PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT AFERENT PORŢIUNII NAŢIONALE A BAZINULUI HIDROGRAFIC INTERNAŢIONAL AL FLUVIULUI DUNĂREA

SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

22 decembrie 2009

PLANUL NATIONAL DE MANAGEMENT
SINTEZA PLANURILOR DE MANAGEMENT LA NIVEL DE BAZINE/SPATII HIDROGRAFICE

COORDONATORI: Ministerul Mediului: Directia Generala pentru Managementul Apelor Director General: Gheorghe CONSTANTIN Administratia Nationala “Apele Romane”: Director General: Neculai OLARU Director General Adjunct: Ovidiu GABOR

COLECTIV DE ELABORARE: Departamentul Planuri de Management Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor - Sectia de Hidrogeologie

COLABORATORI INTERNI: Administratia Nationala “Apele Romane” Departamentul Managementul Resurselor de Apa Departamentul Economico-Financiar Departamentul Managementul Lucrarilor Hidrotehnice Departamentul de Dezvoltare, Investitii si Achizitii Biroul Comunicatii si Tehnologia Informatiei Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

MULTUMIM TUTUROR COLABORATORILOR INTERNI SI EXTERNI PENTRU SUPORTUL ACORDAT IN VEDEREA ELABORARII PLANULUI DE MANAGEMENT

IN MEMORIAM MENTORILOR CARE AU PUS BAZELE DEZVOLTARII PLANURILOR DE MANAGEMENT IN ROMANIA Dr. ing. Petru SERBAN Dr. ing. Aurora VASIU

CONTINUT
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Introducere Prezentarea generala a bazinulor/spatiilor hidrografice Caracterizarea apelor de suprafata 3.1. 3.2. Categorii de apa de suprafata Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta 3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri 3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale 3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare 3.2.4. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele tranzitorii 3.2.5. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine 3.3. 3.4. Delimitarea corpurilor de apa Presiunile semnificative 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative 3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare al terenului 3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative 3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice 3.5. Capitolul 4 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Capitolul 5 Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de suprafata sau cu ecosistemele terestre Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Identificarea si cartarea zonelor protejate 5.1. 5.2. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic 1 Caracterizarea apelor subterane

5.3. 5.4. 5.5. Capitolul 6 6.1.

Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Retelele si programele de monitorizare 6.1.1. Ape de suprafata 6.1.2. Ape subterane 6.1.3. Zone protejate

Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

6.2.

Caracterizarea starii apelor si evaluarea nivelului de confidenta 6.2.1. Ape de suprafata 6.2.2. Ape subterane 6.2.3. Zone protejate

6.3. Capitolul 7 7.1. 7.2. 7.3. Capitolul 8 8.1.

Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Ape de suprafata Ape subterane Zone protejate Analiza economica asupra utilizarii apei 8.1.1. Caracterizare generala 8.1.2. Activitati specifice de gospodarire a apelor 8.1.3. Situatia prelevarilor de apa 8.1.4. Servicii publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate

Obiectivele de mediu

Analiza economica

8.2. 8.3. Capitolul 9

Tendinte in evolutia cerintelor de apa Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.

Programe de masuri 9.1. 9.2. Masuri pentru implementarea legislatiei europene Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare 9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman 2

1.2.1. Capitolul 13 Capitolul 14 Aspecte cantitative Schimbari climatice Cadrul operational de informare si consultare a publicului Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor Hidrografice Probleme si incertitudini Concluzii Bibliografie Anexe Informarea.2 Analiza de disproportionalitate 10. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. 11.8. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Capitolul 11 Aspecte cantitative si schimbari climatice 11.1. 9. 9.9. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10.1. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu 9. 12. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu.2.10. 9.1.6. Masuri pentru reducerea poluarii in apele marine Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu 10.2.1 Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu 10. Analiza cost beneficiu 10. Capitolul 12 12.5.1. 9.2.7. consultarea si participarea publicului 3 .4. 9.2.2.9.

Tabel 3. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape tranzitorii Elemente. Tabel 3.8. Tabel 3.LISTA TABELE Tabel 2. Tabel 3. Tabel 3.1. Tabel 4. Tabel 8. Tabel 3. Tabel 6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational . parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational . Tabel 3. Tabel 3.5. Tabel 3.3.8.11. colectate si epurate Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Emisii de azot si fosfor din surse difuze Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala Zone contaminate cu risc potential ridicat Corpurile de ape subterane in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata Exploatari semnificative de ape subterane Elemente.2. Tabel 6. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape costiere Elemente. Tabel 6. Tabel 6.12. Tabel 3.14. Tabel 8.2.5.10.17. Tabel 6.4. canalizare si epurare ape uzate Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife Tarifele serviciilor de alimentare cu apa si canalizare Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 4 .1. Tabel 6. Bazinele/spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se elaboreaza Planurile de management Tipologia cursurilor de apa la nivel national Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Tipologia lacurilor naturale Lacuri naturale care participa la intercalibrare Tipologia lacurilor de acumulare Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare Tipologia apelor tranzitorii si costiere Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Situatia aglomerarilor umane.7.7.2.9. precum si a incarcarilor organice totale.6.1. Tabel 6.4. Tabel 4. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Situatia starii corpurilor de apa subterana Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Familii de masuri de renaturare Corpurile de apa naturale.3.1. Tabel 6.1.16.18. Tabel 8.lacuri Elemente.13.9.2. Tabel 3.15.rauri Elemente.1. Tabel 3. Tabel 9.2.4.6. Tabel 3.3. puternic modificate si articiale Indicatori socio-economici generali Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. statiilor de epurare. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 9. Tabel 8. Tabel 3. Tabel 3. Tabel 6.

3.4. Tabel 9. Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducere a efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC 5 .Tabel 9.

1. Figura 6.2.1.12.8. Figura 6.3.e) si gradul de racordare la sistemele de colectare Aglomerari umane (>2000 l. Figura 3.3.5.11. Figura 6.6.5. Figura 6. Figura 6. Figura 6.4. Figura 5. Figura 4. Figura 8. Figura 6.16.6. Figura 3. Figura 6. Figura 5. Figura 6. Figura 2.12. Figura 3. Figura 6.3 Figura 3.2.e) si tipul de statii de epurare Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor Lucrari hidrotehnice Prelevari / restitutii de apa semnificative Corpurile de apa subterana Situatia instituirii zonelor de protectie sanitara pentru captari de apa subterana Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important Zone vulnerabile la nitrati Zone pentru imbaiere Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata Reteaua de monitorizare a apelor subterane Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata Starea chimica a corpurilor de apa de suprafata Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa (rauri) Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) Starea chimica a corpurilor de apa subterana Starea cantitativa a corpurilor de apa subterana Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificarea corpurilor de apa de suprafata Situatia corpurilor de apa de suprafata Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate 6 .1. Figura 3. Figura 2.2. apelor tranzitorii si costiere Tipologia lacurilor Corpurile de apa de suprafata Aglomerari umane (>2000 l. Figura 5. Figura 6.11.2.1.1.13. Figura 6. Districtul Hidrografic al Dunarii Structura organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru in domeniul Apei in Romania Bazinele/Spatiile hidrografice pe care se realizeaza Planurile de Management Principalele unitati de relief Utilizarea terenului Categorii de ape Ecoregiuni Tipologia cursurilor de apa. Figura 3. Figura 6. Figura 3.10. Figura 2.3.1.7.4.14. Figura 3.1. Figura 3. Figura 5. Figura 1. Figura 6.10.15. Figura 6. Figura 4.9.2.17. Figura 6. Figura 6.2. Figura 5.8. Figura 3.7.4.18.LISTA FIGURI Figura 1. Figura 3. Figura 3.9. Figura 6.5. Figura 4.3.

efluentii de la aglomerari umane din Romania Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la activitatile industriale din Romania Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun .1. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/EEC Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative . Figura 8. industrie si unitati agrozootehnice Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica Cuantumul contributiilor resursei de suprafata. Figura 9.Figura 8.9.3 Figura 9.6.11.4 Figura 9. Figura 8.2 Figura 10. Figura 8.8.2.1.2. Figura 9. Figura 10.8.9. Figura 8.3 Figura 10.4 . Figura 9. Figura 9. Figura 9. Figura 8.7.6.13.4. Figura 9. Figura 8. Figura 10. Figura 9. Figura 8.12. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse subterane Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala.7.10. Figura 9.3.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB Masuri privind reducerea presiunilor datorate alterarilor hidromorfologice din Romania Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 Exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterana 7 . subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) Structura principalelor cheltuieli Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania.5.5 Figura 9. Figura 9. Dunare. Figura 9.

6.1.3.A.1.1. Anexa 9.E. Anexa 9.9. Anexa 6.6. Anexa 6.1. Anexa 6. Anexa 9.1.C.3.1. Anexa 6.1.. Anexa 6. Anexa 9.A.2.1.1. Anexa 6. Anexa 9. Anexa 6. Anexa 10.1.1.1.C.2. Anexa 9.1. Anexa 6.1.1. din activitatile industriale si activitatile agricole Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania Tipuri de masuri si costurile estimate pentru implementarea masurilor suplimentare in domeniul hidromorfologiei aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Masuri suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor direct dependente de apa Masuri suplimentare si costuri estimate pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificative in vederea imbunatatirii starii apelor din bazinele/spatile hidrografice din Romania Informatii privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare Corpurile de apa de suprafata pentru care se aplica exceptii 8 Anexa 6.. Anexa 9. Situatia transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivelor Europene din domeniul mediului apei si a altor Directive Europene asociate Cerinte ale Directivelor Europene in domeniul calitatii apelor si autoritati responsabile pentru implementare Tipul masurilor de baza si costurile estimate pentru implementarea masurilor de baza in vederea asigurarii infrastructurii de apa si apa uzata pentru aglomerarile umane la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice din Romania Tipul masurilor si costurile masurilor estimate pentru implementarea cerintelor Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE si Directiva Pasari 79/409/CEE Cuantificarea la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice a reducerii efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerarile umane.1. Anexa 6.1.1. Anexa 8.4.2. Anexa 6. Anexa 5.A.C.8. Anexa 6. Anexa 10.4.3 Anexa 6.1.1. Anexa 9.7.4. Anexa 6. Anexa 6. Anexa 6. Anexa 6.LISTA ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Anexa 4.5 A.5 Anexa 7. Anexa 6.F.D. Anexa 6.1.1.1.3.2.3.1.1.3.D.1. Anexa 9. Tendinte.1.A. Anexa 7.B.1.5.B.2.7 Sensibilitatea la presiuni a indicilor biotici) Evaluarea starii cantitative si calitative a corpurilor de apa subterana si gradul de confidenta Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate la Dunare Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata Valorile prag si valorile fondului natural pentru corpurile de apa subterana Evaluarea cerintei de apa.4.C.2.1. 6.B. Anexa 6.B. Anexa 6. Anexa 9.10.4.1.1.1. Anexa 6. . Lista autoritatilor competente Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea Planului de Management Corpurile apa subterana in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă si ecosistemele terestre Situatia privind capturile speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa (Anexa 6.1.1.5. Anexa 6.D.2.

1.Anexa 10. Anexa 10.3.4 Anexa 12. Corpurile de apa subterane pentru care se aplica exceptii Justificarea exceptiilor aplicate corpurilor de apa subterane Rezultatele obtinute in urma colectarii chestionarelor in procesul de consultare a publicului privind elaborarea Planurilor de Management. 9 .

Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate ANAR – Adminstratia Nationala “Apele Romane” ANIF .Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System AISE . Detergents and Maintenance Products) ANAP . b.h. Detergenti si Produse de curatenie in Europa (International Association for Soaps.Centru International de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (Principal International Alarm Centres) CLC .Standarde de calitate pentru mediu (Environment Quality Standards) EU.Concentraţii maxim admise CMI .Corp de apa artificial CBPA – Codul de bune practici agricole CE.Directii pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală DN .Abrevieri ACE – Analiza cost-eficienta ACB – Analiza cost-beneficiu AEWS .Uniunea Europeana (European Union) EUROSTAT – Portal online pentru Statistica Europeana FEADR – Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala HG . EEC .Administratia Naţionala a Îmbunătăţirilor Funciare ADP – Administraţia Domeniului Public ANPA – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura ANRSC ..Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunale ANPM .Cost mediu incremental CPD – Cost prim dinamic DCA .Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns (Driver-Pressure-State-ImpactResponse) DRP .Agentia pentru Protectia Mediului ARPM .Agentia Nationala pentru Protectia Mediului APM .Asociatia Internationala pentru Sapunuri.Raport de calitate ecologica (Ecological Quality Ratio) EQS . . EC .Corine Land Cover CMA .Consum Biochimic de Oxigen in 5 zile la 20°C CCO .Comunitatea Economică Europeană CBO5 .Drum National DPSIR .Consum Chimic de Oxigen CIPA-ROM (PIAC) . UE .Evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment) EPER – Registrul European al Poluantilor Emisi (European Pollutant Release Register) E-PRTR – Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (European Pollutant Release and Transfer Register) EQR .Consiliul European (European Council) CEE.Codul pentru bune conditii agricole si de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions) GNM .Garda Nationala de Mediu 10 .Hotarare de Guvern GAEC .Bazin Hidrografic CAPM .Proiectul Regional al Dunarii (Danube Regional Project) ECOSTAT.Stare ecologica (Ecological Status) EFI – Index European pentru Fauna Piscicola (European Fish Index) EIA .Directiva Cadru in domeniul Apei DA – Directii de Apa DADR .Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques) B.Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT .Corp de apa puternic modificat CAA .H.

Sistemul Dunarii Inferioare (Lower Danube River System) MM – Ministerul Mediului MAPDR – Ministerul Agriculturii.Directiva Apelor Subterane 2006/118/EC (Groundwater directive) ICPDR – Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (International Commission for the Protection of the Danube River) ICIM – Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului ICPA – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie.Modelarea Emisiilor de Nutrienti in Sistemele de Rau (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) MTS – Materii totale in suspensie MS – Ministerul Sanatatii MZB .Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii PJGD .Normative tehnice de aplicare a legislatiei O.N.Ape Subterane (Groundwater) GWD .Valorea fondului natural (natural background level ) NTPA.Program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda (Programme for Social Transformation of the Netherlands Ministry of Foreign Affairs) MONERIS .Ordin al Guvernului O.Plan de Management Bazinal PNDR – Planul National de Dezvoltare Rurala PNGD .G. – locuitor(i) echivalent(i) loc.Nivel Normal de Retentie NBL .G.Macrozoobentos NNR . .Planul de Management al Bazinului Hidrografic PMDHD .Planul National de Gestionare a Deseurilor 11 . STAS .GIS – Sistemul Informational Geografic (Geographic Information System) GW .G.U.Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice PABH .Organizatii Non-Guvernamentale OSPA .Produs Intern Brut (Gross National Product) PMBH .Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic PEB – Potential ecologic bun PIN-MATRA. .e.Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor PHARE . – Ordonanta de Urgenta a Guvernului O.Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare LM-GIG – Grupul geografic de intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene (Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group) l.Bucuresti INCDDD – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunarii” INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor IRCM – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”.Programul International pentru Managementul Naturii pentru Europa Centrala si de Est PIB.Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy) PMB . Agrochimie si Protectia Mediului . – locuitor(i) LDRS . . Padurilor si Dezvoltarii Rurale MAI – Ministerul Administratiei si Internelor mil. GNP . IPPC – Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (Integrated Prevention and Pollution Control) IRCM – Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” IS .Index saprob ISPA .milion(e) MAB – Programul Omul si Biosfera (Man and the Biosphere Programme) MATRA .

Evaluare strategica de mediu (Strategic Environmental Assessment) SEB – Stare ecologica buna SEVESO II – Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore S..Valorile prag (threshold values) TVA .Model pentru prognozarea calitatii apei (Water Quality Prognosis Model) WWF – Fondul Mondial pentru Natura (World Wide Fund) 12 .spatiu hidrografic SNGD . RNP – Regia Nationala a Padurilor SAC – Arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) SAPARD .Global Environment Facility) QUAL 2K – Model pentru Simularea calitatii apelor curgatoare (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) VAB .Programul de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii SEA . Stiinta si Cultura (United Nations Educational.H.Valoare Adaugata Bruta VNA – Valoare neta actualizata ZV.Taxa pe Valoarea Adaugata UNESCO – Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie..Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor SCI – Situri de importanta comunitara (Sites of Community Importance) SOR – Societatea Ornitologica din Romania SPA – Arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas) SPP – Substante prioritare/substante prioritare periculoase TAIEX – Instrumentul de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie (Technical Assistance Information and Exchange Instrument) TV .Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor RAMSAR – Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala (Convention on Wetlands of International Importance) R-E1.POM – Programul de Masuri (Programme of Measures) POP – Programul Operational pentru Pescuit in perioada 2007-2013 POS Mediu – Programul Operational Sectorial pentru Mediu in perioada 2007-2013 PRGD . Scientific and Cultural Organisation) UNDP-GEF – Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite – Facilitatea Globala de Mediu (United Nations Development Program .h. ZVN – Zona vulnerabila la nitrati WAQ . s.R-E2 .Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala (Special preAccession Programme for Agriculture and Rural Development SAMTID .Tipuri de rauri est continentale – intercalibrare (Rivers Eastern Continental) REC – Centrul Regional de Mediu (Regional Environment Center) REFCOND – Conditii de Referinta ROMSILVA.

managementul apelor trebuie sa ofere solutii pentru asigurarea in prezent si in viitor a necesarului de apa al populatiei si economiei. precum si de la principiile gospodaririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafata si subterane. precum si standardele de calitate a mediului.prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane. . . pornind de la caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apa dulce. Administratia Nationala „Apele 13 .stabilirea unei retele de monitoring care sa asigure o imagine de ansamblu si de detaliu a starii apelor. Planul de management bazinal este in stransa corelatie cu dezvoltarea socio-economica si prezinta punctul de plecare pentru masurile aferente activitatilor antropice. referitor la prevenirea si controlul poluarii.luarea unor masuri de reducere progresiva a poluarii apei cu substante prioritare care prezinta un important factor de risc pentru mediul acvatic si oprirea treptata a evacuarilor. . Ca infrastructura de baza a economiei. cat si calitativ. echilibrata si complexa a resurselor de apa.realizarea analizei economice asupra utilizarii apei luand in considerare principiul recuperarii costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor si serviciilor de apa. Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa VII si are drept scop gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si protectia ecosistemelor acvatice. integrand si cerintele deja existente pentru implementarea celorlalte Directive din domeniul apelor. In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 completata si modificata cu Legea 310/2004 si Legea 112/2006 si in conformitate cu Ordinul 913/2001. unitara.stabilirea obiectivelor de mediu. pentru care se defineste „potentialul ecologic bun”.definirea „conditiilor de referinta” pentru apele de suprafata. . precum si stabilirea programelor de monitoring de supraveghere. cand a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. politica in domeniul apei trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata. atat pentru cele de suprafata cat si pentru cele subterane. folosind controlul poluarii la sursa prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor. cu exceptia corpurilor puternic modificate si artificiale. operational si de investigare in conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordarii ecosistemice. .conceptul de reabilitare al resurselor de apa.definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apa puternic modificate”. . .elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice. emisiilor si pierderilor substantelor prioritar periculoase. prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare in economia apei si pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodarire durabila. avand ca obiectiv principal atingerea unei „stari bune” a apelor de suprafata si subterane.1. inclusiv masurile de gospodarire a apelor la nivel bazinal si local si evidentiaza factorii majori care influenteaza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic. reprezentand obiectivul DCA ce trebuie realizat pana in 2015. .stabilirea unui registru al zonelor protejate localizate la nivelul bazinului hidrografic.definirea a 5 clase de calitate a apelor tinand seama in primul rand de elementele biologice. De asemenea. Directiva Cadru in domeniul apei fundamenteaza o noua strategie si politica in domeniul gospodaririi apelor. INTRODUCERE Directiva Cadru in domeniul Apei (DCA) a fost adoptata de catre Parlamentul European in 23 octombrie 2000 si a fost pusa in aplicare incepand cu data de 22 decembrie 2000.definirea unei „stari bune a apelor”. urmarind noi elemente: . atat din punct de vedere cantitativ. Romania trebuie sa realizeze aceste obiective prin stabilirea si implementarea programelor de masuri. . . Obiectivul central al Directivei Cadru in domeniul Apei este acela de a obtine o „stare buna” pentru toate corpurile de apa. .

. Delta Dunarii) Partea C: .cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 1000 km2 .bazine nationale (in cazul Romaniei . In acest scop. la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” a fost creat Departamentul Planuri de Management. iar in cadrul Institulului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. Partea B De asemenea.Romane” elaboreaza Schemele Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic si Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. Delta si apele costiere. statele membre trebuie sa realizeze un plan de management pentru fiecare district hidrografic.lacurile cu suprafete > 10 km2. precum si lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea acestui plan. componenta de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv interdisciplinar care sa colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic.Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel international (Tisa. Sava. Conform art. componenta cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. Asa cum s-a precizat mai sus. iar daca sunt localizate intr-un district international.lacurile cu suprafete > 100 km2. .acvifere transfrontaliere cu suprafata > 1000 km2. autoritati competente pentru implementarea Directivei Cadru Apa in Romania. Partea B: . exista iniative de realizare ale Planurilor de management la nivelul altor sub-bazine internationale cum ar fi Prut si Delta Dunarii impreuna cu Republica Moldova si Ucraina.cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2 .Planul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la: .Planurile nationale de management ale tarilor dunarene. contribuie la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii (Figura 1. . inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al raului Tisa sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). 13 al Directivei Cadru Apa. . referindu-se la: .1). Prut.11) Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este elaborata de Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea cu contributia tarilor dunarene si va fi aprobata de ministrii mediului din tarile dunarene reuniti in cadrul Conferintei Ministeriale care va avea loc in luna februarie 2010. insa procesul de elaborare nu a inceput inca. Romania contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de sub-bazin.acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km2. componenta de gospodarire cantitativa a resurselor de apa din cadrul Schemelor Directoare. apartinand Administratiei Nationale „Apele Romane” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice. In anexa 1 si 2 se prezinta lista autoritatilor competente pentru elaborarea planurilor de management.Dunarea. 14 . Ministerul Mediului impreuna cu Administratia Nationala „Apele Romane” au fost desemnate. Romania. Astfel. . fiind localizata in bazinul Dunarii. trebuie sa asigure coordonarea pentru producerea unui singur plan de management. la nivelul fiecarei Directii de Apa s-a infiintat un compartiment pentru elaborarea Planului de management bazinal. In acest scop statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii sa fie format din trei parti: Partea A : . ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere.Planurile de management la nivel de sub . .

in special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafata si subterane. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului si Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie.2008 si ulterior la fiecare 6 ani. obiectivele de mediu. au fost organizate intalniri cu tarile vecine (Ungaria. Din 22 decembrie 2008 pana in 10 noiembrie 2009.2). .proiectul planului de management pe bazin hidrografic.Partea B (nationala) . cele 11 Planuri de Management bazinale au fost avizate de catre Comitetele de Bazin. specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul cu privire la urmatoarele etape referitoare la: . Agentiile de Protectia Mediului. La nivel bilateral. avand ca obiectiv armonizarea abordarilor si datelor pentru corpurile de apa frontaliere si transfrontaliere. Institutul National de Statistica. in 22 decembrie 2009. zone protejate. pana la 22. beneficiarii serviciilor publice de gospodarire a apelor si a organizatiilor neguvernamentale locale cu profil de protectie a mediului.11. astfel. In cazurile in care s-au utilizat date pe o perioada mai indelungata de timp. 2007 si ulterior la fiecare 6 ani. precum si masurile aferente stabilite la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii ce sunt prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii (partea A) au fost preluate si integrate la nivel national. utilizatorii de apa. atat in anul 2008.12. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”. Bulgaria si Serbia).2000. in principal. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Delta Dunarii. La nivelul fiecarui bazin hidrografic. De asemenea.Planul National de Management al Apelor din Romania reprezinta sinteza celor 11 Planuri de Management elaborate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. analiza economica si exceptiile de la obiectivele de mediu. Ministerul Mediului si alte ministere. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. autoritatile locale si judetene. Planul National si Planurile sub-bazinelor contin informatii aditionale/complementare. starea apelor. de Administratia Nationala “Apele Romane” si Directiile de Ape. obiectivele de management. acest lucru este mentionat specific in capitolul respectiv.sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/EC.calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. 15 . in conformitate cu Legea Apelor si HG 1212/29. 2006 si ulterior la fiecare 6 ani. Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii Comitetului de Bazin au fost colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarire a apelor cu organele administratiei publice locale. Aceste date au fost furnizate. pana la 22. programele de masuri. Planul National de Management este publicat pe website-ul Administratiei Nationale „Apele Romane”. proiectele celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile Administratiei Nationale „Apele Romane” si ale Directiilor de Ape in vederea asigurarii informarii si consultarii publicului. s-a infiintat un Comitet de Bazin (Figura 1. In concordanta cu cerintele Directivei Cadru Apa. Acest comitet isi propune respectarea si aplicarea principiilor gospodaririi durabile a resurselor de apa si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. Se precizeaza ca nivelul de detaliu creste de la partea A (internationala) la partea C (subbazine nationale).12. inclusiv masurile care vor fi luate pentru asigurarea consultarii. pentru analiza evolutiei in timp a unor parametrii caracteristici. cat si in anul 2009. utilizatorii din bazinul respectiv. . Se mentioneaza ca principalele probleme.12. Datele si informatiile care au fost utilizate in elaborarea Planului de Management sunt date din anul 2007.

7% din lungimea sa. Prut şi Dunăre formează o parte a frontierei României. Buzau-Ialomita. Apele costiere româneşti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunării deoarece starea apelor şi morfologia ţărmului sunt influenţate substanţial de Dunăre. Mures. Pe teritoriul ţării noastre se află cursurile superioare şi mijlocii a unui număr important de râuri care traversează frontiera de stat. 8. 7.1 10. Apele costiere româneşti sunt delimitate la o distanţă de o milă nautică faţă de linia ţărmului care este definită de 9 puncte conform Legii nr. este colectorul şi emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din ţările riverane din amonte. Bazin/Spatiu hidrografic % din suprafata totala 9. România are o resursă specifică din râurile interioare de 1. Dobrogea (inclusiv apele costiere) – tabel 2. 11.584. temperatura medie variaza intre +11°C pe litoral si -4°C in Muntii Carpati.2. Siret. 36 % dealuri si podisuri si 33 % campii (Figura 2. respectiv 232.1 9. iar râurile Tisa. 2.2). 5.198 Km2). Dunare. Climatul este temperat continental.1. gospodărirea pe bazine hidrografice realizandu-se din anul 1956. Prut.0 ape costiere Tabel 2.4 6.9 8.0 10. in bazinul hidrografic al Dunării au fost incluse apele costiere ale României precum şi bazinele afluenţilor care se varsă în Marea Neagră (cu suprafaţă de circa 5. ocupă locul 13 în Europa.5 Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Ialomita Buzau Siret Prut Dunare. PREZENTAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE Romania are o suprafata de 238. formand astfel Districtul Hidrografic al Dunarii in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa 2000/60/EC.4% in bazinul Dunarii. Gospodărirea apelor în România are o lungă tradiţie. 6. Arges – Vedea. SH Dobrogea + 8. 10.1. De asemeni. Banat. al cărui parcurs pe teritoriul României este de 37. este inclusă in bazinul hidrografic al Dunării. Crisuri. Resursele de apă din râurile interioare sunt de 40 miliarde m3 .4% din suprafaţa României. Bazinele/Spatiile hidrografice si apele costiere pentru care se realizeaza Planurile de Management 16 .7 7.905 km. 4.1 11. Nr.3 11. 3. din acest punct de vedere.391 Km2 si o populatie de 21.1.365 locuitori si se afla in proportie de 97. Fluviul Dunărea.9 7. 1. afectând calitatea apelor Deltei Dunării.840 m3/loc. Bazinele / spatiile hidrografice pe care s-au elaborat Planurile de Management sunt: Somes – Tisa. Delta Dunarii. Utilizarea terenului este ilustrata in Figura 2. Delta Dunarii.an şi. crt. 17/1990 modificată prin Legea 36/2002. dar şi zona costieră a Mării Negre. iar precipitatiile medii anuale variaza intre 400 mm/an in Dobrogea si 1400 mm/an pe culmile inalte ale muntilor Carpati. Principalele unitati de relief de pe teritoriul Romaniei sunt armonios echilibrate: 31 % reprezinta munti. ceea ce reprezinta 29% din suprafata acestuia. România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de 78. Olt. ceea ce reprezintă 20% din resursele de apă ale fluviului Dunărea. Figura 2.3. 97. Jiu.193 Km2. 9.

Pontica si Campia de Est intersecteaza cursurile de apa importante care provin din zona montana la altitudinea de 200-250m. 70 % din totalul cursurilor de apa. calcarul fiind slab reprezentat in zonele de S si SE. din cadrul acestui grup facand parte Romania si Bulgaria.1 Categorii de ape de suprafata In Romania exista urmatoarele categorii de ape :  rauri (naturale. 30 % din totalul cursurilor de apa. geologie predominant silicioasa. CARACTERIZAREA GENERALA A BAZINELOR HIDROGRAFICE 3. prezinta o serie de particularitati (mentionate in cap.10.5 km2.2.  acumulari .37 km2 (128 km ape tranzitorii marine).905 km. iar intre cursurile principale limita ecoregiunilor urca pana la altitudinea de 400-500m. pentru a delimita bazinele hidrografice ale caror cursuri de apa sunt situate in regiunea de dealuri joase. Vegetatia cuprinde etajele padurilor de foioase si conifere precum si pasunile alpine si subalpine.116 cu suprafata mai mare de 0. dintre care 54 % sunt in Delta Dunarii.535 km.370 km. Ecoregiunea Pontica se caracterizeaza printr-un relief usor ondulatin partea de N. Grupul Geografic de Intercalibrare Marea Neagra si-a inceput activitatea in anul 2004. din care: o rauri permanente – 55. Ca parte componenta a ecoregiunii Muntii Carpati. Deltei Dunarii. 3. Ecoregiunea Pontica -12 si Ecoregiunea Campia de Est -16 (Figura 3. Ecoregiunea Campia Ungara -11. zone limitate cu paduri de foioase.  ape costiere . soluri cernoziomice. brun-roscate de padure in zona de podis sau dealuri înalte). Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizeaza prin geologie predominant silicioasa. o rauri nepermanente – 23. 17 . pe baza caracteristicilor ecologice si a distributiei geografice a faunei acvatice.1. tipologie si conditii de referinta Ecoregiuni Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa in Anexa XI a Directiva Cadru in domeniul Apei (Ilies 1978). a fost definita subecoregiunea Podisul Transilvaniei (S10) situata in domeniul de altitudine 200500m. Ecoregiunea Campia Ungara este compusa din fasii inalte discontinue si campii joase de divagare. datorita faptului ca la data publicarii sale (22. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere). ce reprezinta cca. soluri cernoziomice.2.) Ecoregiunea Muntii Carpati cu altitudini depasind 2000m in partea de E. Solurile sunt foarte variate si complexe ca structura (podzoluri primare pe pajistile alpine.12. Ecoregiuni. este alcatuita din roci predominant silicioase eruptive si sedimentare. paduri de foioase si zone agricole.242 cu suprafata mai mare de 0. brun-acide montane de padure -intre 800-1800 m altitudine. puternic modificate si artificiale) – 78. Limitele ecoregiunilor Campia Ungara.  ape tranzitorii – 781.2000) nici o tara limitrofa a Marii Negre nu era Stat Membru al Uniunii Europene. cu o uşoară înclinare de la SE spre NV. la nivel national au fost delimitate 4 ecoregiuni: Ecoregiunea Muntii Carpati .3. ce reprezinta cca. V al Planului de Management al fluviului Dunarea. in Anexa XI a Directivei Cadru Apa nu este identificata o ecoregiune specifica. Categoriile de apa de suprafata sunt ilustrate in Figura 3.  lacuri naturale .571. In cazul apelor tranzitorii si costiere. soluri cernoziomice si nisipoase precum si vegetatie de silvostepa si paduri de foioase. In consecinta.5 km2.8 km2 (116 km). a aparut necesitatea infiintarii unui Grup Geografic de Intercalibrare pentru Marea Neagra. geologie silicioasa. avand in vedere faptul ca apele costiere ale Marii Negre. cu relief viguros si pante abrupte.

3. zona mrenei si zona crapului) au condus la definirea la nivel national a tipurilor abiotice de cursuri de apa. mâl (D = 0. bolovăniş (D = 70 – 200 mm). zone piemontane şi munţi. medii 0-80C. factori presupusi a se afla in relatie indirecta cu comunitatile biologice (relatie de tip cauzaefect)  Abordarea bottom-up – tipologie bazata pe masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor biologice (relatie de tip efect-cauza) prin care se urmareste o verificare biologica a tipologiei abiotice  Suprapunerea celor doua abordari pentru definirea finala a tipurilor de corpuri de apa Pentru caracterizarea tipologica abiotica a cursurilor de apa din Romania. zona lipanului.005 mm).  suprafata bazinului de receptie -optionali – care conduc la diferentieri mai detaliate:  structura litologica a patului albiei. pietriş (D = 2 – 70 mm). nisip (D = 0.3l/s. cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2).  debitul specific mediu multianual.05 – 2 mm).  altitudinea bazinului.km2). Analiza datelor si informatiilor mai sus mentionate si corelarea acestora cu tipurile de ihtiofauna potenţiala definite de academicianul Banarescu in 1964 (zona pastravului. mediu (0.km2).3 – 2 l/s.  caracteristicile geologice. Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului.2. Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: blocuri (D > 200 mm).  caracteristicile climatice: precipitatiile medii multianuale si temperatura medie multianuala. Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin urmatoarele categorii: mare (>30 l/s/km2). dealuri şi podişuri. argila (D < 0.km2). mic (<0. avand la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa). respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2).tipologie bazata pe parametrii descriptivi abiotici. >500m. medii 500-800 mm/an si abundente >800 mm/an si prin temperaturi medii multianuale : mici <00C.1 Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa. corpurile de apa dintr-un bazin sau district hidrografic sa fie diferentiate după tipul lor. In cazul cursurilor de apa. 18 . calcaroase si organice. cu subtipuri diferentiate in functie de geologie.  panta medie a cursului de apa Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m. iar debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s. mari >80C.005 mm). cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).  debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%. mic (< 3 l/s/km2 ). Caracteristicile climatice au fost diferentiate prin precipitatiile medii multianuale: reduse <500 mm/an. mediu (3-30 l/s/km2) . s-au utilizat urmatorii parametri: -obligatorii – care conduc la primele diferentieri:  ecoregiunea.05 – 0. zona scobarului si a cleanului. cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km2). care definesc principalele unităţi de relief: câmpii. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. 200-500m. clasificarea tipologica se realizeaza in urmatoarele etape:  Abordarea top-down .

In cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apa prin investigarea si analiza altor elemente biologice.1. este posibil ca tipurile sa fie sintetizate in continuare. hidromorfologice. tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. Resturile lemnoase sa nu fie inlaturate. numarul tipurilor fiind in acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare in cadrul unor tipuri. Prezentarea sintetica a tipurilor si sub-tipurilor la nivel national este cuprinsa in Tabel 3. fizico-chimice si biologice. Definirea conditiilor de referinta s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. este necesara o investigare si analiza hidrologica aprofundata. conducand la definirea a 20 tipuri de cursuri de apa. In privinta cursurilor de apa nepermanente reprezentate de acele cursuri de apa caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero. 1950-1960).2. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. fizico-chimice neperturbate sau cu influente antropice minime. Conditii de referinta pentru rauri Directiva Cadru (Anexa II 1. Sintetizarea. specifice fiecarui tip de corp de apa.. au fost mentinute cele 4 tipuri definite in etapa anterioara. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. Avand in vedere diversitatea si heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apa din aceasta categorie. Incadrarea pe tipuri a cursurilor de apa cu suprafete mai mari de 10 km2 identificate la nivel national este prezentata in Figura 3. RO15).3. functie de altitudine.Reactualizarea tipologiei cursurilor de apa In etapa actuala. Conditiile de referinta reprezinta valorile elementelor biologice. Patul albiei sau al malurilor sa nu fie fixat. pe masura ce datele vor fi disponibile pe o perioada de timp relevanta. corespunzand unor situatii din prezent sau din trecut. care sunt in concordanta cu cele recomandate de Ghidul REFCOND si Raportul 2004 al Districtului International al Dunarii: Utilizarea terenului in bazinul de receptie Influentele urbanizarii.3 (i)) prevede stabilirea conditiilor de referinta pe baza elementelor hidromorfologice. RO13. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat de asemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. iar in unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulata „expert judgement” (experienta expertului). Sa nu existe obstacole in calea migratiei organismelor sau a transportului sedimentelor. RO14. Masurile de protectie impotriva inundatiilor sa aiba influenta minora. Cursuri de apa si habitate Sectiunile de referinta trebuie sa fie acoperite cu vegetatie naturala sau cu paduri neexploatate. constand in selectarea sectiunilor de referinta sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii specifice. iar la nivel bazinal in Tabel 3. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe ale variabilitatii comunitatilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apa). completata cu date din literatura de specialitate. Definirea conditiilor de referinta pentru Dunare s-a bazat pe datele istorice (din anii 1910. utilizarii terenului sau silviculturii trebuie sa fie pe cat posibil reduse. 19 . care sa conduca la diferentiera detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. Sectiunile de referinta au fost selectate pe baza urmatoarelor crite rii specifice. informatii din literatura de specialitate si parerea expertului. urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor respective. in sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile. .

bolovanis. mal. bolovanis nisip. piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Sector de curs de apa situat in zona piemontana sau de podisuri inalte cu specii endemice Sector de curs de apa situat in depresiuni intramontane Curs de apa situat in zona de dealuri sau de podisuri Sector de curs de apa situat in zona de dealuri si de podisuri Curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa situat in zona de campie RO01 10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b. pietris pietris.12.2-0.3 Scobar Mreana Clean Biban Crap RO07 11 1000-3000 a-silicioasa b.12.calcaroasa blocuri. pietris nisip.Tabel 3.4 Clean 20 fauna piscicola mdMN Precipi- Tempe- Tip Simbol Ecore-giunea P a r a m e t r i mm/an l/s/km2 Altitu- ratura Panta dinea q95% tatii km2 ‰ C 0 q . 16 10. argila 1-3 1-30 >500 200500 200500 <200 600-800 500-700 7-9 8-10 3-20 1-5 0. 11. bolovanis 20-200 >500 600-1400 -2+9 >5 >0.calcaroasa c-organica <1 <200 400-500 9-11 1-3 0.2-2 <0.2-2 0. pietris.Tipologia cursurilor de apa la nivel national l / s Tipul / k biocenotic m potential 2 – Suprafata Structura litologica Geologia Curs de apa situat in zona montana. pietris nisip.5-20 <8 500-700 400-600 8-10 9-11 3-15 <3 0.5 Clean Scobar Clean RO05 RO06.5 Pastrav Lipan Clean Lipan Scobar **Romanichthys valsanicola RO02 10 100010000 3-20 >500 600-800 7-9 5-20 1-3 RO02* RO03 RO04 10 10-a.1.10-a 11. RO06* 100010000 10-2000 0. mal nisip.16 12 >10 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-silicioasa b-calcaroasa c-organica a-siliceoasa b-calcaroasa c-organica nisip.01-0. argila maloasa.

calcaroasa c-organica calcaroasa nisip.16 Fluviul Dunarea-Cazane Fluviul DunareaCazane-Calarasi Fluviul Dunarea-Calarasi-Isaccea Delta Dunarii RO08 RO08* 12 1000-5000 a-silicioasa b.650 805.900574.2-0.1-1 0. Crap <1 <200 400-600 9-11 2-10 0.01 500-600 400-500 400-500 9-11 9-11 >11 8 7 2 1.5 <200 <200 400-600 400-600 9-11 9-11 1-3 2-10 0.5 <200 400-600 9-11 1-3 0.07 100200 5-70 5 <5 600-800 8-10 9 3 Crap RO13 RO14 RO15 12 12 12 silicioasa silicioasa organica 0. argila nisip.05 0.16 12 1000-5000 >3000 >5000 >3000 >5000 570. pietris. argila.5 .ECO 12.300 a-silicioasa b.4 Clean Biban RO09 RO10 RO10* RO11 RO11* RO12 16 11 12. pietris 20-150 >800 700-1100 -2+8 2-16 0 21 .calcaroasa c-organica nisip. argila nisip. mal <2 0.00780.4 0. mal. bolovanis.5 .ECO 11 F>5000 km2 .ECO 11 F>5000 km2 . bolovanis nisip.2-0.ECO 12.5 crap** crap** Crap*** Scrumbie Dunare Cursuri de apa influentate calitativ de cauze naturale si cursuri de apa temporare Cursuri de apa influentate din punct de vedere calitativ de cauze naturale Curs de apa nepermanent situat in zona montana RO16 10-1000 RO17 10-1000 silicioasa blocuri.Sector de curs de apa situat in zona de campie Curs de apa situat in zona de campie fara fauna piscicola in conditii naturale Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie Sector de curs de apa situat in zona de campie F>3000 km2 .000 698.16 11 12.850 574. mal. pietris nisip.04 <0.000698. argila nisip.calcaroasa c-organica a-silicioasa b. mal nisip.16 Sector de curs de apa cu zone umede situat in zona de campie F>3000 km2 .05-1 Clean Scobar Mreana Clean Mreana. mal 0.calcaroasa c-organica a-silicioasa b.

RO11. caras. RO03. RO17. RO19. RO18. RO06. RO10. RO20. RO16. RO10. RO04. RO06. RO19. RO10. RO15. RO02. RO19. RO11. RO16. RO19. RO20 RO06*. nisetru. RO17. RO03. pietris pietris. RO04. RO19. RO20 Tabel 3. RO03. RO20 RO04. cega Spaţiul hidrografic/ bazinul hidrografic SOMEŞ-TISA CRIŞURI MUREŞ BANAT JIU OLT ARGEŞ-VEDEA BUZĂU-IALOMIŢA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL Nr. RO05. mal 25-45 500800 200500 <200 600-800 7-9 5-17 0 RO19 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa 5-30 450-550 8-10 1.2. RO08. RO06. RO02. RO04. RO01. mal nisip. RO13. nisetru. RO16. Tipologia cursurilor de apa la nivel bazinal 22 . RO06. RO02. RO04. salau.2. RO16. RO06. RO11. RO10. RO08*. RO04. RO07. RO18. RO20. RO11. RO03. RO01. RO20. RO18.5-7 0 RO20 10-2000 a-silicioasa b-calcaroasa <8 400-500 9-11 <2 0 * * tipurile respective se caracterizeaza prin inexistenta faunei piscicole in conditii naturale Specii de pesti prezente : Tabel 3. RO10. RO18. RO07. RO17. RO05. RO02. RO04. somn. RO05. RO02. RO05. salau. RO20. RO05. RO07. RO01. somn. lin. RO10. RO08. RO01. platica. RO20. RO12. RO04. RO05. RO06. RO09. avat. RO05. RO03. RO14. RO19. RO04. RO06. morun. RO04. RO05. RO06. RO16. RO02. mreana TIPOLOGIA CURSURILOR DE APA LA NIVEL BAZINAL ** * pastruga. RO11. RO19. RO11. RO11. avat. RO20. RO18. RO06. RO10. RO01. RO01. pastruga. RO05. RO11. RO10. scrumbia de Dunare. RO06. RO11. RO01. RO10. * * cega. RO11. RO20.Curs de apa nepermanent situat in zona piemontana sau de podisuri inalte Curs de apa nepermanent situat in zona de dealuri si podisuri Curs de apa nepermanent situat in zona de campie RO18 10-1000 a-silicioasa b-calcaroasa bolovanis.nisip. RO19. RO19. RO01. RO17. platica. RO18. RO19. RO16. RO20. morun. tipuri cursuri de apă 13 11 13 11 10 14 9 10 12 7 7 Tipuri cursuri de apă RO01.

S-a realizat o selectie a siturilor . evacuarilor in unde pulsatorii. Sa nu existe alterari ale regimului termic.3. punandu-se totodata bazele unei retele de sectiuni de monitoring incluse in programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice. Utilizarea in scop recreational Fara utilizare intensiva in scop recreational. Regimul hidrologic Regimul natural de curgere sa nu fie perturbat.. fiind corelate cu informatiile privind ihtiofauna potentiala (stabilita de academicianul P. 23 . precum si disponibilitatea datelor. fitoplancton. alcalinizarea si salinizarea.3. hidromorfologice si fizico-chimice. Sectiunile de referinta selectate acopera variabilitatea temporala si spatiala ce se manifesta in cadrul tipului respectiv. Sectiunile de referinta si cele mai bune sectiuni disponibile la nivel bazinal Pentru definirea valorilor caracteristice conditiilor de referinta in cazul raurilor au fost analizate datele de macronevertebrate. Sa nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienti. Regimul hidrologic al cursurilor de apa sa nu fie alterat sau sa aiba modificari minore Regimul hidrologic sa nu fie perturbat din cauza prelevarilor. derivatiilor. distributia la nivel bazinal fiind prezentata in Tabel 3.Vegetatia malurilor si a zonelor inundabile Vegetatia de maluri si cea a zonei inundabile permite migratia laterala. La nivel national au fost selectate un numar de 107 sectiuni de referinta si 62 sectiuni din categoria cele mai bune sectiuni disponibile. Banarescu) avand in vedere reprezentativitatea elementelor biologice. Sa nu se manifeste acidifierea. Spaţiul hidrografic/ Nr. cea mai bună secţiune Bazinul hidrografic referinţă disponibilă SOMEŞ-TISA 8 10 CRIŞURI 13 3 MUREŞ 14 13 BANAT 10 7 JIU 18 5 OLT 18 6 ARGEŞ-VEDEA 9 3 BUZĂU-IALOMIŢA 4 5 SIRET 12 5 PRUT 5 DOBROGEA-LITORAL 1 Tabel 3. secţiuni de Nr. Sa nu existe surse de poluare difuza. Criterii fizico-chimice Sa nu existe surse punctiforme de poluare organica.

metodele de prelevare si sistemul de clasificare al starii apelor in Romania nu erau in conformitate deplina cu cerintele Directivei Cadru Apa. valorile de referinta ale indecsilor care intra in alcatuirea indicelui multimetric sunt prezentate in anexa 6. R. Avand in vedere ca la data realizarii primei faze a exercitiului european de intercalibrare. reprezentata de utilizarea mai multor indecsi.E1. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara.A Pentru tipurile RO01-RO05 comunitatea fitoplanctonica nu este reprezentativa in stabilirea conditiilor de referinta si a starii ecologice.buna.Rauri.E4.E2 si R. 7 corpuri de apa pentru starea foarte buna/buna si 7 corpuri de apa pentru starea buna/moderata) din 8 spatii/bazine hidrografice au participat la Exercitiul European de Intercalibrare .rauri Scopul Intercalibrarilor internationale este de a stabili cat mai exact limitele intre starile ecologice foarte buna . respectiv buna-moderata.4. pentru tipurile R.eu/JOHtml.B.Pentru analiza comunitatilor de macronevertebrate si fitoplancton s-a folosit abordarea multimetrica. Rezultatele intercalibrarii au fost prezentate in Decizia Comisiei Europene 2008/915/EC.1. Slovacia). Pentru macronevertebratele bentice. functie de tipul de informatie oferit de acestia.europa.1.do?uri=OJ:L:2008:332:0020:0044:EN:PDF 24 . fiind utilizata numai pentru a furniza informatii suplimentare in evaluarea starii pe baza celorlalte elemente biologice. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. Romania nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea data. Documentul mentionat este prezentat pe website-urile: http://eurlex. iar pentru fitoplancton. R-E2 si R-E4 s-au bazat numai pe datele furnizate de tarile care au corespuns cerintelor exercitiului (Austria.in cadrul Grupului Eastern Continental. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate.1. de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor si de a contribui la validarea conditiilor de referinta.europa. Participarea Romaniei la exercitiul european de intercalibrare s-a realizat pe baza de voluntariat.do?uri=OJ%3AL%3A2008%3A332%3ASOM%3AEN%3AHTML http://eurlex. Tipurile care au fost intercalibrate si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabel 3. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. rezultatele intercalibrarii tipurilor comune R-E1. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare. Elementul biologic de calitate inclus in aceasta etapa a intercalibrarii a fost macrozoobentosul. In anul 2005. un numar de 14 sectiuni (apartinand la 14 corpuri de apa. fiind incluse in Registrul european al intercalibrarii. in anexa 6.eu/LexUriServ/LexUriServ.1.

suprafata bazinului medie. Ungaria. suprafata bazinului mica spre medie. Romania a participat la exercitiul de raportare catre Agentia Europeana de Mediu.4. fitobentos. Ungaria. . cu un numar de 109 sectiuni apartinand urmatoarelor tipuri: RO01. 25 . De asemenea. fiind reprezentati de : . cu date privind comunitatile de fitoplancton.pietris R-E2 RO10 RO15 RO06 RO06 11 si 12 100-1000 <200 mixta Nisip R-E4 RO09 RO14 RO04 RO04 11 si 12 100-1000 200-500 mixta Nisip si pietris Tabel 3. altitudine mica Zona de campie.Tipul (cf GIG) R-E1 Tipul abiotic anterior RO 02 Tipul abiotic actual RO 01 Caracterizare ( cf GIG) Carpatii. suprafata bazinului medie. silicioasa sau organica (meq/l). altitudine medie Zona de campie. 3. Croatia. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale Tipologia abiotica a lacurilor naturale Parametrii utilizati pentru clasificarea tipologica a lacurilor naturale sunt indicati in Anexa II a Directivei Cadru Apa. RO06. zona de campie (< 200 m).altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m). RO13 si RO14. Slovacia si Austria in vederea testarii Metodei EFI + de evaluare a calitatii apei pe baza ihtiofaunei. Romania participa la faza a IIa a exercitiului de intercalibrare europeana.grupul Eastern Continental largit. valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru macronevertebrate fiind raportate pentru un numar de 72 corpuri de apa-rauri. RO05. De asemenea in anul 2009.si un corp de apa –lac natural. RO10. RO12. zona de deal si de podis (200800 m). Descrierea tipurilor cursurilor de apa care au participat la intercalibrare Incepand cu anul 2008. La acest exercitiu Romania va aplica metodele de evaluare a calitatii apelor conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa. . alaturi de Bulgaria. alaturi de Bulgaria. Austria. mica (3-15 m) si mare (> 15 m).geologia bazinului de receptie al lacului: calcaroasa. Cehia. Cehia. altitudine medie Ecoregiune 10 Suprafata (km2) 10-1000 Altitudine (m) 500-800 Geologie silicioasa Substrat Bolovanis . Romania participa in cadrul grupului “Danube” cu un numar de 143 de sectiuni.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m).2. in cadrul procesului de intercalibrare. Slovacia Slovenia.2. macronevertebrate bentice si macrofite acvatice. RO10*.

Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesara prelucrarea datelor de monitoring. s-a propus utilizarea a doi indicatori: . Aplicand principiul ierarhizarii elementelor biologice in functie de reprezentivitatea lor. Tabel 3. suprafetelor mari de teren amenajat agricol sau influentei unor surse de poluare. ihtiofauna.Tipologia lacurilor naturale Nume tip ROLN01 Caracterizare lac zona de campie. Pentru a descrie influenta naturii substratului asupra corpului de apa. După prelucrarea si analizarea datelor. mica zona de campie.5 km2. Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazeaza pe investigarea comunitatilor biologice. adanc.5. medie Ecoregiune 12. adanc. fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit in stabilirea tipologiei. siliciu. din cauza motivelor prezentate mai sus. foarte mica. Valoarea limita minima pentru criteriul de suprafata a lacului stabilita de Directiva Cadru este de 0. Avand in vedere numarul mare de lacuri naturale sub 0. . adanc. supr. calcar. foarte mica.Alcalinitatea si/sau concentratia de calciu din apa lacului (pentru departajarea intre geologia calcaroasa si silicioasa) . foarte mica. siliciu. supr. in procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reala a zonei.4. Analiza rezultatelor prelevarilor de apa din lacuri la nivel national a aratat ca nu exista intotdeauna o relatie biunivoca intre alcalinitatea apei lacului si roca dominanta in bazinul de receptie. fiind investigate din elementele de calitate recomandate: fitoplanctonul. reprezinta o completare si verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic.Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline. supr.5 km2. 16 Altitudin Adancime e medie < 200 <3 Geologi e siliciu Categorie suprafata S SS ROLN02 12 < 200 <3 siliciu M ROLN03 12 < 200 <3 calcar S ROLN04 12 < 200 <3 calcar M 26 .5 km2 si mai mari de 0.Culoare ( pentru a indica geologia organica sau de turba).5. calcar. adanc. foarte mica. Acesta este un proces care urmeaza a fi finalizat in etapele urmatoare. mica zona de campie. medie zona de campie. supr. macronevertebratele. si Figura 3.5 km2. s-au considerat doua clase de suprafata: mai mici de 0. Astfel.Geologia bazinului de receptie este considerata unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. acolo unde natura substratului a fost evidenta. La nivel national s-a optat pentru utilizarea parametrului alcalinitate. la nivel national au fost definite 18 tipuri de lacuri naturale prezentate in Tabel 3.

f. turba. turba. adanc. turba.ROLN05 zona de campie. mica ROLN08 zona de campie. mare ROLN10 zona de campie. calcar M M 12 200 – 800 <3 siliciu SS 10 200 . supr. adanc. foarte mica. medie ROLN09 zona de campie. supr. f. adanc. adanc. mica. foarte mica. foarte mica. adanc. mica. calcar. mare ROLN06 zona de campie. adanc. supr. calcar. siliciu. supr. suprafata medie ROLN11 zona de campie. siliciu si calcar terapeutice ROLN15 zona de deal si podis. adanc. supr. mica. medie ROLN14T zona de campie.15 < 3 si 3 . calcar. adanc. foarte mica. supr. medie ROLN12 zona de campie. foarte mica. siliciu.15 turba siliciu. adanc. calcar. adancime mica si foarte mica. supr.15 siliciu M 12 < 200 3-15 calcar M 12 < 200 3-15 calcar L 12 12 < 200 < 200 3 . mica. supr. adanc. suprafata mare ROLN13 zona de campie. turba.800 3 – 15 siliciu SS 27 . mica ROLN16 zona de deal si 12 < 200 <3 calcar L 12 < 200 <3 calcar XL 12 < 200 <3 turba S 12 < 200 <3 turba M 12 < 200 <3 turba L 12 < 200 3 . foarte mica. mare ROLN07 zona de campie.

exprimate prin modificari minore ale caracteristicilor fizico-chimice. hidromorfologice si biologice. Participarea la Exercitiul European de intercalibrare – lacuri naturale In anul 2008 s-a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale pentru grupul Estcontinental.3. de pe lacurile naturale.1. foarte mica. precum si fitobentos. 1. f. mica zona montana. S-a creat o baza de date utilizind rezultatele monitorizarii efectuate de Directiile de Ape. atat de la nivelul sectiunilor incluse in programul national de monitorizare. Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica . ROLN08. siliciu.15 siliciu SS > 800 <3 siliciu SS Conditii de referinta pentru lacurile naturale Potrivit recomandarilor Ghidului REFCOND 2. fizico-chimice si biologice. la care se adauga pentru morfologia lacului faptul ca alterarile hidromorfologice sa nu influenteze biodiversitatea si functia ecologica. ROLN09 şi ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea conditiilor de referinta. supr.1. f. Finalizarea procesului in anul 2011 va aduce clarificari in ceea ce priveste stabilirea starii ecologica si implicit a conditiilor de referinta pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul national. 28 . conditiile de referinta reprezinta o stare din prezent sau din trecut corespunzind conditiilor naturale sau cu impact antropic foarte scazut. f. Urmeaza ca pe masura ce datele referitoare la elementele de calitate: microfitobentos. supr.ROLN17 ROLN18 podis. Elementele biologice de calitate recomandate de Directiva Cadru in sect. 10 adanc. macrofite si pesti pentru care datele istorice si cele de monitoring sunt insuficiente. mica. supr. macronevertebrate bentice.1D. Anexa V sunt reprezentate de: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului biomasa). adanc. macrofite si pesti vor fi disponibile. siliciu. Se mentioneaza ca pentru tipurile ROLN07.lacuri naturale sunt prezentate in anexa 6. Criteriile pentru selectarea sectiunilor de referinta pentru lacuri sunt aceleasi cu cele prezentate in subcapitolul Conditii de referinta pentru rauri. macrozoobentos. mica. fiind analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice. mica > 800 3 . cat si a celor investigate suplimentar. Denumirea si tipurile lacurilor naturale care vor participa la Exercitiul de Intercalibrare sunt prezentate in Tabel 3. in care este inclusa si Romania cu 3 lacuri naturale alaturi de Ungaria si Bulgaria. siliciu. mica zona montana.6. procesul de definire a conditiilor de referinta specifice tipului sa se imbunatateasca si sa se dezvolte. 10 adanc.

. Dupa prelucrarea si analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare la nivel national. Lacuri naturale care participa la intercalibrare 3. siliciu Altitudi ne < 200 Adancime medie (m) 3 . zona de campie (< 200 m). siliciu <3 SILICIU (< 1.altitudinea la care este situat lacul: zona montana (> 800 m).5 <3 deal si podis. calcar zona de campie.geologia bazinului de receptie a lacului: calcaroasa.Nume Geologie Altitudine Suprafata Alcalinitate lac (m) (km2) (meq/l hCO3) EC 1-zona de Galatui Silicios <200 >0.0) ROLA03 zona de campie.. duritate mica Tabel 3..7. Tabel 3. mica.15 Geologie – Timp de alcalinitate (meq/l) retentie/subtip CALCAR (> 1. Snagov foarte putin adanci.15 SILICIU (< 1. mica (3-15 m) si mare (> 15 m). . duritate mare EC 3-zona de Lacul Silicios 200-800 <0.). mediu (3-30 zile) si mare (30 zile).Tipologia lacurilor de acumulare TIP Caracterizare lac zona de campie. Tabel 3. rezultand 14 tipuri de acumulari (Figura 3. foarte < 200 mica. Stiucilor putin adanci.timpul de retentie mic (< 3 zile). adanc. mica.6. zona de deal si de podis (200-800 m).3 Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare Tipologie Adancime medie (m) <3 <6 Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare au fost utilizate urmatoarele criterii: .0) MEDIU ROLA01B MIC ROLA01C MARE ROLA02A MEDIU ROLA02B MIC ROLA02C MARE ROLA03A MEDIU ROLA03B ROLA01 ROLA02 < 200 3 . .4. silicioasa sau organica (meq/l). adanc.5 >6 campie.2.7.0) 29 . adanc.adancimea medie a lacului: foarte mica (< 3 m).

