recreere. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa Va Directivei Cadru Apa. utilizarea fertilizantilor). Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. in cazul in care exista date de monitoring disponibile. in special aglomerarile umane. etc. Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice. poluarea cu nutrienti. Totodata. poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze. pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropica-Presiune-Stare-ImpactRaspuns). Ca si in cazul substantelor organice. industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate). precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila. scaderea biodiversitatii speciilor. cat si surselor difuze (in special.  Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 54 . poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice pentru care impactul a fost evaluat si au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor. ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor.

Substantele periculoase produc toxicitate. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. precum si alterarea compozitiei populatiilor. facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. persistenta si bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. in anul 2008. Lucrarile in lungul raului (indiguirile. Pentru actualul Plan de Management. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor. transportului de sedimente. instrumente precum modelarea matematica au fost utilizate pentru estimarea presiunilor si efectelor masurilor de baza propuse.4). ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice. lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. chimice si hidromorfologice” si realizarea evaluarii starii la nivel de corp de apa. In acest sens. luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare. impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. stavilare. Ca si in anul 2004. lacuri. Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. modelele WAQ (nutrienti) si QUAL 2K (substante organice). precum si de evaluarea impactului acestora.poluarea cu substante periculoase .poluarea cu nutrienti . praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic. dar mai ales asupra migrarii biotei. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3.trofic exprimat prin indicatori specifici. Presiunile hidromorfologice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora.poluarea cu substante organice . riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa redelimitate in anul 2008. ape tranzitorii. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienti). dar si asupra biotei. corpurile de apa au fost clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”). „posibil la risc” si „la risc”. In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: . reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor. de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. Astfel.alterari hidromorfologice 55 . Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri. Se remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora. astfel corpurile de apa au fost clasificate in 3 clase: „fara risc.

un nr. Se precizeaza ca.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015 datorita presiunilor punctiforme si difuze semnificative (poluare cu substante organice. ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. iar 331 sunt corpuri de apa puternic modificate si articiale. prelevari/restitutii).  stabilirea masurilor suplimentare. precum si de alterarile hidromorfologice). atat la nivelul Districtului International al Dunarii. Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice. considerand valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei. cat si corpurile de apa tranzitorii si costiere prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu in 2015. morfologie. iar gruparea corpurilor de apa nu a putut fi realizata (confidenta scazuta). de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36.avand in vedere. precum si de alterarile hidromorfologice. Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. poluarea cu nutrienti. 910 reprezinta corpuri de apa naturale. atat datorita surselor de poluare din Romania si din tot Districtul International al Dunarii. alterarilor hidromorfologice semnificative (hidrologie. Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc. Pentru riscul ecologic. Riscul a fost evaluat avand ca obiectiv atingerea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice aferente anului 2015.  aplicarea analizei cost – eficienta si cost – beneficiu.2). atat corpurile de apa aferente fluviului Dunarii si bratelor sale. 6. poluarea cu nutrienti. cat si datorita alterarilor hidromorfologice (Fluviul Dunarea si 2 corpuri costiere).4.2013 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). se precizeaza ca evaluarea riscului a fost realizata pentru a fi utilizata la:  caracterizarea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice (cap. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2012 . nutrienti si substante periculoase). insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial.  aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. cat si la nivel national. 56 . Dintre acestea. ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate. precum si datorita altor tipuri de presiuni prezentate in capitolul 3. in conditiile in care pentru unele corpuri de apa nu au existat metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. In aceasta etapa. Din analiza efectuata rezulta ca dintr-un total de 3399 corpuri de apa. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti.

iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane Identificarea următoarelor criterii:    şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza geologic.2.patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: doua în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01. CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE 4. În restul arealului.). Dintre acestea 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05Podişul Central Moldovenesc). fisural şi fisural-carstic. care corespunde liniei de cumpănă a acestora.4.(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22. .1. chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran. Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere. după cum urmează: . atât cea cantitativă cât şi cea calitativă. Astfel. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. Identificarea. acestea nu se constituie în corpuri de apă.Platforma Valahă). a constituit obiectivul central în procesul de delimitare.Conul Somesului (Holocen si Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului. hidrodinamic. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.1. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. starea corpului de apă:  calitativă  cantitativă.Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu). .un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat). Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. . Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros. Corpurile de apa subterana in interdependenta cu corpuri de ape de suprafata si cu ecosisteme terestere Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul Romaniei cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele 57 . Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Figura 4. structurale.două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 – Sarmaţian şi RODL06. Starea corpului de apă. 4. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. In România au fost identificate. conform prevederilor Directivei Cadru 2000/60 /EC. Criteriul geologic. ci şi prin caracteristicile petrografice.

08.11.05.02.09.3.02.15.07.03.1. la nivelul anului 2008. crt.06.05.12.04.02.13.04.08. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă 4.1.15.03.).09 ROMU01.05.02.15.03.17.08.20 ROJI01.10 Tabel 4.12.03. la nivelul intregii tari. Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din Romania 58 .13.02. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/spatiul hidrogarfic Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Interdependenta cu nr.04.06 ROOT01. cca.05. si Figura 5.2.20 ROBA01. Astfel.10. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau.terestre aferente sunt incluse în Tabel 4. si de asemenea se regasesc in mod detaliat in Anexa 4.09.17 ROCR01. Captarile care xploateaza un volum de apa semnificativ.06.12.09.14 ROAG01. 19.06. un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce contin 1942 foraje/drenuri si 5 izvoare.06.02.05.05.18 ROSI01.11.07.04.30% Cu zone de protectie Fara zone de protectie Figura 4.08.17.70% 85.04.2.10. 14.05 ROPR01. 73 % din corpurile de apa subterana sunt in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata localizate la nivelul a peste 280 de rauri. stabilite conform HG 930/2005 (Figura 4.05.19. pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară.04. sunt relevate in Tabel 4.1.02.03.11.2.08.06.1. 16.10.02.16.07.03.09.02.02.04.03.03. Nr.18.10 ROIL01. destinate consumului populaţiei. 03.03.14.08.17.06.07.07.09.16.14.07. de râuri 32 18 27 51 23 25 21 27 19 19 10 Cod corp de apa subterana ROSO01.07 RODL05.

din numărul punctelor de monitorizare.629 Mureş 2 133 14.2. pentru fiecare corp de apă subterană. 4.462 Arges Vedea 2 42 5431 Buzau Ialomita 8 135 31815. Dintre acestea. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO 3. plumb. 3.2. cadmiu. . prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.413 Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.5. captari Nr.izvoare Volum captat (mii m3 /an) Somes Tisa 4 218 16. astfel : 59 .603 Crisuri 1 4 19. sursele difuze aferente aglomerarilor umane (in special cele care nu detin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerari umane).4. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/Spatiul Hidrografic Nr. numărul celor poluate este mai mic de 20%. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Presiunile antropice care afecteaza starea corpurilor de apa subterane sunt in general sursele prezentate in capitolele 3. mercur.2 si 3.115. prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.Nr. Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana s-ae evaluat pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6.Exploatări semnificative de ape subterane (>1500 mii mc/an) Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere următoarele :  corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare. in sub-capitolul 6.NO2.4.323 Banat 2 69 15. după caz.277 Jiu 8 143 42. arsen etc) determinate. în general. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.1.2. presiunile antropice.225 Prut 7 237 30.2. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite. semnificative foraje. în continuare. NH4.4. activitatilor agricole (cresterea animalelor si utilizarea fertilizantilor si pesticidelor).drenuri.cloruri.616 Tabel 4.016 Siret 10 483 85. Crt. sau dacă. 1. sulfaţi.4. depozitarii deseurilor sunt cele mai importante.1.6 TOTAL 67 1942 si 5 izvoare 359346. se prezinta starea corpurilor de apa subterana. PO4. În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat.053 Dobrogea Litoral 13 151 71.  corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. De asemenea.

>200 mm/an. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare PVG =protecţie globală foarte buna.medie (M): strat acoperitor discontinuu. suplimentare de protectie.3. PVU = protecţie globală puternic nesatisfacatoare. predominant coeziv (argila. Figura 4. marne fracturate) . . dacă există surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. grosime variabilă. corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor. corpurile de ape subterane se caracterizează astfel:  pentru clasele PVG si PG. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali.deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. corpul este la risc.favorabilă (F): strat acoperitor continuu. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. 60 Realimentare .nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. pe o durată de minim 10 ani. PG = protecţie globală buna.  pentru clasele P U si PVU. . permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice. grosime mare (mai mare de 10 m). PU = protecţie globală nesatisfacatoare.starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor. . 100-200 mm/an. sub impactul unor exploatări. corpul nu este la risc.3.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. realimentare medie. realimentare mare. o conform infiltratiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută. Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere evaluarea următoarelor criterii : .  pentru clasa PM. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie : .  dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.starea cantitativă a apelor subterane . loess. carst etc. marnă) .). <100 mm/an. Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. litologia şi infiltraţia eficace (Figura 4.). . PM = protecţie globală medie.

In functie de gradul diferit de risc fata de factorii de poluare. pentru fiecare captare se instituie in teren zonele de protectie sanitara care pot fi cu regim sever sau de restrictie.  Directiva 75/440/CEE privind cerintele de calitate pentru apa de suprafata destinate prelevarii de apa potabila.6. 5. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Pentru captarile de apa destinate potabilizarii sunt identificate zone de protectie pe corpurile de apa utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman.  Hotararea de Guvern nr. precum si perimetrele de protectie hidrogeologica.2. 5.1. . care furnizeaza in medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de persoane.2.  Hotararea de Guvern nr. Rezultatul acestei analize a reliefat ca in Romania exista 19 corpuri de apa din totalul de 142 (13 %) care risca sa nu atinga starea buna din punct de vedere calitativ.ele respectă criteriile de risc . Se mentioneaza ca informatiile utilizate pentru realizarea acestui capitol au la baza date din perioada 2007 .zone pentru imbaiere Planul de Management cuprinde un rezumat al Registrului Zonelor Protejate si include harti cu localizarea fiecarei categorii de zona protejata precum si lista actelor normative la nivel comunitar.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic .Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: .2009 privind zonele protejate cuprinse in Registrul Zonelor Protejate actualizat in anul 2009. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. Astfel. detalierea acestei situatii regasindu-se in cap.zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati .  Legea Apelor nr. Legislatia specifica zonelor de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii este reprezentata de:  Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE Zonele protejate reprezinta areale de pe teritoriul fiecarui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerintelor speciale de protectie prevazute in legislatia comunitara. conform Directivei Cadru pentru Apa (Anexa IV) au fost identificate si cartate la nivel national urmatoarele categorii de zone protejate: . 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara.corpuri de apă subterana care nu sunt la risc .cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a 61 . national si local pe baza carora au fost identificate si desemnate aceste zone.corpuri de apă la risc .zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii . Nu exista nici un corp de apa subterana identificat la risc din punct de vedere cantitativ. al Planului de Management.zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important .

acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H. nr. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru aceste specii. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste.Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si cele privind calitatea apelor pentru moluste. cu modificările şi completările ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendata de Directiva 2006/113. insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor. La nivelul anului 2007.Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii . 202/2002 si H. Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic are la baza urmatoarele acte normative:  Hotararea de Guvern nr.2. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.  Lege nr.G. In Figura 5. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.G. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Mediului privind prohibiţia pescuitului 62 . Protejarea speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere: . Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind calitatea apei. 5.84/189 /2009 al Ministrului Agriculturii. 201/2002. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura  Legea nr. HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola  Hotararea de Guvern nr.  Ordinul nr. HG 567/2006 si HG 217/2007).Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila. 69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare  Ordin nr. au fost inventariate un număr total de 269 captări de apă din sursele de suprafaţă şi 1617 captări de apă din sursele subterane.1 este reprezentata harta captarilor de apa destinate potabilizarii din sursele de suprafata si din sursele subterane la nivel national. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 662/2005.

Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. lin. cosas. Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii acvatice importante din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola. pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica. In anul 2009. prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. B. nr. salau si sturioni (Anexa 5. scobar. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura. caras. Desemnarea zonelor protejate pentru specii acvatice importante din punct de vedere economic are in vedere identificarea: A. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania. rosioara. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007. transpusa prin H. A. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile ulterioare. stiuca. babusca. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii. conservarea habitatelor naturale. ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. pe specii.  Ordinul nr 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in bazinele piscicole naturale  Ordonanta de Urgenta a Guvernuluinr. biban. Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform Legii nr. B. mreana. avat.G. Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. 201/2002. C. 317/2009 pentru aprobarea OUG nr.  Ordinul nr. aceste zone au fost stabilite prin 63 . apele pentru moluste sunt definite ca fiind apele costiere si tranzitorii marine desemnate in vederea protejarii si imbunatatirii starii pentru a intretine viata si pentru cresterea crustaceelor (moluste bivalve si gasteropode). astfel incat anual. sanger. 1231/812/2007 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii.1). oblete. Ordinul nr. 262/330/2006 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii.  Ordinul nr. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide sau speciilor de coregoni. 342/2008 al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. somn. Conform raportarilor facute la EUROSTAT de catre ANPA. - In sensul Directivei 79/923/CEE. novac. care pot fi capturate din mediul acvatic. cum ar fi stiuca (Esox lucius). la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura. morunas. crap. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului comercial. batca. bibanul (Perca fluviatilis).

f) evaluarea măsurilor adoptate. b) lucrari care impiedica migrarea. lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau. 5 a ordonantei. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale.zone de protectie pentru resursele acvatice vii. sturioni si delfini este interzis tot timpul anului. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii.G. care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II). pastravul indigen. cu exceptia pescuitului stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor. si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii.O. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare. moluste si al altor vietuitoare acvatice. după caz. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa întreprinda anual actiuni de coordonare inter64 . reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole. transportului şi comercializării. cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei.M. lacurile de acumulare din aval de Ramnicu-Valcea pe raul Olt. nisip si pietris.U.69/1994 care prevede interzicerea comertului international cu specii ameninate cu disparitia. colectarea ghetii. Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de fauna si flora salbatica (CITES) a fost ratificată de România prin Legea nr.judetul Vrancea si Stanca-Costesti judetul Botosani Totodata numeroase cursuri de apa. mihalt. Calimanesti . in timp ce pentru speciile de stiuca. luându-se. . precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal. de crutare. 84/189 /2009 al ministrului agriculturii. sunt interzise: a) pescuitul oricaror specii de pesti. pastravul fantanel. in special de masurile de management.speciile si perioadele de prohibitie. Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de protejare. taierea si recoltarea plantelor. La propunerea Germaniei in 1997. Conform O. perioadele de protectie si activitatile interzise. acest moment a marcat o cotitura istorica în conservarea si comertul cu aceste specii. 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute în Anexa II a Conventiei. In zonele de protectie. pastrav de mare. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. inscrise pe o lista agreata (Anexa I). C. nr. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. c) reglementarea perioadelor. extragerea de namol. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului privind prohibiţia pescuitului si prevad: . crustacee. in perioadele stabilite. d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice. lacuri si o parte din zona costiera romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate. nr. Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au fost inregisrtate pe: Dunare inclusiv zona Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. c) lucrari in zona malurilor. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. precum si masuri preventive. coregonul. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade. inclusiv stabilirea de cote. scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual. In Romania pescuitul speciilor de lostrita.

5.3 Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important 65 . 1950/2007/38/2008 si pentru care se aplica Normele tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. In conformitate cu prevederile Directivei 79/923/CEE. Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la circca 4900 exemplare in 2005 pana la peste 100. in aceste 4 zone sunt prezente speciile urmatoare:  molusca bivalva epibionta – Mytilus galloprovincialis Lamark (midia). caras (Carassius carassius). 201/2002). biban (Perca fluviatilis). s-au delimitat 4 zone marine pentru cresterea si exploatarea molustelor aprobate prin OM comun nr. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii. Asa cum se poate observa si in Figura 5. lin (Tinca tinca). Cega (Acipenser ruthenus). salau (Stizostedion lucioperca) si avat (Lotta Lotta). somn (Silurus glanis). ciprinicole si cu acipenseride identificate cu zonele in care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) si cu zonele de protectie pentru resursele acvatice vii. La nivel national in urma suprapunerii zonelor salmonicole. Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii. aceste zone sunt urmatoarele: Zona 1 – cuprinsa intre Sulina si Sfantu Gheorghe cu suprafata de 142 Mm2. Zona 2 – cuprinsa intre Perisor si Chituc cu suprafata de 215 Mm2 . Scapharca inequivalvis Bruguire.  gasteropodul Rapana venosa (Valenciennes). stiuca (Esox lucius). scrumbie de Dunare (Alosa pontica). au fost identificate zone de protectie pentru specii importante din punct de vedere economic asa cum se poate observa in Figura 5. Au fost identificate urmatoarele specii importante din punct de vedere economic: Morun (Huso huso). Pastruga (Acipenser stellatus). platica (Abramis brama). Zona 4 – cuprinsa intre Agigea si Mangalia cu suprafata de 101 Mm2.. rosioara (Scardinius erythrophthalmus). Corbula mediteranea maeotica Milaschevich. In conditiile specifice zonei costiere romanesti. Cerastoderma edule lamarki (Reeve). babusca (Rutilus rutilus).2.000 exemplare in 2009.2. Lungimea zonelor protejate cu specii acvatice importante din punct de vedere economic este de 1795 km. pentru a conveni asupra cotelor de captura si de export de sturioni Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atat pentru prelevare din natură cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace. Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). Viza (Acipenser nudiventris).  molustele bivalve psamobionte – Mya arenaria Linnaeus. Zona 3 – cuprinsa intre Navodari si Portul Constanta (Baia Mamaia) cu suprafata de 109 Mm2.guvernamentala la nivel de bazin hidrografic. sisteme sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava. Suprafata zonelor marine cu specii acvatice importante din punct de vedere economica este de cca. 567 Mm2.

 Hotararea de Guvern nr.  Hotararea de Guvern nr.Sectiunea a III-a.3).Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate in mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar. 66 .  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1586/2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanta internationala. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva Pasari).  83 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana identificate la risc calitativ/chimic.  Hotararea de Guvern nr. din care :  253 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana.  Hotararea de Guvern nr.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.060. conservarea habitatelor naturale. Astfel.  Legea nr.  Hotararea de Guvern nr. 407/2006. 1529/2006). zone protejate. 1.  Hotararea de Guvern nr. parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (modificata de Hotararea de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. national si local si care au legatura cu corpurile de apa. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national . 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. au fost identificate la nivelul Romaniei 358 zone pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important totalizeaza pe o suprafata totala de 4. a florei si faunei salbatice (Directiva Habitate).950.  Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.  219 zone au custode/ administrator. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.72 ha (Figura 5. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"  Legea nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  Ordinul nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.  94 zone au regulament sau plan de management. la nivelul anului 2007. 195/2005 privind protectia mediului. ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

datorita constituirii retelei Natura 2000. . Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. teren. este sit RAMSAR si reprezintă totodata un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Conventia UNESCO privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural. . sub egida Programului UNESCO . pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si in conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.MAB. Zone vulnerabile la nitrati Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti (azot total si fosfor total). . . hidrologie.) precum si Zone Umede de Importanta Internationala desemnate de Secretariatul Conventiei Ramsar. Reteaua Natura 2000 cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica desemnate conform prevederilor Directivei Pasari si situri de importanta comunitara desemnate conform cerintelor Directivei Habitate.Complexul Piscicol Dumbravita (414 ha) a fost declarat arie naturala protejata si este desemnat sit Ramsar si este inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de catre „Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie si Agrochimie si Protectia Mediului” pe baza evaluarii conditiilor naturale (sol. 5. de către UNESCO.A. finalizat în decembrie 2004.B. clima. . hidrogeologie) ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre corpurile de apa de suprafata si subterane.  Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate 67 .Balta Mică a Brailei ( 20.Lacul Techirghiol (1462 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica.Omul şi Biosfera (M. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati din surse agricole si care contribuie la poluarea acestor ape.Lunca Joasa a Muresului (17166 ha) are statut de Parcul Natural si arie de protectie speciala avifaunistica. Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica.Zona a fost declarată.4 Zone sensibile la nutrienti.460 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica.  Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole. rezervatie a biosferei inclusă in Programul UNESCO “Omul si Biosfera” .Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (647 000 ha) . Anumite zone protejate la nivel national si comunitar sunt recunoscute pe plan internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei.Comparand suprafata totala a ariilor naturale protejate cu situatia centralizata in anul 2005 se observa o crestere semnificativa.

01. Suprafaţa totală aflată în zone vulnerabile este de 137.  Hotărârea de Guvern nr. Pentru anul 2007.62 km2 (cca. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile si Ordinul nr.545. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 68 . 58 % din suprafata tarii) din care suprafaţa de 82067. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere este transmis anual Comisiei Europene de catre Ministerul Sanatatii. respectiv.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.5 Zone pentru imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu – Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE au fost transpuse in legislatia romaneasca prin:  Hotararea de Guvern nr. 5.963 localităţi. Autoritatea de Sanatate Publica impreuna cu Administratia Nationala “Apele Romane” au identificat 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura 5. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. Conform reglementarilor in vigoare Institutul de Sanatate Publica Bucuresti elaboreaza anual Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere si il transmite Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Mediului.  Hotararea de Guvern nr. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.  Hotararea de Guvern nr. La nivel naţional au fost identificate 42 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din care fac parte 1.5. 459/2002 si. aşa cum se poate observa în Figura 5. ale Normelor de supraveghere. Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre in totalitate in vigoare. aprobate prin Hotararea Guvernului nr. urmand ca de la 01. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere.4. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. cu modificarile si completarile ulterioare.10 km2 este suprafaţă agricolă.  Ordinul nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate. si le-a raportat Comisiei Europene. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. 88/2004. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana. Hotărârea de Guvern nr.

Programele de monitorizare a apelor subterane includ:  programul de monitorizare cantitativa.2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale.  programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational) . elementele de calitate. Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 subsisteme:  rauri  lacuri  ape tranzitorii  ape costiere  ape subterane  ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali). Pentru unele corpuri de apa din Delta Dunarii monitorizarea se efectueaza de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii”-Tulcea iar pentru corpurile de apa costiere monitorizarea este realizata de Directia Apelor Dobrogea Litoral impreuna cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata. cat si starea chimica) . functie de tipul de program. In abordarea nationala. 69 .12. aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata.1.  Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring. cat si programului operational de monitorizare. 6.  Validarea evaluarii de risc. Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:  programul de supraveghere.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice.  Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin. sedimente si biota . corpurilor de apa subterana si zonelor protejate. parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei.1.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale. Retelele si programele de monitorizare In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC). Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art. apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic. 8 (1. Ape de suprafata In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru.  programul operational.6.1. MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA STARII APELOR 6.2006. informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:  Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica. In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.  programul de investigare. o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere. Mediile de investigare sunt reprezentate de apa.

parametrii si frecventele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate in Tabel 6. furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata.1. programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. numarul sectiunilor de monitorizare pentru rauri este de 1075.1. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring. In Romania. Utilizarea in exercitiul de intercalibrare. Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu. Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele zonelor protejate. ca raspuns la aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii. inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. la nivel national. Elementele de calitate monitorizate. Tabel 6. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste Nivelul si debitul apei Frecventa Program Program Supravegher Operational e 2/an 2/an 1/3 ani 2/an 3/an 3/an 1/3 ani 3/an Elemente biologice 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 20-60 /an* 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 2060/an* Elemente hidromorfologice Regimul hidrologic 70 . de specii) densitate (expl/m2) componenta taxonomica (lista si nr.1. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – rauri Elemente de calitate Fitoplancton Microfitobentos Macrofite Zoobentos Fauna piscicola Parametri Componenta taxonomica (lista si nr.      Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc. Elemente. Rauri Pentru programul de supraveghere. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele de suprafata din Romania se prezinta in Figura 6.

Pb. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante.apa Substante prioritare (materii in suspensie) Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** Continuitatea raului Variatia adancimii si latimii raului Structura si substratul patului albiei Structura zonei riverane Materii in suspensie. Azotati. Amoniu Ntotal. Hg Frecventa Program Program Supravegher Operational e 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 12/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/an 12/an 6/an 1/an 1/an 6/an 6/an 6/an 6/an Elemente fizicochimice Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) 1/an Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali. Ptotal 1) Metale grele: Cd. Ortofosfati Ptotal Clorofila „a” Ntotal. Salmonella 1/an 1/an 1/an 6/an 4-12/an 6/an 4-12/an * in cazul viiturilor frecventa de monitorizare va fi crescuta functie de regimul hidrologic al raului ** se monitorizeaza de 12/an cand ca este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice ** se monitorizeaza de 6/an cand ca este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor prioritare *** numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. 71 . Ni. 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8.Mn si/sau CCO . Turbiditate.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiti. coliformi fecali. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO .Elemente de calitate Parametri Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Parametri morfologici Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare . streptococi fecali.

de specii) densitate (exp. dar si in cazul lacurilor naturale mari. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii. hidromorfologice si fizico-chimice sunt prezentate in Tabel 6. Elementele de calitate.2. 2 Elemente. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. 20m si 30 m). sunt prezentate in Tabel 6. parametrii si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. de specii) densitate (exp.3. reteaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeza prin 69 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri naturale si prin 306 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare. de specii) densitate (exp /100m2) structura pe varste Nivelul apei in lac si debitele afluente si defluente Timpul de retentie al lacului Conectivitatea lacului cu corpurile de apa subterana Variatia adancimii lacului 1/an 1/an 2/an 2/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 72 . de specii) densitate (exp./l) biomasa(mg/l) componenta taxonomi-ca (lista si nr. In cazul lacurilor de acumulare. reteaua de monitorizare a spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral cuprinde 12 sectiuni acoperind cele 2 tipuri de ape tranzitorii): apele tranzitorii lacustre si marine. Tabel 6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – lacuri Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 4/an Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 4/an 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 4/an* Fitoplancton Microfitobentos Elemente biologice Macrofite Zoobentosul Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri hidrologici Parametri morfologici componenta taxonomi-ca (lista si nr. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr.Lacuri La nivel national./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. de specii) densitate (expl./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. Ape tranzitorii In cadrul programului de supraveghere (similar programului operational).

9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante.Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 1/6 ani 1/6 ani 4/an 4/an Volumul si structura patului lacului Structura malului lacului Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Discul Sechi turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . Parametrii bacteriologici** 73 . 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an streptococi fecali. Salmonella * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (maiseptembrie) **numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila si la lacurile utilizate pentru imbaiere (Techirghiol) 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8.Mn si/sau CCO .Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate /reziduu fix pH alcalinitate Azotiti azotati amoniu Ntotal ortofosfati Ptotal clorofila „a” 1) Metale grele si micro-poluanti organici relev-anti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 4/an 1/6 ani 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an Elemente fizicochimice Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an Elemente microbiologice 4/an 4/an 4/an 4/an coliformi totali. coliformi fecali.

culoare. (lista si nr. Ni. Ntotal. de specii). structura pe varste Variatia adancimii apelor tranzitorii Volumul si structura patului apelor tranzitorii Timpul de retentie al lacului Nivelul apei Debitul de apa dulce Expunerea la valuri materii in suspensie. amoniu. 8. densitate (exp. Pb.Tabel 6. clorofila"a". densitate (exp. (lista si nr.Substante prioritare (materii in suspensie) chimice Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici componenta taxonomica (lista si nr. CCO . Ptotal. azotati. biomasa (mg/l) componenta taxonomica. de specii)./m2) componenta taxonomica.Mn si/sau CCO-Cr.ape tranzitorii Parametri Program supraveghere Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an ** 1/an 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an ** ** ** ** ** ** Program operational Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an**** 4/an**** Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. densitate (expl. de specii)./l). CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH. ortofosfati. discul Sechi temperatura oxigen dizolvat.3.Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare-apa Elemente fizico. P total 1) Metale grele: Cd. Elemente de calitate Tabel nr. Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente 2/an***** 2/an***** 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 12/an 12/an 12/an 12/an 1/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 4/an ** 1/an Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) *. densitate (exp./m2) componenta taxonomica.** 4/an NA 1/an 1/an 1/an 4/an NA 1/an 1/an 4/an 4/an Elemente microbiologice *** se monitorizeaza de 12/an cand CA este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice *** se monitorizeaza de 6/an cand CA este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor **** frecventa de monitorizare poate deveni lunara in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) ***** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) NA = not applicable/neaplicabila 74 ./m2) componenta taxonomica. de specii).3 Elementele de calitate si frecventele de monitorizare Elemente programul de supraveghere si programul operational in de calitate si frecventele de monitorizare in programul de -ape tranzitoriisupraveghere si programul operational . (lista si nr. densitate (exp/100m2). alcalinitate azotiti.de specii). turbiditate. siliciu N total. (lista si nr.

Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operational sa fie specific si sa aiba la baza monitorizarea unor parametrii relevanti (care sa indice riscul neatingerii starii bune). din Directiva Cadru. parametri si frecventele de monitorizare ale acestora. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. 75 . precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m. Programul operational Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa.2. se prezinta elementele de calitate biologice. schimbari datorate aplicarii programului de masuri. se prezinta elementele. 1. avand aceeasi structura spatiala ca cea din programul de supraveghere.3. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. Ca si in cazul programului de supraveghere. 30 m si la distante de 5 mile. Rauri Reteaua pentru monitoringul operational pentru raurile din Romania este alcatuita dintr-un numar de 581 sectiuni. In Tabel 6. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile. Ape tranzitorii Reteaua de monitorizare operationala pentru apele tranzitorii este alcatuita dintr-un numar de 12 sectiuni aferente corpurilor de apa tranzitorie. hidromorfologice si fizico-chimice. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare sunt in conformitate cu prevederile Anexei V. hidromorfologice si fizico-chimice. La nivel national. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice.1. carora li s-au asociat parametrii si frecventele prezentate in Tabel 6.4. hidromorfologice si fizico-chimice. Programul operational se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si va inceta in cazul in care corpurile de apa vor atinge starea buna. 20 m. se prezinta elementele. 20m si 30 m).Ape costiere Reteaua de monitorizare a apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni aferente corpurilor de apa costiera . parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. 10 m. 10 mile. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 855 sectiuni de monitorizare. 12 mile.3. Lacuri Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri la nivel national este alcatuita dintr-un numar de 220 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare si lacuri naturale. 20 mile si 30 de mile marine.1.

coliformi fecali.Tabel nr./m2) variatia adancimii apelor costiere structura patului apelor costiere nivelul apei directia curentilor dominanti expunerea la valuri discul Sechi. siliciu. CCO. 20 mile si 30 de mile marine. hidromorfologice si fizico-chimice.4. densitate (exp.ape costiere programul operational-ape costiere Parametri componenta taxonomica (lista si nr. specii). clorofila "a" 1) Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali.4.4 Tabel 6. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. streptococi fecali. 10m. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH azotiti. avand in vedere:  identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m. 76 .Elemente de Elemente de calitate Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Elementele de calitate si frecventele de monitorizare in programul de supraveghere si programul operational calitate si frecventele de monitorizare in programul . ortofosfati./m2) componenta taxonomica (lista si nr. enterovirusuri de supraveghere si Program supraveghere Program operational 4/an* 2/an*** 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 2/luna 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. Ptotal. se prezinta elementele monitorizate si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. azotati amoniu. specii).Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici ** 4/an 1/an 4/an 2/luna Elemente microbiologice * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) **frecventa de monitorizare numai pe durata sezonului estival *** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) Ape costiere Reteaua de monitorizare operationala pentru apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni (ca si in programul de supraveghere). 8. densitate (exp. specii). Programul de investigare Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru in domeniul apei. Ntotal. biomasa (mg/l) componenta taxonomica (lista si nr. densitate (expl. 10 mile. densitate (exp. 30m si la distante de 5 mile. turbiditate.Mn si/sau CCO-Cr. culoare temperatura oxigen dizolvat. specii). Salmonella./l). 20m. 12 mile./m2) componenta taxonomica (lista si nr. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile.

proiectarea si evaluarea programului de masuri. Programul de investigare se aplica. Monitorizarea calitativa (chimica) Programul de supraveghere La nivel national numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 1253 (1159 foraje.  Identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de poluanti. daca este necesar.  Validarea procedurii de evaluare a riscului. certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza. furnizand informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele subterane Romania se prezinta in Figura 6. ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice. 6.  Estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele Statelor Membre. realizata conform Articolului 5. 94 izvoare).1. iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:  Evaluarea starii cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana (inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile).  Evaluarea a tendintelor pe termen lung a diversilor parametrii cantitativi si calitativi. 94 izvoare).  Stabilirea.  Stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate in Tabel 6.2. Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana are ca scop principal validarea caracterizarii realizate in conformitate cu Articolul 5 si a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri.  stabilirea impactului poluarilor accidentale. La nivel national. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor subterane. la testarea noilor metode de evaluare calitativa.2. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit). Parametrii monitorizati si frecventele de monitorizare. au fost identificate un numar de 3136 sectiuni (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere cantitativ (3024 foraje. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului. la completarea cunostintelor privind calitatea apei. nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate monitorizate. 77 .  Evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor in concentratia poluantilor in apele subterane.5.

parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Elemente Elemente cantitative Elemente fizicochimice H Q Parametri oxigen pH conductivitate azotati amoniu oxidabilitate(CCO-Mn) alcalinitate alti nutrienti (azotiti. 46 izvoare). pH. ionii majori cat si ceilalti parametri mentionati in tabel functie de utilizarea apei si presiunile antropice. existenta zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. monitorizandu-se parametri prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. azotati.Tabel 6. conventia internationala la care Romania este parte. De 78 . poluarea specifica.3. numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ in programul operational este de 1753 (1707 foraje. 6. Pentru forajele de adancime frecventa masuratorilor de nivel va fi trimestriala. conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru. In cazul conventiilor internationale pentru corpurile de apa transfrontaliere. oxigen. In cazul programului supraveghere si operational se monitorizeaza parametri obligatorii precum si alti parametri functie de categoria de risc. vulnerabilitatea la poluare. amoniu). ortofosfati) substante prioritate si substante prioritare periculoase poluanti specifici neprioritari alti poluanti si parametri (inclusiv ionii majori) Frecventa* Program Program supraveghere operational 2-120/an 2-120/an 2-12/an la 2-12/an la izvoare izvoare 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an *Frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru apele freatice este functie de rezultatele analizei regimului de variatie al acestora (la 3. Programul operational La nivel national. elementele si frecventa de monitorizare a forajelor situate in apropierea granitei este cea stabilita prin conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte. Programul de supraveghere se realizeaza cu o frecventa de 1/6ani. Elemente. conductivitate. Pentru captarile de apa potabila frecventa va fi de 4 ori/an.1. monitorizandu-se atat parametri obligatorii (H/ Q.5. aplicandu-se frecventa de 2 ori/an. Zone protejate Corpurile de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. 6 sau 15 zile).

Caracterizarea starii apelor 6. precum si poluantii/parametrii prevazuti de Legea apei potabile 458/2002. Frecventa de prelevare si analiza a probelor de apa de suprafata utilizate pentru captarea apei potabile e prezentata in Tabel urmator: Frecventa 4/an 8/an 12/an Comunitate deservita <10. De asemeni. la nivel national au fost identificate un numar de 425 foraje monitorizate si utilizate pentru captarea de apa destinata consumului uman.000 Pentru apele subterane. la nivel national au fost identificate un nr.000-30.1.2. 6.000 10. Referitor la parametrii si frecventa de monitorizare. 2. modificata si completata de Legea 311/2005) se efectueaza de 4 ori pe an. Pentru apele de suprafata.  monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii. care furnizeaza. mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane.2 starea apelor de suprafata prin :  starea ecologica  starea chimica 79 . De asemenea. in medie. Statele Membre trebuie sa identifice toate corpurile de apa utilizate sau care vor fi in viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman. Ape de suprafata 6.1. Parametrii monitorizati sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC. Directiva Cadru prevede monitorizarea substantelor prioritare si altor substante descarcate in cantitati semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt prevazute in Directiva privind calitatea apei potabile.asemenea.000 30.2. Statele Membre trebuie sa monitorizeze toate corpurile de apa care furnizeaza mai mult de 100 m3/zi (in medie). unde s-au stabilit sectiuni de monitorizare in conformitate cu prevederile Directivei Cadru.1. in conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Definitii normative si principii Directiva Cadru Apa defineste in Art. de 212 captari de apa. se specifica ca:  masuratorile de niveluri in forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale (situate in raza de influenta a acestor captari) se realizeaza odata la 3 -15 zile functie de regimul de variatie al nivelurilor.

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua. comunitatile biologice relevante difera substantial fata de cele normale asociate conditiilor nealterate zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. 80 . respectiv : foarte buna. pentru starea buna . Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizeaza prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice. Valorile elementelor hidromorfologice si fizico-chimice ale apelor de suprafata se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. integratoare care difera fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate.Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin abateri usoare fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa.exista alterari majore ale elementelor biologice.exista alterari severe ale valorilor elementelor biologice.valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata deviaza moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici). elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice. pentru starea slaba . un numar mare de comunitati biologice relevante sunt absente fata de cele prezente in zonele nealterate(de referinta) sau cu alterari antropice minore. prin elementele de calitate biologice.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. buna. pentru starea proasta . moderata. Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996). slaba si proasta. definite si reprezentate astfel: pentru starea foarte buna . pentru starea moderata . se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase.

6. Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6. avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni.4) din sectiunea respectiva cu valorile parametrilor din sectiunea de referinta sau cu 81 . pentru poluantii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implica reducerea concentratiilor de poluanti sub nivelul fondului natural.1. iar starea globala este determinata de cea mai defavorabila situatie..3. Clasificarea si incadrarea in cele 5 clase ecologice se realizeaza prin compararea valorilor parametrilor monitorizati specifici categoriilor de apa de suprafata (Tabel 6. In cazul poluantilor specifici nesintetici starea ecologica foarte buna este definita prin concentratii care raman in intervalul asociat in mod normal cu valorile de fond.Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate intrunesc conditiile de referinta? Da Conditiile fizicochimice (inclusiv poluantii specifici) intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Nu Da Conditiile hidromorfologice intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Stare FOARTE BUNA Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezint abateri usoare de la valorile conditiilor de referinta? Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la conditiile caracteristice starii de referinta Da Nu Da Stare BUNA Conditiile fizico-chimice asigura functionarea ecosistemului si se incadreaza in limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Nu Da Este aceasta o abatere moderata? Da Stare MODERATA Nu Este aceasta o abatere majora? Da Stare SLABA Nu Stare PROASTA Figura 6. Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea si evaluarea starii “foarte buna” si “ buna”. iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii “foarte buna”. Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Referitor la evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata se remarca faptul ca elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase. atat pentru poluantii specifici sintetici. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie a celor mai avansate tehnici analitice folosite.3. 6. cat si pentru cei nesintetici este definita prin concentratii ce nu depasesc valorile standardelor de calitate pentru mediu. luand in considerare starea ecologica si starea chimica. 6.2. Starea ecologica buna.3.

Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata. precum si sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. 82 . In evaluarea starii chimice. 16(7). potential ecologic slab. Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume:  albastru pentru starea chimica buna  rosu pentru alta stare decat buna. Comisia Europena a aprobat Directiva nr. valorile elementelor biologice si fizico-chimice pentru potentialul ecologic maxim. realizate de catre institutele de specialitate de cercetare. indicand o stare cu atit mai buna cu cat se apropie de 1. Elementele de calitate ale corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apa de suprafata mentionate anterior. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite. stabilite in anexa IX si sub Art. De asemenea Directiva Cadru Apa.alterari antropice minore. ca urmare a conditiilor hidromorfologice care rezulta din caracteristicile de corp de apa puternic modificat si artificial. 3. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. potential ecologic moderat. potential ecologic prost. Limitele dintre starea ecologica foarte buna/buna si buna/moderata in cadrul sistemelor de clasificare ecologica sunt componenta a procesului european de intercalibrare.2. substantele prioritare prezinta relevanta.1. pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului. 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a inlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice si 8 alti poluanti sintetici). cap. Acest raport are valori intre 0 . respectiv: potential ecologic maxim si bun.2. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna.1. asigurand corelarea cu definitiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european (cap.3). reprezentata de potentialul ecologic si de starea chimica. In acest sens.dezvoltare si universitati*. reflectand valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apa de suprafata. Transpunerea definitiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologica si stabilirea celor 5 clase se bazeaza pe studii stiintifice . ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu. 3. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt definite 4 clase ale potentialului ecologic.