B.0) SILICIU (< 1.0) ROLA10 zona de deal si podis. siliciu > 800 <3 > 15 CALCAR (> 1. calcar > 800 > 800 3 . adanc.0) CALCAR (> 1. mare. adanc. mare. 30 . calcar zona montana.15 SILICIU (< 1. adanc.800 foarte mica.1.0) ROLA09 zona de deal si podis. calcar < 200 < 200 200 – 800 200 – 800 <3 > 15 > 15 3 .15 CALCAR (> 1. siliciu zona montana. foarte mica. calcar zona de deal si podis. adanc. adanc. mica. calcar zona de campie. siliciu 200 – 800 > 15 SILICIU (< 1.0) ROLA08 zona de deal si podis. adanc.ROLA04 ROLA05 ROLA06 ROLA07 zona de campie.800 3 . mare. mare. adanc.0) CALCAR (> 1.15 > 15 SILICIU (< 1. siliciu 200 .4. mica. se prezinta in Anexa 6.0) Valorile de referinta propuse pentru indicele de biomasa fitoplanctonica – lacuri de acumulare. foarte mica. adanc. mica. 200 .0) MIC ROLA03C MARE ROLA04A MIC ROLA05A MARE ROLA06A MARE ROLA07A MEDIU ROLA07B MIC ROLA07C MARE ROLA08A MEDIU ROLA08B MIC ROLA08C MARE ROLA09A MEDIU ROLA09B MIC ROLA09C MARE ROLA10A MEDIU ROLA10B MIC ROLA10C MEDIU ROLA11B MARE ROLA12A MEDIU ROLA12B MIC ROLA12C MARE ROLA13A MARE ROLA14A ROLA13 ROLA14 zona montana. adanc.0) CALCAR (> 1. adanc. siliciu 200 .0) ROLA11 ROLA12 zona de deal si podis. siliciu zona de deal si podis.800 <3 SILICIU (< 1.0) SILICIU (< 1. adanc. mare.

Parametri biologici analizati au fost: concentratia de clorofila „a”(µg/l) si fitoplancton (compozitie. biovolum-mm3/l). In urmatorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a IIa a procesului de Intercalibrare Europeana la care Romania este parte. Precipitatii medii anuale (mm) si T(°C) Tip Caracterizare cf GIG Acumulare. in cadrul grupului LM-GIG.5 Tabel 3. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Acumulare. ca fiind caracteristice limitelor dintre clasele de calitate buna si cea moderata (Tabel3. substrat calcar. de adancime mare. probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice. pe baza informatiilor disponibile. Acestea au fost identificate preliminar. suprafata mare. elementul biologic de calitate inclus in procesul de intercalibrare fiind fitoplanctonul. de adancime mare. Lacuri de acumulare care au participat la intercalibrare 31 .Participarea la Exercitiul European de intercalibrare Romania a participat la Exercitiul european de intercalibrare din anul 2005. procentaj de Cyanofite din biomasa. substrat siliciu.8). suprafata mare. fiind inclusa in Registrul European al Intercalibrarii cu un numar de 8 lacuri de acumulare. suprafata bazinului de receptie <20 000km2 Nume lac Tip abiotic Altitudine (m) Adancime medie (m) Alcalinitate (meq/l) Suprafata lac (km2) Vidraru Bradisor Colibita ROLA12 ROLA08 0-800 >15 >800 sau <15 <1 >0.5 L-M7 L-M8 Siriu Paltinu Bezid Sacele Izvorul Muntelui ROLA06 ROLA08 ROLA10 0-800 >15 _ >1 >0. specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologica (buna-moderata) pentru tipurile de lac participante. Rezultatele primei faze a exercitiului de intercalibrare s-au concretizat in identificarea valorilor biomasei fitoplanctonului si ale clorofilei „a”.8.

Etapa salmastrǎ s-a caracterizat prin cea mai bogatǎ şi diversificatǎ florǎ şi faunǎ. s-a fǎcut o trecere în revistǎ a perioadelor istorice. Pentru apele tranzitorii lacustre. obtinute in perioada 2004 – 2007. caracterizatǎ printr-o biodiversitate ridicatǎ nu poate fi definitǎ ca perioadǎ de referinţǎ.  Adancimea. Conditii de referinta pentru apele tranzitorii În vederea definirii condiţiilor de referinţǎ. pentru cǎ practic laguna Sinoie nu va mai putea reveni niciodata la condiţiile avute de acest acvatoriu în urmǎ cu mai mult de 60 de ani. Organismele s-au caracterizat printr-o mare plasticitate şi rezistenţǎ la factori variabili de mediu. in etapa actuala.  Zona afectata de maree. utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea. Definirea tipologiei abiotice a apelor tranzitorii s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in Anexa II a Directivei Cadru.  Durata de acoperire cu gheata-parametru suplimentar. lacul Sinoe a fost incadrat in categoria apelor tranzitorii lacustre. etapa marinǎ. acest lucru conducand la incadrarea bratelor fluviului Dunarea in categoria apelor dulci.2. de aproape 2 ori mai mare decât cea înregistratǎ în perioada actualǎ.3.):  ape tranzitorii lacustre  ape tranzitorii marine. De asemenea in urma reactualizarii tipologiei categoriilor de apa din Delta Dunarii. urmatoarele tipuri de ape tranzitorii (Figura 3.  Viteza curentilor (ape tranzitorii marine) sau viteza apei (ape tranzitorii fluviale).  Caracteristicile de amestec ale apelor. pe baza parametrilor analizati.  Salinitatea. In acest sens au fost utilizate rezultatele analizelor obtinute in sectiunile de monitorizare situate pe bratele fluviului Dunarea (identificate in etapa anterioara ca ape tranzitorii fluviale). biodiversitatea fiind în perioada 1966 . fiind evidentiate ecosisteme dulcicole.  Compozitia medie a substratului. Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii Reactualizarea tipologiei apelor tranzitorii s-a realizat pe baza noilor date de monitoring.4.9. Prin aplicarea parametrilor respectivi si prin reactualizarea unor date si informatii cu privire la caracteristicile tipologice au fost identificate.  Temperatura apei.  Turbiditatea apei.3. Tipologia si conditiile de referinta ale apelor tranzitorii  Tipologia apelor tranzitorii Similar cursurilor de apa si lacurilor. Lucrările hidrotehnice propuse pentru reabilitarea lagunei Sinoe au ca scop creşterea 32 . Principalele caracteristici ale tipologiei apelor tranzitorii lacustre si marine sunt prezentate in Tabel 3. tipologia apelor tranzitorii este definita pe baza abordarii abiotice/top-down si abordarii biotice/bottom-up.1983.

Tipologia apelor tranzitorii si costiere 33 . bolovanis 12-13 neregulata Tabel 3.5-1 nisip 12-13 neregulata RO_CT02 14-18 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.5 (la gura Dunarii <0.02 (in apa tranzitorie marina)) nisip 12-13 neregulata Apele costiere Periboina-Cap Singol Mangalia Ape costiere putin adanci cu substrat nisipos Cap singolVama Veche Ape costiere putin adanci cu substrat mixt RO_CT01 13-16 neglija bila <30 moderata Permanent stratificata <0.5 <1.Tip Simbol Salinit atea% Zona afectata de mare m Adancime a <2 Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei <0.9.1 Compozitia medie a substratului nisip Temperatura apei 0°C 15-18 Durata de acoperire cu gheata neregulata Apele tranzitorii lacustre Lacul Sinoe RO_TT02 <1 Amestec permanent Tip Simbol Salini tatea % Zona afectata de mare m Adancime a m Expunere la valuri Caracteristic ile de amestec Parametrii Viteza curentilor Turbiditatea apei Compozitia medie a substratului Temperatura apei 0°C Durata de acoperire cu gheata Ecoregiunea Marii Negre Apele tranzitorii marine ChiliaRo_TT03 Periboina 811 neglijabil a <20 moderata Adanc permanent <0.5-1 nisip.

Reactualizarea tipologiei apelor costiere In etapa actuala.salinitǎţii şi revenirea la caracterul salmastru al lagunei.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine Tipologia apelor costiere Definirea tipologiei apelor costiere s-a realizat de asemenea.  Temperatura medie multianuala a apei. efectuate pentru lacul Mangalia. Definirea tipologiei abiotice a apelor costiere s-a bazat pe o combinatie a sistemului A si sistemului B prevazut in anexa II a Directivei Cadru.parametru suplimentar.  Caracteristicile de amestec. Prin aplicarea parametrilor respectivi au fost identificate urmatoarele tipuri de ape costiere (Figura 3.  Salinitatea.3. prin cele doua abordari fundamentale: abordarea top-down si abordarea bottom-up.1.ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol (inclusiv lacul Managalia). s-au constatat urmatoarele:  Componenta fitoplanctonica din lacul Mangalia este dominata ca numar de specii de grupele caracteristice ecosistemelor marine (Bacillariophyta si Dinoflagellata). tipologia apelor costiere a confirmat tipologia identificata anterior.2. Pe baza informatiilor suplimentare rezultate din masuratori ale parametrilor fizicochimici si biologici.):  RO_CT01.  Compozitia medie a substratului.  RO_CT02.  Expunerea la valuri.5.  Durata de acoperire cu gheata . intr-un numar de 9 sectiuni de monitorizare. chimice şi hidromorfologice propuse în vederea clasificǎrii s-a fǎcut pe baza judecăţii experţilor şi analizei datelor istorice din perioada salmastrǎ (1966 -1977) şi a datelor din literaturǎ corespunzǎtoare acestei perioade. cu cele 2 tipuri.ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama Veche.  Adancimea. perioada salmastrǎ poate fi consideratǎ perioadǎ de referinţǎ pentru laguna Sinoe.5 .E). In consecinta. Pentru apele tranzitorii marine. Aprecierea valorilor de referinţǎ pentru elementele biologice (Anexa 6. definirea conditiilor de referinta este prezentata in subcap.  Turbiditatea.  Viteza curentilor.1. avand in vedere existenta unor date si informatii suplimentare rezultate din masuratori directe a elementelor reprezentative pentru categoriile de apa existente.  Zona afectata de maree.Tipologia si conditiile de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine. 3. 34 . utilizandu-se urmatorii parametrii:  Ecoregiunea. 3.

1. pe considerentul ca impartirea apelor costiere în RO-CT01 si RO-CT02 s-a facut pe baza substratului. in cazul apelor costiere cu tipologia RO-CT01.9. cu populatii numeroase si in mediile de mare deschisa. iar pentru apele costiere cu tipologia RO-CT02 s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada anilor „70 -„80 considerată ca perioada de referinta pentru aceasta tipologie (Anexa 6. pentru apele costiere. Pentru apele tranzitorii marine din zona Chilia – Periboina s-a analizat lista faunei macrobentale identificata in perioada 1960-1961 considerată ca perioada de referinta pentru acest element biologic (Anexa 6. Pentru apele tranzitorii marine aprecierea valorilor de referinta.F).E. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinta pentru apele costiere si tranzitorii marine (Anexele 6.F. colectate de două ori pe saptamana pe profilul Constanta / Baia Mamaia.1. s-a realizat prin analizarea listei faunei macrobentale identificata in perioada anilor ‚90 (cele mai vechi date disponibile in aceasta zona). aceste date fiind considerate cele mai reprezentative. pe probe prelevate din statiile de monitoring in zona Constanta pentru apele costiere si din statiile de monitoring din zona Sulina-Portita pentru apele tranzitorii marine. Conditii de referinta pentru apele costiere si apele tranzitorii marine Conditiile de referinta au fost definite prin aplicarea unor metode alternative. Principalele caracteristici ale acestor tipuri sunt prezentate in Tabel 3. lacul Mangalia a fost incadrat in categoria apelor costiere cu substrat nisipos.E) s-a intocmit in urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reteaua de statii de monitoring din zonele SulinaPeriboina si Periboina – Vama Veche.1. RO_CT01. S-a constatat ca valorile de referinta pentru parametrii utilizati in evaluarea si clasificarea starii ecologice a corpurilor de apa din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele doua tipologii de ape costiere.1.1.). 35  . S-au luat in calcul datele obtinute in lunile mai-septembrie. nu exista ape tranzitorii sau costiere izolate sau locatii nemodificate antropic.  Datele de salinitate si cele biologice evidentiaza un ecosistem tipic marin. Pentru parametrul densitate stabilirea valorilor de referinta s-a făcut pe baza datelor din reteaua de statii de monitoring din zonele Sulina-Periboina si Periboina – Vama Veche. s-a realizat utilizand date rezultate din analiza probelor din reteaua de statii de monitoring din zona Sulina-Periboina in perioada 1996-2003 prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date obtinut in perioada mentionata.1.1. la fel ca in toate marile inchise sau apele costiere ale Europei. setul de date folosit corespunde perioadei 1957-1961 considerata perioada de referinta. Stabilirea valorilor de referinta pentru clorofila a s-a facut luand in considerare datele istorice din perioada 1976-1979. Avand in vedere cele prezentate mai sus si luand in calcul si rezultatele analizelor granulometrice. Pentru biomasa aprecierea conditiilor de referinta (caracteristice starii ecologice foarte bune) s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970. si 6. avand in vedere faptul ca de-a lungul tarmului romanesc. Stabilirea conditiilor de referinta pentru macronevretebratele bentice. cand singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienti. pentru biomasa fitoplanctonica.1. iar comunitatea fitoplanctonica nu depinde de acest substrat.Rezultatele obtinute cu privire la caracteristicile bentosului din lacul Mangalia au aratat ca majoritatea speciilor identificate sunt specii marine intalnite frecvent.

Din punct de vedere al elementelor geomorfologice pentru apele tranzitorii marine si costiere. 1994 (analizate la INCDM "Grigore Antipa").3 D din Planul de Management al fluviului Dunarea. deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural.1. 1997) precum şi a judecăţii expertului (Anexele 8. in perioada anilor 1970-1981. Deltei Dunarii..2. de la adâncimile de 1. Tinand cont de compozitia taxonomica (specii) si abundenta (densitate) s-au calculat indicii AMBI si M. au constituit componenta a exercitiului european de intercalibrare pentru apele costiere desfasurat intre Romania si Bulgaria. 1993. respectiv perioada anilor ‟60 – ‟65 pentru tipologiile RO_TT03. In cazul elementelor fizico-chimice generale si poluanti specifici (Anexa 8. luand in considerare valorile medii calculate pe datele istorice si valorile din literatura de specialitate impreuna cu judecata expertului.C si 8. spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere) . Directiva Cadru a Apei prevede considerarea starii de calitate ecologica a corpurilor de apa si pe baza faunei piscicole.0 m din anii 1986. Participarea la Exercitiul European de Intercalibrare –ape costiere Elementele biologice fitoplancton si macronevertebrate bentice. considerate ca date de referinta pentru apele costiere romanesti cu tipologia RO_CT02 (substrat mixt) reprezinta speciile identificate in sectorul sudic al litoralului romanesc al Marii Negre.1. conditii de oxigenare. Lista de specii macroalgale. silt şi argilă) s-a făcut pe baza datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zonele Sulina-Periboina (pentru tipologia RO_TT03 si zonele Periboina – Cap Singol si Cap Singol – Vama Veche (pentru tipologiile RO_CT01 si RO_CT02). pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”. salinitate. Aprecierea valorilor de referinta s-a făcut.D din Planul de Management al fluviului Dunarea. Datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite.1.2. Pentru apele tranzitorii. a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre. RO_CT01 şi RO_CT02 pentru nutrienti. respectiv parametrii sedimentologici (nisip. 1986).Datele din aceste perioade au reprezentat punctul de plecare pentru estimarea conditiilor de referinta. de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab. 36 . spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere).AMBI pentru perioadele considerate de referinta. alaturi de judecata expertului. 1987. 1992). pH. Stabilirea valorilor caracteristice starii de referinta pentru fauna piscicola s-a făcut pe baza analizei componentei si densitatii speciilor din perioada 1950-1970 considerata ca perioada de referinta...0 m-15. 1988. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine. stabilirea valorilor de fond privind elementele geomorfologice. şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab. in scopul de a asigura corelarea cu definitiile normative din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european. Deltei Dunarii. a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zonele Sulina-Periboina si Periboina-Cap Singol analizate (Diaconeasa şi colab. metale si poluantii specifici sintetici.

Derularea exercitiului a inceput in anul 2004, prima etapa fiind finalizata in iunie 2007, cand cele doua state participante au raportat Grupului de Lucru ECOSTAT, organizat la nivelul Comisiei Europene, valorile limita dintre clasele de calitate foarte buna/buna si buna/moderata precum si valorile agreate de comun acord pentru EQR-urile celor doua elemente biologice luate in considerare pentru acest exercitiu. Rezultatele finale, agreate de expertii celor doua tari au fost stabilite luand in considerare: biomasa pentru elementul biologic fitoplancton si indicii de diversitate: AMBI, M-AMBI si SHANNON pentru elementul biologic macrozoobentos (Anexa 6.1.1.F), din corpul de apa costiera Eforie Nord-Vama Veche. Acest exercitiu nu este inca finalizat, fiind parcursa numai prima etapa, cea de a doua etapa care vizeaza includerea altor elemente biologice caracteristice apelor costiere: macroalge si angiosperme, urmand a se incheia in anul 2011. Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologica si clasele de calitate pentru fitoplancton si macrozoobentos au fost raportate pentru corpul de apa costiera Eforie Nord – Vama Veche. 3.3. Delimitarea corpurilor de apa In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apa de suprafata” se intelege un element discret si semnificativ al apelor de suprafata ca: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Corpul de apa este unitatea care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corecta a acestor corpuri de apa este deosebit de importanta. Pentru baza:    Criterii de baza pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata delimitarea corpurilor de apa de suprafata s-a tinut cont de urmatoarele criterii de categoria de apa de suprafata; tipologia apelor de suprafata; caracteristicile fizice ale apelor de suprafata.

Criterii aditionale pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata Pentru delimitarea mai exacta a corpurilor de apa de suprafata s-au considerat, in mod suplimentar, urmatoarele criterii aditionale:  starea apelor - un element discret de apa de suprafata nu trebuie sa contina elemente semnificative ale unor stari diferite. Un “corp de apa” trebuie sa apartina unei singure clase a starii ecologice.  zonele protejate In procesul de sub-divizare progresiva a apelor in unitati din ce in ce mai mici, s-a pastrat un echilibru intre limitele zonelor protejate si descrierea corecta a starii apelor, precum si necesitatea evitarii fragmentarii apelor de suprafata intr-un numar prea mare de corpuri de apa.  alterarile hidromorfologice In cazul alterarilor hidromorfologice, criteriile de desemnare preliminara a corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) si a celor candidate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional UNDP-GEF al Dunarii “Identifying hydromorphological pressures on the Danube River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts” .

37

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbarilor caracteristicilor hidromorfologice care: (a) rezulta din alterarile generate de activitatile umane si (b) impiedica atingerea starii ecologice bune. Corpurile de apa definite preliminar ca fiind puternic modificate sau candidate la puternic modificate trebuie sa parcurga testul de desemnare. Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate este prezentata in sub-capitolul 6.3. Aspecte - cheie ale delimitarii corpurilor de apa Pentru identificarea corpurilor de apa de suprafata au fost luate in considerare toate raurile al caror bazin hidrografic are o suprafata mai mare de 10 km2, lacurile naturale cu suprafata mai mare de 50 ha, precum si lacurile de acumulare cu suprafata la nivelul normal de retentie mai mare de 50 ha. De asemenea, 14 lacuri naturale cu suprafete mai mici de 50 ha, au fost considerate corpuri de apa datorita importantei lor la nivelul bazinului/spatiului hidrografic sau datorita localizarii in zone protejate.  Corpuri de apa mici – s-a tinut cont de abordarea prezentata mai sus si astfel, in anumite cazuri (bazine hidrografice mici), intregul curs de apa s-a considerat ca fiind un singur corp de apa, in cazul in care intregul bazin nu este impactat sau este influentat, in principal, de o anumita presiune (ex. hidroenergie).  Gruparea/agregarea corpurilor de apa in functie de cauza care le influenteaza starea. Astfel, afluentii ce apartin aceleiasi tipologii si a caror stare este naturala sau este determinata de aceeasi presiune dominanta (alimentare cu apa; hidroenergie; agricultura; piscicultura; industrie si dezvoltari urbanistice; navigatia; aparare impotriva inundatiilor; recreere si turism) si care conflueaza intr-un lac/curs de apa s-au putut grupa intr-un singur corp de apa. De asemenea, in cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate tinand seama de acumularea strategica care regularizeaza scurgerea. Procesul de identificare al corpurilor de apa la nivel national s-a reluat in anul 2008, in principal, datorita redefinirii tipologiei corpurilor de apa, pe baza criteriilor biotice. Totodata la nivelul anului 2008, tipurile de cursuri de apa nepermanente cu secare permanenta (care au debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95% - q95% = 0) nu s-au mai luat in considere la delimitarea corpurilor de apa. Au fost luate in considerare la identificarea corpurilor de apa, raurile cu secare in fiecare an, raurile cu secare odata la cativa ani (2-5 ani) si raurile cu secare rara (odata la mai mult de 5 ani), fiind clasificate in corpuri de apa nepermanente. Prin aplicarea criteriilor mentionate anterior care au stat la baza delimitarii corpurilor de apa, la nivel national, s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata (Figura 3.5 si Tabel 3.10) dintre care:  3004 corpuri de apa-rauri, dintre acestea un numar de 1184 corpuri de apa sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente, iar restul de 1820 sunt corpuri de apa permanente;  130 corpuri de apa - lacuri naturale (dintre care 116 cu suprafata mai mare de 50 ha si 14 cu suprafata mai mica de 50 ha);  164 corpuri de apa - lacuri de acumulare;  95 corpuri de apa artificiale;  2 corpuri de apa tranzitorii;  4 corpuri de apa costiere. Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 487,5 km (corp de apa la Dunare), iar lungimea minima este de 0,28 km (corp de apa in spatiului hidrografic Arges –Vedea). Media lungimilor corpurilor de apa delimitate este de 22.15 km.

38

Bazinul/spatial hidrografic Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dunare Delta Dunarii DobrogeaLitoral s.h. Dobrogea Ape tranzitorii Ape costiere

Nr.total corpuri de apa de suprafata 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 2 4

Numar corpuri de apa Rauri 304 288 538 312 174 361 207 149 365 283 2 3 18 0 0 Rauri nepermanente 147 122 242 121 39 59 113 49 39 250 0 0 3 0 0 Lacuri naturale 3 0 3 0 14 0 1 18 2 7 0 63 19 0 0 Lacuri de acumulare 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 0 0 Artificiale 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 0 Ape tranzitorii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 Ape costiere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4

Tabel 3.10. Situatia corpurilor de apa la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice Pentru fluviul Dunarea au fost delimitate 4 corpuri de apa de suprafata, dintre care 2 corpuri de apa – rauri (Portile de Fier II - Chiciu si Chiciu – Isaccea) si 2 corpuri de apa lacuri de acumulare (Portile de Fier I si Portile de Fier II). De asemenea, pe cele 3 brate ale Dunarii au fost identificate 3 corpuri de apa (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe). In ceea ce priveste corpurile de apa tranzitorii, se precizeaza ca au fost identificate 2, un tip tranzitoriu lacustru (Lacul Sinoe) si un tip tranzitoriu marin (Chilia – Periboina). De asemenea, la Marea Neagra au fost identificate 4 corpuri de apa costiere: Periboina – Cap Singol, Cap Singol – Eforie Nord, Eforie Nord – Vama Veche, Mangalia). 3.4. Identificarea presiunilor 3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative In conformitate cu Directiva Cadru in domeniul Apei, se considera presiuni semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apa studiat. Dupa modul in care functioneaza sistemul de receptie al corpului de apa se poate cunoaste daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si cu caracteristicile particulare ale bazinului de receptie conduce la identificarea presiunilor semnificative. O alternativa este aceea ca intelegerea conceptuala sa fie sintetizata intr-un set simplu de reguli care indica direct daca o presiune este semnificativa. O abordare de acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limita relevanta pentru corpulde apa. In acest sens, Directivele Europene prezinta limitele peste care presiunile pot 39

fi numite semnificative si substantele si grupele de substante care trebuie luate in considerare. Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative punctiforme, avand in vedere evacuarile de ape epurate sau neepurate in resursele de apa de suprafata: a. Aglomerarile umane (identificate in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fara statii de epurare si care evacueaza in resursele de apa; de asemenea, aglomerarile <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme daca au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerarile umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta si epura amestecul de ape uzate si ape pluviale in perioadele cu ploi intense; b. Industria: i. instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) sau in Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. unitatile care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; iii. alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; c. Agricultura: i. fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Polunatilor Emisi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa; ii. fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii); iii. alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare privind factorul de mediu apa; La nivel national sunt inventariate un numar de 1764 de folosinte de apa care folosesc resursele de apa de suprafata ca receptor al apelor evacuate. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma, tinand seama de criteriile mentionate mai sus, au rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane, 325 industriale si 181 agricole, 5 alte tipuri). In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare punctiforme: 40

detergenti. precum si a incarcarilor organice totale.In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. hidrocarburi petroliere. industriale si ape meteorice sunt colectate de catre sistemele de colectare/canalizare.75 75.).) si gradul de racordare la sistemele de colectare. avand in vedere respectarea concentratiilor maxime admise. iar gradul de racordare la statiile de epurare fiind 41 .e.11 se prezinta atat numarul aglomerarilor (>2000 l. in prezent gradul de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenti este de 51. cat si de nivelul de pre-epurare al apelor industriale colectate.). 2000-10000 l.09 Incarcare organica epurata (l.93 31.e.e) l.45 31.47 2.e.e. In Figura 3. depinzand de tipurile de industrie existente. cu o incarcare organica totala de 26. etc.418. micropoluanti organici.11.28 2605 316 26 418 557 12 613 656 47.e. din datele analizate in luna iunie 2009 rezulta ca. sunt aglomerari umane care nu se conformeaza acestor cerinte. un numar de 14 se conformeaza cerintelor legislative. In Tabel 3.e. statiilor de epurare. Astfel.e. numarul si gradul de racordare a locuitorilor echivalenti la retele de canalizare si statii de epurare a crescut. iar din numarul total de statii de epurare de 316. % 4491888 2967217 298379 508592 48.e) l. neavand sisteme de colectare si/sau statii de epurare cu dotare si functionare corespunzatoare (cel putin cu epurare mecanica si biologica pentru aglomerarile cuprinse intre 2000 – 10000 l. in Romania exista un numar de 2605 aglomerari umane (>2000 l.557 l.e. substante organice. 15000 – 150000 l. in special materii in suspensie.e.e. de statii de epurare 18 110 66 122 Incarcare organica totala (l.e. De asemenea. cat si situatia dotarii cu statii de epurare.39%. Dimensiune aglomerari umane > 150000 l.) 9214568 5626471 1389507 10188011 Incarcare organica colectata (l. avand in vedere incarcarea organica biodegradabila. intrucat. Situatia aglomerarilor umane.e. nutrienti.) si tipul de statii de epurare existente. conduse la statia de epurare (unde sunt epurate corespunzator) si apoi evacuate in resursele de apa. Se mentioneaza.26 69. iar in Figura 3. exprimata in locuitori echivalenti..e).12 4.e. dar si alti poluanti ca metale grele. % 7856105 3908669 432441 416441 85.) care nu au inca dotare cu statii de epurare. la nivel national existau un numar de 30 aglomerari umane (cu mai putin de 2000 l. ca la nivelul anului 2006 existau un nr. Apele uzate urbane contin.) care sunt dotate cu sisteme de colectare in sistem centralizat si care prezinta un numar de 4 statii de epurare.e.e si in plus treapta tertiara – pentru indepartarea nutrientilor – pentru aglomerarile cu peste 10000 l. colectate si epurate Fata de situatia prezentata la finele anului 2006.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. Romania a obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018). Total Numar de aglomerari umane 22 127 113 2343 Nr. in conformitate cu cerintele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot contine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate menajere.75 8 266 076 Tabel 3. 2289 aglomerari umane (> 2000 l. la nivelul sfarsitului anului 2006.7 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l.91 21. Surse de poluare urbane/aglomerari umane In general. 10000 – 15000 l.

35.1 87. Potrivit estimarilor realizate prin aplicarea modelului MONERIS.). nutrienti (azot total si fosfor total) si metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerari.000 – 100.3 681.242.650.2 4. fermele zootehnice.12 si 3.1 2000 . celuloza si hartie. De asemenea.10000 l.157.8 10527.9 3339.8 1.5 73. de aglomerari dotate cu retele de canalizare a crescut la 618 (lungime retea .e.19950 km).000 l. Total 21957.3 61. se pot evacua substante organice.094.000 l.e.6 1745.4 61.e.9 5.0 3.3 262357.9 770.e.1 <2000 l.6 328.3 0.). 3.5 5073. atat pentru sursele punctiforme cat si difuze.2 342.5 Total 215. industria fertilizantilor. in care un numar de 102 sisteme de colectare si epurare a apelor uzate si pluviale nu au putut functiona corespunzator.5 0.de 42. 2708. industria chimica.e. 20 % din emisia totala de fosfor. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr) aglomerari/ poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an >100. Directivei 2006/11/EC care inlocuieste 42 . Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane  Surse de poluare industriale si agricole Sursele de poluare industriale si agricole contribuie la poluarea resurselor de apa.669.838.13 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5). in tabelele 3. etc.8 Tabel 3.1 163.7 12.2 35019.8 4. pe parcursul perioadelor cu ploi intense.167.13.9 1.).65%. metale grele (industria extractiva si prelucratoare.322. Astfel. etc. 17. Substante Substante Fosfor organice organice Azot total total Categorii de (CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt) aglomerari/Poluanti evacuati t/an t/an t/an t/an >100.7 348 13.e.074. prin evacuarea de poluanti specifici tipului de activitate de activitate desfasurat. precum si micropoluanti organici periculosi (industria chimica organica.9 19.3 0.6 Tabel 3. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata. sau inregistrat un numar de 373 de evenimente.6 35257. industria petroliera.6 7.1 24.e. de statii de epurare functionale ce deservesc aglomerarile a crescut la 362.4 2000 .12.9 10. nr.000 l. Se precizeaza la nivelul anului 2007. 19149 254321 1298 30999 8440 7 30021 10.000 l. 176.410.4 1373. industria chimica.4 <2000 l.598. 99.e.169. emisiile de fosfor datorate utilizarii detergentilor ce contin fosfati reprezinta cca. in Romania. Sursele punctiforme de poluare industriale si agricole trebuie sa respecte cerintele Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – 96/61/EC (Directiva IPPC).6 7688. iar nr.585. nutrienti (industria alimentara. etc.000 – 100.10000 l.

4 4105. tricloretilena si triclorbenzen (21 unitati).5 10217. Romania a obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani (decembrie 2009).0 15355. Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Crom (Cr) kg/an 7562.1 18465.3 43 .0 INDUSTRIE NON IPPC 3031.1 Total 361893.7 1031.7 944.0 2353.1 37993.3 56861.15.2 .1 19527.91/676/EEC.14 si 3.5 3179. din cele 506 surse punctiforme industriale si agricole semnificative. De asemenea.8 2.3 6358.dicloretan. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare.3 26697.5 1098.1 225. 1. nutrienti (azot total si fosfor total) si de metale grele la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase).2 15307.2 5.5 825.8 se prezinta sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole.3 0 1.2 5611.0 179518.5 4579. avand in vedere anumite unitati industriale care evacueaza cadmiu si mercur (27 de unitati la nivel national).0 ALTE SURSE PUNCTIFORME 0.1 5049.9 399.1 7675. HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor.Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii.4 11223.3 132.2 Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Categorii de (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) industrie/poluanti evacuati kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an INDUSTRIE IPPC 47982. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole Substante organice Substante Azot total Fosfor total (CCO-Cr) organice (CBO5) (Nt) (Pt) t/an t/an t/an t/an 54767.2 5725. precum si cerintele legislatiei nationale (HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG nr.8 129.7 124751.2 1. 256 au instalatii care intra sub incidenta Directivei IPPC.01 Total 102029. in tabelele 3.8 77084. Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii. pentru instalatiile sub incidenta Directivei IPPC.8 1927. Romania a obtinut perioade de tranzitie cuprinse intre 2 si 9 ani (maximum decembrie 2015).0 113. hexaclorbutadiena. hexaclorciclohexan (3 unitati) si hexaclorbenzen. Din punct de vedere al evacuarilor de substante poluante in resursele de apa de suprafata.01 Tabel 3.6 3 INDUSTRIE TOTAL 51014.15 se prezinta cantitatile monitorizate de substante organice (exprimate ca CCO – Cr si CBO5).8 839. Directivei privind accidentele majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO).2 0.9 30164.7 39. In Figura 3.8 174. Tip de industrie/ poluanti evacuati INDUSTRIE IPPC INDUSTRIE NON IPPC INDUSTRIE TOTAL ALTE SURSE PUNCTIFORME 2857.9 264.3 118.9 Tabel 3.14. Directivei privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole . La nivel national.0 7653.3 113725.

suprafata ocupata de ape cca. Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de: a. Managementul necorespunzator al deseurilor menajere la nivelul localitatilor.5 %. unitati care utilizeaza pesticide si nu se conformeaza legislatiei in vigoare.). c. modul de utilizare al terenului este ilustrat si in Figura 2.3.e. stocare de deseuri neconforme. intalnita deseori pe malurile raurilor si a lacurilor. un numar de 505 aglomerari sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar 18 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei 91/271/EEC. 28. Dezvoltarea zonelor urbane necesita o mai mare atentie din punct de vedere al colectarii deseurilor menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice si eliminarea depozitarii necontrolate a deseurilor.8 % din suprafata totala a tarii. Aglomerarile umane/localitatile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare si eliminare a namolului din statiile de epurare. Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului Modul de utilizare al terenului Potrivit Institutului National de Statistic.  Agricultura Pe langa presiunile punctiforme exercitate.75% din populatia echivalenta (a aglomerarilor >2000 l. Utilizarea pesticidelor pentru combaterea daunatorilor. percolare. 3. etc. Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de :    Stocarea si utilizarea ingrasamintelor organice si chimice. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzatoare de stocare/utilizare a dejectiilor. Industria: depozite de materii prime. produse auxiliare. Caile prin care poluantii (in special nutrientii si pesticidele. alte unitati/activitati agricole care pot conduce la emisii difuze semnificative. unitati ce produc poluari accidentale difuze. Cresterea animalelor domestice.) era racordata la sistemele centralizate de canalizare.) si gradul de racordare la sistemele de colectare. localitatile identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.e. la nivel national suprafata agricola ocupa cca.4.6 se prezinta aglomerarile umane (>2000 l. modul de colectare/eliminare al namolului provenit de la statiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apa. constituie o sursa de poluare difuza locala. constructii – cca. 61.e. activitatile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa. De asemenea. situri industriale abandonate. In continuare este prezentata o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare difuze:  Surse de poluare urbane/aglomerari umane Fenomenul de poluare difuza este accentuat datorita faptului ca la sfarsitul anului 2006.8 %. b. 44 . urmata de suprafata acoperita de paduri cca.2. precum si localitatile care au depozite de deseuri menajere neconforme. dar si alti poluanti) ajung in corpurile de apa sunt diverse (scurgere la suprafata. In Figura 3.) identificate. numai un procent de 47.3 %. Din cele 2605 aglomerari (>2000 l. produse finite.3. De asemenea. 2.

45 . s-au inregistrat cantitati medii specifice de ingrasaminte chimice utilizate pe suprafetele agricole de cca. pentru anul 2005. cantitatile de ingrasaminte chimice (exprimate in substanta activa) utilizate in anul 2006. De asemenea. modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atat la nivel national (al statelor din Districtul international al Dunarii). Modelul a fost elaborat si aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienti (azot si fosfor) in mai multe bazine/districte hidrografice din Europa. Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantitatile de poluanti emise de sursele difuze de poluare. scurgerea din zone impermeabile orasenesti. In cazul surselor de poluare difuze. 4. In figurile 3. cantitatile de ingrasaminte naturale utilizate au scazut cu cca. Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems) este folosit pentru estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme si difuze. se prezinta contributia modurilor de producere a poluarii difuze cu azot si fosfor (estimare preliminara). comparativ cu anul 2002. respectiv 6. In anul 2006. La nivel national. se observa ca Romania se situeaza cu mult sub media europeana. cat mai ales calitatea apelor subterane. 5. identificate in conformitate cu cerintele Directivei 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Emisiile de nutrienti din surse difuze Presiunile difuze datorate activitatilor agricole sunt greu de cuantificat. eroziunea solului. au fost cu cca 10 % mai mari fata de situatia din 2002.4/ha suprafata agricola). printre care si bazinul/districtul Dunarii. 2. scurgerea din retelele de drenaje. de animale echivalente estimate este estimat la cca. Datele cu privire la cantitatile de ingrasaminte si numarul de animale domestice la nivel national sau judetean au fost preluate din Anuarul Statistic al Romaniei 2007 (cu datele la nivelul anului 2006). In anul 2006. s-a evidentiat faptul ca cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile si potential vulnerabile. avand in vedere caile prezentate mai sus. 6 milioane capete (reprezentand o densitate specifica de animale echivalente de 0. cat si la nivel de subbazine internationale (Tisa). depuneri din atmosfera. in Romania nr. 16. modelul MONERIS considera urmatoarele moduri (cai) de producere a poluarii difuze: 1. estimarea incarcarilor cu poluanti a apelor este mai dificila decat in cazul surselor punctiforme avand in vedere modul diferit de producere a poluarii. 3. Astfel. iar tendinta se pastreaza descrescatoare. in Raportul National 2004. rezultand un nivel scazut al intensitatii agriculturii din Romania.7 kg N/ha de teren agricol.2 kg P/ha de teren agricol. raportand cantitatile aplicate la cantitatile optime necesare agriculturii se evidentiaza ca acestea reprezinta mai putin de 25 %. 10 %. Presiunile agricole difuze afecteaza atat calitatea apelor de suprafata. 6. scurgerea subterana. Pe langa emisiile punctiforme. scurgerea de suprafata . In ultimul timp. Comparand cantitatile specifice de fertilizanti sintetici si naturali utilizati in Romania cu cantitatile utilizate in statele membre ale UE.9 si 3.De asemenea.10.

avand in vedere aportul fiecarei categorii de surse de poluare. iar scurgerea din zone impermeabile orasenesti prezinta contributia cea mai mare la emisia difuza de fosfor. Emisia difuza medie specifica pe suprafata totala pentru azot este de cca.9 Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot Se mentioneaza ca. precum si fondul natural. modelul MONERIS cuantifica contributia diverselor categorii de surse de poluare la emisia totala de nutrienti. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor In Tabel 3. pentru anul 2005. aceste categorii de surse sunt reprezentate de: agricultura.8% 24.2% 3. iar pentru fosfor este de 0.4% 51.4% 2.3% 57. 5 kg N/ha. alte surse (ex.8% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.7% 12. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor 1. De subliniat este faptul ca. reprezinta principala cale de emisie difuza pentru azot.1% 2. localitati (asezari umane). scurgerea subterana. 46 .10.16 se prezinta emisiile de azot si fosfor din surse difuze de poluare.4% 0. modelul MONERIS ia in considerare toate sursele de poluare si nu numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. De asemenea.Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot 2.4 kg P/ha.2% 10. depunerea oxizilor de azot din atmosfera). Astfel pentru sursele difuze de poluare.2% 31.5% 1 2 3 4 5 6 Figura 3.

rezultand o emisie specifica de 4.5 km2. ceea ce reprezinta o emisie medie specifica de 0. energetic aparare impotriva inundatiilor. Barajele produc. Presiuni hidromorfologice semnificative Informatiile despre tipurile si marimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafata din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificarii si desemnarii corpurilor de apa puternic modificate. In Figura 3.164 9715 Tabel 3. combaterea excesului de umiditate.254 1265 Total surse difuze 119. intreruperea continuitatii longitudinale (Figura 3. piscicultura.4. alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale conectivitatii laterale. derivatii.16. Din multitudinea activitatilor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. regularizarile ce produc o presiune semnificativa au o lungime de 47 .16 kg N/ha suprafata agricola. Emisii de azot si fosfor din surse difuze Se observa ca mai mult de jumatate din cantitatea de azot emisa de sursele difuze se datoreaza activitatilor agricole. etc). Categoriile de lucrari hidrotehnice care se regasesc la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt: baraje (acumulari). executate pe corpurile de apa in diverse scopuri (energetic.21 kg/ha suprafata agricola. precum si pentru luarea masurilor de renaturare sau atenuare. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. determinata pe baza unor criterii. cu efecte functionale pentru comunitatile umane.11 se prezinta presiunile hidromorfologice identificate la nivel national (atat lucrarile existente cat si cele propuse a fi executate).Emisii de N din surse difuze Emisii de P din surse difuze (t) (t) Agricultura 61. Stanca Costesti. La nivel national. Se mentioneaza ca aproximativ 52 % din emisia totala difuza de fosfor se datoreaza localitatilor/aglomerarilor umane. asigurarea cerintei de apa. in principal. indiguiri si aparari de maluri. Cele mai importante acumulari sunt Portile de Fier I si II. Presiunile hidromorfologice afecteaza o mare parte din cursurile de apa din bazinele/spatiile hidrografice analizate. Acumularile au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apa potabila si industriala.868 5029 Alte surse 19. Criteriile utilizate pentru identificarea presiunilor semnificative au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrari hidrotehnice.3.  Regularizari si indiguiri Regularizarile si indiguirile produc modificari ale morfologiei cursurilor de apa. apararea impotriva efectelor distructive ale apelor. magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor (mentionate in Tabel 6.7). regularizarea debitelor naturale. Izvorul Muntelui. Vidra si Vidraru. insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de:  Lacurile de acumulare Au fost identificate un numar de 242 lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0. 3. agricultura contribuind cu cca 32 %.11). regularizari.360 3127 Asezari umane 27.682 294 Fond natural 10. irigatii.

cand s-a inchis transportul de calatori pe acest canal (transportul de marfuri s-a oprit din anul 1960). Navigatia pe canalul Bega nu se mai desfasoara din anul 1967. 3460 km dintr-o lungime totala de cca. Fluviul Dunarea pe sectorul romanesc este indiguit in proportie de 80%.Dambovita. Barcau 44%. Bega 79%.cca. producere de energie electrica. 550 km si au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulari. Ialomita – Mostistea.Dambovita. respectiv activitatile de mentinere in stare de functionare a canalului navigabil. Singura ruta navigabila pe raurile interioare din Romania este canalul Bega. pe canalul Bega se desfasoara doar navigatie de agrement. Cele mai importante lucrari de regularizare si indiguiri sunt localizate pe raurile: Raul Negru 83.  Derivatii Obiectivele hidrotehnice din aceasta categorie aferente corpurilor de apa. iar urmatoarele conditii trebuie indeplinite (a) sunt luate toate masurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra starii corpurilor de apa. Arges . care pot contribui. care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. etc. navigatie – in diferite stadii de planificare si implementare. 4690 km.4. Navigatia. in timpul fazei de planificare a acestora. Dambovita 61%.4. 6600 km. ca presiuni hidromorfologice. de la nivelul Directiilor de Apa produc alterari hidromorfologice semnificative care se materializeaza prin modificarea caracteristicilor cursului de apa pe care sunt pozitionate atat prizele de apa cat si evacuarile de apa ale caror debite prelevate respectiv restituite.4. avand in vedere o lungime totala de cca. Crasna 63. asupra stabilitatii albiei si biotei. tinand cont de presiunea si impactul lor asupra mediului acvatic.3 % din lungime. In prezent. precum si asigurarea cerintei de apa pentru localitatile aferente producand modificari semnificative ale debitelor cursurilor de apa pe care functioneaza. determina o serie de presiuni hidromorfologice semnificative asupra acestui ecosistem. pe tronsonul Timisoara – Sanmihaiul Roman. Se precizeaza ca este posibil ca implementarea acestor proiecte (presiuni viitoare) sa conduca la deteriorarea starii corpurilor de apa.5%. Derivatiile cele mai importante sunt: Timis – Bega.  Prelevari/restitutii de apa semnificative Prelevarile de apa si restitutiile (evacuarile). Aplicarea exceptiilor pentru viitoarele proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. 7100 km. 48 . In consecinta aceste viitoare proiecte de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor evaluari strategice de mediu (SEA). la alterarea fizica a corpurilor de apa. de asemenea.5%. produc in principal efecte asupra curgerii minime. sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.  Canale navigabile O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia.12). sunt in numar de 107 si au o lungime de cca. 3. Ialomita . La nivel national au fost desemnate 30 de prelevari semnificative (dintr-un total de 138) si 48 de restitutii semnificative (avand in vedere un total de 147 restitutii) (Figura 3. iar indiguirile ce afecteaza semnificativ corpurile de apa au o lungime de cca. Berheci 60%.7. Jiu 69%. Olt 74. Buzau 45%. Proiecte viitoare de infrastructura Pe langa afectarea semnificativa produsa de catre alterarile hidromorfologice existente asupra corpurilor de apa. sunt propuse un numar de proiecte care au ca scop asigurarea apararii impotriva inundatiilor. Derivatiile.

mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile. suprainaltarea si punerea in siguranta a digurilor de aparare impotriva inundatiilor. Totodata.11 se prezinta lucrarile hidrotehnice. 4. inundatii.  Realizarea zonelor umede pentru atenuarea undelor de viitura. Corpurile de apa unde se vor realiza viitoare proiecte de infrastructura au fost analizate prin prisma exceptiilor art.(b) motivele acestor modificari sau alterari sunt prezentate si explicate in mod specific in PMB.  Reconstructia ecologica a raurilor. fie intrand sub incidenta criteriilor de realizare SEA sau EIA ori ar putea avea impact transfrontalier) cu respectarea prevederilor acestui articol. In Capitolul 10 sunt prezentate mai multe detalii privind abordarea Art. schemă directoare şi plan de investiţii. acestea au ca scop. in principal:  Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularilor. incluzand si proiectele viitoare de infrastructura. Analizand la nivel national tipul de proiecte planificate sau in curs de implementare. In Figura 3.7 din DCA avand in vedere exceptiile aplicate privind proiectele viitoare. pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni semnificative. conform art.  Protectia lacurilor. Fezabilitatea în domeniul managementului riscului la inundaţii pe diverse râuri.  Producerea de energie electrica. (c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public predominat si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii prin atingerea obiectivului de “stare buna” sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane. 13 al DCA.  Inlaturarea urmarilor produse de calamitatile naturale (secete. Corpurile de apa care sufera o noua modificare hidromorfologica vor fi supuse etapelor testului de desemnare in urmatorul Plan de Management.  Realizarea.  Amenajarea cursurilor de apa pentru apararea localitatilor impotriva inundatiilor. din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace. etc)  Permanentizarea diverselor acumulari. sunt in curs de derulare sau vor fi obiectul etapei viitoare o serie de studii si proiecte privind:   Contribuţiile la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. si (d) obiectivele benefice aduse de acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa.4. iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. La nivel national sunt planificate sau in curs de implementare un numar de 332 de viitoare proiecte de infrastructura (cu lungime mai mica de 10 km) si un numar de 93 de proiecte (cu lungime mai mare de 10 km). care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.  Amenajarea si mentinerea stabilitatii si capacitatii de transport a albiilor. alunecari de teren. Corpurile de apa pe care sunt planificate/propuse proiecte noi nu au fost desemnate ca fiind corpuri de apa puternic modificate inainte ca aceste noi modificari sa aiba loc.7. 49 . Aceste viitoare proiecte de infrastructura au ca orizont de implementare primul si al doilea ciclu de planificare.  Regularizarea si apararea malurilor.

Alte tipuri de presiuni antropice 3. imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea Acestea sunt prezentate succint in continuare.  Studii complexe. Proiectul este elaborat de un consortiu de firme. La nivel national s-au identificat un numar 843 de utilizatori de apa ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Proiectantul lucrarilor este un consortiul de firme. Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat au fost desemnate asemenea locatii si sunt prezentate in Tabel 3. chimica. iar autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor. Unitatea de Coordonare ISPA.18. care au ca scop. a lungimii tronsonului afectat si a inertiei comunitatilor din structura biocenozelor acvatice.Ministerul Transporturilor din Romania. pe sectorul litoral. geologice. extinderii plajelor din punct de vedere genetic.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO: “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila si masuri complementare”. Unitatea de Coordonare ISPA. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale. Fezabilitatea unor studii in ceea ce priveste realizarea pasajelor de trecere a ihtiofaunei din amonte catre aval. au fost identificate sursele industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala. La nivelul Districtului International al Dunarii. iar in anul 2007 au fost obtinute Acordul de Mediu si Avizul NATURA 2000. In anul 2007. fara ca pe termen lung acestea sa induca o modificare semnificativa a biodiversitatii acvatice. In functie de tipul poluarilor accidentale. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost finalizate si aprobate in anul 2005. biologica sau bacteriologica a apei. 50 .5. efectele fenomenelor in discutie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-chimici.17 se evidentiaza aceste surse. sedimentologice si geomorfologice in vederea delimitarii. transfrontaliere) asupra resurselor de apa. Fenomenele au avut impact local/bazinal. La nivelul sectorului romanesc al Dunarii sunt planificate 2 proiecte aflate in diferite stadii. In Tabel 3. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun roman-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. localizarea. luand in considerare lista „Zonelor industriale cu risc potentialridicat” din Romania. 3.5 Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale. s-au inregistrat 77 de poluari accidentale ale cursurilor de apa de suprafata.4. in principal. a naturii poluantului. iar datorita duratei reduse. care reprezinta alterari bruste de natura fizica. receptorul si indexul de risc pentru apa. bazinale. iar beneficiarul lucrarilor . peste limitele admise. pe baza metodologiei de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group).4. respectiv 2006.

1 7.1 7.6 5.4 7.6 5.8 Certej/Hunedoara Baia Mare/Maramures SM Borsa Colbu Baia (iaz) Mare/Maramures SM Borsa Novat Baia (iaz) Mare/Maramures U.P.9 6.17.Nr.1 7.4 8.0 8.0 7.5 7.5 7.0 8.6 8. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Denumire Devamin SA Rabita (iaz) Devamin SA Fanate (iaz) Bicapa SA (iaz) EM Abrud (iaz) EM Rosia Montana (iaz) EM Baia de Aries (iaz) EM Coranda (iaz) SC Aurul Localizare Brad/Hunedoara Stei/Bihor Tarnaveni/Mures Abrud/Alba Rosia Montana/Alba Baia de Aries/Alba Cursul de apa Crisul Alb Crisul Negru Tarnava Mica Aries Aries Aries Mures Somes Viseu – Tisa Viseu – Tisa Lapus – Somes Lapus – Somes Tur – Tisa Somesul Mare Lapus .1 6. Sasar (iaz) Baia Mare/Maramures Baia Sprie (iaz) Baia Sprie/Maramures Baia Mare Turt Turt/Satu Mare (iaz) Rodna (iaz) Rodna/Bistrita Nasaud EM Baiut (iaz) Baiut/Maramures Phoenix SA (P) Baiut/Maramures SM Baia Maere SC Cominex (P) SC Agroconsum (P) SC Fibrex (P) SC Sofert SA (P) Petrobrazi (P) Cavnic/Maramures Aghires/Cluj Bontida/Cluj Savinesti/Neamt Bacau Brazi / Prahova S.3 4.0 5.4 7.9 5.5 (P) 24 Letea Veche Bacau / Letea Siret Veche Tabel 3.0 8. Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala 51 .3 8.Somes Sasar/Lapus/ Somes Cavnic/Lapus/ Somes Somesul Mic/Somes Somesul Mic/Somes Bistrita Bistrita Prahova / Ialomita Ialomita Index de risc  5. Amonil SA Slobozia / Ialomita 6.C.9 7.

constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni.18. de natura:  hidraulica.nu este asigurata o structura adecvata pe specii in bazinele acvatice natural/antropice. Astfel.  hidrogeologica. 52  . Zone contaminate cu risc potential ridicat Activitati de piscicultura / acvacultura O caracteristica importanta a bazinelor/spatiilor hidrografice din sudul si estul tarii (in special Buzau – Ialomita si Prut) o reprezinta existenta (uneori din cele mai vechi timpuri) a numeroase iazuri piscicole. precum si acumulari care au folosinta piscicola. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. avifauna şi alte elemente ale lantului trofic. Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apa pescuitul comercial.Nr 1 2 3 4 5  Risc Zona Localizare Cursul de potential apa receptor (m2  250) Letea Veche Bacau / Letea Siret 318 risc Veche ridicat Copsa Mica Sibiu Tarnava Mare 114 relevant Calan Hunedoara Strei 171 relevant Mintia Hunedoara Mures 185 relevant Turnu Magurele Teleorman Dunare 100 relevant Tabel 3. atunci cand afecteaza fauna acvatica. exista un numar de 828 iazuri si amenajari (cu o suprafata totala de 64000 ha) in care se practica activitati de acvacultura Practicarea activitatilor de piscicultura/acvacultura pot constitui presiuni asupra corpului de apa atunci cand: . constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor. constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei. putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa.este crescută producţia de peste fara asigurarea unor masuri de purificare specifice ale apei.  morfologica.  a afecta lucrarile de amenajare. de protectie sau de traversare a albiei. cand pot apare dejecţii sau scurgeri de substante organice si nutrienti continuti in hrana administrata pestilor. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii. . constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta. Extragerea balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie extragerea balastului si nisipului.  poluanta. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative.

reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii.  Exploatarile forestiere Tot. de-a lungul timpului. pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor. ajungând în prezent la circa 6. când schimbările climatice.5. România. 1400 mii mc . cuvetele lacurilor. conform articolului 33.păstrarea talvegului natural al raului. nerespectand prevederile legale. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru. 3. şi-a redus considerabil suprafaţa impadurita.realizarea de sectiuni optime de scurgere. tot mai evidente. ne conduc spre o stare naturală extrem de precară. prin ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (în prima urgenţă circa 700. Astfel. mai ales astăzi. Astfel. apropiindu-se astfel de procentul optim stabilit la cca 40 % zona impadurita din suprafata ţării. alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. . articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. Prin aceste două acţiuni silvice se poate atinge obiectivul prevăzut în Legea nr. etc. scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc).De asemenea. formarea de torenti. in anul 2006 a fost extras un volum de nisip si balast de cca. Strategia pe termen lung prevede dezvoltarea resurselor forestiere ale ţării. alunecari de maluri. amplificarea viiturilor. Astfel. aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. . prin exploatari organizate.000 ha) şi prin realizarea Sistemului Naţional al perdelelor forestiere de protecţie. se precizeaza: “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa. in cazul in care acestea se fac haotic. . in aceeasi categorie de alte presiuni se pot inscrie si exploatarile forestiere. până în anul 2035. . efectul lor materializandu-se asupra stabilitatii terenului (prin aparitia eroziunii.37 milioane ha. se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare. 46/2008 – Codul Silvic de a dezvolta fondul forestier din Romania cu circa 2 milioane ha.” Prin realizarea „Studiilor pentru cunoasterea resurselor de apa in vederea fundamentarii planurilor de amenajare ale bazinelor/spatiilor hidrografice”.regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare. conservarea şi dezvoltarea patrimoniului silvic constituie o problemă de interes national. si anume: . baltilor. s-au inventariat cantitatile extrase din albiile minore ale raurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.respectarea perimetrelor de exploatare.volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. 53 . cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice in albie din zona.

Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice. sursele industriale si agricole.  Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. Ca si in cazul substantelor organice. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor. la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate intr-o alta sectiune situata pe un alt corp de apa care prezinta aceeasi tipologie si aceleasi categorii de presiuni antropice (gruparea corpurilor de apa in scopul realizarii monitoringului/evaluarii). precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila. utilizarea fertilizantilor). rauri putin adanci cu curgere lenta). ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor.Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru. in special aglomerarile umane. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului 54 . Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor.  Evaluarea impactului. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substante organice. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response – Activitate antropica-Presiune-Stare-ImpactRaspuns). poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice pentru care impactul a fost evaluat si au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.4. Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. Totodata. scaderea biodiversitatii speciilor. Asa cum s-a prezentat in sub-capitolul 3. astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. in cazul in care exista date de monitoring disponibile. Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa Va Directivei Cadru Apa. recreere.). cele agricole: cresterea animalelor. industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate). cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa).  Identificarea presiunilor semnificative. etc.4. in special a corpurilor de apa stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale si de acumulare. Daca la nivelul unui corp de apa nu sunt stabilite sectiuni de monitorizare. emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane. Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratata in sub-capitolul 3. care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante:  Identificarea activitatilor si a presiunilor. cat si surselor difuze (in special. O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea nutrienti (azot si fosfor). poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze. scaderea biodiversitatii speciilor. poluarea cu nutrienti.

impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa.4). la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3. corpurile de apa au fost clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”). precum si alterarea compozitiei populatiilor. Astfel. stavilare.trofic exprimat prin indicatori specifici. chimice si hidromorfologice” si realizarea evaluarii starii la nivel de corp de apa. instrumente precum modelarea matematica au fost utilizate pentru estimarea presiunilor si efectelor masurilor de baza propuse. de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic. Lucrarile in lungul raului (indiguirile.poluarea cu substante organice . riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje. dar si asupra biotei. luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare. Ca si in anul 2004. lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienti). persistenta si bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. lacuri. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: . in anul 2008. Pentru actualul Plan de Management. Se remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora. ape tranzitorii. ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice. praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic.poluarea cu nutrienti . Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. „posibil la risc” si „la risc”. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor. Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor. transportului de sedimente. riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa redelimitate in anul 2008. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri. modelele WAQ (nutrienti) si QUAL 2K (substante organice).alterari hidromorfologice 55 . Substantele periculoase produc toxicitate. In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. Presiunile hidromorfologice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. precum si de evaluarea impactului acestora. dar mai ales asupra migrarii biotei. In acest sens.poluarea cu substante periculoase . astfel corpurile de apa au fost clasificate in 3 clase: „fara risc.

poluarea cu nutrienti.2013 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial. 56 . atat la nivelul Districtului International al Dunarii. Din analiza efectuata rezulta ca dintr-un total de 3399 corpuri de apa. morfologie. Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc.  aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.avand in vedere. precum si de alterarile hidromorfologice). Se precizeaza ca. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2012 . atat corpurile de apa aferente fluviului Dunarii si bratelor sale. Riscul a fost evaluat avand ca obiectiv atingerea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice aferente anului 2015.4. iar gruparea corpurilor de apa nu a putut fi realizata (confidenta scazuta). precum si datorita altor tipuri de presiuni prezentate in capitolul 3. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36. precum si de alterarile hidromorfologice. ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. In aceasta etapa. in conditiile in care pentru unele corpuri de apa nu au existat metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa.2). nutrienti si substante periculoase). prelevari/restitutii). Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015 datorita presiunilor punctiforme si difuze semnificative (poluare cu substante organice. 910 reprezinta corpuri de apa naturale. poluarea cu nutrienti. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti. cat si la nivel national. cat si datorita alterarilor hidromorfologice (Fluviul Dunarea si 2 corpuri costiere). 6. un nr. se precizeaza ca evaluarea riscului a fost realizata pentru a fi utilizata la:  caracterizarea starii ecologice/potentialului ecologic si a starii chimice (cap. Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. Dintre acestea. considerand valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei. Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. iar 331 sunt corpuri de apa puternic modificate si articiale. ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate. Pentru riscul ecologic.  stabilirea masurilor suplimentare. insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. alterarilor hidromorfologice semnificative (hidrologie.  aplicarea analizei cost – eficienta si cost – beneficiu. cat si corpurile de apa tranzitorii si costiere prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu in 2015. atat datorita surselor de poluare din Romania si din tot Districtul International al Dunarii. s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice).

chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran. corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros.patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: doua în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01. sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE 4. delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane Identificarea următoarelor criterii:    şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza geologic. In România au fost identificate. conform prevederilor Directivei Cadru 2000/60 /EC. Starea corpului de apă. Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.Conul Somesului (Holocen si Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului. evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Corpurile de apa subterana in interdependenta cu corpuri de ape de suprafata si cu ecosisteme terestere Toate informaţiile în legătură cu interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul Romaniei cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele 57 .Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu).două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 – Sarmaţian şi RODL06. hidrodinamic. după cum urmează: . delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Figura 4. care corespunde liniei de cumpănă a acestora.(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22. iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale.un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat).2. intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă. 4. acestea nu se constituie în corpuri de apă.1. .4. .Platforma Valahă).). Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. fisural şi fisural-carstic. a constituit obiectivul central în procesul de delimitare. Criteriul geologic. în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Astfel. Identificarea. În restul arealului. starea corpului de apă:  calitativă  cantitativă.1. structurale. .un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05Podişul Central Moldovenesc). Dintre acestea 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere. ci şi prin caracteristicile petrografice. atât cea cantitativă cât şi cea calitativă.

04. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau.3.03.06.17 ROCR01.13.11.1.06 ROOT01.07.09. la nivelul anului 2008.04.1.06.06.09 ROMU01. un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce contin 1942 foraje/drenuri si 5 izvoare.05. pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară.19. 03.02.17.15.02.2.09.17.17.09. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/spatiul hidrogarfic Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Interdependenta cu nr.1. Nr.09.08.03.03.16.11. 73 % din corpurile de apa subterana sunt in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata localizate la nivelul a peste 280 de rauri.07.02.05. crt.20 ROBA01. 14.03.03. Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de apă subterană din Romania 58 .70% 85.04.02.05.02.08.06. la nivelul intregii tari. si de asemenea se regasesc in mod detaliat in Anexa 4. de râuri 32 18 27 51 23 25 21 27 19 19 10 Cod corp de apa subterana ROSO01.14 ROAG01.06.03. 16.07.05. Captarile care xploateaza un volum de apa semnificativ.12.10 Tabel 4.03.14.03.02.1.15.10.10.05.).07.02.2.08.30% Cu zone de protectie Fara zone de protectie Figura 4.02.16.03.04.07.07 RODL05.20 ROJI01.11.08.05.13.terestre aferente sunt incluse în Tabel 4.04.10 ROIL01.12.2. Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă 4. cca. destinate consumului populaţiei.02.05 ROPR01. stabilite conform HG 930/2005 (Figura 4.04.02.12. si Figura 5.10.06.08. sunt relevate in Tabel 4. 19.04.07.05. Astfel.15.18.09.08.18 ROSI01.14.

Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.115. sulfaţi. semnificative foraje.4. cadmiu. În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite.Exploatări semnificative de ape subterane (>1500 mii mc/an) Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează. 1. în general. . Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana s-ae evaluat pe baza rezultatelor obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6. activitatilor agricole (cresterea animalelor si utilizarea fertilizantilor si pesticidelor). după caz.413 Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.2. Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO 3. NH4.616 Tabel 4.4. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Bazinul/Spatiul Hidrografic Nr. sau dacă. arsen etc) determinate. depozitarii deseurilor sunt cele mai importante. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Presiunile antropice care afecteaza starea corpurilor de apa subterane sunt in general sursele prezentate in capitolele 3. De asemenea. Dintre acestea.1.462 Arges Vedea 2 42 5431 Buzau Ialomita 8 135 31815.6 TOTAL 67 1942 si 5 izvoare 359346.629 Mureş 2 133 14.2.NO2. Crt. 4. se prezinta starea corpurilor de apa subterana.1.323 Banat 2 69 15. plumb. presiunile antropice. 3. din numărul punctelor de monitorizare. in sub-capitolul 6. sursele difuze aferente aglomerarilor umane (in special cele care nu detin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerari umane).Nr. mercur.drenuri.016 Siret 10 483 85. În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat.225 Prut 7 237 30. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.2. pentru fiecare corp de apă subterană.2. captari Nr. în continuare. prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.603 Crisuri 1 4 19. PO4.2 si 3.277 Jiu 8 143 42.4. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere următoarele :  corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare.izvoare Volum captat (mii m3 /an) Somes Tisa 4 218 16. prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.053 Dobrogea Litoral 13 151 71. astfel : 59 .5.  corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat. numărul celor poluate este mai mic de 20%.cloruri.4.

medie (M): strat acoperitor discontinuu. grosime variabilă. suplimentare de protectie. realimentare mare. permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice.deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi. corpurile de ape subterane se caracterizează astfel:  pentru clasele PVG si PG. Figura 4. >200 mm/an. PU = protecţie globală nesatisfacatoare. . . corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor.nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri. predominant coeziv (argila.). grosime mare (mai mare de 10 m). realimentare medie.starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaţiei nivelurilor.  pentru clasa PM. . pe o durată de minim 10 ani. loess. corpul este la risc. sub impactul unor exploatări. 60 Realimentare .3. mm/an 200 100 PM PG PU PM PVU PU PVG PG PM F M U Clasa de protectie a zonei acoperitoare PVG =protecţie globală foarte buna. corpul nu este la risc.  pentru clasele P U si PVU.scăderea continuă a nivelurilor piezometrice. De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile. Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere evaluarea următoarelor criterii : . Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă. PG = protecţie globală buna.). PM = protecţie globală medie.  dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc.starea cantitativă a apelor subterane . marnă) .3. astfel: o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie : . o conform infiltratiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută. prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali. dacă există surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie globală. .favorabilă (F): strat acoperitor continuu. <100 mm/an. PVU = protecţie globală puternic nesatisfacatoare. 100-200 mm/an. marne fracturate) . carst etc. litologia şi infiltraţia eficace (Figura 4.

. detalierea acestei situatii regasindu-se in cap. al Planului de Management. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii Pentru captarile de apa destinate potabilizarii sunt identificate zone de protectie pe corpurile de apa utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman.  Directiva 75/440/CEE privind cerintele de calitate pentru apa de suprafata destinate prelevarii de apa potabila.2009 privind zonele protejate cuprinse in Registrul Zonelor Protejate actualizat in anul 2009.6. conform Directivei Cadru pentru Apa (Anexa IV) au fost identificate si cartate la nivel national urmatoarele categorii de zone protejate: . 5.ele respectă criteriile de risc . precum si perimetrele de protectie hidrogeologica.2.  Hotararea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara. Rezultatul acestei analize a reliefat ca in Romania exista 19 corpuri de apa din totalul de 142 (13 %) care risca sa nu atinga starea buna din punct de vedere calitativ.zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important . Se mentioneaza ca informatiile utilizate pentru realizarea acestui capitol au la baza date din perioada 2007 . In functie de gradul diferit de risc fata de factorii de poluare. pentru fiecare captare se instituie in teren zonele de protectie sanitara care pot fi cu regim sever sau de restrictie.  Legea Apelor nr.cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii . care furnizeaza in medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de persoane. Astfel. Legislatia specifica zonelor de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii este reprezentata de:  Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. 5.zone pentru imbaiere Planul de Management cuprinde un rezumat al Registrului Zonelor Protejate si include harti cu localizarea fiecarei categorii de zona protejata precum si lista actelor normative la nivel comunitar.  Hotararea de Guvern nr.corpuri de apă la risc .zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati .1. Nu exista nici un corp de apa subterana identificat la risc din punct de vedere cantitativ.corpuri de apă subterana care nu sunt la risc .2. national si local pe baza carora au fost identificate si desemnate aceste zone. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a 61 .zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic .Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă: . IDENTIFICAREA SI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE Zonele protejate reprezinta areale de pe teritoriul fiecarui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerintelor speciale de protectie prevazute in legislatia comunitara.

cu modificarile si completarile ulterioare (HG 662/2005.G. acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministrului Mediului privind prohibiţia pescuitului 62 . 201/2002.Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si cele privind calitatea apelor pentru moluste. Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind calitatea apei. cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006. cu modificările şi completările ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendata de Directiva 2006/113. 202/2002 si H. 5. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. HG 567/2006 si HG 217/2007). nr. insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii.Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii .84/189 /2009 al Ministrului Agriculturii. Protejarea speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere: .Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila. In Figura 5. Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic are la baza urmatoarele acte normative:  Hotararea de Guvern nr. 69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare  Ordin nr.G. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru aceste specii.  Ordinul nr.  Lege nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole.1 este reprezentata harta captarilor de apa destinate potabilizarii din sursele de suprafata si din sursele subterane la nivel national. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura  Legea nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola  Hotararea de Guvern nr. La nivelul anului 2007. au fost inventariate un număr total de 269 captări de apă din sursele de suprafaţă şi 1617 captări de apă din sursele subterane.2. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor.

babusca. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania. Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic.  Ordinul nr. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii. pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica. avat. rosioara. ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii. somn. scobar. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite: ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide sau speciilor de coregoni. cum ar fi stiuca (Esox lucius). novac. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii acvatice importante din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola. Ordinul nr.  Ordinul nr 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in bazinele piscicole naturale  Ordonanta de Urgenta a Guvernuluinr. - In sensul Directivei 79/923/CEE. conservarea habitatelor naturale. apele pentru moluste sunt definite ca fiind apele costiere si tranzitorii marine desemnate in vederea protejarii si imbunatatirii starii pentru a intretine viata si pentru cresterea crustaceelor (moluste bivalve si gasteropode). B.1). caras. In anul 2009. 201/2002. biban. sanger. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile ulterioare. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului comercial. nr. Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform Legii nr.G. aceste zone au fost stabilite prin 63 . salau si sturioni (Anexa 5. morunas. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura. Desemnarea zonelor protejate pentru specii acvatice importante din punct de vedere economic are in vedere identificarea: A. crap. bibanul (Perca fluviatilis). A. B.  Ordinul nr. stiuca. cosas. prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. Conform raportarilor facute la EUROSTAT de catre ANPA. C. 342/2008 al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului. 262/330/2006 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. 317/2009 pentru aprobarea OUG nr. batca. pe specii. transpusa prin H. oblete. care pot fi capturate din mediul acvatic. mreana. lin. 1231/812/2007 al Ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii. la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura. astfel incat anual. Padurilor si Dezvoltării Rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007.

nr. în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa întreprinda anual actiuni de coordonare inter64 . In Romania pescuitul speciilor de lostrita. acest moment a marcat o cotitura istorica în conservarea si comertul cu aceste specii. sturioni si delfini este interzis tot timpul anului. se vor face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă. Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de protejare. e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate. 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute în Anexa II a Conventiei. Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au fost inregisrtate pe: Dunare inclusiv zona Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole. c) lucrari in zona malurilor. lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau. mihalt. In zonele de protectie. luându-se.69/1994 care prevede interzicerea comertului international cu specii ameninate cu disparitia.judetul Vrancea si Stanca-Costesti judetul Botosani Totodata numeroase cursuri de apa. lacurile de acumulare din aval de Ramnicu-Valcea pe raul Olt.M. 84/189 /2009 al ministrului agriculturii. crustacee. Conform O. in special de masurile de management. d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice. extragerea de namol. precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal. moluste si al altor vietuitoare acvatice.O. b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii. a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare. sunt interzise: a) pescuitul oricaror specii de pesti. cu exceptia pescuitului stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor. scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual. pastrav de mare. 57/2007 prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II).speciile si perioadele de prohibitie. inclusiv stabilirea de cote. d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării. . nisip si pietris. b) lucrari care impiedica migrarea. lacuri si o parte din zona costiera romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate. La propunerea Germaniei in 1997. de crutare.G. pastravul fantanel. Calimanesti . inscrise pe o lista agreata (Anexa I).U. următoarele măsuri: a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade. Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de fauna si flora salbatica (CITES) a fost ratificată de România prin Legea nr. după caz. c) reglementarea perioadelor.zone de protectie pentru resursele acvatice vii. taierea si recoltarea plantelor. C. coregonul. pastravul indigen. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului privind prohibiţia pescuitului si prevad: . si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii. nr. perioadele de protectie si activitatile interzise. f) evaluarea măsurilor adoptate. 5 a ordonantei. in perioadele stabilite. in timp ce pentru speciile de stiuca. transportului şi comercializării. colectarea ghetii. cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei. precum si masuri preventive.

In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii. Pastruga (Acipenser stellatus). Zona 2 – cuprinsa intre Perisor si Chituc cu suprafata de 215 Mm2 . Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual [20052009] numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la circca 4900 exemplare in 2005 pana la peste 100. 1950/2007/38/2008 si pentru care se aplica Normele tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. in aceste 4 zone sunt prezente speciile urmatoare:  molusca bivalva epibionta – Mytilus galloprovincialis Lamark (midia). In conformitate cu prevederile Directivei 79/923/CEE. somn (Silurus glanis). Scapharca inequivalvis Bruguire.. Suprafata zonelor marine cu specii acvatice importante din punct de vedere economica este de cca. 5. 567 Mm2. La nivel national in urma suprapunerii zonelor salmonicole. caras (Carassius carassius).  gasteropodul Rapana venosa (Valenciennes). stiuca (Esox lucius).guvernamentala la nivel de bazin hidrografic. biban (Perca fluviatilis). Lungimea zonelor protejate cu specii acvatice importante din punct de vedere economic este de 1795 km.2. scrumbie de Dunare (Alosa pontica). lin (Tinca tinca). platica (Abramis brama). Cerastoderma edule lamarki (Reeve).  molustele bivalve psamobionte – Mya arenaria Linnaeus. babusca (Rutilus rutilus).2. ciprinicole si cu acipenseride identificate cu zonele in care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) si cu zonele de protectie pentru resursele acvatice vii. 201/2002). Nisetru (Acipenser gueldenstaedti). sisteme sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava. Au fost identificate urmatoarele specii importante din punct de vedere economic: Morun (Huso huso). Viza (Acipenser nudiventris). pentru a conveni asupra cotelor de captura si de export de sturioni Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atat pentru prelevare din natură cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace. Zona 4 – cuprinsa intre Agigea si Mangalia cu suprafata de 101 Mm2. Corbula mediteranea maeotica Milaschevich. s-au delimitat 4 zone marine pentru cresterea si exploatarea molustelor aprobate prin OM comun nr. Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii. In conditiile specifice zonei costiere romanesti. rosioara (Scardinius erythrophthalmus). Asa cum se poate observa si in Figura 5.3 Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important 65 . aceste zone sunt urmatoarele: Zona 1 – cuprinsa intre Sulina si Sfantu Gheorghe cu suprafata de 142 Mm2.000 exemplare in 2009. Zona 3 – cuprinsa intre Navodari si Portul Constanta (Baia Mamaia) cu suprafata de 109 Mm2. au fost identificate zone de protectie pentru specii importante din punct de vedere economic asa cum se poate observa in Figura 5. Cega (Acipenser ruthenus). salau (Stizostedion lucioperca) si avat (Lotta Lotta).

 Hotararea de Guvern nr. au fost identificate la nivelul Romaniei 358 zone pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important totalizeaza pe o suprafata totala de 4.  219 zone au custode/ administrator.  Hotararea de Guvern nr.  Hotararea de Guvern nr. national si local si care au legatura cu corpurile de apa.Sectiunea a III-a.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara. Astfel. 195/2005 privind protectia mediului.  Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.  83 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana identificate la risc calitativ/chimic. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 407/2006. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. a florei si faunei salbatice (Directiva Habitate).  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1586/2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanta internationala. Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva Pasari).72 ha (Figura 5.060. zone protejate. la nivelul anului 2007. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.  Legea nr. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"  Legea nr.  94 zone au regulament sau plan de management. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. conservarea habitatelor naturale. din care :  253 zone protejate au legatura cu corpurile de apa subterana.3). 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (modificata de Hotararea de Guvern nr.Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate in mod oficial prin acte de reglementare la nivel comunitar. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. 1529/2006). 5/2000 privind amenajarea teritoriului national .  Ordinul nr.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.  Hotararea de Guvern nr. 66 .950. 454/2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1.  Hotararea de Guvern nr.  Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale.

Reteaua Natura 2000 cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica desemnate conform prevederilor Directivei Pasari si situri de importanta comunitara desemnate conform cerintelor Directivei Habitate. de către UNESCO.Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (647 000 ha) . Anumite zone protejate la nivel national si comunitar sunt recunoscute pe plan internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei. . Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati sunt suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati din surse agricole si care contribuie la poluarea acestor ape.Omul şi Biosfera (M.  Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole.MAB. hidrogeologie) ale arealelor cu potential de transmitere a nitratilor din sistemul agricol catre corpurile de apa de suprafata si subterane.4 Zone sensibile la nutrienti.Balta Mică a Brailei ( 20.) precum si Zone Umede de Importanta Internationala desemnate de Secretariatul Conventiei Ramsar. este sit RAMSAR si reprezintă totodata un teritoriu înscris în Lista Patrimoniului Mondial instituită prin Conventia UNESCO privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural.Complexul Piscicol Dumbravita (414 ha) a fost declarat arie naturala protejata si este desemnat sit Ramsar si este inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica. teren.460 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica. rezervatie a biosferei inclusă in Programul UNESCO “Omul si Biosfera” .Comparand suprafata totala a ariilor naturale protejate cu situatia centralizata in anul 2005 se observa o crestere semnificativa. datorita constituirii retelei Natura 2000.B.Lunca Joasa a Muresului (17166 ha) are statut de Parcul Natural si arie de protectie speciala avifaunistica. . sub egida Programului UNESCO . hidrologie. 5. Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de catre „Institutul National Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie si Agrochimie si Protectia Mediului” pe baza evaluarii conditiilor naturale (sol. Delta Dunării se află inclusă în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat ca sit de importanta comunitara si arie de protectie speciala avifaunistica. Zone vulnerabile la nitrati Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu nutrienti (azot total si fosfor total). Legislatia specifica este reprezentata de:  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. finalizat în decembrie 2004.Zona a fost declarată. .A. . . 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate 67 . clima.  Hotărârea de Guvern nr.Lacul Techirghiol (1462 ha) a fost desemnat sit Ramsar si se află inclus în Reţeaua Natura 2000 fiind propus si validat arie de protectie speciala avifaunistica. pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane si in conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu.

 Ordinul nr.963 localităţi. cu modificarile si completarile ulterioare. 459/2002 si. Conform reglementarilor in vigoare Institutul de Sanatate Publica Bucuresti elaboreaza anual Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere si il transmite Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Mediului.10 km2 este suprafaţă agricolă.  Hotararea de Guvern nr.01. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). Pentru anul 2007.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.545. incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana. 58 % din suprafata tarii) din care suprafaţa de 82067. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere este transmis anual Comisiei Europene de catre Ministerul Sanatatii. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. Hotărârea de Guvern nr. La nivel naţional au fost identificate 42 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din care fac parte 1. aprobate prin Hotararea Guvernului nr. si le-a raportat Comisiei Europene.5 Zone pentru imbaiere Prevederile legislatiei europene in domeniu – Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE au fost transpuse in legislatia romaneasca prin:  Hotararea de Guvern nr. 88/2004. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere. aşa cum se poate observa în Figura 5. 68 . inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. urmand ca de la 01. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltării Durabile si Ordinul nr. respectiv. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere.5.4.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre in totalitate in vigoare.62 km2 (cca.  Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate. 5. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. ale Normelor de supraveghere. Suprafaţa totală aflată în zone vulnerabile este de 137.  Hotararea de Guvern nr. Autoritatea de Sanatate Publica impreuna cu Administratia Nationala “Apele Romane” au identificat 15 zone de imbaiere cu 35 de sectoare localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in Figura 5. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.

12. o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere.1. Pentru unele corpuri de apa din Delta Dunarii monitorizarea se efectueaza de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunarii”-Tulcea iar pentru corpurile de apa costiere monitorizarea este realizata de Directia Apelor Dobrogea Litoral impreuna cu Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta.  Validarea evaluarii de risc.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice.  Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin. Retelele si programele de monitorizare In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC). elementele de calitate. Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art. aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata. corpurilor de apa subterana si zonelor protejate. Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 subsisteme:  rauri  lacuri  ape tranzitorii  ape costiere  ape subterane  ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali).2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale. In abordarea nationala. Ape de suprafata In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru.  programul de investigare.  programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational) . 69 . functie de tipul de program. Programele de monitorizare a apelor subterane includ:  programul de monitorizare cantitativa. Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata. Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:  programul de supraveghere. cat si starea chimica) . apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic.  Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring.1.6. cat si programului operational de monitorizare. sedimente si biota .1.  Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale. 6.2006.  programul operational. parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru in domeniul apei. MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA STARII APELOR 6. 8 (1. Mediile de investigare sunt reprezentate de apa. In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22. informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:  Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica.

ca raspuns la aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii. Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring. Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. la nivel national.1. inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.      Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc.1. de specii) densitate (expl/m2) Componenta taxonomica (lista si nr. de specii) densitate (exp/100m2) structura pe varste Nivelul si debitul apei Frecventa Program Program Supravegher Operational e 2/an 2/an 1/3 ani 2/an 3/an 3/an 1/3 ani 3/an Elemente biologice 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 20-60 /an* 1/3 ani H = 2 / zi * Q = 2060/an* Elemente hidromorfologice Regimul hidrologic 70 . Elemente.1. de specii) densitate (expl/l) Componenta taxonomica (lista si nr. Rauri Pentru programul de supraveghere. Tabel 6. Programul de supraveghere Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic. de specii) densitate (expl/m2) componenta taxonomica (lista si nr. Utilizarea in exercitiul de intercalibrare. Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele zonelor protejate. parametrii si frecventele de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate in Tabel 6. In Romania. furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere. Elementele de calitate monitorizate. Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – rauri Elemente de calitate Fitoplancton Microfitobentos Macrofite Zoobentos Fauna piscicola Parametri Componenta taxonomica (lista si nr. evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele de suprafata din Romania se prezinta in Figura 6. numarul sectiunilor de monitorizare pentru rauri este de 1075.

2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8. Ptotal 1) Metale grele: Cd. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. coliformi fecali. 71 .Mn si/sau CCO .Elemente de calitate Parametri Conectivitatea cu corpurile de apa subterana Parametri morfologici Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare . Turbiditate. Culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . Ni.apa Substante prioritare (materii in suspensie) Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Elemente microbiologice Parametri bacteriologici *** Continuitatea raului Variatia adancimii si latimii raului Structura si substratul patului albiei Structura zonei riverane Materii in suspensie. streptococi fecali. Ortofosfati Ptotal Clorofila „a” Ntotal. Salmonella 1/an 1/an 1/an 6/an 4-12/an 6/an 4-12/an * in cazul viiturilor frecventa de monitorizare va fi crescuta functie de regimul hidrologic al raului ** se monitorizeaza de 12/an cand ca este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice ** se monitorizeaza de 6/an cand ca este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor prioritare *** numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. Hg Frecventa Program Program Supravegher Operational e 1/3 zile 1/3 zile 1/6 ani 1/6 ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 6/an 6/12/an** 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 6/an 12/an 6/an 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/12/an** 6/an 12/an 6/an 1/an 1/an 6/an 6/an 6/an 6/an Elemente fizicochimice Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) 1/an Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali. Azotati. Amoniu Ntotal.Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate/reziduu fix pH Alcalinitate Azotiti. Pb.

Lacuri La nivel national. 2 Elemente. parametrii si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. reteaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeza prin 69 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri naturale si prin 306 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare. de specii) densitate (expl. hidromorfologice si fizico-chimice sunt prezentate in Tabel 6./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. Tabel 6. de specii) densitate (exp. reteaua de monitorizare a spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral cuprinde 12 sectiuni acoperind cele 2 tipuri de ape tranzitorii): apele tranzitorii lacustre si marine.3.2./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. sunt prezentate in Tabel 6. de specii) densitate (exp. In cazul lacurilor de acumulare. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m. Ape tranzitorii In cadrul programului de supraveghere (similar programului operational)./l) biomasa(mg/l) componenta taxonomi-ca (lista si nr. de specii) densitate (exp. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. de specii) densitate (exp /100m2) structura pe varste Nivelul apei in lac si debitele afluente si defluente Timpul de retentie al lacului Conectivitatea lacului cu corpurile de apa subterana Variatia adancimii lacului 1/an 1/an 2/an 2/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/an 1/an 1/an 1/an 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 1-30 / 30 zile 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani 1/zi 1/6 ani 1/3 zile 1/6 ani (variabil) 72 . parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – lacuri Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 4/an Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 4/an 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 4/an* Fitoplancton Microfitobentos Elemente biologice Macrofite Zoobentosul Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri hidrologici Parametri morfologici componenta taxonomi-ca (lista si nr. 20m si 30 m). Elementele de calitate si frecventa de monitorizare pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii./m2) componenta taxonomi-ca (lista si nr. dar si in cazul lacurilor naturale mari. Elementele de calitate.

Cr CBO5 si in unele cazuri COT si COD Conductivitate /reziduu fix pH alcalinitate Azotiti azotati amoniu Ntotal ortofosfati Ptotal clorofila „a” 1) Metale grele si micro-poluanti organici relev-anti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) Frecventa Lacuri de Lacuri acumulare naturale Program Program supraveghere operational 1/6 ani 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an 4/an 1/6 ani 4/an* 4/an* Lacuri de acumulare Program operational 1/6 ani (variabil) 1/6 ani 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an Elemente fizicochimice Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 4/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an Elemente microbiologice 4/an 4/an 4/an 4/an coliformi totali. Parametrii bacteriologici** 73 . Salmonella * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (maiseptembrie) **numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii de apa potabila si la lacurile utilizate pentru imbaiere (Techirghiol) 1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. 4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an streptococi fecali.Elemente de calitate Parametri Lacuri naturale Program supraveghere 1/6 ani 1/6 ani 4/an 4/an Volumul si structura patului lacului Structura malului lacului Transparenta Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Discul Sechi turbiditate culoare Temperatura Oxigen dizolvat CCO . 2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexa 8 si 9 din Directiva Cadru): in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante 3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8. 9 si 10 din Directiva Cadru: in cazul existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante. coliformi fecali.Mn si/sau CCO .

3 Elementele de calitate si frecventele de monitorizare Elemente programul de supraveghere si programul operational in de calitate si frecventele de monitorizare in programul de -ape tranzitoriisupraveghere si programul operational .ape tranzitorii Parametri Program supraveghere Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an ** 1/an 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an ** ** ** ** ** ** Program operational Ape Ape tranzitorii tranzitorii lacustre marine 4/an**** 4/an**** Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Fauna piscicola Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico./m2) componenta taxonomica. P total 1) Metale grele: Cd. CCO . 8.3. densitate (exp/100m2). Pb. Elemente de calitate Tabel nr. Ni./m2) componenta taxonomica.Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Nutrienti (materii in suspensie) Substante prioritare-apa Elemente fizico. Ntotal. (lista si nr. (lista si nr.** 4/an NA 1/an 1/an 1/an 4/an NA 1/an 1/an 4/an 4/an Elemente microbiologice *** se monitorizeaza de 12/an cand CA este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice *** se monitorizeaza de 6/an cand CA este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si substantelor **** frecventa de monitorizare poate deveni lunara in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) ***** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) NA = not applicable/neaplicabila 74 . densitate (expl.Substante prioritare (materii in suspensie) chimice Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (materii in suspensie) Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici componenta taxonomica (lista si nr.Mn si/sau CCO-Cr. culoare. structura pe varste Variatia adancimii apelor tranzitorii Volumul si structura patului apelor tranzitorii Timpul de retentie al lacului Nivelul apei Debitul de apa dulce Expunerea la valuri materii in suspensie. densitate (exp. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH./l). Hg Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Alte metale grele (lista II) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente 2/an***** 2/an***** 1/3ani 1/an 1/3 ani 1/6ani 1/6 ani 1/6 ani 1/zi NA NA 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 1/3ani 1/an 1/3ani 1/an 1/an NA 1/zi NA 4/an 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 4/an**** 12/an 12/an 12/an 12/an 1/an 1/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 4/an ** 1/an Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) *. clorofila"a"./m2) componenta taxonomica. densitate (exp. densitate (exp. de specii). biomasa (mg/l) componenta taxonomica. amoniu. siliciu N total. discul Sechi temperatura oxigen dizolvat. (lista si nr.de specii). turbiditate. azotati. de specii). de specii). de specii).Tabel 6. Ptotal. alcalinitate azotiti. (lista si nr. ortofosfati.

Elementele de calitate si frecventa de monitorizare sunt in conformitate cu prevederile Anexei V. hidromorfologice si fizico-chimice. Ca si in cazul programului de supraveghere. se prezinta elementele de calitate biologice. monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 855 sectiuni de monitorizare. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice.Ape costiere Reteaua de monitorizare a apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni aferente corpurilor de apa costiera .3. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile. 20m si 30 m). Elementele de calitate si frecventa de monitorizare Directiva Cadru prevede ca monitoringul operational sa fie specific si sa aiba la baza monitorizarea unor parametrii relevanti (care sa indice riscul neatingerii starii bune). 30 m si la distante de 5 mile. Rauri Reteaua pentru monitoringul operational pentru raurile din Romania este alcatuita dintr-un numar de 581 sectiuni. parametri si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. Programul operational Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa. precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m.4. se prezinta elementele.3. monitorizarea elementelor fizico-chimice si biologice se face prin proba integrata pe zona fotica. Lacuri Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri la nivel national este alcatuita dintr-un numar de 220 sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare si lacuri naturale. din Directiva Cadru.2. hidromorfologice si fizico-chimice.1. Programul operational se realizeaza in fiecare an pe perioada unui plan de management si va inceta in cazul in care corpurile de apa vor atinge starea buna. 75 . 12 mile. 1. 20 mile si 30 de mile marine. hidromorfologice si fizico-chimice. La nivel national. 10 m. avand aceeasi structura spatiala ca cea din programul de supraveghere. Ape tranzitorii Reteaua de monitorizare operationala pentru apele tranzitorii este alcatuita dintr-un numar de 12 sectiuni aferente corpurilor de apa tranzitorie.1. carora li s-au asociat parametrii si frecventele prezentate in Tabel 6. schimbari datorate aplicarii programului de masuri. 10 mile. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm. parametri si frecventele de monitorizare ale acestora. 20 m. se prezinta elementele. In Tabel 6. Monitorizarea apelor marine tranzitorii se face pe profile si sectiuni la diverse izobate (5m.

20 mile si 30 de mile marine. 10 mile.4 Tabel 6. specii). Salmonella.4.4. densitate (expl. 12 mile. siliciu.Elemente de Elemente de calitate Elemente biologice Fitoplancton Macroalge Angiosperme Zoobentos Elementele de calitate si frecventele de monitorizare in programul de supraveghere si programul operational calitate si frecventele de monitorizare in programul . 20m. CBO5 si in unele cazuri COT si COD salinitate-conductivitate pH azotiti./l). 30m si la distante de 5 mile.ape costiere programul operational-ape costiere Parametri componenta taxonomica (lista si nr.Tabel nr./m2) variatia adancimii apelor costiere structura patului apelor costiere nivelul apei directia curentilor dominanti expunerea la valuri discul Sechi. Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In Tabel 6. avand in vedere:  identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. 76 . 8. biomasa (mg/l) componenta taxonomica (lista si nr. clorofila "a" 1) Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru sedimente Metale grele si micropoluanti organici relevanti pentru biota 2) Substante din lista I si II relevante pentru sedimente Substante din lista I si II relevante pentru biota 3) coliformi totali.Transparenta chimice Conditii termice Conditii de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Nutrienti Substante prioritare-apa Substante prioritare (sedimente) Substante prioritare (biota) Poluanti specifici neprioritari Poluanti specifici neprioritari (sedimente) Poluanti specifici neprioritari (biota) Alti poluanti Parametrii bacteriologici ** 4/an 1/an 4/an 2/luna Elemente microbiologice * frecventa de monitorizare poate deveni lunara sau mai mare functie de evolutia procesului de eutrofizare (mai-septembrie) **frecventa de monitorizare numai pe durata sezonului estival *** frecventa de monitorizare de 2 /an se aplica in cazul fenomenelor de eutrofizare (mai-septembrie) Ape costiere Reteaua de monitorizare operationala pentru apele costiere este alcatuita dintr-un numar de 42 sectiuni (ca si in programul de supraveghere). Ntotal./m2) componenta taxonomica (lista si nr. streptococi fecali. specii). specii). Ptotal. culoare temperatura oxigen dizolvat. hidromorfologice si fizico-chimice.Mn si/sau CCO-Cr. Programul de investigare Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru in domeniul apei. Monitorizarea apelor costiere se face pe profile. 10m. densitate (exp. specii). densitate (exp. turbiditate. densitate (exp. ortofosfati. se prezinta elementele monitorizate si frecventele de monitorizare pentru elementele biologice. enterovirusuri de supraveghere si Program supraveghere Program operational 4/an* 2/an*** 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 4/an* 12/an 1/an 1/an 4/an 1/an 1/an 4/an 2/luna 4/an 1/an 1/3ani 1/an 1/an 1/6 ani 1/zi 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 4/an 12/an 1/an Elemente hidromorfologice Parametri morfologici Parametri hidrologici Elemente fizico. azotati amoniu. coliformi fecali./m2) componenta taxonomica (lista si nr. existand sectiuni/statii de monitorizare la tarm precum si sectiuni de larg la izobate de 5 m. CCO.

Monitorizarea calitativa (chimica) Programul de supraveghere La nivel national numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 1253 (1159 foraje. furnizand informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale. Ape subterane Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor subterane.  Stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna.  Estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele Statelor Membre.  Evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor in concentratia poluantilor in apele subterane. 94 izvoare). au fost identificate un numar de 3136 sectiuni (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere cantitativ (3024 foraje.1. nefiind necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate monitorizate.2. realizata conform Articolului 5. iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:  Evaluarea starii cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana (inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile). proiectarea si evaluarea programului de masuri.  stabilirea impactului poluarilor accidentale. 6. daca este necesar. la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului. ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice. Programul de investigare se aplica. Parametrii monitorizati si frecventele de monitorizare. La nivel national. la testarea noilor metode de evaluare calitativa. Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana are ca scop principal validarea caracterizarii realizate in conformitate cu Articolul 5 si a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri. la completarea cunostintelor privind calitatea apei. certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza.5. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit).  Stabilirea. 77 .2.  Identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de poluanti. Sectiunile/statiile de monitorizare pentru apele subterane Romania se prezinta in Figura 6.  Validarea procedurii de evaluare a riscului.  Evaluarea a tendintelor pe termen lung a diversilor parametrii cantitativi si calitativi. inclusiv elementele de calitate sunt prezentate in Tabel 6. 94 izvoare).

46 izvoare).3. Programul de supraveghere se realizeaza cu o frecventa de 1/6ani. elementele si frecventa de monitorizare a forajelor situate in apropierea granitei este cea stabilita prin conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte.Tabel 6. Zone protejate Corpurile de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate. conductivitate. monitorizandu-se atat parametri obligatorii (H/ Q. ionii majori cat si ceilalti parametri mentionati in tabel functie de utilizarea apei si presiunile antropice. In cazul conventiilor internationale pentru corpurile de apa transfrontaliere. 6. De 78 .1. conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru. numarul sectiunilor (forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ in programul operational este de 1753 (1707 foraje.5. poluarea specifica. amoniu). existenta zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane Elemente Elemente cantitative Elemente fizicochimice H Q Parametri oxigen pH conductivitate azotati amoniu oxidabilitate(CCO-Mn) alcalinitate alti nutrienti (azotiti. monitorizandu-se parametri prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. vulnerabilitatea la poluare. pH. Pentru forajele de adancime frecventa masuratorilor de nivel va fi trimestriala. aplicandu-se frecventa de 2 ori/an. azotati. oxigen. In cazul programului supraveghere si operational se monitorizeaza parametri obligatorii precum si alti parametri functie de categoria de risc. ortofosfati) substante prioritate si substante prioritare periculoase poluanti specifici neprioritari alti poluanti si parametri (inclusiv ionii majori) Frecventa* Program Program supraveghere operational 2-120/an 2-120/an 2-12/an la 2-12/an la izvoare izvoare 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 2/an 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 2/an 2/an 2/an *Frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru apele freatice este functie de rezultatele analizei regimului de variatie al acestora (la 3. 6 sau 15 zile). Elemente. conventia internationala la care Romania este parte. Pentru captarile de apa potabila frecventa va fi de 4 ori/an. Programul operational La nivel national.

Frecventa de prelevare si analiza a probelor de apa de suprafata utilizate pentru captarea apei potabile e prezentata in Tabel urmator: Frecventa 4/an 8/an 12/an Comunitate deservita <10. Directiva Cadru prevede monitorizarea substantelor prioritare si altor substante descarcate in cantitati semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt prevazute in Directiva privind calitatea apei potabile. Caracterizarea starii apelor 6. 6.2.1. Definitii normative si principii Directiva Cadru Apa defineste in Art. Statele Membre trebuie sa identifice toate corpurile de apa utilizate sau care vor fi in viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman.000 Pentru apele subterane. in conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru. Statele Membre trebuie sa monitorizeze toate corpurile de apa care furnizeaza mai mult de 100 m3/zi (in medie). Ape de suprafata 6.000 30.1.2 starea apelor de suprafata prin :  starea ecologica  starea chimica 79 . Pentru apele de suprafata. modificata si completata de Legea 311/2005) se efectueaza de 4 ori pe an.000-30. precum si poluantii/parametrii prevazuti de Legea apei potabile 458/2002. Referitor la parametrii si frecventa de monitorizare. 2. in medie. la nivel national au fost identificate un nr.asemenea. Parametrii monitorizati sunt cei definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC. De asemenea. unde s-au stabilit sectiuni de monitorizare in conformitate cu prevederile Directivei Cadru.  monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii.000 10.2. la nivel national au fost identificate un numar de 425 foraje monitorizate si utilizate pentru captarea de apa destinata consumului uman. de 212 captari de apa. De asemeni. care furnizeaza. se specifica ca:  masuratorile de niveluri in forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale (situate in raza de influenta a acestor captari) se realizeaza odata la 3 -15 zile functie de regimul de variatie al nivelurilor.1. mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane.

definite si reprezentate astfel: pentru starea foarte buna . respectiv : foarte buna.exista alterari severe ale valorilor elementelor biologice. Valorile elementelor hidromorfologice si fizico-chimice ale apelor de suprafata se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore.Starea ecologica reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice. Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor 107/1996).valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata deviaza moderat de la valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. comunitatile biologice relevante difera substantial fata de cele normale asociate conditiilor nealterate zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore.valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin abateri usoare fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice. buna. precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici). moderata. pentru starea buna .valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. Valorile elementelor fizico-chimice generale se caracterizeaza prin abateri minore fata de valorile caracteristice zonelor nealterate (de referinta) sau cu alterari antropice minore. 80 .exista alterari majore ale elementelor biologice. pentru starea slaba . prin elementele de calitate biologice. pentru starea proasta . Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua. definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa. se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase. pentru starea moderata . slaba si proasta. un numar mare de comunitati biologice relevante sunt absente fata de cele prezente in zonele nealterate(de referinta) sau cu alterari antropice minore. integratoare care difera fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate. iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice.

Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6. iar cele hidromorfologice numai in caracterizarea starii “foarte buna”. atat pentru poluantii specifici sintetici. 6.Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate intrunesc conditiile de referinta? Da Conditiile fizicochimice (inclusiv poluantii specifici) intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Nu Da Conditiile hidromorfologice intrunesc conditiile pentru starea FOARTE BUNA? Stare FOARTE BUNA Nu Valorile estimate pentru elementele biologice de calitate prezint abateri usoare de la valorile conditiilor de referinta? Nu Clasificarea se face pe baza abaterii elementelor biologice de la conditiile caracteristice starii de referinta Da Nu Da Stare BUNA Conditiile fizico-chimice asigura functionarea ecosistemului si se incadreaza in limitele stabilite de standardele de calitate pentru mediu? Nu Da Este aceasta o abatere moderata? Da Stare MODERATA Nu Este aceasta o abatere majora? Da Stare SLABA Nu Stare PROASTA Figura 6. Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Referitor la evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata se remarca faptul ca elementele biologice sunt luate in considerare in definirea tuturor celor 5 clase. avand la baza principiul conform caruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. pentru poluantii specifici nesintetici aplicarea acestor valori nu implica reducerea concentratiilor de poluanti sub nivelul fondului natural. In cazul poluantilor specifici sintetici starea ecologica foarte buna este definita prin valori apropiate de zero sau cel putin sub limita de detectie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. Starea ecologica buna.3. 6.. In cazul poluantilor specifici nesintetici starea ecologica foarte buna este definita prin concentratii care raman in intervalul asociat in mod normal cu valorile de fond.4) din sectiunea respectiva cu valorile parametrilor din sectiunea de referinta sau cu 81 . iar starea globala este determinata de cea mai defavorabila situatie. 6. Clasificarea si incadrarea in cele 5 clase ecologice se realizeaza prin compararea valorilor parametrilor monitorizati specifici categoriilor de apa de suprafata (Tabel 6.3.3. Elementele fizico-chimice se iau in considerare in caracterizarea si evaluarea starii “foarte buna” si “ buna”. luand in considerare starea ecologica si starea chimica.2. cat si pentru cei nesintetici este definita prin concentratii ce nu depasesc valorile standardelor de calitate pentru mediu.1.

potential ecologic prost. indicand o stare cu atit mai buna cu cat se apropie de 1. 16(7). Transpunerea definitiilor normative ale Directivei Cadru Apa pentru starea ecologica si stabilirea celor 5 clase se bazeaza pe studii stiintifice . asigurand corelarea cu definitiile din Anexa V a Directivei Cadru Apa si comparabilitatea acestora la nivel european (cap. De asemenea Directiva Cadru Apa. Comisia Europena a aprobat Directiva nr.1. reflectand valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apa de suprafata.2. 3. ca urmare a conditiilor hidromorfologice care rezulta din caracteristicile de corp de apa puternic modificat si artificial. In evaluarea starii chimice. 3.2. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna. valorile elementelor biologice si fizico-chimice pentru potentialul ecologic maxim. cap. In acest sens.alterari antropice minore. precum si sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde.3). reprezentata de potentialul ecologic si de starea chimica. Directiva Cadru defineste starea chimica buna a apelor de suprafata. ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu. pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului. potential ecologic slab. respectiv: potential ecologic maxim si bun. Limitele dintre starea ecologica foarte buna/buna si buna/moderata in cadrul sistemelor de clasificare ecologica sunt componenta a procesului european de intercalibrare. substantele prioritare prezinta relevanta. potential ecologic moderat. realizate de catre institutele de specialitate de cercetare. 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a inlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apa) care prezinta valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (33 de substante si grupuri de substante sintetice si nesintetice si 8 alti poluanti sintetici).1. Acest raport are valori intre 0 .dezvoltare si universitati*. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale sunt definite 4 clase ale potentialului ecologic. Pentru ilustrarea starii chimice la nivelul unui corp de apa se utilizeaza doua culori si anume:  albastru pentru starea chimica buna  rosu pentru alta stare decat buna. introduce un concept nou privind starea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. Elementele de calitate ale corpurilor de apa de suprafata artificiale si puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apa de suprafata mentionate anterior. stabilite in anexa IX si sub Art. 82 .

La nivel national au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa.Reprezentarea grafica a potentialului ecologic se realizeaza astfel:     potential ecologic maxim si bun potential ecologic moderat potential ecologic slab potential ecologic prost –verde –galben – portocaliu – rosu la care se adauga o linie de culoare GRI DESCHIS pentru CORPURILE ARTIFICIALE si GRI INCHIS pentru CELE PUTERNIC MODIFICATE. Starea globala este determinata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii ( one out-all out ) dintre starea ecologica/potentialul ecologic si starea chimica.2.1.99%).01%) in timp ce  1393 corpuri nu ating starea buna/potentialul bun (40. Neatingerea starii ecologice bune sau a potentialul ecologic bun de catre corpurile de apa naturale. precum si pentru caracterizarea starii din punct de vedere chimic.4. se aplica aceleasi principii si criterii ca in cazul corpurilor de apa naturale. 6. *elaborarea sistemului de clasificare si evaluare globala a starii apelor a fost realizata de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii.Caracterizarea starii corpurilor de apa Starea corpurilor de apa la nivel national este analizata si caracterizata pe baza sistemelor de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa *. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta (pentru apele tranzitorii si costiere).2. Sistemul de clasificare si evaluare al starii apelor in conformitate cu Directiva Cadru Apa este prezentat in Anexele 6. In cazul poluantilor specifici sintetici si nesintetici. respectiv puternic modificate si artificiale datorita poluantilor specifici sintetici si nesintetici.1. 83 . se reprezinta pe harta printr-un punct negru. ale Planului de Management. dintre care:  2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59.Fig 6.

In Figura 6.40.4 Starea globala a corpurilor de apa de suprafata Evaluarea starii globale a fost realizata pe baza:  datelor de monitoring furnizate de programul de supraveghere si programul operational pentru elementele biologice. iar Figura 6.  ape tranzitorii -fitoplancton. macrozoobentos.01% ating stare/potential bun nu ating stare/potential bun Figura 6. Starea ecologica caracterizata pe baza principiului celei mai defavorabile situatii. fizico-chimice si hidromorfologice .6 ilustreaza starea chimica a corpurilor de apa de suprafata. Corpuri de apa naturale Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din cele 11 bazine /spatii hidrografice in conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definita pe baza starii ecologice si starii chimice.  ape costiere -fitoplancton.99% 59. 84 .fitoplancton.3. aplicandu-se principiul celei mai defavorabile situatii. fauna piscicola. macronevertebrate bentice si fauna piscicola. a fost evaluata prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa aplicabile :  elementelor biologice:  rauri . Clasificarea starii ecologice a apelor de suprafata se bazeaza pe principiile prezentate in Figura 6.  principiului gruparii corpurilor de apa. macrozoobentos.  pe baza analizei de risc reactualizate privind neatingerea obiectivelor de mediu (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (s-a considerat ca fiind in stare buna corpurile de apa care nu sunt la risc si in stare moderata cele care sunt la risc).  lacuri – fitoplancton.5 se prezinta starea ecologica/potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata..

7).1. NNO2. Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea starii de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01) si a apelor tranzitorii marine (RO_TT03).E.D. starea acidifierii (pH). clorofila “a”).RO 16 (prezentate in Anexele 6.conditii termice (temperatura apei). starea acidifierii (pH). RO 02. saturatia in oxigen. macrozoobentos (indicii biotici AMBI si M-AMBI) pentru toate corpurile de apa costiere si ihtiofauna (numar de specii) pentru corpul de apa tranzitoriu marin Chilia – Periboina. 6. salinitate. Sistemul de evaluare si clasificare a fost realizat cu ajutorul Metodei EFI+ (European Fish Index +). RO18 (ape salmonicole) si pentru Tipurile RO 04 .1.A. ROLN16-ROLN18 (Anexa 6. 6. conditii de oxigenare (oxigen dizolvat. In evaluarea starii corpurilor de apa apartinand tipurilor RO 01-RO 05. cu limite separate pentru: pescuit „la picior” si pescuit din barca). 85 . nutrienti (N-NH4.C). deoarece in aceasta zona macrofitele nu au conditii prielnice de dezvoltare datorita absentei substratului dur natural. sistemele de evaluare si caracterizare a starii corpurilor pe baza acestor elemente fiind in curs de elaborare. fitoplanctonul avand numai valoare orientativa.1. ape tranzitorii si ape costiere . Rauri Pentru fitoplancton. metodologiile de evaluare reflecta diversele tipuri de presiuni (identificate si in evaluarea de risc reactualizata). conditii de oxigenare (oxigen dizolvat). alti poluanti specifici). ROLN10-ROLN14. lacuri – conditii de oxigenare (oxigen dizolvat) si nutrienti (fosfor total).1. N-NO3. P-PO4. Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica si pentru tipurile RO 17.1.1. salinitate. nutrienti (N-NH4. N-NO3.RO 15.). starea corpurilor de apa urmeaza sa fie reevaluata si pe baza acestor elemente. RO 19. In cadrul procesului de reactualizare a raportarii Articolului 5 al Directivei Cadru Apa sau a altor raportari specifice. N-NO2.1.1.). biomasa.F. RO 03 şi RO 17.  elementelor fizico – chimice:  elemente fizico-chimice generale: rauri . Referitor la parametrii biologici analizati pentru apele costiere si tranzitorii (Anexele 6. s-au stabilit valori caracteristice pentru cele 5 clase de calitate avand in vedere urmatoarele elemente: fitoplancton (densitate..1. Lacuri Elementul biologic reprezentativ pentru care s-au stabilit EQR a fost fitoplanctonul (considerat element reprezentativ) cu indicele “biomasa fitoplantonica totala” definit pentru tipurile ROLN01-ROLN06.1. 6. Acelasi lucru este valabil si pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex.1.B. Au fost elaborate limite pentru: Tipurile RO 01. RO 20 (ape ciprinicole. utilizind in mod integrator prin abordarea multimetrica mai multi indecsi biotici (Anexa 6.1.Pentru elementele biologice. Fauna piscicola. CBO5).RO 20 care reprezinta cursurile de apa nepermanente. elementul biologic determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul. P total ). Si-SiO4).transparenta. specifice tipurilor RO 01. In evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa (rauri) nu au fost incluse date si informatii privind microfitobentosul si macrofitele acvatice. macronevertebrate bentice si fauna piscicola in cazul raurilor au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate si au fost definite rapoartele de calitate ecologica (EQR).1.

aceasta fiind aplicata corpurilor de apa care prezinta o astfel de caracteristica. pesticide organoclorurate. modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative fnat/fmod. parametri morfologici (variatia adancimii si latimii raului.regimul hidrologic (nivelul si debitul apei). 2179 (78. pe baza carora se realizeaza incadrarea in 3 clase de calitate (foarte buna. conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor.87%) starea chimica buna. nivelul apei. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna. coeficient de dragare Kd.88%) ating starea foarte buna si buna (1764 rauri. structura si substratul patului albiei. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. hidrocarburi totale. curentii marini/costieri. structură zonă riverană. curentii litorali de intoarcere). iar 1008 corpuri de apa (36. conectivitatea cu corpurile de apa subterana. 100 lacuri naturale. toluen. In evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC in Anexa I – partea A. poluanti specifici: rauri.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). Cr.conditii morfologice (caracteristicile granulometrice ale substratului). debitul de apa dulce)  pentru apele costiere . conectivitate ape subterane. criteriilor mentionate anterior si a unor abordari metodologice specifice s-au constatat urmatoarele:  pentru corpurile de apa naturale din cele 11 bazine/spatii hidrografice. lacuri: Zn. Cu. 19 lacuri naturale). hidrocarburi aromatice polinucleare. buna si moderata) pentru tipurile prezentate in Anexa 6. Din analiza starii corpurilor de apa naturale pe baza principiilor. 1783 corpuri de apa (63. As. Pentru elementele fizico-chimice generale si poluantii specifici au fost stabilite valorile limita si metodologiile necesare evaluarii starii ecologice. xilen. caracterizarea starii globale a evidentiat ca din 2791 corpuri de apa. acenaften. structura zonei riverane)  pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod. fiind specifice categoriei corpului de apa:  pentru rauri .  elementelor hidromorfologice Acestea sunt considerate numai in evaluarea starii ecologice foarte bune. atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. fenoli. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. Pentru evaluarea conformarii substantelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de definire a valorilor fondului natural si a standardelor de calitate specifice. coeficient consolidare maluri K mal)  pentru apele tranzitorii.07 %) au atins starea ecologica foarte buna si buna si 2620 (93.12%) nu ating starea buna (904 rauri. 86 . conditii hidrologice (parametrii caracteristici ai valurilor. 2 corpuri de apa tranzitorii si 2 costiere). ape tranzitorii si ape costiere: metale grele. continuitatea raului). PCB.1.

84 %) sunt in stare foarte buna  1709 corpuri de apa (61.32 %) sunt in stare ecologica foarte buna  1627 corpuri de apa (60. analiza efectuata indica ca majoritatea corpurilor de apa nu ating starea buna datorita macronevertebratelor bentice.Din punct de vedere al elementelor biologice (componenta a starii ecologice).23 %) sunt in stare buna  556 corpuri de apa (19. 87 .7. Starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice Dintre elementele biologice.8.92%) sunt in stare moderata  37 corpuri de apa (1..98 %) sunt in stare ecologica buna  866 corpuri de apa (32. starea corpurilor de apa pe baza elementelor biologice investigate corespunzatoare celor 5 clase de calitate se prezinta astfel (Figura6. indicand ca din 2668 corpuri de apa:  142 corpuri de apa (5.46%) sunt in stare ecologica moderata  25 corpuri de apa (0. Rauri  Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) este reprezentata in Figura 6.7):  470 corpuri de apa (16.94%) sunt in stare ecologica slaba  8 corpuri de apa (0.3%) sunt stare ecologica proasta.32 %) sunt in stare slaba  19 corpuri de apa (0.68 %) sunt stare proasta Figura 6.

 Din totalul de corpuri de apa naturale nepermanente. nivelul de confidenta fiind mediu. In cazurile in care pentru caracterizarea starii s-a utilizat analiza de risc reactualizata (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa in caracterizarea starii ecologice. nivelul de confidenta s-a considerat scazut. respectiv pentru un numar de 622 corpuri de apa nepermanente.62%) nivelul de confidenta in evaluare a fost scazut.98 stare ecologica f buna stare ecologia moderata stare ecologica proasta stare ecologica buna stare ecologica slaba Figura 6. iar pentru 1831 rauri (68.46 5.2. definite in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii (realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea). Acestea au fost evaluate pe baza criteriilor specifice claselor de confidenta prezentate in subcapitolul 6. evaluarea starii s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. analiza efectuata indica faptul ca in Romania din totalul de 2668 corpuri de apa rauri.67 %) nu ating starea chimica buna (Figura 6.. reprezentind 58.37%).01% .39 %). in principal pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii” corpurilor de apa (consecinta a caracteristicilor diferite). Pentru 837 corpuri de apa-rauri (31.94 0.61%) pentru care au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu.3 32. prezinta un nivel de confidenta mediu. 98 ( 3. Pentru starea chimica. pentru 434 corpuri de apa nepermanente reprezentind 41. 88 . se mentioneaza ca pentru 1051 corpuri de apa (39. Starea ecologica a corpurilor de apa (rauri) Confidenta evaluarii starii ecologice  Caracterizarea starii ecologice a 1617 corpuri de apa-rauri (60.8.9).3.32 60.09 (%).0.1.

35%).3.33% alta stare decat buna stare buna Figura 6.lacuri naturale:  3 (2. Starea chimica a corpurilor de apa( rauri) Lacuri naturale  Starea ecologica a lacurilor naturale (fig 6.52%) sunt in starea ecologica foarte buna  17 (14. din totalul de 119 corpuri de apa .07 %) sunt in stare ecologica moderata  8 (6. pentru 98 (82. nivelul de confidenta este mediu.72%) sunt in stare ecologica slaba  10 (8.4%) sunt in stare ecologica proasta Pentru starea ecologica foarte buna au fost evaluati si parametrii hidromorfologici. Figura 6.9. a parametrilor fizico-chimici generali si a poluantilor specifici.10.10. Starea ecologica a corpurilor de apa (lacuri naturale)  Pentru 21 corpuri de apa (lacuri naturale) pentru a caror caracterizare a starii ecologice au fost utilizate date de monitoring si/sau principiul gruparii corpurilor de apa.  Din 119 lacuri naturale. evaluarea starii s-a realizat pe baza analizei de risc reactualizate (utilizand informatii referitoare la prezenta/absenta presiunilor chimice si hidromorfologice) datorita inexistentei datelor de monitoring 89 .29%) sunt in stare ecologica buna  81 (68.) s-a bazat pe analiza fitoplanctonului.67% 96.

Din cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale.11. caracterizarea starii realizandu-se cu un nivel de confidenta scazut. Situatia starii chimice a corpurilor de apa .si imposibilitatii aplicarii principiului „gruparii corpurilor de apa” (consecinta a existentei unor caracteristici diferite). Corpurile de apa desemnate puternic modificate si corpurile artificiale sunt clasificate in functie de potentialul ecologic si starea chimica.lacuri naturale din Romania se prezinta astfel: din totalul de 119 corpuri de apa lacuri naturale.17%) corpuri de apalacuri. 50 (42. 42. 24 (20. Pentru stabilirea potentialului ecologic exista 2 metode la nivel european:  1.98% stare buna alta stare decat buna Figura 6. Starea chimica a corpurilor de apa (lacuri naturale) Ape tranzitorii si costiere Starea ecologica pentru cele 4 corpuri de apa costiere si tranzitorii naturale este urmatoarea:  2 corpuri de apa (50 %) sunt in stare ecologica moderata  1 corp de apa (25 %) este in stare ecologica slaba  1 corp de apa (25 %) este stare ecologica proasta. Pentru caracterizarea potentialului ecologic s-au folosit date de monitoring.98%) nu ating starea buna (Figura 6.11. precum si prin eliminarea celor cu eficienta ecologica scazuta. Pentru starea chimica.02% 57. iar 69 (57. 90 . au fost evaluate cu un nivel de confidenta mediu si 95 din total (79. nivelul de confidenta al evaluarii starii ecologice fiind mediu.02) ating starea chimica buna.). evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta medie. analiza efectuata indica faptul ca toate corpurile de apa tranzitorii si costiere nu ating starea buna.83%) cu un nivel de confidenta scazut. metoda Praga prin care potentialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se ajunge prin implementarea masurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative semnificative asupra folosintelor si asupra mediului.

1.4. pe baza precizarilor din ghidurile elaborate in cadrul Strategiei Comune de Implementare. 91  . corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului .2%) nu ating starea chimica buna (Figura 6.12). respectiv al fitoplanctonului. caracterizarea potentialului ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. elementelor fizico-chimice generale si a poluantilor specifici. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice (Anexa 6.1.2.8 %) ating starea chimica buna. Rauri  In cazul raurilor. potentialul ecologic al raurilor a fost stabilit ca fiind cu clasa inferioara starii bune pentru macrozoobentos. lacuri de acumulare) si artificiale are la baza aplicarea principiului “celei mai defavorabile situatii” dintre elementele biologice si fizico-chimice relevante. Evaluarea potentialului ecologic pe baza faunei piscicole s-a realizat utilizind date despre prezenta/absenta faunei piscicole migratoare. din totalul de 336 corpuri de apa puternic modificate (rauri) 295 rauri (87. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential. lacuri naturale.) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului. pentru restul. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante. Pentru 203 rauri (60. In cazul lacurilor de acumulare si celor naturale puternic modificate. corelate cu abordarea bazata pe parerea expertului. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun. Referitor la relatia dintre potentialul ecologic si starea ecologica. stabilirea potentialului ecologic pe baza biomasei fitoplanctonice.“expert judgement”(Anexele 6.“expert judgement”..4. utilizind si date despre prezenta/absenta unor elemente biologice de calitate.).4%) .D.89 %) ating potentialul ecologic maxim si bun si 249 (74.C. respectiv standardele de mediu definite de Directiva 2008/105/CE.A.4. nu mai respecta aceeasi regula.11%) ating potentialul ecologic moderat.1. Caracterizarea potentialului ecologic pentru corpurile puternic modificate (rauri. constatandu-se ca din 336 corpuri de apa puternic modificate la nivel national 87 (25. Evaluarea starii chimice s-a realizat urmand aceeasi metodologie ca si in cazul celorlalte categorii de corpuri de apa. pe prezenta/absenta speciilor de pesti migratori. La nivel national. avand aceleasi obiective. De asemenea in cazul apelor costiere valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului.5. nivelul de confidenta fiind scazut. Valorile stabilite pentru potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate rauri si lacuri de acumulare sunt specifice tipului de corp de apa in cazul macronevertebratelor bentice. Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale se prezinta in Fig 6. In stabilirea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate din cele 11 bazine/spatii hidrografice s-a aplicat metoda bazata pe definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa puternic modificate (rauri si lacuri naturale) a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. 6. iar 41 rauri (12. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu.

B.20% 87.17% stare buna alta stare decat buna Figura 6. evaluarea potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere urmatoarele elemente fizico-chimice generale: conditii de oxigenare (oxigen dizolvat). din totalul de 164 corpuri de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 161 (98.2%) lacuri de acumulare. evaluarea starii chimice s-a facut cu un nivel de confidenta mediu.3 B. situatia potentialului lacurilor de acumulare se prezinta astfel: dintrun total de 164 corpuri de apa –lacuri de acumulare:  96 (58. La nivel national. nutrienti (fosfor total) si starea acidifierii (pH) in conformitate cu metodologiile din anexa 6.). Pentru 84 (51.12 Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (rauri) Lacuri de acumulare  Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare s-a evaluat pe baza analizei fitoplanctonului (Anexa 6.12. a prezentei/absenteifaunei piscicole migratoare.83% 98. Starea chimica a corpurilor de apa puternic modificate (lacuri de acumulare) 92 . La nivel national.80% stare buna alta stare decat buna Figura 6.1.1. 1.13.Evaluarea pe baza poluantilor specifici s-a realizat ca si pentru celelalte categorii de corpuri de apa.4.13).17% ) ating starea chimica buna (Figura 6.46%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cazul lacurilor de acumulare.54 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  68 ( 41. restul de 80 de corpuri de apa fiind evaluate cu un nivel de confidenta scazuta. a parametrilor fizico-chimici generali si ai poluantilor specifici.

La nivel national. situatia potentialului lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate. se prezinta astfel:  nici un lac natural nu atinge potentialul ecologic maxim si bun  11 (100%) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat In cadrul Spatiilor Hidrografice Buzau Ialomita si Dobrogea Litoral exista un numar de 11 lacuri naturale puternic modificate.64%) corpuri de apa artificiale din totalul de 89 corpuri de apa artificiale evaluate. precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de starea  93 . Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa – lacuri naturale puternic modificate s-a facut cu un nivel de confidenta mediu pentru 3 corpuri de apa si cu un nivel de confidenta scazut pentru 8 (72. se prezinta in felul urmator:  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic moderat (50%)  1 corp de apa costiera are potentialul ecologic prost (50%) Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru biomasa şi densitatea fitoplanctonului.Lacuri naturale Pentru stabilirea potentialului ecologic al lacurilor naturale desemnate corpuri de apa puternic modificate a fost utilizata biomasa fitoplanctonica. Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice si a poluantilor specifici pentru corpurile de apa puternic modificate – lacuri naturale.  Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apa artificiale a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale. Ape costiere Potentialul ecologic al celor doua corpuri de apa costiera puternic modificate.44 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic moderat Caracterizarea potentialul ecologic s-a bazat pe analiza macronevertebratelor bentice. Corpuri de apa artificiale  Pentru 89 corpuri de apa artificiale evaluate s-a constatat ca:  45 (50. elementelor fizicochimice generale si a poluantilor specifici.67%) corpuri de apa artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost scazut.72%) corpuri de apa. a avut in vedere aceeasi abordare si limite ca si in cazul corpurilor de apa naturale.36%) ating starea chimica buna. pe existenta/absenta speciilor de pesti migratori. ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic pentru care au fost definite valorile specifice claselor de potential.  Pentru aceste corpuri de apa caracterizarea potentialului ecologic s-a realizat cu un grad de confidenta scazut. Pentru 54 (60. pentru clorofila a si pentru nevertebratele bentice din apele costiere au fost apreciate pe baza judecăţii expertului. 4 dintre acestea (36. Se mentioneaza ca 6 corpuri de apa artificiale nu au fost evaluate din punct de vedere al potentialului ecologic si al starii chimice. De asemenea. starea chimica buna a corpurilor de apa artificiale a fost atinsa in 78 (87.56 %) corpuri de apa ating potentialul ecologic maxim si bun  44 (49. luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizicochimice apreciate pentru potenţialul ecologic maxim şi bun pentru corpul de apǎ Cap Singol – Eforie Nord.

medie si scazuta. 94 .5. valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe baza judecăţii expertului. Confidenta evaluarii starii corpurilor de apa Directiva Cadru Apa in Anexa V prevede necesitatea prezentarii nivelului de confidenta si precizie al rezultatelor furnizate de programele de monitoring. In cazul clorofilei a. si 6. pentru celelalte clase de potenţial.1. analiza efectuata indica faptul ca nici unul din cele 2 corpuri de apa costiere puternic modificate nu ating starea chimica buna. In cazul fitoplanctonului si al nevertebratelor bentice. respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT02. Nivelele de confidenta atinse in evaluarea starii ecologice si chimice sunt reprezentate in figurile 6.ecologicǎ a celei mai apropiate ape de suprafaţǎ. Cele 3 nivele de confidenta pentru starea ecologica si starea chimica sunt definite astfel: mare. Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa costiere puternic modificate s-a facut cu o confidenta medie. valorile pentru celelalte clase de potenţial au fost stabilite conform OSPAR Comprehensive Procedure. in concordanta cu cele utilizate in evaluarea starii apelor in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii.3.6. In acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenta pentru sistemul de evaluare al starii apelor de suprafata.2. Pentru starea chimica. 6.

in conformitate cu Directiva Cadru apa.o perioada de timp neadecvata) 95 Reprezentare grafica Confidenta MEDIE . in conformitate cu Directiva Cadru Apa. sunt disponibile date de monitoring suficiente ( cu frecventa conforma cu Directiva Cadru Apa)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa.Starea ecologica Nivelul de confidenta al Descriere evaluarii corecte Toate criteriile urmatoare trebuie indeplinite: Biologie:  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa  Monitoringul biologic este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost incluse in procesul de intercalibrare al nivel european  Rezultatele monitoringul biologic sunt sustinute de:  rezultatele elementelor hidromorfologice (pentru Confidenta alterari/degradari structurale) MARE  rezultatele elementelor fizico-chimice (pentru (RIDICATA) nutrienti si poluare organica)  Agregarea (procedura de grupare) a corpurilor de apa. indica rezultate plauzibile Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa nu sunt incluse in procesul de intercalibrare la nivel European  Datele de monitoring sunt conforme cu Directiva Cadru Apa . indica rezultate plauzibile Chimie  EQS (standardele de calitate ale mediului) sunt disponibile pentru poluantii specifici. dar  rezultatele elementelor hidromorfologice nu sunt in concordanta cu elementele suport sau  sunt disponibile putine date biologice (posibil sa indice rezultate diferite)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa  Monitoringul biologic nu este in conformitate deplina cu cerintele de prelevare si analiza (de ex: prelevarea intr.

dar datele disponibile sunt insuficiente (in conformitate cu Directiva Cadru Apa)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica: Biologie:  Nu exista metode si/sau date de monitoring conforme cu Directiva Cadru Apa. in conformitate cu Directiva Cadru Apa.Chimie:  EQS (standardele de calitate ale mediului) nationale sunt disponibile. Agregarea (procedura de grupare) corpurilor de apa.  Concluzii simple ale evaluarii de risc legate de clasele de calitate ecologica (reactualizarea evaluarii de risc este obligatorie) Chimie  Nu exista EQS (standardele de calitate ale mediului ) nationale pentru poluantii specifici. indica rezultate plauzibile Toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Data/masuratorile sunt disponibile  Frecventa nu este conforma cu cerintele Directivei Cadru Apa (sunt disponibile mai putin de 12 masuratori pe an)  Confidenta medie in gruparea corpurilor de apa Unul sau mai multe din urmatoarele criterii se aplica:  Fara date/masuratori disponibile  Presupunerea ca starea buna nu poate fi atinsa datorita emisiilor respective (analiza de risc) Reprezentare grafica Confidenta MARE Confidenta MEDIE Confidenta SCAZUTA 96 . dar sunt date disponibile (poluarea este detectabila) Confidenta SCAZUTA Starea chimica Nivelul de confidenta al evaluarii corecte Descriere Fie:  Fara evacuare de substante prioritare Sau toate urmatoarele criterii se vor aplica:  Datele/masuratorile sunt conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa (12 pe an).

). Rezultatele evaluarii cantitative si calitative la nivel de corp de apa subterana se regasesc in Anexa 6. Starea cantitativa Conform Anexei V din Directiva Cadru Apa.2. corpuri de apă subterană 15 9 24 18 8 14 11 18 6 7 10 142 STARE CALITATIVA Bună 14 9 22 16 6 11 8 15 6 5 9 123 Slabă 1 2 2 2 3 3 3 2 1 19 STARE CANTITATIVA Bună 14 9 24 18 8* 14 8 18 6 7 10 142 Slabă STARE CALITATIVA LOCAL SLABA 4 1 1 2* 2 2 1 1 14 * local stare cantitativă si calitativa slabă 97 .2 % din totalul corpurilor de apa subterana si cu un grad de confidenta scazut pentru 38.6 Situaţia stării corpurilor de apă subterană Evaluarea starii cantitative s-a facut cu un grad de confidenta ridicat pentru 61.6. Directiva Cadru defineste starea cantitativa. starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsa atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.2. DIRECTIA APELOR SOMES-TISA CRISURI MURES BANAT JIU OLT ARGES-VEDEA BUZAUIALOMITA SIRET PRUT DOBROGEALITORAL TOTAL Nr. Pentru evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana s-au utilizat recomandarile ghidului European in domeniu. Ape subterane In cazul corpurilor de apa subterana.8% dintre acestea. Tabel 6. elaborat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel. au fost utilizate criteriile urmatoare:  bilantul hidric  conexiunea cu apele de suprafata  influenta asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană  intruziunea apei saline sau a altor intruziuni Prin aplicarea acestor criterii in evaluarea starii cantitative a corpurilor de apa subterana a rezultat faptul ca toate corpurile de apa prezinta stare buna (Figura 6. recomandările documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinţelor” realizat de Grupul de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. precum si starea calitativa (chimica).3. în general.15. Starea calitativa (chimica) Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat.

urmând ca acestea să fie stabilite be baza unor studii ulterioare. înregistrarea rezultatelor tuturor analizelor chimice din toate punctele de monitorizare calitativă şi pentru toată perioada de observaţie (bază de date privind calitatea apelor subterane). s-a realizat o bază de date. precum şi date tehnice de la execuţia forajelor (bază de date extinsă).  verificarea analizelor cu eroare > 10 % pentru a depista şi corecta eventualele greşeli de introducere a datelor. Primul pas al metodologiei a fost determinarea valorilor fondului natural (NBL) pe baza datelor de calitate a apei existente în baza de date a Direcţiei de Ape. pentru fiecare corp de apă subterană în parte. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. fiind considerate ca incorecte sau nereprezentative a: . având la bază valorile fondului natural (natural background level . a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a valorilor prag. în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane” în care MM. atat pentru starea cantitativa. În cazul apelor subterane. Pentru evaluarea starii chimice a apelor subterane.Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2006 si 2007 cu valorile prag (TV). In cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deseuri. După introducerea informaţiilor în baza de date privind calitatea apelor subterane. colaborator. prelucrarea acestora în vederea determinării valorilor fondului natural s-a facut parcurgând următoarele etape:  ordonarea analizelor chimice pe foraje şi pe corpuri de apă subterană. Pentru determinarea valorilor fondului natural. într-o primă etapă. Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii menţionaţi in lista minima pentru unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile prag. respectiv buna si slaba. Baza de date privind calitatea apelor subterane a stat la baza determinării valorii fondului natural. ANAR şi DA BANAT au fost parteneri iar INHGA. 137/2009. din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. 98 . cat si pentru cea chimica.TV) care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare buna a corpului de apa subterana.5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene. care a cuprins. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0. sub formă de tabele în EXCEL.1 μg/l individual şi 0. transformarea concentraţiilor din mg/l în meq/l şi calcularea erorii balanţei ionice. De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanţe. concentraţiile determinate în punctele de monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values . urmând ca fiecare ţară membră să stabilească TV pentru celelalte substanţe poluante. funcţie de particularităţile specifice fiecăreia. în ordine cronologică. Condiţii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). Lista minimă de parametri ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV stipultata in Directiva 2006/118/EC. valori ce au fost determinate pentru pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor (Directiva 2000/60/CE).NBL).probelor cu balanţa ionică incorectă ( eroarea> 10 %).  înlăturarea.

Valorile prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania au fost aprobate prin OM 137/2009 si sunt prezentate in Anexa 7. Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV. criterii ce se aplică pe mediile pe foraje: . În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori.10 % din valori sunt mai mari decat NBL determinat. Valorile prag TV au fost determinate utilizând ca punct de pornire valorile fondului natural NBL. pe de altă parte. Validarea valorilor prag s-a facut avandu-se in vedere caracteristicile litologice si hidrologeologice ale fiecarui corp de apa subterana (expert judgment). Aceasta valoare a fost aleasa avand in vedere.311/2004) (conform Anexei II. Din compararea valorilor fondului natural NBL cu valorile de referinţă (CMA) din Legea 458/2002 au apărut următoarele situaţii:  valoare fondului natural a fost mai mică decât valoarea CMA. Valorile obţinute au fost rotunjite în sens crescător. Excluderea probelor cu aport antropic : . In România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr.probele cu alti indicatori anorganici antropici Selectarea forajelor nepoluate folosind următoarele criterii (conform proiectului european BRIDGE şi a draft-ului Ghidului european pentru determinarea TV) pentru eliminarea forajelor cu aport antropic.Foraje cu o concentratie medie a NO3 > 10 mg/l Calcularea valorilor fondului natural (NBL) ca percentila 90 din probele rămase sau percentila 50 din toate probele (fără a elimina forajele prin aplicarea criteriilor “cloruri” şi “azotaţi”).458/2002 privind calitatea apei potabile “ (Legea nr.probele cu substante artificiale (cum ar fi pesticide) .percentila de 90 . pentru evaluarea stării au fost efectuate următoarele teste recomandate de documentul amintit: 99 .2 (conform Guidance on Grounwater Status and Trend Assessment). percentila 50 se aplică atunci când.Foraje cu o concentratie medie a Cl > 200 mg/l . dacă s-ar aplica cele două criterii mai sus menţionate. Transformarea seriilor de timp în valori mediane. situaţie în care valoarea prag s-a obţinut prin înmulţirea valorii fondului natural cu un coeficient de multiplicare E=1. rămân prea puţine foraje (sub 20) Analizarea şi validarea valorile fondului natural obţinute având în vedere caracteristicile litologice şi hidrogeologice ale corpului de apă subterană (analiza specialistului – “expert judgement”. situaţie în care valoarea prag TV a fost considerata ca fiind egală cu valoarea CMA.probelor nepotrivite cu tipologia acviferului.     . pe de-o parte. .A din GWD). datorita erorilor care au apărut în urma efectuării operaţiilor de prelevare.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. conservare şi procesare a probelor. faptul ca prin metodologia de determinare a NBL .probelor cu adancimea necunoscuta.probelor cu > 1000 mg NaCl.2. În cazul în care nu au fost înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună.  valoarea fondului natural a fost mai mare decât valoarea CMA. . numărul de zecimale pentru fiecare indicator fiind în funcţie de ordinul de mărime al CMA din Legea 458/2002. iar. ce au fost comparate cu un standard sau cu o valoare de referinţă.

Dacă suprafaţa afectată a depăşit valoarea de 20% din suprafaţa corpului. 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (tabel 6. în cazul in care evaluarea starii corpurilor de apa subterana a fost bazata pe evaluarea riscului.4 %).Confidenta înaltă (H). pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia. in cazul in care evaluarea starii cantitative/calitative s-a realizat pentru fiecare corp de apa subterana pe baza datelor de monitoring conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apa. evaluarea starii calitative facandu-se cu o confidenta ridicata pentru 61. corpul a fost considerat în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test. Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaţă asociate datorate transferului de poluanţi din corpurile de apă subterană: În cadrul acestui test s-a verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanţii ar putea fi transferaţi către apele de suprafaţă.6. Criteriile in aprecierea gradului de confidenţă în evaluarea stării cantitative respectiv calitative a corpurilor de ape subterane au fost: . Testul intruziunilor saline sau de altă natură: Acest test a fost considerat ca nefiind relevant pentru corpurile de apă subterană delimitate în România.8%.14.  100 . S-a verificat dacă există dovada creşterii necesităţii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor înregistrate. În final. in situatia corpurilor de apa subterana pentru care starea cantitativa/calitativa a fost evaluata prin analogia cu alte corpuri de apa subterana aflate in conditii similare. 6. corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din punct de vedere a acestui test. si Figura. Dacă nu există ecosisteme terestre dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de poluant transferată către ecosistem.Confidenta scăzută (L). Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apa subterană şi care prezintă deteriorări semnificative. . caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din punct de vedere a acestui test.    Evaluarea generală a stării chimice: A fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat dacă suprafaţa pe care se înregistrază depăşirile este sau nu mai mare de 20% din suprafaţa totală a corpului de apă subterană.). Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul de apă subterană către corpul de apă de suprafaţă nu depăşeşte 50% din încărcarea totală a acestuia din urmă.2% din corpurile de apa subterana si cu o confidenta scazuta pentru 38. Testul îndeplinirii cerinţelor articolului 7(3) al Directivei Cadru a Apei. Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13.Confidenta medie (M). . corpul de apă subterană a fost considerat în stare chimică bună din puct de vedere a acestui test.

Lunca şi terasele Mureşului superior. Evaluarea tendinţelor semnificative. ROJI06 . În România. ROIL07. Metoda statistică utilizată. rezultatele evaluarii starii fiecarui corp de apa subterana.Depresiunea Brasov. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor. ROOT08.Câmpia Brăilei. precum si nivelul confidentelor in evaluare sunt prezentate detaliat in anexa 6. Pentru evaluare s-a urmat.Lunca şi terasele Dunării (Calafat).  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova).Lunca Prutului mediu şi inferior.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului Călmăţui. evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu. lunca şi terasele.  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 . ROMU20. este necesară identificarea tendinţelor semnificative. Avand in vedere ca in Romania sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat si adaptat cerintelor Directivei Cadru Apa incepand cu 22 decembrie 2006. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apa subterana cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu În realizarea măsurilor care trebuie luate pentru corpurile de apă subterană care riscă să nu atingă obiectivele de mediu până în anul 2015.Lunca si terasele Oltului inferior. la punctele de monitorizare unde s-au efectuat analize sezoniere. pentru evaluarea acestora. s-au luat in considerare si date anterioare acestui an. Evaluarea tendinţelor s-a realizat. ROPR03 . Teleorman şi Călmăţui. după caz.De asemenea. conform recomandărilor lucrării : “Directiva Cadru a Apei: Aspecte statistice ale identificării tendinţelor poluării apelor subterane şi agregarea rezultatelor monitorizării”.Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen). ROJI05.Timişoara. ROPR02 . recomandările ghidului european CIS nr 18 “ Evaluarea stării apelor subterane şi a tendinţelor”. pentru parametrii care generează situaţia de risc. azotaţi şi/sau amoniu. ROBA03. ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti. 101 . Din analiza efectuată au rezultat următoarele:  tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09. ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02.– Someşul Mare.Lunca si terasele Jiului si afluentilor sai.  tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina. grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare.3. în general. conform recomandărilor acestei lucrări a fost regresia liniară . Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 pentru indicatorii amintiţi.Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila). tendintele determinate in aceasta faza trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece. Testul relevant pentru toate corpurile de apă analizate a fost cel al “utilizărilor legitime potenţiale sau actuale ale mediului acvatic”. ROAG09 – Luncile râurilor Vedea. susţinute şi crescătoare ale poluanţilor.

20m). pentru o parte a acestora observandu-se neconcordante intre tehnologia de tratare a apei destinate potabilizarii si calitatea resursei de apa. aşa cum se poate observa în anexa 6. 102 .20. În anul 2007 nu au fost identificate situaţii de conformare in zonele cu specii importante din punct de vedere economic (la nivelul fluviului Dunarea si a raului Prut).  Zona3 (intre Navodari si portul Constanta) cu doua sectiuni de monitorizare: Cazino Mamaia(5.6.  Zona 2 (intre Perisor si Chituc) cu o sectiune de monitorizare: Portita (5. Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor cu specii importante din punct de vedere economic. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.20m) si Mangalia(5.20m). Conform NTPA 013/2002. Referitor la zonele marine existente la litoralul romanesc pentru cresterea si dezvoltarea molustelor s-au delimitat urmatoarele 4 zone:  Zona 1 (intre Sulina si Sf. cu o singura exceptie si anume in cazul salinitatii. Gheorghe) cu o sectiune de monitorizare: Mila 9 (5.2. astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de tratare. Starea calitatii apelor in cele 4 zone existente au fost conforme Hotararii de Guvern nr.20. chimice şi microbiologice.30m). cu modificările şi completările ulterioare. În anul 2007 la nivel naţional. în funcţie de valorile limită. 467/2006 in anul 2007. Zonele pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. au fost monitorizate 212 de secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă. Zone protejate Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr.  Zona 4 (intre Agigea si Mangalia) cu trei sectiuni de monitorizare: Eforie Sud(5.30m). 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002).3.5% fata de 95% cat prevad reglementarile aflate in vigoare. amendat de Hotărârea de Guvern 563/2006.Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării în secţiunile monitorizate la nivel national. Costinesti(5. A2 şi A3. în funcţie de caracteristicile fizice.20. cu modificările şi completările ulterioare.4 . in zona 1 unde nivelul conformarii a fost de 37.30m) si Constanta Nord (5. în trei categorii: A1. apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate.20m).

presiunile hidromorfologice au fost grupate in 4 mari categorii si anume: . Încadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de îmbăiere identificate în anul 2007 s-a realizat pe baza parametrilor microbiologici (coliformi totali si coliformi fecali) si parametrilor fizico-chimici (uleiuri minerale. Pentru apele subterane. nivelul de conformare a valorilor este scazut deoarece nu au existat prelevari suficiente pentru aproximativ 51% din sectoare si nu au putut fi in evaluarea calitatii. Eforie Nord. Mangalia. . 117 au depăşit pragul de 50 mg/l.6%) din cele 35 de sectoare au fost conforme cu valorile obligatorii prevazute de directiva. Mamaia. concentraţiile de azotaţi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 6. prize de apa. izvoare) localizate în zone vulnerabile la nitrati. în principal. doar 4 au depăşit pragul de 50 mg/l. 103 . Costineşti. diguri.  modificarea regimului hidrologic al apei si sedimentelor datorita regularizarii scurgerii. Plaja Modern – dig nord. Olimp. S-a constatat ca doar 10 (28. Zonele pentru îmbăiere Conform reglementărilor în vigoare. 2 Mai şi Vama Veche. Neptun. surfactanti si fenoli) in conformitate cu prevederile Directivei 76/160/CEE transpusa in legislatia romaneasca. Doar un singur sector a indeplinit valori mai stricte in timpul sezonului din anul 2007 iar 20% nu au fost conforme cu valorile obligatorii.4. canale.lucrari de captare si evacuare a apei de la folosinte. In anul urmator s-a constatat o imbunatatire semnificativa. praguri de fund. pentru anul 2007. Venus. .Zonele vulnerabile la nitrati Evaluarea stării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în zonele vulnerabile la nitrati se face având în vedere.3 Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale Asa cum s-a aratat in capitolul 3. etc care influenteaza fauna si flora acvatica. Saturn. Autoritatea de Sănătate Publică Constanţa şi Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare localizate în apele costiere ale Mării Negre fiind raportate Comisiei Europene.3.  modificari ale chimismului apei cu impact local. . din totalul de 373 secţiuni de monitorizare pentru apele de suprafaţă localizate în zone vulnerabile la nitrati. In anul 2007. Jupiter. 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. stavilare. In Romania. Presiunile hidromorfologice pot conduce la:  modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice: baraje. precum si lucrari de derivare a debitelor. prelevarilor sau restitutiilor importante de debite. cu modificările şi completările ulterioare. Cap Aurora.lucrari de barare transversala a cursurilor de apa – baraje.lucrari in lungul raului – indiguiri. respectiv 98% din sectoare conformandu-se cu valorile obligatorii. lucrari de regularizare si consolidare maluri. respectiv: Tabăra de copii Năvodari.senale navigabile. din totalul de 632 puncte de monitorizare (foraje. Eforie Sud. praguri de fund .

De asemenea. 2. corpurile de apa artificiale – sunt corpurile de apa de suprafata create prin activitatea umana. Pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale. canalele pentru navigatie. . . consecinta a alterarilor hidromorfologice si a parcurs toate etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4. Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apa preliminar desemnate puternic modificate care nu ating starea ecologica buna (SEB) din punct de vedere al elementelor biologice.16). consecinta a alterarilor hidromorfologice.corpuri de apa puternic modificate. Verificarea ne-atingerii starii ecologice bune s-a realizat cu confidenta ridicata pentru situatiile „clear cut” (situatii evidente cu grad de confidenta de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR si utilizate si in elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunarea.3 din Directiva Cadru Apa (Figura 6. permanenta si sa afecteze la scara larga. Acelasi principiu s-a aplicat si corpurilor de apa nepermanente. De asemenea. prin alte optiuni mai bune pentru mediu care sunt tehnic fezabile si/sau nedisproportionate din punct de vedere al costurilor. docuri.7). sau asupra utilizarilor/folosintelor specifice. etc. porturi. in general.8 din Directiva Cadru a Apei.lungimea pe care se manifesta impactul bararii este > 1 km pentru raurile cu suprafata bazinului < de 1000 km2 > 2km pentru raurile cu suprafata bazinului > de 1000 km2 -lungime rau regim lentic/lungime totala corp > 50%  Regularizare/consolidare intensiva a malurilor >70 % din corpul de apa  Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apa 104 . Un corp de apa poate fi incadrat in categoria corpurilor de apa puternic modificate sau artificiale daca nu este in stare ecologica buna (utilizand datele din 2007). in mod rezonabil.corpuri de apa care nu sunt puternic modificate. De exemplu. corpurile de apa puternic modificate sunt acele corpuri de apa de suprafata care datorita „alterarilor fizice” si-au schimbat substantial caracterul lor natural. testul de desemnare trebuie sa demonstreze ca schimbarile necesare asupra caracteristicilor hidromorfologice pentru a atinge starea ecologica buna ar avea efect advers semnificativ asupra mediului. 5 al Directivei Cadru Apa a condus la clasificarea preliminara a corpurilor de apa identificate in capitolul 3. „starea chimica buna” trebuie atinsa de catre aceste corpuri de apa. precum si in baza metodelor de evaluare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. puternic modificate/artificiale si corpuri in curs de evaluare care au fost in categoria de “candidate” la puternic modificate in Raport 2004. precum si atingerea „starii chimice bune”.3 in trei categorii: corpuri de apa naturale. trebuie demonstrat ca obiectivele benefice furnizate de caracteristicile modificate ale corpului de apa nu pot fi atinse.Datorita modificarilor hidro-morfologice corpurile de apa se impart in doua mari categorii: . utilizand criterii abiotice (tabel 6. Ca si in cazul corpurilor de apa puternic modificate corpurile de apa artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potential ecologic bun”. Conform Directivei Cadru a Apei. se considera corpuri de apa artificiale derivatiile interbazinale. Analiza presiunilor hidromorfologice in conformitate cu prevederile Art. Alterarea trebuie sa fie profunda. Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situatii evidente) sunt:  Schimbarea categoriei din rau in lac. In cazul corpurilor de apa puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potential ecologic bun”. Conform Art.

corpuri naturale ca urmare a imbunatatirii starii lor. Este posibila aceasta abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apa puternic modificate sunt mai putin severe decat cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai putin sever la un obiectiv mai sever in urmatoarele planuri. Etapa a III –a – Identificarea masurilor restaurare Posibilele masuri de restaurare se prezinta in tabel nr. Aceasta caracterizare s-a facut atat din punct de vedere al valorilor obtinute cat si al valorilor pierdute.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial Water Bodies” Principalele etape se refera la identificarea masurilor de renaturare si analizarea lor. Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate s-a realizat conform metodologiei Administratiei Nationale „Apele Romane” – Desemnarea finala a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale – elaborata in conformitate cu ghidul european „CIS Guidance no. se realizeaza o descriere detaliata a impactului masurilor asupra folosintelor specifice si a mediului si o evaluare din punct de vedere tehnic si economic. Se mentioneaza ca modificarile datorate alterarilor hidromorfologice au un impact negativ cat si pozitiv. Corpurile de apa care au fost desemnate corpuri puternic modificate in primul plan se vor reevalua in urmatoarele planuri si vor putea fi desemnate. combaterea inundatiilor. S-au reanalizat corpurile de apa unde se manifesta presiuni hidro-morfologice semnificative si sau selectat corpurile de apa care nu sunt in stare ecologica buna. identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediului in sensul larg al cuvantului. 105 . piscicultura). Etapa a IV–a . Folosintele/activitatile specifice mentionate in Art 4(3) (a) din DCA sunt urmatoarele: alimentari cu apa. aparare impotriva inundatiilor. apa potabila. navigatie. Etapa a II – a – Caracterizarea folosintelor si a mediului in general. analiza optiunilor alternative (alte masuri) si justificarea desemnarii pentru fiecare corp de apa. Masurile propuse nu trebuie sa aiba efecte semnificativ negative asupra mediului in general si asupra folosintelor/activitatilor mentionate in Directiva Cadru Apa. Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apa utilizand datele din 2007. Etapele testului de desemnare sunt aceleasi pentru corpurile de apa artificiale cat si pentru corpurile de apa identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. irigatii.  Densitate mare a barierelor in raurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km Lacuri de acumulare (cu folosinte: producerea de energie. In continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare.8. porturi. drenaje. regularizari. activitati recreationale si alte activitati umane la fel de importante.Identificarea impactului masurilor de restaurare asupra folosintelor si asupra mediului. hidroenergie. de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru pasari. Caracterizarea mediului a avut doua componente: caracterizarea corpului de apa si caracterizarea mediului in general. o suprafata din lac facand parte acum din site-urile Natura 2000. In aceasta etapa. irigatii. 6. S-au luat in considerare toate folosintele de apa/activitatile in ordinea importantei si au fost caracterizate din punct de vedere social si economic si de asemenea din punct de vedere al mediului.

vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Asupra profilului longitudinal al raului. /km) sau Inaltimea obstacolului (cm) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) Lungime lucrare de regularizare / Lungime corp de apa (%) Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Categorii de corpuri de apa Corp “candidate” la CAPM natural/cvasiCAPM natural <1 2 >3 < 20 >100 < 50 < 30 < 30 < 30 < 30 < 10 > 100 20 – 50 100 .1* Q95%. Q* = 1.) Lucrari de barare transv.1 m3/s Q*=1. stabilitatii albiei si biotei Parametrii ce reflecta presiunea Densitatea pragurilor (nr.100 30 .50 50 . Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Criterii abiotice pentru clasificarea preliminara a corpurilor de apa de suprafata Nr.70 30 . Q95% debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (mc/s) 3) frecventa > 1 / zi 106 . restitutii folosinte (evacuari). etc b) Lucrari de regularizare si consolidare maluri.1 pentru Q95% > 200 l/s .70 30 . stabilitatii albiei si florei Asupra conectivitatii laterale.70 30 .70 10 .05 pentru Q95% < 200 l/s. Daca suprafata bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute mentionate in regulamentele de exploatare ale acumularilor. pentru bazine cu suprafata < 3000 km2.7. 6.25 x Q95% (m3/s)+ 0.50 100 . Pentru bazine avand Q95% < 0.Tabel nr. deversoare. structurii substratului si biotei Asupra stabilitatii albiei si biotei Asupra curgerii minime. transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Asupra curgerii minime si biotei Asupra regimului hidrologic. piscicole. derivatii 1) 2) Efecte Asupra regimului hidrologic. Constructii hidrotehnice (alterari hidromorfolog. praguri de fund b) lacuri de acumulare – evacuare unde pulsatorii 2 Lucrari in lungul raului a) diguri. amenajari agricole. 1 a) baraje. taieri de meandre Senale navigabile Prize de apa.50 > 50 < 50 > 1003) > 70 > 70 > 70 > 70 > 50 < 50 3 4 se considera doar biota migratoare Q* = Q95% (m3/s)+ 0.

Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului in general? Nu Da Etapa V Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate 5. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra principalelor folosinte de apa care sunt deservite de lucrarile hidrotenhice (alterarile hidromorfologice)? Da 3.16.Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar – CAPM si CA Nu Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa III: Identificarea “masurilor de restaurare” pentru atingerea SEB 1. Aceste alternative tehnic fezabile reprezinta o optiune de mediu mai buna? Da Nu Nu 7. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ N negative asupra celorlalte folosinte de apa? u Nu 4.Da Exista alternative tehnic fezabile care permit atingerea acelorasi obiective benefice asigurate de folosintele curente de apa? Da 6. Sunt necesare masurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea starii bune? Da Etapa IV Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului Da . 2. Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate Clasificat in categoria corpuri de apa naturale 107 . Costurile alternativelor sunt nedisproportionate (acceptabile)? Nu Da aa Clasificat in categoria corpuri de apa puternic modificate/artificiale Figura 6.

in special in perioadele secetoase ) .20 ani.  Pierderea productiei hidroeneregtice .  Reducerea locurilor de munca (cu mai mult de 10% pe termen lung .Cresterea biodiversitatii .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate . c) Pierderi de productie sau socio-economice  Reducerea productiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local) .  Limitarea navigatiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an) .Efecte semnificativ negative asupra folosintelor/activitatilor specifice a) Disparitia completa a folosintei :  Sistarea alimentarii cu apa . b) Reducerea folosintei sau cresterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosintei de apa  Reducerea suprafetei folosite pentru urbanizare (extinderea localitatilor) si agricultura (cu mai mult de 30% din suprafata actuala sau potentiala) .Imbunatatirea parametrilor de stare a apei .  Pierderea folosintelor de agrement si recreationale .  Reducerea productiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singura hidrocentrala si cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetica a raului in ansamblul ei). Amenajari Hidrotehnice 1.  Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de 20 %). de exemplu scaderii nivelurilor apei.Cresterea biodiversitatii .1 Denumire masura Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Capturarea si transportul pestilor migratori.  Abandonarea navigatiei (datorata.4 108 . inclusiv repopularea Restaurarea zonelor umede Eficienta . sau cu mai mult decat 2% / an).Cresterea biodiversitatii .2 Morfologica 1.Cresterea biodiversitatii 1.  Cresterea riscului la inundatii (cresterea pagubelor cu mai mult de 20 % pe an).Cresterea abundentei si diversitatii biologice si genetice . Activitati Antropice Tipul de presiune Cod 1.3.  Pierderea folosintei de aparare impotriva inundatiilor.  Disparitia unor amenajari piscicole.

Asigurarea cu apa a folosintelor . masurile alternative care vor indeplini obiectivele benefice furnizate (de ex. Directiva pasari) sau cu alte obiective cultural-istorice si naturale din patrimoniul universal sunt considerate ca avand efect semnificativ negativ asupra mediului. a albiei si a habitatelor din lunca inundabila Hidrologica 1. irigatii) de caracteristicile modificate ale corpului de apa (acumulare) implicand insa inlocuirea folosintei (de ex din sursa subterana) sau mutarea ei in alt corp de apa (agricultura in alta zona).Cresterea biodiversitatii Efecte semnificativ negative asupra mediului. in sensul larg al cuvantului:  inundarea unor zone populate. masurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificari ale activitatii/folosintei specifice existente si conduc la atingerea starii ecologice bune.Reciclarea nutrientilor . Daca masurile de restaurare intra in conflict cu alte directive europene (de ex.8.5 . Identificarea „altor mijloace” / „optiunilor alternative” Optiunile alterantive se pot incadra in urmatoarele: 109 .7 Imbunatatirea continuitatii transportului sedimentelor Tabel 6.Refacerea peisajului natural . Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative) care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate.  disparitia unor zone umede. 2. Directiva habitate. etc.Atenuarea debitelor maxime .6 Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice 1. In aceasta etapa se face diferenta intre: 1.Cresterea biodiversitatii .  cresterea nivelului apelor subterane.Diversificarea structurii malului. Familii de masuri de renaturare 1.Diversificarea morfologiei care va conduce la cresterea biodiversitatii .

in cazul agriculturii. urmeaza sa se evalueze daca reprezinta o optiune de mediu semnificativ mai buna. Evaluarea costurilor disproportionate Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” si care reprezinta o „optiune de mediu semnificativ mai buna” trebuie sa faca – mai apoi . optiunea presupune/include limitarea unor activitati in anumite locatii si in anumite perioade de timp. de exemplu : in cazul folosintei hidroenergetice sau a alimentarilor cu apa. Fezabilitatea tehnica se refera la :  Aspecte fizice (ingineresti). in cazul navigatiei. puternic modificate si artificiale la nivel bazinal in urma parcurgerii testului de desemnare. In Figura 6.  Cresterea cerintei si a gradului de asigurare a folosintelor deservite de corpul de apa respectiv. 110 . corpurilor de apa naturale. iar in Tabel 6.  Aspecte legale. in cazul activitatilor recreationale. optiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scaderea activitatii agricole in imediata vecinatate a cursului de apa si crearea unei zone tampon. respectiv sa nu implice costuri foarte mari (disproportionate). 2) „Mutarea” folosintei existente deservite de corpul de apa respectiv la alt corp de apa/alt bazin. exemplu : mutarea facilitatilor de agrement si a productiei agricole prin reactivarea terenurilor agricole abandonate in afara luncii inundabile sau alimentarea cu apa din alte bazine hidrografice 3) Mentinerea folosintei existente cu reducerea impactului asupra mediului. optiunea presupune/include folosirea unor debite compensatorii si a regimului de regularizare a debitelor ecologice. Evaluarea optiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului In cazul in care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. se prezinta nr.subiectul unei evaluari de cost. inlocuirea alimentarii cu apa din sursa de suprafata cu apa din subteran. se prezinta harta clasificarii corpurilor de apa de suprafata.9.1) Inlocuirea folosintei existente. inlocuirea navigatiei cu alte mijloace de transport.17. Evaluarea „fezabilitatii tehnice” In cazul in care se pot identifica „alte mijloace” care sa furnizeze obiectivele benefice deservite de corpul de apa respectiv. exemplu : inlocuirea hidroenergiei cu alte surse. mai intai se face o evaluarea daca aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile. optiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”.

5 au fost identificate ca fiind puternic modificate. din care:  2791 corpuri de apa naturale (82 %)  513 corpuri de apa puternic modificate (15 %)  95 corpuri de apa artificiale (3 %). situatia se prezinta astfel:  89 % sunt corpuri naturale  11 % sunt puternic modificate. Justificarea desemnarii acestor copruri de apa puternic modificate se gaseste in Anexa 6.h. 111 . Pentru categoria lacurile naturale. Din cele 7 corpuri de apa de la nivelul Fluviului Dunarea si bratelor sale. se precizeaza ca 92 % sunt corpuri de apa naturale.total corpuri de apa de suprafata Corpuri de apa naturale Rauri Lacuri naturale Tranzitorii si costiere Corpuri de apa puternic modificate Rauri Lacuri naturale Lacuri de acumulare Tranzitorii si costiere Corpuri de apa artificiale Somes -Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges-Vedea Buzau-Ialomita Siret Prut Fluviul Dunarea Delta Dunarii Dobro -gea s. Toate cele 2 corpuri de apa tranzitorii sunt naturale.18 se prezinta situatia (in procente) privind clasificarea corpurilor de apa la nivel national. Corpurile de apa naturale. in Figura 6.5.9. avand in vedere un numar total de 3399 corpuri de apa identificate. in timp ce 2 din 4 corpuri de apa costiere sunt puternic modificate (cap Singol – Eforie Nord si Mangalia).Directia de Apa Nr. Pe corpurile de apa din categoria rau (3004). datorita amenajarilor portuare. Litoral Dobrogea Ape tranzitorii si costiere Total 342 303 561 321 200 375 258 196 382 339 4 69 43 6 290 261 443 247 170 346 176 127 351 237 0 2 18 3 0 3 0 14 0 1 14 2 7 0 59 16 4 14 27 95 65 4 15 31 22 14 46 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 4 3 13 8 14 8 11 11 24 10 13 46 2 0 4 2 22 7 6 1 1 3 26 19 2 3 0 3 2 0 95 3399 2668 119 4 336 11 164 2 Tabel 6. puternic modificate si artificiale De asemenea.

18. in anexele aferente. in fise speciale care se regasesc in Planul de Management al fiecarei Directii de Apa. Situatia corpurilor de apa de suprafata Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale s-a facut separat.Figura 6. 112 .

ce sunt prezentate detaliat in Cap.(a) (i). inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu.1) (a) (b) (ii)  protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii “potentialului ecologic bun” si a “starii chimice bune” pana in 2015 (art4. se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. include:  pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. 10. utilizarea si gospodarirea durabila a apelor. atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015. 4. In esenta.7. In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse. reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene. Directiva Cadru Apa stabileste in Art. precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii “starii bune” pana in 2015 (art4. 1) obiectivele de mediu indicand ca elemente principale:  prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art4. in conditiile prevazute de Art.1.(5).1.1.) Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale  pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune  pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica  nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu. 4(4). OBIECTIVELE DE MEDIU Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa. prin Planurile de Management bazinale.2. 113 . art4.1(c). imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata.(b) (i))  protectia. avand ca scop protectia pe termen lung. 4 (in special pct.(a) (iii))  reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare  reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere ale poluantilor in apele subterane  atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art. 4.

deconectarea zonelor inundabile si a zonelor umede de cursurile de apa. precum si programele de masuri specifice. corpuri de apa puternic modificate (rauri.al Directivei Cadru Apa). In Anexa 7. Pentru apele de suprafata. ape costiere) si corpuri de apa artificiale. tintele de conformare si programele de masuri) si al sub-bazinului Tisei au fost preluate si integrate la nivel national ca parte componenta a procesului de gospodarire a apelor in cadrul districtului 114 . Deteriorarea starii corpurilor de apa se va permite numai cu respectarea cerintelor si prevederilor Art. alterarile hidrologice. poluarea cu substante periculoase.7.1.6. 6. poluarea cu nutrienti. In aceste conditii cantitatea de nutrienti si substante organice se constituie ca un aport direct de poluare care poate sa produca deteriorarea starii corpului de apa. al Directivei Cadru Apa. 4. Obiectivele de management asociate principalelor probleme de gospodarirea apelor de la nivelul districtului Dunarii (corelate cu termenele. se aplica cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art.1.1. lacuri de acumulare. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa respective se vor reactualiza o data la 6 ani. precum si „potentialul ecologic bun” si starea chimica buna” pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale sunt definite in Anexa 6. caracterizarea starii corpurilor de apa in conformitate cu prevederile Directivei Cadru Apa fiind prezentata in Cap. ape tranzitorii. lacuri naturale.2. fiind caracteristice categoriilor de zone protejate definite in Cap. Fiecarei categorii de probleme importante de gospodarirea apelor si obiective de management i-au fost definite termenele si „tintele”/obiectivele de conformare.7. in anumite cazuri (rauri cu debit redus) este posibil sa se constate deteriorarea starii unor corpuri de apa ca urmare a construirii unor statii de epurare care transfera poluarea difuza de la aglomerarile fara sisteme de colectare in poluare punctiforma cu evacuare directa a apelor epurate in resursa de apa. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” pentru corpurile de apa naturale. De asemenea..2. obiectivele de mediu sunt cele prevazute de legislatia specifica. Ape de suprafata Pentru fiecare corp de apa din bazinele/spatiile hidrografice au fost stablite obiectivele de mediu specifice categoriilor: corpuri de apa naturale (rauri. sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apa de suprafata din bazinele hidrografice/spatiile hidrografice. se va analiza prin utilizarea datelor de monitoring. etc. alterarile hidromorfologice (intreruperea conectivitatii longitudinale. instrumentelor de modelare.2. Obiectivul “nedeteriorarii starii “ corpurilor de apa de suprafata evaluata pe baza elementelor de calitate prezentate in Cap. Pentru atingerea obiectivelor de mediu. pentru cazuri specifice. precum si proiectele viitoare de infrastructura). in urmatorul Plan de Management bazinal. lacuri. la nivelul districtului hidrografic international al Dunarii si la nivelul sub-bazinului international al Tisei au fost au fost stabilite obiectivele de management aferente principalelor probleme de gospodarire a apelor de suprafata reprezentate de: poluarea organica.2. 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate. Se mentioneaza ca in cazul in care unui corp de apa i se stabilesc unul sau mai multe obiective de mediu.1. 4.1. ape costiere). Pentru zonele protejate.2.

cat si pentru cea chimica.rowater. obiectivele de mediu reprezentate de „starea buna” din punct de vedere calitativ se regasesc in Anexa 7. precum si in limba romana) ale documentului privind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor identificate la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii si care contin si obiectivele de management sunt publicate pe website: http://www.icpdr.pdf. va conduce implicit la atingerea obiectivelor de management.2. În cazul apelor subterane.2. O evaluare a tendintelor semnificative este prezentata in Cap. termenele si tintele de conformare sunt prezentate in cadrul Planului de Management al Districtului Dunarii. starea bună implică o serie de “condiţii” definite în Anexa V din Directiva Cadru a Apelor.ro/Continut%20Site/Documente. realizat sub coordonarea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) –website : www.org.2.2.rowater. vizand atat aspectele calitative.  „Prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi. caracterizarea starii acestora fiind realizata in cap. respectiv buna si slaba.6. Informatii detaliate privind obiectivele de management.2.6.ro/Documente%20Consularea%20Publicului/Cele%20mai%20importante% 20probleme%20de%20gospodarire%20a%20apelor-eng.2. In Planul de Management al Districtului Dunarii si al Tisei sunt prezentate si obiectivele de management pentru apele subterane.aspx -Cele mai importante probleme de GA ICPDR. http://www. Atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivelul corpurilor de apa.Dunarii. 115 . cat si cele cantitative.  Luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţii.Versiunile scurte (in limba engleza. 7. Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). Ape subterane Directiva Cadru a Apei stabileşte urmatoarele obiective pentru corpurile de apa subterana:  Obiective pentru stare: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. Corpurile de apă subterană trebuie clasificate in doua clase. atat pentru starea cantitativa. care ilustreaza valorile de prag la nivelul corpurilor de apa subterana din Romania.

cu exceptia zonelor destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important pentru care exista legislatia specifica in domeniul ariilor naturale protejate.  conservarea. Zone protejate Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele mentionate in legislatia specifica. precum şi protejarea sanatatii oamenilor.zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. protejarea şi imbunatatirea calitatii mediului.zone sensibile la nutrienti. precum şi protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape marine şi salmastre in scopul sustinerii vietii şi dezvoltarii speciilor de moluşte bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora .  protectia şi ameliorarea calitatii acelor ape dulci care intretin sau care.  conservarea habitatelor naturale.  protejarea mediului impotriva deteriorarii datorate evacuarilor de ape uzate urbane .zone destinate pentru protectia habitatelor şi speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru indeplinirea obiectivelor de mediu. prevenirea poluarii cu nitrati. fiind indicate in Cap.7.zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. Obiectivele de mediu generale ale zonelor protejate se refera la:  protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata şi sanogena . a speciilor de flora şi fauna salbatica şi tuturor speciilor de pasari care se gasesc in stare salbatica pe teritoriul national şi care au legatura cu corpurile de apa . 116 .zone vulnerabile la nitrati. 5 . printr-un management corespunzator al calitatii apelor de imbaiere – zone pentru imbaiere. rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingraşamintelor chimice şi organice ce contin compuşi ai azotului . ar putea intretine ihtiofauna.Identificarea si cartarea zonelor protejate.  reducerea poluarii apelor cauzata de nitratii proveniti din surse agricole.3.

468 219. Anul Populatie . precum si pentru dezvoltarea socio–economica la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice Analiza importantei economice a utilizarii apei furnizeaza profilul economic al spatiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici si macroeconomici privind populatia si veniturile populatiei exprimate prin PIB/spatiu hidrografic.1. In Tabel 8.1. prin cele 11 Directii de Apa organizate la nivelul bazinelor hidrografice administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor.Nord-Vest. prize de apa şi alte lucrãri specifice.Milioane lei - 2004 2005 2006 Urban 11895 11879 11913 Rural 9770 246. numite după poziţia geografică în ţară . Vest. Bucureşti şi Ilfov Din punct de vedere al evolutiei demografice in ultimii 7 ani se constata o scadere a populatiei.176 254. diguri de apãrare impotriva inundatiilor. precum si evolutia in timp a acestora pentru a putea evidentia tendintele cerintei de apa.1.1. precum si a activitatilor specifice de gospodarire a apelor. Totodata este furnizata si o caracterizare a folosintelor de apa. se prezinta situatia demografica si situatia indicatorilor macroeconomici.975 9740 288. Spatiile /Bazinele hidrografice sunt situate in cadrul celor opt regiuni de dezvoltare. Activitati specifice de gospodarire a apelor Administratia Nationala Apele Romane. SudEst. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica.2. Nord-Est. în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterane. Centru.mii locuitori - PIB (Produsul Intern Brut) . precum si de scaderea sporului natural al populatiei in ultimii ani. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau. Sud.502 9670 344.8. 117 . cauzata in principal de migratie. canale.1. Analiza economica a utilizarii apei 8. derivatii.Milioane lei - VAB (Valoare Adaugata Bruta) .1.economici generali 8. ANALIZA ECONOMICA 8.Indicatori socio. formatã din lacuri de acumulare.535 304. . Principalele atributii ale Administratiei Nationale „Apele Romane” sunt prezentate detaliat in anexa 1.154 Tabel 8. Caracterizare generala Obiectivul acestei sectiuni este de a evalua importanta apei pentru folosinte. Sud-Vest.

500 milioane mc  Agriculturii (acvacultura.  pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice definite dupa cum urmeaza:  de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa.1. de: 724.03 milioane mc (din care : 719. amenajari piscicole si irigatii).Irigatii )  Din sursele subterane a fost livrat un volum pentru: 118 .  de aparare impotriva inundatiilor.31 milioane mc  Industriei de: 4.88 mld. lacuri naturale si lacuri de acumulare amenajate ) a fost livrat un volum aferent (Figura 8. 8.1 Repartitia pe surse a volumelor de apa prelevate Repartitia volumelor de apa livrate pe tipuri de utilizatori se prezinta astfel:  Din sursele de suprafata (rauri.3.  in legatura cu implementarea Directivei Cadru a Apei si a celorlalte Directive UE in domeniul apei. Situatia prelevarilor de apa In anul 2007 a fost prelevat si livrat catre utilizatori un volum de 6.1).):  Populatiei prin unitatile de gospodarie comunala. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice.643 mc . inclusiv de raportare a stadiului implementarii acestora. din care 44 % din rauri interioare si 9% din sursele subterane (Figura 8. de: 1075. Figura 8.  de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale. mc din sursele de suprafata (inclusiv Dunare) si subterane.2.

Populatie (prin gospodarii comunale) de 408.245 milioane mc de catre industrie.4. se prezinta Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa.17 milioane mc . Repartitia pe utilizatori a volumelor apa livrate din surse subterane Referitor la volumele de apa restituite de la folosintele de apa in anul 2007 la nivelul Directiilor de Ape a fost evacuat un volum de : .) Figura 8.949 milioane mc de catre agricultura In Figura 8. .2.131 milioane mc . .17 milioane mc (Figura 8..4.3. 119 .250.Industrie de 211.61 milioane mc de catre populatie. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata Figura 8.3.882.Agricultura de 19.

Figura 8. sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general. Servicii publice de alimentare cu apa.5. se prezinta situatia volumelor de apa restituite de la folosinte de apa. coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. desfăşurate la nivelul comunelor.393 milioane mc restituiti. a fost epurat corespunzator un volum de 1041 milioane mc. serviciile comunitare de utilităţi publice denumite în continuare servicii de utilităţi publice. 51/2006.Figura 8. municipiilor sau judeţelor de catre operatorii specifici sub conducerea. oraşelor. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Din totalul de 5. canalizare si epurare ape uzate In conformitate cu LEGEA nr. Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si situatia epurarii 8.5. Serviciile asigurate la nivelul gospodariilor comunale/primariilor sunt urmatoarele: 120 . In Figura 8. în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale.4. iar un volum de 2.1.943 milioane mc nu necesita epurare.4.

in 2006 se datoreaza demararii lucrarilor de investitii in domeniul implementarii Directivei nr. 121 . 8. Populatie conectata la sisteme centralizate de alimentare cu apa Populatie conectata la canalizare Populatie conectata la statii de epurare % % % 65 48 31 Tabel 8. canalizare si epurare ape uzate la nivelul anului 2006. serviciul de distributie a apei potabile prin reteaua centralizata de alimentare cu apa.stabilirea pe fiecare bazin/spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020. Datele au la baza premisele estimarii realizate la nivelul Administratiei Nationale „Apele Romane” in baza datelor statistice inregistrate la nivelul Institutului National de Statistica si a Documentului de Pozitie al Romaniei privind accesul la Uniunea Europeana Cap. avand drept beneficiar Ministerul Mediului. Tendinte in evolutia cerintelor de apa Estimarea cerintei de apa se regaseste in „Studiul privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice” elaborat in anul 2008 la nivelul Institului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman si a Directivei nr. serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodariile individuale si unitatile industriale in reteaua centralizata de canalizare.2.     serviciul de tratare si clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafata in scopul potabilizarii.2. se prezinta estimarea gradului de racordare al populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa. serviciul de tratare si clorinare a apei prelevate din subteran in scopul potabilizarii. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.22 Mediu. canalizare si epurare ape uzate Procesul de crestere a ratei de racordare a populatiei la reteaua centralizata de alimentare cu apa de la 62 % in 2000 la 65 % in 2006 si a nivelului de racordare la reteaua de canalizare de la 42 % in 2000 la 48 % in 2006 si la statiile de epurare a apelor uzate de la 27% in 2000 la 31%. In Tabel 8.2. serviciul de epurare a apelor uzate. Obiectivele acestui studiu sunt: .