2. 6.01%) in timp ce  1393 corpuri nu ating starea buna/potentialul bun (40. In cazul poluantilor specifici sintetici si nesintetici. precum si pentru caracterizarea starii din punct de vedere chimic.1. respectiv puternic modificate si artificiale datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici. 83 . Starea globala este determinata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii ( one out-all out ) dintre starea ecologica/potentialul ecologic si starea chimica.1. Sistemul de clasificare si evaluare al starii apelor in conformitate cu Directiva Cadru Apa este prezentat in Anexele 6.Reprezentarea grafica a potentialului ecologic se realizeaza astfel:     potential ecologic maxim si bun potential ecologic moderat potential ecologic slab potential ecologic prost –verde –galben – portocaliu – rosu la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE. dintre care:  2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59. se reprezinta pe harta printr-un punct negru. Neatingerea starii ecologice bune sau a potentialul ecologic bun de catre corpurile de apa naturale. se aplica aceleasi principii si criterii ca in cazul corpurilor de apa naturale.Caracterizarea starii corpurilor de apa Starea corpurilor de apa la nivel national este analizata si caracterizata pe baza sistemelor de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa *.2. *elaborarea sistemului de clasificare si evaluare globala a starii apelor a fost realizata de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta (pentru apele tranzitorii si costiere).Fig 6. La nivel national au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa.4.99%). ale Planului de Management.

01% ating stare/potential bun nu ating stare/potential bun Figura 6. macronevertebrate bentice si fauna piscicola.6 ilustreaza starea chimica a corpurilor de apa de suprafata. In Figura 6.fitoplancton.4 Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Evaluarea starii globale a fost realizata pe baza:  datelor de monitoring furnizate de programul de supraveghere si programul operational pentru elementele biologice.5 se prezinta starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata. fauna piscicola. macrozoobentos. Corpuri de apa naturale Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din cele 11 bazine /spatii hidrografice in conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definita pe baza starii ecologice si starii chimice. iar Figura 6.  ape costiere -fitoplancton.  lacuri – fitoplancton.  principiului gruparii corpurilor de apa. 84 . macrozoobentos. Starea ecologica caracterizata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii..  ape tranzitorii -fitoplancton. Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6.  pe baza analizei de risc reactualizate privind neatingerea obiectivelor de mediu (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (s-a considerat ca fiind in stare buna corpurile de apa care nu sunt la risc si in stare moderata cele care sunt la risc).99% 59. fizico-chimice si hidromorfologice . aplicandu-se principiul celei mai defavorabile situatii. a fost evaluata prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa aplicabile :  elementelor biologice:  rauri .3.40.

ape tranzitorii si ape costiere . ROLN16-ROLN18 (Anexa 6. Referitor la parametrii biologici analizati pentru apele costiere si tranzitorii (Anexele 6. 85 . RO 02.  elementelor fizico – chimice:  elemente fizico-chimice generale: rauri . starea acidifierii (pH).B. Au fost elaborate limite pentru: Tipurile RO 01.1. biomasa. P total ).RO 15. metodologiile de evaluare reflecta diversele tipuri de presiuni (identificate si in evaluarea de risc reactualizata).F. fitoplanctonul avand numai valoare orientativa. NNO2.1.1. In evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa (rauri) nu au fost incluse date si informatii privind microfitobentosul si macrofitele acvatice. utilizind in mod integrator prin abordarea multimetrica mai multi indecsi biotici (Anexa 6. Fauna piscicola. salinitate. macronevertebrate bentice si fauna piscicola in cazul raurilor au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica (EQR). deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural. sistemele de evaluare si caracterizare a starii corpurilor pe baza acestor elemente fiind in curs de elaborare.Pentru elementele biologice. CBO5). macrozoobentos (indicii biotici AMBI si M-AMBI) pentru toate corpurile de apa costiere si ihtiofauna (numar de specii) pentru corpul de apa tranzitoriu marin Chilia – Periboina. RO18 (ape salmonicole) si pentru Tipurile RO 04 . Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine (RO_TT03). RO 03 şi RO 17.conditii termice (temperatura apei). starea corpurilor de apa urmeaza sa fie reevaluata si pe baza acestor elemente. alti poluanti specifici). 6. salinitate.1.RO 16 (prezentate in Anexele 6.. nutrienti (N-NH4.7). starea acidifierii (pH).D.RO 20 care reprezinta cursurile de apa nepermanente. lacuri – conditii de oxigenare (oxigen dizolvat) si nutrienti (fosfor total). 6. Si-SiO4).1.1. specifice tipurilor RO 01. In evaluarea starii corpurilor de apa apartinand tipurilor RO 01-RO 05. 6. ROLN10-ROLN14.). Rauri Pentru fitoplancton. cu limite separate pentru: pescuit „la picior” si pescuit din barca). P-PO4.1. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul. N-NO2. conditii de oxigenare (oxigen dizolvat. Acelasi lucru este valabil si pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. RO 19. nutrienti (N-NH4. saturatia in oxigen.C).E. N-NO3.1. conditii de oxigenare (oxigen dizolvat). Lacuri Elementul biologic reprezentativ pentru care s-au stabilit EQR a fost fitoplanctonul (considerat element reprezentativ) cu indicele “biomasa fitoplantonica totala” definit pentru tipurile ROLN01-ROLN06. In cadrul procesului de reactualizare a raportarii Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportari specifice. N-NO3.1.1. RO 20 (ape ciprinicole. clorofila “a”). s-au stabilit valori caracteristice pentru cele 5 clase de calitate avand in vedere urmatoarele elemente: fitoplancton (densitate.1.1. Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica si pentru tipurile RO 17.1.).transparenta.A. Sistemul de evaluare si clasificare a fost realizat cu ajutorul Metodei EFI+ (European Fish Index +).

Cu. In evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC in Anexa I – partea A.88%) ating starea foarte buna si buna (1764 rauri. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. Pentru evaluarea conformarii substantelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural si a standardelor de calitate specifice. poluanti specifici: rauri. As. Pentru elementele fizico-chimice generale si poluantii specifici au fost stabilite valorile limita si metodologiile necesare evaluarii starii ecologice. 2179 (78. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. PCB. conectivitatea cu corpurile de apa subterana. curentii litorali de intoarcere).regimul hidrologic (nivelul si debitul apei). continuitatea raului). pesticide organoclorurate. coeficient consolidare maluri K mal)  pentru apele tranzitorii. structura zonei riverane)  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod. 100 lacuri naturale. 2 corpuri de apa tranzitorii si 2 costiere). ape tranzitorii si ape costiere: metale grele. structura si substratul patului albiei. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. toluen. iar 1008 corpuri de apa (36. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. pe baza carora se realizeaza incadrarea in 3 clase de calitate (foarte buna. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna. coeficient de dragare Kd. fiind specifice categoriei corpului de apa:  pentru rauri . modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. Cr. caracterizarea starii globale a evidentiat ca din 2791 corpuri de apa.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului).12%) nu ating starea buna (904 rauri. aceasta fiind aplicata corpurilor de apa care prezinta o astfel de caracteristica. atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. parametri morfologici (variatia adancimii si latimii raului. criteriilor mentionate anterior si a unor abordari metodologice specifice s-au constatat urmatoarele:  pentru corpurile de apa naturale din cele 11 bazine/spatii hidrografice.87%) starea chimica buna. buna si moderata) pentru tipurile prezentate in Anexa 6. fenoli. curentii marini/costieri.07 %) au atins starea ecologica foarte buna si buna si 2620 (93. xilen. 86 . lacuri: Zn. hidrocarburi aromatice polinucleare.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). conectivitate ape subterane. structură zonă riverană. debitul de apa dulce)  pentru apele costiere . 19 lacuri naturale). Din analiza starii corpurilor de apa naturale pe baza principiilor. hidrocarburi totale.  elementelor hidromorfologice Acestea sunt considerate numai in evaluarea starii ecologice foarte bune. nivelul apei. 1783 corpuri de apa (63. acenaften.1.

indicand ca din 2668 corpuri de apa:  142 corpuri de apa (5.7.7):  470 corpuri de apa (16.68 %) sunt stare proasta Figura 6.3%) sunt stare ecologica proasta.. Rauri  Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) este reprezentata in Figura 6. 87 . analiza efectuata indica ca majoritatea corpurilor de apa nu ating starea buna datorita macronevertebratelor bentice.92%) sunt in stare moderata  37 corpuri de apa (1.94%) sunt in stare ecologica slaba  8 corpuri de apa (0. starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice investigate corespunzatoare celor 5 clase de calitate se prezinta astfel (Figura6.32 %) sunt in stare slaba  19 corpuri de apa (0.32 %) sunt in stare ecologica foarte buna  1627 corpuri de apa (60.8.Din punct de vedere al elementelor biologice (componenta a starii ecologice). Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Dintre elementele biologice.98 %) sunt in stare ecologica buna  866 corpuri de apa (32.46%) sunt in stare ecologica moderata  25 corpuri de apa (0.23 %) sunt in stare buna  556 corpuri de apa (19.84 %) sunt in stare foarte buna  1709 corpuri de apa (61.

0. Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Confidenta evaluarii starii ecologice  Caracterizarea starii ecologice a 1617 corpuri de apa-rauri (60.94 0. respectiv pentru un numar de 622 corpuri de apa nepermanente. Pentru starea chimica. au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa in caracterizarea starii ecologice. definite in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii (realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea).37%).  Din totalul de corpuri de apa naturale nepermanente. iar pentru 1831 rauri (68. analiza efectuata indica faptul ca in Romania din totalul de 2668 corpuri de apa rauri.3. 98 ( 3. pentru 434 corpuri de apa nepermanente reprezentind 41.67 %) nu ating starea chimica buna (Figura 6.62%) nivelul de confidenta in evaluare a fost scazut. prezinta un nivel de confidenta mediu. in principal pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite).01% .98 stare ecologica f buna stare ecologia moderata stare ecologica proasta stare ecologica buna stare ecologica slaba Figura 6.3 32. nivelul de confidenta s-a considerat scazut. evaluarea starii s-a realizat cu un grad de confidenta scazut.46 5. nivelul de confidenta fiind mediu.1. In cazurile in care pentru caracterizarea starii s-a utilizat analiza de risc reactualizata (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). Acestea au fost evaluate pe baza criteriilor specifice claselor de confidenta prezentate in subcapitolul 6.61%) pentru care au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa..8. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. 88 .32 60. reprezentind 58.39 %).09 (%). se mentioneaza ca pentru 1051 corpuri de apa (39.9). Pentru 837 corpuri de apa-rauri (31.2.

evaluarea starii s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring 89 .33% alta stare decat buna stare buna Figura 6.52%) sunt in starea ecologica foarte buna  17 (14.) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului. pentru 98 (82. a parametrilor fizico-chimici generali si a poluantilor specifici.07 %) sunt in stare ecologica moderata  8 (6.29%) sunt in stare ecologica buna  81 (68. Figura 6.9. nivelul de confidenta este mediu.10.72%) sunt in stare ecologica slaba  10 (8.  Din 119 lacuri naturale. Starea chimica a corpurilor de apa( rauri) Lacuri naturale  Starea ecologica a lacurilor naturale (fig 6.10.35%). Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale)  Pentru 21 corpuri de apa (lacuri naturale) pentru a caror caracterizare a starii ecologice au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.4%) sunt in stare ecologica proasta Pentru starea ecologica foarte buna au fost evaluati si parametrii hidromorfologici.67% 96.lacuri naturale:  3 (2.3. din totalul de 119 corpuri de apa .

02% 57.83%) cu un nivel de confidenta scazut.17%) corpuri de apalacuri.98%) nu ating starea buna (Figura 6. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta medie.lacuri naturale din Romania se prezinta astfel: din totalul de 119 corpuri de apa lacuri naturale. Din cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale.02) ating starea chimica buna. precum si prin eliminarea celor cu eficienta ecologica scazuta. au fost evaluate cu un nivel de confidenta mediu si 95 din total (79.11. 42. analiza efectuata indica faptul ca toate corpurile de apa tranzitorii si costiere nu ating starea buna. Pentru stabilirea potentialului ecologic exista 2 metode la nivel european:  1. Pentru starea chimica. Situatia starii chimice a corpurilor de apa .). 90 . Corpurile de apa desemnate puternic modificate si corpurile artificiale sunt clasificate in functie de potentialul ecologic si starea chimica. 50 (42.si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii corpurilor de apa” (consecinta a existentei unor caracteristici diferite). Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Ape tranzitorii si costiere Starea ecologica pentru cele 4 corpuri de apa costiere si tranzitorii naturale este urmatoarea:  2 corpuri de apa (50 %) sunt in stare ecologica moderata  1 corp de apa (25 %) este in stare ecologica slaba  1 corp de apa (25 %) este stare ecologica proasta.11. metoda Praga prin care potentialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea masurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosintelor si asupra mediului. iar 69 (57.98% stare buna alta stare decat buna Figura 6. caracterizarea starii realizandu-se cu un nivel de confidenta scazut. 24 (20. Pentru caracterizarea potentialului ecologic s-au folosit date de monitoring. nivelul de confidenta al evaluarii starii ecologice fiind mediu.

Rauri  In cazul raurilor. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice (Anexa 6.C. La nivel national.4. De asemenea in cazul apelor costiere valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale se prezinta in Fig 6. 91  .5. avand aceleasi obiective. lacuri naturale. Caracterizarea potentialului ecologic pentru corpurile puternic modificate (rauri. potentialul ecologic al raurilor a fost stabilit ca fiind cu clasa inferioara starii bune pentru macrozoobentos. In stabilirea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate din cele 11 bazine/spatii hidrografice s-a aplicat metoda bazata pe definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.“expert judgement”. stabilirea potentialului ecologic pe baza biomasei fitoplanctonice. In cazul lacurilor de acumulare si celor naturale puternic modificate.8 %) ating starea chimica buna.1. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu. nivelul de confidenta fiind scazut.2%) nu ating starea chimica buna (Figura 6. Valorile stabilite pentru potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate rauri si lacuri de acumulare sunt specifice tipului de corp de apa in cazul macronevertebratelor bentice. iar 41 rauri (12. Evaluarea potentialului ecologic pe baza faunei piscicole s-a realizat utilizind date despre prezenta/absenta faunei piscicole migratoare. respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/CE. Pentru 203 rauri (60. utilizind si date despre prezenta/absenta unor elemente biologice de calitate. elementelor fizico-chimice generale si a poluantilor specifici.) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului.1. constatandu-se ca din 336 corpuri de apa puternic modificate la nivel national 87 (25. caracterizarea potentialului ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. pe prezenta/absenta speciilor de pesti migratori. 6.D.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut.89 %) ating potentialul ecologic maxim si bun si 249 (74. Evaluarea starii chimice s-a realizat urmand aceeasi metodologie ca si in cazul celorlalte categorii de corpuri de apa.4.1.12).A. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa puternic modificate (rauri si lacuri naturale) a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. nu mai respecta aceeasi regula. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante. din totalul de 336 corpuri de apa puternic modificate (rauri) 295 rauri (87. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului .2. respectiv al fitoplanctonului. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential.. lacuri de acumulare) si artificiale are la baza aplicarea principiului “celei mai defavorabile situatii” dintre elementele biologice si fizico-chimice relevante.“expert judgement”(Anexele 6. pentru restul.).4%) . pe baza precizarilor din ghidurile elaborate in cadrul Strategiei Comune de Implementare. Referitor la relatia dintre potentialul ecologic si starea ecologica.11%) ating potentialul ecologic moderat.4.

13.). La nivel national. 1.12.2%) lacuri de acumulare.80% stare buna alta stare decat buna Figura 6.12 Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Lacuri de acumulare  Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare s-a evaluat pe baza analizei fitoplanctonului (Anexa 6.B.17% ) ating starea chimica buna (Figura 6. din totalul de 164 corpuri de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 161 (98. Pentru 84 (51. Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 92 .4.Evaluarea pe baza poluantilor specifici s-a realizat ca si pentru celelalte categorii de corpuri de apa. a prezentei/absenteifaunei piscicole migratoare. a parametrilor fizico-chimici generali si ai poluantilor specifici. nutrienti (fosfor total) si starea acidifierii (pH) in conformitate cu metodologiile din anexa 6.83% 98. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu.1.17% stare buna alta stare decat buna Figura 6.20% 87.3 B.13). evaluarea potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere urmatoarele elemente fizico-chimice generale: conditii de oxigenare (oxigen dizolvat). La nivel national.54 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  68 ( 41. restul de 80 de corpuri de apa fiind evaluate cu un nivel de confidenta scazuta.46%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cazul lacurilor de acumulare. situatia potentialului lacurilor de acumulare se prezinta astfel: dintrun total de 164 corpuri de apa –lacuri de acumulare:  96 (58.1.

precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de starea  93 . situatia potentialului lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa artificiale a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizicochimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru corpul de apǎ Cap Singol – Eforie Nord. a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. Corpuri de apa artificiale  Pentru 89 corpuri de apa artificiale evaluate s-a constatat ca:  45 (50. De asemenea. Pentru 54 (60.64%) corpuri de apa artificiale din totalul de 89 corpuri de apa artificiale evaluate. se prezinta astfel:  nici un lac natural nu atinge potentialul ecologic maxim si bun  11 (100%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cadrul Spatiilor Hidrografice Buzau Ialomita si Dobrogea Litoral exista un numar de 11 lacuri naturale puternic modificate.67%) corpuri de apa artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost scazut. Se mentioneaza ca 6 corpuri de apa artificiale nu au fost evaluate din punct de vedere al potentialului ecologic si al starii chimice.44 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat Caracterizarea potentialul ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. pe existenta/absenta speciilor de pesti migratori.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. starea chimica buna a corpurilor de apa artificiale a fost atinsa in 78 (87. 4 dintre acestea (36.36%) ating starea chimica buna.72%) corpuri de apa. La nivel national. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa – lacuri naturale puternic modificate s-a facut cu un nivel de confidenta mediu pentru 3 corpuri de apa si cu un nivel de confidenta scazut pentru 8 (72. se prezinta in felul urmator:  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic moderat (50%)  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic prost (50%) Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului. elementelor fizicochimice generale si a poluantilor specifici. Ape costiere Potentialul ecologic al celor doua corpuri de apa costiera puternic modificate.56 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  44 (49.Lacuri naturale Pentru stabilirea potentialului ecologic al lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate a fost utilizata biomasa fitoplanctonica. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice din apele costiere au fost apreciate pe baza judecăţii expertului. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice si a poluantilor specifici pentru corpurile de apa puternic modificate – lacuri naturale.

valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului. Nivelele de confidenta atinse in evaluarea starii ecologice si chimice sunt reprezentate in figurile 6. 6. analiza efectuata indica faptul ca nici unul din cele 2 corpuri de apa costiere puternic modificate nu ating starea chimica buna. In acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenta pentru sistemul de evaluare al starii apelor de suprafata.6.1.5. 94 . Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa costiere puternic modificate s-a facut cu o confidenta medie. In cazul fitoplanctonului si al nevertebratelor bentice.3. respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT02.2. valorile pentru celelalte clase de potenţial au fost stabilite conform OSPAR Comprehensive Procedure.ecologicǎ a celei mai apropiate ape de suprafaţǎ. medie si scazuta. In cazul clorofilei a. Cele 3 nivele de confidenta pentru starea ecologica si starea chimica sunt definite astfel: mare. in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii. Confidenta evaluarii starii corpurilor de apa Directiva Cadru Apa in Anexa V prevede necesitatea prezentarii nivelului de confidenta si precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. pentru celelalte clase de potenţial. Pentru starea chimica. si 6.

sunt disponibile date de monitoring suficiente ( cu frecventa conforma cu Directiva Cadru Apa)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. indica rezultate plauzibile Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa nu sunt incluse in procesul de intercalibrare la nivel European  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa .Starea ecologica Nivelul de confidenta al Descriere evaluarii corecte Toate criteriile urmatoare trebuie indeplinite: Biologie:  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa  Monitoringul biologic este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost incluse in procesul de intercalibrare al nivel european  Rezultatele monitoringul biologic sunt sustinute de:  rezultatele elementelor hidromorfologice (pentru Confidenta alterari/degradari structurale) MARE  rezultatele elementelor fizico-chimice (pentru (RIDICATA) nutrienti si poluare organica)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa. in conformitate cu Directiva Cadru apa.o perioada de timp neadecvata) 95 Reprezentare grafica Confidenta MEDIE . indica rezultate plauzibile Chimie  EQS (standardele de calitate ale mediului) sunt disponibile pentru poluantii specifici. dar  rezultatele elementelor hidromorfologice nu sunt in concordanta cu elementele suport sau  sunt disponibile putine date biologice (posibil sa indice rezultate diferite)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa  Monitoringul biologic nu este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza (de ex: prelevarea intr.

Chimie:  EQS (standardele de calitate ale mediului) nationale sunt disponibile.  Concluzii simple ale evaluarii de risc legate de clasele de calitate ecologica (reactualizarea evaluarii de risc este obligatorie) Chimie  Nu exista EQS (standardele de calitate ale mediului ) nationale pentru poluantii specifici. Agregarea (procedura de grupare) corpurilor de apa. indica rezultate plauzibile Toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Data/masuratorile sunt disponibile  Frecventa nu este conforma cu cerintele Directivei Cadru Apa (sunt disponibile mai putin de 12 masuratori pe an)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica:  Fara date/masuratori disponibile  Presupunerea ca starea buna nu poate fi atinsa datorita emisiilor respective (analiza de risc) Reprezentare grafica Confidenta MARE Confidenta MEDIE Confidenta SCAZUTA 96 . dar sunt date disponibile (poluarea este detectabila) Confidenta SCAZUTA Starea chimica Nivelul de confidenta al evaluarii corecte Descriere Fie:  Fara evacuare de substante prioritare Sau toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Datele/masuratorile sunt conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa (12 pe an). dar datele disponibile sunt insuficiente (in conformitate cu Directiva Cadru Apa)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Nu exista metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa.

6.8% dintre acestea. Directiva Cadru defineste starea cantitativa.3. corpuri de apă subterană 15 9 24 18 8 14 11 18 6 7 10 142 STARE CALITATIVA Bună 14 9 22 16 6 11 8 15 6 5 9 123 Slabă 1 2 2 2 3 3 3 2 1 19 STARE CANTITATIVA Bună 14 9 24 18 8* 14 8 18 6 7 10 142 Slabă STARE CALITATIVA LOCAL SLABA 4 1 1 2* 2 2 1 1 14 * local stare cantitativă si calitativa slabă 97 . Astfel.15. au fost utilizate criteriile urmatoare:  bilantul hidric  conexiunea cu apele de suprafata  influenta asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană  intruziunea apei saline sau a altor intruziuni Prin aplicarea acestor criterii in evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana a rezultat faptul ca toate corpurile de apa prezinta stare buna (Figura 6. Starea cantitativa Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa.2 % din totalul corpurilor de apa subterana si cu un grad de confidenta scazut pentru 38. Rezultatele evaluarii cantitative si calitative la nivel de corp de apa subterana se regasesc in Anexa 6. Tabel 6. elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru.6 Situaţia stării corpurilor de apă subterană Evaluarea starii cantitative s-a facut cu un grad de confidenta ridicat pentru 61. Ape subterane In cazul corpurilor de apa subterana. precum si starea calitativa (chimica). Starea calitativa (chimica) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat. în general. starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsa atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana s-au utilizat recomandarile ghidului European in domeniu. recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene.2.2.). DIRECTIA APELOR SOMES-TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES-VEDEA BUZAUIALOMITA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL TOTAL Nr.

urmând ca fiecare ţară membră să stabilească TV pentru celelalte substanţe poluante. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . Pentru determinarea valorilor fondului natural. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a facut parcurgând următoarele etape:  ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană.  verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor. Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii menţionaţi in lista minima pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane. având la bază valorile fondului natural (natural background level . 98 . starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/CE). Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. In cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deseuri.  înlăturarea. ANAR şi DA BANAT au fost parteneri iar INHGA. valori ce au fost determinate pentru pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană.probelor cu balanţa ionică incorectă ( eroarea> 10 %). funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. respectiv buna si slaba. care a cuprins. cat si pentru cea chimica.Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 si 2007 cu valorile prag (TV). pentru fiecare corp de apă subterană în parte.1 μg/l individual şi 0. colaborator. într-o primă etapă. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (NBL) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei de Ape. Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV stipultata in Directiva 2006/118/EC.TV) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare buna a corpului de apa subterana. a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. sub formă de tabele în EXCEL.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. s-a realizat o bază de date. în ordine cronologică. atat pentru starea cantitativa. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice. În cazul apelor subterane. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care MM. fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative a: . înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC).NBL). 137/2009. din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. urmând ca acestea să fie stabilite be baza unor studii ulterioare. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă).

iar. .A din GWD). pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: 99 . Din compararea valorilor fondului natural NBL cu valorile de referinţă (CMA) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii:  valoare fondului natural a fost mai mică decât valoarea CMA.probelor nepotrivite cu tipologia acviferului. Valorile prag TV au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural NBL. faptul ca prin metodologia de determinare a NBL . conservare şi procesare a probelor.probelor cu > 1000 mg NaCl.2 (conform Guidance on Grounwater Status and Trend Assessment).458/2002 privind calitatea apei potabile “ (Legea nr. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: . Excluderea probelor cu aport antropic : . percentila 50 se aplică atunci când.probele cu alti indicatori anorganici antropici Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea TV) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic.311/2004) (conform Anexei II. situaţie în care valoarea prag TV a fost considerata ca fiind egală cu valoarea CMA.10 % din valori sunt mai mari decat NBL determinat. In România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr.probelor cu adancimea necunoscuta. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă. pe de altă parte. Validarea valorilor prag s-a facut avandu-se in vedere caracteristicile litologice si hidrologeologice ale fiecarui corp de apa subterana (expert judgment).  valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea CMA.Foraje cu o concentratie medie a Cl > 200 mg/l . În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori. rămân prea puţine foraje (sub 20) Analizarea şi validarea valorile fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – “expert judgement”. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. Valorile prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania au fost aprobate prin OM 137/2009 si sunt prezentate in Anexa 7. pe de-o parte. Aceasta valoare a fost aleasa avand in vedere. Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV.Foraje cu o concentratie medie a NO3 > 10 mg/l Calcularea valorilor fondului natural (NBL) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor “cloruri” şi “azotaţi”). În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună.2.     . situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1.percentila de 90 . numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al CMA din Legea 458/2002.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. .probele cu substante artificiale (cum ar fi pesticide) . Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător. datorita erorilor care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare. dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate.

in cazul in care evaluarea starii cantitative/calitative s-a realizat pentru fiecare corp de apa subterana pe baza datelor de monitoring conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem. Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. .Confidenta înaltă (H). Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apa subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. În final.4 %). Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanţii ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă.2% din corpurile de apa subterana si cu o confidenta scazuta pentru 38. Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană delimitate în România.6. corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test.Confidenta scăzută (L). Criteriile in aprecierea gradului de confidenţă în evaluarea stării cantitative respectiv calitative a corpurilor de ape subterane au fost: . corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din puct de vedere a acestui test. 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (tabel 6. caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului.    Evaluarea generală a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrază depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană. pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia.). în cazul in care evaluarea starii corpurilor de apa subterana a fost bazata pe evaluarea riscului. in situatia corpurilor de apa subterana pentru care starea cantitativa/calitativa a fost evaluata prin analogia cu alte corpuri de apa subterana aflate in conditii similare. evaluarea starii calitative facandu-se cu o confidenta ridicata pentru 61. si Figura.14.8%. corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test. 6.Confidenta medie (M). Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13. S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate.  100 . .

la punctele de monitorizare unde s-au efectuat analize sezoniere. Din analiza efectuată au rezultat următoarele:  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09. pentru evaluarea acestora. ROAG09 – Luncile râurilor Vedea. lunca şi terasele.Lunca si terasele Oltului inferior. Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 pentru indicatorii amintiţi.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 . ROMU20.Lunca si terasele Jiului si afluentilor sai. Evaluarea tendinţelor s-a realizat. Testul relevant pentru toate corpurile de apă analizate a fost cel al “utilizărilor legitime potenţiale sau actuale ale mediului acvatic”. Teleorman şi Călmăţui.Lunca Prutului mediu şi inferior.– Someşul Mare. ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02. s-au luat in considerare si date anterioare acestui an.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova).3. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apa subterana cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu În realizarea măsurilor care trebuie luate pentru corpurile de apă subterană care riscă să nu atingă obiectivele de mediu până în anul 2015. conform recomandărilor acestei lucrări a fost regresia liniară . conform recomandărilor lucrării : “Directiva Cadru a Apei: Aspecte statistice ale identificării tendinţelor poluării apelor subterane şi agregarea rezultatelor monitorizării”.De asemenea. este necesară identificarea tendinţelor semnificative. tendintele determinate in aceasta faza trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece.Lunca şi terasele Dunării (Calafat).Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila). azotaţi şi/sau amoniu. ROJI05. ROPR02 . ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti. precum si nivelul confidentelor in evaluare sunt prezentate detaliat in anexa 6. ROJI06 . susţinute şi crescătoare ale poluanţilor.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului Călmăţui. 101 . recomandările ghidului european CIS nr 18 “ Evaluarea stării apelor subterane şi a tendinţelor”. Avand in vedere ca in Romania sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat si adaptat cerintelor Directivei Cadru Apa incepand cu 22 decembrie 2006.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor. în general.Depresiunea Brasov. În România. Pentru evaluare s-a urmat.Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen). Metoda statistică utilizată. rezultatele evaluarii starii fiecarui corp de apa subterana.Timişoara. ROIL07. ROPR03 . ROBA03. ROOT08. pentru parametrii care generează situaţia de risc.Câmpia Brăilei. Evaluarea tendinţelor semnificative. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. după caz.Lunca şi terasele Mureşului superior. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare. evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu.

Gheorghe) cu o sectiune de monitorizare: Mila 9 (5. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006. În anul 2007 nu au fost identificate situaţii de conformare in zonele cu specii importante din punct de vedere economic (la nivelul fluviului Dunarea si a raului Prut).20m).30m). A2 şi A3. cu modificările şi completările ulterioare. aşa cum se poate observa în anexa 6. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.6.5% fata de 95% cat prevad reglementarile aflate in vigoare. Referitor la zonele marine existente la litoralul romanesc pentru cresterea si dezvoltarea molustelor s-au delimitat urmatoarele 4 zone:  Zona 1 (intre Sulina si Sf. 102 .  Zona3 (intre Navodari si portul Constanta) cu doua sectiuni de monitorizare: Cazino Mamaia(5.20. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor cu specii importante din punct de vedere economic. pentru o parte a acestora observandu-se neconcordante intre tehnologia de tratare a apei destinate potabilizarii si calitatea resursei de apa. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate. în funcţie de valorile limită.20.4 .  Zona 2 (intre Perisor si Chituc) cu o sectiune de monitorizare: Portita (5.30m) si Constanta Nord (5. În anul 2007 la nivel naţional.2.20m). Costinesti(5. cu modificările şi completările ulterioare. Starea calitatii apelor in cele 4 zone existente au fost conforme Hotararii de Guvern nr. în trei categorii: A1. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.20.3. cu o singura exceptie si anume in cazul salinitatii. in zona 1 unde nivelul conformarii a fost de 37. în funcţie de caracteristicile fizice. chimice şi microbiologice. au fost monitorizate 212 de secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă.20m). 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002).Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national.  Zona 4 (intre Agigea si Mangalia) cu trei sectiuni de monitorizare: Eforie Sud(5. 467/2006 in anul 2007.20m) si Mangalia(5.30m). Conform NTPA 013/2002. astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr.

praguri de fund . în principal. Încadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de îmbăiere identificate în anul 2007 s-a realizat pe baza parametrilor microbiologici (coliformi totali si coliformi fecali) si parametrilor fizico-chimici (uleiuri minerale. Jupiter.3. In anul 2007. din totalul de 373 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile la nitrati. Mangalia. etc care influenteaza fauna si flora acvatica.lucrari de captare si evacuare a apei de la folosinte. precum si lucrari de derivare a debitelor. Costineşti. Saturn. pentru anul 2007. Venus. Mamaia. izvoare) localizate în zone vulnerabile la nitrati. Pentru apele subterane.3 Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Asa cum s-a aratat in capitolul 3. prize de apa. canale. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.4. Presiunile hidromorfologice pot conduce la:  modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice: baraje. stavilare.6%) din cele 35 de sectoare au fost conforme cu valorile obligatorii prevazute de directiva. respectiv: Tabăra de copii Năvodari. Plaja Modern – dig nord. In Romania. Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa şi Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare localizate în apele costiere ale Mării Negre fiind raportate Comisiei Europene. diguri. cu modificările şi completările ulterioare. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. Eforie Sud. din totalul de 632 puncte de monitorizare (foraje. surfactanti si fenoli) in conformitate cu prevederile Directivei 76/160/CEE transpusa in legislatia romaneasca. Eforie Nord. 117 au depăşit pragul de 50 mg/l. presiunile hidromorfologice au fost grupate in 4 mari categorii si anume: . .senale navigabile. .lucrari in lungul raului – indiguiri. doar 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. 2 Mai şi Vama Veche. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementărilor în vigoare. 103 .Zonele vulnerabile la nitrati Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile la nitrati se face având în vedere. In anul urmator s-a constatat o imbunatatire semnificativa. prelevarilor sau restitutiilor importante de debite.  modificari ale chimismului apei cu impact local. . lucrari de regularizare si consolidare maluri.  modificarea regimului hidrologic al apei si sedimentelor datorita regularizarii scurgerii. Doar un singur sector a indeplinit valori mai stricte in timpul sezonului din anul 2007 iar 20% nu au fost conforme cu valorile obligatorii.lucrari de barare transversala a cursurilor de apa – baraje. Cap Aurora. Neptun. 6. respectiv 98% din sectoare conformandu-se cu valorile obligatorii. S-a constatat ca doar 10 (28. praguri de fund. nivelul de conformare a valorilor este scazut deoarece nu au existat prelevari suficiente pentru aproximativ 51% din sectoare si nu au putut fi in evaluarea calitatii. Olimp.

porturi. puternic modificate/artificiale si corpuri in curs de evaluare care au fost in categoria de “candidate” la puternic modificate in Raport 2004. „starea chimica buna” trebuie atinsa de catre aceste corpuri de apa. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminara a corpurilor de apa identificate in capitolul 3. De exemplu.lungimea pe care se manifesta impactul bararii este > 1 km pentru raurile cu suprafata bazinului < de 1000 km2 > 2km pentru raurile cu suprafata bazinului > de 1000 km2 -lungime rau regim lentic/lungime totala corp > 50%  Regularizare/consolidare intensiva a malurilor >70 % din corpul de apa  Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apa 104 . 2. Verificarea ne-atingerii starii ecologice bune s-a realizat cu confidenta ridicata pentru situatiile „clear cut” (situatii evidente cu grad de confidenta de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR si utilizate si in elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunarea. docuri. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situatii evidente) sunt:  Schimbarea categoriei din rau in lac. in mod rezonabil. Acelasi principiu s-a aplicat si corpurilor de apa nepermanente. etc.corpuri de apa care nu sunt puternic modificate. . se considera corpuri de apa artificiale derivatiile interbazinale. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apa preliminar desemnate puternic modificate care nu ating starea ecologica buna (SEB) din punct de vedere al elementelor biologice. permanenta si sa afecteze la scara larga.7). utilizand criterii abiotice (tabel 6. corpurile de apa puternic modificate sunt acele corpuri de apa de suprafata care datorita „alterarilor fizice” si-au schimbat substantial caracterul lor natural.8 din Directiva Cadru a Apei. Conform Art. Pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale.3 din Directiva Cadru Apa (Figura 6. canalele pentru navigatie. Analiza presiunilor hidromorfologice in conformitate cu prevederile Art. precum si in baza metodelor de evaluare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. prin alte optiuni mai bune pentru mediu care sunt tehnic fezabile si/sau nedisproportionate din punct de vedere al costurilor. sau asupra utilizarilor/folosintelor specifice.3 in trei categorii: corpuri de apa naturale. in general. De asemenea. testul de desemnare trebuie sa demonstreze ca schimbarile necesare asupra caracteristicilor hidromorfologice pentru a atinge starea ecologica buna ar avea efect advers semnificativ asupra mediului. consecinta a alterarilor hidromorfologice. trebuie demonstrat ca obiectivele benefice furnizate de caracteristicile modificate ale corpului de apa nu pot fi atinse.corpuri de apa puternic modificate. . precum si atingerea „starii chimice bune”. Ca si in cazul corpurilor de apa puternic modificate corpurile de apa artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potential ecologic bun”. Conform Directivei Cadru a Apei. consecinta a alterarilor hidromorfologice si a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. Un corp de apa poate fi incadrat in categoria corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale daca nu este in stare ecologica buna (utilizand datele din 2007).16).Datorita modificarilor hidro-morfologice corpurile de apa se impart in doua mari categorii: . In cazul corpurilor de apa puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potential ecologic bun”. De asemenea. Alterarea trebuie sa fie profunda. corpurile de apa artificiale – sunt corpurile de apa de suprafata create prin activitatea umana.

8. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru pasari. corpuri naturale ca urmare a imbunatatirii starii lor. hidroenergie. piscicultura). In aceasta etapa. navigatie. analiza optiunilor alternative (alte masuri) si justificarea desemnarii pentru fiecare corp de apa. Caracterizarea mediului a avut doua componente: caracterizarea corpului de apa si caracterizarea mediului in general. Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apa utilizand datele din 2007. identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediului in sensul larg al cuvantului. 105 . Etapa a IV–a . irigatii. Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administratiei Nationale „Apele Romane” – Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale – elaborata in conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. o suprafata din lac facand parte acum din site-urile Natura 2000. S-au reanalizat corpurile de apa unde se manifesta presiuni hidro-morfologice semnificative si sau selectat corpurile de apa care nu sunt in stare ecologica buna. apa potabila. regularizari. irigatii. 6. Este posibila aceasta abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apa puternic modificate sunt mai putin severe decat cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai putin sever la un obiectiv mai sever in urmatoarele planuri. se realizeaza o descriere detaliata a impactului masurilor asupra folosintelor specifice si a mediului si o evaluare din punct de vedere tehnic si economic. Etapa a III –a – Identificarea masurilor restaurare Posibilele masuri de restaurare se prezinta in tabel nr. Etapele testului de desemnare sunt aceleasi pentru corpurile de apa artificiale cat si pentru corpurile de apa identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies” Principalele etape se refera la identificarea masurilor de renaturare si analizarea lor. aparare impotriva inundatiilor. activitati recreationale si alte activitati umane la fel de importante. Folosintele/activitatile specifice mentionate in Art 4(3) (a) din DCA sunt urmatoarele: alimentari cu apa.Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor si asupra mediului. Masurile propuse nu trebuie sa aiba efecte semnificativ negative asupra mediului in general si asupra folosintelor/activitatilor mentionate in Directiva Cadru Apa. Etapa a II – a – Caracterizarea folosintelor si a mediului in general. S-au luat in considerare toate folosintele de apa/activitatile in ordinea importantei si au fost caracterizate din punct de vedere social si economic si de asemenea din punct de vedere al mediului. Corpurile de apa care au fost desemnate corpuri puternic modificate in primul plan se vor reevalua in urmatoarele planuri si vor putea fi desemnate. Aceasta caracterizare s-a facut atat din punct de vedere al valorilor obtinute cat si al valorilor pierdute. In continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare. drenaje.  Densitate mare a barierelor in raurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinte: producerea de energie. combaterea inundatiilor. porturi. Se mentioneaza ca modificarile datorate alterarilor hidromorfologice au un impact negativ cat si pozitiv.

vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Asupra profilului longitudinal al raului. /km) sau Inaltimea obstacolului (cm) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp de apa (%) Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Categorii de corpuri de apa Corp “candidate” la CAPM natural/cvasiCAPM natural <1 2 >3 < 20 >100 < 50 < 30 < 30 < 30 < 30 < 10 > 100 20 – 50 100 .70 30 . stabilitatii albiei si florei Asupra conectivitatii laterale. praguri de fund b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii 2 Lucrari in lungul raului a) diguri. Constructii hidrotehnice (alterari hidromorfolog.25 x Q95% (m3/s)+ 0. transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Asupra curgerii minime si biotei Asupra regimului hidrologic. amenajari agricole. deversoare. Pentru bazine avand Q95% < 0.100 30 .70 30 . Daca suprafata bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de exploatare ale acumularilor. pentru bazine cu suprafata < 3000 km2. Q* = 1. 1 a) baraje.05 pentru Q95% < 200 l/s.Tabel nr. piscicole. Q95% debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecventa > 1 / zi 106 .70 30 .7.1 pentru Q95% > 200 l/s . etc b) Lucrari de regularizare si consolidare maluri. taieri de meandre Senale navigabile Prize de apa. restitutii folosinte (evacuari). 6.50 50 . stabilitatii albiei si biotei Parametrii ce reflecta presiunea Densitatea pragurilor (nr.70 10 . derivatii 1) 2) Efecte Asupra regimului hidrologic. Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Criterii abiotice pentru clasificarea preliminara a corpurilor de apa de suprafata Nr.1* Q95%.1 m3/s Q*=1.50 > 50 < 50 > 1003) > 70 > 70 > 70 > 70 > 50 < 50 3 4 se considera doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.) Lucrari de barare transv. structurii substratului si biotei Asupra stabilitatii albiei si biotei Asupra curgerii minime.50 100 .

Aceste alternative tehnic fezabile reprezinta o optiune de mediu mai buna? Da Nu Nu 7. Sunt necesare masurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea starii bune? Da Etapa IV Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Da . Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ N negative asupra celorlalte folosinte de apa? u Nu 4. 2. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra principalelor folosinte de apa care sunt deservite de lucrarile hidrotenhice (alterarile hidromorfologice)? Da 3.Da Exista alternative tehnic fezabile care permit atingerea acelorasi obiective benefice asigurate de folosintele curente de apa? Da 6. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului in general? Nu Da Etapa V Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate 5.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar – CAPM si CA Nu Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa III: Identificarea “masurilor de restaurare” pentru atingerea SEB 1. Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificat in categoria corpuri de apa naturale 107 . Costurile alternativelor sunt nedisproportionate (acceptabile)? Nu Da aa Clasificat in categoria corpuri de apa puternic modificate/artificiale Figura 6.16.

1 Denumire masura Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Capturarea si transportul pestilor migratori.2 Morfologica 1.20 ani.Cresterea biodiversitatii 1.  Pierderea folosintelor de agrement si recreationale .Cresterea biodiversitatii .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei .  Abandonarea navigatiei (datorata.  Pierderea productiei hidroeneregtice .Cresterea biodiversitatii .  Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %).4 108 .  Pierderea folosintei de aparare impotriva inundatiilor.  Limitarea navigatiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an) . b) Reducerea folosintei sau cresterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosintei de apa  Reducerea suprafetei folosite pentru urbanizare (extinderea localitatilor) si agricultura (cu mai mult de 30% din suprafata actuala sau potentiala) .  Reducerea productiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singura hidrocentrala si cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetica a raului in ansamblul ei).Efecte semnificativ negative asupra folosintelor/activitatilor specifice a) Disparitia completa a folosintei :  Sistarea alimentarii cu apa . de exemplu scaderii nivelurilor apei. inclusiv repopularea Restaurarea zonelor umede Eficienta .3.  Reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10% pe termen lung . Amenajari Hidrotehnice 1. sau cu mai mult decat 2% / an). c) Pierderi de productie sau socio-economice  Reducerea productiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local) .Cresterea biodiversitatii .  Cresterea riscului la inundatii (cresterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an). in special in perioadele secetoase ) .  Disparitia unor amenajari piscicole.Cresterea abundentei si diversitatii biologice si genetice . Activitati Antropice Tipul de presiune Cod 1.Imbunatatirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate .

Asigurarea cu apa a folosintelor .Refacerea peisajului natural . Directiva habitate.Diversificarea structurii malului. In aceasta etapa se face diferenta intre: 1.8. in sensul larg al cuvantului:  inundarea unor zone populate. 2. Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate.  disparitia unor zone umede. masurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificari ale activitatii/folosintei specifice existente si conduc la atingerea starii ecologice bune.6 Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice 1. a albiei si a habitatelor din lunca inundabila Hidrologica 1.5 .Reciclarea nutrientilor .7 Imbunatatirea continuitatii transportului sedimentelor Tabel 6. irigatii) de caracteristicile modificate ale corpului de apa (acumulare) implicand insa inlocuirea folosintei (de ex din sursa subterana) sau mutarea ei in alt corp de apa (agricultura in alta zona).Diversificarea morfologiei care va conduce la cresterea biodiversitatii . Identificarea „altor mijloace” / „optiunilor alternative” Optiunile alterantive se pot incadra in urmatoarele: 109 .  cresterea nivelului apelor subterane.Atenuarea debitelor maxime . etc.Cresterea biodiversitatii . Directiva pasari) sau cu alte obiective cultural-istorice si naturale din patrimoniul universal sunt considerate ca avand efect semnificativ negativ asupra mediului. Familii de masuri de renaturare 1.Cresterea biodiversitatii Efecte semnificativ negative asupra mediului. Daca masurile de restaurare intra in conflict cu alte directive europene (de ex. masurile alternative care vor indeplini obiectivele benefice furnizate (de ex.

de exemplu : in cazul folosintei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apa.17.1) Inlocuirea folosintei existente. optiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii si a regimului de regularizare a debitelor ecologice. exemplu : inlocuirea hidroenergiei cu alte surse. corpurilor de apa naturale. urmeaza sa se evalueze daca reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna. mai intai se face o evaluarea daca aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. optiunea presupune/include limitarea unor activitati in anumite locatii si in anumite perioade de timp. Evaluarea „fezabilitatii tehnice” In cazul in care se pot identifica „alte mijloace” care sa furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv. respectiv sa nu implice costuri foarte mari (disproportionate).subiectul unei evaluari de cost. puternic modificate si artificiale la nivel bazinal in urma parcurgerii testului de desemnare. Evaluarea costurilor disproportionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” si care reprezinta o „optiune de mediu semnificativ mai buna” trebuie sa faca – mai apoi . se prezinta nr.  Aspecte legale. exemplu : mutarea facilitatilor de agrement si a productiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate in afara luncii inundabile sau alimentarea cu apa din alte bazine hidrografice 3) Mentinerea folosintei existente cu reducerea impactului asupra mediului. inlocuirea navigatiei cu alte mijloace de transport. Evaluarea optiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului In cazul in care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. iar in Tabel 6. in cazul navigatiei. 110 .9. optiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scaderea activitatii agricole in imediata vecinatate a cursului de apa si crearea unei zone tampon. inlocuirea alimentarii cu apa din sursa de suprafata cu apa din subteran.  Cresterea cerintei si a gradului de asigurare a folosintelor deservite de corpul de apa respectiv. se prezinta harta clasificarii corpurilor de apa de suprafata. in cazul agriculturii. optiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”. in cazul activitatilor recreationale. 2) „Mutarea” folosintei existente deservite de corpul de apa respectiv la alt corp de apa/alt bazin. In Figura 6. Fezabilitatea tehnica se refera la :  Aspecte fizice (ingineresti).

Pentru categoria lacurile naturale. 111 . in timp ce 2 din 4 corpuri de apa costiere sunt puternic modificate (cap Singol – Eforie Nord si Mangalia). situatia se prezinta astfel:  89 % sunt corpuri naturale  11 % sunt puternic modificate. puternic modificate si artificiale De asemenea. Din cele 7 corpuri de apa de la nivelul Fluviului Dunarea si bratelor sale. datorita amenajarilor portuare.5. Corpurile de apa naturale. se precizeaza ca 92 % sunt corpuri de apa naturale. Litoral Dobrogea Ape tranzitorii si costiere Total 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 6 290 261 443 247 170 346 176 127 351 237 0 2 18 3 0 3 0 14 0 1 14 2 7 0 59 16 4 14 27 95 65 4 15 31 22 14 46 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 4 3 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 2 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 95 3399 2668 119 4 336 11 164 2 Tabel 6.9.h.18 se prezinta situatia (in procente) privind clasificarea corpurilor de apa la nivel national. din care:  2791 corpuri de apa naturale (82 %)  513 corpuri de apa puternic modificate (15 %)  95 corpuri de apa artificiale (3 %).total corpuri de apa de suprafata Corpuri de apa naturale Rauri Lacuri naturale Tranzitorii si costiere Corpuri de apa puternic modificate Rauri Lacuri naturale Lacuri de acumulare Tranzitorii si costiere Corpuri de apa artificiale Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Fluviul Dunarea Delta Dunarii Dobro -gea s. Justificarea desemnarii acestor copruri de apa puternic modificate se gaseste in Anexa 6. Pe corpurile de apa din categoria rau (3004). avand in vedere un numar total de 3399 corpuri de apa identificate. Toate cele 2 corpuri de apa tranzitorii sunt naturale. in Figura 6.Directia de Apa Nr. 5 au fost identificate ca fiind puternic modificate.

112 . Situatia corpurilor de apa de suprafata Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale s-a facut separat.18. in anexele aferente. in fise speciale care se regasesc in Planul de Management al fiecarei Directii de Apa.Figura 6.

1) (a) (b) (ii)  protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii “potentialului ecologic bun” si a “starii chimice bune” pana in 2015 (art4. 10.2.(a) (iii))  reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare  reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere ale poluantilor in apele subterane  atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art. 4 (in special pct.(b) (i))  protectia.(a) (i). 113 . atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015. precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii “starii bune” pana in 2015 (art4. 1) obiectivele de mediu indicand ca elemente principale:  prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art4. 4.(5). utilizarea si gospodarirea durabila a apelor.7. In esenta.1. reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene. art4. Directiva Cadru Apa stabileste in Art. inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata. 4(4). OBIECTIVELE DE MEDIU Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa. 4. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. include:  pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. prin Planurile de Management bazinale. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale  pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune  pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica  nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu. In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse.1.) Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani. in conditiile prevazute de Art. ce sunt prezentate detaliat in Cap.1(c).1. avand ca scop protectia pe termen lung.

7.al Directivei Cadru Apa).2. precum si „potentialul ecologic bun” si starea chimica buna” pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale sunt definite in Anexa 6. In Anexa 7. ape costiere). Ape de suprafata Pentru fiecare corp de apa din bazinele/spatiile hidrografice au fost stablite obiectivele de mediu specifice categoriilor: corpuri de apa naturale (rauri.1. lacuri naturale. instrumentelor de modelare. in anumite cazuri (rauri cu debit redus) este posibil sa se constate deteriorarea starii unor corpuri de apa ca urmare a construirii unor statii de epurare care transfera poluarea difuza de la aglomerarile fara sisteme de colectare in poluare punctiforma cu evacuare directa a apelor epurate in resursa de apa. Deteriorarea starii corpurilor de apa se va permite numai cu respectarea cerintelor si prevederilor Art. precum si proiectele viitoare de infrastructura). fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite in Cap. 4.7. lacuri.2. De asemenea. corpuri de apa puternic modificate (rauri. In aceste conditii cantitatea de nutrienti si substante organice se constituie ca un aport direct de poluare care poate sa produca deteriorarea starii corpului de apa. poluarea cu nutrienti. etc. deconectarea zonelor inundabile si a zonelor umede de cursurile de apa.2. Fiecarei categorii de probleme importante de gospodarirea apelor si obiective de management i-au fost definite termenele si „tintele”/obiectivele de conformare.1. se aplica cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art.1. 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” pentru corpurile de apa naturale. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa de suprafata din bazinele hidrografice/spatiile hidrografice.2. pentru cazuri specifice.6. Pentru atingerea obiectivelor de mediu. poluarea cu substante periculoase. precum si programele de masuri specifice. alterarile hidrologice. alterarile hidromorfologice (intreruperea conectivitatii longitudinale. Pentru zonele protejate. tintele de conformare si programele de masuri) si al sub-bazinului Tisei au fost preluate si integrate la nivel national ca parte componenta a procesului de gospodarire a apelor in cadrul districtului 114 . se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring..1. ape costiere) si corpuri de apa artificiale. obiectivele de mediu sunt cele prevazute de legislatia specifica. Obiectivul “nedeteriorarii starii “ corpurilor de apa de suprafata evaluata pe baza elementelor de calitate prezentate in Cap. in urmatorul Plan de Management bazinal. caracterizarea starii corpurilor de apa in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentata in Cap. al Directivei Cadru Apa. la nivelul districtului hidrografic international al Dunarii si la nivelul sub-bazinului international al Tisei au fost au fost stabilite obiectivele de management aferente principalelor probleme de gospodarire a apelor de suprafata reprezentate de: poluarea organica.1. 6. Pentru apele de suprafata. 4. Obiectivele de management asociate principalelor probleme de gospodarirea apelor de la nivelul districtului Dunarii (corelate cu termenele. ape tranzitorii. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa respective se vor reactualiza o data la 6 ani. Se mentioneaza ca in cazul in care unui corp de apa i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.2. lacuri de acumulare.

ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Cele%20mai%20importante% 20probleme%20de%20gospodarire%20a%20apelor-eng.rowater.Dunarii. care ilustreaza valorile de prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania. O evaluare a tendintelor semnificative este prezentata in Cap. În cazul apelor subterane. In Planul de Management al Districtului Dunarii si al Tisei sunt prezentate si obiectivele de management pentru apele subterane.2. Informatii detaliate privind obiectivele de management.2. 115 .2. respectiv buna si slaba. precum si in limba romana) ale documentului privind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor identificate la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii si care contin si obiectivele de management sunt publicate pe website: http://www. cat si pentru cea chimica. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. http://www. cat si cele cantitative. 7.ro/Continut%20Site/Documente. va conduce implicit la atingerea obiectivelor de management. caracterizarea starii acestora fiind realizata in cap.aspx -Cele mai importante probleme de GA ICPDR. Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC).2. Atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivelul corpurilor de apa. atat pentru starea cantitativa.icpdr.pdf.  „Prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi.2.6.6. termenele si tintele de conformare sunt prezentate in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” din punct de vedere calitativ se regasesc in Anexa 7. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor.2.rowater. Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte urmatoarele obiective pentru corpurile de apa subterana:  Obiective pentru stare: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia.  Luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţii.org. realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) –website : www. vizand atat aspectele calitative.Versiunile scurte (in limba engleza.

zone vulnerabile la nitrati. printr-un management corespunzator al calitatii apelor de imbaiere – zone pentru imbaiere. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. protejarea şi imbunatatirea calitatii mediului.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.Identificarea si cartarea zonelor protejate. a speciilor de flora şi fauna salbatica şi tuturor speciilor de pasari care se gasesc in stare salbatica pe teritoriul national şi care au legatura cu corpurile de apa . 5 . fiind indicate in Cap. precum şi protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape marine şi salmastre in scopul sustinerii vietii şi dezvoltarii speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora . cu exceptia zonelor destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate. prevenirea poluarii cu nitrati. precum şi protejarea sanatatii oamenilor.  conservarea.  protejarea mediului impotriva deteriorarii datorate evacuarilor de ape uzate urbane . Obiectivele de mediu generale ale zonelor protejate se refera la:  protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata şi sanogena .zone destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. ar putea intretine ihtiofauna. rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingraşamintelor chimice şi organice ce contin compuşi ai azotului .zone sensibile la nutrienti.3.7.  protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape dulci care intretin sau care. Zone protejate Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele mentionate in legislatia specifica. 116 .  conservarea habitatelor naturale.  reducerea poluarii apelor cauzata de nitratii proveniti din surse agricole.

SudEst.8.economici generali 8. Sud-Vest. precum si de scaderea sporului natural al populatiei in ultimii ani. cauzata in principal de migratie. Nord-Est. derivatii. canale.Milioane lei - 2004 2005 2006 Urban 11895 11879 11913 Rural 9770 246. ANALIZA ECONOMICA 8.1.468 219.1.1. Centru. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterane.1. Principalele atributii ale Administratiei Nationale „Apele Romane” sunt prezentate detaliat in anexa 1.mii locuitori - PIB (Produsul Intern Brut) .Indicatori socio. Activitati specifice de gospodarire a apelor Administratia Nationala Apele Romane. Vest. 117 .176 254. Totodata este furnizata si o caracterizare a folosintelor de apa. Bucureşti şi Ilfov Din punct de vedere al evolutiei demografice in ultimii 7 ani se constata o scadere a populatiei. In Tabel 8.Milioane lei - VAB (Valoare Adaugata Bruta) . Spatiile /Bazinele hidrografice sunt situate in cadrul celor opt regiuni de dezvoltare.Nord-Vest. Sud. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau. precum si a activitatilor specifice de gospodarire a apelor. precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa. prize de apa şi alte lucrãri specifice. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. se prezinta situatia demografica si situatia indicatorilor macroeconomici. Anul Populatie . prin cele 11 Directii de Apa organizate la nivelul bazinelor hidrografice administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor. Analiza economica a utilizarii apei 8.975 9740 288.502 9670 344.1. precum si pentru dezvoltarea socio–economica la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al spatiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici si macroeconomici privind populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu hidrografic.154 Tabel 8.535 304. diguri de apãrare impotriva inundatiilor. Caracterizare generala Obiectivul acestei sectiuni este de a evalua importanta apei pentru folosinte.1. formatã din lacuri de acumulare. . numite după poziţia geografică în ţară .2.

3.  de aparare impotriva inundatiilor.  in legatura cu implementarea Directivei Cadru a Apei si a celorlalte Directive UE in domeniul apei. Figura 8.2.31 milioane mc  Industriei de: 4.Irigatii )  Din sursele subterane a fost livrat un volum pentru: 118 . amenajari piscicole si irigatii). lacuri naturale si lacuri de acumulare amenajate ) a fost livrat un volum aferent (Figura 8.):  Populatiei prin unitatile de gospodarie comunala.Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice definite dupa cum urmeaza:  de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa.03 milioane mc (din care : 719. din care 44 % din rauri interioare si 9% din sursele subterane (Figura 8.1).  pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. inclusiv de raportare a stadiului implementarii acestora. 8.88 mld.  de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.500 milioane mc  Agriculturii (acvacultura. de: 724. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice.1 Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate Repartitia volumelor de apa livrate pe tipuri de utilizatori se prezinta astfel:  Din sursele de suprafata (rauri. Situatia prelevarilor de apa In anul 2007 a fost prelevat si livrat catre utilizatori un volum de 6.643 mc . mc din sursele de suprafata (inclusiv Dunare) si subterane. de: 1075.1.

4.4. 119 . se prezinta Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa.Populatie (prin gospodarii comunale) de 408. Repartitia pe utilizatori a volumelor apa livrate din surse subterane Referitor la volumele de apa restituite de la folosintele de apa in anul 2007 la nivelul Directiilor de Ape a fost evacuat un volum de : .) Figura 8.3.131 milioane mc ..Industrie de 211.17 milioane mc (Figura 8. .949 milioane mc de catre agricultura In Figura 8. .3.61 milioane mc de catre populatie.2.17 milioane mc .Agricultura de 19. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Figura 8.882.250.245 milioane mc de catre industrie.

oraşelor. Figura 8.5.1. canalizare si epurare ape uzate In conformitate cu LEGEA nr. desfăşurate la nivelul comunelor. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. iar un volum de 2.393 milioane mc restituiti.Figura 8. 51/2006. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale. se prezinta situatia volumelor de apa restituite de la folosinte de apa. Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii 8. a fost epurat corespunzator un volum de 1041 milioane mc. In Figura 8.943 milioane mc nu necesita epurare. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. municipiilor sau judeţelor de catre operatorii specifici sub conducerea.4.4. Serviciile asigurate la nivelul gospodariilor comunale/primariilor sunt urmatoarele: 120 . sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. Servicii publice de alimentare cu apa. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Din totalul de 5.5.

avand drept beneficiar Ministerul Mediului.2. serviciul de epurare a apelor uzate. Populatie conectata la sisteme centralizate de alimentare cu apa Populatie conectata la canalizare Populatie conectata la statii de epurare % % % 65 48 31 Tabel 8. In Tabel 8. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodariile individuale si unitatile industriale in reteaua centralizata de canalizare. serviciul de tratare si clorinare a apei prelevate din subteran in scopul potabilizarii. se prezinta estimarea gradului de racordare al populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Obiectivele acestui studiu sunt: . 8. canalizare si epurare ape uzate la nivelul anului 2006. Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. serviciul de distributie a apei potabile prin reteaua centralizata de alimentare cu apa.stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020. Tendinte in evolutia cerintelor de apa Estimarea cerintei de apa se regaseste in „Studiul privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice” elaborat in anul 2008 la nivelul Institului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.2.2. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman si a Directivei nr. Datele au la baza premisele estimarii realizate la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” in baza datelor statistice inregistrate la nivelul Institutului National de Statistica si a Documentului de Pozitie al Romaniei privind accesul la Uniunea Europeana Cap.     serviciul de tratare si clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafata in scopul potabilizarii.in 2006 se datoreaza demararii lucrarilor de investitii in domeniul implementarii Directivei nr. canalizare si epurare ape uzate Procesul de crestere a ratei de racordare a populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa de la 62 % in 2000 la 65 % in 2006 si a nivelului de racordare la reteaua de canalizare de la 42 % in 2000 la 48 % in 2006 si la statiile de epurare a apelor uzate de la 27% in 2000 la 31%. 121 .22 Mediu.

3. Rezumatul studiului se regaseste in anexa 8.  Prevederi privind dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa cuprinse in planurile nationale de dezvoltare a Romaniei.  Prevederi ale planurilor de dezvoltare regionala in domeniul gestionarii resurselor de apa sau in activitati legate de apa. ca parte a modului de finantare pe principii economice a Administratiei Nationale “Apele Romane“in scopul asigurarii resursei de apa atat din punct de vedere cantitativ.  Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor. In functie de modul de folosire a resurselor de apa. respectiv poluatorul plateste in functie de activitatile prestate si pe principiul privind folosirea rationala a resurselor de apa. in conformitate cu art. .107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane” aprobata cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Legea nr. astfel:  Identificarea tendintelor in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor.la nivel de bazin/ patiu hidrografic.81. Bilantul apei. Tendinte. Mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii. plati. bonificatii si penalitati se bazeaza pe principiile beneficiarul. si al Art. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa Studiul a fost structurat pe doua paliere: ..400/2005. plati.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa.4 alin (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. bonificatii si penalitati pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor tuturor utilizatorilor. Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.” 8. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii precum si din sursele subterane. La nivel de bazin/spatiu hidrografic studiul este organizat intr-un singur volum pentru fiecare bazin spatiu hidrografic.la nivelul tarii. plati.1 “Evaluarea cerintei de apa. La nivelul tarii studiul este organizat in 4 volume denumite. cat si calitativ. se pot acorda bonificatii utilizatorilor care demonstreaza grija pentru folosirea si protectia calitatii apei sau penalitati pentru utilizatorii la care se constata abateri de la prevederile contractuale. programe si planuri. In conformitate cu Legea 310/2004 Administratia Nationala “Apele Romane“ este singura institutie in drept sa aplice sistemul contributii. 122 . Sistemul de contributii. alin 1 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. bonificatii si penalitati. cadrul strategic national de referinta si alte strategii. cu exceptia apelor geotermale.

astfel ca in la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa are la baza principiul recuperarii costurilor financiare privind gospodarirea apei. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . Se precizeaza ca HG 522/22. Aceste contributie nu tin cont de puterea finaciara a utilizatorilor. CANTITATE Contributii pentru utilizarea resurselor de apa Contributii pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele din administrarea ANAR CALITATE Contributii pentru primirea apelor uzate in resursele de apa Penalitati pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate Contributii pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile. practicarea acvaculturii.Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife 123 .1 martie 2009.07.06.2009 reactualizeaza cuantumul contributiilor specifice de gospodãrire a resurselor de apã. prezinta structura tipului de contributii si tarife grupate in planul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa. Tabel 8.Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. pompare si transport Tarife pentru valorificarea potentialului apelor cu asigurarea conditiilor pt. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare. malurile cursurilor de apa. gestionarii durabila a resurselor de apa. precum si aplicarea de penalitati celor care rispesc sau polueaza resursele de apa HG 803/31.2008 stabileste cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa.3 . refolosirii si economisirii resursei de apa prin aplicarea de stimuli economici pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea calitatii si cantitatii apei.3. pescuitului sportiv si agrementului Penalitati pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Tabel 8. prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008 . industrie. a tarifelor si penalitatilor. a Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica . a tarifelor şi a penalitãţilor.Administratia Nationala „Apele Romane” in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statisticã.

industrie si unitati agrozootehnice. subteran pentru utilizatorul: gospodarie comunala. agricultura.Contributiile pentru utilizarea resurselor de apa (lei/mii mc apa bruta utilizata). subteran. Dunare) ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori (gospodarii comunale. Figura 8. Dunare.7 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. energetic. Figura 8. Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala. sunt diferentiate pe categorii de surse (suprafata. Dunare pentru utilizatorul: operator economic producator de energie electrica prin hidrocentrale indiferent de puterea instalata in regim de uzinare.7 Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica 124 .6.6 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. industrie si unitati agrozootehnice Figura 8. unitati cult) si se regasesc in HG 803/2008. industrie. Figura 8.

8.9. 125 . realizand astfel o echitate relativ stabila în ceea ce priveste gradul de înzestrare a diferitelor spatii/bazine hidrografice.8 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. subteran pentru utilizatorul: Irigatii si acvacultura Figura 8. Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata. Dunare.Figura 8. precum si conditiei de a nu influenta semnificativ costurile de productie a apei potabile. ca urmare a efectului diferit al acestora asupra resurselor de apa. Cheltuielile legate de activitatea de gospodarire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apa prelevat. de producere a energiei. Cuantumul contributiilor aferente primirii apelor uzate in resursele de apa si al penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor se regasesc in anexa (HG 803/2008 reactualizata cu HG 522/2009). Cerinta de unicitate a nivelului contributiilor la nivel national este datorata echiparii economice diferite la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Structura principalelor cheltuieli dimensionate la nivelul bugetului . precum si din necesitatea asigurarii redistribuirii si împãrtirii riscurilor. Dunare. iar reducerea acestuia influenteaza negativ veniturile unitatilor de gospodarire a apelor si implicit realizarea lucrarilor necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) In ceea ce priveste contributiile pentru activitatea de primire a apelor uzate in resursele de apa (lei/mii kg substanta poluanta evacuata). acestea se diferentiaza pe tipul de substanta poluatoare. aferent lucrarilor specifice de gospodarirea apelor pentru anul 2007 este prezentata in Figura 8.

autoritatile administratiei publice locale transfera unuia sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice. dupa caz. coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale.Legea nr.S. 51/2006.C. se afla sub conducerea. pe baza unui contract denumit in continuare contract de delegare a gestiunii. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: 126 . canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.N. operatorii care desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliti prin Legea nr. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare. adoptata de Consiliile Locale. Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. In conformitate cu Art. 241/2006.20 . Consiliile Judetene.9. In conditiile legii. serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A. cat si administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente acestuia.Figura 8. Structura principalelor cheltuieli Raportat la bugetul dimensionat cheltuielile aferente lucrarilor specifice de gospodarire a apelor au fost acoperite din veniturile obtinute din activitatile specifice de asigurare a apei brute.R. Operatorii de servicii de alimentare cu apa. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. Evaluarea recuperarii costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare In conformitate cu Legea 241/2006. In cazul gestiunii delegate pentru functionarea serviciului.

in functie de consumul de apa. in conditiile legii. se stabilesc. c) sa descurajeze consumul excesiv si sa incurajeze investitiile de capital.4).Legea nr. sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului.  operatorul sa aiba dreptul de a indexa periodic tarifele in functie de rata inflatiei.  aprobarea tarifelor sa se faca de catre Consiliile Locale.340 . de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. precum si profitul operatorului. inregistrate la utilizatori. protectia si conservarea mediului.a) contract de concesiune. sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori. rezultand un nivel mediu al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. In conformitate cu Art. astfel incat structura si nivelul acestora: a) sa acopere costul justificat economic al furnizarii/prestarii serviciului. cu respectarea urmatoarelor conditii:  structura si nivelul tarifelor sa fie stabilite astfel incat sa reflecte costul efectiv al furnizarii/prestarii serviciilor de apa si de canalizare. d) sa garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. Fundamentareatarifelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se face de catre operator.  sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului. b) contract de parteneriat public-privat.  operatorul sa aiba dreptul de a propune tarife binome care au: o componenta fixa. sa descurajeze consumul excesiv. operatori regionali si in curs de regionalizare a caror aplicatie a fost aprobata sau este in curs de aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Programului Operational Structural de Mediu . 51/2006. dupa caz. Administratia Nationala „Apele Romane” impreuna cu Asociatia Romana a Apei a initiat o intervieviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare. si una variabila. in baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare si aprobate de autoritatile administratiei publice locale responsabile. se ajusteaza. preturile si tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se fundamenteaza. Consiliile Judetene sau. se modifica. a costurilor de intretinere si reparatii. precum si sanatatea populatiei. e) sa garanteze continuitatea serviciului. 127 . in conformitate cu dispozitiile legale. dupa cum urmeaza (Tabel 8. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare. 241/2006. proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu apa. b) sa asigure functionarea eficienta si in siguranta a serviciului. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. se avizeaza si se aproba in conditiile Legii nr.Ministerul Mediului. in baza avizului autoritatii de reglementare si cu conditia respectarii urmatoarelor cerinte: In 2007. respectiv de canalizare. respectiv de cantitatea de ape uzate.

21 0.reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante prioritare / prioritar periculoase in apele de suprafata.Tarif mediu apa potabila consumatori casnici Tarif mediu Tarif mediu Tarif mediu apa potabila canalizare canalizare consumatori consumatori consumatori industriali casnici industriali Euro/mc – incl. .23 Tabel 8. activitatea de exploatare nu se subventionează si nu se practica sisteme de protectie sociala directa la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare.Tarifele serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare Nota: Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus in tariful de canalizare Tarifele mai sus mentionate reprezinta tariful final la consumator.4 .prevenirea degradarii mediului acvatic. . Finantarea activitatii curente a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se face prin incasarea contravalorii acestora de la consumatori.caracterizarea starii corpurilor de apa. bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa disponibile. Se fixeaza astfel un cadru de protectie a apelor care sa permita: .53 0. PROGRAME DE MASURI Directiva Cadru privind Apa (DCA). 128 .033 Euro/mc. adoptata la 23 octombrie 2000 de catre Parlamentul Eurpean si Consiliu.reducerea poluarii apelor subterane. . .planul de management al bazinului hidrografic care include programe de masuri. Prin urmare. In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global. Ca parte componenta a acestui tarif costulul financiar de administrare al resursei reprezinta circa 0. se pregatesc documente de planificare si se reactualizeaza acestea la fiecare 6 ani. TVA (an 2007) 0. Aceste costuri reprezinta costuri de resursa respectiv costuri de mediu internalizate in tariful final. 9.010 Euro/mc (respectiv cuantumul contributiei aferente utilizarii resursei de catre utilizatori) iar costul financiar aferent activitatii de primire ape uzate in resursa reprezinta circa 0. cu referire la: . si anume stabilirea unui cadru European unic si coerent pentru politica si gestiunea apelor. la preturile si tarifele aprobate de catre autoritatile locale. are un obiectiv ambitios. conservarea sau imbunatatirea starii apelor. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare.promovarea unei utilizari durabile a apei. integrand deopotriva si directivele europene din domeniul apelor.51 0. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%.

Directiva Cadru defineste 2 categorii de masuri.1 – Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Programul de masuri este rezultatul concret al DCA. continutul sau fiind fixat de art. in plus. sunt prezentate in Figura 9. Totusi. 11 si Anexa VI ale directivei. Anexa III prevede. si anume masuri de baza si masuri suplimentare. contribuind la evaluarea celei mai “cost-eficiente” masuri/combinatii de masuri necesare aplicarii programului de masuri (Art. O consecinta a acestui fapt este ca instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. ca analiza economica trebuie sa contina suficiente informatii pentru a permite aplicarea principiului recuperarii costurilor pentru serviciile de apa. economica sau consultativa.- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse. Informarea si conultarea publicului Caracterizarea bazinului Identificarea corpurilor de apa Presiune/Impact Scenarii de baza Analiza de risc 2015 Recuperarea costurilor Programul de masuri: Monitoring Cuantificarea tehnica si optimizarea masurilor Baza generala de date pentru costul masurilor Analiza recuperare costuri pentru evaluarea disponibilitatii de plata Planul de management (PMB) Raportare 2009 2009 Consultatrea publicului Program de masuri Elaborarea planului de management pentru atingerea obiectivelor de mediu 2015 Implementarea Programului de masuri Ciclu de implementare Reactualizarea PMB la cicluri de 6 ani Figura 9. atat masurile. Component II: Strategy for WFD implementation Modelare Presiuneimpact Caracterizarea bazinului si evaluarea riscului stabilirea obiectivelor preliminare de mediu pe corp de apa Reactualizarea bazei de date GIS Probleme principale publicului Fill in chart “The overall planning process”. gospodarirea apelor page 14 proposal masurilor Identificarea Consultatrea Dezvoltarea procesului de participare a publicului si a partilor interesate.11). cat 129 . cu efect la scara mai mare. pe cand instrumentele sunt de natura administrativa. Termenul de “masura” se refera la o aplicatie tehnica concreta care tinde sa aiba un efect local. au un efect mai larg comparativ cu masurile si necesita o coordonare la un inalt nivel administrativ. Natura ciclica si etapele necesare procesului de planificare a planului de management.1. Instrumentele servesc la sustinerea implementarii masurilor (care tind sa aiba un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbarii comportamentului principalilor factori implicati. precum si incadrarea programului de masuri in acest context.

trebuie vazute ca „‟masuri‟‟ in conceptia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. in mod progresiv. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC). iv. ii. Masuri de management de necesitate (ex. Promovarea in industrie a tehnologiilor ce utilizeaza eficient apa. 43 (18. Proiecte de reabilitare. art. xv. cum ar fi culturi fara cerinte mari de apa in zonele afectate de seceta). Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC). si anume: i. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC). xi. Coduri de buna practica.. inclusiv masurile sub legislatia specificata in Articolul 10 si in partea A a anexei VI (lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri). ii. Instrumente administrative. iii. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC). vi. dezvoltare si testare. Proiecte educationale. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC). xvii. "Masurile de baza" sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor. iii. xii. xiv.25.si instrumentele. Refacerea si restaurarea zonelor umede. iv. ca parte a schemei directoare. la starea ceruta pana la termenul limita . xvi. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004. x. amendata de Directiva (98/83/EC). viii. vii. viii.” De asemenea. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC). ix. Uzine de desalinizare. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC). xiii. Alte masuri relevante. Controlul captarilor. Directiva privind habitatele (92/43/EEC).. Planul National de Management a apelor din Romania. si anume: i. 19) se coreleaza programul de masuri cu politicile si strategiile dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 si termenul la care programul de masuri devine operational (22 130 . Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC). vii. precum si a tehnicilor de irigare cu consum mic de apa). trebuie sa contina „un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC). vi. Intelegeri/acorduri de mediu negociate. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC). Promovarea productiei agricole adaptate. v. Instrumente legislative. Masuri de eficientizare si reutilizare (ex. x. Instrumente economice sau fiscale. Proiecte de constructie. ix.. Reincarcarea artificiala a acviferelor. Controlul emisiilor. v. Proiecte de cercetare. in art. 23 . "Masurile suplimentare" sunt acele masuri identificate si implementate in plus fata de masurile de baza cu scopul de a atinge obiectivele stabilite in Articolul 4. xi.

010 Tabel 9. Costurile de investitii totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare estimate pentru implementarea programului de masuri in bazinele/spatiile hidrografice din Romania reprezinta cca. avand in vedere in principal aglomerarile umane.partea A) au fost preluate si integrate la nivel national.740 19. Pe baza inventarierii si centralizarii tuturor masurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice au rezultat categoriile de masuri si costurile aferente implementarii lor.889 7671.566 0.625 145.243 2027 Costul total al masurilor (mil.767 6.305 1752.243 4392.566 0.746 4407.1 Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania 131 . 14 al Directivei Cadru trebuie asigurata si informarea.671 4.000 54.000 152.000 0. De asemenea.799 9.499 0. In continuare se prezinta aceste rezultate.965 4631.074 223.625 145.889 5069.763 328.000 10.884 0.387 miliarde Euro (Tabel 9. cat si la nivel national au fost identificate 4 categorii majore de probleme (poluarea cu substante organice.115 2021 82. respectiv masurilor pentru asigurarea serviciilor de apa si apa uzata pentru populatie.515 35.837 68.219 10.115 2.310 904.913 20. „Programele de masuri se revizuiesc.717 7680.489 10332.953 2. atat la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. Masurile sunt prezentate detaliat in Planurile de management bazinale.763 0.955 77. consultarea si participarea factorilor implicati in luarea deciziilor pentru stabilirea perogramului de masuri.252 111. De asemenea.686 0.139 33. Euro) 2010 2015 2021 2027 8.000 0.87% pentru realizarea masurilor suplimentare.000 2015 8. poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice) pentru care au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.170 4587. Costul masurilor suplimentare (mil.483 981. Acest capitol trateaza masurile de baza si suplimentare stabilite pentru atingerea obiectivelor de mediu. 81.719 0.601 35.194 5062. Potrivit cerintelor Art.000 6.686 0.728 0.182 66.086 0.000 0.535 2015 2021 2010 0.1). activitatile industriale si agricole.357 10675.000 328.244 119. presiunile hidromorfologice si alte tipuri de activitati generatoare de presiuni.000 0. Masurile vizeaza presiunile antropice.194 54.000 6.420 1905.000 0. Euro) Euro) 2010 4587.704 0.654 8. precum si sintetizat in sub-capitolele urmatoare.000 2.719 0. Categoria de presiune Aglomerari Industrie Agricultura Hidrologie Morfologie Alte Total Costul masurilor de baza (mil.992 8. din care 97.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2.843 33.000 0. este important de precizat ca masurile specifice stabilite la nivel international (prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii . 20.000 0.76% din alocarea financiara totala a programului de masuri revine masurilor aplicate pentru aglomerarile umane.173 0.decembrie 2012).170 0.288 4310. poluarea cu nutrienti.173 0.000 2.300 9. se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani”. daca este necesar.868 343. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor.556 2.

Defalcarea costurilor de investitii estimate pe cicluri de planificare (Figura 9.2) indica faptul ca in primul ciclu de planificare sunt necesare cele mai multe investitii, de cca. 15,745 miliarde Euro. Efortul financiar pentru sustinerea programului de masuri se concretizeaza intr-o contributie totala per capita de 948 Euro/locuitor pentru cele trei cicluri de planificare. Costurile de investitii necesare pentru implemntarea programului de masuri au fost estimate pe baza strategiilor si informatiilor disponibile la acest moment. Ele pot creste in urmatoarele cicluri de planificare in functie de urmatoarele aspecte: - Cresterea nivelului de confidenta in evaluarea starii / potentialului corpurilor de apa naturale si puternic modificate, precum si imbunatatirea sistemului de caracterizare aplicat la nivelul corpurilor de apa, vor putea conduce la reactualizarea procesului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate, si implicit a masurilor aferente acestora, precum si la reactualizarea masurilor si costurlor pentru corpurile de apa naturale; - Includerea masurilor si a costurilor aferente acestora avand in vedere rezultatele studiilor de cercetare, studiilor de fezabilitate sau studiilor pilot ce se elaboreaza in primul ciclu de planificare, pentru domeniul hidromorfologie si pentru corpurile de apa subterane; - Stabilirea masurilor suplimentare concrete si a costurilor aferente acestora pentru zonele protejate, pe baza elaborarii si implementarii planurilor de management ale ariilor naturale protejate; - Completarea informatiilor si costurilor pentru masurile aferente managementului namolului de la statiile de epurare pentru toate aglomerarile cuprinse in Master Planurile Judetene, in analiza efectuata in acest moment luandu-se in considerare doar 22 de Master Planuri judetene; - Includerea completa a costurilor pentru masurile destinate managementului deseurilor, in special a celor municipale, care au impact asupra starii corpurilor de apa subterana; masurile pentru deseurile industriale au fost incluse partial, uneori doar mentionate fara precizarea costurilor, pana la acesta data nefiind disponibile date pentru acestea sau fiind mentionate realizari de studii de cercetare/fezabilitate; - Corelarea masurilor propuse cu noile solutii tehnologice datorate in principal progresului tehnic.