Bilantul apei. Sistemul de contributii.la nivel de bazin/ patiu hidrografic.400/2005.” 8. In functie de modul de folosire a resurselor de apa. bonificatii si penalitati.  Prevederi privind dezvoltarea folosintelor si a cerintelor de apa cuprinse in planurile nationale de dezvoltare a Romaniei. se pot acorda bonificatii utilizatorilor care demonstreaza grija pentru folosirea si protectia calitatii apei sau penalitati pentru utilizatorii la care se constata abateri de la prevederile contractuale. in conformitate cu art. Mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii.3. plati. Rezumatul studiului se regaseste in anexa 8.  Prognoza cerintelor de apa ale folosintelor.81. cadrul strategic national de referinta si alte strategii.107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale „Apele Romane” aprobata cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Legea nr.4 alin (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. bonificatii si penalitati pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor tuturor utilizatorilor. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii precum si din sursele subterane. La nivel de bazin/spatiu hidrografic studiul este organizat intr-un singur volum pentru fiecare bazin spatiu hidrografic. Tendinte. alin 1 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. ca parte a modului de finantare pe principii economice a Administratiei Nationale “Apele Romane“in scopul asigurarii resursei de apa atat din punct de vedere cantitativ.. La nivelul tarii studiul este organizat in 4 volume denumite.  Prevederi ale planurilor de dezvoltare regionala in domeniul gestionarii resurselor de apa sau in activitati legate de apa. bonificatii si penalitati se bazeaza pe principiile beneficiarul. plati. In conformitate cu Legea 310/2004 Administratia Nationala “Apele Romane“ este singura institutie in drept sa aplice sistemul contributii. programe si planuri. 122 . si al Art. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa Studiul a fost structurat pe doua paliere: .la nivelul tarii. . cu exceptia apelor geotermale. cat si calitativ. plati. respectiv poluatorul plateste in functie de activitatile prestate si pe principiul privind folosirea rationala a resurselor de apa. astfel:  Identificarea tendintelor in evolutia cerintelor de apa ale folosintelor.1 “Evaluarea cerintei de apa. Mecanismul economico-financiar in domeniul activitatilor specifice de gospodarirea apelor.

prin majorarea acestuia cu indicele de inflaţie aferent perioadei 1 ianuarie 2008 .06.2008 stabileste cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa. refolosirii si economisirii resursei de apa prin aplicarea de stimuli economici pentru cei ce manifesta o preocupare constanta in protejarea calitatii si cantitatii apei. Se precizeaza ca HG 522/22. industrie. gestionarii durabila a resurselor de apa.Administratia Nationala „Apele Romane” in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. CANTITATE Contributii pentru utilizarea resurselor de apa Contributii pentru potentialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele din administrarea ANAR CALITATE Contributii pentru primirea apelor uzate in resursele de apa Penalitati pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele uzate evacuate Contributii pentru exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din albiile. a tarifelor si penalitatilor. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor . Aceste contributie nu tin cont de puterea finaciara a utilizatorilor. Tabel 8. malurile cursurilor de apa.Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii si tarife 123 . a Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica . stabilit şi comunicat de Institutul Naţional de Statisticã.3.3 . practicarea acvaculturii. prezinta structura tipului de contributii si tarife grupate in planul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa. pompare si transport Tarife pentru valorificarea potentialului apelor cu asigurarea conditiilor pt.2009 reactualizeaza cuantumul contributiilor specifice de gospodãrire a resurselor de apã.07. pescuitului sportiv si agrementului Penalitati pentru abateri de la normele de utilizare exploatare a resursei Tabel 8. astfel ca in la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa are la baza principiul recuperarii costurilor financiare privind gospodarirea apei. cuvetele lacurilor de acumulare Tarife pentru serviciile comune de captare.1 martie 2009. a tarifelor şi a penalitãţilor. precum si aplicarea de penalitati celor care rispesc sau polueaza resursele de apa HG 803/31.Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala.

Contributiile pentru utilizarea resurselor de apa (lei/mii mc apa bruta utilizata).7 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. industrie. subteran. industrie si unitati agrozootehnice Figura 8.6.7 Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica 124 . Cuantumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala. unitati cult) si se regasesc in HG 803/2008. Dunare pentru utilizatorul: operator economic producator de energie electrica prin hidrocentrale indiferent de puterea instalata in regim de uzinare. sunt diferentiate pe categorii de surse (suprafata. Dunare. Figura 8. Figura 8. energetic. agricultura. subteran pentru utilizatorul: gospodarie comunala. Dunare) ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori (gospodarii comunale.6 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare. Figura 8. industrie si unitati agrozootehnice.

de producere a energiei. Dunare. precum si din necesitatea asigurarii redistribuirii si împãrtirii riscurilor. Structura principalelor cheltuieli dimensionate la nivelul bugetului .9. Cerinta de unicitate a nivelului contributiilor la nivel national este datorata echiparii economice diferite la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. precum si conditiei de a nu influenta semnificativ costurile de productie a apei potabile. Cheltuielile legate de activitatea de gospodarire a apelor au caracter constant indiferent de volumul de apa prelevat. ca urmare a efectului diferit al acestora asupra resurselor de apa. subteran pentru utilizatorul agricultura (acvacultura si irigatii) In ceea ce priveste contributiile pentru activitatea de primire a apelor uzate in resursele de apa (lei/mii kg substanta poluanta evacuata). realizand astfel o echitate relativ stabila în ceea ce priveste gradul de înzestrare a diferitelor spatii/bazine hidrografice.8. iar reducerea acestuia influenteaza negativ veniturile unitatilor de gospodarire a apelor si implicit realizarea lucrarilor necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor. acestea se diferentiaza pe tipul de substanta poluatoare. subteran pentru utilizatorul: Irigatii si acvacultura Figura 8.Figura 8. 125 . aferent lucrarilor specifice de gospodarirea apelor pentru anul 2007 este prezentata in Figura 8. Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata. Cuantumul contributiilor aferente primirii apelor uzate in resursele de apa si al penalitatilor pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor se regasesc in anexa (HG 803/2008 reactualizata cu HG 522/2009). Dunare.8 prezinta Cuantumul contributiilor pentru utilizarea resursei de apa din raurile interioare.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. dupa caz. coordonarea si responsabilitatea autoritatii administratiei publice locale. serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. Consiliile Judetene. adoptata de Consiliile Locale. Operatorii de servicii de alimentare cu apa.N. 51/2006. se afla sub conducerea.R. autoritatile administratiei publice locale transfera unuia sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice.S.9. pe baza unui contract denumit in continuare contract de delegare a gestiunii. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. operatorii care desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare in regim de gestiune delegata sunt cei stabiliti prin Legea nr. denumit in continuare serviciul de alimentare cu apa si de canalizare. In conditiile legii.C. In conformitate cu Art.Legea nr. care are drept scop asigurarea alimentarii cu apa. cat si administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare aferente acestuia. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A. In cazul gestiunii delegate pentru functionarea serviciului.Figura 8. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: 126 .20 . canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia. Structura principalelor cheltuieli Raportat la bugetul dimensionat cheltuielile aferente lucrarilor specifice de gospodarire a apelor au fost acoperite din veniturile obtinute din activitatile specifice de asigurare a apei brute. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. Evaluarea recuperarii costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare In conformitate cu Legea 241/2006. 241/2006.

proportionala cu cheltuielile necesare pentru mentinerea in exploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu apa.  sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. rezultand un nivel mediu al tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare. sa descurajeze consumul excesiv.Ministerul Mediului. de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. respectiv de cantitatea de ape uzate. se ajusteaza. Fundamentareatarifelor serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se face de catre operator. sa incurajeze functionarea eficienta a acestora si protectia mediului. Administratia Nationala „Apele Romane” impreuna cu Asociatia Romana a Apei a initiat o intervieviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apa si canalizare. precum si sanatatea populatiei. cu respectarea urmatoarelor conditii:  structura si nivelul tarifelor sa fie stabilite astfel incat sa reflecte costul efectiv al furnizarii/prestarii serviciilor de apa si de canalizare. in baza avizului autoritatii de reglementare si cu conditia respectarii urmatoarelor cerinte: In 2007. Consiliile Judetene sau. astfel incat structura si nivelul acestora: a) sa acopere costul justificat economic al furnizarii/prestarii serviciului. d) sa garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului. preturile si tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apa si de canalizare se fundamenteaza.Legea nr. 127 . b) sa asigure functionarea eficienta si in siguranta a serviciului.  operatorul sa aiba dreptul de a indexa periodic tarifele in functie de rata inflatiei. si una variabila. In conformitate cu Art. b) contract de parteneriat public-privat. pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. c) sa descurajeze consumul excesiv si sa incurajeze investitiile de capital. se stabilesc. dupa cum urmeaza (Tabel 8. respectiv de canalizare. sa incurajeze investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suportabilitate de catre utilizatori. a costurilor de intretinere si reparatii. dupa caz. 241/2006.  aprobarea tarifelor sa se faca de catre Consiliile Locale. operatori regionali si in curs de regionalizare a caror aplicatie a fost aprobata sau este in curs de aprobare la Autoritatea de Management din cadrul Programului Operational Structural de Mediu .  operatorul sa aiba dreptul de a propune tarife binome care au: o componenta fixa. 51/2006. protectia si conservarea mediului. in conformitate cu dispozitiile legale. in functie de consumul de apa. se modifica.340 . Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare. in conditiile legii. inregistrate la utilizatori. precum si profitul operatorului. se avizeaza si se aproba in conditiile Legii nr. e) sa garanteze continuitatea serviciului. in baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare si aprobate de autoritatile administratiei publice locale responsabile.a) contract de concesiune.4).

diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare. . conservarea sau imbunatatirea starii apelor. . .reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante prioritare / prioritar periculoase in apele de suprafata.promovarea unei utilizari durabile a apei.033 Euro/mc. TVA (an 2007) 0. cu referire la: .Tarifele serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare Nota: Tariful aferent serviciilor de epurare este inclus in tariful de canalizare Tarifele mai sus mentionate reprezinta tariful final la consumator. activitatea de exploatare nu se subventionează si nu se practica sisteme de protectie sociala directa la serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare.53 0.23 Tabel 8.21 0. Ca parte componenta a acestui tarif costulul financiar de administrare al resursei reprezinta circa 0. bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa disponibile.planul de management al bazinului hidrografic care include programe de masuri. PROGRAME DE MASURI Directiva Cadru privind Apa (DCA). se pregatesc documente de planificare si se reactualizeaza acestea la fiecare 6 ani.reducerea poluarii apelor subterane. are un obiectiv ambitios. .prevenirea degradarii mediului acvatic.010 Euro/mc (respectiv cuantumul contributiei aferente utilizarii resursei de catre utilizatori) iar costul financiar aferent activitatii de primire ape uzate in resursa reprezinta circa 0.51 0. Prin urmare. integrand deopotriva si directivele europene din domeniul apelor.caracterizarea starii corpurilor de apa. adoptata la 23 octombrie 2000 de catre Parlamentul Eurpean si Consiliu. 9. la preturile si tarifele aprobate de catre autoritatile locale. Se fixeaza astfel un cadru de protectie a apelor care sa permita: . Aceste costuri reprezinta costuri de resursa respectiv costuri de mediu internalizate in tariful final. procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. 128 .Tarif mediu apa potabila consumatori casnici Tarif mediu Tarif mediu Tarif mediu apa potabila canalizare canalizare consumatori consumatori consumatori industriali casnici industriali Euro/mc – incl. Finantarea activitatii curente a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare se face prin incasarea contravalorii acestora de la consumatori. In vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementeaza un proces global. si anume stabilirea unui cadru European unic si coerent pentru politica si gestiunea apelor.4 .

11 si Anexa VI ale directivei. economica sau consultativa.1. pe cand instrumentele sunt de natura administrativa. sunt prezentate in Figura 9. Component II: Strategy for WFD implementation Modelare Presiuneimpact Caracterizarea bazinului si evaluarea riscului stabilirea obiectivelor preliminare de mediu pe corp de apa Reactualizarea bazei de date GIS Probleme principale publicului Fill in chart “The overall planning process”. precum si incadrarea programului de masuri in acest context. contribuind la evaluarea celei mai “cost-eficiente” masuri/combinatii de masuri necesare aplicarii programului de masuri (Art.- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calitatii corpurilor de apa si verificarea daca obiectivele de mediu sunt atinse.11). O consecinta a acestui fapt este ca instrumentele sunt aplicabile pe termen lung. Directiva Cadru defineste 2 categorii de masuri. Anexa III prevede. cu efect la scara mai mare. Informarea si conultarea publicului Caracterizarea bazinului Identificarea corpurilor de apa Presiune/Impact Scenarii de baza Analiza de risc 2015 Recuperarea costurilor Programul de masuri: Monitoring Cuantificarea tehnica si optimizarea masurilor Baza generala de date pentru costul masurilor Analiza recuperare costuri pentru evaluarea disponibilitatii de plata Planul de management (PMB) Raportare 2009 2009 Consultatrea publicului Program de masuri Elaborarea planului de management pentru atingerea obiectivelor de mediu 2015 Implementarea Programului de masuri Ciclu de implementare Reactualizarea PMB la cicluri de 6 ani Figura 9. cat 129 . Natura ciclica si etapele necesare procesului de planificare a planului de management.1 – Incadrarea programului de masuri in procesul de planificare Programul de masuri este rezultatul concret al DCA. atat masurile. gospodarirea apelor page 14 proposal masurilor Identificarea Consultatrea Dezvoltarea procesului de participare a publicului si a partilor interesate. Instrumentele servesc la sustinerea implementarii masurilor (care tind sa aiba un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbarii comportamentului principalilor factori implicati. ca analiza economica trebuie sa contina suficiente informatii pentru a permite aplicarea principiului recuperarii costurilor pentru serviciile de apa. in plus. Termenul de “masura” se refera la o aplicatie tehnica concreta care tinde sa aiba un efect local. Totusi. au un efect mai larg comparativ cu masurile si necesita o coordonare la un inalt nivel administrativ. si anume masuri de baza si masuri suplimentare. continutul sau fiind fixat de art.

x. v. amendata de Directiva (98/83/EC). In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004. "Masurile de baza" sunt cerintele minime de conformare si constau din acele masuri cerute de implementarea legislatiei comunitare pentru protectia apelor.si instrumentele. 19) se coreleaza programul de masuri cu politicile si strategiile dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 si termenul la care programul de masuri devine operational (22 130 . xiii. Directiva privind poluarea cu nitrati din surse agricole (91/676/EEC). Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru imbaiere (76/160/EEC). x. xi. Proiecte de cercetare. vii. xi. iv. Promovarea in industrie a tehnologiilor ce utilizeaza eficient apa. in art. v. la starea ceruta pana la termenul limita . Refacerea si restaurarea zonelor umede.. vi. Directiva privind produsele pentru protectia plantelor (91/414/EEC). Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC). vi. art. Directiva privind namolurile din statiile de epurare (Directiva 86/278/EEC). xv. dezvoltare si testare. in mod progresiv. iv. Directiva privind conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC). iii. Masuri de eficientizare si reutilizare (ex. viii. "Masurile suplimentare" sunt acele masuri identificate si implementate in plus fata de masurile de baza cu scopul de a atinge obiectivele stabilite in Articolul 4. Reincarcarea artificiala a acviferelor. Promovarea productiei agricole adaptate. Proiecte de reabilitare.. Controlul captarilor. vii. Instrumente economice sau fiscale. Intelegeri/acorduri de mediu negociate. trebuie vazute ca „‟masuri‟‟ in conceptia Articolului 11 din Directiva Cadru a Apei. Masuri de management de necesitate (ex. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC). ii. Proiecte educationale. viii. Uzine de desalinizare. 23 . precum si a tehnicilor de irigare cu consum mic de apa). xvii. Coduri de buna practica. Instrumente legislative. xvi. iii.25. Planul National de Management a apelor din Romania. Controlul emisiilor. ii.” De asemenea. ix. inclusiv masurile sub legislatia specificata in Articolul 10 si in partea A a anexei VI (lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri). cum ar fi culturi fara cerinte mari de apa in zonele afectate de seceta). Proiecte de constructie. Directiva privind apa potabila (80/778/EEC).. si anume: i. ix. Alte masuri relevante. Instrumente administrative. 43 (18. xii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC). xiv. Directiva privind habitatele (92/43/EEC). si anume: i. trebuie sa contina „un rezumat al masurilor necesare pentru a aduce corpurile de apa. Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (96/61/EC). ca parte a schemei directoare.

243 4392.625 145.219 10.686 0. De asemenea.763 328. respectiv masurilor pentru asigurarea serviciilor de apa si apa uzata pentru populatie. se reactualizeaza pana cel tarziu la data de 22 decembrie 2015 si apoi la fiecare 6 ani”.704 0.194 5062.992 8. Potrivit cerintelor Art.566 0.556 2. precum si sintetizat in sub-capitolele urmatoare.420 1905.000 328. 81.483 981.115 2. Acest capitol trateaza masurile de baza si suplimentare stabilite pentru atingerea obiectivelor de mediu.889 7671.387 miliarde Euro (Tabel 9.799 9.566 0.843 33. In cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodarirea apelor. Costurile de investitii totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare estimate pentru implementarea programului de masuri in bazinele/spatiile hidrografice din Romania reprezinta cca.115 2021 82. daca este necesar.13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2.728 0.686 0.87% pentru realizarea masurilor suplimentare. consultarea si participarea factorilor implicati in luarea deciziilor pentru stabilirea perogramului de masuri.244 119.671 4.000 6. „Programele de masuri se revizuiesc.889 5069.000 2. Pe baza inventarierii si centralizarii tuturor masurilor de la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice au rezultat categoriile de masuri si costurile aferente implementarii lor.746 4407.000 0.000 2015 8. din care 97.300 9.000 0.000 152. Euro) Euro) 2010 4587.243 2027 Costul total al masurilor (mil.086 0.763 0.601 35.625 145.173 0. activitatile industriale si agricole.535 2015 2021 2010 0.1 Planificarea costurilor totale de investitii pentru implementarea programului de masuri in Romania 131 .767 6.010 Tabel 9. In continuare se prezinta aceste rezultate.252 111.139 33. Masurile sunt prezentate detaliat in Planurile de management bazinale. De asemenea.955 77.740 19. presiunile hidromorfologice si alte tipuri de activitati generatoare de presiuni. Euro) 2010 2015 2021 2027 8.288 4310.837 68.868 343. Masurile vizeaza presiunile antropice. 20.965 4631. avand in vedere in principal aglomerarile umane.913 20. Categoria de presiune Aglomerari Industrie Agricultura Hidrologie Morfologie Alte Total Costul masurilor de baza (mil. Costul masurilor suplimentare (mil.000 54. poluarea cu substante prioritar/ periculoase si alterarile hidromorfologice) pentru care au fost stabilite programe de masuri specifice in vederea conformarii cu obiectivele de mediu.194 54.953 2.000 2.76% din alocarea financiara totala a programului de masuri revine masurilor aplicate pentru aglomerarile umane.000 0. poluarea cu nutrienti. atat la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii.884 0.decembrie 2012).499 0.1).000 6.000 0.000 0.074 223.357 10675.717 7680.719 0.489 10332.000 0.719 0.000 0. cat si la nivel national au fost identificate 4 categorii majore de probleme (poluarea cu substante organice.305 1752.654 8.170 4587.515 35.000 10.170 0. este important de precizat ca masurile specifice stabilite la nivel international (prezentate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii .173 0. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurata si informarea.182 66.310 904.partea A) au fost preluate si integrate la nivel national.

Defalcarea costurilor de investitii estimate pe cicluri de planificare (Figura 9.2) indica faptul ca in primul ciclu de planificare sunt necesare cele mai multe investitii, de cca. 15,745 miliarde Euro. Efortul financiar pentru sustinerea programului de masuri se concretizeaza intr-o contributie totala per capita de 948 Euro/locuitor pentru cele trei cicluri de planificare. Costurile de investitii necesare pentru implemntarea programului de masuri au fost estimate pe baza strategiilor si informatiilor disponibile la acest moment. Ele pot creste in urmatoarele cicluri de planificare in functie de urmatoarele aspecte: - Cresterea nivelului de confidenta in evaluarea starii / potentialului corpurilor de apa naturale si puternic modificate, precum si imbunatatirea sistemului de caracterizare aplicat la nivelul corpurilor de apa, vor putea conduce la reactualizarea procesului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate, si implicit a masurilor aferente acestora, precum si la reactualizarea masurilor si costurlor pentru corpurile de apa naturale; - Includerea masurilor si a costurilor aferente acestora avand in vedere rezultatele studiilor de cercetare, studiilor de fezabilitate sau studiilor pilot ce se elaboreaza in primul ciclu de planificare, pentru domeniul hidromorfologie si pentru corpurile de apa subterane; - Stabilirea masurilor suplimentare concrete si a costurilor aferente acestora pentru zonele protejate, pe baza elaborarii si implementarii planurilor de management ale ariilor naturale protejate; - Completarea informatiilor si costurilor pentru masurile aferente managementului namolului de la statiile de epurare pentru toate aglomerarile cuprinse in Master Planurile Judetene, in analiza efectuata in acest moment luandu-se in considerare doar 22 de Master Planuri judetene; - Includerea completa a costurilor pentru masurile destinate managementului deseurilor, in special a celor municipale, care au impact asupra starii corpurilor de apa subterana; masurile pentru deseurile industriale au fost incluse partial, uneori doar mentionate fara precizarea costurilor, pana la acesta data nefiind disponibile date pentru acestea sau fiind mentionate realizari de studii de cercetare/fezabilitate; - Corelarea masurilor propuse cu noile solutii tehnologice datorate in principal progresului tehnic.

132

Figura 9.2 Alocarea pe cicluri de planificare a costurilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri 9.1 Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor Masurile impuse de legislatia nationala care implementeaza Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerintele Uniunii Europene in domeniul calitatii apei, prin indeplinirea obligatiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si documentul “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”. Documentele nationale de aplicare cuprind atat planurile de implementare ale directivelor europene in domeniul calitatii apei, cat si documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt: - Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman; - Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata prin Directiva 98/15/CE; - Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; - Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE si “directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii; - Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole; - Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor Documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a planurilor de implementare sunt: - Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (2007-2030) - Planul National de Dezvoltare – 2007-2013 133

- Planul National de Dezvoltare pentru Protectia Mediului - Cadrul Strategic National de Referinta pentru perioada 2007-2013; - Planuri Nationale de Dezvoltare Sectoriale: o Programul Operatonal Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013 o Programul Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” pentru perioada 2007 – 2013 o Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor ; o Strategia Nationala pentru dezvoltarea durabila a serviciilor publice pentru alimentare si canalizare o Strategia de implementare a obligatiilor privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005-2006 o Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD); o Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD); o Planul National de Dezvoltare Rurala. La aceste documente nationale se adauga si programele, planurile de actiune regionale, judetene si locale prevazute a se realiza in urmatoarea perioada, respectiv: - Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean; - Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati; - Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD); - Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD). Legislatia care asigura implementarea masurilor de baza privind protectia mediului si in special a apelor si ecosistemelor acvatice se prezinta in Anexa 9.1. In continuare sunt prezentate masurile de baza necesare implementarii principalelor Directive europene in domeniul apelor, cu referire la obiective, cerinte, autoritati responsabile, perioade de tranzitie, evaluare financiara pentru implementare, masurile stabilite, precum si sursele de finantare pentru acestea. Cerintele principale ale Directivelor, precum si responsabilitatea fiecarei autoritati in parte sunt prezentate detaliat in Anexa 9.2. Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman are ca obiective principale protejarea sanatatii populatiei de efectele adverse ale oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman, precum si asigurarea ca apa destinata consumului uman este sanogena si curata. Responsabilitatea transpunerii acestei Directive revine Ministerului Sanatatii, in colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, producatorii si distribuitorii de apa. Una dintre obligatiile importante este aceea de a aplica masuri pentru asigurarea calitatii apei destinate consumului uman, care trebuie sa aiba anumite valori pentru parametrii relevanti (Art. 2-5). Apa trebuie sa fie lipsita de orice microorganisme sau substante care, prin numar sau concentratii, constituie un pericol potential pentru sanatatea umana. Cerintele minime referitoare la parametrii de calitate si valorile lor sunt stabilite in Anexa I, Partea A si B a Planului de implementare a directivei. Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia nationala Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile cu completarile si 134

modificarile ulteriore (Legea nr. 311/2004). In cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de catre producatorii de apa potabila se face evaluarea situatiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile, identificarea solutiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de asemenea, au fost stabilite graficele de realizare a activitatilor si investitiilor, incluzand costurile acestora si impactul asupra costului apei. Urmatoarele masuri trebuie sa asigure o calitate a apei conforma cu cerintele: - construirea de noi captari de apa de suprafata si subterana si realizarea zonelor de protectie pentru captarile de apa din surse de suprafata si subterane destinate potabilizarii; - reabilitarea retelelor de apa existente in vederea imbunatatirii distributiei apei potabile si reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apa si contaminare ulterioara a apei; - construirea de noi retele de distributie; - reabilitarea tehnologiilor de tratare; - imbunatatirea tehnologiilor de tratare; - construirea de noi statii de tratare; - schimbarea instalatiilor interioare; - imbunatatirea managementului namolurilor rezultate de la tratarea apei (depozitarea deseurilor solide se va realiza pana la 16 iulie 2009 pe depozitele existente, sau, in paralel, pe depozitele conforme de deseuri nepericuloase din zona urbana). Pentru evitarea impactului negativ asupra sanatatii publice avand in vedere standardele relevante ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost luate masuri care vizeaza in principal activitati de asigurare a supravegherii si controlului protectiei sanitare a surselor de apa destinate consumului uman, autorizarea sanitara a statiilor de tratare a apei pentru potabilizare (autorizare care se revizuieste anual), clorinarea apei, inspectia sanitara periodica a statiei de tratare si a retelei de distributie, aplicarea masurilor de remediere, utilizarea instalatiilor, a materialelor de constructie care intra in contact cu apa si care sunt permise numai cu avizarea acestora de catre MS (Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 117 /2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 536/1996), informarea populatiei in situatia in care se constata probe necorespunzatoare pentru un parametru relevant pentru sanatatea publica si informarea despre masurile ce trebuie luate, etc. Pana la 31 decembrie 2015 Romania va initia si aplica toate masurile necesare pentru a asigura alimentarea cu apa potabila in conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerintele pentru apa potabila, inspectia pentru sistemele de alimentare cu apa, supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile, diseminarea informatiilor si raportarea. Masurile necesare pentru imbunatatirea calitatii apei destinate consumului uman vor avea o eficienta in ceea ce priveste:  Imbunatatirea eficientei de tratare a apei brute in vederea respectarii prevederilor Directivei 98/83/CE si a termenelor asumate prin Pozitia Comuna (ex. limita clor rezidual in apa distribuita de 0,2-0,5 mg/l);  Asigurarea conditiilor de prelevare a apei brute;  Inlocuirea materialelor care nu corespund standardelor si regulamentelor europene (in special a conductelor din azbest); 135

. PHARE. Costurile pentru implementarea masurilor vor fi finantate in perioada 2004-2015 in modul urmator: . . SAPARD.).1% pentru alte masuri (instruirea personalului.SAMTID.60. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. Planul de Dezvoltare Nationala. BERD).97% din necesarul de finantare nu au fost identificate pana in prezent. La aceste costuri se adauga costuri de operare si intretinere anuale de cca. studii de fezabilitate. Desigur costurile de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret.13.3. In vederea accesarii fondurilor europene. 394 milioane Euro.  Reducerea pierderilor de apa pe retelele de aductiune si distributie a apei (obiectiv 10-25%). 136 .  Imbunatatirea performantelor hidraulice ale retelei de distributie si a apei potabile. Costurile de investitii totale necesare implementarii cerintelor Directivei sunt in valoare de 4. a programelor de etapizare (anexe ale autorizatiilor de gospodarire a apelor) sau proiectelor (pentru acele masuri finalizate sau prevazute).39. ISPA.34% de la bugetul de stat si bugetele locale. Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). se subliniaza faptul ca restul de 26. . . din care: .37.92% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu.etc). precum si pe baza aplicarii metodologiei ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.2% pentru masuri de reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente pentru apa. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9. studii de cercetare.2.320 miliarde Euro. prin studii de fezabilitate.  Cresterea gradului de conectare la reteaua de alimentare cu apa potabila in scopul respectarii termenelor si angajamentelor angajamentelor asumate.77% din surse proprii si parteneriate publice private. studii de solutie. Cadrul National Strategic de Referinta pentru perioada de Programare 2007 . Costurile de investitii au fost estimate pe baza informatiilor din 22 Master Planuri judetene aprobate la data realizarii evaluarii.2013. etc.7% pentru masuri de construirea / extinderea infrastructurii pentru apa in localitati. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“ din POS Mediu este imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata.19. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. . imprumuturi bancare (BEI. Imbunatatirea conditiilor tehnice de distributie a apei brute si potabile in conformitate cu standardele europene. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planurile judetene. aplicand costurile unitare utilizate la elaborarea Master Planurilor judetene.

Realizarea programelor de actiune pentru reabilitarea. Administratiei Nationale “Apele Romane” (prin Directiile de Apa).000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată. 24 Noiembrie 2004. perioada finală de tranziţie este 31 decembrie 2018. iar la nivel local/regional Companiilor Locale de Apa si Canalizare (sub autoritatea municipalitatii – proprietate de stat sau proprietate privata). amendata de Directiva Comisiei 98/15/EC in 27 februarie 1998. cu completarile si modificarile ulterioare (HG 352/2005).000 l.3). Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANSRC). prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale (consilii judetene. De asemenea. Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor receptoare si au fost stabilite conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana. epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai mici de 10. documentului “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04). În ceea ce priveşte gradul de epurare. Responsabilitatile privind implementarea cerintelor Directivei revin la nivel national Ministerului Mediului. este necesar să se realizeze ”o epurare corespunzatoare”.000 locuitori echivalenţi.. Şi pentru aceste tipuri de aglomerări. înainte de evacuarea în apele receptoare. epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale.Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.e. care să aibă în vedere condiţiile locale. şi mai puţin de 10. Ministerului Dezvoltarii. In ceea ce priveste gradele de racordare la retele de canalizare si la statiile de epurare necesar a fi realizate pana la termenul de conformare cu cerintele Directivei (Figura 9. Bruxelles. Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane asigura implementarea cerintelor Directivei transpusa in legislatia national prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Obiectivele se refera la protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate urbane si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara). cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone. este baza legala a legislatiei comunitare in domeniul apelor uzate. care sunt localizate în zone de deal sau zone de munte. din zonele costiere. Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre. pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 l. Ministerului Administratiei si Internelor. 3 (1)). Acestă decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10. Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 l.e. Capitolul 22: Mediu” si Anexei 3 la Planul de implementare al Directivei. condiţiile geo-morfologice şi climatice necesită soluţii specifice şi individuale: staţii de epurare mici. modernizarea si constructia sistemelor de colectare in aglomerarile cu peste 2000 l. Garzii Nationale de Mediu. primarii) din subordine. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Lucrarilor Publice si Locuintelor.e.e se monitorizeaza de catre Ministerul Administratiei si Internelor. acestea trebuie sa asigure anumite incarcari organice biodegradabile preconizate sa fie realizate pana in anul 2018. proprietare ale sistemelor de colectare (retele de canalizare si statii de 137 . mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor (conform HG 352/2005 art.

Legislatia prevede strict tipul de bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare si etansare) si eficientele de epurare de realizat.5 60 51.3.8 69.85% pentru masuri de extindere a retelelor de canalizare si construirea de noi statii de epurare .2 76. Datele au fost estimate pe baza celor 22 Master Planuri judetene disponibile. defalcate in modul urmator: .e.). 100 100 Grad realiz are retele de canaliz are (% locuitori echivalenti) Grad realiz are a statiilor de epurare (% locuitori echivalenti) 80. Costurile de investitii totale estimate pentru implementarii cerintelor Directivei au valoarea de 11. necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271/CEE Referitor la solutiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare in instalatii mici compacte. Repartizarea costurilor pe tipuri de masuri aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt detaliat prezentate in Anexa 9.7 80 60.276 miliarde Euro. Autoritatilor care realizeaza activitatile de autorizare.67. care trebuie sa asigure reabilitarea. 2 .23.3.7 20 0 2002 2010 2013 2015 2018 Figura 9. modernizarea si constructia lucrarilor de infrastructura.epurare). 138 .1 60. iar prin avizare / autorizare se asigura respectarea acestor cerinte. control si inspectie le revine sarcina sa se asigure ca vidanjarea periodica se realizeaza corespunzator.8.4% pentru masuri de management al namolului (inclusiv utilizarea in agricultura). acestea se aplica in zonele unde nu exista sisteme centralizate de canalizare si nu este posibil sa fie construite (in general in aglomerari cu mai putin de 2000 l.Evolutia locuitorilor.1 % 40 33. cap.aplicatiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeana. precum si pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivelul bazinului / spatiului hidrografic”.46% pentru masuri de reabilitare / modernizare a sistemului de colectare si epurare a apelor uzate existent . Evolutia gradelor de racordare la retele de canalizare si statii de epurare in Romania.6 50.

2013. economic si social al utilizarii namolului asupra solului „ (Environmental. De la data aderarii. astfel rezultand prognoza ratelor de producere a namolului. PHARE. SAPARD. prin studii de fezabilitate. In prezent nu este disponibila o strategie nationala privind utilizarea namolului provenit din statiile de epurare a apelor uzate. astfel incit sa se asigure utilizarea corecta a acestora. in valoare de 3. etc). Ministerul Mediului a elaborat Programul Operational Sectorial (POS Mediu). SAPARD.- 0. 31. cind se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin OM 334/2004 privind protectia mediului si in special a solurilor. In vederea realizarii unui scenariu privind tendinta productiei si utilizarii namolului. economic and social impacts of use of sewage sludge on land) realizat de catre compania Milieu Ltd si WRC pentru Comisia Europeana.267 miliarde Euro (85% finantare din fonduri de Coeziune) are drept obiectiv imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata. canalizare si epurare in majoritatea zonelor urbane pana in anul 2013 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa. ). Planul de Dezvoltare Nationala. Cadrul National Strategic de Referinta pentru Perioada de Programare 2007 . instruirea personalului si alte masuri (studii. Romania beneficiaza de fonduri de coeziune pentru infrastructura de mediu.55% de la bugetul de stat si bugetele locale. Romania a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene (ISPA. costurile finale pentru toate localitatile incluse in toate Master Planuri judetene .6% pentru.e. Desigur aceste costuri de investitii este posibil sa fie mai mari pe masura ce se vor identifica concret. Directoratul General de Mediu. prin asigurarea serviciilor de alimentare. Cheltuielile evaluate pentru realizarea masurilor provin 23. PHARE) care au permis asigurarea in primii ani a sustinerii financiare necesare pentru realizarea lucrarilor de investitii in infrastructura in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. Prin elaborarea Strategiei Nationale pentru Protectia Mediului si Planului National pentru Gestiunea Deseurilor se incurajeaza utilizarea potentialului agrochimic al namolului din statiile de epurare si reglementarea utilizarii lui intr-o maniera care sa previna si sa reduca efectele nocive asupra solurilor. monitoring). La aceste costuri de investitii se adauga costuri de operare si intretinere anuale de 629 milioane Euro. cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare. . SAMTID. Aceasta este promovata si se estimeaza ca va fi finalizata la sfarsitul anului 2010. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata“. s-au avut in vedere rezultatele raportului european „Impactul de mediu.39% din surse proprii si altele (parteneriate publice private in perioada 2004-2018. 6. apelor. Fata de cantitatile de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate urbane si industriale 139 . Productia de namol pentru statiile de epurare din Romania s-a considerat ca avand media in anul 2018 de 25 kg s. Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor. animalelor si omului. in cazul Romaniei acest termen fiind anul 2018. / locuitor si an. In vederea accesarii fondurilor europene. in calitate de Stat Membru. inclusiv pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. in concordanta cu Liniile directoare ale strategiei comunitare. in scenariul de baza s-a considerat ca productia de namol va creste si se va stabiliza odata cu implementarea finala a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Astfel. ISPA. vegetatiei.SAMTID.u.11% din fonduri europene (fonduri structurale si de coeziune prin Programul Operational Sectorial de Mediu.

838 30 478 Utilizate in agricultura Depozitate pe depozite de deseuri Incinerare Alte forme de eliminare (tratarea namolului prin alte metode. 520. 20% vor fi utilizate in agricultura.127 26.4 Evolutia cantitatilor de namol generate de statiile de epurare din Romania 140 .Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2007 Din cantitate totala estimata a fi atinsa in 2018 de cca./an. 58% din suprafata agricola a Romaniei. acestea din urma fiind responsabile de producerea unor cantitati importante de namol.850 mii tone s.2 .u. 10% incinerate. se estimeaza ca se va ajunge in anul 2018 la 520.000 l.existente in anul 2007.056 Total 172. utilizare in lucrari de reconstructie ecologica a zonelor miniere. problema nutrientilor in bazinul fluviului Dunarea si existenta a 22 aglomerari mari. o dezvoltare moderata a agriculturii in perioada luata in considerare (2010. 30% valorificate energetic si 40% prin alte metode (depozitare temporara.4).529 Tabel 9. depozitare in depozite speciale). care vor avea statii de epurare cu trepta avansata de indepartarea continutului de nutrienti. Utilizari ale namolului Cantitati namol uscat utilizate (mii tone/an) 1.2018). compostare. Figura 9.) Depozitare temporara pe platforme proprii 144.529 tone substanta uscata/an (Tabel 9. etc. cu peste 150. Procentele propuse iau in considerare in principal tendinta de descrestere a numarului populatiei in Romania. respectarea prevederilor Directive Nitrati cu extinderea zonelor vulnerabile la cca. in silvicultura.850 tone substanta uscata / an (Figura 9. de cca. 172.2).e.

corelata cu dezvoltarea moderata a agriculturii. care indică atingerea stării bune a apelor. Disponibilitatea utilizarii terenurilor agricole pentru împrastierea namolului din statiile de epurare poate fi afectată de prevederile Directivei Nitrati în sensul că Romania a declarat în proportie de cca.imprastiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tona . dar numai in zonele agricole. De aceea utilizarea trebuie sa se faca cu prudenta. care să nu afecteze mediul. prin imprastiere pe terenurile agricole. In acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici in ceea ce priveste imprastierea namolurilor pe terenurile agricole. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere si Directiva 2006/7/EC privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere sunt instrumente care au drept scop asigurarea unei calitati corespunzatoare a apelor de imbaiere in vederea conservarii si protectei mediului. în ceea ce priveste prevederile Directivei Cadru Apa. În acelasi timp. etc.imprastiere pe terenuri agricole (namol solid): 115 €/tona .HG nr. Se mentioneaza ca aceste investitii au fost prevazute in POS Mediu. precum si protejarea sanatatii publice in Statele Membre. cu producerea de energie prin fermentare anaeroba in metantancuri si depozitarea ulterioara a acestora pe platforme in incinta statiei sau in alte platformele pentru deseuri locale sau zonale. Totodată la utilizarea namolului in agricultura. 141 . se remarca faptul ca solutiile recomandate si acceptate de administratiile locale sunt cele de tratare a namolului in statiile de epurare. in metale grele. costurile aferente pentru investitii si operare a lucrarilor sunt considerate a fi: . streptococi fecali. inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere. . nu va conduce la cresterea cantitatilor de namol utilizat ca îngrăsămant. la axa prioritara 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”. În plus. astfel incat sa respecte prevederile DirectivelorDCA si Directiva Nitrati. de campie. Prevederile acestor directive au fost transpuse in legislatia romaneasca prin: . bogata in nutrienti.HG nr. costurile de investitie si operare pentru lucrarile de utilizare a namolului au fost estimate in cadrul Master Planurilor judetene in mod integrat cu lucrarile necesare statiilor de epurare.utilizare in silvicultura: 210 €/tona. Se recomanda si imprastierea pe terenuri agricole a namolurilor. perspectiva de reducere a suprafetei agricole. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. 58 % teritoriul ca fiind vulnerabil la nitrati. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. nămolurile de epurare trebuie transportate în conditii de siguranta. In ceea ce priveste utilizarea namolului in agricultura si silvicultura. Astfel.Din analiza Master Planurilor judetene care au primit finantare pe baza aplicatiilor de la Comisia Europeana. trebuie sa se ia in considerare compozitia namolurilor provenite de la statiile de epurare. Directiva Consiliului nr. unde sunt integrate si masurile/costurile pentru rezolvarea problemei namolului. Sunt necesare investitii importante pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare pentru ca acesta sa poate fi utilizat in agricultura. utilizarea namolurilor fiind posibila numai dupa tratarea acestora. pentru a nu ajunge in emisarii naturali (lucru interzis in Romania prin Legea Apelor).

Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane trebuie sa controleze aplicarea masurilor de reducere pana la eliminare a gradului de poluare a apei in zonele naturale folosite pentru imbaiere si sa faca cunoscute aceste masuri directiei de sanatate publica teritoriale si publicului. Autoritatea de Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15 zone de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre. . Aceste acte normative stabilesc cadrul legal pentru monitorizarea şi clasificarea calităţii apei de îmbăiere. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale trebuie sa monitorizeze fenomenul atat pentru efectele indirecte produse de alge. pe intreaga perioada a sezonului de imbaiere. De asemenea. Pentru aceste directive nu sunt necesare alte masuri specifice (altele decat cele specificate in acest capitol) pentru atingerea starii bune a apelor. anual. cat si pentru posibila toxicitate algala. precum si in situatia epidemiilor hidrice. publica anual raporte nationale. cuprinse in planuri de actiune. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de imbaiere. pentru anul 2007. Orice poluare care poate afecta zona de imbaiere va determina monitorizarea de catre Agentia pentru Protectia Mediului judeteana. . Responsabilitatea identificarii anuale a apelor de imbaiere revine Institutului de Sanatate Publica Bucuresti si Administratiei Nationale “Apele Romane” prin autoritatile de sanatate publica si. respectiv. inclusiv pentru calitatea apei potabile si de imbaiere. cu 2 saptamani inainte de inceperea sezonului de imbaiere. pana la data de 15 mai a anului in curs. 598/2003 privind supravegherea starii de sanatate in relatie cu factorii de mediu. insa la nivelul celor 15 zone de imbaiere identificate sunt aplicabile urmatoarele masuri si activitati generale: . in cadrul procesului de autorizare. Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007 s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002). cu o frecventa stabilita de comun acord. Administratia Nationala "Apele Romane" si autoritatile de sanatate publica teritoriale a poluantilor cunoscuti sau presupusi a fi deversati. Conform reglementarilor in vigoare.monitorizarea apelor de imbaiere. in functie de situatie.elaborarea planurilor de masuri pentru atingerea obiectivelor de calitatea a apelor de imbaiere.HG nr. conform OM nr. sunt 142 .identificarea cauzelor neatingerii obiectivelor si definirea masurilor necesare pentru conformarea cu cerintele Directivei. . Ministerul Sanatatii.autorizarea zonelor naturale amenajate pentru imbaiere – anual. si sa informeze directiile de sanatate publica teritoriale in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului.. Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC privind Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. in cadrul procesului de autorizare. In cazul apelor de suprafata care sunt afectate de fenomenul eutrofizarii. prin directiile bazinale. Agentiile pentru Protectia Mediului judeteane si Administratia Nationala "Apele Romane" trebuie sa supravegheze sursele de poluare care pot influenta calitatea apei din zonele naturale folosite pentru imbaiere. managementul calităţii apei de îmbăiere si furnizarea către public a informaţiilor cu privire la calitatea apei de îmbăiere.

respectiv Ministerului Mediului si Garda Nationala de Mediu (Anexa 9. s-a prevazut ca masura generala de baza. la nivelul zonelor vulnerabile s-au prevazut urmatoarele tipuri de masuri de baza: constructia de platforme individuale si comunale. La nivel national au fost desemnate 1963 localitati (comune.  Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localitatilor. Se specifica faptul ca toate costurile sunt estimate si se refera in general la costurile de investitii. respectiv sol. aplicarea programelor de actiune si respectarea codului de bune practici agricole. programele de actiune se pun in practica pe parcursul a patru ani de la elaborarea lor (art. aplicandu-se in zonele vulnerabile. 1963 milioane Euro. Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC.2). s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Masurile de baza aplicate surselor agricole difuze cu nitrati s-au stabilit la nivelul spatiilor/bazinelor hidrografice avand in vedere in principal:  Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC. achizitionarea de seturi utilaje pentru platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd. Administratia Nationala „Apele Române” prin Directiile de ape si Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Pedologie. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole. avand in vedere particularitatile conditiilor naturale si socio-economice ale fiecarei unitati teritorialadministrative localizata in zona vulnerabile la poluarea cu nitrati. elaboreaza schemele de monitorizare pentru apele de suprafata si subterane. pe judete. Pana la re-calcularea costurilor de implementare ale acestei Directive. Conform art 5 alin 1 din Directiva s-a elaborat Programul de actiune pentru zonele vulnerabile la nivel de unitati teritorial – administrative. unde exista surse de nitrati din activitati agricole. 5 alin. In localitatile din zonele vulnerabile s-a constatat faptul ca cea mai des intalnita problema este legata de depozitarea si imprastierea improprie a gunoiului de grajd. La nivel national. in vederea stabilirii eficientei programelor de actiune. etc.  Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Codul de buna practica agricola vizeaza reducerea poluarii cu nitrati. orase) impartite in 42 de zone vulnerabile. Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Romania nu a obtinut perioada de tranzitie pentru aceasta Directiva. Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA prin Oficiile pentru Studii Pedologice si Agrochimice-OSPA. Autoritatile responsabile pentru stabilirea programelor de actiune si controlul eficientei acestora sunt autoritatile locale de la nivelul comunelor.reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole si prevenirea poluarii apelor cu nitrati. investitia totala pentru implementarea masurilor din programul de actiune este de cca. 4 din Directiva). conform OM MM/MAPDR nr. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. impadurirea suprafetelor. avand in vedere re-actualizarea listei de zone vulnerabile si marirea suprafetei considerata vulnerabila la poluarea cu nitrati din surse 143 . crearea unor suprafete benzi tampon (inierbate sau cu arbusti) in apropierea raurilor/ lacurilor sau la baza pantelor. In vederea reducerii poluarii cu nitrati din surse agricole.

etc. de prevederile cu privire la: conditiile de stocare a produselor fitofarmaceutice. intretinere si exploatare) pentru fiecare localitate situata in zonele vulnerabile. In aceste conditii. utilizeaza pesticide. Aceasta metodologie cuprinde o sectiune cu masuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protectie a plantelor. comercializeaza. au tinut cont. intrucat se conformeaza legislatiei in vigoare. Administratia Nationala Apele Romane a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”. stocheaza/detin. stocheaza/detin. distribuie. precum si OM 134/2006 si a masurilor din Ordonanta nr. Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Agentiile pentru Protectia Mediului. Masurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologheaza. Intrucat persoanele care folosesc aceste produse fitosanitare trebuie sa aiba pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu. conditiile de organizare si functionare. precum si pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au tinut cont de: . modificata si completata cu HG 894/2005. Datele disponibile au evidentiat cantitatile de pesticide interzise prin lege stocate in vederea neutralizarii ca fiind de 19.Aplicarea masurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusa prin HG 1559/2004. Inspectoratele Teritoriale de Munca. iar stocul produselor fitosanitare omologate este de 1294. precum si din alte reglementari in vigoare. Inspectoratele Judetene de Politie. utilajele de imprastiere a pesticidelor pe suprafetele agricole. s-a utilizat o cantitate totala pesticide de 18907. 628/2006. in special. modalitatile de manipulare/utilizare. Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor. . Directiva 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor reglementeaza procedura de autorizare a produselor de protectie a plantelor pe teritoriul Comunitatii. comercializeaza. Pentru includerea in programul de masuri a reglementarilor in domeniu. atestat prin certificat de atestare profesionala eliberat nominal in urma examinarii de catre unitatea 144 .26 tone. etc. 41/2007. la nivelul celor 11 spatii/bazine hidrografice s-a facut o centralizare a masurilor propuse de unitatile care omologheaza. stocheaza/detin. animalelor si mediului pe care il implica utilizarea produselor de protectie a plantelor. 1 milion de Euro (costuri de investitii.agricole. Principalele obiective sunt reducerea riscului pentru sanatatea oamenilor. intr-o prima aproximare s-au estimat costuri de cca. distribuie. utilizeaza pesticide pentru care s-au stabilit masuri.Reducerea riscului la manipularea si stocarea produselor fitosanitare. Familiile de masuri stabilite pentru a fi implementate in vederea controlului produselor de protectia plantelor. Se precizeaza ca exista unitati care nu au stabilit masuri.92 tone. distribuie. utilizeaza si care nu se conformeaza in totalitate cerintelor specifice. avand in vedere conformarea cu legislatia specifica. Autoritatile competente pentru implementarea si controlul acestei Directive sunt: Unitatiile fitosanitare. au fost inventariate de catre Directiile de Apa 88 unitati care omologheaza. comercializeaza. De asemenea.45 tone. Pe de alta parte.

Identificarea si apoi stabilirea in acord cu Comisia Europeana a listei SCI-urilor/SAC urilor si a SPA-urilor. . . Agenţiile regionale şi locale pentru Protecţia Mediului (ARPM-uri şi APM-uri).Stabilirea unui sistem de monitorizare a starii de conservare a speciilor si habitatelor comunitare (in special a celor prioritare). a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt prezentate in comun avand in vedere faptul ca la nivel national prevederile sunt transpuse prin acte normative comune. transpunerea şi implementarea prevederilor comunitare trebuie să fie depline la data aderării. Euro (Anexa 9. . 145 . pentru domeniul „protecţia naturii” nu există perioade de tranziţie. o masura particulara in programul de masuri este „instruirea personalului”. .Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe raza ariilor naturale protejate.Interzicerea activitatilor din siturile Natura 2000 si cele din afara ariilor naturale protejate care au efect semnificativ asupra habitatelor si speciilor pentru protectia si conservarea pasarilor salbatice. Pentru cele 11 spatii/bazine hidrografice costurile totale estimate pentru implementarea masurilor privind conformarea cu legislatia in vigoare specifica produselor fitosanitare.4) Masurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) si Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. a florei şi faunei sălbatice cu modificarile si completarile prevede o serie de masuri de baza pentru implementarea directivelor: . 51 unitati specificand aceasta masura in programul de masuri.Zonarea interna. .Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri si proiecte. autoritatile competente sunt acealeasi.fitosanitara. iar multe proiecte care se desfasoara prevad actiuni comune pentru indeplinirea obligatiilor celor doua directive. . .Stabilirea modalitatilor de administrare / preluare in custodie a ariilor naturale protejate. Garda Naţională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale. conservarea habitatelor naturale. .Obligativitatea stabilirii si implementarii masurilor compensatorii precum si necesitatea informarii Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziţie complementar – capitolul 22 „Mediu”.326 mil.Realizarea planurilor de management si regulamente.Masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale. custozii şi administratorii ariilor naturale protejate. Responsabil pentru transpunerea Directivei este Ministerul Mediului (MM) in colaborare cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). .Masuri speciale in vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice de interes comunitar.Constituirea Consiliilor Consultative si Consilii Stiintifice. precum si privind reducerea emisiilor de pesticide in corpurile de apa sunt de 3. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. precum si pentru faptul ca o serie de masuri trebuie luate concomitent. . .

a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Pasari (79/409/CEE). managementul acestora va presupune respectarea celei mai restrictive funcţii de protecţie. Aceste sume sunt destinate in mod deosebit conformarii cu Directivele Păsări şi Habitate. în cadrul planului de management. În cazul suprapunerii mai multor categorii de protectie pentru arii protejate in aceeasi zona.21 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. De asemenea. pentru intărirea sistemului instituţional în scopul asigurării controlului. În urma derularii acestor proiecte s-a obţinut lista naţională de arii de protecţie specială avifaunistică şi propuneri de situri de importanţă comunitară. statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a măsurilor adoptate în temeiul directivei. 150 mil.G. Acestea se vor realiza pentru: . Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinţelor din Directiva Păsări sunt reprezentate de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura derulate sau aflate în derulare in valoare de 26. Lista cuprinde 273 de propuneri de situri de importanţă comunitară conform O. Această atribuţie revine custozilor sau administratorilor de arii naturale protejate. .Realizarea unor studii de evaluare adecvata pentru planuri si proiecte si competentele privind emiterea avizul Natura 2000. 1284/2007 (12% din suprafaţa ţării). Reţeaua ecologică Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaţa ţării. cheltuielile de la bugetul de stat. accentul pe anumite capitole. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau.556 mil Euro (Anexa 9. trebuie realizata o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naţionale sau internaţionale (perioada de raportare. In 2008 s-au desfăşurat seminariile biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.inventarierea. ..).M.realizarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate.realizarea de panouri informative. cel puţin. in planurile cadastrale si in cartile funciare. .achiziţionarea de echipamente necesare cercetării ştiinţifice. In Anexa 9. cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2010. 1964/2007 (13% din suprafaţa ţării) şi 109 arii de protecţie specială avifaunistică desemnate prin H. fonduri structurale. hărţi etc. .implementarea diferitelor acţiuni de reconstrucţie ecologică. La intervale de trei ani. Euro. zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism.5).. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea Directivei Habitate (92/43/CEE). nr. aplicării legislaţiei 146 . materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului. După finalizarea procesului de constituire a reţelei Natura 2000 trebuie să se asigure un management eficient al siturilor.Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD si evidentierea obligatorie a ariilor naturale protejate si a coridoarelor ecologice in planurile nationale. bugetele administraţiilor de parcuri naturale şi naţionale. . statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a prevederilor legislative naţionale. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul 2013. Sumele pentru această prioritate conform POS Mediu vor fi finanţate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională si sunt prevăzuţi a fi aprox.

Reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice (recuperarea condensului pur.Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei. dupa 30 octombrie 2007. deci.Introducerea de instalatii noi de racire si de marire a gradului de recirculare interna al apei tehnologice. pentru activitatile mentionate in Anexa I a directive.Reducerea pierderilor de substante periculoase in apa. etc.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a substantelor chimice cu risc de inflamare.Imbunatatirea functionarii in siguranta a batalurilor . motorina.Inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri . cu cerintele UE. Obiectivul este acela de a asigura managementul corespunzator al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile. inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor. toxic. explozie. Acţiunile vor fi coordonate între POS Mediu şi PNDR şi Programul Operaţional pentru Pescuit în legătură cu reţeaua Natura 2000. Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”. Masurile necesare implementarii Directivei IPPC in vederea reducerii poluarii se refera la introducerea tehnologiilor curate si a celor mai bune tehnologii disponibile in domeniu (BAT) in procesul de productie. sunt acele instalatii pentru care s-a considerat ca pana la data de 30 octombrie 2007 exista suficient timp pentru conformare. etc. modernizarea tehnologiilor de productie.) . modificarea circuitului de de alimentare cu apa la statiile de spalare). etc. recircularea / recuperarea solventilor . in vederea atingerii unui inalt nivel de protectie a mediului ca un intreg. in acord.Realizarea de depozite de deseuri nepericuloase . este strâns legată de măsurile de compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate. Instalatiile cu perioada de tranzitie sunt acelea pentru care s-a obtinut o anumita perioada de timp. . in vederea incadrarii efluentului evacuat in valorile limita de emisie stabilite in autorizatia integrata de mediu respectiv: . Perioadele de tranzitie obtinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii se intind de la 31 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2015.şi asigurării unei capacităţi instituţionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru ariile protejate.Introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. în vederea asigurarii plăţilor compensatorii pentru proprietari/ administratori. Cele fara perioada de tranzitie. necesara pentru conformarea cu prevederile Directivei IPPC. . care urmăreşte managementul ariilor protejate. sunt incluse si masurile care se refera la diminuarea impactului deseurilor asupra solului si apelor subterane: .Reactivarea / construirea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare 147 . Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) are drept scop implementarea masurilor de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmosfera. De asemenea. produselor finite si intermediarilor . apa si sol.

au fost stabilite 194 instalatii industriale care au legatura cu apa si au obtinut perioada de tranzitie pentru implementarea cerintelor Directivei. aprobată prin Legea nr.Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. evitarea producerii de deseuri. prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. In procesul de negociere cu Uniunea Europeana privind Directiva IPPC. Din punct de vedere al gospodaririi apelor. Euro. Implementarea legislatiei europene s-a realizat pe baza procedurilor si normativelor specifice mentionate in Anexa 9. conform dispozitiilor legale in vigoare. 940.8%). 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării. 84/2006. Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obtinut perioada de tranzitie in urma negocierilor de aderare la Uniunea Europena. Dintre acestea 80% detin autorizatie de gospodarirea apelor. Costurile preliminare estimate care sunt asociate masurilor aplicate acestor unitati sunt de circa 374. inchidere (1. etc. pentru factorul de mediu apa au fost inventariate un numar de 57 unitati cu emisii directe in apa si 19 unitati cu transfer de ape (evacuare indirecta). De asemenea. Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu. Pentru a se asigura de aplicarea cerintelor legale autoritatea competenta pentru protectia mediului emite autorizatiile integrate de mediu. incluzand aici si acele masuri tip BAT care contribuie la reducerea substantelor prioritare/prioritar periculoase.424 mil. Costurile de investitie ale masurilor necesare pentru implementarea cerintelor Directivei IPPC la unitatile cu perioada de tranzitiei care pot afecta factorul de mediu apa a fost estimat la cca. de 178 de folosinte de apa care intra sub incidenta Directivei IPPC si care au perioada de tranzitie. valorificarea sau neutralizarea si depozitarea lor. sunt necesare masuri aplicate de operatorii instalatiilor privind prevenirea eficienta a poluarii. Referitor la unitatile care fac parte din Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (EPRTR) in anul 2007.1. restul aflandu-se in curs de reautorizare (2%). la sfarsitul anului 2008 au fost inventariate un nr. luarea masurilor necesare. 148 . numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute OUG nr. EURO. pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate la conditii de mediu acceptate. in cazul incetarii definitive a activitatilor. Masurile mentionate sunt incluse in programele de etapizare si planuri de actiune / programe de conformare care sunt anexe la autorizatia integrata de mediu.. iar in cazul in care aceasta nu poate fi evitata. Directiva SEVESO II este transpusa total in legislatia romaneasca prin HG nr. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase („Seveso II”) se aplica amplasamentelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major.2%) sau proces de reactualizarea a documentatiei (16. in special prin aplicarea recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile.828 mil. Directiva Consiliului Europei nr. Unitatile economice care intra sub incidenta Directivei SEVESO II trebuie sa implementeze continuu masurile pentru prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si limitarea consecintele acestora pentru populatie si mediu.

La nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 270 amplasamente industriale care intra sub incidenta cerintelor Directivei SEVESO II si care pot afecta factorul de mediu apa. cu avizul autoritatilor teritoriale pentru protecta mediului si protecte civila. Masurile si costurile pentru implementarea Directivei pentru unitatile care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane.sa furnizeze informatiile necesare ISU in vederea intocmirii planului de urgenta externa. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este ceruta de Directiva 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. cat si cel al consultarii.1 la HG 804/2007. a sistemelor de management al securitatii. HG 804/2007. indiferent de primirea raportului de securitate sau a oricarei alte documentatii elaborate de operator.sa demonstreze ca au realizat un schimb reciproc adecvat de informatii. in ceea ce priveste participarea publicului si accesul la justitie. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Directiva EIA este transpusa in legislatia româneasca prin HG 1213/06. Titularul activitatii are obligata de a pune la dispozita publicului un raport de securitate. Titularul activitatii are obligatia de a furniza personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informatii asupra masurilor de securitate in exploatare si asupra actunilor necesare in cazul in care survine un astfel de accident. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activitătilor existente. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. . atat autoritatile publice cat si operatorii au obligatii privind informarea publicului. inclusiv pentru proiecte de dezafectare.09. Consiliul pentru Situatii de Urgenta si Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu organizeaza sistemul de inspectie si control adaptat tipului de amplasament in cauza. amendata de Directiva 97/11/EC si 2003/35/CE de instituire a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe privind mediul.sa elaboreze un plan de urgenta interna care sa cuprinda masurile ce trebuie aplicate in interiorul amplasamentului in cazul producerii unui accident major. Tipul de informatii disponibile publicului sunt stipulate in art 14. Directiva Seveso acorda drepturi publicului.Operatorii amplasamentelor identificate au obligatia sa ia urmatoarele masuri: . Categoriile si grupurile de substante periculoase se regasesc in Anexa nr. 149 . la intervale de 3 ani. astfel incat in elaborarea politicilor de prevenire a accidentelor majore. Aceste informatii se evalueaza de catre titularul activitati. . pentru a limita consecintele acestuia si sa notifice autoritatile competente in urma producerii unui accident major. atat in domeniul accesului la informatii.2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. a rapoartelor de securitate si a planurilor de urgenta interna pentru aceste amplasamente sa fie avute in vedere natura si amploarea pericolului global de accident major. .sa asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente. acestea putand fi incluse in planurile de management ale bazinelor hidrografice. au fost inventariate impreuna cu unitatile IPPC.

consultarea publicului si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului. Principalele documente din legislatia comunitara sunt cele promovate de DG Pescuit si care au in centru Regulamentul Consiliului (CE) nr. Pe baza obiectivelor specifice ale POP au fost dezvoltate cinci axe prioritare de interventie in care se acorde o atentie speciala selectarii masurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului si pentru compensarea efectelor negative potentiale ce pot aparea. In perioada 2005 – 2009 au fost supuse procedurii EIA un numar de 410 proiecte care au relevanta pentru apa. .parcurgerea etapelor ce au ca obiect stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului. În zonele sensibile aceasta va fi o conditie obligatorie pentru acordarea finantarii pentru proiecte.Axa Prioritara 3: Masuri de interes comun (40 mil.elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabila a acvaculturii în Romania pentru urmatorii 20 de ani. procesarea si comercializarea produselor piscicole si de acvacultura (140 mil. Legislatia comunitara in domeniul pescuitului.luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. In vederea aplicarii unor masuri de reducere a efectelor asupra resurselor de apa s-au planificat actiuni în cadrul urmatoarele axe prioritare: . proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului. cu exceptia proiectelor cu finantare externă. .Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii in aplicare a proiectului. datorită printre altele. sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care consta in: .asigurarea informarii asupra deciziei luate. precum si legislatia nationala care implementeaza prevederile documentelor europene. 105 (25. . planurile de 150 . asigura cadrul legal pentru implementarea masurilor in domeniul pisciculturii si acvaculturii. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. precum si alte documente europene relevante. Avand in vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare mentionate. pescuit în apele teritoriale. In Romania s-a implementat legislatia nationala corespunzatoare domeniului de piscultura si acvacultura. . din care 282 (68.61%) sunt in curs de obtinere a acordului de mediu si restul de 23 (5. Programul Operational pentru Pescuit (POP) pentru perioada 2007-2013 si legislatia aferenta.evaluarea impactului asupra mediului.61%) au depus documentatia pentru evaluare.Axa Prioritara 2: Acvacultura.78%) au obtinut acordul de mediu. Euro). dimensiunii sau localizării lor. naturii.luarea in considerare a raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional. . . s-au propus urmatoarele masuri: . . elaborandu-se documentele strategice: Planul National Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013. Euro). Euro). care sa determine capacitatea de sustinere a acvaculturii în cadrul bazinelor hidrografice. dar isi pierde valabilitatea dacă lucrările de investitii pentru care a fost emis nu incep in termen de 2 ani de la data emiterii. Pentru obtinerea acordului de mediu.Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit (100 mil.

de asemenea. vor fi adusi in Dunare peste 100. .Directiva 75/442/EEC referitoare la deseuri. Eliminarea prezenţei substanţelor periculoase în apele subterane va fi realizată.masuri de interes comun prin se urmareste crearea unei infrastructuri comune pentru lucratorii sectorului piscicol.management bazinale. . modificată prin Directiva 98/15/CE. regional şi naţional vor trebui sa fie adaptate potrivit rezultatelor Master planului. planurile de amenajare a teritoriului judeţean. cât şi faţă de Secretariatul CITES (Conventia privind Comertul International cu Specii slabatice de Fauna si Flora) de la Geneva. Masuri de baza aplicabile corpurilor de apa subterane Având în vedere că poluarea cu nitraţi si amoniu este principalul factor al poluării apelor subterane din România. prin măsurile necesare pentru implementarea următoarele Directive: . în acord cu obiectivele Planului de Management.introducerea de masuri pentru protectia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din Marea Neagra. reintroducerea lostritei în apele interioare etc. Ministerul Agriculturii.Directiva 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. . Padurilor si Dezvoltarii Rurale impreuna cu Ministerul Mediului odată cu apariţia Ordinului comun 262/330 din 2006privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani Astfel timp de 10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor in Romania. de asemenea.introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei si florei naturale. 151 .Directiva 2006/11/EC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase eliminate in mediul acvatic. prin crearea punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunarii si de-a lungul fluviului Dunarea.Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice. .masuri pentru promovarea acvaculturii organice.000 de pui de sturioni. In total. intarirea controlului pentru folosirea acestor locuri de catre pescari si descurajarea pescuitul ilegal. actiuni care urmaresc dezvoltarea pietei. proveniti din crescatorii. Prevenirea deteriorării calităţii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinţe crescătoare şi semnificative a concentraţiei poluanţilor în apele subterane trebuie realizată în primul rând prin implementarea cerintelor Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraţi şi. . ale Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.). . . In vederea protejarii sturionilor a fost initiat Programul de populare a Dunării cu sturioni de catre Ministerul Agriculturii.masuri pentru pescuitul în apele interioare astfel incat sa se asigure durabilitatea resurselor din apele interioare. . este esenţială eliminarea sau reducerea cantităţilor de nitraţi si amoniu ce ajung în apele subterane. Padurilor si Devoltarii Rurale a alocat un milion de euro pentru repopularea Dunarii cu pui de sturioni. Aceasta masura de populare si de susţinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizarii obligaţiilor pe care ţara noastră şi le-a asumat atât faţă de celelalte ţări din regiune.Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. sprijinirea restructurarii sectorului prin intermediul actiunilor colective. a patrimoniul genetic salbatic si a mediului. .

Arges-Vedea.2 – 11. a amortismentelor aferente capitalului imobilizat in active corporale si necorporale si includ cote pentru plata dobanzilor si restituirea creditelor. Masurile si etapele pentru aplicarea principiului recuperarii costurilor activitatilor specifice de gospodarirea apelor si a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.10 din Planurile de management ale spatiilor hidrografice Banat. aflat sub coordonarea autoritatii administratiei publice locale.10 din Planul de management pentru Fluviul Dunarea.Informatii detaliate privind masurile de baza aplicate surselor de poluare punctiforma si difuza la nivelul fluviului Dunarea.costul aferent contributiilor pentru administrarea resursei de apa . pentru crearea surselor de dezvoltare si modernizare a sistemelor tehnico-edilitare. Deltei Dunarii si zonei costiere se regasesc in Anexele 9. industriei. Astfel tariful final la consumator aferent serviciilor de alimentare cu apa si canalizare are urmatoarea componenta de costuri financiare: . operator unic in domeniul resurselor de apa de suprafata. 9. Preambul Serviciile publice de apa aferente populatiei.2.servicii de alimentare cu apa. Prut-Barlad si ale bazinelor hidrografice Jiu si Olt si in Anexele 11. canalizarea si epurarea apelor uzate pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Buzau-Ialomita. Spatiul Hidrografic Dobrogea si Apele Costiere. are drept scop asigurarea alimentarii cu apa.costul aferent serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare . precum si alte costuri de prevenire a deteriorarii calitat ii mediului realizate de catre operatorul de apa 152 . precum si profitul operatorului.2 – 9.costul de mediu Costurile aferente administrarii resursei de apa sunt suportate de Administratia Nationala Apele Romane – Autoritate publica in domeniul gospodarirrii apelor. cat si al resurselor de apa subterane. Tarifele pentru plata serviciilor de apa si de canalizare se fundamenteaza pe baza costurilor de productie si exploatare.servicii de canalizare (inclusiv epurarea apelor uzate) Serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al localitatilor. a costurilor de intretinere si reparatii. . naturale sau amenajate. agriculturii sunt dupa cum urmeaza: . Delta Dunarii. indiferent de natura lor si a instalatiilor si reprezinta cost de productie in dimensionarea tarifului serviciilor de alimentare cu apa Costurile aferente serviciului propriu zis de alimentare cu apa si canalizare sunt suportate de operatorul de apa Costurile de mediu reprezinta costurile aferente contribut iilor de primire de substante poluante percepute de catre Administratia Nat ionala Apele Romane. indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii. Siret.

Asigurarea redistribuirii şi împărţirii riscurilor 153 . .implementarea programelor de masuri din Planurile de Management Bazinale. . pentru zonele protejate (zonele de captare.Acordarea de bonificaţii utilizatorilor de apă care demonstrează. care pot fi definite prin costurile aferente primirii poluantilor in resusele de apa (in limitele legale).Beneficiarul plateste . avand in vedere conservarea si imbunatatirea acestei stari in conformitate cu prevederile Directivelor europene privind calitatea apelor.Asigurarea unui nivel ridicat de protectie avand in vedere protectia sanatatii umane. .Asigurarea monitorizarii implementarii politicilor si strategiilor pentru imbunatatirea starii apelor . ariile protejate privind speciile si habitate) este necesara asigurarii unei protectii speciale adecvate.Dezvoltarii durabile – realizata prin utilizarea resurselor de apa care sa raspunda nevoilor prezentului fara a periclita posibilitatea generatiilor viitoare de a beneficia de aceleasi optiuni .Poluatorul plateste Poluatorul sau utilizatorul care supune corpul de apa unui risc calitativ va suporta costurile activitatilor aferente prevenirii deteriorarii cauzate de activitatea prestata. o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor. zonele vulnerabile. resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice.apa are o valoare economică în toate formele ei de utilizare. constant.Componenta tarifului final la consumator Cost contributii pentru administrarea resursei de apa Cost aferent serviciului propriuzis de alimentare cu apa si canalizarei Cost de mediu Principiile care stau la baza mecanismului economico-financiar in domeniul gospodaririi apelor Principii generale: .principii specifice: . iar greselile pot fi evitate manifestand precautie in cazul in care exista dubii sau nu exista suficiente informatii. zonele de imbaiere. dar si costurile necesare sustinerii activitatii de cunoastere a calitatii resurselor de apa (monitorizarea calitatii apelor). . prevenirea poluarii este necesara pentru a evita costurile combaterii si remedierii daunelor produse asupra resurselor de apa. . . Aceasta va crea un element stimulativ pentru elaborarea si adoptarea de catre utilizator a unor practici si metode mai putin daunatoare din punct de vedere al calitatii resursei de apa. zonele sensibile.Asigurarea obligatiilor de raportare privind evaluarea starii apelor.Precautiei si preventiei – stabilind ca decizia trebuie luata intotdeauna pe baza argumentelor stiintifice. iar gospodarirea ei se face avand in vedere realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile cu conservarea şi protecţia resurselor de apă. .Cunoasterea calitativa si cantitativa a resurselor de apa .

reconstructie ecologica. etc) Recuperarea costurilor aferente managementului cantitativ si calitativ al apei Recuperarea costurilor pentru managementul calitatii apelor se realizeaza printr-un sistem de contributii specifice de gospodarire a apelor aferente activitatilor specifice: Analiza de recuperare a costurilor se va realiza in 2 etape principale: 154 . Costul de resursa reprezinta costul aferent regularizarii resursei de apa prin trecerea de la regimul natural la regimul amenajat. degradarea solurilor productive) precum si costul aferent masurilor care duc la imbunatatirea calitatii mediului (masuri de renaturare.de aparare impotriva inundatiilor. Costul de mediu reprezinta costul pagubelor produse de utilizatorul de apa asupra mediului sau ecosistemului acvatic (de ex reducerea clasei de calitate ecologica. administrative si de dezvoltare.de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale.de cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. . . . in scopul satisfacerii cerintei de apa a utilizatorilor.de asigurare a cerintelor de apa bruta in sursa. Definirea costurilor aferente activitatilor specifice de gospodarirea apelor Costuri financiare de administrare a resursei de apa: reprezinta totalitatea costurilor efectuate pentru managementul cantitatii resurselor de apa si managementul calitatii resurselor de apa si includ costurile de operare. . Cu alte cuvinte se poate traduce in beneficiul (evitarea pagubei) adus utilizatorilor prin modificarea regimului de scurgere natural in regim amenajat.de protectia resurselor de apa avand in vedere activitatea de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. si respectiv din activităti de transport a produselor petroliere prin conducte.Mecanismul economic in domeniul gospodaririi apelor tine cont de o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice din punct de vedere al utilizatorilor existenti. activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice. Definirea activitatilor specifice de gospodarirea apelor Activitatile specifice de gospodarire a apelor realizate de Administratia Nationala Apele Romane sunt servicii publice si ele se se definesc dupa cum urmeaza: . inclusiv a monitoringului operational efectuat la nivelul corpurilor de apa care nu ating obiectivele pentru sursele de poluare punctiforme si difuze identificate ca presiuni antropice semnificative in Planurile de management bazinale. intretinere. .de protectia resurselor de apă subterană impotriva poluării din activităti de extractie a hidrocarburilor. avand in vedere toate programele de monitoring.

activitati de hidrologie operativa si prognoze hidrologice precum si aferente celorlalte activitati definite Subetape: . Subetape: . Etapa 2. 155 .Stabilirea unui cuantum al contributiei pentru folosintele ce desfasoara activitati ce ar putea produce poluarea apelor subterane. In anul 2010 se va reglementa si implementa mecanismul economico – financiar in domeniul managementului cantitativ si calitativ al apelor in conformitate cu cu cerintele Directivei Cadru Apa (art. indicatori ai mineralizarii.Evaluarea incarcarilor totale de substante poluante primite. . .Evaluarea contributiei aferente primirii de substante poluante prin divizarea costurilor totale la cantitatea echivalenta a parametrului de referinta. . .Distributia costurilor pe categorii de surse si utilizatori. substante prioritare in raport cu parametrul de referinta (materii in suspensie).Definirea coeficientilor de ”toxicitate” aferenti poluantilor/grupelor de poluantii chimici generali (nutrienti. care sa duca la sustinerea financiara necesara mentinerii in siguranta si dezvoltarii Sistemului National de Gospodarire a Apelor.Dimensionarea coeficientilor de risc pentru utilizatori. materii in suspensie).Dimensionarea contributiilor aferente primirii in apele de suprafata a poluantilor/grupurilor de poluanti in functie de gradul toxicitate.Defalcarea cheltuielilor pe activitatile generatoare de cost definite pentru managamentul cantitatii resurselor de apa. .Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori.Stabilirea cuantumului contributiilor pentru asigurarea resursei de apa pe surse si utilizatori. . . 9). substante organice. Redimensionarea cuantumului contributiilor activitatilor de primire in apele de suprafata a substantelor poluante din apele uzate evacuate in limita reglementarilor legale a contributiilor pentru cunoasterea resurselor de apa din punct de vedere cantitativ si calitativ. poluanti specifici. Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica.Evaluarea costurilor de resursa propriu zise.Dimensionarea lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul necesarului Normativului de Intretinere si Reparatii aferent infrastructurii Sistemului National de Gospodarire a apelor. .Determinarea costurilor aferente activitatilor generatoare de cost defininite pentru managementul calitatii resurselor de apa. . .

operatorii sunt incurajati sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa. precum si in functie de tarifele si serviciile furnizate de acesta. Consiliile Judetene. De asemenea. canalizare si epurare  Promovarea sistemelor integrate de apă si apă uzată într-o abordare regională. pe baza contractului de delegare a gestiunii si a licentei eliberate de A.S. performantele tehnice si financiare.N. master planul trebuie sa redea solutiile tehnice viabile si de dezvoltare. Contractul de delegare a gestiunii se aproba prin hotararea de atribuire. Obiectivele majore ale acestei axe urmaresc sa asigure servicii de apa si canalizare. contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat printr-un: a) contract de concesiune. canalizare si epurare isi desfasoara activitatea de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare prin exploatarea si administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia.R. urmărind astfel maximalizarea eficientei costurilor prin realizarea de economii la 156 . dupa caz. la tarife accesibile. din cadrul POS Mediu.Masuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apa. cu investitii axate pe extinederea si modernizarea retelelor de apa si canalizare. calitatea apei potabile in toate aglomerarile umane. il reprezinta sectorul care vizeaza "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata". imbunatatirea calitatii cursurilor de apa si a gradului de gospodarire a namolurilor (provenite de la statiile de epurare a apelor uzate). Totodata. Master planul are scopul de a stabili si prioritiza nevoile si investitiile in realizarea lucrarii cu costuri cat mai mici.C. Masuri in sectorul serviciilor publice de alimentare cu apa . adoptata de Consiliile Locale. b) contract de parteneriat public-privat Beneficiarii eligili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt Autoritatile Locale (Consilii Judetene si Locale) in colaborare cu Operatorii regionali (societati comerciale detinute de Unitatile Administrativ Teritoriale asociate in Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara). Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de Asociatia de Dezvoltare Comunitara. Operatorii servicii de alimentare cu apa. pentru gestionarea implementarii masurilor de investitii. se stabileste la nivelul fiecarui Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Acordarea finantarii in sectorul de apa este conditionata de infiintarea Operatorilor Regionali si a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara. a serviciilor de alimentare cu apa si apa uzata. criteriu pe baza caruia se atribuie eligibilitate unui proiect. construirea de statii de epurare. in cazul acesta. In acest fel. precum si crearea de structuri eficiente de management al apei. precum si eficientizarea serviciilor publice de apa si canalizare. pentru a depasi eventualele probleme administrative. Operatorii regionali sunt considerati eligibili in baza unui set de criterii privind marimea. capacitatea profesionala si manageriala. canalizare si epurare Cadru general Primul si cel mai important domeniu de interventie. In conditiile legii.

Corelarea costurilor investitiilor cu serviciile de apa are la baza Costul Prim Dinamic CPD – indicator pe baza caruia se face calculul pentru recuperarea totala a costurilor pentru toate investitiile si costurile de operare si intretinere. Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu. prin investiţii si promovarea de operaţiuni independente. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat si/sau dacă componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în ansamblu. Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele Operationale Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului si pot fi consultate la Consiliile Judetene sau la Ministerul Mediului – Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale 157 . Costul Prim Dinamic a fost calculat separat pentru costurile de O&I / de investitii / totale respectiv pentru serviciul de alimentare cu apa si ape uzate. comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. pe termen lung. bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar. sa genereze costuri de operare minime. pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată). Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaţiei utilităţi corespunzătoare de apă si apă uzată. Analiza economico . de asemenea.   scară. infrastructura sistemelor de alimentare cu apa . pentru ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul il va percepe utilizatorilor Un obiectiv esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienţă si calitate în oferirea de servicii publice locale. respectiv in unele judete in mediul urban poate fi mai mic fata de cel aferent altor judete datorita impactului proiectului finantat prin ISPA. Pentru a realiza acest lucru. Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăţirea calităţii si eficienţei din punct de vedere al costului a infrastructurii locale de apă si a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu. a operaţiunilor. canalizare si epurare va trebui sa genereze costuri de investitie minime si. si canalizarii. exprimate in euro/ m3 de apa distribuita sau tratata. a unei strategii de dezvoltare pe termen lung în sectorul de apă si a unei dezvoltări regionale echilibrate. respectiv costul asociat serviciilor de alimentare cu apa. Situatia CPD la nivelul intregii tari nu este uniforma . optimizarea costurilor de investiţii globale si cele de operare induse de asemenea investiţii. acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare si unde populaţia beneficiară este mai numeroasă.. care are o valoare actuala curenta foarte mare.financiara in contextul Master Planului realizeaza un calcul al costurilor si costurile de operare si intretinere asociate cu proiectele identificate in programul de investitii pe 30 de ani. dintr-un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze si să dezvolte un program de investiţii comun. Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările urbane. dar si pentru asigurarea durabilităţii investiţiilor. la calitatea cerută si la tarife acceptabile.

depozitarea de materiale. Se observa ca exista captari de apa care nu au zone de protectie asigurata (60 % pentru captarile de suprafata si 15 % pentru captarile din subteran). In jurul lucrarilor de captare. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante impurificatoare. dar cu interzicerea: . .pasunatul.irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate. etc. pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei.excavatii de orice fel. In capitolul 4 s-a prezentat situatia instituirii zonelor de protectie pentru captarile de apa de subterana pentru utilizarea in scop potabil. . In zonele de protectie pentru captarile de apa pentru potabilizare existente la nivel national (prezentate in cap. . in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor de apa. .utilizarii substantelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza intr-un timp mai scurt de 10 zile.(1) din Legea apelor nr. ca urmare a activitatii umane. precum si captarile aferente acestora. economice si sociale. modificata si completata de Legea 112/2006 si a HG 930/11.activitatile mentionate pentru perimetrele de protectie hidrogeologica si pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie. conform legislatiei in vigoare. . constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila in conformitate cu art.1).aplicarea culturilor care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale. 107/1996.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica pentru sursele de ape subterane sau de suprafata. se impun masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului.utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice. in acest sens fiind necesare masuri de instituire a zonelor de protectie. .3 Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman Instituirea zonelor de protectie se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii apelor nr.08. se instituie zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica. 5 alin. 5. cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiei.9. Masuri de interdictie a unor activitati si de utilizare cu restrictii a terenului sunt impuse in mod similar si in zonele cu protectie sanitara cu regim sever si in zonele de protectie cu regim de restrictie. pentru orice fel de culturi. 310/2004.amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei. In zonele de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: . 158 . In zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie terenurile pot fi exploatate agricol de catre detinatorii acestora.pescuitul si scaldatul. .recoltarea ghetii. . precum si adaparea animalelor.utilizarii ingrasamintelor naturale. . cu modificarile si completarile ulterioare. .

Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare). industrie si agricultura (prezentate in cap.  executarea de foraje pentru prospectiuni.  amplasarea de platforme de gunoi. precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile. In cazul in care in aceste zone nu poate fi asigurata protectia sanitara. protector al acviferului este indepartat.- irigarii cu ape uzate. 107/1996. Directiile de Apa acorda avizul. in conformitate cu normele din HG 930/2005. parte componenta a Retelei Nationale de Observatii si Masuratori pentru Gospodarirea Apelor si a Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”. precum si in baza Ordinului 661/2006 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor si Ordinului 662/2006 159  . respectiv autorizatia de gospodarire a apelor. avand in vedere situatia preexistenta in zona de amplasament. 9.1) se concretizeaza in urmatoarele tipuri de activitati si masuri: Controlul respectarii cerintelor din avizele si autorizatiile de gospodarirea apelor.4 Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte Masurile pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte populatie. chiar epurate complet. containere cu deseuri. In perimetrele de protectie hidrogeologica se interzic:  evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier.  depozitarea. cresterii animalelor si depozitarii de gunoaie animale. 8. avizul/autorizatia de gospodarire a apelor se va acorda numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu este fezabila nici o alta solutie de alimentare cu apa. iar masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural.  amplasarea de unitati zootehnice.  executarea de descopertari prin care stratul acoperitor. etc. neepurate sau insuficient epurate. modificata si completat prin Legea 310/2004.  amplasarea de unitati care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare. Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica nationala. drenuri si foraje.  efectuarea de irigatii cu ape uzate. pentru captarile de ape destinate alimentarii cu apa potabila. respectiv cele de stabilire a conditiilor pentru prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea apelor nr. gaze. respectiv regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare. explorari si exploatari de petrol. stationarea sau introducerea in subteran a substantelor poluante. Directiile de Ape intocmesc si tin la zi evidenta zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din bazinele/spatiile hidrografice.

in conditiile legii. care se suporta de catre titular. 107/1996. prin unitati de profil. Documentatiile de fundamentare trebuie sa demonstreze ca solicitantul avizului de gospodarire a apelor se poate conforma cerintelor legale in ceea ce priveste valorile parametrilor de capat . in temeiul Art. in interdependenta cu principiile gospodaririi apelor si asigurarii dezvoltarii durabile. emite avizul si autorizatia de gospodarire a apelor. in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor. potrivit Art. in baza documentatiilor de fundamentare a solicitarii intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. indicatori de calitate). in baza Ordinului nr. A. Functionarea folosintei de apa este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor. cu exceptia apelor geotermale. rationala si complexa a apelor si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale in acest domeniu. respectiv. controlul activitatii de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarirea apelor se realizeaza de catre personalul imputernicit al autoritatii centrale pentru gospodarirea apelor. iar pe parcursul functionarii acesteia. conform mecanismului economic aprobat prin Ordonanta de Urgenta 73/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea 400/2005 privind infiintarea si functionarea Administratiei Nationale “Apele Romane”.107 din Legea 160 . stabileste regimul de folosire a resurselor de apa de catre folosinte. 662/2006. Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor. Apele din domeniul public se dau in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane" de catre Ministerul Mediului. Apele Romane. Conform Legii apelor nr. este un drept exclusiv al Guvernului. acte care reglementeaza legatura cu resursa de apa. Coordonarea si monitorizarea activitatii de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor se organizeaza si se exercita de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului prin personalul propriu. indiferent de forma de proprietate. Administratia Nationala “Apele Romane” avizeaza/autorizeaza folosintele construite pe ape sau in legatura cu apele in scopul gospodaririi rationale a resurselor de apa si al protectiei acestora impotriva epuizarii si poluarii.privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor. Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene in domeniul apelor si conformarea la termenele stabilite a folosintelor de apa. precum si prin personalul de specialitate al Administratiei Nationale "Apele Romane" de la nivelul celor 11 Directii de Apa si Sistemelor de Gospodarirea Apelor (SGA). Avizul de gospodarire a apelor se emite.52 din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulteriore. in cazul în care se constata nerespectarea (depăşirea) valorilor indicatorilor reglementati prin autorizatie. Ministerul Mediului elaboreaza strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor.N. 661/2006 si trebuie sa se bazeze pe studii hidrologice. in calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor. autoritatea din domeniul apelor aplica penalitati pentru depasirea valorilor reglementate. art. de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective asupra resurselor de apa. indicatorii de capat privind prelevarea apei (cantitate apa prelevata) si evacuarea apelor uzate (volume. exercitat prin Ministerul Mediului. organizeaza si desfasoara pe bazine hidrografice activitatea de gospodarire unitara. Autoritatea publica centrala poate institui un regim de supraveghere speciala. stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa. 4.

12. Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. 13 si 14 din Legea apelor 107/1996. Nerealizarea lucrarilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sanctiuni. inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supra exploatarii resursei.96/2006 privind intocmirea regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare. si se desfasoara in baza dispozitiilor primite din partea MM si ANAR. normele de consum se propun de utilizatorii de apa. Activitatile constau in analiza cerintelor de apa ale beneficiarilor in functie de realizarile anilor anteriori si de solicitarile de resurse de apă. De asemenea. secetei. activitatile de monitoring al utilizatorilor de apa. OUG nr. Controalele comune se desfasoara impreuna cu reprezentanti ai MM. precum si conditiile de aplicare a restrictiilor temporare de folosire a resurselor de apa. se avizeaza de ministerele de resort si se aproba de MM. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. Legea nr. a lucrarilor construite pe ape sau care au legatura cu apele se realizeaza de catre SGA-uri. Verificarea activitatii folosintelor de apa se realizeaza prin actiuni de control periodice efectuate de catre ANAR. controale tematice si controale comune. surse de finantare.Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa. OUG nr. prin compartimente de specialitate. Directii de Apa si SGA-uri. art. Garda de Mediu si Agentiile Regionale de Protectia Mediului. precum si retragerea actului de reglementare. responsabilii de realizare a masurilor si efectul masurii aplicate. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului. concretizandu-se prin intocmirea unui raport de activitate. Modul in care se desfasoara controlul activitatii de gospodarire a apelor este inspectia realizata prin controale planificate. Conform Legii apelor nr. la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite. 161  . Programele de etapizare cuprind lucrari si masuri. pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente. Conform art. recirculare si folosire repetata. La nivelul SGA-urilor si Directiilor de Ape se elaboreaza Planuri de restrictii in folosirea apei in perioade deficitare (seceta) . Ordinul MAPM/1997 – Intocmirea planului de seceta. care se negociaza in vederea aprobarii cu Directiile de Apa si/sau ANAR. au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare. Activitatea de control presupune deplasare in teren la utilizatorii de apa. In cadrul Birourilor de Inspectie Teritoriala a Apelor de la nivelul ANAR. 107/1996. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. In baza dispozitiilor transmise de MM si ANAR se desfasoara controalele tematice si comune. ANAR. tematice si comune pentru activitatile de prelevarea din sursele de apa pentru folosinte In conformitate cu Legea Apelor 107/1996.21/2004 privind sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si Ordin nr. dupa caz. Scopul este realizarea unei gospodariri operative a resurselor de apa si asigurarii integrala cu apa a folosintelor. Controale planificate. acestea intcomesc programe de etapizare care cuprind lucrarile si masurile necesar a fi executate in vederea protectiei calitatii apelor. termene de conformare.107/1996. MM si ANAR sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei. Procedural. Directiilor de Apa si SGA-urilor. se efectueaza controalele planificate.

Efluentul realizat prin aplicarea acestor masuri trebuie sa respecte standardul de calitate a apelor uzate prevazut in NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2002.6). care au sistem de colectare centralizat / statii de epurare) cu termen de conformare 2015. agentilor economici.958 16. modernizarea si extinderea retelelor de canalizare a apelor uzate. documentele de autorizare si pe baza informatiilor colectate de la nivelul Directiilor de Apa.3 Tipurile de masuri si cheltuielile de investitii aferente acestora necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative in anul 2015 pentru efluentii de la aglomerari umane Cantitatile de poluanti necesare a fi reduse prin implementarea masurilor de baza (Figura 9.87 43. Euro (Anexa 9. operatorilor de servicii publice pentru apa.9. crt. Tabel 1). Agentiilor Regionale si Judetene de Protectia Mediului.e.43 Construirea de noi statii de epurare 2308. Cheltuielile de investitii au fost obtinute prin insumarea costurilor de investitii ale masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme (aglomerari umane >2000 l. Sistemelor de Gospodarirea Apelor.5 Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor Stabilirea masurilor pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte activitati cu impact asupra starii apelor s-a facut avand in vedere informatiile din documentele strategice si legislative. 3. Euro (%) 1225. precum si a statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate. Astfel se vor reduce cantitatile de poluanti in perioada 2006-2015 cu 162 .5) au fost estimate conform “Metodologiei de evaluare a masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane”.471 26.12 Total 8837. 1 2 3 4 Masura Reabilitarea/modernizarea retelelor de canalizare Extinderea retelelor de canalizare Cheltuieli de investitie mil.4. si aglomerari umane <2000 l.58 Extinderea / modernizarea statiilor de epurare 1451. pentru realizarea conformarii din punct de vedere tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE.1) au fost estimate la circa 8837 mil.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la aglomerari umane – aglomerari cu mai mult de 2000 locuitori echivalenti si aglomerari cu mai putin de 2000 locuitori echivalenti Lucrarile necesare pentru colectarea si epurarea apelor uzate de la aglomerarile umane constau in reabilitarea. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la aglomerari umane (presiuni punctiforme stabilite la cap.924 13.118 100 Tabel 9.755 3850. Nr.e.

Masurile sunt asociate cu implementarea cerintelor directivelor europene in domeniu. Figura 9.86% azot total si 67.materii in suspensie.  Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II).cca.  Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale Masurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii de la activitatile industriale au fost stabilite avand in vedere reducerea poluarii provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru respectarea legislatiei in vigoare. 84. 77.efluentii de la aglomerari umane din Romania Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerarile umane cu evacuare in corpul de apa de suprafata. 68.  Directiva privind controlul si prevenirea integrata a poluarii 96/61/EC (IPPC). 163 .98% CBO5.81% . 59. deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerarile fara sisteme de colectare se transforma in poluare punctiforma. respectiv cele care se refera la:  Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii inlocuita prin Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii.41% CCO-Cr. concentratiile pentru unii poluanti (substante organice si nutrienti) ar putea creste in unele situatii.5 Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative .31% fosfor total.

imbunatatirea functionarii trepetelor de epurare mecanica. Avand in vedere cerintele de implementare ale legislatiei europeane mai sus mentionata.).  Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor.  Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane. precum si cele ale legislatiei romanesti de transpunere prezentata in Anexa 9. etc). reabilitarea captarilor din malul raurilor. masurile de baza pentru unitatile industriale apartin urmatoarelor familii de masuri:  Lucrari aferente sistemului de alimentare cu apa bruta si potabila (executia lucrarilor pentru captarea apei brute.  Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. modificata prin Directiva 98/15/CE.). ecologizarea depozitelor de combustibili.  Implementarea managementul deseurilor (introducerea manipularii si depozitarii in siguranta a materiilor prime. modernizarea tehnologiilor. Directiva 80/68/CEE privind privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase.  Lucrari pentru sistemul de canalizare ape uzate (reabilitarea. imbunatatirea sistemului de masurare a debitelor pe gurile de evacuare a apelor uzate in resursele de apa etc.  Masuri pentru situatiile de poluari accidentale (implementarea sistemului de alertare – raspuns in caz de poluari accidentale. etc. valorificarea / eliminarea namolului rezultat de la statia de epurare.  Introducerea tehnologiilor curate si a BAT-urilor specifice fiecarei industrii (reducerea pierderilor de substante periculoase in apa.). construirea/reactivarea forajelor de observatie din vecinatatea batalurilor si a haldelor de depozitare.  Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deseurilor. instruirea personalului. modernizarea / construirea sistemului de evacuare a apelor uzate. etc.1. implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate. dotarea cu echipamente si utilaje pentru situatii de interventie.). inchiderea depozitelor de reziduuri la bataluri. produselor finite si intermediarilor. sistematizarea si construirea retelelor de canalizare.). construirea de noi halde de desuri solide sau inchiderea celor neconforme. reabilitarea / modernizarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice. sistematizarea/securizarea depozitelor de substante periculoase. introducerea de tehnologii noi de preepurare.  Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. chimica si biologica din statiile de epurare a efluentului general al unitatii.  Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase.  Directiva 2000/76/Ce privind incinerarea deseurilor. instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT. monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate in raului receptor. 164 . etc. construirea sistemului separativ de colectare a apelor uzate si apelor pluviale. recircularea / recuperarea solventilor.  Lucrari pentru statiile de epurare a apelor uzate (imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectiile de productie. etc. modernizarea statiei de producere a apei demineralizate. contorizarea debitului de apa de alimentare.

Inventarul masurilor de baza pentru activitatile industriale cele mai importante s-a realizat pentru acele activitati specifice sectoarelor industriale din bazinele / spatiile hidrografice.27%) si alte industrii (7.26%). cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari (14. Cheltuielile de investitii pentru implementarea cerintelor Directivelor Europene asociate unitatilor industriale au fost obtinute prin insumarea costurilor masurilor aplicate surselor de poluare punctiforme si au valoarea de 1297.6.6 si in Figuraura 9. hartiei si a produselor din hartie (3. Figura 9. Daca nu au fost disponibile astfel de informatii s-a recurs la estimarea costurilor utilizand costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. industria reciclarii deseurilor (5. industria de prelucrare a titeiului. a masurilor cuprinse in programele de etapizare 9anexe la autorizatiile de gospodarirea apelor) si planurile de actiune (anexe la autorizatiile de mediu si autorizatiile integrate de mediu).67%).).6.04%).30%). industria alimentara si a bauturilor (1. repartizate pe sectoare industriale dupa cum urmeaza: industria energetica (35. Rezultatele sunt prezentate pentru fiecare bazin/spatiu hidrografic in Anexa 9.594 milioane Euro. industria minera si extractiva (16. precum si la descarcarile directe de ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane. industria metalurgica (2. etc. industria fabricarii celulozei. industria chimica (13.efluentii de la activitatile industriale din Romania 165 .36%). Alte tipuri de masuri (studii de cercetare si proiecte.33%). Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme . Costurile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru surse de poluare punctiforme industriale au fost preluate din programele de etapizare sau proiecte (pentru acele masuri finalizate sau prevazute). Masurile cuantificabile pentru sursele de poluare punctiforme se refera la efluentii de la statiile de epurare. . pe baza metodologiei elaborata de ANAR “Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile industriale”. consultanta si asistenta tehnica.93%).84%).

4.3. eventual treapta tertiara.Alte tipuri de masuri. Din totalul de 545 unitati zootehnice 282 unitati se afla sub incidenta cerintelor Directivei IPPC.IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu crestere intensiva a porcilor si pasarilor.Constructia/reabilitarea platformelor de depozitare a namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate. 3. dezinfectie) – in cazul evacuarii in apele de suprafata. Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluentii din activitatile agricole In vederea stabilirii masurilor. acolo unde au fost disponibile.Constructia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate.Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru perioadele de interdictie a aplicarii. Numarul unitatilor zootehnice la nivel national pentru care s-au stabilit masuri de baza este de 259. precum si la nivel apelor subterane.45 milioane Euro. metodologia are in vedere stabilirea programului de masuri pentru presiunile punctiforme si difuze din agricultura exercitate la nivelul apelor de suprafata. acestea au fost estimate utilizand costurile unitare specifice din metodologia ANAR Avand in vedere. avand in vedere presiunile existente. De asemenea.5. acestea conformandu-se cu legislatia in vigoare. 3. Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare masura in parte a fost preluat din programul de etapizare Anexat la autorizatiile de gospodarirea apelor sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei de mediu sau/si din planul de actiune Anexat autorizatiei integrate de mediu. 3. 3. in situatia in care aceste costuri nu au fost disponibile. legislatia mai sus mentionata. ca parte a programului de masuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin hidrografic.Constructia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate si utilizarea lor ca apa de spalare si/sau irigare. De asemenea. avand in vedere eventualele perioade de tranzitie obtinute de unitatiile cu instalatii IPPC. exista un numar de 286 unitati zootehnice pentru care nu s-au stabilit masuri de baza. 3. 3.Constructia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea statiei de epurare (treapta mecanica. Masurile de baza stabilite pentru fiecare ferma zootehnica identificata ca fiind presiune semnificativa sunt prezentate la nivelul anului 2006 si au termene de finalizare perioada 2007. treapta biologica.1.Aplicarea BAT . repartizate la nivelul 166 . In aceasta metodologie se prezinta o strategie globala de stabilire a masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura. Costul total al investitiilor necesare pentru implementarea masurilor la nivelul fermelor zootehnice este de 84. masurile de baza pentru fermele zootehnice apartin urmatoarelor familii de masuri: 3. in concordanta cu cerintele Directivei Cadru.6.6). De asemenea. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a elaborat o “Metodologie privind stabilirea programului de masuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultura”.2.2015 (Anexa 9. costurile de investitii au fost preluate din programele de etapizare si de conformare sau din documentatia diverselor proiecte.7.

nutrienti) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea masurilor de baza propuse. CBO5.7. Figura 9.7 Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative (ferme zootehnice) in Romania Figura 9.8 Reducerea incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative (ferme zootehnice) din Romania 167 .8 se prezinta centralizat la nivel national reducerea incarcarii de poluanti (materii in suspensie – MTS.bazinelor/spatiilor hidrografice conform Anexei 9. substante organice CCO-Cr. in Figura 9. reziduu fix.6 si la nivel national conform Figurii 9. De asemenea.

Anexa 1a .7. si pe baza unor studii speciale. Avizarea / autorizarea de catre ANAR se face numai in baza avizului emis de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru injectarea. fara a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate. ca si a apelor de mina sau de zacamant pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente. din motive naturale. nu sunt permise evacuari directe in apele subterane. 352/2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. mentionam ca la nivelul tarii nu au fost identificate unitati industriale care evacueaza ape uzate direct in apele subterane. sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zacamant de la schelele de extractie. In acest context. 8.“Lista lucrarilor si categoriilor de activitati desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele. In decembrie 2008 a intrat in vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu pentru substantele prioritare/prioritar periculoase si care inlocuieste Anexa X a Directivei Cadru Apa. pentru care este necesara emiterea avizului si autorizatiei de gospodarirea apelor”. in straturi de foarte mare adancime. emisiilor si pierderilor de substante prioritare si a celor de eliminare a evacuarilor. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. 9.9. Competentele de emitere a avizului de gospodarirea apelor si a autorizatiei de gospodarirea apelor pentru pentru injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime. masurile pentru reducerea poluarii cu substante prioritare raspund cerintelor de implementare a urmatoarelor Directive Europene: 168 .6 Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au fost autorizate Conform Legii apelor 107/1996 modificata si completata de Legea 310/2004. a apelor uzate industriale. m. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare Directiva Cadru a Apei are scopul de a stabili cadrul legal pentru protectia apelor de suprafata si subterane si de a imbunatati mediul acvatic prin aplicarea masurilor de reducere progresiva a evacuarilor. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor”. Intrucat multe din substantele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei Cadru Apa) se regasesc in listele de substante periculoase (lista I si II) din legislatia Uniunii Europene. este permisa doar injectarea in structurile din care au provenit sau in formatiunile geologice de foarte mare adancime care. Ordinul nr. apartine Administratiei Nationale “Apele Romane” (nivel central). mentioneaza faptul ca avizarea / autorizarea se acorda pentru lucrari. indiferent de marimea debitului. lit. art. Conform art. constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor de tip injectii de ape in subteran. Evacuarile directe in apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare semnificativa este interzisa si prin HG nr. 48 alin(1).

care ar putea contine una sau mai multe substante periculoase (lista I si II) si substante prioritare/prioritar periculoase. evacuarilor de materiale continand substante radioactive si evacuarilor de apa uzata in apele maritime prin conducte. modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE. Directiva Consiliului nr. Programul nu se aplica evacuarilor de efluenti menajeri proveniti de la locuinte izolate neracordate la un sistem de canalizare si situate in afara zonelor de protectie sanitara.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si Directivele “fiice” 82/176/CEE. apele uzate evacuate din statiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate. programul se aplica tuturor utilizarilor industriale de apa. surselor punctiforme sau difuze care evacueaza una sau mai multe din substantele periculoase (lista I. Aceste programe includ masuri aplicabile atat pentru epurarea apelor uzate.12. vizeaza apele uzate industriale epurate sau neepurate. 84/491/CEE si 86/280/CEE. trebuie sa fie autorizata din punct de vedere al gospodaririi apelor. pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase. unitatile care evacueaza astfel de substante se afla si sub incidenta altor directive privind poluarea industriala (Directiva IPPC. Astfel.1. in special. programele de reducere/eliminare a poluarii cu substante periculoase si substante prioritare/prioritar periculoase sunt incluse in masurile prezentate detaliat in sub-capitolele 9. De asemenea. Autorizatia de gospodarirea apelor specifica valorile limita maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile si grupele de substante periculoase si de substante prioritare/prioritar periculoase. avand in vedere substantele specifice tipului de activitate. O alta masura importanta este obligativitatea realizarii automonitoringului apelor uzate epurate evacuate de catre unitatile care evacueaza astfel de substante. Directiva SEVESO II). 83/513/CEE. Potrivit HG 351/2005. precum si apele de suprafata si apele subterane. Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptata a evacuarilor. emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase. 169 . 662/2006 si 661/2006). orice evacuare directa sau indirecta in resursele de apa. cat si pentru schimbarile tehnologice in procesul de productie in vederea reducerii/eliminarii evacuarilor. 84/156/CEE. Programele de reducere sau de eliminare a poluarii cu astfel de substante sunt incluse in programele de etapizare anexate autorizatiei de gospodarire a apelor (conform OM nr. masurile care se aplica se refera.  Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării provocate de anumite substanţe periculoase. transpusa in legislatia din Romania prin HG 53/2009. II) si din substantele prioritare/prioritar periculoase) in apele de suprafata si subterane si in canalizare.  Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii. potrivit dispozitiilor Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. emisiilor. Intrucat. in cele mai multe cazuri. in concordanta cu prevederile HG 351/2005. evacuari care trebuie reglementate prin dispozitii speciale care sa nu fie mai putin stricte decat cele prevazute in prezentul program de actiune.5 si Anexa 9. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. 9. la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT).

4).finantarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din Planul National de Dezvoltare 2007-2013. In cadrul politicii comunitare in domeniul mediului.76/464/CEE inlocuita de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii si care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane. Avand in vedere ca poluarea chimica a apelor de suprafata reprezinta o amenintare atat pentru mediul acvatic cat si pentru sanatatea umana. Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regionala) cu cofinantare privata si nationala. Anexa nr. monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata. subterane si ape uzate evacuate. vor trebui identificate cauzele poluarii.imprumuturi interne si externe (ex.15. a fost adoptata. in conformitate cu cerintele Directivei 2008/105/CE. aplicarea codului de Bune Practici Agricole. cuprinde totodata. insa se iau in considerare si urmatoarele surse de finantare: . Aceeasi abordare este prevazuta si pentru sursele difuze de poluare. BERD. pentru aplicarea masurilor de baza necesare reducerii/eliminarii de substante prioritare/prioritar periculoase sunt prevazute costuri in valoare de 924. 9. iar emisiile trebuie tratate la sursa. aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. Euro. Investitiile in sectorul industrial vor fi finantate in special din sursele proprii ale agentilor economici. BEI. iar substantele pentru care s-au luat aceste masuri se regasesc in Anexa 9. .15 aferenta fiecarui Plan de Management Bazinal. Masurile aplicate in vederea reducerii substantelor prioritare/prioritar periculoase au fost stabilite pentru un numar de 175 surse punctuale/unitati industriale. 170 .6 mil.In Romania la nivelul anului 2007 au fost inventariate un numar de 334 unitati industriale care intra sub incidenta Directivei Consiliului nr. dar si la cunoasterea emisiilor din diverse surse de poluare. Astfel. Banca Mondiala. urmand a fi transpusa si implementata Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate a Mediului in domeniul apei.Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune. La nivelul intregii tari (Tabel 9. intr-un mod cat mai eficient din punct de vedere economic si al mediului. etc. a carui obiectiv principal este obtinerea unei stari chimice bune a apelor de suprafata prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substantele prioritare si pentru o serie de alti poluanti. s-au propus si masuri suplimentare in vederea reducerii cantitatilor de substante prioritare/prioritar periculoase. se deruleaza o serie de activitati care vor conduce la o cunoastere mai buna a starii corpurilor de apa din punct de vedere chimic. Aceste masuri se axeaza in primul rand pe studii de solutie in vederea ecologizarii arealurilor miniere. ca o masura prioritara. industriale si a siturilor industriale abandonate. masurile pentru reducerea concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme si difuze de poluare in vederea atingerii standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii starii chimice bune pentru toate categoriile de corpuri de apa). . In situatia in care masurile de baza nu au fost suficiente. studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase.

rezultatele obtinute in urma derularii acestor activitati au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a masurilor de reducere a concentratiilor de substante prioritare/prioritar periculoase din mediul acvatic. alti micropoluanti organici 3 Metale grele 12 Metale grele.6 1.1 29. alti micropoluanti organici 7 Metale grele. 171 .7 20.5 al Directivei Cadru Apa si a Directivei 2006/118/EC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii.4 Costul masurilor de baza aplicate unitatilor care intra sub incidenta cerintelor Directivei 2006/11/EC La nivel european este in curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec in conformitate cu Art.Bazin/Spatiu Hidrografic Nr.2 117. Acest lucru se va oglindi in urmatorul Plan de Management Bazinal.4 a Directivei EQS cu ajutorul caruia Statele Membre vor desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare. odata cu modernizarea sistemului de monitorizare si adaptarea acestuia la cerintele Directivei Cadru Apa.9 5.4 31.6 Tabel 9. surse/unitati ce aplica Tip de substante masuri in prioritare/prioritar vederea periculoase reducerii SPP 39 Metale grele. alti micropoluanti organici 30 Metale grele 8 Metale grele 175 Costul masurilor de baza (mil.2 4.8 924.4 4. alti micropoluanti organici 6 Metale grele 9 Metale grele 41 Metale grele 6 Metale grele.2 136. Euro) 216. Tot in cadrul politicii comunitare in domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea riscului apelor subterane si care va sta la baza actualizarii caracterizarii in conformitate cu Art. Pe langa avantajul cunoasterii mai exacte a starii corpurilor de apa. alti micropoluanti organici 14 Metale grele.1 357. unitati Somes Tisa Crisuri Mures Banat Jiu Olt Arges Vedea Buzau Ialomita Siret Prut Dobrogea Litoral Total 39 14 70 9 41 6 9 26 19 100 11 334 Nr.

9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale Masurile pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale se refera in special la implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare si la implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale. De asemenea, masuri pentru prevenirea poluarilor accidentale sunt incluse programul de masuri aferent sectorului industrial, in concordanta cu cerintele Directivei SEVESO II (sub-capitolul 9.1).  Implementarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ale unitatilor potential poluatoare Organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare este realizata in conformitate cu prevederile OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta si a Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta activitate are la baza Planurile elaborate la nivelul fiecarui bazin hidrografic, cat si planurile proprii ale unitatilor potential poluatoare si ale folosintelor de apa. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale” este precizat in Ordinul MAPPM nr. 278/1997. Scopul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este de a preveni poluarile accidentale si de a asigura managementul optim al situatiilor de criza ce se ivesc in cazul producerii acestora. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea si interventia rapida pentru combaterea poluarilor accidentale. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale a resurselor de apa este avizat de Comitetul de Bazin al Directiilor de Apa. Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa. Filialele bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane" acorda asistenta tehnica folosintelor de apa, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Astfel au fost stabilite planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru 843 utilizatori de apa.  Implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale In Romania functioneaza in baza Ordinului ministrului nr. 226/2006, Sistemul de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul International pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluari accidentale majore transfrontiere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare in caz de poluare accidentala este transmiterea datelor necesare pentru avertizarea populatiei prin factorii de raspundere, atat in caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cat si in caz de poluari accidentale majore cu efect transfrontier, conform regulamentelor cu statele vecine. In situatia poluarilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile in vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinarii factorilor raspunzatori, stabilirii masurilor de prevenire si pregatire pentru interventii. De asemenea, Sistemul coordoneaza si/sau realizeaza actiuni operative de monitorizare a undei poluante, 172

limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantului, luarii unor masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic, precum si de prevenire a altor consecinte. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de baza, cuprinzand Sisteme de Gospodarire a Apelor, intermediare - respectiv Directiile de Apa ale A.N. « Apele Romane » si nivelul superior, format din A.N. « Apele Romane » si Ministerul Mediului care asigura si rolul de Centru International de Alarmare in caz de Poluari Accidentale - CIPA-ROM (PIAC). La nivelul bazinului Dunarii, functioneaza Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general cresterea sigurantei si protectia mediului in cazul unei poluari accidentale prin furnizarea rapida de informatii tarilor riverane afectate. Acest sistem a devenit operational in anul 1997 si functioneaza, in prezent, in toate tarile dunarene. Acest sistem are urmatoarele scopuri: - comunicarea informatiilor privind schimbarile brusce in caracteristicile apei, cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluari accidentale sau de modificari neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundatiile); - asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnational si national, cuprinzand atat cursul major al Dunarii, cat si afluentii. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul tarilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevazute cu un Centru Principal International de Alarmare (PIAC) care intra in structura retelei transnationale de informare in caz de poluari sau situatii de urgenta. Un rol important in identificarea eventualelor fenomene de poluari accidentale il are implementarea Programului National DESWAT. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania, in vederea stabilirii unui Centru national si a 11 centre bazinale pentru prgnoze hidrologice. Astfel, in cadrul acestui proiect se vor moderniza si automatiza 685 statii pentru masurarea nivelului si debitului apei, precipitatiilor, temperatura apei si aerului, 46 statii pentru determinarea calitatii apei (pentru masurarea pH, oxigenul dizolvat, potential REDOX, conductivitate, turbiditate), 289 telepluviometre si 155 statii pentru masurarea debitului. Valoarea acestor echipamente se ridica la 63,41 mil. RON. De asemenea, proiectul WATMAN se deruleaza in scopul realizarii unor centre la nivelul celor 11 bazine hidrografice pentru interventii de urgenta in caz de inundatii si poluari accidentale. Centrele vor fi dotate cu echipamente special de interventie in valoare de 59 milioane USD. In relatiile bilaterale cu tarile vecine sunt in vigoare acorduri in domeniul gospodaririi apelor in context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de actiuni si activitati specifice ce se deruleaza pentru prevenirea, limitarea poluarilor accidentale si eliminarea efectelor poluarilor accidentale deja produse, precum si pentru sistarea lor.

173

9.9 Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apa (art. 4) si implicit dezvoltarea de programe de masuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului de masuri, au fost prezentate detaliat la inceputul capitolului 9. Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevazute de Directiva Cadru a Apei s-au luat in considerare doua scenarii şi anume:  Scenariul de baza ce presupune luarea de masuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calitatii apei in conformitate cu prevederile acestora;  Scenariul optim ce presupune masuri suplimentare fata de scenariul de baza pentru atingerea in 2015 a starii bune/a potentialului ecologic bun a apelor in conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apa.

Figura 9.9 - Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu In capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative, iar in capitolul 3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apa si riscul neatingerii obiectivelor de mediu datorita:  poluarii cu substante organice;  poluarii cu nutrienti;  poluarii cu substante periculoase;  presiunilor hidromorfologice. Masurile de baza pentru reducerea poluarii cu substante organice, a poluarii cu nutrienti si a poluarii cu substante periculoase au fost prezentate in sub-capitolele 9.1, 9.5 si 9.7. O etapa importanta este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei economice a utilizarii apei pe baza scenariilor de dezvoltare pana in 174

anul 2015, in vederea stabilirii unui program de masuri coerent si integrat, pentru corpurile de apa care risca sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. In aceasta etapa s-au elaborat scenarii de prognoza a calitaţii apelor pentru anul 2015 in vederea stabilirii impactului cantitativ al masurilor de baza ce se vor implementa, utilizand modelarea matematica pentru nutrienti si substante organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea masurilor suplimentare faţa de scenariul de baza a fost abordat din punctul de vedere al atingerii limitelor claselor de calitate aferente starii bune a corpurilor de apa pentru nutrienti si substante organice.  Masuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice In vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apa si asupra mediului in general, legislatia romanesca in domeniu prevede o serie de reglementari. Dintre aceste masuri de baza mentionam urmatoarele: - Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrarilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM 1163/2007; - Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 privind managementul riscului la inundatii; - Respectarea prevederilor din autorizatia de gospodarire a apelor pentru toate tipurile de lucrari hidrotehnice; - Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului; - Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru asigurarea debitului ecologic aval de lucrarile hidrotehnice, debit necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pentru ecosistemele acvatice in aval de lacurile de acumulare. In conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. 64(1), detinatorii de lucrari hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare) sunt obligati sa asigure in aval debitele necesare folosintelor, precum si debitul necesar protecţiei ecosistemului acvatic (debit ecologic). Se mentioneaza ca, in acest moment, in Romania nu exista un act normativ care sa reglementeze valoarea acestui debit ecologic. In etapa actuala, in elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%.) si 10% Q (debitul mediu multianual). In etapele urmatoare se vor realiza studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. In acest sens, pentru urmatoarea etapa este necesara realizarea unui normativ care sa reglementeze valorile debitului ecologic. Mentionam ca in prezent, debitul care trebuie asigurat in avalul lucrarilor hidrotehnice transversale trebuie sa respecte conditiile din actele de reglementare privind gospodarirea apelor, avand in vedere asigurarea functionarii ecosistemelor acvatice in aval de lucrarea hidrotehnica (debit ecologic/salubru), precum si asigurarea debitelor pentru celelalte folosinte de apa (debit de servitute). Daca in actele de reglementare din domeniul gospodaririi apelor este prevazuta asigurarea unui debit mai mare decat 175

2. Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun . ţinând cont şi de aportul de bazin.valoarea minima mai sus mentionata a debitului ecologic. In cadrul testului de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate s-au identificat masurile necesare in vederea atingerii starii bune/potentialului ecologic bun. In situaţia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a folosinţelor în aval. Directiva Cadru Apa prevede masuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de apa care nu vor atinge obiectivele de mediu. Prin masuri de restaurare se definesc masurile ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). 176 . Masurile de atenuare ale efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce nu conduc corpul la atingerea starii ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potentialului ecologic bun (PEB).PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB (Figura 9.10). implicit a conservarii si dezvoltarii ecosistemelor acvatice. este necesara mentinerea valorilor autorizate. Asigurarea debitului minim necesar pentru mentinerea conditiilor de viata pe corpurile de apa din avalul constructiilor hidrotehnice trebuie sa aibe in vedere o stransa corelare intre masurile de reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate in amonte de bararea transversala si starea ecologica determinata pe corpul de apa din aval.11). Asigurarea si mentinerea debitului ecologic va trebui sa tina cont totodata si de fezabilitatea tehnica a masurii aplicate. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa naturale care nu vor atinge starea ecologica buna (SEB) in 2015 sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 (Figura 9. Analiza corpurilor de apa in vederea stablirii masurilor pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza astfel: 1. se poate lua în considerare o creştere a acestui debit. pe baza unor studii bine fundamentate si de a caror rezultate se va tine cont in autorizatiile emise. rezultată din aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice.

10.PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB 177 .Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice asupra SEB Identificarea masurilor pentru a restaura conditiile necesare pentru atingerea SEB Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale Aceste masuri sunt tehnic fezabile si nu au costuri disproportionate pentru a fi operationale in 2012? DA Atingerea SEB in 2015 NU Atingerea SEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9.Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun . Selectarea masurilor de restaurare si planificare a obiectivelor pentru corpurile de apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) datorita alterarilor hidromorfologice Identificarea efectelor negative din punct de vedere ecologic al alterarilor hidromorfologice Selectarea masurilor care conduc la atingerea PEB.11. care nu au efecte semnificativ negative asupra folosintelor de apa si asupra mediului in general Este fezabil din punct de vedere tehnic sa se implementeze aceste masuri pana in 2012 implicand costuri nedisproportionate? NU Identificarea imbunatatirilor ce pot fi facute cu costuri nedisproportionate si anul cand pot fi operationale DA Atingerea PEB in 2015 Atingerea PEB sau un obiectiv mai putin sever in 2021 sau 2027 Figura 9.

3) trebuie refacut la fiecare 6 ani. In cazul in care nu se poate aprecia efectul masurii asupra starii ecologice a apei sau este dificil de gasit o solutie tehnica pentru o situatie concreta s-au propus studii de specialitate. bolovanis. se considera ca nu exista solutie tehnic fezabila privind amenajarile pentru migratia pestilor pentru barari transversale ale cursului de apa cu 178 .  masuri specifice diverselor specii pentru cresterea biodiversitatii. masuri rezultate in urma desemnarii finale a corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (sub-capitolul 6. meandre/brate secundare. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural in cazul refacerii conectivitatii longitudinale sunt urmatoarele:  indepartarea tuturor obstacolelor care bareaza cursurile de apa si care nu sunt utilizate pentru un anumit scop sau functia pentru care au fost create a disparut. nisip. Masurile rezultate in urma parcurgerii etapelor testului de desemnare se pot modifica in functie de progresul tehnic si dezvoltarea noilor tehnologii. Pentru cresterea biodiversitatii mediului acvatic este necesar.8).7). Masurile de renaturare a raurilor se refera in general la urmatoarele tipuri/categorii:  restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural.3). In aceasta etapa. el depinzand de modificarile sociale. Testul de desemnare al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (cap. economice si de mediu. pietris.In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare prin care se inteleg atat masurile de restaurare cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice. pot fi luate masuri specifice functie de tipul de specie. ecosistemele acvatice antropizate evolueaza de la starea actuala la o alta stare reprezentata de potentialul ecologic bun sau la starea ecologica buna functie de tipul corpului de apa. renaturare maluri. Masurile de renaturare a elementelor peisajului natural pentru imbunatatirea conectivitatii laterale sunt urmatoarele:  restaurarea zonelor umede: foste balti. prezentate anterior. Prin realizarea masurilor de renaturare a raurilor. In acest Plan de Management s-a avut in vedere o serie intreaga de propuneri de masuri (Tabel 6. 6. Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate cu prioritate pe sectoarele cursurilor de apa in care traiesc specii migratoare (Anexa 9. balti. De asemenea.  restaurarea proceselor naturale.  realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrarile de barare transversala a cursului de apa. care vizeaza realizarea unui pescuit rational si repopularea in cazul unor specii in declin etc. pe langa renaturarea elementelor peisajului natural si restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzator folosintelor si speciilor acvatice si a unei legaturi functionale intre rau si lunca inundabila prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor.  restaurarea reliefului din lunca inundabila.  restaurarea albiei: vaduri.

"Declaraţia comună" este un document ghid pentru menţinerea căii navigabile existente şi dezvoltarea infrastructurii caii navigabile viitoare care sa aiba in vedere protecţia mediului riveran şi a condiţiilor si proceselor necesare care conduc la o dezvoltare durabilă a navigatiei interioare (incluzând întreţinerea infrastructurii existente şi dezvoltarea de noi proiecte de navigatie). sisteme de propulsare (noi tehnici). studii de fezabilitate si proiecte pilot. in aceasta etapa refacerea conectivitatii longitudinale.inaltimea mai mare de 15 m. inca din timpul fazei de proiectare. Tinand cont de aceste aspecte. forma etc. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR). Mentionam. dragajului si re-aranjarea sedimentelor (autodragarea). . dragarea si refacerea cantitatii de sedimente in sectiunile erodate. sunt stabilite si masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. ca pe plan european. precum si controlul vitezei. atat in amonte.). fezabilitate si a studiilor pilot. s-a considerat ca nu este prioritar. precum si odata cu finalizarea studiilor de cercetare. 179 . Documentul final a fost adoptat în decembrie 2007/ianuarie 2008 . O alta categorie importanta de masuri o reprezinta masurile privind reducerea efectelor datorate navigatiei. in general. o prioritizare a masurilor care sa asigure in primul rand conectivitatea longitudinala in cazul bararilor transversale mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apa cu specii de pesti migratori. se va reanaliza eficienta masurilor implementate si eventual se vor propune si alte masuri care sa asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa afectate de presiunile hidromorfologice. Astfel. cu referire la standardele privind emisiile viitoare datorate transportului pe apa. odata cu cresterea confidentei in evaluarea starii/potentialului ecologic. Acest document prezinta tipurile de masuri necesare pentru asigurarea navigatiei in conditii de siguranta precum si asigurarea conformitatii cu cerintele de mediu: . In aceasta etapa s-a avut in vedere. . Comisia Internationala a Bazinului Raului Sava (SRBC) au avut initiativa de a elabora „Declaratia Comuna privind principiile directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii (Joint Statement on Guiding Principles for the Development of Inland Navigation and Environmental Protection in the Danube River Basin)”. proiectarea vapoarelor (studii privind materialele. In cazul in care rezultatele activitatilor de monitoring au evidentiat prezenta unor specii de pesti migratori. in general au fost realizate amenajari pentru migratia pestilor pentru barari cu inaltimea de pana la 15 m. Comisia Dunarii (DC).transformarea albiei pentru asigurarea senalului navigabil (asigurarea adancimii minime). regularizarea scurgerii minime.reducerea sedimentarii spontane prin utilizarea epiurilor.limitarea schimbarii regimului scurgerii (schimbari graduale ale vitezei) pe sectoare .imbunatatiri ale scurgerii apei in zonele de confluenta cu afluentii si reconectarea canalelor laterale. pe baza rezultatelor unor studii de cercetare. In al doilea ciclu de planificare este posibil ca acest prag sa fie revizuit pentru barajele cu inaltimi mai mari de15 m. cat si in aval de barierele transversale (datorita existentei speciilor migratoare pe afluenti). De asemenea. . se recomanda aplicarea unor principii general valabile in cazul unor proiecte de navigatie. in al doilea ciclu de planificare.

una dintre masurile identificate in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii este studierea si identificarea solutiilor tehnic fezabile pentru refacerea conectivitatii longitudinale a Dunarii pentru barajele Portile de Fier I si II avand in vedere asigurarea migratiei sturionilor. ca masura de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice semnificative de intrerupere a conectivitatii laterale. asigurarea unei latimi variabile a raului. la nivel national au fost stabilite 33 de masuri privind refacerea conectivitatii laterale. a conectivitatii laterale precum si alte tipuri de masuri necesare a fi luate in bazinele/spatiile hidrografice din Romania. fonduri europene.- oprirea tendintelor de eroziune/sedimentare ale canalului principal (constructia de epiuri. dragarea sau re-asezarea materialului. dotarea pragurilor de fund cu canal in panta pentru migrarea ihtiofaunei. De asemenea. in contextul cooperarii internationale. precum si estimarea costurilor pentru realizarea acestora sunt prezentate in Anexa 9. acestea urmand a fi suportate din diverse surse de finantare cum ar fi bugetul de stat. precum si de la consiliile locale. Costurile investitiilor pentru masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale au fost estimate la circa 54. precum si de aparare impotriva inundatiilor. schimbari profunde şi ireversibile. de către un consorţiu condus de Institutul Naţional "Delta Dunării". Ministerul Transporturilor a fost parte in acest proces de elaborare a principiilor directoare de dezvoltare a navigatiei si de protejare a mediului in bazinul Dunarii. indepartarea barierelor transversale. Acest tip de masuri se refera la restaurarea meandrelor sau a 180 . asigurand implementarea practica a recomandarilor ce decurg din declaratia comuna mai sus mentionata. Acest studiu propune reconectarea unor parti din lunca inundabila a Dunarii. de schimbarile substantiale in caracter si pe scară largă.892 mil. la nivel national a fost elaborat studiul de cercetare “Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul românesc al Luncii Dunării". Pentru fluviul Dunărea pe teritoriul românesc. In acest sens. Identificarea corpurilor de apa la Dunare ca si CAPM a fost evaluată tinand cont de modificarile hidromorfologice cauzate de alterarile fizice. care au dus la importante modificări morfologice şi hidrologice în ultimele decenii. La nivel national s-au identificat un numar de 119 masuri de restabilire a conectivitatii longitudinale acestea insemnand realizarea de pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei. surse proprii ale agentilor economici implicate. In Romania. activităţi sociale şi economice au jucat un rol important.8. stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea debitelor ecologice. avand in vedere atingerea obiectivelor de mediu propuse. Sinteza masurilor pentru reducerea presiunilor hidromorfologice la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.12 sunt ilustrate masurile de asigurare a conectivitatii longitudinale. Euro. imbunatatirea granulometriei). Intreruperea conectivitatii longitudinale (barajele Portile de Fier I si II) si a celei laterale (indiguiri pe mai mult de 80 % din sectorul inferior) au condus la pierderea zonelor umede şi a luncii inundabile (473. De asemenea. In Figura 9.556 ha). la modificari ale habitatelorsi mai ales la afectarea biotei.

fonduri europene. Costurile acestor masuri au fost estimate la 80. Euro.5 si obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7. din fonduri proprii de la diversi agenti economici. surse proprii. acestea constand in restaurarea structurii zonei riverane . costuri preconizate a fi obtinute din diverse surse de finantare precum . la nivel national au fost stabilite un total de 284 masuri suplimentare si instrumentelor suport de realizare a acestora pentru reducerea presiunilor hidromorfologice. se propun masuri suplimentare pentru presiunile punctiforme si difuze apartinand activitatilor industriale si agricole. repopulari cu pesti din familia ciprinidelor.  Masuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu Pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu. din fonduri europene.consolidare vegetativa prin insamantare cu ierburi perene. precum si pentru alterarile hidromorfologice (tratate in paragrafele precedente).bratelor secundare. Costurile masurilor de refacere a conectivitatii laterale se estimeaza la aproximativ 125. Euro..bugetul de stat si local. Pentru a realiza prognoza calitaţii apelor in anul 2015 la nivel de bazin/spatiu hidrografic.334 mil. costuri care se preconizeaza a fi suportate de la bugetul de stat. au fost identificate 132 de masuri. 181 . precum si de la alti factori implicati. s-a utilizat modelarea matematica cu ajutorul a doua modele de calitate a apei (modelele WaQ si QUAL2K). lucrari de stabilizare maluri si lucrari de decolmatare si igienizare. Combinatia optima de masuri de baza si masuri suplimentare selectata pe baza aplicarii analizelor cost-eficienta si cost beneficiu. refacerea sau crearea unor noi zone umede pentru anumite incinte. conduce la stabilirea unui program de masuri care sa asigure atingerea obiectivele de mediu. respectiv corpurile de apa stabilite la Capitolul 3. al caror cost total de investitie se preconizeaza a fi de 260. respectiv la care pot fi aplicate exceptiile de la obiectivele de mediu conform art. 4. credite externe. iar modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. etc.569 mil. a albiei si a habitatelor. Euro. In ceea ce priveste alte tipuri de masuri pentru reducerea efectelor alterarilor hidromorfologice. protejarea malurilor prin plantatii de arbori. precum si diversificarea structurii malului. la preturile estimate la nivelul anului 2009. Asadar. studii de fezabilitate privind refacerea conectivitatii verticale in conditiile in care in zona au fost executate canale de desecare si indiguiri pentru redarea terenurilor in circuitul agricol. agenti economici.7 ale Directivei Cadru Apa. dar si aglomerarilor umane. Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de subbzaine.795 mil.4-4.

in special aglomerarilor umane si activitatilor agricole si industriale. avand in vedere scenariile propuse la nivelul Districtului Hidrografic International al Fluviului Dunarea s-a aplicat modelul MONERIS. Pentru apele de suprafata. De asemenea.13. Instrumentele de modelare enumerate mai sus au condus la inventarierea masurilor suplimentare aferente corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu in 2015. precum si cu alti poluanti. precum si a celor aferente anului 2015. pentru evaluarea emisiilor de nutrienti actuale. . s-au inventariat masurile aplicabile. luand in considerare imisiile si emisiile aferente surselor de poluare punctuale. industriale si pluviale.Starea corpului de apa Masuri suplimentare Masuri de baza Corpuri / Grup corpuri de apa /subbazin Figura 9. Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri Modelul WaQ (Water Quality) prognozeaza calitatea apei din punct de vedere al nutrientilor (azot total si fosfor total). in 182 . Rezultatele aplicarii modelarii calitatii in anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului masurilor de baza.Imbunatatirea functionarii statiei de epurare privind indepartarea nutrientilor si substantelor organice prin aplicarea unor procedee avansate si performante. Referitor la problematica poluarii. Modelul QUAL2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se aplica pentru prognoza calitatii apelor din punct de vedere al poluarii cu substante organice. precum si instrumente de selectare a prioritaţilor in stabilirea masurilor suplimentare de reducere a poluarii. precum si imbunatatirea avansata a proceselor de preepurare de la statiile de epurare a unitatilor chimice care evacueaza ape uzate in reteaua de canalizare a aglomerarii.Imbunatatirea functionarii sistemelor de colectare a apelor uzate prin realizarea de sisteme de canalizare separate sau combinate (dupa caz) pentru apele uzate menajere. avand in vedere cele 4 probleme semnificative de gospodarirea apelor identificate au fost inventariate masuri suplimentare aplicabile presiunilor semnificative.  Pentru aglomerarile umane Masurile suplimentare aplicate in cazul reducerii poluarii de la aglomerarile umane se refera in principal la: . difuze cât şi fondul natural.

etc. in special detergenti in care fosfatii sunt inlocuiti cu zeoliti.- vederea realizarii unor concentratii de poluanti sub limita legiferata conform HG 352/2005.3%. in vederea realizarii unui acord pentru producerea si comercializarea detergentilor fara fosfati. In luna noiembrie 2009. a procentului de fosfati utilizat la fiecare spalare. Ministerul Mediului a initiat cateva intalniri cu Asociatia Producatorilor de Detergenti si Cosmetice (RUCODEM). Desi. December 2008). la rândul său. poate cauza probleme de eutrofizare. 16(1). Realizarea de sisteme centralizate de canalizare si epurare pentru aglomerarile mai mici de 2000 l.reducerea fosfatilor din detergentii de spalare pana in anul 2013. reducerea continutului de fosfati din detergentii de spalat rufe cu 80-90% pana in anul 2013 (Rezolutia celei de-a 10-a intalniri a ICPDR. Detergenti si Produse de curatenie in Europa) si statele semnatare ale Conventiei. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea a agreat impreuna cu AISE (Asociatia Internationala pentru Sapunuri. s-a stabilit necesitatea elaborarii in cursul anului 2010 a unui act de reglementare national care sa precizeze conditiile in care se va reduce continutul de fosfati din detergentii de spalat rufe pana in anul 2013. conform rezolutiei ICPDR. la termene devansate fata de cele stabilite de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Alte masuri mentionate in Anexa VI B a DCA – masuri institutionale si administrative. Conform studiului privind evolutia concentratiei de fosfati din detergentii pentru masinile de spalat automate realizat de catre Gfk Romania si Pricewaterhouse Coopers Romania in perioada 2005-2007. Regulamentului CE nr. procentului de fosfati ajungand la doar 5. precum si cu alte autoritati responsabile pentru implementarea Regulamentului 648/2004.2009. 20%). aspect de altfel amplu dezbatut la nivelul Uniunii Europene. s-a analizat si posibilitatea promovarii unui instrument legislativ in Romania. recomandarea Comisiei Europene este de a introduce masuri specifice nationale pentru reducerea progresiva a fosfatilor din detergent sau restricţii privind utilizarea acestora (art. In perioada 2008 .e. Totodata. in cadrul intalnirii organizata de Ministerul Mediului cu producatori de detergenti din Romania. Principala preocupare a utilizării fosfatului în detergenţi este aceea că poate conduce la un exces de nutrienţi în mediul acvatic care. Tendinta descrescatoare este un indicator al faptului ca producatorii de detergenti fara fosfati nu vor resimti un efort financiar suplimentar deosebit (estimat in Europa la cca. 183 . si anume introducerea si comercializarea pe piata de profil a detergentilor fara continut de fosfati. de aproximativ 45% (de la 15. pe langa masurile tehnice de imbunatatire a calitatii efluentului evacuat de la statiile de epurare si aplicarea Codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole. printre care si Romania. acestia producand si comercializand deja astfel de produse. la nivelul Districtului International al Dunarii. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii nu mentioneaza in mod explicit obligativitatea de a comercializa detergenti fara fosfati. precum si cu principalii producatori de detergenti din Romania. in anul 2008 tendinta de descrestere a continuat. instrumente economice fiscale. De asemenea. s-a constatat o scadere semnificativa. In vederea reducerii presiunilor de la aglomerarile umane in ceea ce priveste poluarea cu nutrienti.22% la 8.47%).

 Pentru industrie In vederea reducerii poluarii de la activitatile industriale s-au aplicat masuri suplimentare de tipul: . precum si un plan de finantare. iar masurile propuse se refera la: aplicarea codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile. . reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor. aplicarea codului de bune conditii agricole si de mediu si a altor coduri de buna practica in ferme. protejarea corpurilor de apa impotriva poluarii cu pesticide. .Aplicarea modelului MONERIS si a scenariului privind reducerea continutului de fosfati din detergenti.8 % din emisia actuala de fosfor a Romaniei prin aplicarea acestei masuri.  Pentru agricultura La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice sunt necesare masuri suplimentare pentru activitatile agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apa. subterane si ape uzate evacuate. apei si solului. aplicarea practicilor de cultivare pentru reducerea utilizarii/poluarii cu produse fitosanitare. mentinerea terenurilor necultivate. a evidentiat faptul ca se preconizeaza o reducere de cca 20. precum si a siturilor industrial abandonate. in special cele din industria miniera. Masurile din cadrul Axei 2 vizeaza mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din spatiul rural prin promovarea unui management durabil atat al suprafetelor agricole. privind utilizarea utilizarea pesticidelor. Implementarea masurilor necesare a fi luate de catre fermieri pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa pot fi finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) in conformitate cu Regulamentul nr. . instruiri pentru fermieri.studii de cercetare privind identificarea si remedierea surselor de poluare cu substante prioritare/prioritar periculoase. reducerea eroziunii solului.Remedirea terenurilor puternic poluate in urma activitatilor industriale. Alt scopuri ale acestui sprijin sunt: mentinerea sistemelor agricole cu 184 . conversia a terenurilor arabile in pasuni.monitorizarea suplimentara a substantelor prioritare/prioritar periculoase din apele de suprafata.aplicarea codului de Bune Practici Agricole pentru zonele ne-vulnerabile. aplicarea agriculturii organice. Unul dintre scopurile sprijinului prevazut pentru axa 2 este de a acorda sprijin financiar agricultorilor si proprietarilor de padure pentru prestarea de servicii de protectie a mediului pentru conservarea si protejarea florei si faunei salbatice. cat si al celor forestiere. 1698/2005 Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala. etc.Modernizarea / extinderea statiei de epurare pentru realizarea unor eficiente crescute de reducere a substantelor prioritare/prioritar periculoase si a altor poluanti pana la valori sub limita legiferata de HG 351/2005 si HG 352/2005. realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa. restaurarea si intretinerea zonelor umede. .Reabilitarea / construirea sistemului de colectare a apelor pluviale in sistem separativ fata de apele uzate menajere si industriale. realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor. Acest sprijin are la baza Programul National de Dezvoltare Rurala care acopera o perioada de 7 ani (2007 –2013) si care contine axele si masurile propuse pentru fiecare axa. .

valoare naturala inalta; sustinerea retelei Natura 2000; indeplinirea obligatiilor prevazute de Directiva Cadru Apa si Directiva Nitrati; atenuarea efectelor schimbarilor climatice. In Axa 2 sunt incluse o serie de masuri care pot contribui la reducerea riscului poluarii apelor (cerintele de agro-mediu referitoare la eliminarea completa a utilizarii ingrasamintelor chimice, aplicarea practicilor de agricultura ecologica precum si a practicilor de prevenire a infiltrarii nitratilor in sol prin promovarea culturilor verzi) si la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Pe langa aceste actiuni din Axa 2 mai exista si alte interventii, sprijinite atat prin Axa 1, cat si prin Axa 3, care vor aduce un aport important protectiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru respectarea normelor Directivei Nitrati si sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare. Axa 2 a PNDR are o valoare totala de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezinta aportul FEADR. In continuare se prezinta cateva masuri de dezvoltare rurala legate de managementul apei: investitii (sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea si mentinerea zonelor tampon de-alungul apelor, realizarea si mentinerea zonelor de protectie pentru captarile de apa, mentinerea terenurilor necultivate, conversia a terenurilor arabile in pasuni, restaurarea si intretinetrea zonelor umede, conservarea solului (reducerea araturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea utilizarii fertilizantilor si a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi sustinute prin FEADR. Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual si pe hectar de suprafata agricola utilizata, pentru a compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate in urma punerii in aplicare a Directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reteaua Natura 2000) si 2000/60/CE (Directiva Cadru Apa). Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel european vor fi adoptate pana la sfarsitul anului 2009. Se specifica ca utilizarea acestui articol in programul de dezvoltare rurala cere ca programul de masuri al Planului de Management sa fie stabilit. Se precizeaza ca odata cu prevederea sprijinului masurile devin obligatorii. Intrucat in PNDR nu este prevazuta o alocatie financiara pentru aplicarea acestui articol este putin probabil ca acest sprijin sa se acorde pana in 2013. In cazul in care acest sprijin se va acorda pana in 2013, sunt identificate zonele/sub-bazinele unde este necesar a se implementa masurile specifice, putandu-se chiar realiza un addendum la programul de masuri. Aplicarea masurilor Art. 38 trebuie sa aiba in vedere, de asemenea o negociere intre autoritatile de gospodarirea apelor si fermieri si autoritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala, avand in vedere acceptanta acestor masuri. In cazul ariilor naturale protejate, pentru buna implementarea a prevederilor Directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE sunt necesare masuri suplimentare in domeniile:  conservarea habitatelor dependente de apa;  conservarea speciilor dependente de apa;  utilizarea durabila a resurselor;  management si administratie. Aceste masuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbarilor climatice, a fenomenului de eutrofizare in corpurile de apa precum 185

si protectia corpurilor de apa subterane. In acelasi timp este necesara o cunoastere mai buna a situatiei pe teren privind distributia spatiala a habitatelor si speciilor. O alta categorie de masuri sunt cele care contribuie la scaderea riscului de diminuare a suprafetei habitatelor protejate si riscului de diminuare a speciilor protejate (de exemplu prin identificarea si cresterea suprafetelor zonelor de reproducere). La nivel administrativ este necesara coordonarea activitatii institutiilor interesate si diminuarea situatiilor conflictuale intre acestea. In Anexa 9.9 sunt prezentate masurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor si speciilor dependente de apa. Aceste masuri suplimentare au fost extrase din planurile de management elaborate si aprobate pana in prezent i ariile naturale protejate, finnd introduse doar acele masuri care au legatura cu habitatele si speciile direct dependente de apa. Referitor la problema poluarii cu nutrienti si substante periculoase, se precizeaza ca atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa aferente Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii si Marii Negre va depinde de masurile ce se vor implementa atat la nivel national, cat mai ales la nivelul Districtului Hidrografic International al Dunarii. Se precizeaza ca, aplicarea scenariilor avand la baza masurile stabilite in Planul de Management al Districtului Hidrografic International al Dunarii si agreate de statele dunarene, au evidentiat ca starea buna a apelor costiere nu va putea fi atinsa in anul 2015, fiind necesare eforturi ulterioare (a se vedea cap. 9.10). Apele subterane Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanti, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2015 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul: - realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerari umane (<2000 le); - aplicarea programelor de actiune si a codului de bune practici agricole in zonele ne-vulnerabile; - aplicarea agriculturii organice, etc. Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare .  Analiza cost-eficienta in vederea prioritizarii masurilor Analiza Cost Eficienta in contextul Planurilor de Management pe bazine hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop prioritizarea masurilor suplimentare cu gradul cel mai inalt de eficienta in planul elementelor biologice de calitate. 186

Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu au fost selectate cele mai relevante masuri suplimentare care in combinatie cu masurile de baza conduc la atingerea obiectivelor. Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” masuri in scopul atingerii starii bune a fost realizata pentru corpurile de apa de suprafata. Problematicile apelor subterane sunt partial acoperite de o serie de masuri si instrumente care pot fi aplicate atat pentru apele de suprafata cat si pentru cele subterane, spre exemplu cele localizate in zone cu poluare difuza Analiza cost eficienta a fost realizata intr-o succesiune de 5 etape: - selectarea sistemului de masuri suplimentare pe baza presiunilor identificate ; - clasificarea efectului masurilor suplimentare in planul elementelor biologice de calitate ; - evaluarea efectulului masurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu nutrienti, substante organice si substante prioritar periculoase din surse punctiforme si difuze, precum si a masurilor aferente alterarilor hidromorfologice; - prioritizarea masurilor in baza raportului " cost eficienta "; - analiza masurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de vedere al atingerii obiectivelor Astfel la nivel national au fost identificate un numar de 222 masuri suplimentare aferente surselor de poluare si alterarilor hidromorfologice la nivelul a 59 subbazine hidrografice. Pentru evaluarea eficientei masurilor suplimentare au fost considerate principalele grupuri de indicatori definiti in Anexa V a Directivei Cadru a Apei (fitoplancton, fitobentos/macrofite, macronevertebrate, ihtiofauna. Efectul in planul elementelor biologice de calitate a fost impartit in 3 clase (accentuat; mediu; scăzut). O analiza a acestui efect releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice au gradul cel mai inalt de eficienta. Pentru a completa criteriul cost eficienta, au fost evaluate costurile aferente implementarii masurilor suplimentare inventariate. Astfel, au fost estimate costurile directe aferente masurilor suplimentare incluzand aici costurile de investitii, de operare si intretinere, precum si costurile indirecte. Costurile indirecte au fost estimate la modul calitativ (in special la masurile structurale pe hidromorfologie - scara de pesti, indepartare praguri, renaturare). Prioritizarea masurilor suplimentare pe baza criteriului cost eficienta nu releva o situatie relativ uniforma la nivelul tuturor sub-bazinelor hidrografice, datorita costului specific diferit al acestor masuri. Intr-o ultima etapa a fost realizata o analiza masurilor suplimentare prioritizate in baza criteriului cost – eficienta la scara subbazinului hidrografic, din punct de vedere al probabilitatii de implementare a masurilor pana in 2012 si al impactului acestora in plan indirect, tradus prin evaluarea calitativa a costurilor indirecte. A fost realizat astfel un raport logic care arata cu ce investitie si pe ce perioada obiectivele de mediu pot fi atinse. Astfel este definit un criteriu de prioritizare si analiza a posibilitatii de implementare a masurilor. Identificarea unei singure si optime solutii s-a dovedit dificila, pentru ca unele costuri si probabilitatea atingerii tintei pot fi doar evaluate calitativ. 187

Analiza cost-eficienta realizata la nivelul fiecarui subbazin hidrografic este prezentata in Anexa 9.23 Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice. In Anexa 9.10 se prezinta masurile suplimentare identificate pe baza analizei costeficienta si instrumentele aplicate la la nivelul corpurilor de apa, precum si costul asociat acestora, pentru diminuarea efectelor poluantilor in vederea atingerii obiectivelor de mediu la nivelul sub-bazinelor hidrografice din Romania. Astfel au fost identificate un numar total de 222 masuri suplimentare si 261 instrumente de aplicare / sprijinire a acestora, in scopul atingerii starii bune / potentialului ecologic bun ale corpurilor de apa. Costul total necesar realizarii masurilor suplimentare si aplicarii instrumentelor suport de realizare a acestora se estimeaza la 584,220 mil. Euro. Finantarea masurilor suplimentare se va asigura astfel: 41,42% din fonduri europene, 23,13% din fonduri de la bugetul de stat, 17,53% din fonduri de la bugetul local si 17,92% din surse proprii ale agentilor economici. 9.10 Masuri pentru reducerea poluarii apelor marine Fluviul Dunarea este colectorul si emisarul catre Marea Neagra a tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti din tarile riverane, afectand calitatea apelor Dunarii si deltei sale, dar si zona costiera a Marii Negre. Astfel, starea calitatii apelor costiere si marine romanesti este determinata, in principal, de Fluviul Dunarea care transporta cantitati importante de poluanti care provin din tot bazinul Dunarii, sursele semnificative de poluare locale situate pe tarmul romanesc al Marii Negre si sursele situate pe tarmul ucrainean al Marii Negre (consecinta a directiei predominante N-S a curentilor marini). In prezent starea calitatii apelor costiere romanesti s-a imbunatatit datorita reducerii dupa anul 1990 a activitatilor economice din tarile centrale si est-europene din bazinul Dunarii si modernizarii statiilor de epurare ale aglomerarilor umane si unitatilor industriale din Statele Membre ale UE, insa ecosistemele nu au atins situatia similara cu cea observata in anii ‟60, considerata a fi de referinta. Principalele probleme importante de gospodarirea apelor pentru apele costiere sunt: - Degradarea calitatii apei se datoreaza aportului de poluanti generat de activitatile antropice. Incarcarea cu substante poluante a apelor Dunarii a condus prin procesul de sedimentare in apele costiere la cresterea concentratiilor de nutrienti, metale grele si pesticide din sedimentele marine. De asemenea, directia predominanta N-S a curentilor marini favorizeaza dispersia in apele costiere romanesti a poluantilor proveniti din sectorul ucrainean al Marii Negre. - Eutrofizarea a constituit cauza principala a dezechilibrului ecologic al Marii Negre cu precadere in sectorul nord-vestic si vestic. Modificarea starii trofice a apelor costiere romanesti s-a datorat aportului de nutrienti al fluviului Dunarea. Aportul surselor locale de poluare la eutrofizarea apelor costiere romanesti a fost nesemnificativ in comparatie cu aportul Dunarii, acestea avand numai impact local. Astfel, cercetarile au evidentiat ca incarcarile de fosfor total transportat de Dunare in Marea Neagra sunt corelate cu concentratiile de ortofosfati din apele costiere din zona Constanta. - Procesul de reducere a biodiversitatii manifestat mai ales in cazul sistemului DunareDelta Dunarii-Marea Neagra a fost cauzat de diferite tipuri de presiuni care de cele 188

Emisiile de azot si fosfor in fluviul Dunarea contribuie la eutrofizarea partii de nord-vest a Marii Negre.4 % din cantitatea de nutrienti cu care contribuie Dunarea la Marea Neagra. Scenariile de baza estimate cu modelul MONERIS au aratat ca reducerea incarcarii de fosfor in bazinul Marii Negre pana la 23.5kt/an (20% reducere) va asigura in anul 2015 conditiile ca ecosistemele sa atinga situatia similara cu cea observata in anii ‟60. substante chimice periculoase. substante periculoase. 468 kt/an azot si cca. in special cele necesare implemetarii legislatiei europene in domeniul apelor.- mai multe ori actioneaza sinergic. 11. Evaluarea reducerii biodiversitatii pentru sistemul Dunare-Delta Dunarii-Marea Neagra s-a analizat in relatie de cauzalitate si cu presiunile din sectoarele superior si mijlociu al Dunarii. avand in vedere ca Dunarea la intrarea in tara prezinta caracteristici fizicochimice si biologice modificate. Se precizeaza ca. reprezentand numai 0. In ceea ce priveste reducerea incarcarii de azot. considerata a fi de referinta. Eroziunea costiera afecteaza aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului romanesc). ca fiind cu 20% mai mare decat cel din anii 1960. a fost estimat pe baza scenariilor MONERIS la nivelul Districtului International al fluviului Dunarii. precum si Anexele nr. etc. 29 kt/an fosfor total.5%). se specifica ca aceasta este estimata la cca.3 – 0. la care se adauga presiunile chimice si hidromorfologice (lucrarile de indiguire) existente pe sectorul romanesc al Dunarii.) provenite de la nave care tranziteaza porturile si care navigheaza pe Marea Neagra. respectiv a zonelor costiere. sursele de poluare semnificative ale apei Marii Negre din sectorul romanesc sunt descrise in Planul de Management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral. nutrienti (azot si fosfor).. Investigatii recente au evidentiat faptul ca situatia ecologica in partea de nord-vest a zonei costiere a Marii Negre s-a imbunatatit incepand cu anii ‟90 datorita reducerii iincarcarilor de nutrienti aduse de fluviul Dunarea. etc. reziduuri si deseuri (produse petroliere. Nivelul total al incarcarii de fosfor evacuat in Marea Neagra de catre Dunare. aglomerari umane si industrie si vor produce un risc de neatingere a obiectivelor de mediu daca nu se vor lua masuri efective. In ceea ce priveste poluarea chimica a mediului marin.11. masuri care au fost prezentate in capitolul XI. Aceste surse punctiforme de poluare vor aplica pana in anul 2015 masuri de reducere a poluarii cu substante organice. Se poate concluziona ca masurile de baza luate pana in anul 189 . aceasta va ajunge in anul 2015 la 419kt/an (reducere 10. O sursa importanta de poluare a zonei costiere si a mediului marin o constituie poluarea cu ape uzate menajere. Totusi. cantitatile de poluanti colectate de catre Dunare din tot bazinul reprezinta o presiune semnificativa pentru apele costiere romanesti. ceea ce reprezinta inca cu 40% mai mult decat situatia din 1960. Capitolul V. dezvoltarea economica viitoare in regiunea bazinului Dunarii va conduce la cresterea incarcarilor de nutrienti proveniti din agricultura. efectele acestora cumulandu-se. Astfel.3 . Referitor la contributia fluviului Dunarea cu nutrienti la Marea Neagra in perioada 1988-2005.15 ale aceluiasi plan. fiind cauzata in principal de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare (consecinta a realizarii de lucrari hidrotehnice in tot bazinul Dunarii) si reducerii nisipului biogen datorita scaderii populatiilor de moluste ca urmare a cresterii poluarii apelor costiere. aportul emisiilor de nutrienti din sectorul romanesc al Marii Negre este foarte redus comparativ cu aportul fluviului Dunarea.

Directiva IPPC. aspecte care sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene si care transpuse in legislatia romaneasca. De asemenea. control si supraveghere. Directiva 2006/11/CE. in acest sens. 1882/2003. Cooperarea intre cele doua comisii a inceput in anul 1997 si a fost parafata prin semnarea unui Memorandum de Intelegere. avand intarirea colaborarii in cadrul Conventiei pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii. Ritmurile de realizare ale acestor obiective sunt prevazute. Un rol important.2015 pentru reducerea poluarii cu azot nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor si ca atare sunt necesare aplicarea exceptiilor de la atingerea obiectivelor de mediu..interzicerea evacuarii de ape uzate neepurate de la bordul navelor in mediul marin (conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. reducere. amendata de Directiva 98/15/EC si de Regulamentul (CE) nr. Astfel. de asemenea. De asemenea. cu obiectivul global de a promova utilizarea durabila a marilor si conservarea ecosistemelor marine.  Implementarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile cu nitrati din surse agricole. conduc la implementarea masurilor de prevenire. Ritmurile de realizare a acestor obiective sunt stabilite in Documentul de Pozitie incheiat intre Romania si Comisia Europeana. iar tarile dunarene membre ale UE trebuie sa aplice un nivel de epurare care sa asigure indepartarea nutrientilor pentru aglomerarile umane cu mai mult de 10. Romania a identificat tot teritoriul ca fiind zona sensibila. transpusa prin HG 190 .e. precum si reducerea emisiilor de substante poluante prin aplicarea BAT. datorita procesului de eutrofizare al Marii Negre.  Transpunerea si implementarea prevederilor Directivei 2008/56/CE de instituire a unui cadru de actiune comunitara in domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) care va contribui in perioada 2015-2020 la protectia si conservarea mediului marin.  Extinderea.  Modernizarea si extinderea statiilor de epurare ale unitatilor industriale. avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directivele privind poluarea industriala (in special. precum si in cadrul Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea. deosebit de importante sunt aspectele privind poluarea marina provenita de la nave.  Utilizarea in bazinul Dunarii a detergentilor fara fosfati. in Romania se propune implementarea urmatoarelor masuri si instrumente:  Dezvoltarea si cresterea rolului relatiilor internationale in domeniul apelor cu tarile vecine si cu tarile din bazinul Dunarii si Bazinul Marii Negre in vederea luarii de masuri pentru reducerea impactului antropic. In vederea rezolvarii problemelor mentionate anterior. dupa cum urmeaza: . deosebit de importanta este cooperarea dintre Comisia pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii si Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea avand in vedere imbunatatirea ecosistemului Marii Negre. Aderarea Romaniei la UE a condus la considerarea ca zona sensibila a tot bazinului Dunarii.000 l. modernizarea si realizarea de statii de epurare la nivelul aglomerarilor umane in conformitate cu prevederile strategiei nationale si cu cerintele Documentului de Pozitie – Capitolul 22 referitor la Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. in Documentul de Pozitie. in conformitate cu cerintele Directivei Nitrati. Directiva SEVESO).

. 22/1999 privind administrarea porturilor si serviciile in porturi se aplica prevederile protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave (Anexa IV revizuita la MARPOL 73/78) prin care descarcarea apelor uzate in mare este interzisa. Aceasta componenta presupune realizarea urmatoarelor obiective: . 322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii). transpusa prin HG 1593/2002 privind aprobarea Planului national de pregatire. inclusiv cele legate de prezenta materialelor imersate. 876 din 01/08/2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale. modificata si completata de HG nr. Nerespectarea conditilor de evacuare a apelor uzate si reziduurilor conduce la aplicarea de sanctiuni. . modificata si completata de HG 352/2005).2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. 528/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.reducerea riscurilor de poluare marina accidentala datorate evacuarilor de substante nocive in mediul marin. provenind atat de la nave. In contextul actiunilor intreprinse pentru utilizarea si depozitarea in conditii ecologice a deseurilor industriale si din transport. raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi. proiectul privind mediul si infrastructura in Portul Constanta (al carui cost a fost estimat la suma de 30. 893/2006). ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave. 191 . incinerarii deseurilor si adoptarii unor masuri speciale in ce priveste deseurile cu grad inalt de pericol cuprinse in Programul de guvernare. La nivel national legislatia prevede masuri pentru reglementarea conditiilor de evacuare a ape uzate si reziduurilor de la bordul navelor.Construirea unei rampe ecologice pentru depozitarea deseurilor.Construirea unui incinerator pentru deseuri menajere si periculoase. De asemenea. . constructiilor si turismului nr. Astfel. in Legea nr. conform HG nr.03.Construirea unei statii de epurare a apelor uzate. „apele uzate” sunt identificate ca o categorie suplimentara de deseuri a caror existenta trebuie notificata (Directiva 2007/71/CE a Comisiei din 13 decembrie 2007 de modificare a anexei II la Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor provenite din exploatarea navelor si a reziduurilor de incarcatura.5 milioane Euro) cuprinde si o componenta privind ecologizarea Portului Constanta prin asigurarea depozitarii deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in port.Achizitionarea unei nave colectare multifunctionale. cum ar fi munitii. in vederea imbunatatirii protectiei mediului marin. transpusa prin Ordinului ministrului transporturilor privind inlocuirea anexei nr. cu exceptia evacuarilor autorizate si a fluxurilor continue de poluare de origine terestra (Decizia nr. in special a descarcarilor ilegale de la navele care utilizeaza porturile romanesti. . indiferent de originea lor. . 2 la Ordinul ministrului transporturilor. cu anumite exceptii (regula 3).188/2002 (MO nr. 2850/2000/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 2000 de stabilire a unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarii marine accidentale sau deliberate. 187/20.diminuarea descarcarii deseurilor generate de nave si a reziduurilor de marfuri in apele nationale navigabile. prin imbunatatirea disponibilitatii si utilizarii instalatiilor portuare de preluare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii. cat si de pe litoral sau din estuare.

materiale dragate.Descarcarea de pe nave si ambarcatiuni sau deversarea in mare a deseurilor de orice tip (menajere. . rezervatia marina “ACVATORIUL LITORAL MARIN VAMA VECHE – 2 MAI” este protejata printr-un Regulament prin care se interzice: . a caracteristicilor geofizice ale mediului (colectarea si distrugerea substratului pietros) si a celor biochimice ale apei. avand in vedere accentuarea fenomenului de eroziune costiera. executarea lucrarilor de amenajare care conduc la imbunatatirea fluxului de sedimente transportate de Dunare. sunt incluse obiective generale pentru protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre. . apa de santina. In calitate de beneficiar unic. chiar si temporar. Investiţii complementare in cadrul Programului National de Protectie a Mării Negre vor fi sprijinite din imprumuturi externe şi vor acoperi litoralul nordic al Marii Negre. in cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu. prin orice mijloace.. ANAR va pregati proiecte si aplicatii de finantare in conformitate cu prioritatile nationale. De asemenea.Orice activitate care ar putea pune in pericol siguranta elementelor de mediu protejate si a obiectivelor institutionale ale Rezervatiei. . respectiv modificarea directa sau indirecta. apa de balast etc. extinderea studiilor in vederea intocmirii unui Master Plan de protectie costiera din zona nordica a Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” (sectorul Sulina – Corbu).Deversarea apelor menajere neepurate din perimetrul terestru al Rezervatiei. Administraţia Naţională Apele Romane va beneficia de intervenţiile din cadrul acestei axe prioritare. Scopul masurilor ce vor fi promovate pe baza finantarii din fonduri de coeziune si nationale (270 mil Euro contributie comunitara si 59 mil Euro contributie nationala) este acela de stopare a eroziunii costiere şi protejarea valorii bunurilor şi cresterea siguranţei locuinţelor din această zonă. pe bratele Sulina si Chilia. respectiv sub Axa prioritara 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”. 192 . caracteristicile mediului marin.). Acestea se refera la: implementarea Master Plan-ului de protectie costiera “Studiu privind protectia si reabilitarea a tarmului sudic al Marii Negre in Romania”.Elaborarea de studii privind protectia mediului. o deosebita importanta o au si masurile pentru conservarea starii morfologice a litoralului romanesc al Marii Negre. De asemenea. implementarea Master Planului pentru zonele costiere cu regim sever de protectie.Deversarea de reziduuri lichide si solide si introducerea oricaror substante care ar putea schimba. precum si spalarea tancurilor si deversarea reziduurilor petroliere in mare. Pe langa masurile aferente reducerii poluarii mediului marin.

Aceasta evaluare implica atat identificarea aplicabilitatii beneficiului pentru masura. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. imbunatatirea curgerii/scurgerii apelor de suprafata). La toate acestea se adauga contributiile la indeplinirea altor cerinte legale (ex.Prescreening-ul masurilor suplimentare. respectiv îmbunatatirea starii ecosistemelor. Intrucat masurile suplimentare au fost identificate ca fiind totalitatea masurilor fezabile care conduc la atingerea obiectivelor de mediu. Abordare Analiza cost beneficiu a fost realizata intr-o succesiune de 4 etape astfel: . de economii pentru activitatile care au legatura directa cu apa privind costurile de operare si întretinere (costuri evitate aferente tratarii suplimentare. Beneficiile sunt reprezentate de beneficii externe. Analiza Cost Beneficiu Cadru general Analiza Cost Beneficiu in contextul Planurilor de Management pe Bazine Hidrografice a fost realizata la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru masurile suplimentare avand drept scop determinarea beneficiului net al unui program de masuri aplicabil la o anumita scara. sinergia cu alte directive) si la prevenirea efectelor schimbarilor climatice.10. Analiza cost beneficiu si analiza de disproportionalitate 10.4.. precum si masurile aferente alterarilor hidromorfologice rezultate in urma analizei cost eficienta au fost luate in analiza. reducerea riscului la inundatii.Evaluarea Costurilor si Beneficiilor. a conditiilor de sanatate.Definirea scarii de evaluare. Analiza Cost Beneficiu (ACB) a fost luata in considerare cand toate masurile de baza si suplimentare necesare pentru atingerea starii ecologice au fost identificate si cuantificate. Analiza cost-beneficiu (ACB) este o analiza care are ca rezultat final justificarea aplicarii exceptilor de la obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art.1.1. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze. cat 193 . . si 4.4.5). Au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri. crearea conditiilor optime pentru activitati de turism si recreere. .1. din perspectiva beneficiului adus mediului. EXCEPTII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU 10. astfel s-a avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor in directa corelatie cu mediul. cunoscute si ca beneficii interne. . Pentru cuantificarea beneficiilor de mediu au fost realizate la nivel de subbazin fise de evaluare a beneficiilor de mediu aferente fiecarei masuri suplimentare identificate. rezultatul analizei reprezinta o prioritizare a masurilor si nu o selectare a acestor in functie gradul cost-eficienta. cresteri ale productivitatii (piscicultura si acvacultura).Compararea costurilor si beneficiilor Toate masurile suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti.

Indicatorul economic Valoare Net Actualizata a fost aplicat numai in cazul masurilor suplimentare aferente surselor de poluare cu nutrienti. atat de masurile de baza cat si de cele suplimentare. beneficiile sunt aduse. Fisele de evaluare a beneficiilor de mediu de la nivelul subbazinelor se regasesc in Anexele 10. precum si costurilor indirecte – la modul calitativ. precum si o evaluare globala a raportului cost beneficiu tinand cont de beneficial monetar. .protectia corpurilor de apa subterane. rezultand pentru un numar de 162 cazuri un raport ≥ 1 . In urma analizarii acestora s-a constatat faptul ca au fost realizate fise. . Compararea costurilor si beneficiilor ofera o analiza interpretativa din punct de vedere al completarii beneficiului de mediu cu beneficiul monetar (respectiv Valoarea Net Actualizata). creand in acest fel un dezechilibru prin prisma faptului ca.costurile evitate aferente tratarii suplimentare. avandu-se in vedere 3 clase: ridicat (***). masurile aferente sectorului agricol au beneficii de nivel mediu. . pentru 194 . Fiecare indicator de beneficiu a fost evaluat separat din punct de vedere al clasei de beneficiu adus de masura suplimentara. Astfel. evaluat Raportul beneficiu/cost. Evaluarea costurilor directe.imbunatatirea curgerii / scurgerii apelor de suprafata. In cadrul analizei de comparare a costurilor si beneficiilor a fost realizata o comparatie a costurilor si beneficiilor pentru toate masurile suplimentare care au parcurs analiza cost eficienta. . mediu (**). . S-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu. Pentru evaluarea beneficiilor de mediu s-au in vedere urmatorii parametrii: .2 ale Planurilor de management de la nivelul fiecarui bazin/ spatiu hidrografic.contributie la indeplinirea altor cerinte legale. . . aceste costuri sunt aferente numai masurilor suplimentare. a fost realizata in cadrul analizei cost eficienta. .valori de mediu necuantificabile. financiare (de investitie si operare si intretinere) – la modul cantitativ. Pentru un numar de 62 cazuri a rezultat un raport beneficiu cost ≤ 1. substante organice si substante prioritare/periculoase din surse punctiforme si difuze pentru care se poate realiza o evaluare din punct de vedere al beneficiului direct (cost – venit). A fost.turismul si recreerea .si impactul masurii din punct de vedere calitativ.reducerea riscului la inundatii.sanatatea populatiei.imbunatatirea functiilor ecosistemului.facilitati. astfel. . .pescuitul. scazut(*). . atat pentru masurile aferente presiunilor hidromorfologice. costurile sunt calculate numai pentru masurile suplimentare. iar cele referitoare la implementarea unor tehnologii noi in diverse sectoare industiale au beneficii de nivelscazut si mediu. cat si pentru reducerea presiunilor asupra mediului aferente anumitor sectoare economice.schimbari climatice. Desi.

beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si nu exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura respectiva va face subiectul exceptiilor de timp (respectiv aplicarea Art 4. respectiv fluxul de venituri cheltuieli generat este negative. 2027. Abordare Analiza de Disproportionalitate a fost elaborata intr-o succesiune de 2 etape. In acest caz s-a realizat o analiza din punct de vedere al suportabilitatii finaciare pana in 2021. respectiv valoarea nou creata in procesul de productie al sectorului economic agricultura. astfel daca: beneficiul masurii este superior costurilor totale aferente si exista sustinere financiara in primul ciclu al Planului de Management atunci masura aferenta nu va face subiectul aplicarii exceptiilor . un raport Beneficiu/Cost <1 in 2015 datorita indicatorului Valoarea Net Actualizata. Analiza de disproportionalitate Cadru general Scopul general al analizei de disproportionalitate in contextul Planului de Management este de a preveni aplicarea de masuri nerealistice si exagerate care vor implica costuri sociale si economice mari. . 10. Masurile (cu exceptia celor care au fost analizate si aprobate cu factorii implicate/utilizatorii de apa la nivel local) vor face subiectul Art 4. Masurile suplimentare aferente surselor de poluare de tip aglomerari umane si industrie ofera.un numar de 62 masuri suplimentare aferente surselor de poluare a putut fi estimat un beneficiu monetar direct prin prisma indicatorului Valorii Net Actualizate.4 pe criteriul disproportionalitatii finaciare (nu exista sustinere financiara). precum si masurile aferente surselor difuze agricole (aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole in zonele nevulnerabile. Analiza la nivelul tuturor Directiilor de Ape releva ca masurile aferente alterarilor hidromorfologice. astfel: Etapa 1 Proportionalitatea costurilor a fost evaluata prin compararea costurilor si beneficiilor plecand de la rezultatele Analizei Cost Beneficiu.). Etapa 2 .Proportionalitatea costurilor este evaluata proportional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind criteriul excedentului de la bugetul statului Costurile masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice au fost raportate la bugetul de stat. Costul masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole au fost raportate la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. Astfel disproportionalitatea a fost analizata din punct de vedere al beneficiului (Raport Cost Beneficiu) si al sustinerii financiare si a fost aplicata excluziv masurilor suplimentare. in general.1.2. 195 .4. aplicarea agriculturii organice) ofera in general un raport Beneficiu/Cost > 1 in 2015.

în scopul cunoaşterii şi al gestionãrii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata şi subterana.7 milioane Euro. . aceasta administreazã resursele de apa din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodãrire a apelor. In cadrul analizei cost beneficiu s-a observat ca masurile referitoare la refacerea conectivitatii laterale si longitudinale si cele referitoare la refacerea si diversificarea structurii malurilor au un beneficiu de grad ridicat si mediu prin prisma parametrilor definiti in cadrul Fiselor de evaluare a beneficiilor de mediu realizate la nivelul subbazinelor hidrografice. 196 . In conformitate cu Hotararea Guvernului nr 1176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Nationale "Apele Romane".eficienta sunt masuri care impreuna cu masurile suplimentare aferente surselor de poluare punctiforme si difuze. Lucrarile de investitii in anul 2009 aprobate si finantate de la bugetul statului s-au situat la un nivel de cca 35% fata de volumul de lucrari propus. precum si alte masuri aferente alterarilor hidromorfologice nu este posibila in cadrul primuui ciclu de planificare datorita lipsei sustinerii financiare.Aplicate la nivelul corpului de apa aceste masuri suplimentare pot conduce impreuna cu masurile de baza la justificarea exceptiilor. precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologica. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice Masurile suplimentare aferente alterarilor hidromorfologice identificate in cadrul analizei cost .107 masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii longitudinale cu o valoare de investitie totala de cca 13. refacerea. diguri de apãrare impotriva inundatiilor. impreuna cu masurile de baza (acolo unde este cazul). Aceste lucrari au in vedere in special refaceri ale lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si a lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrografice in care se produc frecvente inundatii la viituri si care au produs victime si pagube materiale insemnate in ultimii ani. hidrogeologica şi de monitorizare a calitãţii resurselor de apa aflate în patrimoniul sau. . formatã din lacuri de acumulare. Astfel. In conformitate cu Art 15 al HG 1176/2005. canale. precum si cu o serie de instrumente conduc in totalitate la atingerea obiectivelor corpurilor de apa. se asigura de la bugetul de stat”. diversificarea structurii malurilor) cu o valoare de investitie totala de 93. Astfel ca finantarea masurilor de restaurare a conectivitatii longitudinale si laterale. la nivelul Directiilor de Ape au fost identificate: . Astfel toate masurile aferente alterarilor hidromorfologice fac obiectul analizei acestora din punct de vedere al sustinerii financiare.” finanţarea activitãţilor de interes naţional şi social ………. . derivatii.79 de masuri suplimentare si instrumente aferente restaurarii conectivitatii laterale cu o valoare de investitie totala de cca 140 milioane Euro. prize de apa şi alte lucrãri specifice. Astfel investitiile aferente masurilor privind alterarile hidromorfologice sunt necesare a fi finantate din surse bugetare.66 alte tipuri de masuri hidromorfologice (ex.1 milioane Euro.

Un procent de cca 50% din volumul investitional aferent masurilor hidromorfologice a fost identificat ca posibil a fi finantat din surse externe. adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. Raportat la indicatorul Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii (cca.2. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate obiectivele de mediu sa fie atinse in cadrul actualului plan de management . care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani.1. Exceptiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apa din Planul de Management se clasifica in urmatoarele categorii (tipuri):  1. Cofinantarea necesara nu este insa posibila in primul ciclu de planificare datorita lipsei fondurilor bugetare. Raportat la un numar de cca. identificata ca masura de baza necesita un efort investitional de cca. Euro raportat la numarul de comune situate in zonele vulnerabile. 4(4). Astfel. In plus.(5). Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu 10. 197 .in 2007) acesta reprezinta cca. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa.2. Principii generale privind exceptiile de la obiectivele de mediu In situatiile in care nu este posibila atingerea obiectivelor de mediu prevazute in cap. 1100 de comune situate in zone nevulnerabile efortul investitional aferent este de cca 1000 milioane Euro. (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa. efortul investitional pentru implementarea masurilor de baza aferente Directivei Nitrati si a masurilor suplimentare aferente sectorului agricol devine imposibil de realizat in aceasta etapa a ciclului de planificare. prelungirea termenului de atingere al “starii bune”. din care cca 80% reprezinta costurile de investitie aferente masurilor de renaturare a 8 zone limitrofe fluviului Dunarea si de reconstructie ecologica a 4 amenajari agricole situate in Delta Dunarii. 14. se pot aplica exceptii de la obiectivele de mediu in conditiile prevazute de Art. 4(4). 7. aplicarea codului de bune practici agricole in zonele vulnerabile.89 mld lei respectiv cca 7. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri .6%. 26.5 miliarde Euro . pe baza rezultatelor din actualele Planuri de Management. respectiv cca 30% din Valoarea Adaugata Bruta aferenta agriculturii. 10. Analiza disproportionalitatii asupra masurilor suplimentare aferente surselor difuze agricole pentru masurile suplimentare aferente sectorului agricol Evaluarea estimativa a costurilor necesare aplicarii codului de bune practici agricole in zone nevulnerabile are la baza estimarea valorii investitiei medii necesare unei comune pentru aplicarea acestuia. 2 mld. Procesul de stabilire al exceptiilor si implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic si iterativ ce va fi dezvoltat si imbunatatit in urmatoarele cicluri de planificare.In plus costurile de operare si intretinere aferente acestor lucrari nu pot fi acoperite de administratorii acestor tipuri de lucrari. Exceptiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integranta a obiectivelor de mediu si a procesului de planificare in domeniul gospodaririi calitative a apelor.