132

Figura 9.2 Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri 9.1 Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor Masurile impuse de legislatia nationala care implementeaza Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerintele Uniunii Europene in domeniul calitatii apei, prin indeplinirea obligatiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si documentul “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”. Documentele nationale de aplicare cuprind atat planurile de implementare ale directivelor europene in domeniul calitatii apei, cat si documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt: - Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; - Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata prin Directiva 98/15/CE; - Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; - Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE si “directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; - Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole; - Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor Documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a planurilor de implementare sunt: - Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (2007-2030) - Planul National de Dezvoltare – 2007-2013 133

- Planul National de Dezvoltare pentru Protectia Mediului - Cadrul Strategic National de Referinta pentru perioada 2007-2013; - Planuri Nationale de Dezvoltare Sectoriale: o Programul Operatonal Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013 o Programul Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” pentru perioada 2007 – 2013 o Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor ; o Strategia Nationala pentru dezvoltarea durabila a serviciilor publice pentru alimentare si canalizare o Strategia de implementare a obligatiilor privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005-2006 o Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD); o Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD); o Planul National de Dezvoltare Rurala. La aceste documente nationale se adauga si programele, planurile de actiune regionale, judetene si locale prevazute a se realiza in urmatoarea perioada, respectiv: - Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean; - Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati; - Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD); - Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD). Legislatia care asigura implementarea masurilor de baza privind protectia mediului si in special a apelor si ecosistemelor acvatice se prezinta in Anexa 9.1. In continuare sunt prezentate masurile de baza necesare implementarii principalelor Directive europene in domeniul apelor, cu referire la obiective, cerinte, autoritati responsabile, perioade de tranzitie, evaluare financiara pentru implementare, masurile stabilite, precum si sursele de finantare pentru acestea. Cerintele principale ale Directivelor, precum si responsabilitatea fiecarei autoritati in parte sunt prezentate detaliat in Anexa 9.2. Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman are ca obiective principale protejarea sanatatii populatiei de efectele adverse ale oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman, precum si asigurarea ca apa destinata consumului uman este sanogena si curata. Responsabilitatea transpunerii acestei Directive revine Ministerului Sanatatii, in colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, producatorii si distribuitorii de apa. Una dintre obligatiile importante este aceea de a aplica masuri pentru asigurarea calitatii apei destinate consumului uman, care trebuie sa aiba anumite valori pentru parametrii relevanti (Art. 2-5). Apa trebuie sa fie lipsita de orice microorganisme sau substante care, prin numar sau concentratii, constituie un pericol potential pentru sanatatea umana. Cerintele minime referitoare la parametrii de calitate si valorile lor sunt stabilite in Anexa I, Partea A si B a Planului de implementare a directivei. Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia nationala Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu completarile si 134

modificarile ulteriore (Legea nr. 311/2004). In cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de catre producatorii de apa potabila se face evaluarea situatiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile, identificarea solutiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de asemenea, au fost stabilite graficele de realizare a activitatilor si investitiilor, incluzand costurile acestora si impactul asupra costului apei. Urmatoarele masuri trebuie sa asigure o calitate a apei conforma cu cerintele: - construirea de noi captari de apa de suprafata si subterana si realizarea zonelor de protectie pentru captarile de apa din surse de suprafata si subterane destinate potabilizarii; - reabilitarea retelelor de apa existente in vederea imbunatatirii distributiei apei potabile si reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei; - construirea de noi retele de distributie; - reabilitarea tehnologiilor de tratare; - imbunatatirea tehnologiilor de tratare; - construirea de noi statii de tratare; - schimbarea instalatiilor interioare; - imbunatatirea managementului namolurilor rezultate de la tratarea apei (depozitarea deseurilor solide se va realiza pana la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, in paralel, pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase din zona urbana). Pentru evitarea impactului negativ asupra sanatatii publice avand in vedere standardele relevante ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost luate masuri care vizeaza in principal activitati de asigurare a supravegherii si controlului protectiei sanitare a surselor de apa destinate consumului uman, autorizarea sanitara a statiilor de tratare a apei pentru potabilizare (autorizare care se revizuieste anual), clorinarea apei, inspectia sanitara periodica a statiei de tratare si a retelei de distributie, aplicarea masurilor de remediere, utilizarea instalatiilor, a materialelor de constructie care intra in contact cu apa si care sunt permise numai cu avizarea acestora de catre MS (Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 117 /2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 536/1996), informarea populatiei in situatia in care se constata probe necorespunzatoare pentru un parametru relevant pentru sanatatea publica si informarea despre masurile ce trebuie luate, etc. Pana la 31 decembrie 2015 Romania va initia si aplica toate masurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apa potabila in conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerintele pentru apa potabila, inspectia pentru sistemele de alimentare cu apa, supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile, diseminarea informatiilor si raportarea. Masurile necesare pentru imbunatatirea calitatii apei destinate consumului uman vor avea o eficienta in ceea ce priveste:  Imbunatatirea eficientei de tratare a apei brute in vederea respectarii prevederilor Directivei 98/83/CE si a termenelor asumate prin Pozitia Comuna (ex. limita clor rezidual in apa distribuita de 0,2-0,5 mg/l);  Asigurarea conditiilor de prelevare a apei brute;  Inlocuirea materialelor care nu corespund standardelor si regulamentelor europene (in special a conductelor din azbest); 135

7% pentru masuri de construirea / extinderea infrastructurii pentru apa in localitati.SAMTID. Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de Programare 2007 . Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.etc). in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. Desigur costurile de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. 136 . Imbunatatirea conditiilor tehnice de distributie a apei brute si potabile in conformitate cu standardele europene. prin studii de fezabilitate. 394 milioane Euro. Costurile de investitii totale necesare implementarii cerintelor Directivei sunt in valoare de 4.320 miliarde Euro. etc. se subliniaza faptul ca restul de 26. ISPA.77% din surse proprii si parteneriate publice private.60. Costurile de investitii au fost estimate pe baza informatiilor din 22 Master Planuri judetene aprobate la data realizarii evaluarii. studii de cercetare. . .2% pentru masuri de reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente pentru apa.2.39.3.  Reducerea pierderilor de apa pe retelele de aductiune si distributie a apei (obiectiv 10-25%).  Cresterea gradului de conectare la reteaua de alimentare cu apa potabila in scopul respectarii termenelor si angajamentelor angajamentelor asumate. SAPARD. BERD).  Imbunatatirea performantelor hidraulice ale retelei de distributie si a apei potabile. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“ din POS Mediu este imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata.). a programelor de etapizare (anexe ale autorizatiilor de gospodarire a apelor) sau proiectelor (pentru acele masuri finalizate sau prevazute).34% de la bugetul de stat si bugetele locale. .97% din necesarul de finantare nu au fost identificate pana in prezent. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). din care: .92% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu. studii de solutie. precum si pe baza aplicarii metodologiei ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.2013. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planurile judetene. PHARE.19.37. In vederea accesarii fondurilor europene.13. La aceste costuri se adauga costuri de operare si intretinere anuale de cca. Costurile pentru implementarea masurilor vor fi finantate in perioada 2004-2015 in modul urmator: . imprumuturi bancare (BEI.1% pentru alte masuri (instruirea personalului. Planul de Dezvoltare Nationala. . . studii de fezabilitate. aplicand costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judetene.

3 (1)). De asemenea. proprietare ale sistemelor de colectare (retele de canalizare si statii de 137 . România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. documentului “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia national prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată.3).000 locuitori echivalenţi. care sunt localizate în zone de deal sau zone de munte. Ministerului Dezvoltarii..e. Şi pentru aceste tipuri de aglomerări. acestea trebuie sa asigure anumite incarcari organice biodegradabile preconizate sa fie realizate pana in anul 2018. In ceea ce priveste gradele de racordare la retele de canalizare si la statiile de epurare necesar a fi realizate pana la termenul de conformare cu cerintele Directivei (Figura 9. prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale (consilii judetene. Responsabilitatile privind implementarea cerintelor Directivei revin la nivel national Ministerului Mediului. Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 l.e. mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor (conform HG 352/2005 art. 24 Noiembrie 2004. Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANSRC). Administratiei Nationale “Apele Romane” (prin Directiile de Apa).Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor receptoare si au fost stabilite conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. înainte de evacuarea în apele receptoare. amendata de Directiva Comisiei 98/15/EC in 27 februarie 1998. iar la nivel local/regional Companiilor Locale de Apa si Canalizare (sub autoritatea municipalitatii – proprietate de stat sau proprietate privata).e se monitorizeaza de catre Ministerul Administratiei si Internelor. şi mai puţin de 10. Lucrarilor Publice si Locuintelor. Capitolul 22: Mediu” si Anexei 3 la Planul de implementare al Directivei. cu completarile si modificarile ulterioare (HG 352/2005). În ceea ce priveşte gradul de epurare.000 l. Obiectivele se refera la protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate urbane si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara). cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. Acestă decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10. perioada finală de tranziţie este 31 decembrie 2018. modernizarea si constructia sistemelor de colectare in aglomerarile cu peste 2000 l. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. este baza legala a legislatiei comunitare in domeniul apelor uzate. este necesar să se realizeze ”o epurare corespunzatoare”. din zonele costiere. Garzii Nationale de Mediu. epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale. care să aibă în vedere condiţiile locale. Ministerului Administratiei si Internelor.e. primarii) din subordine. pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. condiţiile geo-morfologice şi climatice necesită soluţii specifice şi individuale: staţii de epurare mici. Bruxelles. epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai mici de 10. Realizarea programelor de actiune pentru reabilitarea.

Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania.7 20 0 2002 2010 2013 2015 2018 Figura 9.85% pentru masuri de extindere a retelelor de canalizare si construirea de noi statii de epurare .).aplicatiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeana. control si inspectie le revine sarcina sa se asigure ca vidanjarea periodica se realizeaza corespunzator. care trebuie sa asigure reabilitarea.Evolutia locuitorilor.2 76. 138 . Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.3. precum si pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinului / spatiului hidrografic”. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE Referitor la solutiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare in instalatii mici compacte.8.1 % 40 33. Legislatia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare si etansare) si eficientele de epurare de realizat.e. modernizarea si constructia lucrarilor de infrastructura. 100 100 Grad realiz are retele de canaliz are (% locuitori echivalenti) Grad realiz are a statiilor de epurare (% locuitori echivalenti) 80.epurare).3.46% pentru masuri de reabilitare / modernizare a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate existent .7 80 60.8 69.5 60 51. acestea se aplica in zonele unde nu exista sisteme centralizate de canalizare si nu este posibil sa fie construite (in general in aglomerari cu mai putin de 2000 l.23.67. 2 .276 miliarde Euro.4% pentru masuri de management al namolului (inclusiv utilizarea in agricultura). Datele au fost estimate pe baza celor 22 Master Planuri judetene disponibile.1 60. Costurile de investitii totale estimate pentru implementarii cerintelor Directivei au valoarea de 11. Autoritatilor care realizeaza activitatile de autorizare. cap. defalcate in modul urmator: .6 50. iar prin avizare / autorizare se asigura respectarea acestor cerinte.

ISPA.- 0. animalelor si omului. in calitate de Stat Membru.SAMTID. Romania beneficiaza de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu. PHARE. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planuri judetene . In vederea accesarii fondurilor europene. Planul de Dezvoltare Nationala. Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor. La aceste costuri de investitii se adauga costuri de operare si intretinere anuale de 629 milioane Euro.267 miliarde Euro (85% finantare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. canalizare si epurare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. economic si social al utilizarii namolului asupra solului „ (Environmental. prin asigurarea serviciilor de alimentare. SAMTID. In vederea realizarii unui scenariu privind tendinta productiei si utilizarii namolului.e. In prezent nu este disponibila o strategie nationala privind utilizarea namolului provenit din statiile de epurare a apelor uzate. Fata de cantitatile de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate urbane si industriale 139 .39% din surse proprii si altele (parteneriate publice private in perioada 2004-2018. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“. PHARE) care au permis asigurarea in primii ani a sustinerii financiare necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. Cadrul National Strategic de Referinta pentru Perioada de Programare 2007 . vegetatiei. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare. Directoratul General de Mediu. etc).11% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu.55% de la bugetul de stat si bugetele locale. SAPARD. astfel incit sa se asigure utilizarea corecta a acestora. / locuitor si an. in valoare de 3. Astfel. prin studii de fezabilitate. Romania a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (ISPA.2013. astfel rezultand prognoza ratelor de producere a namolului. Aceasta este promovata si se estimeaza ca va fi finalizata la sfarsitul anului 2010. Productia de namol pentru statiile de epurare din Romania s-a considerat ca avand media in anul 2018 de 25 kg s.6% pentru. ). inclusiv pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. 6. s-au avut in vedere rezultatele raportului european „Impactul de mediu. monitoring). SAPARD. apelor. economic and social impacts of use of sewage sludge on land) realizat de catre compania Milieu Ltd si WRC pentru Comisia Europeana. in cazul Romaniei acest termen fiind anul 2018. 31. . instruirea personalului si alte masuri (studii.u. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. in scenariul de baza s-a considerat ca productia de namol va creste si se va stabiliza odata cu implementarea finala a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Desigur aceste costuri de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. cind se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin OM 334/2004 privind protectia mediului si in special a solurilor. De la data aderarii. Cheltuielile evaluate pentru realizarea masurilor provin 23. Prin elaborarea Strategiei Nationale pentru Protectia Mediului si Planului National pentru Gestiunea Deseurilor se incurajeaza utilizarea potentialului agrochimic al namolului din statiile de epurare si reglementarea utilizarii lui intr-o maniera care sa previna si sa reduca efectele nocive asupra solurilor.

529 tone substanta uscata/an (Tabel 9.Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 Din cantitate totala estimata a fi atinsa in 2018 de cca. Procentele propuse iau in considerare in principal tendinta de descrestere a numarului populatiei in Romania. respectarea prevederilor Directive Nitrati cu extinderea zonelor vulnerabile la cca. utilizare in lucrari de reconstructie ecologica a zonelor miniere. etc.529 Tabel 9.u. Utilizari ale namolului Cantitati namol uscat utilizate (mii tone/an) 1.existente in anul 2007. 172.838 30 478 Utilizate in agricultura Depozitate pe depozite de deseuri Incinerare Alte forme de eliminare (tratarea namolului prin alte metode. o dezvoltare moderata a agriculturii in perioada luata in considerare (2010.2018).4 Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania 140 . cu peste 150. se estimeaza ca se va ajunge in anul 2018 la 520./an.) Depozitare temporara pe platforme proprii 144.000 l. in silvicultura. 30% valorificate energetic si 40% prin alte metode (depozitare temporara.2). 10% incinerate.4). 520. care vor avea statii de epurare cu trepta avansata de indepartarea continutului de nutrienti. problema nutrientilor in bazinul fluviului Dunarea si existenta a 22 aglomerari mari. Figura 9.850 mii tone s.127 26. depozitare in depozite speciale). 58% din suprafata agricola a Romaniei. 20% vor fi utilizate in agricultura. acestea din urma fiind responsabile de producerea unor cantitati importante de namol.e. compostare.850 tone substanta uscata / an (Figura 9.2 .056 Total 172. de cca.

unde sunt integrate si masurile/costurile pentru rezolvarea problemei namolului. perspectiva de reducere a suprafetei agricole. costurile aferente pentru investitii si operare a lucrarilor sunt considerate a fi: . In ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura si silvicultura. care indică atingerea stării bune a apelor. streptococi fecali. în ceea ce priveste prevederile Directivei Cadru Apa. 58 % teritoriul ca fiind vulnerabil la nitrati. Prevederile acestor directive au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: . În acelasi timp. bogata in nutrienti. prin imprastiere pe terenurile agricole.imprastiere pe terenuri agricole (namol solid): 115 €/tona . In acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici in ceea ce priveste imprastierea namolurilor pe terenurile agricole. În plus. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. Sunt necesare investitii importante pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare pentru ca acesta sa poate fi utilizat in agricultura. costurile de investitie si operare pentru lucrarile de utilizare a namolului au fost estimate in cadrul Master Planurilor judetene in mod integrat cu lucrarile necesare statiilor de epurare. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere sunt instrumente care au drept scop asigurarea unei calitati corespunzatoare a apelor de imbaiere in vederea conservarii si protectei mediului. se remarca faptul ca solutiile recomandate si acceptate de administratiile locale sunt cele de tratare a namolului in statiile de epurare. precum si protejarea sanatatii publice in Statele Membre. pentru a nu ajunge in emisarii naturali (lucru interzis in Romania prin Legea Apelor). la axa prioritara 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”. Disponibilitatea utilizarii terenurilor agricole pentru împrastierea namolului din statiile de epurare poate fi afectată de prevederile Directivei Nitrati în sensul că Romania a declarat în proportie de cca.utilizare in silvicultura: 210 €/tona. Se mentioneaza ca aceste investitii au fost prevazute in POS Mediu. care să nu afecteze mediul. corelata cu dezvoltarea moderata a agriculturii. De aceea utilizarea trebuie sa se faca cu prudenta. Se recomanda si imprastierea pe terenuri agricole a namolurilor. cu producerea de energie prin fermentare anaeroba in metantancuri si depozitarea ulterioara a acestora pe platforme in incinta statiei sau in alte platformele pentru deseuri locale sau zonale. . 141 . Totodată la utilizarea namolului in agricultura. Astfel. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. etc. de campie. Directiva Consiliului nr. dar numai in zonele agricole. astfel incat sa respecte prevederile DirectivelorDCA si Directiva Nitrati. in metale grele.HG nr. trebuie sa se ia in considerare compozitia namolurilor provenite de la statiile de epurare.HG nr.Din analiza Master Planurilor judetene care au primit finantare pe baza aplicatiilor de la Comisia Europeana. nu va conduce la cresterea cantitatilor de namol utilizat ca îngrăsămant. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. nămolurile de epurare trebuie transportate în conditii de siguranta. utilizarea namolurilor fiind posibila numai dupa tratarea acestora.imprastiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tona .

publica anual raporte nationale. Responsabilitatea identificarii anuale a apelor de imbaiere revine Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si Administratiei Nationale “Apele Romane” prin autoritatile de sanatate publica si. Ministerul Sanatatii. cu o frecventa stabilita de comun acord. managementul calităţii apei de îmbăiere si furnizarea către public a informaţiilor cu privire la calitatea apei de îmbăiere. De asemenea. pe intreaga perioada a sezonului de imbaiere. cat si pentru posibila toxicitate algala.elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitatea a apelor de imbaiere. pana la data de 15 mai a anului in curs.. cuprinse in planuri de actiune. insa la nivelul celor 15 zone de imbaiere identificate sunt aplicabile urmatoarele masuri si activitati generale: . in cadrul procesului de autorizare. Pentru aceste directive nu sunt necesare alte masuri specifice (altele decat cele specificate in acest capitol) pentru atingerea starii bune a apelor. . precum si in situatia epidemiilor hidrice. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). respectiv.monitorizarea apelor de imbaiere. . . inclusiv pentru calitatea apei potabile si de imbaiere. anual. prin directiile bazinale. In cazul apelor de suprafata care sunt afectate de fenomenul eutrofizarii. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane si Administratia Nationala "Apele Romane" trebuie sa supravegheze sursele de poluare care pot influenta calitatea apei din zonele naturale folosite pentru imbaiere. pentru anul 2007. conform OM nr. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale trebuie sa monitorizeze fenomenul atat pentru efectele indirecte produse de alge.identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei. si sa informeze directiile de sanatate publica teritoriale in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului.autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere – anual. Conform reglementarilor in vigoare. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale a poluantilor cunoscuti sau presupusi a fi deversati. Aceste acte normative stabilesc cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităţii apei de îmbăiere.HG nr. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane trebuie sa controleze aplicarea masurilor de reducere pana la eliminare a gradului de poluare a apei in zonele naturale folosite pentru imbaiere si sa faca cunoscute aceste masuri directiei de sanatate publica teritoriale si publicului. 598/2003 privind supravegherea starii de sanatate in relatie cu factorii de mediu. Orice poluare care poate afecta zona de imbaiere va determina monitorizarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului judeteana. sunt 142 . Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere. in cadrul procesului de autorizare. in functie de situatie. Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.

pe judete. achizitionarea de seturi utilaje pentru platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd. avand in vedere particularitatile conditiilor naturale si socio-economice ale fiecarei unitati teritorialadministrative localizata in zona vulnerabile la poluarea cu nitrati. unde exista surse de nitrati din activitati agricole. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. in vederea stabilirii eficientei programelor de actiune. s-a prevazut ca masura generala de baza. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localitatilor. conform OM MM/MAPDR nr. respectiv Ministerului Mediului si Garda Nationala de Mediu (Anexa 9.  Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.2). avand in vedere re-actualizarea listei de zone vulnerabile si marirea suprafetei considerata vulnerabila la poluarea cu nitrati din surse 143 .reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole si prevenirea poluarii apelor cu nitrati. 4 din Directiva). Codul de buna practica agricola vizeaza reducerea poluarii cu nitrati. respectiv sol. Pana la re-calcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. orase) impartite in 42 de zone vulnerabile. aplicarea programelor de actiune si respectarea codului de bune practici agricole. La nivel national. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC. 5 alin. 1963 milioane Euro. elaboreaza schemele de monitorizare pentru apele de suprafata si subterane. investitia totala pentru implementarea masurilor din programul de actiune este de cca. In localitatile din zonele vulnerabile s-a constatat faptul ca cea mai des intalnita problema este legata de depozitarea si imprastierea improprie a gunoiului de grajd. Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.  Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. La nivel national au fost desemnate 1963 localitati (comune. Administratia Nationala „Apele Române” prin Directiile de ape si Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Pedologie. crearea unor suprafete benzi tampon (inierbate sau cu arbusti) in apropierea raurilor/ lacurilor sau la baza pantelor. Autoritatile responsabile pentru stabilirea programelor de actiune si controlul eficientei acestora sunt autoritatile locale de la nivelul comunelor. Se specifica faptul ca toate costurile sunt estimate si se refera in general la costurile de investitii. etc. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. programele de actiune se pun in practica pe parcursul a patru ani de la elaborarea lor (art. aplicandu-se in zonele vulnerabile. Romania nu a obtinut perioada de tranzitie pentru aceasta Directiva. Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA prin Oficiile pentru Studii Pedologice si Agrochimice-OSPA. la nivelul zonelor vulnerabile s-au prevazut urmatoarele tipuri de masuri de baza: constructia de platforme individuale si comunale. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. Masurile de baza aplicate surselor agricole difuze cu nitrati s-au stabilit la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice avand in vedere in principal:  Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC. impadurirea suprafetelor. Conform art 5 alin 1 din Directiva s-a elaborat Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nivel de unitati teritorial – administrative.

distribuie. utilajele de imprastiere a pesticidelor pe suprafetele agricole. distribuie. Masurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologheaza.agricole. Agentiile pentru Protectia Mediului. 41/2007. Inspectoratele Judetene de Politie.92 tone. precum si OM 134/2006 si a masurilor din Ordonanta nr. Directiva 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor reglementeaza procedura de autorizare a produselor de protectie a plantelor pe teritoriul Comunitatii. Familiile de masuri stabilite pentru a fi implementate in vederea controlului produselor de protectia plantelor. au fost inventariate de catre Directiile de Apa 88 unitati care omologheaza. 628/2006. Intrucat persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie sa aiba pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu. Datele disponibile au evidentiat cantitatile de pesticide interzise prin lege stocate in vederea neutralizarii ca fiind de 19. De asemenea. avand in vedere conformarea cu legislatia specifica. distribuie. stocheaza/detin. iar stocul produselor fitosanitare omologate este de 1294. comercializeaza. utilizeaza si care nu se conformeaza in totalitate cerintelor specifice. utilizeaza pesticide pentru care s-au stabilit masuri.45 tone. Autoritatile competente pentru implementarea si controlul acestei Directive sunt: Unitatiile fitosanitare. conditiile de organizare si functionare. stocheaza/detin. la nivelul celor 11 spatii/bazine hidrografice s-a facut o centralizare a masurilor propuse de unitatile care omologheaza. modalitatile de manipulare/utilizare. in special. Se precizeaza ca exista unitati care nu au stabilit masuri.Reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor fitosanitare. 1 milion de Euro (costuri de investitii. In aceste conditii. etc. Administratia Nationala Apele Romane a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. etc. Pe de alta parte. modificata si completata cu HG 894/2005. Aceasta metodologie cuprinde o sectiune cu masuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protectie a plantelor. intrucat se conformeaza legislatiei in vigoare. stocheaza/detin. de prevederile cu privire la: conditiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. s-a utilizat o cantitate totala pesticide de 18907. Principalele obiective sunt reducerea riscului pentru sanatatea oamenilor. intr-o prima aproximare s-au estimat costuri de cca. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. comercializeaza.Aplicarea masurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusa prin HG 1559/2004. Pentru includerea in programul de masuri a reglementarilor in domeniu. Inspectoratele Teritoriale de Munca. precum si din alte reglementari in vigoare. . Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor. utilizeaza pesticide. comercializeaza. intretinere si exploatare) pentru fiecare localitate situata in zonele vulnerabile. animalelor si mediului pe care il implica utilizarea produselor de protectie a plantelor. atestat prin certificat de atestare profesionala eliberat nominal in urma examinarii de catre unitatea 144 .26 tone. au tinut cont. precum si pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au tinut cont de: .

precum si privind reducerea emisiilor de pesticide in corpurile de apa sunt de 3. pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. 51 unitati specificand aceasta masura in programul de masuri. conservarea habitatelor naturale. . . 145 .Realizarea planurilor de management si regulamente. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuie să fie depline la data aderării.Obligativitatea stabilirii si implementarii masurilor compensatorii precum si necesitatea informarii Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri si proiecte. custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. . . .Masuri speciale in vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice de interes comunitar.Stabilirea unui sistem de monitorizare a starii de conservare a speciilor si habitatelor comunitare (in special a celor prioritare).Zonarea interna.Identificarea si apoi stabilirea in acord cu Comisia Europeana a listei SCI-urilor/SAC urilor si a SPA-urilor. . a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile prevede o serie de masuri de baza pentru implementarea directivelor: . Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”. autoritatile competente sunt acealeasi. Responsabil pentru transpunerea Directivei este Ministerul Mediului (MM) in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).326 mil.4) Masurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) si Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale.Masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale.Constituirea Consiliilor Consultative si Consilii Stiintifice. o masura particulara in programul de masuri este „instruirea personalului”. . Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (ARPM-uri şi APM-uri). precum si pentru faptul ca o serie de masuri trebuie luate concomitent.Stabilirea modalitatilor de administrare / preluare in custodie a ariilor naturale protejate.Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate.fitosanitara.Interzicerea activitatilor din siturile Natura 2000 si cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor si speciilor pentru protectia si conservarea pasarilor salbatice. . . . iar multe proiecte care se desfasoara prevad actiuni comune pentru indeplinirea obligatiilor celor doua directive. Euro (Anexa 9. . Pentru cele 11 spatii/bazine hidrografice costurile totale estimate pentru implementarea masurilor privind conformarea cu legislatia in vigoare specifica produselor fitosanitare. a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt prezentate in comun avand in vedere faptul ca la nivel national prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). Garda Naţională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale. OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

G. Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor din Directiva Păsări sunt reprezentate de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura derulate sau aflate în derulare in valoare de 26. Sumele pentru această prioritate conform POS Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională si sunt prevăzuţi a fi aprox. In 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H.556 mil Euro (Anexa 9. În urma derularii acestor proiecte s-a obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară.realizarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate. In Anexa 9. aplicării legislaţiei 146 ..).Realizarea unor studii de evaluare adecvata pentru planuri si proiecte si competentele privind emiterea avizul Natura 2000.21 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. cheltuielile de la bugetul de stat.implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului. .. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. . La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/CEE).realizarea de panouri informative. in planurile cadastrale si in cartile funciare. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaţa ţării. managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie.inventarierea.M. . statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. . accentul pe anumite capitole. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013.5).achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. La intervale de trei ani. pentru intărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. 150 mil. hărţi etc. nr. fonduri structurale. . România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. De asemenea. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară conform O. trebuie realizata o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioada de raportare. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Pasari (79/409/CEE). în cadrul planului de management. Euro. Aceste sume sunt destinate in mod deosebit conformarii cu Directivele Păsări şi Habitate. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protectie pentru arii protejate in aceeasi zona. Acestea se vor realiza pentru: . Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 trebuie să se asigure un management eficient al siturilor.Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD si evidentierea obligatorie a ariilor naturale protejate si a coridoarelor ecologice in planurile nationale. cel puţin. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale.

necesara pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC. inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor. Masurile necesare implementarii Directivei IPPC in vederea reducerii poluarii se refera la introducerea tehnologiilor curate si a celor mai bune tehnologii disponibile in domeniu (BAT) in procesul de productie. . in vederea incadrarii efluentului evacuat in valorile limita de emisie stabilite in autorizatia integrata de mediu respectiv: . Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzator al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.Inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri .) .Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. modernizarea tehnologiilor de productie. in vederea atingerii unui inalt nivel de protectie a mediului ca un intreg. cu cerintele UE. este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate.Realizarea de depozite de deseuri nepericuloase . Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi PNDR şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000. toxic. în vederea asigurarii plăţilor compensatorii pentru proprietari/ administratori.Introducerea de instalatii noi de racire si de marire a gradului de recirculare interna al apei tehnologice. . explozie. motorina. Cele fara perioada de tranzitie. sunt incluse si masurile care se refera la diminuarea impactului deseurilor asupra solului si apelor subterane: . pentru activitatile mentionate in Anexa I a directive. dupa 30 octombrie 2007. Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”. sunt acele instalatii pentru care s-a considerat ca pana la data de 30 octombrie 2007 exista suficient timp pentru conformare. etc.Imbunatatirea functionarii in siguranta a batalurilor . care urmăreşte managementul ariilor protejate. etc. modificarea circuitului de de alimentare cu apa la statiile de spalare). De asemenea.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime.Reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. Instalatiile cu perioada de tranzitie sunt acelea pentru care s-a obtinut o anumita perioada de timp. recircularea / recuperarea solventilor . etc. in acord. Perioadele de tranzitie obtinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii se intind de la 31 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2015. produselor finite si intermediarilor . deci.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a substantelor chimice cu risc de inflamare.Reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice (recuperarea condensului pur.Reactivarea / construirea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare 147 .şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate. apa si sol. Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) are drept scop implementarea masurilor de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmosfera.

aprobată prin Legea nr. Directiva SEVESO II este transpusa total in legislatia romaneasca prin HG nr. 148 .2%) sau proces de reactualizarea a documentatiei (16. Implementarea legislatiei europene s-a realizat pe baza procedurilor si normativelor specifice mentionate in Anexa 9.1. 84/2006. etc. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu. in special prin aplicarea recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile. sunt necesare masuri aplicate de operatorii instalatiilor privind prevenirea eficienta a poluarii. de 178 de folosinte de apa care intra sub incidenta Directivei IPPC si care au perioada de tranzitie. Referitor la unitatile care fac parte din Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (EPRTR) in anul 2007. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase („Seveso II”) se aplica amplasamentelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obtinut perioada de tranzitie in urma negocierilor de aderare la Uniunea Europena.. Costurile preliminare estimate care sunt asociate masurilor aplicate acestor unitati sunt de circa 374. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării. prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora. pentru factorul de mediu apa au fost inventariate un numar de 57 unitati cu emisii directe in apa si 19 unitati cu transfer de ape (evacuare indirecta).828 mil. In procesul de negociere cu Uniunea Europeana privind Directiva IPPC. iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitata. inchidere (1. Directiva Consiliului Europei nr. numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute OUG nr. conform dispozitiilor legale in vigoare.Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. Pentru a se asigura de aplicarea cerintelor legale autoritatea competenta pentru protectia mediului emite autorizatiile integrate de mediu. au fost stabilite 194 instalatii industriale care au legatura cu apa si au obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea cerintelor Directivei. pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate la conditii de mediu acceptate. restul aflandu-se in curs de reautorizare (2%). valorificarea sau neutralizarea si depozitarea lor. Din punct de vedere al gospodaririi apelor.424 mil. Euro.8%). 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. in cazul incetarii definitive a activitatilor. 940. Unitatile economice care intra sub incidenta Directivei SEVESO II trebuie sa implementeze continuu masurile pentru prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintele acestora pentru populatie si mediu. Dintre acestea 80% detin autorizatie de gospodarirea apelor. luarea masurilor necesare. evitarea producerii de deseuri. Costurile de investitie ale masurilor necesare pentru implementarea cerintelor Directivei IPPC la unitatile cu perioada de tranzitiei care pot afecta factorul de mediu apa a fost estimat la cca. la sfarsitul anului 2008 au fost inventariate un nr. Masurile mentionate sunt incluse in programele de etapizare si planuri de actiune / programe de conformare care sunt anexe la autorizatia integrata de mediu. EURO. incluzand aici si acele masuri tip BAT care contribuie la reducerea substantelor prioritare/prioritar periculoase. De asemenea.

au fost inventariate impreuna cu unitatile IPPC. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitătilor existente.09. HG 804/2007. Directiva EIA este transpusa in legislatia româneasca prin HG 1213/06. cu avizul autoritatilor teritoriale pentru protecta mediului si protecte civila.sa elaboreze un plan de urgenta interna care sa cuprinda masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului in cazul producerii unui accident major. Titularul activitatii are obligatia de a furniza personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informatii asupra masurilor de securitate in exploatare si asupra actunilor necesare in cazul in care survine un astfel de accident. acestea putand fi incluse in planurile de management ale bazinelor hidrografice. a rapoartelor de securitate si a planurilor de urgenta interna pentru aceste amplasamente sa fie avute in vedere natura si amploarea pericolului global de accident major. astfel incat in elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. atat autoritatile publice cat si operatorii au obligatii privind informarea publicului. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. a sistemelor de management al securitatii. amendata de Directiva 97/11/EC si 2003/35/CE de instituire a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe privind mediul. Directiva Seveso acorda drepturi publicului. in ceea ce priveste participarea publicului si accesul la justitie. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este ceruta de Directiva 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. pentru a limita consecintele acestuia si sa notifice autoritatile competente in urma producerii unui accident major.1 la HG 804/2007. 149 . la intervale de 3 ani. Consiliul pentru Situatii de Urgenta si Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu organizeaza sistemul de inspectie si control adaptat tipului de amplasament in cauza. Masurile si costurile pentru implementarea Directivei pentru unitatile care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. Aceste informatii se evalueaza de catre titularul activitati.Operatorii amplasamentelor identificate au obligatia sa ia urmatoarele masuri: . . Categoriile si grupurile de substante periculoase se regasesc in Anexa nr.sa demonstreze ca au realizat un schimb reciproc adecvat de informatii.sa furnizeze informatiile necesare ISU in vederea intocmirii planului de urgenta externa. cat si cel al consultarii. Titularul activitatii are obligata de a pune la dispozita publicului un raport de securitate. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricarei alte documentatii elaborate de operator. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. .sa asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. La nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 270 amplasamente industriale care intra sub incidenta cerintelor Directivei SEVESO II si care pot afecta factorul de mediu apa. . Tipul de informatii disponibile publicului sunt stipulate in art 14.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. atat in domeniul accesului la informatii. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

Programul Operational pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-2013 si legislatia aferenta. Pe baza obiectivelor specifice ale POP au fost dezvoltate cinci axe prioritare de interventie in care se acorde o atentie speciala selectarii masurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului si pentru compensarea efectelor negative potentiale ce pot aparea. . proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului. . procesarea si comercializarea produselor piscicole si de acvacultura (140 mil. .61%) au depus documentatia pentru evaluare. In Romania s-a implementat legislatia nationala corespunzatoare domeniului de piscultura si acvacultura.asigurarea informarii asupra deciziei luate.luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Euro). asigura cadrul legal pentru implementarea masurilor in domeniul pisciculturii si acvaculturii. s-au propus urmatoarele masuri: . Euro). Pentru obtinerea acordului de mediu. planurile de 150 .consultarea publicului si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului. Avand in vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare mentionate.elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabila a acvaculturii în Romania pentru urmatorii 20 de ani.Axa Prioritara 3: Masuri de interes comun (40 mil. . cu exceptia proiectelor cu finantare externă. care sa determine capacitatea de sustinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. datorită printre altele. dimensiunii sau localizării lor. . Principalele documente din legislatia comunitara sunt cele promovate de DG Pescuit si care au in centru Regulamentul Consiliului (CE) nr.Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii in aplicare a proiectului. elaborandu-se documentele strategice: Planul National Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. . . In vederea aplicarii unor masuri de reducere a efectelor asupra resurselor de apa s-au planificat actiuni în cadrul urmatoarele axe prioritare: .Axa Prioritara 2: Acvacultura. pescuit în apele teritoriale. precum si legislatia nationala care implementeaza prevederile documentelor europene.evaluarea impactului asupra mediului.Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit (100 mil. Euro).luarea in considerare a raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional. In perioada 2005 – 2009 au fost supuse procedurii EIA un numar de 410 proiecte care au relevanta pentru apa. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care consta in: .78%) au obtinut acordul de mediu. naturii.61%) sunt in curs de obtinere a acordului de mediu si restul de 23 (5. 105 (25.parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului. În zonele sensibile aceasta va fi o conditie obligatorie pentru acordarea finantarii pentru proiecte. precum si alte documente europene relevante. din care 282 (68. Legislatia comunitara in domeniul pescuitului. dar isi pierde valabilitatea dacă lucrările de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii.

. Prevenirea deteriorării calităţii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinţe crescătoare şi semnificative a concentraţiei poluanţilor în apele subterane trebuie realizată în primul rând prin implementarea cerintelor Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraţi şi.masuri de interes comun prin se urmareste crearea unei infrastructuri comune pentru lucratorii sectorului piscicol. prin măsurile necesare pentru implementarea următoarele Directive: . .management bazinale. sprijinirea restructurarii sectorului prin intermediul actiunilor colective. este esenţială eliminarea sau reducerea cantităţilor de nitraţi si amoniu ce ajung în apele subterane. reintroducerea lostritei în apele interioare etc.Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice.introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei si florei naturale. de asemenea. . . actiuni care urmaresc dezvoltarea pietei. Padurilor si Devoltarii Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunarii cu pui de sturioni. .Directiva 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. . Ministerul Agriculturii. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. In vederea protejarii sturionilor a fost initiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de catre Ministerul Agriculturii. de asemenea.introducerea de masuri pentru protectia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagra. modificată prin Directiva 98/15/CE. In total. Masuri de baza aplicabile corpurilor de apa subterane Având în vedere că poluarea cu nitraţi si amoniu este principalul factor al poluării apelor subterane din România. Eliminarea prezenţei substanţelor periculoase în apele subterane va fi realizată. regional şi naţional vor trebui sa fie adaptate potrivit rezultatelor Master planului. proveniti din crescatorii. a patrimoniul genetic salbatic si a mediului. Padurilor si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun 262/330 din 2006privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor in Romania. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunarii si de-a lungul fluviului Dunarea. Aceasta masura de populare si de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizarii obligaţiilor pe care ţara noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune.Directiva 75/442/EEC referitoare la deseuri. 151 .Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. . cât şi faţă de Secretariatul CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii slabatice de Fauna si Flora) de la Geneva. în acord cu obiectivele Planului de Management.000 de pui de sturioni. vor fi adusi in Dunare peste 100. intarirea controlului pentru folosirea acestor locuri de catre pescari si descurajarea pescuitul ilegal. .Directiva 2006/11/EC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase eliminate in mediul acvatic.masuri pentru pescuitul în apele interioare astfel incat sa se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare.masuri pentru promovarea acvaculturii organice.). ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. .

Informatii detaliate privind masurile de baza aplicate surselor de poluare punctiforma si difuza la nivelul fluviului Dunarea.servicii de canalizare (inclusiv epurarea apelor uzate) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor.servicii de alimentare cu apa. industriei. naturale sau amenajate. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare.costul aferent contributiilor pentru administrarea resursei de apa .10 din Planul de management pentru Fluviul Dunarea. Siret.2.costul de mediu Costurile aferente administrarii resursei de apa sunt suportate de Administratia Nationala Apele Romane – Autoritate publica in domeniul gospodarirrii apelor. Delta Dunarii. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. 9. Preambul Serviciile publice de apa aferente populatiei. aflat sub coordonarea autoritatii administratiei publice locale. Prut-Barlad si ale bazinelor hidrografice Jiu si Olt si in Anexele 11. agriculturii sunt dupa cum urmeaza: . Deltei Dunarii si zonei costiere se regasesc in Anexele 9. Buzau-Ialomita.2 – 9. operator unic in domeniul resurselor de apa de suprafata.costul aferent serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare .10 din Planurile de management ale spatiilor hidrografice Banat.2 – 11. Astfel tariful final la consumator aferent serviciilor de alimentare cu apa si canalizare are urmatoarea componenta de costuri financiare: . . Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare. are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. precum si profitul operatorului. Spatiul Hidrografic Dobrogea si Apele Costiere. precum si alte costuri de prevenire a deteriorarii calitat ii mediului realizate de catre operatorul de apa 152 . Arges-Vedea. cat si al resurselor de apa subterane. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare. indiferent de natura lor si a instalatiilor si reprezinta cost de productie in dimensionarea tarifului serviciilor de alimentare cu apa Costurile aferente serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare sunt suportate de operatorul de apa Costurile de mediu reprezinta costurile aferente contribut iilor de primire de substante poluante percepute de catre Administratia Nat ionala Apele Romane. a costurilor de intretinere si reparatii.

dar si costurile necesare sustinerii activitatii de cunoastere a calitatii resurselor de apa (monitorizarea calitatii apelor). ariile protejate privind speciile si habitate) este necesara asigurarii unei protectii speciale adecvate.apa are o valoare economică în toate formele ei de utilizare. .Asigurarea monitorizarii implementarii politicilor si strategiilor pentru imbunatatirea starii apelor .Precautiei si preventiei – stabilind ca decizia trebuie luata intotdeauna pe baza argumentelor stiintifice. .principii specifice: . prevenirea poluarii este necesara pentru a evita costurile combaterii si remedierii daunelor produse asupra resurselor de apa.Asigurarea obligatiilor de raportare privind evaluarea starii apelor. zonele vulnerabile. .Poluatorul plateste Poluatorul sau utilizatorul care supune corpul de apa unui risc calitativ va suporta costurile activitatilor aferente prevenirii deteriorarii cauzate de activitatea prestata. avand in vedere conservarea si imbunatatirea acestei stari in conformitate cu prevederile Directivelor europene privind calitatea apelor. . Aceasta va crea un element stimulativ pentru elaborarea si adoptarea de catre utilizator a unor practici si metode mai putin daunatoare din punct de vedere al calitatii resursei de apa.implementarea programelor de masuri din Planurile de Management Bazinale. resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice. constant. iar greselile pot fi evitate manifestand precautie in cazul in care exista dubii sau nu exista suficiente informatii.Asigurarea unui nivel ridicat de protectie avand in vedere protectia sanatatii umane. . zonele de imbaiere. pentru zonele protejate (zonele de captare. .Cunoasterea calitativa si cantitativa a resurselor de apa . iar gospodarirea ei se face avand in vedere realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile cu conservarea şi protecţia resurselor de apă. .Beneficiarul plateste .Componenta tarifului final la consumator Cost contributii pentru administrarea resursei de apa Cost aferent serviciului propriuzis de alimentare cu apa si canalizarei Cost de mediu Principiile care stau la baza mecanismului economico-financiar in domeniul gospodaririi apelor Principii generale: . o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor. zonele sensibile.Acordarea de bonificaţii utilizatorilor de apă care demonstrează.Dezvoltarii durabile – realizata prin utilizarea resurselor de apa care sa raspunda nevoilor prezentului fara a periclita posibilitatea generatiilor viitoare de a beneficia de aceleasi optiuni . care pot fi definite prin costurile aferente primirii poluantilor in resusele de apa (in limitele legale).Asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor 153 .

Costul de resursa reprezinta costul aferent regularizarii resursei de apa prin trecerea de la regimul natural la regimul amenajat.de aparare impotriva inundatiilor.de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.de protectia resurselor de apa avand in vedere activitatea de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. in scopul satisfacerii cerintei de apa a utilizatorilor.Mecanismul economic in domeniul gospodaririi apelor tine cont de o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice din punct de vedere al utilizatorilor existenti. . avand in vedere toate programele de monitoring. Costul de mediu reprezinta costul pagubelor produse de utilizatorul de apa asupra mediului sau ecosistemului acvatic (de ex reducerea clasei de calitate ecologica. inclusiv a monitoringului operational efectuat la nivelul corpurilor de apa care nu ating obiectivele pentru sursele de poluare punctiforme si difuze identificate ca presiuni antropice semnificative in Planurile de management bazinale. degradarea solurilor productive) precum si costul aferent masurilor care duc la imbunatatirea calitatii mediului (masuri de renaturare. . Cu alte cuvinte se poate traduce in beneficiul (evitarea pagubei) adus utilizatorilor prin modificarea regimului de scurgere natural in regim amenajat.de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa. reconstructie ecologica. . .de protectia resurselor de apă subterană impotriva poluării din activităti de extractie a hidrocarburilor. si respectiv din activităti de transport a produselor petroliere prin conducte. etc) Recuperarea costurilor aferente managementului cantitativ si calitativ al apei Recuperarea costurilor pentru managementul calitatii apelor se realizeaza printr-un sistem de contributii specifice de gospodarire a apelor aferente activitatilor specifice: Analiza de recuperare a costurilor se va realiza in 2 etape principale: 154 . activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice. administrative si de dezvoltare. . intretinere. Definirea activitatilor specifice de gospodarirea apelor Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice si ele se se definesc dupa cum urmeaza: . Definirea costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor Costuri financiare de administrare a resursei de apa: reprezinta totalitatea costurilor efectuate pentru managementul cantitatii resurselor de apa si managementul calitatii resurselor de apa si includ costurile de operare.de cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Dimensionarea contributiilor aferente primirii in apele de suprafata a poluantilor/grupurilor de poluanti in functie de gradul toxicitate.Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica. substante organice. . .Definirea coeficientilor de ”toxicitate” aferenti poluantilor/grupelor de poluantii chimici generali (nutrienti. .Evaluarea contributiei aferente primirii de substante poluante prin divizarea costurilor totale la cantitatea echivalenta a parametrului de referinta. . .Evaluarea incarcarilor totale de substante poluante primite. . Subetape: .Defalcarea cheltuielilor pe activitatile generatoare de cost definite pentru managamentul cantitatii resurselor de apa. poluanti specifici. Etapa 2. . In anul 2010 se va reglementa si implementa mecanismul economico – financiar in domeniul managementului cantitativ si calitativ al apelor in conformitate cu cu cerintele Directivei Cadru Apa (art. 9). . substante prioritare in raport cu parametrul de referinta (materii in suspensie). . 155 . indicatori ai mineralizarii. .Distributia costurilor pe categorii de surse si utilizatori.Dimensionarea lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul necesarului Normativului de Intretinere si Reparatii aferent infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a apelor. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice precum si aferente celorlalte activitati definite Subetape: . care sa duca la sustinerea financiara necesara mentinerii in siguranta si dezvoltarii Sistemului National de Gospodarire a Apelor.Stabilirea unui cuantum al contributiei pentru folosintele ce desfasoara activitati ce ar putea produce poluarea apelor subterane.Dimensionarea coeficientilor de risc pentru utilizatori.Evaluarea costurilor de resursa propriu zise.Determinarea costurilor aferente activitatilor generatoare de cost defininite pentru managementul calitatii resurselor de apa.Stabilirea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. materii in suspensie). Redimensionarea cuantumului contributiilor activitatilor de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale a contributiilor pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Acordarea finantarii in sectorul de apa este conditionata de infiintarea Operatorilor Regionali si a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara. precum si in functie de tarifele si serviciile furnizate de acesta. precum si crearea de structuri eficiente de management al apei. pentru a depasi eventualele probleme administrative.Masuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa. imbunatatirea calitatii cursurilor de apa si a gradului de gospodarire a namolurilor (provenite de la statiile de epurare a apelor uzate).S. calitatea apei potabile in toate aglomerarile umane. criteriu pe baza caruia se atribuie eligibilitate unui proiect. Masuri in sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa . construirea de statii de epurare. canalizare si epurare  Promovarea sistemelor integrate de apă si apă uzată într-o abordare regională.C. operatorii sunt incurajati sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa. Consiliile Judetene. il reprezinta sectorul care vizeaza "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata". Master planul are scopul de a stabili si prioritiza nevoile si investitiile in realizarea lucrarii cu costuri cat mai mici. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. in cazul acesta. urmărind astfel maximalizarea eficientei costurilor prin realizarea de economii la 156 . Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara.N. In acest fel. se stabileste la nivelul fiecarui Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Totodata. adoptata de Consiliile Locale. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A. la tarife accesibile. precum si eficientizarea serviciilor publice de apa si canalizare.R. din cadrul POS Mediu. Obiectivele majore ale acestei axe urmaresc sa asigure servicii de apa si canalizare. capacitatea profesionala si manageriala. performantele tehnice si financiare. Operatorii servicii de alimentare cu apa. b) contract de parteneriat public-privat Beneficiarii eligili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autoritatile Locale (Consilii Judetene si Locale) in colaborare cu Operatorii regionali (societati comerciale detinute de Unitatile Administrativ Teritoriale asociate in Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara). In conditiile legii. dupa caz. master planul trebuie sa redea solutiile tehnice viabile si de dezvoltare. Operatorii regionali sunt considerati eligibili in baza unui set de criterii privind marimea. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. pentru gestionarea implementarii masurilor de investitii. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. cu investitii axate pe extinederea si modernizarea retelelor de apa si canalizare. canalizare si epurare Cadru general Primul si cel mai important domeniu de interventie. a serviciilor de alimentare cu apa si apa uzata. De asemenea.

Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat si/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu.. sa genereze costuri de operare minime. Situatia CPD la nivelul intregii tari nu este uniforma . acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare si unde populaţia beneficiară este mai numeroasă. optimizarea costurilor de investiţii globale si cele de operare induse de asemenea investiţii. Costul Prim Dinamic a fost calculat separat pentru costurile de O&I / de investitii / totale respectiv pentru serviciul de alimentare cu apa si ape uzate. Pentru a realiza acest lucru. pentru ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul il va percepe utilizatorilor Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă si calitate în oferirea de servicii publice locale. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). de asemenea. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. Analiza economico . a operaţiunilor. respectiv in unele judete in mediul urban poate fi mai mic fata de cel aferent altor judete datorita impactului proiectului finantat prin ISPA. canalizare si epurare va trebui sa genereze costuri de investitie minime si. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze si să dezvolte un program de investiţii comun. respectiv costul asociat serviciilor de alimentare cu apa.   scară. pe termen lung. bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar. prin investiţii si promovarea de operaţiuni independente. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii si eficienţei din punct de vedere al costului a infrastructurii locale de apă si a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operationale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului si pot fi consultate la Consiliile Judetene sau la Ministerul Mediului – Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale 157 . Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă si a unei dezvoltări regionale echilibrate. dar si pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. care are o valoare actuala curenta foarte mare. la calitatea cerută si la tarife acceptabile. Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă si apă uzată. Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. Corelarea costurilor investitiilor cu serviciile de apa are la baza Costul Prim Dinamic CPD – indicator pe baza caruia se face calculul pentru recuperarea totala a costurilor pentru toate investitiile si costurile de operare si intretinere. si canalizarii.financiara in contextul Master Planului realizeaza un calcul al costurilor si costurile de operare si intretinere asociate cu proiectele identificate in programul de investitii pe 30 de ani. infrastructura sistemelor de alimentare cu apa . exprimate in euro/ m3 de apa distribuita sau tratata.

conform legislatiei in vigoare.utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice.pasunatul. . In zonele de protectie pentru captarile de apa pentru potabilizare existente la nivel national (prezentate in cap. 5.utilizarii ingrasamintelor naturale. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante impurificatoare.utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza intr-un timp mai scurt de 10 zile. precum si captarile aferente acestora. .2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica pentru sursele de ape subterane sau de suprafata. etc. . constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila in conformitate cu art.3 Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman Instituirea zonelor de protectie se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii apelor nr. Se observa ca exista captari de apa care nu au zone de protectie asigurata (60 % pentru captarile de suprafata si 15 % pentru captarile din subteran).irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. cu modificarile si completarile ulterioare.activitatile mentionate pentru perimetrele de protectie hidrogeologica si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie. pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei.(1) din Legea apelor nr. ca urmare a activitatii umane. in acest sens fiind necesare masuri de instituire a zonelor de protectie. In zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: . . . . economice si sociale.1). 107/1996. se instituie zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica. cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei. 158 . dar cu interzicerea: . .aplicarea culturilor care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale.recoltarea ghetii. pentru orice fel de culturi. In capitolul 4 s-a prezentat situatia instituirii zonelor de protectie pentru captarile de apa de subterana pentru utilizarea in scop potabil. se impun masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului. precum si adaparea animalelor. . 5 alin. .depozitarea de materiale.9.pescuitul si scaldatul.excavatii de orice fel. Masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului sunt impuse in mod similar si in zonele cu protectie sanitara cu regim sever si in zonele de protectie cu regim de restrictie. modificata si completata de Legea 112/2006 si a HG 930/11. 310/2004.08.amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. In jurul lucrarilor de captare. in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor de apa. . In zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie terenurile pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora.

- irigarii cu ape uzate. precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile. In cazul in care in aceste zone nu poate fi asigurata protectia sanitara. explorari si exploatari de petrol.  depozitarea.  executarea de descopertari prin care stratul acoperitor. pentru captarile de ape destinate alimentarii cu apa potabila. Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare).  efectuarea de irigatii cu ape uzate. respectiv autorizatia de gospodarire a apelor. avizul/autorizatia de gospodarire a apelor se va acorda numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu este fezabila nici o alta solutie de alimentare cu apa. iar masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural. drenuri si foraje.  amplasarea de unitati zootehnice. etc. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. respectiv cele de stabilire a conditiilor pentru prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea apelor nr. industrie si agricultura (prezentate in cap. Directiile de Apa acorda avizul. gaze. Directiile de Ape intocmesc si tin la zi evidenta zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din bazinele/spatiile hidrografice. parte componenta a Retelei Nationale de Observatii si Masuratori pentru Gospodarirea Apelor si a Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”. modificata si completat prin Legea 310/2004. precum si in baza Ordinului 661/2006 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor si Ordinului 662/2006 159  .  executarea de foraje pentru prospectiuni. stationarea sau introducerea in subteran a substantelor poluante.  amplasarea de platforme de gunoi. in conformitate cu normele din HG 930/2005. In perimetrele de protectie hidrogeologica se interzic:  evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier.  amplasarea de unitati care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare. 8. 9. chiar epurate complet. containere cu deseuri. Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica nationala. protector al acviferului este indepartat. avand in vedere situatia preexistenta in zona de amplasament. 107/1996. cresterii animalelor si depozitarii de gunoaie animale.4 Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masurile pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte populatie. neepurate sau insuficient epurate.1) se concretizeaza in urmatoarele tipuri de activitati si masuri: Controlul respectarii cerintelor din avizele si autorizatiile de gospodarirea apelor.

N. Functionarea folosintei de apa este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor. exercitat prin Ministerul Mediului. in cazul în care se constata nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor reglementati prin autorizatie. Administratia Nationala “Apele Romane” avizeaza/autorizeaza folosintele construite pe ape sau in legatura cu apele in scopul gospodaririi rationale a resurselor de apa si al protectiei acestora impotriva epuizarii si poluarii. prin unitati de profil. in baza Ordinului nr. autoritatea din domeniul apelor aplica penalitati pentru depasirea valorilor reglementate. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanta de Urgenta 73/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 400/2005 privind infiintarea si functionarea Administratiei Nationale “Apele Romane”. respectiv. stabileste regimul de folosire a resurselor de apa de catre folosinte. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale in ceea ce priveste valorile parametrilor de capat . in conditiile legii. de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa. Coordonarea si monitorizarea activitatii de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor se organizeaza si se exercita de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului prin personalul propriu. in interdependenta cu principiile gospodaririi apelor si asigurarii dezvoltarii durabile. Autoritatea publica centrala poate institui un regim de supraveghere speciala. care se suporta de catre titular. 662/2006. in calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor.privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor. art. Avizul de gospodarire a apelor se emite. indicatorii de capat privind prelevarea apei (cantitate apa prelevata) si evacuarea apelor uzate (volume. 661/2006 si trebuie sa se bazeze pe studii hidrologice. in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. in temeiul Art. iar pe parcursul functionarii acesteia. indicatori de calitate). emite avizul si autorizatia de gospodarire a apelor. Apele Romane. 107/1996. Conform Legii apelor nr. controlul activitatii de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarirea apelor se realizeaza de catre personalul imputernicit al autoritatii centrale pentru gospodarirea apelor. in baza documentatiilor de fundamentare a solicitarii intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. precum si prin personalul de specialitate al Administratiei Nationale "Apele Romane" de la nivelul celor 11 Directii de Apa si Sistemelor de Gospodarirea Apelor (SGA). organizeaza si desfasoara pe bazine hidrografice activitatea de gospodarire unitara. este un drept exclusiv al Guvernului. A. Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor. indiferent de forma de proprietate. acte care reglementeaza legatura cu resursa de apa. 4. Apele din domeniul public se dau in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane" de catre Ministerul Mediului. potrivit Art. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene in domeniul apelor si conformarea la termenele stabilite a folosintelor de apa. Ministerul Mediului elaboreaza strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor.107 din Legea 160 .52 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulteriore. cu exceptia apelor geotermale. rationala si complexa a apelor si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale in acest domeniu.

12. 161  . MM si ANAR sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. Procedural. La nivelul SGA-urilor si Directiilor de Ape se elaboreaza Planuri de restrictii in folosirea apei in perioade deficitare (seceta) . De asemenea. OUG nr. au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare. acestea intcomesc programe de etapizare care cuprind lucrarile si masurile necesar a fi executate in vederea protectiei calitatii apelor. recirculare si folosire repetata. precum si conditiile de aplicare a restrictiilor temporare de folosire a resurselor de apa. Controalele comune se desfasoara impreuna cu reprezentanti ai MM. ANAR. Scopul este realizarea unei gospodariri operative a resurselor de apa si asigurarii integrala cu apa a folosintelor. controale tematice si controale comune.21/2004 privind sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si Ordin nr. utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. concretizandu-se prin intocmirea unui raport de activitate. normele de consum se propun de utilizatorii de apa. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. Programele de etapizare cuprind lucrari si masuri. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului. 107/1996. In cadrul Birourilor de Inspectie Teritoriala a Apelor de la nivelul ANAR. a lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele se realizeaza de catre SGA-uri. se avizeaza de ministerele de resort si se aproba de MM. Directii de Apa si SGA-uri. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. si se desfasoara in baza dispozitiilor primite din partea MM si ANAR. Conform Legii apelor nr. 13 si 14 din Legea apelor 107/1996. surse de finantare. tematice si comune pentru activitatile de prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea Apelor 107/1996. care se negociaza in vederea aprobarii cu Directiile de Apa si/sau ANAR. secetei. inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supra exploatarii resursei. Activitatile constau in analiza cerintelor de apa ale beneficiarilor in functie de realizarile anilor anteriori si de solicitarile de resurse de apă. Ordinul MAPM/1997 – Intocmirea planului de seceta. Directiilor de Apa si SGA-urilor. In baza dispozitiilor transmise de MM si ANAR se desfasoara controalele tematice si comune. Legea nr. Modul in care se desfasoara controlul activitatii de gospodarire a apelor este inspectia realizata prin controale planificate. OUG nr. pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente. prin compartimente de specialitate.Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. termene de conformare. Verificarea activitatii folosintelor de apa se realizeaza prin actiuni de control periodice efectuate de catre ANAR.107/1996. art. Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. responsabilii de realizare a masurilor si efectul masurii aplicate. se efectueaza controalele planificate. activitatile de monitoring al utilizatorilor de apa. Nerealizarea lucrarilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sanctiuni. dupa caz.96/2006 privind intocmirea regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare. Activitatea de control presupune deplasare in teren la utilizatorii de apa. precum si retragerea actului de reglementare. Garda de Mediu si Agentiile Regionale de Protectia Mediului. Controale planificate. la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite.

1 2 3 4 Masura Reabilitarea/modernizarea retelelor de canalizare Extinderea retelelor de canalizare Cheltuieli de investitie mil. care au sistem de colectare centralizat / statii de epurare) cu termen de conformare 2015. modernizarea si extinderea retelelor de canalizare a apelor uzate.471 26. Sistemelor de Gospodarirea Apelor. Efluentul realizat prin aplicarea acestor masuri trebuie sa respecte standardul de calitate a apelor uzate prevazut in NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2002. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.5 Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Stabilirea masurilor pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor s-a facut avand in vedere informatiile din documentele strategice si legislative. 3.e.9. documentele de autorizare si pe baza informatiilor colectate de la nivelul Directiilor de Apa.118 100 Tabel 9.e.3 Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Cantitatile de poluanti necesare a fi reduse prin implementarea masurilor de baza (Figura 9.1) au fost estimate la circa 8837 mil. Cheltuielile de investitii au fost obtinute prin insumarea costurilor de investitii ale masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme (aglomerari umane >2000 l. precum si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate.6).58 Extinderea / modernizarea statiilor de epurare 1451.958 16. operatorilor de servicii publice pentru apa. Nr.4.5) au fost estimate conform “Metodologiei de evaluare a masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane”. Tabel 1).43 Construirea de noi statii de epurare 2308.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la aglomerari umane – aglomerari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti si aglomerari cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti Lucrarile necesare pentru colectarea si epurarea apelor uzate de la aglomerarile umane constau in reabilitarea. Agentiilor Regionale si Judetene de Protectia Mediului. Euro (%) 1225. Euro (Anexa 9.12 Total 8837.87 43.755 3850. Astfel se vor reduce cantitatile de poluanti in perioada 2006-2015 cu 162 . crt. si aglomerari umane <2000 l. agentilor economici.924 13. pentru realizarea conformarii din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE.

31% fosfor total.98% CBO5.  Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II).86% azot total si 67.5 Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . 77.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale Masurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la activitatile industriale au fost stabilite avand in vedere reducerea poluarii provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislatiei in vigoare.41% CCO-Cr. Figura 9. 84. Masurile sunt asociate cu implementarea cerintelor directivelor europene in domeniu. 59.materii in suspensie.  Directiva privind controlul si prevenirea integrata a poluarii 96/61/EC (IPPC).cca. deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerarile fara sisteme de colectare se transforma in poluare punctiforma.efluentii de la aglomerari umane din Romania Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerarile umane cu evacuare in corpul de apa de suprafata. concentratiile pentru unii poluanti (substante organice si nutrienti) ar putea creste in unele situatii. 163 .81% . 68. respectiv cele care se refera la:  Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii inlocuita prin Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii.

imbunatatirea functionarii trepetelor de epurare mecanica.  Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deseurilor.). valorificarea / eliminarea namolului rezultat de la statia de epurare. introducerea de tehnologii noi de preepurare.  Implementarea managementul deseurilor (introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime.).  Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase. etc).  Lucrari pentru sistemul de canalizare ape uzate (reabilitarea.  Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deseurilor. instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. contorizarea debitului de apa de alimentare.  Lucrari pentru statiile de epurare a apelor uzate (imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectiile de productie. inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri.1. construirea/reactivarea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare.  Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in raului receptor. etc. etc. sistematizarea si construirea retelelor de canalizare. sistematizarea/securizarea depozitelor de substante periculoase.). Directiva 80/68/CEE privind privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase. reabilitarea captarilor din malul raurilor. modernizarea / construirea sistemului de evacuare a apelor uzate. recircularea / recuperarea solventilor.  Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. etc. precum si cele ale legislatiei romanesti de transpunere prezentata in Anexa 9.  Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. dotarea cu echipamente si utilaje pentru situatii de interventie.  Introducerea tehnologiilor curate si a BAT-urilor specifice fiecarei industrii (reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. Avand in vedere cerintele de implementare ale legislatiei europeane mai sus mentionata. modernizarea tehnologiilor. masurile de baza pentru unitatile industriale apartin urmatoarelor familii de masuri:  Lucrari aferente sistemului de alimentare cu apa bruta si potabila (executia lucrarilor pentru captarea apei brute. construirea de noi halde de desuri solide sau inchiderea celor neconforme. ecologizarea depozitelor de combustibili. imbunatatirea sistemului de masurare a debitelor pe gurile de evacuare a apelor uzate in resursele de apa etc.  Masuri pentru situatiile de poluari accidentale (implementarea sistemului de alertare – raspuns in caz de poluari accidentale. implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate.  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. etc.). modernizarea statiei de producere a apei demineralizate.). produselor finite si intermediarilor. construirea sistemului separativ de colectare a apelor uzate si apelor pluviale. instruirea personalului. 164 . reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice. chimica si biologica din statiile de epurare a efluentului general al unitatii. modificata prin Directiva 98/15/CE.

efluentii de la activitatile industriale din Romania 165 .594 milioane Euro.36%). industria alimentara si a bauturilor (1.26%).04%).6.). Costurile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru surse de poluare punctiforme industriale au fost preluate din programele de etapizare sau proiecte (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). . hartiei si a produselor din hartie (3. Figura 9. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare bazin/spatiu hidrografic in Anexa 9.30%).67%). cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (14. Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . industria minera si extractiva (16. etc. industria reciclarii deseurilor (5.93%).27%) si alte industrii (7.6. industria de prelucrare a titeiului. a masurilor cuprinse in programele de etapizare 9anexe la autorizatiile de gospodarirea apelor) si planurile de actiune (anexe la autorizatiile de mediu si autorizatiile integrate de mediu). pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale”. Cheltuielile de investitii pentru implementarea cerintelor Directivelor Europene asociate unitatilor industriale au fost obtinute prin insumarea costurilor masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme si au valoarea de 1297.33%). industria fabricarii celulozei. consultanta si asistenta tehnica. industria metalurgica (2. Daca nu au fost disponibile astfel de informatii s-a recurs la estimarea costurilor utilizand costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. Masurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se refera la efluentii de la statiile de epurare. Alte tipuri de masuri (studii de cercetare si proiecte.6 si in Figuraura 9. industria chimica (13. precum si la descarcarile directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. repartizate pe sectoare industriale dupa cum urmeaza: industria energetica (35.84%). Inventarul masurilor de baza pentru activitatile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activitati specifice sectoarelor industriale din bazinele / spatiile hidrografice.

Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare masura in parte a fost preluat din programul de etapizare Anexat la autorizatiile de gospodarirea apelor sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei de mediu sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei integrate de mediu. acestea conformandu-se cu legislatia in vigoare. avand in vedere presiunile existente. metodologia are in vedere stabilirea programului de masuri pentru presiunile punctiforme si difuze din agricultura exercitate la nivelul apelor de suprafata.45 milioane Euro. De asemenea.Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdictie a aplicarii.4. De asemenea. 3. 3. In aceasta metodologie se prezinta o strategie globala de stabilire a masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura.IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu crestere intensiva a porcilor si pasarilor.5. 3. costurile de investitii au fost preluate din programele de etapizare si de conformare sau din documentatia diverselor proiecte. avand in vedere eventualele perioade de tranzitie obtinute de unitatiile cu instalatii IPPC. acolo unde au fost disponibile. Costul total al investitiilor necesare pentru implementarea masurilor la nivelul fermelor zootehnice este de 84.1.Alte tipuri de masuri. in situatia in care aceste costuri nu au fost disponibile. treapta biologica. ca parte a programului de masuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic. dezinfectie) – in cazul evacuarii in apele de suprafata.7. repartizate la nivelul 166 .2. Masurile de baza stabilite pentru fiecare ferma zootehnica identificata ca fiind presiune semnificativa sunt prezentate la nivelul anului 2006 si au termene de finalizare perioada 2007.Constructia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea statiei de epurare (treapta mecanica.2015 (Anexa 9. acestea au fost estimate utilizand costurile unitare specifice din metodologia ANAR Avand in vedere.6. De asemenea. Numarul unitatilor zootehnice la nivel national pentru care s-au stabilit masuri de baza este de 259. masurile de baza pentru fermele zootehnice apartin urmatoarelor familii de masuri: 3. Din totalul de 545 unitati zootehnice 282 unitati se afla sub incidenta cerintelor Directivei IPPC.Aplicarea BAT .Constructia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate. Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile agricole In vederea stabilirii masurilor. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a elaborat o “Metodologie privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”.3. 3. exista un numar de 286 unitati zootehnice pentru care nu s-au stabilit masuri de baza.Constructia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate si utilizarea lor ca apa de spalare si/sau irigare.6). precum si la nivel apelor subterane. in concordanta cu cerintele Directivei Cadru. 3.Constructia/reabilitarea platformelor de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate. legislatia mai sus mentionata. 3. eventual treapta tertiara.

nutrienti) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea masurilor de baza propuse.7.bazinelor/spatiilor hidrografice conform Anexei 9.8 se prezinta centralizat la nivel national reducerea incarcarii de poluanti (materii in suspensie – MTS. De asemenea. Figura 9. CBO5. reziduu fix.8 Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania 167 .7 Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Figura 9. substante organice CCO-Cr. in Figura 9.6 si la nivel national conform Figurii 9.

din motive naturale. pentru care este necesara emiterea avizului si autorizatiei de gospodarirea apelor”. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. emisiilor si pierderilor de substante prioritare si a celor de eliminare a evacuarilor. constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor de tip injectii de ape in subteran. sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie. Evacuarile directe in apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativa este interzisa si prin HG nr.“Lista lucrarilor si categoriilor de activitati desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. masurile pentru reducerea poluarii cu substante prioritare raspund cerintelor de implementare a urmatoarelor Directive Europene: 168 . 48 alin(1). lit. Intrucat multe din substantele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei Cadru Apa) se regasesc in listele de substante periculoase (lista I si II) din legislatia Uniunii Europene. 8. in straturi de foarte mare adancime. Anexa 1a . 9. art. a apelor uzate industriale. In acest context. ca si a apelor de mina sau de zacamant pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente.6 Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor 107/1996 modificata si completata de Legea 310/2004. mentionam ca la nivelul tarii nu au fost identificate unitati industriale care evacueaza ape uzate direct in apele subterane. indiferent de marimea debitului. Competentele de emitere a avizului de gospodarirea apelor si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru pentru injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime. Avizarea / autorizarea de catre ANAR se face numai in baza avizului emis de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru injectarea. Ordinul nr. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protectia apelor de suprafata si subterane si de a imbunatati mediul acvatic prin aplicarea masurilor de reducere progresiva a evacuarilor. nu sunt permise evacuari directe in apele subterane. mentioneaza faptul ca avizarea / autorizarea se acorda pentru lucrari. si pe baza unor studii speciale. Conform art. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor”.7. este permisa doar injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime care. fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. apartine Administratiei Nationale “Apele Romane” (nivel central). m. In decembrie 2008 a intrat in vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substantele prioritare/prioritar periculoase si care inlocuieste Anexa X a Directivei Cadru Apa. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.9.

unitatile care evacueaza astfel de substante se afla si sub incidenta altor directive privind poluarea industriala (Directiva IPPC. De asemenea. evacuarilor de materiale continand substante radioactive si evacuarilor de apa uzata in apele maritime prin conducte. vizeaza apele uzate industriale epurate sau neepurate.5 si Anexa 9. pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase. 662/2006 si 661/2006). programul se aplica tuturor utilizarilor industriale de apa. in cele mai multe cazuri. 9. avand in vedere substantele specifice tipului de activitate.1. Intrucat. Astfel. emisiilor. la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT). Directiva Consiliului nr. Programul nu se aplica evacuarilor de efluenti menajeri proveniti de la locuinte izolate neracordate la un sistem de canalizare si situate in afara zonelor de protectie sanitara. 84/491/CEE si 86/280/CEE.12. Directiva SEVESO II). apele uzate evacuate din statiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. Potrivit HG 351/2005. modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. O alta masura importanta este obligativitatea realizarii automonitoringului apelor uzate epurate evacuate de catre unitatile care evacueaza astfel de substante. in concordanta cu prevederile HG 351/2005. 83/513/CEE. potrivit dispozitiilor Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si Directivele “fiice” 82/176/CEE. II) si din substantele prioritare/prioritar periculoase) in apele de suprafata si subterane si in canalizare.  Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. 84/156/CEE. precum si apele de suprafata si apele subterane. Autorizatia de gospodarirea apelor specifica valorile limita maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile si grupele de substante periculoase si de substante prioritare/prioritar periculoase. programele de reducere/eliminare a poluarii cu substante periculoase si substante prioritare/prioritar periculoase sunt incluse in masurile prezentate detaliat in sub-capitolele 9. Aceste programe includ masuri aplicabile atat pentru epurarea apelor uzate. trebuie sa fie autorizata din punct de vedere al gospodaririi apelor. 169 . masurile care se aplica se refera. care ar putea contine una sau mai multe substante periculoase (lista I si II) si substante prioritare/prioritar periculoase. evacuari care trebuie reglementate prin dispozitii speciale care sa nu fie mai putin stricte decat cele prevazute in prezentul program de actiune. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptata a evacuarilor. orice evacuare directa sau indirecta in resursele de apa. in special. transpusa in legislatia din Romania prin HG 53/2009. surselor punctiforme sau difuze care evacueaza una sau mai multe din substantele periculoase (lista I.  Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. Programele de reducere sau de eliminare a poluarii cu astfel de substante sunt incluse in programele de etapizare anexate autorizatiei de gospodarire a apelor (conform OM nr. cat si pentru schimbarile tehnologice in procesul de productie in vederea reducerii/eliminarii evacuarilor.

6 mil. pentru aplicarea masurilor de baza necesare reducerii/eliminarii de substante prioritare/prioritar periculoase sunt prevazute costuri in valoare de 924.4). Banca Mondiala. In situatia in care masurile de baza nu au fost suficiente. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regionala) cu cofinantare privata si nationala. BERD. vor trebui identificate cauzele poluarii.15. Astfel. 170 . .15 aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal.In Romania la nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 334 unitati industriale care intra sub incidenta Directivei Consiliului nr.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. industriale si a siturilor industriale abandonate. dar si la cunoasterea emisiilor din diverse surse de poluare. a fost adoptata. . ca o masura prioritara. studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. insa se iau in considerare si urmatoarele surse de finantare: . iar substantele pentru care s-au luat aceste masuri se regasesc in Anexa 9. aplicarea codului de Bune Practici Agricole. Aceste masuri se axeaza in primul rand pe studii de solutie in vederea ecologizarii arealurilor miniere. La nivelul intregii tari (Tabel 9.imprumuturi interne si externe (ex. BEI. In cadrul politicii comunitare in domeniul mediului.finantarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul National de Dezvoltare 2007-2013. etc. monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. cuprinde totodata. subterane si ape uzate evacuate. urmand a fi transpusa si implementata Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate a Mediului in domeniul apei. Anexa nr.Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. 9. Masurile aplicate in vederea reducerii substantelor prioritare/prioritar periculoase au fost stabilite pentru un numar de 175 surse punctuale/unitati industriale. masurile pentru reducerea concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme si difuze de poluare in vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii starii chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apa). a carui obiectiv principal este obtinerea unei stari chimice bune a apelor de suprafata prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substantele prioritare si pentru o serie de alti poluanti. iar emisiile trebuie tratate la sursa. Investitiile in sectorul industrial vor fi finantate in special din sursele proprii ale agentilor economici. in conformitate cu cerintele Directivei 2008/105/CE. intr-un mod cat mai eficient din punct de vedere economic si al mediului. Euro. Avand in vedere ca poluarea chimica a apelor de suprafata reprezinta o amenintare atat pentru mediul acvatic cat si pentru sanatatea umana. se deruleaza o serie de activitati care vor conduce la o cunoastere mai buna a starii corpurilor de apa din punct de vedere chimic. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. Aceeasi abordare este prevazuta si pentru sursele difuze de poluare. s-au propus si masuri suplimentare in vederea reducerii cantitatilor de substante prioritare/prioritar periculoase.

9 5.1 29.6 Tabel 9. alti micropoluanti organici 30 Metale grele 8 Metale grele 175 Costul masurilor de baza (mil.1 357. odata cu modernizarea sistemului de monitorizare si adaptarea acestuia la cerintele Directivei Cadru Apa.4 31. 171 .5 al Directivei Cadru Apa si a Directivei 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. rezultatele obtinute in urma derularii acestor activitati au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a masurilor de reducere a concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic.6 1.4 Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC La nivel european este in curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec in conformitate cu Art. alti micropoluanti organici 14 Metale grele.2 117.2 136.8 924.2 4. alti micropoluanti organici 6 Metale grele 9 Metale grele 41 Metale grele 6 Metale grele. Euro) 216. surse/unitati ce aplica Tip de substante masuri in prioritare/prioritar vederea periculoase reducerii SPP 39 Metale grele.Bazin/Spatiu Hidrografic Nr.7 20. alti micropoluanti organici 3 Metale grele 12 Metale grele. Acest lucru se va oglindi in urmatorul Plan de Management Bazinal. unitati Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Total 39 14 70 9 41 6 9 26 19 100 11 334 Nr. Tot in cadrul politicii comunitare in domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane si care va sta la baza actualizarii caracterizarii in conformitate cu Art.4 a Directivei EQS cu ajutorul caruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. Pe langa avantajul cunoasterii mai exacte a starii corpurilor de apa. alti micropoluanti organici 7 Metale grele.4 4.

9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masurile pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale se refera in special la implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare si la implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale. De asemenea, masuri pentru prevenirea poluarilor accidentale sunt incluse programul de masuri aferent sectorului industrial, in concordanta cu cerintele Directivei SEVESO II (sub-capitolul 9.1).  Implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare Organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare este realizata in conformitate cu prevederile OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si a Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta activitate are la baza Planurile elaborate la nivelul fiecarui bazin hidrografic, cat si planurile proprii ale unitatilor potential poluatoare si ale folosintelor de apa. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale” este precizat in Ordinul MAPPM nr. 278/1997. Scopul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este de a preveni poluarile accidentale si de a asigura managementul optim al situatiilor de criza ce se ivesc in cazul producerii acestora. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea si interventia rapida pentru combaterea poluarilor accidentale. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a resurselor de apa este avizat de Comitetul de Bazin al Directiilor de Apa. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa. Filialele bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" acorda asistenta tehnica folosintelor de apa, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Astfel au fost stabilite planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru 843 utilizatori de apa.  Implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale In Romania functioneaza in baza Ordinului ministrului nr. 226/2006, Sistemul de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul International pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluari accidentale majore transfrontiere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare in caz de poluare accidentala este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populatiei prin factorii de raspundere, atat in caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cat si in caz de poluari accidentale majore cu efect transfrontier, conform regulamentelor cu statele vecine. In situatia poluarilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile in vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinarii factorilor raspunzatori, stabilirii masurilor de prevenire si pregatire pentru interventii. De asemenea, Sistemul coordoneaza si/sau realizeaza actiuni operative de monitorizare a undei poluante, 172

limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantului, luarii unor masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic, precum si de prevenire a altor consecinte. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de baza, cuprinzand Sisteme de Gospodarire a Apelor, intermediare - respectiv Directiile de Apa ale A.N. « Apele Romane » si nivelul superior, format din A.N. « Apele Romane » si Ministerul Mediului care asigura si rolul de Centru International de Alarmare in caz de Poluari Accidentale - CIPA-ROM (PIAC). La nivelul bazinului Dunarii, functioneaza Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general cresterea sigurantei si protectia mediului in cazul unei poluari accidentale prin furnizarea rapida de informatii tarilor riverane afectate. Acest sistem a devenit operational in anul 1997 si functioneaza, in prezent, in toate tarile dunarene. Acest sistem are urmatoarele scopuri: - comunicarea informatiilor privind schimbarile brusce in caracteristicile apei, cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluari accidentale sau de modificari neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundatiile); - asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnational si national, cuprinzand atat cursul major al Dunarii, cat si afluentii. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul tarilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevazute cu un Centru Principal International de Alarmare (PIAC) care intra in structura retelei transnationale de informare in caz de poluari sau situatii de urgenta. Un rol important in identificarea eventualelor fenomene de poluari accidentale il are implementarea Programului National DESWAT. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania, in vederea stabilirii unui Centru national si a 11 centre bazinale pentru prgnoze hidrologice. Astfel, in cadrul acestui proiect se vor moderniza si automatiza 685 statii pentru masurarea nivelului si debitului apei, precipitatiilor, temperatura apei si aerului, 46 statii pentru determinarea calitatii apei (pentru masurarea pH, oxigenul dizolvat, potential REDOX, conductivitate, turbiditate), 289 telepluviometre si 155 statii pentru masurarea debitului. Valoarea acestor echipamente se ridica la 63,41 mil. RON. De asemenea, proiectul WATMAN se deruleaza in scopul realizarii unor centre la nivelul celor 11 bazine hidrografice pentru interventii de urgenta in caz de inundatii si poluari accidentale. Centrele vor fi dotate cu echipamente special de interventie in valoare de 59 milioane USD. In relatiile bilaterale cu tarile vecine sunt in vigoare acorduri in domeniul gospodaririi apelor in context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de actiuni si activitati specifice ce se deruleaza pentru prevenirea, limitarea poluarilor accidentale si eliminarea efectelor poluarilor accidentale deja produse, precum si pentru sistarea lor.