4 corpuri de apa tranzitorii si costiere)  a 331 corpuri puternic modificate si artificiale.   2. precum si justificarile de aplicare ale exceptiilor (Anexele Planurilor de Management Bazinale). 96. 10. Aplicarea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa Excepţii de la obiectivele de mediu –ape de suprafata Din analiza reactualizata a presiunilor si a starii/impactului. 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015. Figura 10. 4. ceea ce reprezinta 36.2. Exceptiile sau aplicat atat pentru starea ecologica/potentialul ecologic. (8). in acest caz facandu-se referire la “potentialul bun” (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). 4(7). modificari ale nivelului apei corpurilor de apa subterana.  aplicarea exceptiilor sa fie corelata/consistenta cu implementarea altor reglementari legislative la nivel comunitar. 10. Pentru fiecare corp de apa caruia i s-au stabilit exceptii de la obiectivele de mediu.deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze naturale sau “forta majora” (art.2 a Planului de Management).1. Informatii detaliate privind exceptiile de la obiectivele de mediu si conditiile de aplicare ale exceptiilor la nivelul corpurilor de apa sunt prezentate in Anexa 10. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat in cazul:  a 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa –rauri. faptul ca din 3399 corpuri de apa. Tuturor categoriilor de exceptii identificate in cele 11 Planuri Bazinale le sunt aplicabile doua principii (Art.noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata.. 4 (5). (9)):  exceptiile care se aplica unui corp de apa nu trebuie sa excluda sau sa afecteze/compromita permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district de bazin. analiza cost-eficienta si costbeneficiu a rezultat. 3. cel putin acelasi grad de protectie trebuie atins prin aplicarea exceptiilor ca si cel asigurat de catre legislatia comunitara existenta. se prezinta obiectivul alternativ preconizat (Anexa. la nivel national.). coroborata cu datele furnizate de analiza de risc reactualizata si de modelare. precum si in urmatoarele cicluri de planificare (Figura 10.2.5 % din numarul total de corpuri la nivel national. 4 (6). 198 .2.atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art. fiind in acest sens necesara stabilirea masurilor la nivelul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu in 2015.corpuri de apa – lacuri. sau deteriorarea starii unui corp de apa de suprafata (inclusiv de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare (art.1. cat si pentru starea chimica. 4.

(obiective de mediu mai putin severe) se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0. 4. pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. nu se regasesc in actualul PMB.81%).4. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa de suprafata Cauza principala de neatingere a obiectivelor de mediu pentru exceptiile de tipul 4.6. 10. Corpuri de apa cu exceptii Art. 4. Corpuri de apa cu exceptii Art.7. 199 .5..5.95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0.7. a Planului National de Management si Anexele Planurilor de Management Bazinale).    Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele: predomina exceptii de tipul 4. reprezentand 98.2. urmand a fi aplicate in urmatoarele cicluri de planificare dupa ce evenimentele au avut loc. Figura.4. exceptii de tipul 4. este reprezentata de fezabilitatea tehnica. urmata de un numar redus de cazuri de disproportionalitate a costurilor si conditii naturale (Anexa 10. 2500 2158 2000 1500 1228 1000 500 10 3 0 Corpuri de apa care ating obiectivele de mediu in 2015 Corpuri de apa cu exceptii Art. marea majoritate a situatiilor se explica prin faptul ca implementarea masurilor de baza nu se realizeaza pana la 22 decembrie 2012 (2013 in cazul Directivei 91/271). atingerea obiectivelor de mediu urmand a se realiza dupa 2015. 4.4.2.Exceptiile de tipul 4.24%). exceptii de tipul 4. (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la 1228 corpuri de apa. Dintre cazurile de fezabilitate tehnica.

urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. cu prelungirea termenului de atingere a acestora cu doua cicluri de planificare (2027) (Figurile.3.4). sunt azotatii si amoniu. pentru 4 corpuri de apa de pe raul Olt se aplica principiul „disproportionalitatii costurilor”.38% nu ating starea buna din punct de vedere calitativ. Situatia corpurilor de apa subterana pentru care se aplica exceptii de la obiectivele de mediu se regaseste in Anexa 10. 5% pe an din producerea de energie calculata intr-un an mediu. Excepţii de la obiectivele de mediu –ape subterane Din totalul celor 142 corpuri de apa subterana din Romania. In cazul celor 19 corpuri de apă subterană din România care prezintă riscul de neatingere a stării calitative bune se solicită excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu conform art. 13. 1 3. Obiectivele de mediu atinse si exceptii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apa subterane din Romania in 2015 200 . iar justificarile exceptiilor aplicate celor 19 corpuri de apa sunt detaliate in cele 11 Planuri de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice din Romania. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatoarele planuri de managament.10. Analiza de disproportionalitate a fost raportata la pierderea de energie calculata in ipoteza realizarii unor amenajari de migratie a ihtiofaunei.38% 86.10.62% obiectiv atins exceptii Figura. Se mentioneaza ca numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare.In cazul corpurilor de apa cu exceptii de tipul „obiectivelor mai putin severe” . rezultand pierderi de cca.3. Elementele de calitate care fac obiectul neatingerii obiectivelor de mediu pentru aceste 19 corpuri de ape subterane. pana in 2015. 4(4) al Directivei Cadru a Apei.3 si 10..

. secetă. tendinţelor de aridizare. Schema directoare integreaza cele doua componente ale planificarii si managementului. care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă. acvacultură. soluţiilor şi lucrărilor pentru: .determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă.1 Aspecte cantitative Schema Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrografic reprezinta instrumentul de planificare in domeniul apelor.evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucţiunile tehnice necesare elaborării schemelor directoare.realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse. . 201 . durata.diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii.utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică si hidroelectrică. peisagistica.determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă. -variaţia în timp şi spaţiu a secetei. bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii. măsurilor. ASPECTE CANTITATIVE SI SCHIMBARI CLIMATICE 11. eroziunea solului). . etc). agrement. .utilizarea potenţialului apelor. -indicatori de secetă. Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale: . respectiv Planul de management bazinal.identificarea acţiunilor.inundarea aşezărilor umane si a bunurilor.diminuarea efectelor secetelor. exces de umiditate. .determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă. . Fenomene de aridizare/deşertificare –in ceea ce priveste acest fenomen este necesara prezentarea zonelor expuse la secetă in Romania (zona de sud a tarii. excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor. şi cuantificarea caracteristicilor acesteia : -frecvenţa. etc. .11. -caracterizarea resurselor de apă în condiţii de secetă. . Seceta. . care constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă si Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic. acţiunilor. parte din Podisul Central Moldovenesc.inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană.). soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la: . turism. navigaţie. extinderea şi intensitatea secetelor. -zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă. extragerea de materiale de construcţii. zona Dobrogei.

pe surse de producere a fenomenului: -nivel ridicat al apelor freatice (în condiţii naturale sau datorate unor acumulări). a habitatelor şi a condiţiilor de mediu. de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimbari ale tehnologiilor si ale organizarii politico-sociale. -ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate. care va avea un impact important asupra mediului si activitatilor economico – sociale. cerintele Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii vor fi integrate in Schemele Directoare. În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeţele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi separat a celor care prezintă interes pentru asanare. pe termen scurt. pe judeţe. administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obţinute să fie maxime în condiţiile prezervării şi protecţiei florei. a situaţiei actuale a suprafeţelor afectate de exces de umiditate. la nivel de bazin hidrografic.pe terenuri cu posibilităţi foarte reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri). -exces de apă datorită funcţionarii sistemelor de irigaţii. soluţiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel concepute. mediu şi lung sunt mentionate masuri care sa permita gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de secetă hidrologică. Cea mai importanta componenta a schimbarilor globale o reprezinta modificarea climei datorita efectului de sera. 11. Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare.având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen. • secţiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru situaţii deosebite: faza normală. faza de atenţie-avertizare. schimbarile climatice au devenit o realitate oficial recunoscuta. cu menţionarea debitelor utilizate si debitele minime necesare. realizate. In cadrul Strategiei naţională privind reducerea efectelor secetei. In zilele noastre. prevenirea şi combaterea degradării terenurilor şi deşertificării. măsurile. în principal: • sistemul informaţional-decizional şi de avertizare a populaţiei şi obiectivelor social-economice. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. faunei. De asemenea. Suprafeţele vor fi identificate şi prezentate pe hărţile GIS.2 Schimbari climatice Schimbarile rapide din mediul inconjurator sunt cauzate de cresterea populatiei globului. Toate acţiunile. • toate folosinţele de apă. Inundatii – Planul de amenajare are in vedere o prezentare sintetică. prevenirea.-populaţia afectată de fenomenele de secetă. 202 . care au fost reactualizate. -ape provenite din precipitaţiile căzute în incinte. In vederea stabilirii actiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia naţională de management al riscului la inundaţii. faza de restricţii. completate şi aprobate în anul 2009 si conţin.

Semnale ale schimbarilor climatice in Romania Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea.4°C.Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul Romaniei.Ploi foarte intense cazute pe suprafete mici care produc efecte catastrofale.  Aparitia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din Romania In data de 12.5% / aprilie bazinele Timis si Bega. schimbarilor climatice si reducerii capacitatii de transport a albiilor. mentionam urmatoarele:  In ultimii 100 de ani a fost pusa in evidenta tendinta globala de incalzire pe teritoriul Romaniei. de exemplu ploaia de 120 mm cazuta in 40 de minute la Cuculeasa langa Buzau pe data de 22 iunie 1999 si ploaia de 285 mm cazuta in 30 de ore in Bucuresti in perioada 21-22 septembrie 2005. demne de luat in considerare. datorita. in principal.  Cresterea nivelului Marii Negre cu 34 cm in perioada 1860-2004. iulie bazinele Trotus si Siret inferior. .5°C si la Bucuresti 42. Acest debit suplimentar conduce la suprainaltari ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul romanesc al Dunarii ceea ce implica costuri suplimentare pentru a asigura acelasi grad de protectie impotriva viiturilor. 26 in secolul al XVIII-lea.  Aparitia fenomenului de aridizare a climatului si cresterea frecventei de producere a unor valori extreme de temperatura si precipitatii: . Dimbovita si Litoral. Dintre semnalele produse pe teritoriul Romaniei.4° C in zonele industriale. in principal. august bazinul Siret superior. septembrie bazinele Ialomita. Vedea si Olt. prin dezvoltarea in general a localitatilor in albia majora a cursurilor de apa.  Cresterea debitului maxim anual pe Dunare cu circa 1200 m3/s In ultimii 166 ani se remarca o tendinta de crestere a debitelor maxime pe Dunare la Bazias cu 1200 m3/s datorita. de cand exista masuratori meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la statia Giurgiu s-au inregistrat 43. iunie bazinele Arges. cu cresterile cele mai mari de pana la 0. pentru a lua masuri imediate si corecte in vederea adaptarii la conditiile climatice viitoare. Sase inundatii catastrofale s-au produs pe teritoriul Romaniei in anul 2005 cu o probabilitate de producere intre 1% si 0. 28 in secolul al XIX-lea si 42 in secolul al XX-lea. 19 in secolul al XVII-lea. in decursul timpului. Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea acestora au crescut. viituri catastrofale: 10 in secolul al XVI-lea. a cetatenilor si bunurilor acestora. schimbarilor de ordin climatic si indiguirii in amonte a Dunarii si a afluentilor. decembrie bazinele din spatiul hidrografic Banat. care reprezinta 60% din cantitatea anuala de precipitatii etc.08. Dupa aceasta tornada frecventa producerii acestora pe teritoriul Romaniei a crescut. Observatiile si masuratorile efectuate pe mapamond si pe teritoriul Romaniei asupra unor parametri climatici si efectelor climei asupra resurselor de apa indica anumite semnale care sustin ipoteza schimbarilor climatice.  Cresterea frecventei producerii inundatiilor catastrofale Cronicarii au consemnat cu regularitate.2002 s-a produs la Facaieni o tornada care a distrus 420 de locuinte si a retezat arborii din padurea din zona. 203 .

in formatul specific modelului hidrologic de simulare.realizarea simularilor hidrologice in bazinele hidrografice Mures si Arges pentru perioada de referinta 1950 – 2000 si respectiv pentru perioada de analiza de impact 2001 – 2050.realizarea interfetelor software de preprocesare si preluare a datelor meteorologice de intrare. de calitatea apei si de management al resurselor de apa (in principal pe rauri de lungime medie si in zona costiera a Marii Negre). Romania si Bulgaria. O activitate importanta a proiectului implica schimbul de cunostinte in domeniu si experienta dobandita din alte proiecte nationale pe tema practicilor de management. obtinute de catre parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale. au fost dezvoltate o serie de proiecte stiintifice menite sa clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbarilor climatice asupra diferitelor componente de mediu. .rauri si lacuri . Accentul a fost pus pe realizarea de aplicatii de modelare pe clima si studii de impact in sectoare cheie din regiune Proiectul contine studii de hidrologie. CLAVIER: Schimbarile climatice si variabilitatea: impact asupra Europei Centrale si de Est Statele din Europa Centrala si de Est se confrunta cu o tripla provocare: tranzitia economica si politica in curs de desfasurare. prin studierea in detaliu a trei tari din regiunea Europei Centrale si de Est: Ungaria. . impactul pe termen lung al schimbarilor climatice globale. care tin seama de schimbarile de ordin climatic. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contributie pozitiva si de a face fata acestor provocari.descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mures si Arges selectate in vederea analizei de impact a schimbarilor climatice. In Romania s-au finalizat urmatoarele activitati : . Dezvoltarea cercetarii stiintifice pentru studiul vulnerabilitatii sistemelor de gospodarirea apelor la schimbarile climatice probabile. . sociale si economice.Actiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbarile climatice: 1. CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: in zonele costiere atentia este indreptata spre efectele cresterii nivelului marii in timp ce in zonele montane inalte atrage atentia topirea ghetarilor care conduc la miscari ample ale masei de apa.descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele meteorologice regionale. precum si in Romania. 204 .serii de date ale rezultatelor simularilor hidrologice . In continuare sunt prezentate cateva proiecte relevante. utilizand diverse scenarii de evolutie climatica. CECILIA: Impactul schimbarilor climatice in Europa Centrala si de Est si evaluarea vulnerabilitatii Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbarilor climatice si de a evalua vulnerabilitatea zonelor vizate in Europa Centrala si de Est. In proiect a fost analizat si impactul schimbarilor climatice asupra marilor aglomerari urbane si industriale. hazardul si vulnerabilitatea de mediu continua. atat a componentelor structurale cat si cele nestructurale si pentru adaptarea graficelor dispecer si a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat si la noile cerinte de apa.care rezulta din diferite scenarii climatice viitoare. In Districtul International al Dunarii in general.

dezvoltarea unui sistem de predictie pentru schimbarile climatice prin modele de buna rezolutie. oficializata prin adoptarea „Programului de Actiune privind Protectia Durabila impotriva inundatiilor in Bazinul Dunarii”. este necesar sa se coreleze aspectele de management calitativ (plan de management) si cantitativ (plan de amenajare). Sinergia intre planul de management bazinal si managementul riscului de inundatii intr-un sub-bazin este specificata in Programul de actiune. resurse de apa. Proiectul are ca scop : . 2. utilizarea terenurilor si calitatea aerului si ciclul carbon). globale si regionale la scari diferite de timp de scurta si lunga durata. In Romania.ENSEMBLES: Proiect ce furnizeaza un ansamblu de predictii climatice si impactul lor Acest proiect implica folosirea de programe de schimbari climatice ce prelucreaza semnale dupa modelul Regional Climate Change condus de Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice. elaborarea de scenarii si aplicarea de modele. ICPDR a promovat o politica de protectie impotriva inundatiilor. acest principiu potrivit caruia bazinul hidrografic este unitatea pe care se face planificarea si managementul apelor. ce reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcţiile colaborării părţilor. Din acest punct de verdere. În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei”. In vederea asigurarii unei consistente intre evaluarea schimbarilor climatice si planul de management. Romania detine o experienta importanta avand in vedere ca managementul apelor pe bazine hidrografice se face inca din anul 1956.cuantificarea si reducerea incertitudinii in ceea ce priveste raspunsurile Sistemului Pamant la presiunile fizice. precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi 205 . asigurari si managementul riscurilor. . Ca urmare a constientizarii riscului la inundatii intr-un bazin. sanatate. . energie.maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu iesirile din sistemul de predictie printr-o gama de aplicatii privind: agricultura. sunt necesare acordul adecvat la nivel decisional. De asemenea. chimice. in corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor. în scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaţiilor în bazinul Tisei. apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor. Un alt proiect care se afla in curs de desfasurare in Romania este CCWaters – Schimbarile climatice si impactul acestora asupra alimentarii cu apa (Climate Change and Impacts on Water Supply) (INTERREG SEE) Rezultatele activitatilor de cercetare la nivel national si european privind impactul schimbarilor climatice pot fi utilizate in procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. biologice si umane (incluzand resursele de apa. securitate alimentara. Planificarea in domeniul gospodaririi apelor trebuie realizata la nivel de bazin hidrografic Resursele de apa se formeaza si se gospodaresc pe bazine hidrografice UE a legiferat in anul 2000 prin Directiva Cadru a Apei 2000/60.

Imbunatatirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice si hidrologice se va realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al apelor si dezvoltarea unor centre de prognoza hidrologica la nivelul bazinelor hidrografice. sunt prezentate urmatoarele aspecte: . Comisia Europeana in Carta Alba cu privire la schimbarile climatice. Este inca un procent relativ redus. Totodata sunt necesare masuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de seceta si inundatii. pana in anul 2018 localitatile cu mai mult de 2000 de locuitori sa fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apa. gradul de racordare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa potabila este in prezent (iunie 2009). instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor. din punct de vedere al asigurarii populatiei cu servicii de apa. Tot acest flux de date ce vor fi obtinute prin implementarea proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei Nationale pentru Managementul Dezastrelor. dar nu face referire direct la schimbarile climatice. ce va fi conectat pana in anul 2010 la sistemele tarilor vecine. tinand cont si de implementarea Directivei de Inundatii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea si managementul riscului la inundatii).acestea trebuie sa fie coerente si globale (sa reuneasca toate sectoarele relevante). in curs de implementare. proiectele viitoare trebuie sa tina cont de schimbarile climatice: . iar proiectul SIMIN . 65. Bulgariei si Serbiei. In cadrul studiilor elaborate de INHGA in anul 2008 privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. Cu toate acestea. De asemenea.4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare si statiile de epurare este de 51. 3. Carta Verde “Adaptarea la schimbarile climatice in Europa – posibilitatile de actiune ale UE” (iunie 2007) a recunoscut ca DCA ofera un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de apa.Sistemul National Integrat Meteorologic a fost finalizat si este format din statii meteorologice si sinoptice amplasate în tara astfel încât asigura reprezentativitatea informatiilor meteorologice pe întreg teritoriul tarii. vizeaza crearea unui Centru Regional pentru Situatii de Urgenta in vederea diminuarii efectelor negative ale inundatiilor. in special ale Ungariei. in urmatorul plan de management (2015). . Astfel. Carta Verde a recunoscut ca o provocare pentru statele membre UE va fi sa ia in considerare problemele legate de schimbarile climatice in primul ciclu al PMB.6%.trebuie sa furnizeze instrumente si masuri flexibile. Romania si-a propus un program ambitios care prevede ca. care sa conduca la un management eficient/responsabil. propune sa fie dezvoltata problema schimbarilor climatice in intregime. insa. planificat pana in 2009. proiectul WATMAN. canalizare si epurare.stabilirea pe fiecare bazin / spatiu hidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor in perioada de prognoza 2010-2020. Dezvoltarea si regionalizarea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare si epurare In Romania. 206 .în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor.4% si respectiv 42.

efecte ce sunt accentuate de schimbarile de ordin climatic si de impactul activitatilor umane asupra resurselor de apa. . in vederea diminuarii efectelor transfrontaliere. in scopul determinarii deficitelor sau excedentelor de apa. secete. . Totodata.proiectele de infrastructura sa fie integrate in procedurile EIA si SEA.compararea disponibilului de apa la surse cu cerintele folosintelor de apa. . 5.evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor din bazin. Informarea si constientizarea publicului in ceea ce priveste efectele negative ale schimbarilor climatice asupra apelor si a altor activitati economico-sociale si implicarea factorilor interesati in stabilirea masurilor de reducere a efectelor negative ale apelor reprezinta una dintre preocuparile prioritare in acest moment in Romania. fiind un proces continuu. etc. principalii furnizori de date şi informaţii necesare fundamentării schemelor directoare a inceput in perioda iulie-decembrie 2007. tipologiilor si sectiunilor de referinta precum si solutiile propuse.sa se investigheze efectele schimbarilor climatice asupra diferitelor sectoare active si evaluarea cresterii (indirecte) impactului asupra starii apelor.inundatii. principalii deţinători de lucrări hidrotehnice. 207 . la care au fost invitaţi membrii Comitetelor de Bazin. . alaturi de alte state dunarene. Cresterea colaborarii internationale in domeniul apelor in vederea realizarii de actiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor ..sa se asigure ca sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul schimbarilor climatice asupra starii ecologice si chimice a apei. 2021): . In continuare sunt rezumate problematicile care vor fi abordate abordate in urmatoarele cicluri ale PMB (2015. Romania. Directiva Cadru pentru apa a Uniunii Europene 2000/60 si a Directivei privind evaluarea si managementul riscului la inundatii (2007/60/EC ) vor asigura cadrul necesar pentru actiuni si masuri pentru protectia resurselor de apa si pentru diminuarea efectelor negative ale apelor. 4. Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice. la nivel de bazine hidrografice. . se afla in proces de elaborare a Planului de management al Districtului Hidrografic al Dunarii sub coordonarea Comisiei Internationale de Protectie a Fluviului Dunarea in vederea atingerii starii bune a apelor. principalii consumatori de apă.sa se investigheze efectele/impactul schimbarilor climatice asupra eco-regiunilor. pentru managementul apelor. aceste Directive europene deschid posibilitatea impartirii responsabilitatilor intre statele din acelasi bazin hidrografic. poluari accidentale. precum si adaptarea efectelor masurilor la schimbarile climatice.

310/2004 si legea nr.12. unitati economice. asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apei si a fost creeat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:  Colectivitatile locale. interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media. In acest sens informarea publicului este foarte importanta.  Consultarea in cadrul procesului de planificare. autoritati locale administrative.  Utilizatorii din bazinul hidrografic. 208 . 112/2006. Principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local este reprezentata prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. Strategia se bazeaza pe calendarul si activitatile de implementare ale Directivei Cadru Apa si elaboreaza un cadru coerent cu legaturi la nivel national. Ordinul Ministrului 1012/2005 privind procedurile pentru accesul publicului la informatii in domeniul managementului apelor. CONSULTAREA SI PARTICIPAREA PUBLICULUI 12. cadrul legal privind procesul de participare si consultare a publicului in conformitate cu Art. strategie aprobata de ICPDR in iunie 2003. ONG-uri.  Beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor. ca implicarea publicului la luarea deciziilor in procesul de planificare. organizat la nivelul fiecarei Directii de Apa. INFORMAREA. este asigurat prin: Legea Apei nr. Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apa. prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare. Obiectivul principal al activitatii de participare si consultare a publicului este de a imbunatati procesul de luare a deciziilor.1 Cadrul operational de informare si consultare a publicului Principalele prevederi referitoare la participarea si consultarea publicului sunt stipulate in articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participarii si consultarii publicului:  Accesul la informatia de baza. asociatii profesionale. Consultarea publicului constitue o forma mai sustinuta de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informatii. Participarea publicului este definita. ci la persoane organizate in diferite grupuri tinta care participa activ la realizarea documentelor Directivei Cadru Apa pe tot parcursul implementarii acesteia (Comitet de Bazin. Comitetul de Bazin. In Romania.107/1996 amendata prin legea nr. Activitatea privind participarea si consultarea publicului a avut la baza Instructiunile metodologice elaborate prin adaptarea Ghidului “Participarea Publicului” realizat in cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii. riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. Hotararea de Guvern 1212/2000 privind organizarea si functionarea Comitetelor de Bazin. etc). Participarea activa a partilor interesate este o forma de implicare mult mai intensa si nu se refera la public. institutii publice. prin organizarea unor grupuri consultative.  Implicarea activa in toate aspectele implementarii Directivei. in general.14 al Directivei Cadru Apa.

asigura accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale.2. asigurarea unui sistem de contributii pentru toti utilizatorii de apa. detine un birou de relatii cu publicul care are ca atributii pregatirea interviurilor si a conferintelor de presa privind problemele de gestionare a resurselor de apa. . . proiectele Planurilor de Management. 209 . Pe website-urile Directiilor de Ape si ale Administratiei Nationale Apele Romane s-au prezentat calendarul si programul de lucru.recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare. 12. anticiparea situatiilor de criza cum ar fi inundatiile sau seceta. intarirea. Atributiile Comitetelor de Bazin sunt: .  Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine / spatii hidrografice si rolul consultarii publicului.aproba incadrarea in clase de calitate a cursurilor de apa din bazinele/spatiile hidrografice. . iar publicarea acestora s-a facut la 22 decembrie 2008. fiecare Directie de Apa din cadrul Administratiei Nationale „Apele Romane”. . precum si alte documente specifice.Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa.propune revizuirea standardelor si normativelor de calitate a apelor si daca este necesar. Implicarea activa a publicului are in vedere in special protectia mediului si a sanatatii umane. in conformitate cu cerintele DCA. . revizuirea impactului activitatii umane si analiza economica a folosintelor de apa.avizeaza schemele directoare precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor. . In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:  Rapoartele 2004 privind caracterizarea bazinelor hidrografice.  Planurile de management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. .colaboreaza cu Directiile de Apa in implementarea strategiilor si politicilor nationale de management al apelor. propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic. De asemenea.  Problemele importante de gospodarirea apelor identificate la nivel bazinal.aproba lista zonelor protejate si stabilesc masuri de reconstructie ecologica. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planului de Management Elaborarea proiectelor Planurilor de Management ale celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a realizat in cursul anului 2008. cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestora.asigura informarea publicului privind actiunile organizate. Raportul 2004. dezvoltarea si sustinerea politicilor de management local.  Programele de masuri aferente diverselor sectoare de activitate.

institutiilor judetene (Directii pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Agentii de Sanatate Publica. Prin intermediul compartimentului de Relatii cu publicul din cadrul Directiilor de Apa s-au dat interviuri si s-au elaborat articole pentru mass-media locala. Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi apelor in bazinele hidrografice. Reusita programelor de masuri este conditionata totodata si de aplicarea cu strictete a legislatiei nationale si europene in domeniu. agentiilor din domeniul mediului. s-au realizat campanii de informare si de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. Programul de masuri reprezinta un capitol important al Planului de Management al Bazinului Hidrografic. etc. Universitatilor. Agentii de Mediu). fixeaza cadrul de actiune in domeniul apei. precum si modalitatile de finantare. agenţilor economici si autorităţilor locale. în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întârirea accesului la informaţie şi participării publicului la luarea deciziilor privind mediul”. ONG-urilor. Actorii locali implicati in aplicarea programele de masuri. mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. Programul de masuri se adreseaza atat autoritatilor locale si regionale. Sesiunile de dezbateri publice s-au incheiat prin comunicate de presa si articole aparute in presa locala. a fost distribuit tuturor Direcţiilor de Apa din ţară in vederea diseminarii acestuia catre autorităţile locale. care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetatenilor. identificarea necesităţilor privind lucrările de investiţii pentru apărarea împotriva inundaţiilor.Administratia Nationala „Apele Romane” prin intermediul celor 11 Directii de Apa a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare a factorilor interesati privind implementarea Directivei Cadru pentru Apă. La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanti ai MM. în cursul anului 2007 la nivelul Directiilor de Apa. care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului si a Administratiei Nationale „Apele Romane”. De asemenea. Cu aceasta ocazie s-au realizat pliante si brosuri cu tematica Campania naţională de informare privind prevederile Directivei Cadru Apă. In lunile mai – iunie 2008 s-au organizat actiuni in cadrul Directiilor de Apa in care au fost prezentate cerintele Directivei Cadru Apa. agenţi economici. care cuprinde toate masurile ce trebuie luate in perioada 20102027. Astfel. Au fost elaborate chestionare privind implicarea publicului in diferitele stadii ale elaborarii Planului de Management. autoritatilor publice locale si judetene (Institutii ale Prefectului. Inspectorate Situatii de Urgenta. Consilii Judetene). Aceste masuri raspund principalelor probleme din Bazinele/Spatiile Hidrografice ale Romaniei. asigurarea resursei de apă şi protecţia calităţii apelor printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi în utilizarea resurselor de apă.N. tuturor factorilor importanti din domeniul apei si utilizatorilor de apa. A. prin abordarea lor la nivel teritorial. Primarii. unde au fost prezentate si dezbatute problemele importante de gospodarire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. astfel incat obiectivele de mediu sa fie atinse. Manualul pentru autorităţi (privind accesul la informaţia de gospodărire a apelor şi participarea publicului la luarea decizilor privind gospodărirea apelor). 210 . „Apele Romane”. principalilor poluatori. INHGA. operatorilor de apa. metode si instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare si consultare a publicului si de luare a deciziilor.

In cursul acestor dezbateri. Reactiile factorilor interesaţi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri au fost luate în considerare la elaborarea Proiectului Planului de Management bazinal. necesitatea punerii in aplicare a masurilor de baza in scopul reducerii nivelului de poluare al apelor si nu in ultimul rand. in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru Apa. In 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe website-urile Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale „Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de masuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – masuri ce fac parte din Planul de Management. nu sunt suficiente pentru a reduce sau elimina presiunile semnificative din principalele domenii de activitate. In cadrul 211 . a impactului acestora si identificarea unor posibile masuri pentru fluviul Dunarea. doar masurile de baza. La nivelul anului 2009. prin care erau invitati sa faca comentarii cu privire la problemele si masurile analizate in aceste Planuri. scrisori prin care se aducea la cunostinta acestora disponibilitatea proiectelor Planurilor de Management ale bazinelor /spatiilor hidrografice. Pe website-urile Directiilor de Apa s-a prezentat calendarul privind informarea si consultarea publicului avand in vedere Programele de Masuri. cat si a utilizatorilor de apa.1. acestea au fost disponibile pentru publicul interesat pana la data de 10 noiembrie 2009. implementarea unor masuri suplimentare acolo unde. cand aceste programe de masuri trebuie sa devina operationale. In data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel national cu participarea Directiilor de Apa riverane fluviului Dunarea si a principalilor factori interesati privind implementarea Directivei Cadru Apa – Evaluarea presiunilor hidromorfologice. s-au organizat 22 intalniri cu principalii utilizatori si factori interesati (cate 2 la fiecare DA).).. Astfel. De asemenea. pentru asigurarea informarii. Instrumentele de aducere la cunostinta a publicului informatiile privind Planul de Management si de a colecta comentariile si propunerile acestuia au fost multiple. termen stipulat de Directiva Cadru Apa. s-a adus la cunostinta factorilor interesati din domeniul apei. Intalnirile s-au incheiat prin conferinte si articole de presa. consultarii si participarii active. in acord cu masurile propuse pentru reducerea poluarii provenite de la aglomerarile umane. au fost trimise prin posta catre principalii factori interesati. au fost elaborate chestionare privind continutul Planului de Management al bazinelor/spatiilor hidrografice (Anexa 12.Acest program de lucru trebuie implementat pana la sfarsitul anului 2012. Procesul de consultare privind Programul de Masuri la nivelul celor 11 bazine/spatii hidrografice s-a derulat prin organizarea in cursul anului 2008 a 44 intalniri (cate 4 la fiecare DA). Categoriile de participanti invitati la aceste dezbateri de informare si consultare reflecta importanta si impactul semnificativ asupra problemelor de gospodarire a apelor din cadrul celor 11 bazine/spatii hidrografice. directionat pe grupuri tinta de factori interesati. In acest sens au fost elaborate chestionare pentru colectarea opiniilor si comentariilor principalilor factori interesati si s-au distribuit brosuri si pliante. activitatile agricole si alterarile hidromorfologice. Aceste chestionare au fost postate pe website-urile Directiilor de Apa si distribuite electronic tuturor utilizatorilor importanti. activitatile industriale.

In noiembrie 2009.dezbaterilor publice. in cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin Planurile de Management ale bazinelor/spatiilor hidrografice au fost avizate. 217 au fost luate in considerare. a fost realizat un sistem electronic on-line. prin care toti vizitatorii website-urilor pe care se afla postate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice sa-si poata exprima opinia privind problematica acestora. La nivel national. ducand la imbunatatirea Planurilor de Management Bazinale. Pentru colectarea opiniilor referitoare la Planurile de Management. precum si modul in care Directiile de Apa au luat sau nu in considerare propunerile facute. la nivelul fiecarei Directii de Apa. atat in timpul dezbaterilor. dintr-un numar de 274 propuneri si observatii venite din partea stakeholderilor. fiecare participant a avut posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere. a fost bine argumentata atat din punct de vedere tehnic cat si legislativ si este prezentata in anexele Planurilor de Management bazinale. au fost prezentate in anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. comentariilor si propunerilor venite din partea principalilor factori interesati si publicului. 212 . Pe baza observatiilor. cat si prin alte instrumente. Astfel. dintr-un numar de 1819 chestionare distribuite. Comentariile si observatiile facute de principalii factori interesati. sa contribuie cu propuneri de imbunatatire a Planului de Management. au fost completate si retransmise 574 chestionare. au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spatiilor Hidrografice. Justificarea deciziei de includere sau nu a observatiilor primite.

Faza a doua a Exercitiului. pentru care este necesara o diferentiere hidrologica detaliata a unor noi tipuri sau/si sub-tipuri. Au fost inregistrate progrese importante. RO13. dar cu toate acestea. inclusiv pentru fluviul Dunarea (tipurile RO12. conditiile de referinta vor fi redefinite intr-o etapa ulterioara. In actualul ciclu de planificare. Pe plan national. urmate de o diferentiere detaliata a unor sub-tipuri. evaluarea starii chimice a avut la baza in special analiza metalelor grele. De asemenea este necesara definirea valorilor de referinta pentru elementele biologice pentru care nu s-au putut elabora metode de evaluare in actualul ciclu de planificare. RO15). In cazul lacurilor naturale. aplicarea si testarea unor noi metode de analiza si de evaluare a starii apelor. avand in vedere diversitatea si heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic. va aduce clarificari mai ales in privinta unor elemente de calitate biologice ramase inca neevaluate. hidromorfologice si fizico-chimice. planificat a se incheia in anul 2011. ROLN08. Desemenea. starea ecologica a fost evaluata avand in vedere o parte dintre elementele biologice (sau chiar un singur element biologic. RO14. Lipsa datelor istorice relevante a evidentiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a conditiilor de referinta pentru diferite tipuri de cursuri de apa. de care trebuie tinut cont atunci cand se interpreteaza rezultatele evaluarii starii/potentialului ecologic si al starii chimice. au fost si sunt depuse eforturi continue pentru asigurarea datelor de monitoring si introducerea. urmand a continua efortul in asigurarea deatelor de monitoring pentru micropoluanti organici. ROLN09 şi ROLN15 inexistenta unor seturi de date pe o perioada mai extinsa nu a permis stabilirea rapoartelor de calitate ecologica. Datorita faptului ca metodele conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa au fost dezvoltate ulterior primei etape a exercitiului de intercalibrare europeana.PROBLEME SI INCERTITUDINI  Ape de suprafata O categorie tipologica speciala este reprezentata de cursurile de apa nepermanente. Pentru cursurile de apa care au regim hidrologic nepermanent. confidenta in evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic a fost medie si scazuta. De asemenea.lacurile naturale). in actualul Plan de Management este evident ca exista inca probleme si incertitudini. pentru tipurile ROLN07.EQR.13. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apa in conformitate cu cerintele Directivei Cadru reprezinta o provocare majora. precum si necesitatea investigarii si analizei hidrologice aprofundate. deoarece pentru prima data a fost necesara aplicarea la nivel european si national a unor metode de analiza si evaluare conforme principiilor acestei Directive. De asemenea tipologia cursurilor de apa afectate calitativ de cauze naturale necesita investigatii aprofundate. precum si utilizarea unui numar redus de elemente biologice (in special in definirea potentialului ecologic). AN Apele Romane participa inca din anul 2004 alaturi de celelalte tari europene la Exercitiul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor nationale de clasificare necesare conformarii cu cerintele Directivei Cadru. 213 . urmata de investigatii directe ale comunitatilor biologice specifice tipurilor/subtipurilor respective. nefiind incluse in acest proces.

Cu toate acestea. hidromorfologice si fizico-chimice) si toate mediile de investigare (apa. confidenta in evaluarea starii ecologice a acestor tipuri este una medie.Dezvoltarea sistemelor de clasificare avand in vedere toate elementele de calitate. Rezolvarea acestor situatii necesita alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea sistemului de monitoring si pentru asigurarea elaborarii. In cazul apelor costiere si tranzitorii. cele fizico-chimice si elementele hidromorfologice suport. Cresterea confidentei in evaluarea corpurilor de apa puternic modificate si a celor artificiale este deci corelata cu evaluarea ulterioara si a altor elemente de calitate.Utilizarea metodelor de analiza conforme cu cerintele Directivei Cadru si o mai buna cunoastere a taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice. . se poate evidentia ca realizarea urmatoarelor activitati vor conduce la cresterea confidentei in evaluare: . Astfel.Testarea sistemelor de clasificare. pentru elementele biologice este necesara dezvoltarea metodelor de evaluare pentru fitobentos. datele disponibile in acest moment nu se preteaza elaborarii unui parametru numeric care sa poata fi utilizat in evaluarea starii de calitate ecologica a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunitatilor de alge macrofite. avand in vedere asigurarea unor limite de detectie/cuantificare care sa permita conformarea cu valorile standardelor de calitate in domeniul mediului pentru imbunatatirea evaluarii starii chimice si ecologice a corpurilor de apa. de asemenea. . cele fizico-chimice suport si elementele hidromorfologice pot influenta in mod negativ evaluarea unor corpuri de apa. pentru care tot procesul de identificare si caracterizare a fost ingreunat avand in vedere 214 . sedimente si biota).Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate elementele de calitate (biologice. .Imbunatatirea sistemelor de asigurare si control a calitatii in laboratoarele analitice. in scopul asigurarii unui grad de confidenta ridicat si a asigurarii comparabilitatii limitelor dintre clasele de calitate. . O categorie aparte de corpuri o reprezinta corpurile de apa nepermanente. astfel. precum si reglementarea acestora.Dezvoltarea si aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de apa cu tipologia specifica. . avand in vedere o frecventa care sa asigure nivele de confidenta si precizie ridicate in evaluarea starii corpurilor de apa. sistemul de clasificare trebuie sa asigure corelarea intre elementele de calitate biologice. toate categoriile si tipurile de corpuri de apa in conformitate cu cerintele DCA prin continuarea si aprofundarea studiilor de cercetare. macrofite si fauna piscicola. .Continuarea participarii la procesul de intercalibrare europeana si finalizarea acestuia.Imposibilitatea determinarii unor corelatii statistice intre elementele de calitate biologice. imbuntatirea si dezvoltarea acestora. continuarii si finalizarii unor studii de cercetare specifice. o atentie deosebita trebuie acordata monitorizarii poluantilor specifici si substantelor prioritare (in special micropoluantilor organici). analiza comunitatilor macrobentale si a celor fitoplanctonice permitand elaborarea unei metode de evaluare conforme cu Directiva Cadru Apa.

functie de caracteristicile stratului acoperitor. In abordarea acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secarii Raurilor din Romania (Bucuresti 1974 . numarul redus al analizelor fizico-chimice. retentie). Referitor la incertitudini. cat si pentru comportarea poluantilor in timp (transport. Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au aratat necesitatea actualizarii acestuia. . avand in vedere schimbarile suferite in timp de aceste corpuri de apa. Fotogrametrie. in primul rand.elaborat de Institutul de Meteorologie si Hidrologie si de Institutul de Geodezie. mai ales in contextul schimbarilor climatice actuale.specificitatea acestora. atat pentru calculul cantitatilor de poluanti care ajung in apa subterana. atat pentru cele aflate in desfasurare. care sa identifice masurile necesare pentru atingerea obiectivelor de 215 . . Cartografie si Organizarea Teritoriului). cat si pentru cele propuse a se desfasura pe termen scurt si mediu.Lipsa instrumentelor de modelare matematica. in baza carora s-a evaluat riscul calitativ. . Pentru rezolvarea acestora s-a constatat.  Zone protejate Principala problema identificata in ceea ce priveste problematica speciilor de pesti importanti din punct de vedere economic este coordonarea activitatii institutiilor interesate pentru managementul resurselor piscicole din raurile interioare si lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit. In elaborarea planului de masuri pentru speciile si habitatele direct dependente de apa atat pentru masurile de baza cat si pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini si/sau probleme. datorita disponibilitatii reduse a datelor. precum si neasigurarea zonelor de protectie la captarile de apa instituite conform normelor legale.Insuficienta cunoastere a emisiilor posibil poluatoare (in special emisiile din sursele difuze) pentru unele corpuri de apa subterane. necesitatea realizarii unui ghid cu masuri de gospodarire a habitatelor si speciilor direct dependente de apa. Totodata sunt necesare informatii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a apelor cu specii de pesti migratori si specii de pesti importanti din punct de vedere economic. acestea au fost generate de distributia neuniforma a punctelor de monitorizare a calitatii in cazul anumitor corpuri de apa subterana. .Caracterizarea chimica a apelor subterane nu s-a realizat pentru toti poluantii prevazuti de Directiva privind apele subterane 2006/118/EC in special micropoluantii sintetici.Insuficienta cunoastere a evolutiei nivelurilor apelor subterane in cazul unor captari de apa neprevazute cu sistem de monitorizare.Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni. transformare. introducerea de specii alohtone etc).  Ape subterane In ceea ce priveste problemele intampinate in caracterizarea apelor subterane se consemneaza: .

Estimarea cerintei de apa in cele 3 scenarii a avut la baza prognozele aferente anului 2008 – prognoze aferente unei cresteri economice. a fluxurilor hidrologice.  Programul de masuri Masurile de baza necesare implementarii legislatiei europene pentru protectia apelor sunt prevazute intr-o serie de strategii. Estimarea costurilor de mediu va tine cont de rezultatele Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economica a costurilor de resursa si mediu si beneficiile in contextul implementarii Directivei Cadru Apa. costurile de capital aferente investitiilor nu sunt integrate in rezultatele financiare ale Directiilor de Ape.  Analiza economica a utilizarii apei Datorita faptului ca infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor face parte din patrimoniul public al statului. date privind structura cheltuielilor. inclusiv siturile din reteaua Natura 2000. In prezent sunt aprobate de autoritatea competenta planurile de management si regulamentele doar pentru trei zone protejate. Noile estimari privind evolutia indicatorilor macroeconomici in conditiile financiare actuale. programe si acte de reglementare la nivel national. Ghid Practic de utilizare”. biomasă vegetală. respective reducere economica/crestere economica foarte redusa pot influenta evaluarea cerintei de apa. pescuit comercial. regional si local. Realizarea masurilor presupune un anumit grad de incertitudine datorat urmatorilor factori: 216 . precum si realizarea si aprobarea planurilor de management pentru fiecare arie naturala protejata. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de existenta administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde exista specii si habitate direct dependente de apa. apa consumată în procesele de producţie) şi a bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaţă (reglare a climei. Evaluarea economică a activitatilor/serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate. nu au putut fi procurate datorita statutului acestor companii. apa potabilă.) furnizate de către corpurile de apa sau ecosistemele acvatice. in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. fapt care conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaţă (ex. biodiversitate. rezultatele financiare. canalizare si epurare apartin operatorilor economici. In acelasi timp s-a constatat necesitatea elaborarii hartilor pentru localizarea habitatelor protejate direct dependente de apa. Estimarea costurilor de resursa propriuzise va fi realizata in cadrul implementarii Art 9 in anul 2010. planuri. politici. recreere. precum si existenta unei autoritati nationale responsabila cu managementul unitar al ariilor naturale protejate. ci numai costurile de operare si intretinere aferente lucrarilor odata finalizate.conservare a speciilor si habitatelor naturale din siturile Natura 2000 si sa estimeze costurile aferente. Avand in vedere ca serviciile publice de alimentare cu apa. Analiza de recuperare a costurilor activitatilor specifice de gospodarire a apelor a fost realizata exclusiv pentru costurile financiare. calitatea apei etc.

Analiza economico-financiara efectuata in vederea recuperarii costurilor in infrastructura aferenta alimentarii cu apa. Fondul European de Dezvoltare Regionala. care detine principala pondere din totalul cheltuielilor de investitii necesar implementarii programului de masuri (cca.. 217 . unitatilor industriale si agricole in ceea ce priveste pregatirea proiectelor finantate din fonduri europene (Fonduri de Coeziune si Structurale.387 miliarde Euro). acestea au fost stabilite pe baza a 22 de Master Planuri judetene aprobate si luate in analiza la momentul elaborarii planurilor de management bazinale. ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor Judetene si Ministerul Mediului. iar modelul QUAL2K numai pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanţelor organice. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. canalizare si epurare este realizata la nivelul Master Planurilor aprobate. Acestea au fost totusi estimate in cadrul Planului de Management pe baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate si pe baza instructiunilor metodologice elaborate de ANAR “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile” si “Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate”. 81. Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 l. . Exista desigur incertitudini referitoare la relatia cauzaefect intre poluarea cu nutrienti si starea ecologica a corpurilor de apa de suprafata de la Dunare si Marea Neagra.gradul de coordonare la nivel national si regional a strategiilor si politicilor. regional si local a Programelor Operationale. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale. au fost luate in considerare si proiectele in promovare sau derulare finantate si din alte fonduri. Evaluarea efectului masurilor de baza si suplimentare asupra starii corpurilor de apa s-a realizat pe baza aplicarii modelelor WAQ (pentru nutrienti) si QUAL2k (pentru substante organice). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apa la nivel de sub-bazine. fiind necesare pe viitor realizarea de studii de cercetare si activitati de monitoring integrat (emisii si imisii). Se precizeaza faptul sunt incertitudini si in ceea ce priveste estimarea costurilor de investitii. . De asemenea. Pentru celelalte Master Planuri judetene aflate in diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat in considerare implementarea obligatorie a legislatiei pentru apa si apa uzata doar pentru acele aglomerari pentru care sa agreat oficial realizarea masurilor cu operatorii de servicii publice locale de apa sau administratiile publice locale. etc. In ceea ce priveste masurile de baza pentru aglomerarile umane. cat si imbunatatirea continua si calibrarea scenariilor aferente instrumentelor de modelare. operatorilor de servicii publice de apa. astfel incat nu exista date economice – financiare pentru toate judetele. in acest moment nu este disponibila o strategie nationala care sa planifice tipul masurilor necesare pentru epurarea apelor uzate..capacitatea institutionala si administrativa a autoritatilor nationale si regionale cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central. Pentru evaluarea efectelor in anul 2015 a masurilor de reducere a nutrientilor de la sursele punctuale si difuze la nivelul districtului international al Dunarii s-a aplicat modelul MONERIS. Master Planurile aprobate nu pot fi publicate.disponibilitatea autoritatilor locale.e.) in perioada 20072013.76% din 20.

cat si aplicarea masurilor prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala. In functie de raspunsul biotei se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situatie specifica. se propune ca in etapele urmatoare sa se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru o mai buna corelare intre aspectele cantitative si elementele biologice. se precizeaza ca propunerea. au fost intampinate dificultati in estimarea aportului surselor de poluare difuze. O alta incertitudine determinata este legata de efectul masurilor asupra calitatii corpurilor de apa subterana. In ceea ce priveste realizarea analizei cost-eficienta s-a constat lipsa studiilor in vederea evaluarii monetare a costurilor indirecte aferente masurilor suplimentare grupate la scara subbazinala. de asigurare a consultantei agricole si de control a aplicarii acestei masuri. comportarea poluantilor in apa (transport. este necesara o mai buna colaborare intre autoritatile privind agricultura si dezvoltarea rurala si autoritatile de gospodarirea apelor. analiza si stabilirea acestor masuri a fost o provocare datorita dificultatii in estimarea fezabilitatii tehnice a acestora si evaluarea efectelor acestor masuri asupra biotei. precum si existenta unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor masuri suplimentare pentru activitatile agricole 218 . retentie). in conformitate cu prevederile Legii Apelor 310/2004 – art. care nu integreaza in totalitate aspectele de poluare difuza a solului si subsolului. in general fiind greu de estimat perioada necesara refacerii calitatii acestora. care pot influenta disponibilitatea financiara a unitatilor economice pe urmatorii 2-3 ani. In aplicarea masurilor pentru activitatile agricole pot aparea dificultati legate de numarul mare de fermieri (cultivarea pe suprafete mici). respectiv descresterea economica. Referitor la masurile pentru alterarile hidromorfologice (masurile de restaurare si masurile de atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare. 64(1). avand in vedere procesul de instruire a acestora. In ceea ce priveste substantele prioritar periculoase nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului. In acest sens. Aceasta se datoreaza in principal evolutiei indicatorilor economici in conditiile financiare actuale. transformare. precum si dificultati in corelarea aportului surselor de poluare cu incarcarile de substante poluante din apele de suprafata.Incertitudinele legate de rezultatele obtinute pot fi atribuite limitarilor modelelor matematice. avand in vedere stabilirea masurilor suplimentare. acesta fiind apreciat pe baza unui bilant general masic intre încarcari (emisii si imisii) luând în considerare sursele de poluare punctuale. De asemenea. Din discutiile si negocierile avute cu utilizatorii de apa pentru stabilirea masurilor suplimentare a reiesit faptul ca exista un risc in ceea ce priveste realizarea masurilor suplimentare la termenele convenite. Astfel. O alta problema o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protectia ecosistemelor acvatice) care trebuie asigurat in aval de lucrarile hidrotehnice. avand in vedere aplicarea programelor de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. ci doar estimeaza avand in vedere criteriile din literatura de specialitate pentru evaluarea fondului natural.

). 219 .) In ceea ce priveste analiza cost-beneficiu s-a constatat existenţa la nivel naţional a unui număr foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către ecosistemele acvatice.(aplicarea agriculturii ecologice. cat si problemele si incertitudinile aferente elementelor/activitatilor utilizate in procesul de aplicare al exceptiilor la nivelul corpurilor de apa. 4. De asemenea in stabilirea la nivel de element de calitate care se excepteaza de la obiectivele de mediu au existat constrangeri generate de utilizarea in marea majoritate a cazurilor a „experientei expertului” (in special in situatiile de aplicare ale exceptiilor sub art. imbunatatirea cunoasterii si aplicarii masurilor de atingere a obiectivelor de mediu) acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. De asemenea. a codului bunelor practici agricole in zonele nevulnerabile. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor (inclusiv cresterea gradului de confidenta in evaluarea starii/potentialului corpurilor de apa.5. etc. avand in vedere caracterul integrator al acestora. după modele conceptuale şi analitice integratoare.  Exceptii de la obiectivele de mediu Stabilirea exceptiilor la nivelul corpurilor de apa reprezinta o problematica complexa. nu a fost disponibila evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferati la nivelul tuturor corpurilor de apa aferenti SH/BH.

a rezultat un numar de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane. urmand ca unele dintre problematici sa fie imbunatatite pentru urmatorul ciclu de planificare. Conditiile de referinta pentru apele tranzitorii si costiere au fost definite prin utilizarea datelor istorice. atunci cand vor exista o serie de studii de cercetare. 95 corpuri de apa artificiale. in special. Sintetizarea. Definirea conditiilor de referinta pentru rauri s-a realizat in mod preponderent prin metoda abordarii spatiale. iar 2289 nu sunt dotate cu 220 . in stransa legatura cu cerintele celorlalte Directive Europene din domeniul mediului. acestea au fost depasite. definirea conditiilor de referinta si a valorilor caracteristice s-a realizat pentru un element biologic de calitate (fitoplanctonul). constand in selectarea sectiunilor de referinta existente sau a celor mai bune sectiuni disponibile pe baza unor criterii. conducand la reducerea numarului de tipuri. Pentru lacurile naturale si de acumulare. CONCLUZII Se poate aprecia ca pe parcursul procesului de realizare a primului Plan de Management.e. s-au identificat un numar total de 3399 corpuri de apa de suprafata. iar pentru lacurile de acumulare s-a definit un numar de 14 tipuri cu sub-tipuri diferentiate in functie de timpul de retentie. dintre care 2100 aglomerari nu sunt dotate cu sisteme de colectare. a judecatei expertului. dintre care 3004 corpuri de apa-rauri. tehnico-economice si studii pilot. si in domeniul apelor. cu sub-tipuri diferentiate in functie de geologie. Apele tranzitorii si costiere au fost diferentiate fiecare in cate 2 tipuri specifice. Aglomerarile umane cu peste 2000 l.14. consecinta a imposibilitatii identificarii unor sectiuni de referinta in prezent. fiind identificate un numar de 2605 aglomerari umane. iar in unele cazuri cu abordarea intitulata „expert judgement” (judecata expertului). Astfel au fost definite la nivel national 20 tipuri de cursuri de apa. 164 corpuri de apa – lacuri de acumulare si 130 corpuri de apa . 181 agricole si 5 din alte tipuri). de fezabilitate. Cele mai importante concluzii care rezulta in urma elaborarii Planului National de Management sunt urmatoarele:  Ape de suprafata Tipologia cursurilor de apa a fost redefinita si sintetizata. sunt cele mai importante surse de poluare semnificativa. (1184 corpuri de apa nepermanente). 325 industriale. In urma analizarii surselor de poluare punctiforma (1764). Desi au fost intampinate anumite greutati. Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apa.lacuri naturale. in general. precum si mai multe date de monitoring conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa. in functie de caracteristicile tipologice. au fost parcurse toate etapele cerute de Directiva Cadru a Apei. 2 corpuri de apa tranzitorii (unul lacustru si unul marin) si 4 corpuri de apa costiere. respectiv reducerea numarului de tipuri a fost determinata de existenta acelorasi caracteristici ale comunitatilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct in etapa anterioara. completata cu date din literatura de specialitate. La nivel national numarul de tipuri de lacuri naturale este de 18.

atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune. 2620 ating starea chimica buna (93. iar pentru 69 %. nivelul de confidenta in evaluarea potentialului ecologic a fost scazut. Din analiza efectuata rezulta ca un nr. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata sunt: nedeteriorarea starii. nutrienti si metale grele in resursele de apa. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. precum si de evaluarea impactului acestora. Sursele difuze (in general aglomerarile umane si activitatile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafata. de 1241 corpuri de apa (reprezentand 36. dintre care 2006 corpuri sunt in stare foarte buna/potential maxim si stare buna/potential bun (59.61) corpuri de apa este scazut. 534 corpuri de apa ating starea chimica buna. alterarile hidromorfologice (in special lucrarile hidrotehnice de barare transversala si cele in lungul albiei raului) afecteaza semnificativ starea ecologica a corpurilor de apa. evaluarea starii ecologice s-a realizat cu un nivel de confidenta mediu. Astfel. din cele 2791 corpuri de apa naturale. cat si sursele de poluare industriale si agricole semnificative evacueaza cantitati importante de materii organice. iar pentru 98 este scazut. Din punct de vedere al evaluarii starii chimice. In cazul a 21 corpuri de apa . Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa naturale s-a realizat cu un nivel de confidenta medie pentru 867 (31%) corpuri de apa naturale.01%). Pentru evaluarea impactului si a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: poluarea cu substante organice. iar 68 nu ating acest obiectiv. poluarea cu substante periculoase. iar 171 corpuri de apa naturale. Nivelul de confidenta in evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale rauri este mediu pentru 1451 (54. 2179 (78.5%) au atins potentialul ecologic maxim si bun. nivelul de confidenta a fost scazut. Pentru cele 4 (100%) corpuri de ape tranzitorii si costiere naturale.87%). s-au determinat emisii specifice de azot si fosfor de 5 kg N/ha si de 0. Prin aplicarea sistemelor de clasificare conforme cu cerintele Directivei Cadru Apa la nivelul corpurilor de apa din cele 11 bazine/spatii hidrografice au fost analizate si caracterizate din punct de vedere al starii globale un numar de 3399 corpuri de apa. 228 (37.lacuri naturale nivelul de confidenta este mediu.statii de epurare. Din cele 2791 corpuri de apa naturale. Aglomerarile umane.13 %. respectiv 6. cu exceptia corpurilor de apa costiera (puternic modificate) care s-a realizat cu confidenta medie. De asemenea. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale nivelul de confidenta in evaluarea starii chimice a fost urmatorul: pentru 346 (58%) 221 .39%) corpuri de apa. iar pentru 1271 (45.5 % din totalul corpurilor de apa) prezinta riscul de a nu atinge obiectivele de mediu in anul 2015.4 kg P/ha. Dintre cele 608 corpuri de apa puternic modificate si artificiale. nu ating starea buna. alterari hidromorfologice. In cazul corpurilor de apa puternic modificate si artificiale. Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate luand in considerare scenariul de baza. respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale.07%) au atins starea ecologica buna si foarte buna. poluarea cu nutrienti. precum si atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica pentru zonele protejate.

Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor. zone pentru imbaiere. Un aspect foarte important in ceea ce priveste distributia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul Romaniei a fost identificat ca fiind zona sensibila la poluarea cu 222 . Evaluarea tendinţelor s-a realizat pe baza seriilor de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 si s-a constatat ca pentru 15 corpuri de apa subterana. luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiilor de poluanţi. Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa subterane sunt: realizarea unei stări bune cantitative si a starii bune calitative (chimice) şi garantarea nedeteriorării acesteia. 100 % corpuri de apa subterana ating starea buna cantitativa. nivelul de confidenta a fost mediu. zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. 86. evaluarea starii chimice s-a realizat cu un nivel de confidenta scazut. Lungimea zonelor pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic este de 1795 km. zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati. cu suprafata totala de 567 Mm2. iar pentru 4 corpuri de apa. Din cele 142 corpuri de apa subterana pentru care s-a facut evaluarea cantitativa si calitativa (chimica). zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. ceea ce a condus la clasificarea corpurilor de apa in: corpuri de apa naturale (82 %).  Ape subterane La nivel national au fost identificate si delimitate un numar de 142 de corpuri de apa subterane.  Zone protejate La nivel national au fost identificate si cartate urmatoarele categorii de zone protejate: zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii. reprezinta circa 20% din teritoriul national. pentru acestea aplicandu-se exceptii. au parcurs testul de desemnare finala a corpurilor de apa puternic modificate.6 % ating starea buna calitativa. tendintele au fost evacuate ca fiind crescatoare. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. Presiunile care actioneaza asupra acestor corpuri de apa sunt aceleasi ca si in cazul corpurilor de apa de suprafata. iar 19 corpuri de apa subterana (13. Corpurile de apa care nu au atins starea ecologica buna. corpuri de apa puternic modificate