173

9.9 Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apa (art. 4) si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului de masuri, au fost prezentate detaliat la inceputul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei s-au luat in considerare doua scenarii şi anume:  Scenariul de baza ce presupune luarea de masuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calitatii apei in conformitate cu prevederile acestora;  Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de baza pentru atingerea in 2015 a starii bune/a potentialului ecologic bun a apelor in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.

Figura 9.9 - Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu In capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative, iar in capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorita:  poluarii cu substante organice;  poluarii cu nutrienti;  poluarii cu substante periculoase;  presiunilor hidromorfologice. Masurile de baza pentru reducerea poluarii cu substante organice, a poluarii cu nutrienti si a poluarii cu substante periculoase au fost prezentate in sub-capitolele 9.1, 9.5 si 9.7. O etapa importanta este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizarii apei pe baza scenariilor de dezvoltare pana in 174

anul 2015, in vederea stabilirii unui program de masuri coerent si integrat, pentru corpurile de apa care risca sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. In aceasta etapa s-au elaborat scenarii de prognoza a calitaţii apelor pentru anul 2015 in vederea stabilirii impactului cantitativ al masurilor de baza ce se vor implementa, utilizand modelarea matematica pentru nutrienti si substante organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea masurilor suplimentare faţa de scenariul de baza a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente starii bune a corpurilor de apa pentru nutrienti si substante organice.  Masuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de reglementari. Dintre aceste masuri de baza mentionam urmatoarele: - Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007; - Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii; - Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de lucrari hidrotehnice; - Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului; - Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrarile hidrotehnice, debit necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pentru ecosistemele acvatice in aval de lacurile de acumulare. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. 64(1), detinatorii de lucrari hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare) sunt obligati sa asigure in aval debitele necesare folosintelor, precum si debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Se mentioneaza ca, in acest moment, in Romania nu exista un act normativ care sa reglementeze valoarea acestui debit ecologic. In etapa actuala, in elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%.) si 10% Q (debitul mediu multianual). In etapele urmatoare se vor realiza studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. In acest sens, pentru urmatoarea etapa este necesara realizarea unui normativ care sa reglementeze valorile debitului ecologic. Mentionam ca in prezent, debitul care trebuie asigurat in avalul lucrarilor hidrotehnice transversale trebuie sa respecte conditiile din actele de reglementare privind gospodarirea apelor, avand in vedere asigurarea functionarii ecosistemelor acvatice in aval de lucrarea hidrotehnica (debit ecologic/salubru), precum si asigurarea debitelor pentru celelalte folosinte de apa (debit de servitute). Daca in actele de reglementare din domeniul gospodaririi apelor este prevazuta asigurarea unui debit mai mare decat 175

Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu. In cadrul testului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate s-au identificat masurile necesare in vederea atingerii starii bune/potentialului ecologic bun. Analiza corpurilor de apa in vederea stablirii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza astfel: 1. In situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. este necesara mentinerea valorilor autorizate. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale care nu vor atinge starea ecologica buna (SEB) in 2015 sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 (Figura 9.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura 9. Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .10). Asigurarea debitului minim necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pe corpurile de apa din avalul constructiilor hidrotehnice trebuie sa aibe in vedere o stransa corelare intre masurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate in amonte de bararea transversala si starea ecologica determinata pe corpul de apa din aval. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. Prin masuri de restaurare se definesc masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). Asigurarea si mentinerea debitului ecologic va trebui sa tina cont totodata si de fezabilitatea tehnica a masurii aplicate. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice. 2. Masurile de atenuare ale efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB). ţinând cont şi de aportul de bazin.valoarea minima mai sus mentionata a debitului ecologic.11). pe baza unor studii bine fundamentate si de a caror rezultate se va tine cont in autorizatiile emise. implicit a conservarii si dezvoltarii ecosistemelor acvatice. 176 .

Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea masurilor pentru a restaura conditiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale Aceste masuri sunt tehnic fezabile si nu au costuri disproportionate pentru a fi operationale in 2012? DA Atingerea SEB in 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9.11. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosintelor de apa si asupra mediului in general Este fezabil din punct de vedere tehnic sa se implementeze aceste masuri pana in 2012 implicand costuri nedisproportionate? NU Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale DA Atingerea PEB in 2015 Atingerea PEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9. Selectarea masurilor de restaurare si planificare a obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor care conduc la atingerea PEB.Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB 177 .10.

7).  restaurarea albiei: vaduri. economice si de mediu. bolovanis.  restaurarea reliefului din lunca inundabila. In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta s-au propus studii de specialitate. In acest Plan de Management s-a avut in vedere o serie intreaga de propuneri de masuri (Tabel 6. masuri rezultate in urma desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (sub-capitolul 6. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:  restaurarea zonelor umede: foste balti.In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. nisip. care vizeaza realizarea unui pescuit rational si repopularea in cazul unor specii in declin etc. Masurile de renaturare a raurilor se refera in general la urmatoarele tipuri/categorii:  restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural.  realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrarile de barare transversala a cursului de apa. 6. pietris. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (cap. De asemenea. ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea ecologica buna functie de tipul corpului de apa. renaturare maluri. Masurile rezultate in urma parcurgerii etapelor testului de desemnare se pot modifica in functie de progresul tehnic si dezvoltarea noilor tehnologii. Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor. el depinzand de modificarile sociale.3) trebuie refacut la fiecare 6 ani. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural in cazul refacerii conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:  indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate cu prioritate pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare (Anexa 9. pe langa renaturarea elementelor peisajului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.3).  restaurarea proceselor naturale. prezentate anterior. In aceasta etapa. se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu 178 . meandre/brate secundare. balti. pot fi luate masuri specifice functie de tipul de specie. Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar.  masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii.8).

Comisia Internationala a Bazinului Raului Sava (SRBC) au avut initiativa de a elabora „Declaratia Comuna privind principiile directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii (Joint Statement on Guiding Principles for the Development of Inland Navigation and Environmental Protection in the Danube River Basin)”. Tinand cont de aceste aspecte. forma etc. . De asemenea.reducerea sedimentarii spontane prin utilizarea epiurilor. atat in amonte. in aceasta etapa refacerea conectivitatii longitudinale. . pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. in general. ca pe plan european. dragarea si refacerea cantitatii de sedimente in sectiunile erodate. o prioritizare a masurilor care sa asigure in primul rand conectivitatea longitudinala in cazul bararilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori. se recomanda aplicarea unor principii general valabile in cazul unor proiecte de navigatie. In aceasta etapa s-a avut in vedere. s-a considerat ca nu este prioritar. precum si controlul vitezei. cat si in aval de barierele transversale (datorita existentei speciilor migratoare pe afluenti). precum si odata cu finalizarea studiilor de cercetare.transformarea albiei pentru asigurarea senalului navigabil (asigurarea adancimii minime). fezabilitate si a studiilor pilot.imbunatatiri ale scurgerii apei in zonele de confluenta cu afluentii si reconectarea canalelor laterale. . Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). Documentul final a fost adoptat în decembrie 2007/ianuarie 2008 . proiectarea vapoarelor (studii privind materialele. studii de fezabilitate si proiecte pilot.limitarea schimbarii regimului scurgerii (schimbari graduale ale vitezei) pe sectoare . sisteme de propulsare (noi tehnici). In cazul in care rezultatele activitatilor de monitoring au evidentiat prezenta unor specii de pesti migratori. se va reanaliza eficienta masurilor implementate si eventual se vor propune si alte masuri care sa asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa afectate de presiunile hidromorfologice. "Declaraţia comună" este un document ghid pentru menţinerea căii navigabile existente şi dezvoltarea infrastructurii caii navigabile viitoare care sa aiba in vedere protecţia mediului riveran şi a condiţiilor si proceselor necesare care conduc la o dezvoltare durabilă a navigatiei interioare (incluzând întreţinerea infrastructurii existente şi dezvoltarea de noi proiecte de navigatie). in general au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. Acest document prezinta tipurile de masuri necesare pentru asigurarea navigatiei in conditii de siguranta precum si asigurarea conformitatii cu cerintele de mediu: . In al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag sa fie revizuit pentru barajele cu inaltimi mai mari de15 m. sunt stabilite si masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. O alta categorie importanta de masuri o reprezinta masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. Comisia Dunarii (DC). inca din timpul fazei de proiectare. dragajului si re-aranjarea sedimentelor (autodragarea). regularizarea scurgerii minime. cu referire la standardele privind emisiile viitoare datorate transportului pe apa. in al doilea ciclu de planificare.). 179 . odata cu cresterea confidentei in evaluarea starii/potentialului ecologic.inaltimea mai mare de 15 m. Astfel. Mentionam.

in contextul cooperarii internationale. Sinteza masurilor pentru reducerea presiunilor hidromorfologice la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. una dintre masurile identificate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este studierea si identificarea solutiilor tehnic fezabile pentru refacerea conectivitatii longitudinale a Dunarii pentru barajele Portile de Fier I si II avand in vedere asigurarea migratiei sturionilor. fonduri europene.892 mil. imbunatatirea granulometriei). precum si de aparare impotriva inundatiilor. la modificari ale habitatelorsi mai ales la afectarea biotei. activităţi sociale şi economice au jucat un rol important. precum si de la consiliile locale. care au dus la importante modificări morfologice şi hidrologice în ultimele decenii. la nivel national au fost stabilite 33 de masuri privind refacerea conectivitatii laterale. De asemenea. Acest studiu propune reconectarea unor parti din lunca inundabila a Dunarii.12 sunt ilustrate masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale. de schimbarile substantiale in caracter si pe scară largă. acestea urmand a fi suportate din diverse surse de finantare cum ar fi bugetul de stat. stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea debitelor ecologice. a conectivitatii laterale precum si alte tipuri de masuri necesare a fi luate in bazinele/spatiile hidrografice din Romania. avand in vedere atingerea obiectivelor de mediu propuse. De asemenea. dotarea pragurilor de fund cu canal in panta pentru migrarea ihtiofaunei. dragarea sau re-asezarea materialului.- oprirea tendintelor de eroziune/sedimentare ale canalului principal (constructia de epiuri. In Figura 9. In acest sens. asigurand implementarea practica a recomandarilor ce decurg din declaratia comuna mai sus mentionata. Costurile investitiilor pentru masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale au fost estimate la circa 54. Euro. Pentru fluviul Dunărea pe teritoriul românesc. asigurarea unei latimi variabile a raului.8. surse proprii ale agentilor economici implicate. Identificarea corpurilor de apa la Dunare ca si CAPM a fost evaluată tinand cont de modificarile hidromorfologice cauzate de alterarile fizice. In Romania. schimbari profunde şi ireversibile. Ministerul Transporturilor a fost parte in acest proces de elaborare a principiilor directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii. Intreruperea conectivitatii longitudinale (barajele Portile de Fier I si II) si a celei laterale (indiguiri pe mai mult de 80 % din sectorul inferior) au condus la pierderea zonelor umede şi a luncii inundabile (473.556 ha). la nivel national a fost elaborat studiul de cercetare “Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul românesc al Luncii Dunării". indepartarea barierelor transversale. Acest tip de masuri se refera la restaurarea meandrelor sau a 180 . de către un consorţiu condus de Institutul Naţional "Delta Dunării". ca masura de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice semnificative de intrerupere a conectivitatii laterale. precum si estimarea costurilor pentru realizarea acestora sunt prezentate in Anexa 9. La nivel national s-au identificat un numar de 119 masuri de restabilire a conectivitatii longitudinale acestea insemnand realizarea de pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei.

5 si obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7.consolidare vegetativa prin insamantare cu ierburi perene. studii de fezabilitate privind refacerea conectivitatii verticale in conditiile in care in zona au fost executate canale de desecare si indiguiri pentru redarea terenurilor in circuitul agricol. al caror cost total de investitie se preconizeaza a fi de 260. Euro. din fonduri proprii de la diversi agenti economici. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de subbzaine. precum si diversificarea structurii malului. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. dar si aglomerarilor umane. s-a utilizat modelarea matematica cu ajutorul a doua modele de calitate a apei (modelele WaQ si QUAL2K). se propun masuri suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole.334 mil. Asadar. 181 . respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele de mediu conform art.569 mil. respectiv corpurile de apa stabilite la Capitolul 3. repopulari cu pesti din familia ciprinidelor. Costurile masurilor de refacere a conectivitatii laterale se estimeaza la aproximativ 125. lucrari de stabilizare maluri si lucrari de decolmatare si igienizare. costuri preconizate a fi obtinute din diverse surse de finantare precum . Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii analizelor cost-eficienta si cost beneficiu. protejarea malurilor prin plantatii de arbori. la preturile estimate la nivelul anului 2009.  Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Euro. credite externe. 4. acestea constand in restaurarea structurii zonei riverane . Euro. Pentru a realiza prognoza calitaţii apelor in anul 2015 la nivel de bazin/spatiu hidrografic. etc. conduce la stabilirea unui program de masuri care sa asigure atingerea obiectivele de mediu. surse proprii. Costurile acestor masuri au fost estimate la 80. agenti economici.4-4. In ceea ce priveste alte tipuri de masuri pentru reducerea efectelor alterarilor hidromorfologice. la nivel national au fost stabilite un total de 284 masuri suplimentare si instrumentelor suport de realizare a acestora pentru reducerea presiunilor hidromorfologice.795 mil. a albiei si a habitatelor..bratelor secundare. precum si pentru alterarile hidromorfologice (tratate in paragrafele precedente). din fonduri europene. precum si de la alti factori implicati. refacerea sau crearea unor noi zone umede pentru anumite incinte.bugetul de stat si local. fonduri europene. costuri care se preconizeaza a fi suportate de la bugetul de stat.7 ale Directivei Cadru Apa. au fost identificate 132 de masuri.

precum si imbunatatirea avansata a proceselor de preepurare de la statiile de epurare a unitatilor chimice care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare a aglomerarii. avand in vedere scenariile propuse la nivelul Districtului Hidrografic International al Fluviului Dunarea s-a aplicat modelul MONERIS. precum si a celor aferente anului 2015.  Pentru aglomerarile umane Masurile suplimentare aplicate in cazul reducerii poluarii de la aglomerarile umane se refera in principal la: . industriale si pluviale.Starea corpului de apa Masuri suplimentare Masuri de baza Corpuri / Grup corpuri de apa /subbazin Figura 9.13.Imbunatatirea functionarii sistemelor de colectare a apelor uzate prin realizarea de sisteme de canalizare separate sau combinate (dupa caz) pentru apele uzate menajere. precum si cu alti poluanti. difuze cât şi fondul natural. luand in considerare imisiile si emisiile aferente surselor de poluare punctuale. precum si instrumente de selectare a prioritaţilor in stabilirea masurilor suplimentare de reducere a poluarii. avand in vedere cele 4 probleme semnificative de gospodarirea apelor identificate au fost inventariate masuri suplimentare aplicabile presiunilor semnificative. Referitor la problematica poluarii. Instrumentele de modelare enumerate mai sus au condus la inventarierea masurilor suplimentare aferente corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu in 2015. Pentru apele de suprafata. .Imbunatatirea functionarii statiei de epurare privind indepartarea nutrientilor si substantelor organice prin aplicarea unor procedee avansate si performante. Rezultatele aplicarii modelarii calitatii in anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului masurilor de baza. in 182 . Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Modelul WaQ (Water Quality) prognozeaza calitatea apei din punct de vedere al nutrientilor (azot total si fosfor total). in special aglomerarilor umane si activitatilor agricole si industriale. s-au inventariat masurile aplicabile. Modelul QUAL2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplica pentru prognoza calitatii apelor din punct de vedere al poluarii cu substante organice. De asemenea. pentru evaluarea emisiilor de nutrienti actuale.

2009.47%). si anume introducerea si comercializarea pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati. recomandarea Comisiei Europene este de a introduce masuri specifice nationale pentru reducerea progresiva a fosfatilor din detergent sau restricţii privind utilizarea acestora (art. Realizarea de sisteme centralizate de canalizare si epurare pentru aglomerarile mai mici de 2000 l. Ministerul Mediului a initiat cateva intalniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM). pe langa masurile tehnice de imbunatatire a calitatii efluentului evacuat de la statiile de epurare si aplicarea Codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole. reducerea continutului de fosfati din detergentii de spalat rufe cu 80-90% pana in anul 2013 (Rezolutia celei de-a 10-a intalniri a ICPDR. Tendinta descrescatoare este un indicator al faptului ca producatorii de detergenti fara fosfati nu vor resimti un efort financiar suplimentar deosebit (estimat in Europa la cca. 183 . In luna noiembrie 2009. In vederea reducerii presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste poluarea cu nutrienti. procentului de fosfati ajungand la doar 5. Totodata. in anul 2008 tendinta de descrestere a continuat. printre care si Romania. 16(1). a procentului de fosfati utilizat la fiecare spalare. instrumente economice fiscale. In perioada 2008 . Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea a agreat impreuna cu AISE (Asociatia Internationala pentru Sapunuri. in vederea realizarii unui acord pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. aspect de altfel amplu dezbatut la nivelul Uniunii Europene. etc. in special detergenti in care fosfatii sunt inlocuiti cu zeoliti. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii nu mentioneaza in mod explicit obligativitatea de a comercializa detergenti fara fosfati. December 2008).e. la rândul său. s-a stabilit necesitatea elaborarii in cursul anului 2010 a unui act de reglementare national care sa precizeze conditiile in care se va reduce continutul de fosfati din detergentii de spalat rufe pana in anul 2013. poate cauza probleme de eutrofizare.3%. De asemenea. Principala preocupare a utilizării fosfatului în detergenţi este aceea că poate conduce la un exces de nutrienţi în mediul acvatic care.22% la 8. precum si cu alte autoritati responsabile pentru implementarea Regulamentului 648/2004. precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania. Alte masuri mentionate in Anexa VI B a DCA – masuri institutionale si administrative. Detergenti si Produse de curatenie in Europa) si statele semnatare ale Conventiei. s-a analizat si posibilitatea promovarii unui instrument legislativ in Romania. acestia producand si comercializand deja astfel de produse.reducerea fosfatilor din detergentii de spalare pana in anul 2013. de aproximativ 45% (de la 15. Desi. in cadrul intalnirii organizata de Ministerul Mediului cu producatori de detergenti din Romania. la nivelul Districtului International al Dunarii. la termene devansate fata de cele stabilite de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. conform rezolutiei ICPDR. 20%). Regulamentului CE nr. Conform studiului privind evolutia concentratiei de fosfati din detergentii pentru masinile de spalat automate realizat de catre Gfk Romania si Pricewaterhouse Coopers Romania in perioada 2005-2007.- vederea realizarii unor concentratii de poluanti sub limita legiferata conform HG 352/2005. s-a constatat o scadere semnificativa.

apei si solului. mentinerea terenurilor necultivate. precum si a siturilor industrial abandonate. Implementarea masurilor necesare a fi luate de catre fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in conformitate cu Regulamentul nr. . conversia a terenurilor arabile in pasuni. in special cele din industria miniera. .aplicarea codului de Bune Practici Agricole pentru zonele ne-vulnerabile. .8 % din emisia actuala de fosfor a Romaniei prin aplicarea acestei masuri.studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. 1698/2005 Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala. precum si un plan de finantare. protejarea corpurilor de apa impotriva poluarii cu pesticide. aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizarii/poluarii cu produse fitosanitare.  Pentru industrie In vederea reducerii poluarii de la activitatile industriale s-au aplicat masuri suplimentare de tipul: . cat si al celor forestiere. realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor. realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa. instruiri pentru fermieri.Modernizarea / extinderea statiei de epurare pentru realizarea unor eficiente crescute de reducere a substantelor prioritare/prioritar periculoase si a altor poluanti pana la valori sub limita legiferata de HG 351/2005 si HG 352/2005. restaurarea si intretinerea zonelor umede. privind utilizarea utilizarea pesticidelor. Acest sprijin are la baza Programul National de Dezvoltare Rurala care acopera o perioada de 7 ani (2007 –2013) si care contine axele si masurile propuse pentru fiecare axa. . Unul dintre scopurile sprijinului prevazut pentru axa 2 este de a acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si protejarea florei si faunei salbatice. .Reabilitarea / construirea sistemului de colectare a apelor pluviale in sistem separativ fata de apele uzate menajere si industriale. reducerea eroziunii solului. iar masurile propuse se refera la: aplicarea codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile.Remedirea terenurilor puternic poluate in urma activitatilor industriale. subterane si ape uzate evacuate. etc. aplicarea codului de bune conditii agricole si de mediu si a altor coduri de buna practica in ferme. Masurile din cadrul Axei 2 vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al suprafetelor agricole.Aplicarea modelului MONERIS si a scenariului privind reducerea continutului de fosfati din detergenti. reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor. aplicarea agriculturii organice.monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. Alt scopuri ale acestui sprijin sunt: mentinerea sistemelor agricole cu 184 . a evidentiat faptul ca se preconizeaza o reducere de cca 20.  Pentru agricultura La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt necesare masuri suplimentare pentru activitatile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apa.

valoare naturala inalta; sustinerea retelei Natura 2000; indeplinirea obligatiilor prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati; atenuarea efectelor schimbarilor climatice. In Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la reducerea riscului poluarii apelor (cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare. Axa 2 a PNDR are o valoare totala de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezinta aportul FEADR. In continuare se prezinta cateva masuri de dezvoltare rurala legate de managementul apei: investitii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor, realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa, mentinerea terenurilor necultivate, conversia a terenurilor arabile in pasuni, restaurarea si intretinetrea zonelor umede, conservarea solului (reducerea araturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi sustinute prin FEADR. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual si pe hectar de suprafata agricola utilizata, pentru a compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate in urma punerii in aplicare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reteaua Natura 2000) si 2000/60/CE (Directiva Cadru Apa). Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel european vor fi adoptate pana la sfarsitul anului 2009. Se specifica ca utilizarea acestui articol in programul de dezvoltare rurala cere ca programul de masuri al Planului de Management sa fie stabilit. Se precizeaza ca odata cu prevederea sprijinului masurile devin obligatorii. Intrucat in PNDR nu este prevazuta o alocatie financiara pentru aplicarea acestui articol este putin probabil ca acest sprijin sa se acorde pana in 2013. In cazul in care acest sprijin se va acorda pana in 2013, sunt identificate zonele/sub-bazinele unde este necesar a se implementa masurile specifice, putandu-se chiar realiza un addendum la programul de masuri. Aplicarea masurilor Art. 38 trebuie sa aiba in vedere, de asemenea o negociere intre autoritatile de gospodarirea apelor si fermieri si autoritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala, avand in vedere acceptanta acestor masuri. In cazul ariilor naturale protejate, pentru buna implementarea a prevederilor Directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE sunt necesare masuri suplimentare in domeniile:  conservarea habitatelor dependente de apa;  conservarea speciilor dependente de apa;  utilizarea durabila a resurselor;  management si administratie. Aceste masuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbarilor climatice, a fenomenului de eutrofizare in corpurile de apa precum 185

si protectia corpurilor de apa subterane. In acelasi timp este necesara o cunoastere mai buna a situatiei pe teren privind distributia spatiala a habitatelor si speciilor. O alta categorie de masuri sunt cele care contribuie la scaderea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor protejate si riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea si cresterea suprafetelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesara coordonarea activitatii institutiilor interesate si diminuarea situatiilor conflictuale intre acestea. In Anexa 9.9 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. Aceste masuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate si aprobate pana in prezent i ariile naturale protejate, finnd introduse doar acele masuri care au legatura cu habitatele si speciile direct dependente de apa. Referitor la problema poluarii cu nutrienti si substante periculoase, se precizeaza ca atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa aferente Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii si Marii Negre va depinde de masurile ce se vor implementa atat la nivel national, cat mai ales la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. Se precizeaza ca, aplicarea scenariilor avand la baza masurile stabilite in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii si agreate de statele dunarene, au evidentiat ca starea buna a apelor costiere nu va putea fi atinsa in anul 2015, fiind necesare eforturi ulterioare (a se vedea cap. 9.10). Apele subterane Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanti, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2015 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul: - realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerari umane (<2000 le); - aplicarea programelor de actiune si a codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile; - aplicarea agriculturii organice, etc. Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare .  Analiza cost-eficienta in vederea prioritizarii masurilor Analiza Cost Eficienta in contextul Planurilor de Management pe bazine hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop prioritizarea masurilor suplimentare cu gradul cel mai inalt de eficienta in planul elementelor biologice de calitate. 186

Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu au fost selectate cele mai relevante masuri suplimentare care in combinatie cu masurile de baza conduc la atingerea obiectivelor. Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” masuri in scopul atingerii starii bune a fost realizata pentru corpurile de apa de suprafata. Problematicile apelor subterane sunt partial acoperite de o serie de masuri si instrumente care pot fi aplicate atat pentru apele de suprafata cat si pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate in zone cu poluare difuza Analiza cost eficienta a fost realizata intr-o succesiune de 5 etape: - selectarea sistemului de masuri suplimentare pe baza presiunilor identificate ; - clasificarea efectului masurilor suplimentare in planul elementelor biologice de calitate ; - evaluarea efectulului masurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienti, substante organice si substante prioritar periculoase din surse punctiforme si difuze, precum si a masurilor aferente alterarilor hidromorfologice; - prioritizarea masurilor in baza raportului " cost eficienta "; - analiza masurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de vedere al atingerii obiectivelor Astfel la nivel national au fost identificate un numar de 222 masuri suplimentare aferente surselor de poluare si alterarilor hidromorfologice la nivelul a 59 subbazine hidrografice. Pentru evaluarea eficientei masurilor suplimentare au fost considerate principalele grupuri de indicatori definiti in Anexa V a Directivei Cadru a Apei (fitoplancton, fitobentos/macrofite, macronevertebrate, ihtiofauna. Efectul in planul elementelor biologice de calitate a fost impartit in 3 clase (accentuat; mediu; scăzut). O analiza a acestui efect releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice au gradul cel mai inalt de eficienta. Pentru a completa criteriul cost eficienta, au fost evaluate costurile aferente implementarii masurilor suplimentare inventariate. Astfel, au fost estimate costurile directe aferente masurilor suplimentare incluzand aici costurile de investitii, de operare si intretinere, precum si costurile indirecte. Costurile indirecte au fost estimate la modul calitativ (in special la masurile structurale pe hidromorfologie - scara de pesti, indepartare praguri, renaturare). Prioritizarea masurilor suplimentare pe baza criteriului cost eficienta nu releva o situatie relativ uniforma la nivelul tuturor sub-bazinelor hidrografice, datorita costului specific diferit al acestor masuri. Intr-o ultima etapa a fost realizata o analiza masurilor suplimentare prioritizate in baza criteriului cost – eficienta la scara subbazinului hidrografic, din punct de vedere al probabilitatii de implementare a masurilor pana in 2012 si al impactului acestora in plan indirect, tradus prin evaluarea calitativa a costurilor indirecte. A fost realizat astfel un raport logic care arata cu ce investitie si pe ce perioada obiectivele de mediu pot fi atinse. Astfel este definit un criteriu de prioritizare si analiza a posibilitatii de implementare a masurilor. Identificarea unei singure si optime solutii s-a dovedit dificila, pentru ca unele costuri si probabilitatea atingerii tintei pot fi doar evaluate calitativ. 187

Analiza cost-eficienta realizata la nivelul fiecarui subbazin hidrografic este prezentata in Anexa 9.23 Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice. In Anexa 9.10 se prezinta masurile suplimentare identificate pe baza analizei costeficienta si instrumentele aplicate la la nivelul corpurilor de apa, precum si costul asociat acestora, pentru diminuarea efectelor poluantilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu la nivelul sub-bazinelor hidrografice din Romania. Astfel au fost identificate un numar total de 222 masuri suplimentare si 261 instrumente de aplicare / sprijinire a acestora, in scopul atingerii starii bune / potentialului ecologic bun ale corpurilor de apa. Costul total necesar realizarii masurilor suplimentare si aplicarii instrumentelor suport de realizare a acestora se estimeaza la 584,220 mil. Euro. Finantarea masurilor suplimentare se va asigura astfel: 41,42% din fonduri europene, 23,13% din fonduri de la bugetul de stat, 17,53% din fonduri de la bugetul local si 17,92% din surse proprii ale agentilor economici. 9.10 Masuri pentru reducerea poluarii apelor marine Fluviul Dunarea este colectorul si emisarul catre Marea Neagra a tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti din tarile riverane, afectand calitatea apelor Dunarii si deltei sale, dar si zona costiera a Marii Negre. Astfel, starea calitatii apelor costiere si marine romanesti este determinata, in principal, de Fluviul Dunarea care transporta cantitati importante de poluanti care provin din tot bazinul Dunarii, sursele semnificative de poluare locale situate pe tarmul romanesc al Marii Negre si sursele situate pe tarmul ucrainean al Marii Negre (consecinta a directiei predominante N-S a curentilor marini). In prezent starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunatatit datorita reducerii dupa anul 1990 a activitatilor economice din tarile centrale si est-europene din bazinul Dunarii si modernizarii statiilor de epurare ale aglomerarilor umane si unitatilor industriale din Statele Membre ale UE, insa ecosistemele nu au atins situatia similara cu cea observata in anii ‟60, considerata a fi de referinta. Principalele probleme importante de gospodarirea apelor pentru apele costiere sunt: - Degradarea calitatii apei se datoreaza aportului de poluanti generat de activitatile antropice. Incarcarea cu substante poluante a apelor Dunarii a condus prin procesul de sedimentare in apele costiere la cresterea concentratiilor de nutrienti, metale grele si pesticide din sedimentele marine. De asemenea, directia predominanta N-S a curentilor marini favorizeaza dispersia in apele costiere romanesti a poluantilor proveniti din sectorul ucrainean al Marii Negre. - Eutrofizarea a constituit cauza principala a dezechilibrului ecologic al Marii Negre cu precadere in sectorul nord-vestic si vestic. Modificarea starii trofice a apelor costiere romanesti s-a datorat aportului de nutrienti al fluviului Dunarea. Aportul surselor locale de poluare la eutrofizarea apelor costiere romanesti a fost nesemnificativ in comparatie cu aportul Dunarii, acestea avand numai impact local. Astfel, cercetarile au evidentiat ca incarcarile de fosfor total transportat de Dunare in Marea Neagra sunt corelate cu concentratiile de ortofosfati din apele costiere din zona Constanta. - Procesul de reducere a biodiversitatii manifestat mai ales in cazul sistemului DunareDelta Dunarii-Marea Neagra a fost cauzat de diferite tipuri de presiuni care de cele 188

ca fiind cu 20% mai mare decat cel din anii 1960. In ceea ce priveste reducerea incarcarii de azot. efectele acestora cumulandu-se.3 – 0. fiind cauzata in principal de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare (consecinta a realizarii de lucrari hidrotehnice in tot bazinul Dunarii) si reducerii nisipului biogen datorita scaderii populatiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor costiere. respectiv a zonelor costiere. reziduuri si deseuri (produse petroliere. substante periculoase.) provenite de la nave care tranziteaza porturile si care navigheaza pe Marea Neagra. nutrienti (azot si fosfor). Se precizeaza ca. Scenariile de baza estimate cu modelul MONERIS au aratat ca reducerea incarcarii de fosfor in bazinul Marii Negre pana la 23. ceea ce reprezinta inca cu 40% mai mult decat situatia din 1960. 29 kt/an fosfor total. Nivelul total al incarcarii de fosfor evacuat in Marea Neagra de catre Dunare. aportul emisiilor de nutrienti din sectorul romanesc al Marii Negre este foarte redus comparativ cu aportul fluviului Dunarea. In ceea ce priveste poluarea chimica a mediului marin.5kt/an (20% reducere) va asigura in anul 2015 conditiile ca ecosistemele sa atinga situatia similara cu cea observata in anii ‟60. cantitatile de poluanti colectate de catre Dunare din tot bazinul reprezinta o presiune semnificativa pentru apele costiere romanesti. aglomerari umane si industrie si vor produce un risc de neatingere a obiectivelor de mediu daca nu se vor lua masuri efective. 468 kt/an azot si cca. Eroziunea costiera afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului romanesc). Aceste surse punctiforme de poluare vor aplica pana in anul 2015 masuri de reducere a poluarii cu substante organice.3 . a fost estimat pe baza scenariilor MONERIS la nivelul Districtului International al fluviului Dunarii. Capitolul V. Investigatii recente au evidentiat faptul ca situatia ecologica in partea de nord-vest a zonei costiere a Marii Negre s-a imbunatatit incepand cu anii ‟90 datorita reducerii iincarcarilor de nutrienti aduse de fluviul Dunarea. substante chimice periculoase. etc. Se poate concluziona ca masurile de baza luate pana in anul 189 . se specifica ca aceasta este estimata la cca. 11. Totusi. reprezentand numai 0. avand in vedere ca Dunarea la intrarea in tara prezinta caracteristici fizicochimice si biologice modificate.4 % din cantitatea de nutrienti cu care contribuie Dunarea la Marea Neagra. Astfel. aceasta va ajunge in anul 2015 la 419kt/an (reducere 10. sursele de poluare semnificative ale apei Marii Negre din sectorul romanesc sunt descrise in Planul de Management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral. Evaluarea reducerii biodiversitatii pentru sistemul Dunare-Delta Dunarii-Marea Neagra s-a analizat in relatie de cauzalitate si cu presiunile din sectoarele superior si mijlociu al Dunarii. precum si Anexele nr. dezvoltarea economica viitoare in regiunea bazinului Dunarii va conduce la cresterea incarcarilor de nutrienti proveniti din agricultura.. in special cele necesare implemetarii legislatiei europene in domeniul apelor. masuri care au fost prezentate in capitolul XI. Referitor la contributia fluviului Dunarea cu nutrienti la Marea Neagra in perioada 1988-2005. etc.15 ale aceluiasi plan.5%). O sursa importanta de poluare a zonei costiere si a mediului marin o constituie poluarea cu ape uzate menajere.11. Emisiile de azot si fosfor in fluviul Dunarea contribuie la eutrofizarea partii de nord-vest a Marii Negre. considerata a fi de referinta. la care se adauga presiunile chimice si hidromorfologice (lucrarile de indiguire) existente pe sectorul romanesc al Dunarii.- mai multe ori actioneaza sinergic.

Ritmurile de realizare ale acestor obiective sunt prevazute. Ritmurile de realizare a acestor obiective sunt stabilite in Documentul de Pozitie incheiat intre Romania si Comisia Europeana. control si supraveghere. in conformitate cu cerintele Directivei Nitrati..2015 pentru reducerea poluarii cu azot nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor si ca atare sunt necesare aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu. iar tarile dunarene membre ale UE trebuie sa aplice un nivel de epurare care sa asigure indepartarea nutrientilor pentru aglomerarile umane cu mai mult de 10. Romania a identificat tot teritoriul ca fiind zona sensibila.interzicerea evacuarii de ape uzate neepurate de la bordul navelor in mediul marin (conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Astfel. Aderarea Romaniei la UE a condus la considerarea ca zona sensibila a tot bazinului Dunarii. conduc la implementarea masurilor de prevenire. Un rol important. datorita procesului de eutrofizare al Marii Negre. 1882/2003.  Utilizarea in bazinul Dunarii a detergentilor fara fosfati.  Transpunerea si implementarea prevederilor Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de actiune comunitara in domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) care va contribui in perioada 2015-2020 la protectia si conservarea mediului marin.  Extinderea. aspecte care sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene si care transpuse in legislatia romaneasca. De asemenea. dupa cum urmeaza: . Cooperarea intre cele doua comisii a inceput in anul 1997 si a fost parafata prin semnarea unui Memorandum de Intelegere. de asemenea. De asemenea. Directiva IPPC. deosebit de importanta este cooperarea dintre Comisia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea avand in vedere imbunatatirea ecosistemului Marii Negre.  Implementarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile cu nitrati din surse agricole. avand intarirea colaborarii in cadrul Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii. modernizarea si realizarea de statii de epurare la nivelul aglomerarilor umane in conformitate cu prevederile strategiei nationale si cu cerintele Documentului de Pozitie – Capitolul 22 referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. deosebit de importante sunt aspectele privind poluarea marina provenita de la nave.  Modernizarea si extinderea statiilor de epurare ale unitatilor industriale. amendata de Directiva 98/15/EC si de Regulamentul (CE) nr. avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directivele privind poluarea industriala (in special. cu obiectivul global de a promova utilizarea durabila a marilor si conservarea ecosistemelor marine.e. in acest sens. Directiva 2006/11/CE. in Documentul de Pozitie. Directiva SEVESO). In vederea rezolvarii problemelor mentionate anterior. in Romania se propune implementarea urmatoarelor masuri si instrumente:  Dezvoltarea si cresterea rolului relatiilor internationale in domeniul apelor cu tarile vecine si cu tarile din bazinul Dunarii si Bazinul Marii Negre in vederea luarii de masuri pentru reducerea impactului antropic. reducere. precum si reducerea emisiilor de substante poluante prin aplicarea BAT.000 l. precum si in cadrul Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. transpusa prin HG 190 .

cu exceptia evacuarilor autorizate si a fluxurilor continue de poluare de origine terestra (Decizia nr. transpusa prin HG 1593/2002 privind aprobarea Planului national de pregatire.Achizitionarea unei nave colectare multifunctionale. . . 876 din 01/08/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale. cu anumite exceptii (regula 3).Construirea unei rampe ecologice pentru depozitarea deseurilor. 2850/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 2000 de stabilire a unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarii marine accidentale sau deliberate. ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave. 187/20. . 322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii). indiferent de originea lor. in Legea nr. modificata si completata de HG 352/2005). prin imbunatatirea disponibilitatii si utilizarii instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii. 2 la Ordinul ministrului transporturilor. proiectul privind mediul si infrastructura in Portul Constanta (al carui cost a fost estimat la suma de 30. . La nivel national legislatia prevede masuri pentru reglementarea conditiilor de evacuare a ape uzate si reziduurilor de la bordul navelor. cum ar fi munitii.diminuarea descarcarii deseurilor generate de nave si a reziduurilor de marfuri in apele nationale navigabile. . in special a descarcarilor ilegale de la navele care utilizeaza porturile romanesti. transpusa prin Ordinului ministrului transporturilor privind inlocuirea anexei nr. provenind atat de la nave. 528/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. Astfel.Construirea unui incinerator pentru deseuri menajere si periculoase.188/2002 (MO nr.5 milioane Euro) cuprinde si o componenta privind ecologizarea Portului Constanta prin asigurarea depozitarii deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in port. „apele uzate” sunt identificate ca o categorie suplimentara de deseuri a caror existenta trebuie notificata (Directiva 2007/71/CE a Comisiei din 13 decembrie 2007 de modificare a anexei II la Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor provenite din exploatarea navelor si a reziduurilor de incarcatura. constructiilor si turismului nr. Nerespectarea conditilor de evacuare a apelor uzate si reziduurilor conduce la aplicarea de sanctiuni. In contextul actiunilor intreprinse pentru utilizarea si depozitarea in conditii ecologice a deseurilor industriale si din transport. conform HG nr. cat si de pe litoral sau din estuare. modificata si completata de HG nr. Aceasta componenta presupune realizarea urmatoarelor obiective: . 191 .Construirea unei statii de epurare a apelor uzate.03. raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi. inclusiv cele legate de prezenta materialelor imersate.reducerea riscurilor de poluare marina accidentala datorate evacuarilor de substante nocive in mediul marin. 893/2006). incinerarii deseurilor si adoptarii unor masuri speciale in ce priveste deseurile cu grad inalt de pericol cuprinse in Programul de guvernare. in vederea imbunatatirii protectiei mediului marin. 22/1999 privind administrarea porturilor si serviciile in porturi se aplica prevederile protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave (Anexa IV revizuita la MARPOL 73/78) prin care descarcarea apelor uzate in mare este interzisa.2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. De asemenea.

Deversarea apelor menajere neepurate din perimetrul terestru al Rezervatiei. implementarea Master Planului pentru zonele costiere cu regim sever de protectie. apa de balast etc. ANAR va pregati proiecte si aplicatii de finantare in conformitate cu prioritatile nationale. precum si spalarea tancurilor si deversarea reziduurilor petroliere in mare. . prin orice mijloace. Investiţii complementare in cadrul Programului National de Protectie a Mării Negre vor fi sprijinite din imprumuturi externe şi vor acoperi litoralul nordic al Marii Negre. pe bratele Sulina si Chilia.). Administraţia Naţională Apele Romane va beneficia de intervenţiile din cadrul acestei axe prioritare. executarea lucrarilor de amenajare care conduc la imbunatatirea fluxului de sedimente transportate de Dunare. . . sunt incluse obiective generale pentru protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. De asemenea. in cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu. In calitate de beneficiar unic. a caracteristicilor geofizice ale mediului (colectarea si distrugerea substratului pietros) si a celor biochimice ale apei. materiale dragate. Scopul masurilor ce vor fi promovate pe baza finantarii din fonduri de coeziune si nationale (270 mil Euro contributie comunitara si 59 mil Euro contributie nationala) este acela de stopare a eroziunii costiere şi protejarea valorii bunurilor şi cresterea siguranţei locuinţelor din această zonă. avand in vedere accentuarea fenomenului de eroziune costiera. apa de santina. extinderea studiilor in vederea intocmirii unui Master Plan de protectie costiera din zona nordica a Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” (sectorul Sulina – Corbu). chiar si temporar. respectiv modificarea directa sau indirecta.Descarcarea de pe nave si ambarcatiuni sau deversarea in mare a deseurilor de orice tip (menajere. rezervatia marina “ACVATORIUL LITORAL MARIN VAMA VECHE – 2 MAI” este protejata printr-un Regulament prin care se interzice: . caracteristicile mediului marin. Acestea se refera la: implementarea Master Plan-ului de protectie costiera “Studiu privind protectia si reabilitarea a tarmului sudic al Marii Negre in Romania”. respectiv sub Axa prioritara 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”. De asemenea. o deosebita importanta o au si masurile pentru conservarea starii morfologice a litoralului romanesc al Marii Negre. 192 .Deversarea de reziduuri lichide si solide si introducerea oricaror substante care ar putea schimba..Orice activitate care ar putea pune in pericol siguranta elementelor de mediu protejate si a obiectivelor institutionale ale Rezervatiei.Elaborarea de studii privind protectia mediului. Pe langa masurile aferente reducerii poluarii mediului marin.

4. respectiv îmbunatatirea starii ecosistemelor. cat 193 .5). reducerea riscului la inundatii.Compararea costurilor si beneficiilor Toate masurile suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti.Evaluarea Costurilor si Beneficiilor. Au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. a conditiilor de sanatate. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10. imbunatatirea curgerii/scurgerii apelor de suprafata). ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.Definirea scarii de evaluare. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze. La toate acestea se adauga contributiile la indeplinirea altor cerinte legale (ex. cunoscute si ca beneficii interne. . rezultatul analizei reprezinta o prioritizare a masurilor si nu o selectare a acestor in functie gradul cost-eficienta. Analiza Cost Beneficiu Cadru general Analiza Cost Beneficiu in contextul Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop determinarea beneficiului net al unui program de masuri aplicabil la o anumita scara. precum si masurile aferente alterarilor hidromorfologice rezultate in urma analizei cost eficienta au fost luate in analiza. EXCEPTII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU 10. cresteri ale productivitatii (piscicultura si acvacultura). Intrucat masurile suplimentare au fost identificate ca fiind totalitatea masurilor fezabile care conduc la atingerea obiectivelor de mediu. astfel s-a avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor in directa corelatie cu mediul. din perspectiva beneficiului adus mediului.1. si 4. .1. Aceasta evaluare implica atat identificarea aplicabilitatii beneficiului pentru masura.10. . Beneficiile sunt reprezentate de beneficii externe. Analiza Cost Beneficiu (ACB) a fost luata in considerare cand toate masurile de baza si suplimentare necesare pentru atingerea starii ecologice au fost identificate si cuantificate.Prescreening-ul masurilor suplimentare. Pentru cuantificarea beneficiilor de mediu au fost realizate la nivel de subbazin fise de evaluare a beneficiilor de mediu aferente fiecarei masuri suplimentare identificate. crearea conditiilor optime pentru activitati de turism si recreere. sinergia cu alte directive) si la prevenirea efectelor schimbarilor climatice. Abordare Analiza cost beneficiu a fost realizata intr-o succesiune de 4 etape astfel: . Analiza cost-beneficiu (ACB) este o analiza care are ca rezultat final justificarea aplicarii exceptilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art. de economii pentru activitatile care au legatura directa cu apa privind costurile de operare si întretinere (costuri evitate aferente tratarii suplimentare.4..1.

evaluat Raportul beneficiu/cost. . In cadrul analizei de comparare a costurilor si beneficiilor a fost realizata o comparatie a costurilor si beneficiilor pentru toate masurile suplimentare care au parcurs analiza cost eficienta. S-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze pentru care se poate realiza o evaluare din punct de vedere al beneficiului direct (cost – venit). A fost. . iar cele referitoare la implementarea unor tehnologii noi in diverse sectoare industiale au beneficii de nivelscazut si mediu.sanatatea populatiei. masurile aferente sectorului agricol au beneficii de nivel mediu. Indicatorul economic Valoare Net Actualizata a fost aplicat numai in cazul masurilor suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti. Evaluarea costurilor directe. . In urma analizarii acestora s-a constatat faptul ca au fost realizate fise. Fisele de evaluare a beneficiilor de mediu de la nivelul subbazinelor se regasesc in Anexele 10. . scazut(*). rezultand pentru un numar de 162 cazuri un raport ≥ 1 . .2 ale Planurilor de management de la nivelul fiecarui bazin/ spatiu hidrografic. costurile sunt calculate numai pentru masurile suplimentare.reducerea riscului la inundatii. . . atat pentru masurile aferente presiunilor hidromorfologice.protectia corpurilor de apa subterane.turismul si recreerea . aceste costuri sunt aferente numai masurilor suplimentare.si impactul masurii din punct de vedere calitativ. Desi. Astfel. pentru 194 . precum si o evaluare globala a raportului cost beneficiu tinand cont de beneficial monetar. financiare (de investitie si operare si intretinere) – la modul cantitativ. beneficiile sunt aduse. atat de masurile de baza cat si de cele suplimentare. Fiecare indicator de beneficiu a fost evaluat separat din punct de vedere al clasei de beneficiu adus de masura suplimentara. Pentru evaluarea beneficiilor de mediu s-au in vedere urmatorii parametrii: .facilitati.costurile evitate aferente tratarii suplimentare.imbunatatirea curgerii / scurgerii apelor de suprafata. . avandu-se in vedere 3 clase: ridicat (***). creand in acest fel un dezechilibru prin prisma faptului ca.imbunatatirea functiilor ecosistemului. precum si costurilor indirecte – la modul calitativ. .pescuitul. astfel. mediu (**).schimbari climatice. cat si pentru reducerea presiunilor asupra mediului aferente anumitor sectoare economice. Compararea costurilor si beneficiilor ofera o analiza interpretativa din punct de vedere al completarii beneficiului de mediu cu beneficiul monetar (respectiv Valoarea Net Actualizata). a fost realizata in cadrul analizei cost eficienta. . Pentru un numar de 62 cazuri a rezultat un raport beneficiu cost ≤ 1. .contributie la indeplinirea altor cerinte legale.valori de mediu necuantificabile.

Abordare Analiza de Disproportionalitate a fost elaborata intr-o succesiune de 2 etape. . 195 . aplicarea agriculturii organice) ofera in general un raport Beneficiu/Cost > 1 in 2015. 10.4.2. astfel daca: beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura aferenta nu va face subiectul aplicarii exceptiilor . Astfel disproportionalitatea a fost analizata din punct de vedere al beneficiului (Raport Cost Beneficiu) si al sustinerii financiare si a fost aplicata excluziv masurilor suplimentare. respectiv fluxul de venituri cheltuieli generat este negative.Proportionalitatea costurilor este evaluata proportional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind criteriul excedentului de la bugetul statului Costurile masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice au fost raportate la bugetul de stat.1.un numar de 62 masuri suplimentare aferente surselor de poluare a putut fi estimat un beneficiu monetar direct prin prisma indicatorului Valorii Net Actualizate. Costul masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole au fost raportate la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. un raport Beneficiu/Cost <1 in 2015 datorita indicatorului Valoarea Net Actualizata. precum si masurile aferente surselor difuze agricole (aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele nevulnerabile. respectiv valoarea nou creata in procesul de productie al sectorului economic agricultura.4 pe criteriul disproportionalitatii finaciare (nu exista sustinere financiara). Analiza la nivelul tuturor Directiilor de Ape releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice. Masurile suplimentare aferente surselor de poluare de tip aglomerari umane si industrie ofera. astfel: Etapa 1 Proportionalitatea costurilor a fost evaluata prin compararea costurilor si beneficiilor plecand de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu.beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si nu exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura respectiva va face subiectul exceptiilor de timp (respectiv aplicarea Art 4. In acest caz s-a realizat o analiza din punct de vedere al suportabilitatii finaciare pana in 2021. 2027.). Analiza de disproportionalitate Cadru general Scopul general al analizei de disproportionalitate in contextul Planului de Management este de a preveni aplicarea de masuri nerealistice si exagerate care vor implica costuri sociale si economice mari. Etapa 2 . Masurile (cu exceptia celor care au fost analizate si aprobate cu factorii implicate/utilizatorii de apa la nivel local) vor face subiectul Art 4. in general.

precum si cu o serie de instrumente conduc in totalitate la atingerea obiectivelor corpurilor de apa.7 milioane Euro. Astfel.107 masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii longitudinale cu o valoare de investitie totala de cca 13. Lucrarile de investitii in anul 2009 aprobate si finantate de la bugetul statului s-au situat la un nivel de cca 35% fata de volumul de lucrari propus. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica.eficienta sunt masuri care impreuna cu masurile suplimentare aferente surselor de poluare punctiforme si difuze. In conformitate cu Art 15 al HG 1176/2005. se asigura de la bugetul de stat”. . Astfel toate masurile aferente alterarilor hidromorfologice fac obiectul analizei acestora din punct de vedere al sustinerii financiare. refacerea. . diguri de apãrare impotriva inundatiilor. In conformitate cu Hotararea Guvernului nr 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Nationale "Apele Romane". aceasta administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor. Astfel investitiile aferente masurilor privind alterarile hidromorfologice sunt necesare a fi finantate din surse bugetare. In cadrul analizei cost beneficiu s-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu prin prisma parametrilor definiti in cadrul Fiselor de evaluare a beneficiilor de mediu realizate la nivelul subbazinelor hidrografice. 196 . precum si alte masuri aferente alterarilor hidromorfologice nu este posibila in cadrul primuui ciclu de planificare datorita lipsei sustinerii financiare. .” finanţarea activitãţilor de interes naţional şi social ………. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau. derivatii.66 alte tipuri de masuri hidromorfologice (ex. Aceste lucrari au in vedere in special refaceri ale lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si a lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrografice in care se produc frecvente inundatii la viituri si care au produs victime si pagube materiale insemnate in ultimii ani. impreuna cu masurile de baza (acolo unde este cazul). Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice Masurile suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice identificate in cadrul analizei cost . canale. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterana. prize de apa şi alte lucrãri specifice. diversificarea structurii malurilor) cu o valoare de investitie totala de 93.1 milioane Euro. la nivelul Directiilor de Ape au fost identificate: . formatã din lacuri de acumulare.79 de masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii laterale cu o valoare de investitie totala de cca 140 milioane Euro.Aplicate la nivelul corpului de apa aceste masuri suplimentare pot conduce impreuna cu masurile de baza la justificarea exceptiilor. Astfel ca finantarea masurilor de restaurare a conectivitatii longitudinale si laterale.

Cofinantarea necesara nu este insa posibila in primul ciclu de planificare datorita lipsei fondurilor bugetare. Euro raportat la numarul de comune situate in zonele vulnerabile.2. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. Exceptiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apa din Planul de Management se clasifica in urmatoarele categorii (tipuri):  1. 197 . respectiv cca 30% din Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. Raportat la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii (cca. aplicarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile.1. Procesul de stabilire al exceptiilor si implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic si iterativ ce va fi dezvoltat si imbunatatit in urmatoarele cicluri de planificare. 7.In plus costurile de operare si intretinere aferente acestor lucrari nu pot fi acoperite de administratorii acestor tipuri de lucrari. pe baza rezultatelor din actualele Planuri de Management. 26. prelungirea termenului de atingere al “starii bune”. 2 mld. 4(4). Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa.5 miliarde Euro . Raportat la un numar de cca. din care cca 80% reprezinta costurile de investitie aferente masurilor de renaturare a 8 zone limitrofe fluviului Dunarea si de reconstructie ecologica a 4 amenajari agricole situate in Delta Dunarii. Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu In situatiile in care nu este posibila atingerea obiectivelor de mediu prevazute in cap. adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. 1100 de comune situate in zone nevulnerabile efortul investitional aferent este de cca 1000 milioane Euro. Un procent de cca 50% din volumul investitional aferent masurilor hidromorfologice a fost identificat ca posibil a fi finantat din surse externe. efortul investitional pentru implementarea masurilor de baza aferente Directivei Nitrati si a masurilor suplimentare aferente sectorului agricol devine imposibil de realizat in aceasta etapa a ciclului de planificare. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa. Astfel. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri .2.in 2007) acesta reprezinta cca.6%. identificata ca masura de baza necesita un efort investitional de cca. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate obiectivele de mediu sa fie atinse in cadrul actualului plan de management . 4(4).89 mld lei respectiv cca 7. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole pentru masurile suplimentare aferente sectorului agricol Evaluarea estimativa a costurilor necesare aplicarii codului de bune practici agricole in zone nevulnerabile are la baza estimarea valorii investitiei medii necesare unei comune pentru aplicarea acestuia. care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani. 10. se pot aplica exceptii de la obiectivele de mediu in conditiile prevazute de Art.(5). Exceptiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integranta a obiectivelor de mediu si a procesului de planificare in domeniul gospodaririi calitative a apelor. In plus. 14.

Pentru fiecare corp de apa caruia i s-au stabilit exceptii de la obiectivele de mediu. ceea ce reprezinta 36. 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015. 4 (6).corpuri de apa – lacuri. Tuturor categoriilor de exceptii identificate in cele 11 Planuri Bazinale le sunt aplicabile doua principii (Art.noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata. Figura 10. 198 . sau deteriorarea starii unui corp de apa de suprafata (inclusiv de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare (art. precum si in urmatoarele cicluri de planificare (Figura 10. 10. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Excepţii de la obiectivele de mediu –ape de suprafata Din analiza reactualizata a presiunilor si a starii/impactului. 4.  aplicarea exceptiilor sa fie corelata/consistenta cu implementarea altor reglementari legislative la nivel comunitar. analiza cost-eficienta si costbeneficiu a rezultat. se prezinta obiectivul alternativ preconizat (Anexa. (9)):  exceptiile care se aplica unui corp de apa nu trebuie sa excluda sau sa afecteze/compromita permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district de bazin.1.atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art.2. precum si justificarile de aplicare ale exceptiilor (Anexele Planurilor de Management Bazinale). Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat in cazul:  a 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa –rauri. (8). cat si pentru starea chimica. fiind in acest sens necesara stabilirea masurilor la nivelul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu in 2015.). coroborata cu datele furnizate de analiza de risc reactualizata si de modelare.1. in acest caz facandu-se referire la “potentialul bun” (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). 4 (5). 3. modificari ale nivelului apei corpurilor de apa subterana.2. 4.deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze naturale sau “forta majora” (art.5 % din numarul total de corpuri la nivel national. Informatii detaliate privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare ale exceptiilor la nivelul corpurilor de apa sunt prezentate in Anexa 10.. Exceptiile sau aplicat atat pentru starea ecologica/potentialul ecologic. la nivel national.   2. cel putin acelasi grad de protectie trebuie atins prin aplicarea exceptiilor ca si cel asigurat de catre legislatia comunitara existenta. 96. 10. 4(7). 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere)  a 331 corpuri puternic modificate si artificiale. faptul ca din 3399 corpuri de apa.2.2 a Planului de Management).

urmata de un numar redus de cazuri de disproportionalitate a costurilor si conditii naturale (Anexa 10.6. marea majoritate a situatiilor se explica prin faptul ca implementarea masurilor de baza nu se realizeaza pana la 22 decembrie 2012 (2013 in cazul Directivei 91/271).4. 2500 2158 2000 1500 1228 1000 500 10 3 0 Corpuri de apa care ating obiectivele de mediu in 2015 Corpuri de apa cu exceptii Art. Figura. reprezentand 98. exceptii de tipul 4.81%). nu se regasesc in actualul PMB. 10. a Planului National de Management si Anexele Planurilor de Management Bazinale). 4.7..4. (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la 1228 corpuri de apa.5.    Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele: predomina exceptii de tipul 4. 4.Exceptiile de tipul 4. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins.24%).2. atingerea obiectivelor de mediu urmand a se realiza dupa 2015. 199 . este reprezentata de fezabilitatea tehnica. 4. (obiective de mediu mai putin severe) se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0.7. exceptii de tipul 4.2.95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii.4. urmand a fi aplicate in urmatoarele cicluri de planificare dupa ce evenimentele au avut loc. Dintre cazurile de fezabilitate tehnica. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Cauza principala de neatingere a obiectivelor de mediu pentru exceptiile de tipul 4. Corpuri de apa cu exceptii Art. Corpuri de apa cu exceptii Art.5.

pentru 4 corpuri de apa de pe raul Olt se aplica principiul „disproportionalitatii costurilor”. 1 3. Se mentioneaza ca numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare.In cazul corpurilor de apa cu exceptii de tipul „obiectivelor mai putin severe” . 5% pe an din producerea de energie calculata intr-un an mediu. 4(4) al Directivei Cadru a Apei.3. rezultand pierderi de cca. In cazul celor 19 corpuri de apă subterană din România care prezintă riscul de neatingere a stării calitative bune se solicită excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. pana in 2015.. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de managament.62% obiectiv atins exceptii Figura.3.38% nu ating starea buna din punct de vedere calitativ. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu doua cicluri de planificare (2027) (Figurile. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 200 . urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. iar justificarile exceptiilor aplicate celor 19 corpuri de apa sunt detaliate in cele 11 Planuri de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice din Romania. Elementele de calitate care fac obiectul neatingerii obiectivelor de mediu pentru aceste 19 corpuri de ape subterane. Excepţii de la obiectivele de mediu –ape subterane Din totalul celor 142 corpuri de apa subterana din Romania. Analiza de disproportionalitate a fost raportata la pierderea de energie calculata in ipoteza realizarii unor amenajari de migratie a ihtiofaunei.10. Situatia corpurilor de apa subterana pentru care se aplica exceptii de la obiectivele de mediu se regaseste in Anexa 10.10.38% 86.4). 13. sunt azotatii si amoniu.3 si 10.

etc).determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă. . Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii.11. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. Fenomene de aridizare/deşertificare –in ceea ce priveste acest fenomen este necesara prezentarea zonelor expuse la secetă in Romania (zona de sud a tarii. acţiunilor.). turism.inundarea aşezărilor umane si a bunurilor.determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. .utilizarea potenţialului apelor.realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. acvacultură. care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă si Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. Seceta. . Schema directoare integreaza cele doua componente ale planificarii si managementului.determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. zona Dobrogei. eroziunea solului). extinderea şi intensitatea secetelor. parte din Podisul Central Moldovenesc. -zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă.evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. şi cuantificarea caracteristicilor acesteia : -frecvenţa. -indicatori de secetă. soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: .inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană. . agrement. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: . 201 . durata. . extragerea de materiale de construcţii. -caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. .identificarea acţiunilor. exces de umiditate. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă.diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii. respectiv Planul de management bazinal. ASPECTE CANTITATIVE SI SCHIMBARI CLIMATICE 11. măsurilor. . . tendinţelor de aridizare. navigaţie. .1 Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare in domeniul apelor.diminuarea efectelor secetelor. -variaţia în timp şi spaţiu a secetei. soluţiilor şi lucrărilor pentru: . secetă. etc. peisagistica.utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică si hidroelectrică.

faza de atenţie-avertizare. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate.având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. Toate acţiunile. De asemenea. faza de restricţii. realizate. In vederea stabilirii actiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii.-populaţia afectată de fenomenele de secetă. prevenirea. -ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. care au fost reactualizate. pe judeţe. administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. schimbarile climatice au devenit o realitate oficial recunoscuta. -ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. 202 . Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimbari ale tehnologiilor si ale organizarii politico-sociale. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile GIS. cu menţionarea debitelor utilizate si debitele minime necesare. măsurile. pe surse de producere a fenomenului: -nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări).2 Schimbari climatice Schimbarile rapide din mediul inconjurator sunt cauzate de cresterea populatiei globului. In cadrul Strategiei naţională privind reducerea efectelor secetei. completate şi aprobate în anul 2009 si conţin. In zilele noastre. la nivel de bazin hidrografic. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. 11. faunei. a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. Inundatii – Planul de amenajare are in vedere o prezentare sintetică. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. care va avea un impact important asupra mediului si activitatilor economico – sociale. -exces de apă datorită funcţionarii sistemelor de irigaţii. mediu şi lung sunt mentionate masuri care sa permita gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de secetă hidrologică. pe termen scurt. Cea mai importanta componenta a schimbarilor globale o reprezinta modificarea climei datorita efectului de sera. • toate folosinţele de apă. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi separat a celor care prezintă interes pentru asanare. cerintele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii vor fi integrate in Schemele Directoare. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor social-economice.

5°C si la Bucuresti 42.  Cresterea debitului maxim anual pe Dunare cu circa 1200 m3/s In ultimii 166 ani se remarca o tendinta de crestere a debitelor maxime pe Dunare la Bazias cu 1200 m3/s datorita. Acest debit suplimentar conduce la suprainaltari ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul romanesc al Dunarii ceea ce implica costuri suplimentare pentru a asigura acelasi grad de protectie impotriva viiturilor. datorita. Dupa aceasta tornada frecventa producerii acestora pe teritoriul Romaniei a crescut. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut. Sase inundatii catastrofale s-au produs pe teritoriul Romaniei in anul 2005 cu o probabilitate de producere intre 1% si 0. decembrie bazinele din spatiul hidrografic Banat.  Aparitia fenomenului de aridizare a climatului si cresterea frecventei de producere a unor valori extreme de temperatura si precipitatii: . 19 in secolul al XVII-lea.4°C. Vedea si Olt. pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea adaptarii la conditiile climatice viitoare. care reprezinta 60% din cantitatea anuala de precipitatii etc.08. Dimbovita si Litoral. Observatiile si masuratorile efectuate pe mapamond si pe teritoriul Romaniei asupra unor parametri climatici si efectelor climei asupra resurselor de apa indica anumite semnale care sustin ipoteza schimbarilor climatice. in principal. de cand exista masuratori meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la statia Giurgiu s-au inregistrat 43. septembrie bazinele Ialomita. in principal. cu cresterile cele mai mari de pana la 0. iulie bazinele Trotus si Siret inferior. mentionam urmatoarele:  In ultimii 100 de ani a fost pusa in evidenta tendinta globala de incalzire pe teritoriul Romaniei. . schimbarilor de ordin climatic si indiguirii in amonte a Dunarii si a afluentilor.5% / aprilie bazinele Timis si Bega. 28 in secolul al XIX-lea si 42 in secolul al XX-lea. demne de luat in considerare. schimbarilor climatice si reducerii capacitatii de transport a albiilor. a cetatenilor si bunurilor acestora. de exemplu ploaia de 120 mm cazuta in 40 de minute la Cuculeasa langa Buzau pe data de 22 iunie 1999 si ploaia de 285 mm cazuta in 30 de ore in Bucuresti in perioada 21-22 septembrie 2005. 203 .Ploi foarte intense cazute pe suprafete mici care produc efecte catastrofale. august bazinul Siret superior.  Cresterea nivelului Marii Negre cu 34 cm in perioada 1860-2004. iunie bazinele Arges.2002 s-a produs la Facaieni o tornada care a distrus 420 de locuinte si a retezat arborii din padurea din zona. in decursul timpului.  Cresterea frecventei producerii inundatiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate. 26 in secolul al XVIII-lea.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul Romaniei.Semnale ale schimbarilor climatice in Romania Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea. Dintre semnalele produse pe teritoriul Romaniei.4° C in zonele industriale. prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de apa.  Aparitia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din Romania In data de 12. viituri catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea.

In Districtul International al Dunarii in general. In Romania s-au finalizat urmatoarele activitati : . Obiectivul general al proiectului este de a avea o contributie pozitiva si de a face fata acestor provocari. CECILIA: Impactul schimbarilor climatice in Europa Centrala si de Est si evaluarea vulnerabilitatii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbarilor climatice si de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate in Europa Centrala si de Est.rauri si lacuri . obtinute de catre parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. In proiect a fost analizat si impactul schimbarilor climatice asupra marilor aglomerari urbane si industriale.realizarea simularilor hidrologice in bazinele hidrografice Mures si Arges pentru perioada de referinta 1950 – 2000 si respectiv pentru perioada de analiza de impact 2001 – 2050. utilizand diverse scenarii de evolutie climatica. hazardul si vulnerabilitatea de mediu continua.Actiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbarile climatice: 1. . in formatul specific modelului hidrologic de simulare. .care rezulta din diferite scenarii climatice viitoare. Romania si Bulgaria. CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: in zonele costiere atentia este indreptata spre efectele cresterii nivelului marii in timp ce in zonele montane inalte atrage atentia topirea ghetarilor care conduc la miscari ample ale masei de apa. Dezvoltarea cercetarii stiintifice pentru studiul vulnerabilitatii sistemelor de gospodarirea apelor la schimbarile climatice probabile. . 204 . care tin seama de schimbarile de ordin climatic. In continuare sunt prezentate cateva proiecte relevante. precum si in Romania. de calitatea apei si de management al resurselor de apa (in principal pe rauri de lungime medie si in zona costiera a Marii Negre). au fost dezvoltate o serie de proiecte stiintifice menite sa clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbarilor climatice asupra diferitelor componente de mediu.descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mures si Arges selectate in vederea analizei de impact a schimbarilor climatice.realizarea interfetelor software de preprocesare si preluare a datelor meteorologice de intrare. sociale si economice. atat a componentelor structurale cat si cele nestructurale si pentru adaptarea graficelor dispecer si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat si la noile cerinte de apa. Accentul a fost pus pe realizarea de aplicatii de modelare pe clima si studii de impact in sectoare cheie din regiune Proiectul contine studii de hidrologie. prin studierea in detaliu a trei tari din regiunea Europei Centrale si de Est: Ungaria. impactul pe termen lung al schimbarilor climatice globale.serii de date ale rezultatelor simularilor hidrologice . O activitate importanta a proiectului implica schimbul de cunostinte in domeniu si experienta dobandita din alte proiecte nationale pe tema practicilor de management.descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. CLAVIER: Schimbarile climatice si variabilitatea: impact asupra Europei Centrale si de Est Statele din Europa Centrala si de Est se confrunta cu o tripla provocare: tranzitia economica si politica in curs de desfasurare.

În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. Planificarea in domeniul gospodaririi apelor trebuie realizata la nivel de bazin hidrografic Resursele de apa se formeaza si se gospodaresc pe bazine hidrografice UE a legiferat in anul 2000 prin Directiva Cadru a Apei 2000/60. . elaborarea de scenarii si aplicarea de modele. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea si managementul apelor. sanatate. ICPDR a promovat o politica de protectie impotriva inundatiilor. Un alt proiect care se afla in curs de desfasurare in Romania este CCWaters – Schimbarile climatice si impactul acestora asupra alimentarii cu apa (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE) Rezultatele activitatilor de cercetare la nivel national si european privind impactul schimbarilor climatice pot fi utilizate in procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. 2. In vederea asigurarii unei consistente intre evaluarea schimbarilor climatice si planul de management. Din acest punct de verdere. Ca urmare a constientizarii riscului la inundatii intr-un bazin. chimice. precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi 205 . Romania detine o experienta importanta avand in vedere ca managementul apelor pe bazine hidrografice se face inca din anul 1956. resurse de apa.cuantificarea si reducerea incertitudinii in ceea ce priveste raspunsurile Sistemului Pamant la presiunile fizice. De asemenea. globale si regionale la scari diferite de timp de scurta si lunga durata. in corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. utilizarea terenurilor si calitatea aerului si ciclul carbon). oficializata prin adoptarea „Programului de Actiune privind Protectia Durabila impotriva inundatiilor in Bazinul Dunarii”. biologice si umane (incluzand resursele de apa.dezvoltarea unui sistem de predictie pentru schimbarile climatice prin modele de buna rezolutie. .ENSEMBLES: Proiect ce furnizeaza un ansamblu de predictii climatice si impactul lor Acest proiect implica folosirea de programe de schimbari climatice ce prelucreaza semnale dupa modelul Regional Climate Change condus de Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice. este necesar sa se coreleze aspectele de management calitativ (plan de management) si cantitativ (plan de amenajare). Proiectul are ca scop : . Sinergia intre planul de management bazinal si managementul riscului de inundatii intr-un sub-bazin este specificata in Programul de actiune. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor.maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu iesirile din sistemul de predictie printr-o gama de aplicatii privind: agricultura. In Romania. sunt necesare acordul adecvat la nivel decisional. securitate alimentara. asigurari si managementul riscurilor. energie.

6%. gradul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila este in prezent (iunie 2009). Dezvoltarea si regionalizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si epurare In Romania. Cu toate acestea. Tot acest flux de date ce vor fi obtinute prin implementarea proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei Nationale pentru Managementul Dezastrelor. dar nu face referire direct la schimbarile climatice. Totodata sunt necesare masuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de seceta si inundatii. .stabilirea pe fiecare bazin / spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.acestea trebuie sa fie coerente si globale (sa reuneasca toate sectoarele relevante). in urmatorul plan de management (2015). planificat pana in 2009. din punct de vedere al asigurarii populatiei cu servicii de apa. canalizare si epurare. instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor. vizeaza crearea unui Centru Regional pentru Situatii de Urgenta in vederea diminuarii efectelor negative ale inundatiilor.4% si respectiv 42.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare si statiile de epurare este de 51. care sa conduca la un management eficient/responsabil.trebuie sa furnizeze instrumente si masuri flexibile. ce va fi conectat pana in anul 2010 la sistemele tarilor vecine. Imbunatatirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice si hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor si dezvoltarea unor centre de prognoza hidrologica la nivelul bazinelor hidrografice. 3. In cadrul studiilor elaborate de INHGA in anul 2008 privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. Comisia Europeana in Carta Alba cu privire la schimbarile climatice. propune sa fie dezvoltata problema schimbarilor climatice in intregime. pana in anul 2018 localitatile cu mai mult de 2000 de locuitori sa fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apa. tinand cont si de implementarea Directivei de Inundatii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea si managementul riscului la inundatii). insa.Sistemul National Integrat Meteorologic a fost finalizat si este format din statii meteorologice si sinoptice amplasate în tara astfel încât asigura reprezentativitatea informatiilor meteorologice pe întreg teritoriul tarii. iar proiectul SIMIN . in special ale Ungariei. 65. Carta Verde a recunoscut ca o provocare pentru statele membre UE va fi sa ia in considerare problemele legate de schimbarile climatice in primul ciclu al PMB. Este inca un procent relativ redus. proiectele viitoare trebuie sa tina cont de schimbarile climatice: . 206 . Bulgariei si Serbiei. Astfel. in curs de implementare. Carta Verde “Adaptarea la schimbarile climatice in Europa – posibilitatile de actiune ale UE” (iunie 2007) a recunoscut ca DCA ofera un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apa. Romania si-a propus un program ambitios care prevede ca. De asemenea. proiectul WATMAN. sunt prezentate urmatoarele aspecte: .

principalii consumatori de apă. secete. etc. precum si adaptarea efectelor masurilor la schimbarile climatice. 5.efecte ce sunt accentuate de schimbarile de ordin climatic si de impactul activitatilor umane asupra resurselor de apa. fiind un proces continuu.. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a inceput in perioda iulie-decembrie 2007.inundatii. tipologiilor si sectiunilor de referinta precum si solutiile propuse.evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor din bazin. poluari accidentale. Cresterea colaborarii internationale in domeniul apelor in vederea realizarii de actiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor .sa se investigheze efectele schimbarilor climatice asupra diferitelor sectoare active si evaluarea cresterii (indirecte) impactului asupra starii apelor. Informarea si constientizarea publicului in ceea ce priveste efectele negative ale schimbarilor climatice asupra apelor si a altor activitati economico-sociale si implicarea factorilor interesati in stabilirea masurilor de reducere a efectelor negative ale apelor reprezinta una dintre preocuparile prioritare in acest moment in Romania. alaturi de alte state dunarene. in vederea diminuarii efectelor transfrontaliere. la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. Totodata.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. 2021): . pentru managementul apelor.proiectele de infrastructura sa fie integrate in procedurile EIA si SEA. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. . la nivel de bazine hidrografice. 207 . In continuare sunt rezumate problematicile care vor fi abordate abordate in urmatoarele cicluri ale PMB (2015. . 4. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa. . .sa se investigheze efectele/impactul schimbarilor climatice asupra eco-regiunilor. . aceste Directive europene deschid posibilitatea impartirii responsabilitatilor intre statele din acelasi bazin hidrografic. Directiva Cadru pentru apa a Uniunii Europene 2000/60 si a Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC ) vor asigura cadrul necesar pentru actiuni si masuri pentru protectia resurselor de apa si pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. Romania.sa se asigure ca sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbarilor climatice asupra starii ecologice si chimice a apei. se afla in proces de elaborare a Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii sub coordonarea Comisiei Internationale de Protectie a Fluviului Dunarea in vederea atingerii starii bune a apelor.

INFORMAREA. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. In acest sens informarea publicului este foarte importanta. ci la persoane organizate in diferite grupuri tinta care participa activ la realizarea documentelor Directivei Cadru Apa pe tot parcursul implementarii acesteia (Comitet de Bazin. riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. ca implicarea publicului la luarea deciziilor in procesul de planificare. Ordinul Ministrului 1012/2005 privind procedurile pentru accesul publicului la informatii in domeniul managementului apelor.107/1996 amendata prin legea nr.12. 208 .  Implicarea activa in toate aspectele implementarii Directivei. CONSULTAREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI 12. institutii publice. Hotararea de Guvern 1212/2000 privind organizarea si functionarea Comitetelor de Bazin. etc). Strategia se bazeaza pe calendarul si activitatile de implementare ale Directivei Cadru Apa si elaboreaza un cadru coerent cu legaturi la nivel national. organizat la nivelul fiecarei Directii de Apa.  Beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor. in general. Obiectivul principal al activitatii de participare si consultare a publicului este de a imbunatati procesul de luare a deciziilor. In Romania.  Consultarea in cadrul procesului de planificare. 310/2004 si legea nr. Participarea publicului este definita. 112/2006. Consultarea publicului constitue o forma mai sustinuta de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informatii. Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apa. asociatii profesionale. unitati economice.  Utilizatorii din bazinul hidrografic. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare. Principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local este reprezentata prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. cadrul legal privind procesul de participare si consultare a publicului in conformitate cu Art. asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apei si a fost creeat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:  Colectivitatile locale. ONG-uri. Comitetul de Bazin.1 Cadrul operational de informare si consultare a publicului Principalele prevederi referitoare la participarea si consultarea publicului sunt stipulate in articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participarii si consultarii publicului:  Accesul la informatia de baza. prin organizarea unor grupuri consultative. este asigurat prin: Legea Apei nr. Participarea activa a partilor interesate este o forma de implicare mult mai intensa si nu se refera la public. Activitatea privind participarea si consultarea publicului a avut la baza Instructiunile metodologice elaborate prin adaptarea Ghidului “Participarea Publicului” realizat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii. autoritati locale administrative.14 al Directivei Cadru Apa. strategie aprobata de ICPDR in iunie 2003.

asigurarea unui sistem de contributii pentru toti utilizatorii de apa. . fiecare Directie de Apa din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane”. proiectele Planurilor de Management. in conformitate cu cerintele DCA. In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:  Rapoartele 2004 privind caracterizarea bazinelor hidrografice.colaboreaza cu Directiile de Apa in implementarea strategiilor si politicilor nationale de management al apelor.propune revizuirea standardelor si normativelor de calitate a apelor si daca este necesar. precum si alte documente specifice.  Programele de masuri aferente diverselor sectoare de activitate. anticiparea situatiilor de criza cum ar fi inundatiile sau seceta. . . . revizuirea impactului activitatii umane si analiza economica a folosintelor de apa.aproba lista zonelor protejate si stabilesc masuri de reconstructie ecologica. detine un birou de relatii cu publicul care are ca atributii pregatirea interviurilor si a conferintelor de presa privind problemele de gestionare a resurselor de apa. 209 . . Pe website-urile Directiilor de Ape si ale Administratiei Nationale Apele Romane s-au prezentat calendarul si programul de lucru.  Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine / spatii hidrografice si rolul consultarii publicului.  Problemele importante de gospodarirea apelor identificate la nivel bazinal. cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestora. 12.recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare.  Planurile de management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. iar publicarea acestora s-a facut la 22 decembrie 2008.aproba incadrarea in clase de calitate a cursurilor de apa din bazinele/spatiile hidrografice. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planului de Management Elaborarea proiectelor Planurilor de Management ale celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a realizat in cursul anului 2008. dezvoltarea si sustinerea politicilor de management local. . intarirea. Implicarea activa a publicului are in vedere in special protectia mediului si a sanatatii umane.2. Atributiile Comitetelor de Bazin sunt: .avizeaza schemele directoare precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor.Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. . propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. De asemenea.asigura informarea publicului privind actiunile organizate.asigura accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale. cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. Raportul 2004.

s-au realizat campanii de informare si de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. în cursul anului 2007 la nivelul Directiilor de Apa. agenţilor economici si autorităţilor locale. etc. In lunile mai – iunie 2008 s-au organizat actiuni in cadrul Directiilor de Apa in care au fost prezentate cerintele Directivei Cadru Apa. astfel incat obiectivele de mediu sa fie atinse. în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întârirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”. metode si instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare si consultare a publicului si de luare a deciziilor. Aceste masuri raspund principalelor probleme din Bazinele/Spatiile Hidrografice ale Romaniei. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetatenilor. 210 . autoritatilor publice locale si judetene (Institutii ale Prefectului. Consilii Judetene). La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanti ai MM. institutiilor judetene (Directii pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. care cuprinde toate masurile ce trebuie luate in perioada 20102027. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor in bazinele hidrografice. De asemenea. care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului si a Administratiei Nationale „Apele Romane”. Reusita programelor de masuri este conditionata totodata si de aplicarea cu strictete a legislatiei nationale si europene in domeniu. Primarii. principalilor poluatori. Agentii de Mediu). INHGA. Au fost elaborate chestionare privind implicarea publicului in diferitele stadii ale elaborarii Planului de Management. Universitatilor. Sesiunile de dezbateri publice s-au incheiat prin comunicate de presa si articole aparute in presa locala. Astfel. Programul de masuri reprezinta un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Actorii locali implicati in aplicarea programele de masuri. tuturor factorilor importanti din domeniul apei si utilizatorilor de apa. Agentii de Sanatate Publica.N. a fost distribuit tuturor Direcţiilor de Apa din ţară in vederea diseminarii acestuia catre autorităţile locale. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. precum si modalitatile de finantare. agenţi economici. A. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.Administratia Nationala „Apele Romane” prin intermediul celor 11 Directii de Apa a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare a factorilor interesati privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. fixeaza cadrul de actiune in domeniul apei. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea decizilor privind gospodărirea apelor). ONG-urilor. Prin intermediul compartimentului de Relatii cu publicul din cadrul Directiilor de Apa s-au dat interviuri si s-au elaborat articole pentru mass-media locala. Cu aceasta ocazie s-au realizat pliante si brosuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apă. Programul de masuri se adreseaza atat autoritatilor locale si regionale. agentiilor din domeniul mediului. unde au fost prezentate si dezbatute problemele importante de gospodarire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Inspectorate Situatii de Urgenta. prin abordarea lor la nivel teritorial. „Apele Romane”. operatorilor de apa.

Reactiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri au fost luate în considerare la elaborarea Proiectului Planului de Management bazinal.1. prin care erau invitati sa faca comentarii cu privire la problemele si masurile analizate in aceste Planuri.). scrisori prin care se aducea la cunostinta acestora disponibilitatea proiectelor Planurilor de Management ale bazinelor /spatiilor hidrografice. au fost elaborate chestionare privind continutul Planului de Management al bazinelor/spatiilor hidrografice (Anexa 12. directionat pe grupuri tinta de factori interesati. In 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe website-urile Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale „Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. s-au organizat 22 intalniri cu principalii utilizatori si factori interesati (cate 2 la fiecare DA). activitatile industriale. implementarea unor masuri suplimentare acolo unde. nu sunt suficiente pentru a reduce sau elimina presiunile semnificative din principalele domenii de activitate.. In acest sens au fost elaborate chestionare pentru colectarea opiniilor si comentariilor principalilor factori interesati si s-au distribuit brosuri si pliante. Astfel. Instrumentele de aducere la cunostinta a publicului informatiile privind Planul de Management si de a colecta comentariile si propunerile acestuia au fost multiple. In cadrul 211 . in acord cu masurile propuse pentru reducerea poluarii provenite de la aglomerarile umane. Pe website-urile Directiilor de Apa s-a prezentat calendarul privind informarea si consultarea publicului avand in vedere Programele de Masuri. a impactului acestora si identificarea unor posibile masuri pentru fluviul Dunarea. consultarii si participarii active. Procesul de consultare privind Programul de Masuri la nivelul celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a derulat prin organizarea in cursul anului 2008 a 44 intalniri (cate 4 la fiecare DA). s-a adus la cunostinta factorilor interesati din domeniul apei. Aceste chestionare au fost postate pe website-urile Directiilor de Apa si distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanti. necesitatea punerii in aplicare a masurilor de baza in scopul reducerii nivelului de poluare al apelor si nu in ultimul rand. au fost trimise prin posta catre principalii factori interesati. In cursul acestor dezbateri. in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. acestea au fost disponibile pentru publicul interesat pana la data de 10 noiembrie 2009. La nivelul anului 2009. activitatile agricole si alterarile hidromorfologice. termen stipulat de Directiva Cadru Apa. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de masuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – masuri ce fac parte din Planul de Management. doar masurile de baza. In data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel national cu participarea Directiilor de Apa riverane fluviului Dunarea si a principalilor factori interesati privind implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. cand aceste programe de masuri trebuie sa devina operationale. pentru asigurarea informarii. Intalnirile s-au incheiat prin conferinte si articole de presa. De asemenea. cat si a utilizatorilor de apa. Categoriile de participanti invitati la aceste dezbateri de informare si consultare reflecta importanta si impactul semnificativ asupra problemelor de gospodarire a apelor din cadrul celor 11 bazine/spatii hidrografice.Acest program de lucru trebuie implementat pana la sfarsitul anului 2012.

Astfel. Comentariile si observatiile facute de principalii factori interesati. Pe baza observatiilor. dintr-un numar de 274 propuneri si observatii venite din partea stakeholderilor. a fost bine argumentata atat din punct de vedere tehnic cat si legislativ si este prezentata in anexele Planurilor de Management bazinale. a fost realizat un sistem electronic on-line. in cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin Planurile de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost avizate. comentariilor si propunerilor venite din partea principalilor factori interesati si publicului. cat si prin alte instrumente. au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice.dezbaterilor publice. fiecare participant a avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere. prin care toti vizitatorii website-urilor pe care se afla postate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice sa-si poata exprima opinia privind problematica acestora. precum si modul in care Directiile de Apa au luat sau nu in considerare propunerile facute. dintr-un numar de 1819 chestionare distribuite. 217 au fost luate in considerare. la nivelul fiecarei Directii de Apa. ducand la imbunatatirea Planurilor de Management Bazinale. In noiembrie 2009. sa contribuie cu propuneri de imbunatatire a Planului de Management. au fost prezentate in anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. Justificarea deciziei de includere sau nu a observatiilor primite. La nivel national. Pentru colectarea opiniilor referitoare la Planurile de Management. au fost completate si retransmise 574 chestionare. atat in timpul dezbaterilor. 212 .

in actualul Plan de Management este evident ca exista inca probleme si incertitudini. Pe plan national. RO14. Au fost inregistrate progrese importante. dar cu toate acestea. va aduce clarificari mai ales in privinta unor elemente de calitate biologice ramase inca neevaluate. confidenta in evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic a fost medie si scazuta. In cazul lacurilor naturale. aplicarea si testarea unor noi metode de analiza si de evaluare a starii apelor. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. Faza a doua a Exercitiului. urmand a continua efortul in asigurarea deatelor de monitoring pentru micropoluanti organici. urmate de o diferentiere detaliata a unor sub-tipuri. Desemenea. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor/subtipurilor respective. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara.13. De asemenea tipologia cursurilor de apa afectate calitativ de cauze naturale necesita investigatii aprofundate. AN Apele Romane participa inca din anul 2004 alaturi de celelalte tari europene la Exercitiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor nationale de clasificare necesare conformarii cu cerintele Directivei Cadru. In actualul ciclu de planificare. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. pentru tipurile ROLN07. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. evaluarea starii chimice a avut la baza in special analiza metalelor grele. ROLN08. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa in conformitate cu cerintele Directivei Cadru reprezinta o provocare majora. Datorita faptului ca metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exercitiului de intercalibrare europeana. hidromorfologice si fizico-chimice. planificat a se incheia in anul 2011. pentru care este necesara o diferentiere hidrologica detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. precum si utilizarea unui numar redus de elemente biologice (in special in definirea potentialului ecologic).PROBLEME SI INCERTITUDINI  Ape de suprafata O categorie tipologica speciala este reprezentata de cursurile de apa nepermanente.EQR. nefiind incluse in acest proces. RO13.lacurile naturale). De asemenea este necesara definirea valorilor de referinta pentru elementele biologice pentru care nu s-au putut elabora metode de evaluare in actualul ciclu de planificare. ROLN09 şi ROLN15 inexistenta unor seturi de date pe o perioada mai extinsa nu a permis stabilirea rapoartelor de calitate ecologica. de care trebuie tinut cont atunci cand se interpreteaza rezultatele evaluarii starii/potentialului ecologic si al starii chimice. deoarece pentru prima data a fost necesara aplicarea la nivel european si national a unor metode de analiza si evaluare conforme principiilor acestei Directive. RO15). 213 . au fost si sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring si introducerea. starea ecologica a fost evaluata avand in vedere o parte dintre elementele biologice (sau chiar un singur element biologic. De asemenea.

. avand in vedere o frecventa care sa asigure nivele de confidenta si precizie ridicate in evaluarea starii corpurilor de apa. Rezolvarea acestor situatii necesita alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring si pentru asigurarea elaborarii. Cu toate acestea.Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. . macrofite si fauna piscicola. .Imposibilitatea determinarii unor corelatii statistice intre elementele de calitate biologice. hidromorfologice si fizico-chimice) si toate mediile de investigare (apa. astfel. toate categoriile si tipurile de corpuri de apa in conformitate cu cerintele DCA prin continuarea si aprofundarea studiilor de cercetare. In cazul apelor costiere si tranzitorii. cele fizico-chimice suport si elementele hidromorfologice pot influenta in mod negativ evaluarea unor corpuri de apa. se poate evidentia ca realizarea urmatoarelor activitati vor conduce la cresterea confidentei in evaluare: . datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. . sedimente si biota). continuarii si finalizarii unor studii de cercetare specifice. . sistemul de clasificare trebuie sa asigure corelarea intre elementele de calitate biologice. de asemenea. in scopul asigurarii unui grad de confidenta ridicat si a asigurarii comparabilitatii limitelor dintre clasele de calitate. Astfel. Cresterea confidentei in evaluarea corpurilor de apa puternic modificate si a celor artificiale este deci corelata cu evaluarea ulterioara si a altor elemente de calitate. cele fizico-chimice si elementele hidromorfologice suport. .Utilizarea metodelor de analiza conforme cu cerintele Directivei Cadru si o mai buna cunoastere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice.Imbunatatirea sistemelor de asigurare si control a calitatii in laboratoarele analitice. analiza comunitatilor macrobentale si a celor fitoplanctonice permitand elaborarea unei metode de evaluare conforme cu Directiva Cadru Apa.Dezvoltarea sistemelor de clasificare avand in vedere toate elementele de calitate. avand in vedere asigurarea unor limite de detectie/cuantificare care sa permita conformarea cu valorile standardelor de calitate in domeniul mediului pentru imbunatatirea evaluarii starii chimice si ecologice a corpurilor de apa.Dezvoltarea si aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apa cu tipologia specifica. pentru elementele biologice este necesara dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos.Continuarea participarii la procesul de intercalibrare europeana si finalizarea acestuia. pentru care tot procesul de identificare si caracterizare a fost ingreunat avand in vedere 214 . o atentie deosebita trebuie acordata monitorizarii poluantilor specifici si substantelor prioritare (in special micropoluantilor organici). precum si reglementarea acestora. imbuntatirea si dezvoltarea acestora.Testarea sistemelor de clasificare. O categorie aparte de corpuri o reprezinta corpurile de apa nepermanente. confidenta in evaluarea starii ecologice a acestor tipuri este una medie.

cat si pentru comportarea poluantilor in timp (transport.Caracterizarea chimica a apelor subterane nu s-a realizat pentru toti poluantii prevazuti de Directiva privind apele subterane 2006/118/EC in special micropoluantii sintetici.Lipsa instrumentelor de modelare matematica. precum si neasigurarea zonelor de protectie la captarile de apa instituite conform normelor legale. care sa identifice masurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 215 . In abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secarii Raurilor din Romania (Bucuresti 1974 . Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au aratat necesitatea actualizarii acestuia. datorita disponibilitatii reduse a datelor. mai ales in contextul schimbarilor climatice actuale. avand in vedere schimbarile suferite in timp de aceste corpuri de apa. necesitatea realizarii unui ghid cu masuri de gospodarire a habitatelor si speciilor direct dependente de apa.specificitatea acestora.  Ape subterane In ceea ce priveste problemele intampinate in caracterizarea apelor subterane se consemneaza: . Referitor la incertitudini. retentie). cat si pentru cele propuse a se desfasura pe termen scurt si mediu. transformare. in primul rand. . numarul redus al analizelor fizico-chimice. . Fotogrametrie. in baza carora s-a evaluat riscul calitativ.Insuficienta cunoastere a emisiilor posibil poluatoare (in special emisiile din sursele difuze) pentru unele corpuri de apa subterane. acestea au fost generate de distributia neuniforma a punctelor de monitorizare a calitatii in cazul anumitor corpuri de apa subterana.Insuficienta cunoastere a evolutiei nivelurilor apelor subterane in cazul unor captari de apa neprevazute cu sistem de monitorizare. atat pentru calculul cantitatilor de poluanti care ajung in apa subterana. . In elaborarea planului de masuri pentru speciile si habitatele direct dependente de apa atat pentru masurile de baza cat si pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini si/sau probleme.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. atat pentru cele aflate in desfasurare. functie de caracteristicile stratului acoperitor. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat.  Zone protejate Principala problema identificata in ceea ce priveste problematica speciilor de pesti importanti din punct de vedere economic este coordonarea activitatii institutiilor interesate pentru managementul resurselor piscicole din raurile interioare si lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. Totodata sunt necesare informatii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a apelor cu specii de pesti migratori si specii de pesti importanti din punct de vedere economic. introducerea de specii alohtone etc).elaborat de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si de Institutul de Geodezie. Cartografie si Organizarea Teritoriului). .

conservare a speciilor si habitatelor naturale din siturile Natura 2000 si sa estimeze costurile aferente. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reglare a climei. costurile de capital aferente investitiilor nu sunt integrate in rezultatele financiare ale Directiilor de Ape. Avand in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa. calitatea apei etc. regional si local. date privind structura cheltuielilor. canalizare si epurare apartin operatorilor economici. biodiversitate. planuri. precum si realizarea si aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturala protejata.  Programul de masuri Masurile de baza necesare implementarii legislatiei europene pentru protectia apelor sunt prevazute intr-o serie de strategii.) furnizate de către corpurile de apa sau ecosistemele acvatice. In acelasi timp s-a constatat necesitatea elaborarii hartilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apa. Ghid Practic de utilizare”. inclusiv siturile din reteaua Natura 2000. pescuit comercial. programe si acte de reglementare la nivel national. politici. a fluxurilor hidrologice. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenta administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde exista specii si habitate direct dependente de apa. rezultatele financiare.  Analiza economica a utilizarii apei Datorita faptului ca infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. recreere. Realizarea masurilor presupune un anumit grad de incertitudine datorat urmatorilor factori: 216 . Estimarea costurilor de resursa propriuzise va fi realizata in cadrul implementarii Art 9 in anul 2010. ci numai costurile de operare si intretinere aferente lucrarilor odata finalizate. In prezent sunt aprobate de autoritatea competenta planurile de management si regulamentele doar pentru trei zone protejate. respective reducere economica/crestere economica foarte redusa pot influenta evaluarea cerintei de apa. Analiza de recuperare a costurilor activitatilor specifice de gospodarire a apelor a fost realizata exclusiv pentru costurile financiare. precum si existenta unei autoritati nationale responsabila cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. Estimarea costurilor de mediu va tine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economica a costurilor de resursa si mediu si beneficiile in contextul implementarii Directivei Cadru Apa. Estimarea cerintei de apa in cele 3 scenarii a avut la baza prognozele aferente anului 2008 – prognoze aferente unei cresteri economice. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. biomasă vegetală. Evaluarea economică a activitatilor/serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. nu au putut fi procurate datorita statutului acestor companii. Noile estimari privind evolutia indicatorilor macroeconomici in conditiile financiare actuale. apa potabilă.

operatorilor de servicii publice de apa. in acest moment nu este disponibila o strategie nationala care sa planifice tipul masurilor necesare pentru epurarea apelor uzate. astfel incat nu exista date economice – financiare pentru toate judetele. . Se precizeaza faptul sunt incertitudini si in ceea ce priveste estimarea costurilor de investitii.capacitatea institutionala si administrativa a autoritatilor nationale si regionale cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central. 81.gradul de coordonare la nivel national si regional a strategiilor si politicilor. unitatilor industriale si agricole in ceea ce priveste pregatirea proiectelor finantate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune si Structurale.e. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de sub-bazine. Pentru evaluarea efectelor in anul 2015 a masurilor de reducere a nutrientilor de la sursele punctuale si difuze la nivelul districtului international al Dunarii s-a aplicat modelul MONERIS. Analiza economico-financiara efectuata in vederea recuperarii costurilor in infrastructura aferenta alimentarii cu apa. In ceea ce priveste masurile de baza pentru aglomerarile umane. au fost luate in considerare si proiectele in promovare sau derulare finantate si din alte fonduri. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judetene si Ministerul Mediului. Pentru celelalte Master Planuri judetene aflate in diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat in considerare implementarea obligatorie a legislatiei pentru apa si apa uzata doar pentru acele aglomerari pentru care sa agreat oficial realizarea masurilor cu operatorii de servicii publice locale de apa sau administratiile publice locale. De asemenea. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.387 miliarde Euro). Evaluarea efectului masurilor de baza si suplimentare asupra starii corpurilor de apa s-a realizat pe baza aplicarii modelelor WAQ (pentru nutrienti) si QUAL2k (pentru substante organice). Exista desigur incertitudini referitoare la relatia cauzaefect intre poluarea cu nutrienti si starea ecologica a corpurilor de apa de suprafata de la Dunare si Marea Neagra. canalizare si epurare este realizata la nivelul Master Planurilor aprobate. Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. fiind necesare pe viitor realizarea de studii de cercetare si activitati de monitoring integrat (emisii si imisii).. regional si local a Programelor Operationale. care detine principala pondere din totalul cheltuielilor de investitii necesar implementarii programului de masuri (cca.disponibilitatea autoritatilor locale. acestea au fost stabilite pe baza a 22 de Master Planuri judetene aprobate si luate in analiza la momentul elaborarii planurilor de management bazinale. . etc. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale. Fondul European de Dezvoltare Regionala. Acestea au fost totusi estimate in cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate si pe baza instructiunilor metodologice elaborate de ANAR “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile” si “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate”. cat si imbunatatirea continua si calibrarea scenariilor aferente instrumentelor de modelare. 217 . iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate.76% din 20..) in perioada 20072013.

in conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. O alta problema o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protectia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat in aval de lucrarile hidrotehnice. Aceasta se datoreaza in principal evolutiei indicatorilor economici in conditiile financiare actuale. precum si existenta unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor masuri suplimentare pentru activitatile agricole 218 . Astfel. au fost intampinate dificultati in estimarea aportului surselor de poluare difuze. acesta fiind apreciat pe baza unui bilant general masic intre încarcari (emisii si imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. In ceea ce priveste substantele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. 64(1). In acest sens. O alta incertitudine determinata este legata de efectul masurilor asupra calitatii corpurilor de apa subterana. ci doar estimeaza avand in vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural. analiza si stabilirea acestor masuri a fost o provocare datorita dificultatii in estimarea fezabilitatii tehnice a acestora si evaluarea efectelor acestor masuri asupra biotei. avand in vedere procesul de instruire a acestora. Referitor la masurile pentru alterarile hidromorfologice (masurile de restaurare si masurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. retentie).Incertitudinele legate de rezultatele obtinute pot fi atribuite limitarilor modelelor matematice. in general fiind greu de estimat perioada necesara refacerii calitatii acestora. care pot influenta disponibilitatea financiara a unitatilor economice pe urmatorii 2-3 ani. cat si aplicarea masurilor prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala. avand in vedere aplicarea programelor de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. Din discutiile si negocierile avute cu utilizatorii de apa pentru stabilirea masurilor suplimentare a reiesit faptul ca exista un risc in ceea ce priveste realizarea masurilor suplimentare la termenele convenite. de asigurare a consultantei agricole si de control a aplicarii acestei masuri. In aplicarea masurilor pentru activitatile agricole pot aparea dificultati legate de numarul mare de fermieri (cultivarea pe suprafete mici). comportarea poluantilor in apa (transport. este necesara o mai buna colaborare intre autoritatile privind agricultura si dezvoltarea rurala si autoritatile de gospodarirea apelor. se propune ca in etapele urmatoare sa se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. transformare. In ceea ce priveste realizarea analizei cost-eficienta s-a constat lipsa studiilor in vederea evaluarii monetare a costurilor indirecte aferente masurilor suplimentare grupate la scara subbazinala. De asemenea. care nu integreaza in totalitate aspectele de poluare difuza a solului si subsolului. respectiv descresterea economica. se precizeaza ca propunerea. avand in vedere stabilirea masurilor suplimentare. precum si dificultati in corelarea aportului surselor de poluare cu incarcarile de substante poluante din apele de suprafata.

De asemenea. etc. imbunatatirea cunoasterii si aplicarii masurilor de atingere a obiectivelor de mediu) acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. 219 .) In ceea ce priveste analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.5.(aplicarea agriculturii ecologice. a codului bunelor practici agricole in zonele nevulnerabile. cat si problemele si incertitudinile aferente elementelor/activitatilor utilizate in procesul de aplicare al exceptiilor la nivelul corpurilor de apa. nu a fost disponibila evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferati la nivelul tuturor corpurilor de apa aferenti SH/BH.  Exceptii de la obiectivele de mediu Stabilirea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa reprezinta o problematica complexa. avand in vedere caracterul integrator al acestora. după modele conceptuale şi analitice integratoare. 4.). De asemenea in stabilirea la nivel de element de calitate care se excepteaza de la obiectivele de mediu au existat constrangeri generate de utilizarea in marea majoritate a cazurilor a „experientei expertului” (in special in situatiile de aplicare ale exceptiilor sub art. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor (inclusiv cresterea gradului de confidenta in evaluarea starii/potentialului corpurilor de apa.

Apele tranzitorii si costiere au fost diferentiate fiecare in cate 2 tipuri specifice. (1184 corpuri de apa nepermanente). Cele mai importante concluzii care rezulta in urma elaborarii Planului National de Management sunt urmatoarele:  Ape de suprafata Tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. completata cu date din literatura de specialitate. Aglomerarile umane cu peste 2000 l. iar pentru lacurile de acumulare s-a definit un numar de 14 tipuri cu sub-tipuri diferentiate in functie de timpul de retentie. Definirea conditiilor de referinta pentru rauri s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. 95 corpuri de apa artificiale. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru a Apei. cu sub-tipuri diferentiate in functie de geologie. Desi au fost intampinate anumite greutati. Sintetizarea. CONCLUZII Se poate aprecia ca pe parcursul procesului de realizare a primului Plan de Management. 2 corpuri de apa tranzitorii (unul lacustru si unul marin) si 4 corpuri de apa costiere. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apa. de fezabilitate. atunci cand vor exista o serie de studii de cercetare. consecinta a imposibilitatii identificarii unor sectiuni de referinta in prezent. 325 industriale. in general. si in domeniul apelor. fiind identificate un numar de 2605 aglomerari umane. constand in selectarea sectiunilor de referinta existente sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii. iar 2289 nu sunt dotate cu 220 . in stransa legatura cu cerintele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. in special. conducand la reducerea numarului de tipuri. urmand ca unele dintre problematici sa fie imbunatatite pentru urmatorul ciclu de planificare. dintre care 2100 aglomerari nu sunt dotate cu sisteme de colectare. in functie de caracteristicile tipologice. acestea au fost depasite. La nivel national numarul de tipuri de lacuri naturale este de 18. Astfel au fost definite la nivel national 20 tipuri de cursuri de apa. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativa. 164 corpuri de apa – lacuri de acumulare si 130 corpuri de apa . Conditiile de referinta pentru apele tranzitorii si costiere au fost definite prin utilizarea datelor istorice. tehnico-economice si studii pilot.e. dintre care 3004 corpuri de apa-rauri. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma (1764). a judecatei expertului. iar in unele cazuri cu abordarea intitulata „expert judgement” (judecata expertului). precum si mai multe date de monitoring conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa.14. 181 agricole si 5 din alte tipuri). Pentru lacurile naturale si de acumulare. s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata. a rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane.lacuri naturale. definirea conditiilor de referinta si a valorilor caracteristice s-a realizat pentru un element biologic de calitate (fitoplanctonul). respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara.

evaluarea starii ecologice s-a realizat cu un nivel de confidenta mediu. Dintre cele 608 corpuri de apa puternic modificate si artificiale. precum si atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica pentru zonele protejate.statii de epurare. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36.4 kg P/ha. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost urmatorul: pentru 346 (58%) 221 . Pentru evaluarea impactului si a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: poluarea cu substante organice. alterari hidromorfologice.5%) au atins potentialul ecologic maxim si bun. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata sunt: nedeteriorarea starii. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. iar 171 corpuri de apa naturale. s-au determinat emisii specifice de azot si fosfor de 5 kg N/ha si de 0. iar 68 nu ating acest obiectiv. 228 (37. Prin aplicarea sistemelor de clasificare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa la nivelul corpurilor de apa din cele 11 bazine/spatii hidrografice au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa. respectiv 6.87%).01%). 534 corpuri de apa ating starea chimica buna. dintre care 2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59.39%) corpuri de apa. iar pentru 1271 (45.61) corpuri de apa este scazut.13 %. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale.lacuri naturale nivelul de confidenta este mediu. Sursele difuze (in general aglomerarile umane si activitatile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafata. cat si sursele de poluare industriale si agricole semnificative evacueaza cantitati importante de materii organice. Pentru cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale. nivelul de confidenta in evaluarea potentialului ecologic a fost scazut. De asemenea.07%) au atins starea ecologica buna si foarte buna. nivelul de confidenta a fost scazut. In cazul a 21 corpuri de apa . Din punct de vedere al evaluarii starii chimice. cu exceptia corpurilor de apa costiera (puternic modificate) care s-a realizat cu confidenta medie. Din analiza efectuata rezulta ca un nr. din cele 2791 corpuri de apa naturale. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. iar pentru 98 este scazut. alterarile hidromorfologice (in special lucrarile hidrotehnice de barare transversala si cele in lungul albiei raului) afecteaza semnificativ starea ecologica a corpurilor de apa. 2179 (78. Aglomerarile umane. poluarea cu substante periculoase. Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa naturale s-a realizat cu un nivel de confidenta medie pentru 867 (31%) corpuri de apa naturale. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate luand in considerare scenariul de baza. Nivelul de confidenta in evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale rauri este mediu pentru 1451 (54. iar pentru 69 %. 2620 ating starea chimica buna (93. nu ating starea buna. atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. precum si de evaluarea impactului acestora.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015. nutrienti si metale grele in resursele de apa. poluarea cu nutrienti. Astfel.

Din cele 142 corpuri de apa subterana pentru care s-a facut evaluarea cantitativa si calitativa (chimica). Presiunile care actioneaza asupra acestor corpuri de apa sunt aceleasi ca si in cazul corpurilor de apa de suprafata. „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. iar pentru 4 corpuri de apa. evaluarea starii chimice s-a realizat cu un nivel de confidenta scazut. corpuri de apa puternic modificate (15 %) si corpuri de apa artificiale (3%). Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor. 60% au asigurate zone de protectie. iar pentru 42 %. iar pentru sursele de apa din subteran 85% din totalul captarilor (1617) au asigurate zone de protectie. zone pentru imbaiere. consecinta a alterarilor hidromorfologice semnificative. ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apa in: corpuri de apa naturale (82 %).6 % ating starea buna calitativa. cu suprafata totala de 567 Mm2. zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu 222 . reprezinta circa 20% din teritoriul national. unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. au parcurs testul de desemnare finala a corpurilor de apa puternic modificate. nivelul de confidenta a fost mediu. pentru acestea aplicandu-se exceptii. luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. 86. Totodata au fost desemnate la Marea Neagra 4 zone pentru cresterea si exploatarea molustelor.4%) nu ating starea buna din punct de vedere calitativ (chimic).  Zone protejate La nivel national au fost identificate si cartate urmatoarele categorii de zone protejate: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa subterane sunt: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important.  Ape subterane La nivel national au fost identificate si delimitate un numar de 142 de corpuri de apa subterane. iar 19 corpuri de apa subterana (13. Lungimea zonelor pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic este de 1795 km. tendintele au fost evacuate ca fiind crescatoare. 100 % corpuri de apa subterana ating starea buna cantitativa. zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati. Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 si s-a constatat ca pentru 15 corpuri de apa subterana.corpuri de apa. Corpurile de apa care nu au atins starea ecologica buna. La nivelul anului 2007 din totalul captarilor de apa din sursele de suprafata (269). Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. tendinta este descrescatoare.

mc iar in anul 2007 la 6. Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca activitatea de aparare impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor.  Analiza economica a utilizarii apei Dinamica cerintelor de apa inregistreaza un declin substantial . Analiza a scos in evidenta faptul ca . astfel restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . cheltuielile de operare si intretinere aferente acestei activitati fiind suportate prin cuantumul contributiilor aferente activitatilor specifice de asigurare a apei brute in sursa. în anul 2001 la 7. industrie. Totalul terenului aflat in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezinta cca.Administratia Nationala Apele Romane in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor si Sistemului National de Monitoring Integrat. s-a studiat nivelul actual al recuperarii costurilor (financiare) activitatilor specifice de gospodarire a apelor.05 mld.5 mld.mc în anul 1998. buget care nu acopera insa cheltuielile necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. referitor la costurile aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor acestea sunt recuperate la nivelul bugetului dimensionat . monitorizate si evaluate din punct de vedere al calitatii apei 15 zone de imbaiere (35 de sectoare) la Marea Neagra. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare 223 . 58 % din teritoriul national.5 mld. in anul 2005 la 7. Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. Activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. astfel ca la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata. agricultura. La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Aceste contributii nu tin cont de puterea financiara a utilizatorilor. irigatii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. Mc. ceea ce reprezintă o reducere de 3 ori faţă de anul 1990.nutrienti. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. siderurgie. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori.mc.88 mld. Pana in prezent au fost identificate.

61% pentru finantarea masurilor de asigurare a serviciilor de apa pentru populatie din aglomerarile umane (alimentare. mentionate in anexa VI A a DCA.1. canalizare – epurare).87% costuri pentru realizarea masurilor suplimentare.7. .70% pentru masurile destinate sectorului activitatilor agricole (zone vulnerabile.83. In masura in care vor fi continuate programele de alocare a fondurilor europene in perioada 2014-2019 se vor identifica si stabili concret sursele de finantare a programului de masuri pentru al doilea ciclu al planurilor de management bazinale. Cele mai mari costuri de investitii sunt necesare pentru realizarea masurilor aplicate: . cu o valoare planificata pentru aceasta perioada de 15. asistenta tehnica. Pentru perioada 2010 . Euro. Perioda in care se vor realiza cele mai mari investitii este primul ciclu al planului de management. Desi in perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienta benefica in ceea ce priveste elaborarea proiectelor pentru finantarea masurilor. Fondului European de Dezvoltare Regionala. prin: . din care din care 97. etc.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2. ferme zootehnice). respectiv raportul dintre costul masurii si efectul acesteia in planul elementelor biologice de calitate. protectia plantelor. in special. cat si masuri suplimentare. fonduri bugetare.Eforturi continue pentru intarirea capacitatii administrative cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central.13% pentru masurile aplicate activitatilor industriale. 224 . in perioada 2007-2013.7. 6 miliarde Euro) nu au fost identificate in prezent surse de finantare. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. . etc. regional si local. Se mentioneaza faptul ca din totalul cheltuielilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri. .745 miliarde Euro.0.2027 costurile totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare pentru implementarea programului de masuri la nivel national au fost estimate ca avand valoarea de 20. .387 miliarde. Programe de masuri La nivelor celor 11 bazine/spatii hidrografice a fost elaborat un program de masuri care cuprinde atat masuri de baza.34% pentru masurile alocate presiunile hidromorfologice. pasari si habitate. respectiv pana in anul 2015. Masurile de baza au fost stabilite avand in vedere. este deosebit de importanta concentrarea eforturilor pentru realizarea masurilor aferente acestui sector. pentru 29% (cca. Masurile suplimentare pentru reducerea poluantilor si masurile pentru alterarile hidromorfologice au fost prioritizate in baza criteriului cost eficienta. sunt necesare eforturi viitoare pentru imbunatatirea eficientei administrative si asigurarea unei absorbtii bune a Fondurilor de Coeziune si Structurale. cerintele Directivelor europene in domeniul mediului. Avand in vedere ponderea semnificativa a investitiilor din domeniul serviciilor de apa.21% pentru alte masuri din domeniile piscicultura. in scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apa. Acest efort financiar se va reflecta la nivel national printr-o contributie medie de 948 Euro/locuitor pana in anul 2027. precum si alte prevederi europene si nationale.

urmate de exceptii de tipul 4. .95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii).beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de masuri.7.Dezvoltarea de proiecte consistente si de inalta calitate care sa raspunda prioritatilor. Analiza Cost Beneficiu. S-a constatat ca predominanta a revenit corpurilor de apa cu exceptii de prelungire a termenelor sub art. Din analiza efectuata a rezultat faptul ca din 3399 corpuri de apa. analize de cost-beneficiu si proceduri complexe. S-au avut in vedere nu doar costurile şi beneficiile masurilor in directa corelatie cu mediul.. .4.4 pentru toate masurile suplimentare identificate la scara subbazinala. Masurile de baza si suplimentare stabilite in acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate in anul 2012.Aplicarea noii legislatii privind achizitiile publice in mod corect si eficient. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale.Pregatirea atenta a proiectelor majore care necesita decizii importante. 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere) si 331 corpuri puternic modificate si artificiale (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015.Asigurarea continua a sprijinului pentru potentialii beneficiari in pregatirea si implementarea proiectelor. In cadrul analizei cost .. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri.  Exceptii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. continuarea si dezvoltarea activitatilor de monitoring integrat al calitatii apelor vor contribui la clarificarea aportului si impactului surselor de poluare asupra starii corpurilor de apa. 4. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate „obiectivele de mediu” sa fie atinse in cadrul actualului plan de management bazinal. respectiv 1228 corpuri de apa ( 98. 225 . precum si pe baza dezvoltarii de noi instrumente tehnice pentru modelarea substantelor organice si substantelor periculoase. avand in vedere identificarea stadiului operational al acestora. .24%). are ca rezultat aplicarea exceptiilor in conformitate cu Art.5 % din numarul total de corpuri la nivel national. De asemenea. reprezentand 36. studii extinse. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) ce se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0.Punerea in opera a unui management financiar si a unui sistem de control eficiente pentru intreaga paleta de institutii implicate in implementarea fondurilor europene. aplicata masurilor suplimentare. care necesita instruirea intensiva a beneficiarilor.81%) si exceptii de tipul 4. .Intarirea rolului de coordonare la nivel national si regional. (obiective de mediu mai putin severe) ce se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa – rauri. imbunatatirea evaluarii efectelor masurilor asupra starii corpurilor de apa. din perspectiva beneficiului adus mediului.4.5. 96 corpuri de apa – lacuri. .

aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatorul plan de managament. Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare.4) pana in 2027 pentru atingerea starii chimice bune. acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. 226 . Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor. 4.La nivelul apelor subterane au fost identificate 19 corpuri de apa subterana carora li s-au aplicat exceptii privind prelungirea termenelor (art.

Delta Dunarii.Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. Bucureşti.Planul de Management al Fluviului Dunarea. 9. 84/156/EEC. Raportul 2004 . Directiva 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei. xxx. Bucureşti. 8. (2008). xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies.WFD Roof Report). European Commission. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis . Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. 11. (2000). International Commission for the Protection of the Danube River. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. 12. 5. 84/491/EEC. Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy.Bibliografie 1. xxx. *** (2007). xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. European Commission. Cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. . *** (2004). 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council. Raportul 2004 . 3. European Commission. 10. xxx. European Commission. 227 6. Administraţia Naţională “Apele Române”. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. Spatiului Hidrografic Dobrogea si apelor costiere. *** (2008). Administraţia Naţională “Apele Române”. 2. 7. 4. 13. Administraţia Naţională “Apele Române”. European Commission. International Commission for the Protection of the Danube River. xxx. *** (2005). Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC. Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. *** (2005). Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. 83/513/EEC.

21. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. 22. xxx. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on public participation in relation to the Water FrameworkDirective. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. 27. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Transitional and coastal waters – Typology. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. European Commission. Economics and Environment . Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive. 23. European Commission. xxx. xxx.14. The implementation Economics and the environment The implementation challange of the Water Framework Directive . Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. xxx. xxx. . Commission. European Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework (2000/60/EC) – Guidance on Reference conditions inland waters. 228 24. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on Planning process. The implementation challenge of the Water Framework Directive. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. xxx. European Commission. European Commission. European Commission. 16. 26. xxx. 19. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. 17. European Commission. xxx. xxx. Directive European 15. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Economics and the environment. 18. 25. 20. European Commission. European Commission. reference conditions and classification.

Project PPA05/RM/7/4 “Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies. Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 2004. 38. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008. ***Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP).“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River. . în vederea atingerii obiectivelor 229 40. Appendix B . 19th June 2007. *** 2010 Reporting sheets . 29.WFD82. flood protection works.Final endorsed by Water Directors. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive. 2007. 2007. *** WFD and Hydromorphological Pressures. 39. 32. ***Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A Pressures and Impact Sheets. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. Volume 1. 34. 35. 36. 31. 2007. 37. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . Technical Report – Case Studies. 33. November 2006. in order to reach the environmental objectives required by the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC.28. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD . Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. 30.Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. 44. ***Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . 41. Project WFD29 EA & SNIFFER. *** ICPDR. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD.Project WFD76SNIFER.Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. SNIFFER. PM Project No: 300098. Delft. 2008. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. through cost-efficiency analysis. ***Proiect PHARE „Development of Ialomita-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid /121477/D /SV/RO. 43. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. 42.2.

D. Anuarul hidrologic al Dunarii – 2005. 52. 49. 230 .de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane”.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4 . *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti. 46. ape tranzitorii. 51. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. 48.D. 53.1. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale. Dunare.. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. Delta Dunarii si zona costiera a Marii Negre si bazinele reprezentative si experimentale. 50. chimice şi hidromorfologice”-2008. 45. ***Proiect PHARE . Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" – Constanţa. ***Proiect PHARE . chimice şi hidromorfologice”. ***Institutul de Sanatate Publica Bucuresti. Contract M. Cercetarea proceselor hidrologice.Decembrie 2007.M. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice.B.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. 2007. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor – Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice.“Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. Studiul 1. Delft. hidrochimice si morfodinamice pe rauri. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanţa. 47.“Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru ”-2008. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures. lacuri. Bucuresti 2008.

G. Radu E. Radu E. Munteanu M.M. Mihailescu S. Platagea Gh. vol.. Tehnica Silvica. Cazacu C. Hidrologie şi gospodărirea apelor.54.....7. 69. Vadineanu A. March 7. 62. Arh. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC.. 55. T. 57. Radu E. „Hidrotehnica”..N. Cristofor S.vol. Synthesis of 34 Case Studies in Europe.. Ed. Ţenu A.H.. Serban.M. 6/1958 . Managementul apelor. Munteanu M. Editura Tipored. Postoloache C. – Decembrie 2008. 59. 63. Studiul 2.S.D. Radu C.Greg Pelletier. Drăguşin Doina. Pauca-Comanescu M.Studii ecohidrologice. nr. Venohr M. Anuarul Statistic al Romaniei. Risnoveanu G.. Macaleţ Rodica. Hua Tao. Tomescu G. p. Hidrogeologia. Radu C..D.şi colab. Ignat G.. Editura didactica si Pedagogica. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Bogza St.SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB). Macaleţ R.D. Galie A. 2008. 1/1958.A.. Popescu A. Ţenu A.. . Codul Bunelor Practici Agricole.. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. Macalet R. 56. Studiu de cercetare. Rev. Rev. BucureştiDonita N. 60. Editura Springer. 2006. Radu Cătălina. 2004.Corpurile de ape subterane la risc din România.. C. Meteorologie. Ţenu A. Vadineanu R. Contract M.Tema C2. 66. Version 2. Stancioiu P. Tudoran Ghe. 1974.. 58. Predoiu Ghe... 231 .. Drăguşin D. Bucureşti. Ed. nr.. 7420.74 – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al Luncii Dunarii. Munteanu M... Lazar G. Bucureşti Bretotean M.. . Bucuresti.. 64.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences .Cod CPSA 7420. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevazute pe Directiva Cadru a Apei. Drăguşin D.. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor.D. Kampa E. 10. Tomescu G. *** Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. Behrendt H. 2005. Hansen W. Contract M.. Masuri de gospodarire”. 2008. 65. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. I. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). 33-39.. T. (2006). Heavily Modified Water bodies. P.. *** Institutul National de Statistica.MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems. Bucuresti.. p. Liteanu E.. Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR. 70. Steve Chapra. Universitatii “Transilvani” din Brasov. Bretotean M. 2006. 61. Bretotean M. subalpine si forestiere din Romania.9-15. Biris I – Habitatele din Romania. Principii si reglementari europene. Constructii hidrotehnice. Simulating River and Stream Water Quality.. Priscu R. Adamescu M. Probleme de geografie.MONERIS model .vol II.1.3842/2007. Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării. 67. 68.. 50..04. T.73.

81. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 73.rauri si lacuri. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. Instructiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata . 72. 85. consultarea si participarea publicului. Instructiuni metodologice privind modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor. ***Administratori/custozi. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apa-rauri. 82. zootehnie. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 74. 75. agricultura. 76. Instructiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apa artificiale si puternic modificate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 87. 2008. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apa-rauri. 78. 2007. 80. ***Administratia Nationala „Apele Romane” Instructiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din Romania. 2006. Instructiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme si difuze de poluare si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata. 232 . 86. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Planuri de management ale ariilor naturale protejate.71. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 79. Instructiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate si a incarcarii cu poluanti a acestora. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 88. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 83. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. piscivultura. Instructiuni metodologice privind informarea.Registrele zonelor protejate. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.Sinteza Calitatii Apelor . industrie. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . 2007. irigatii).anii 2005. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei locuitorilor si a locuitorilor racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa. 77. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 84. ***Administratia Nationala „Apele Romane” – Anuarul de gospodarirea apelor. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei cerintelor de apa (aglomerari.

***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 92. 98.org 233 . ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerarile umane.ramsar. 102. Instructiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apa modificate antropic pe baza testelor de desemnare 90. 91. 93. www. 96. 97. Instructiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. 95. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice privind analiza cost eficienta pentru programul de masuri. 94. a costurilor disproportionate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru masurile suplimentare. Instructiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. 99. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile industriale. 100. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.89. Instructiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiunilor metodologice privind stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru in domeniul Apei (2000/60/EC). in special pentru protectia resurselor de apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 101. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/ variabilelor economice privind identificarea exceptiilor de la obiectivele de mediu. 104. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii laterale a cursurilor de apa. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa.

mmediu.ac.eu/environment/life/index. http://ec. http://efi-plus. http://www.ro/proiecte_europene/axa4.europa.boku.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 234 .htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii) 106.at/software/index.105.htm (Proiecte prin Programul Operational Sectorial de Mediu – Axa 4 Protectia Naturii) 107.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful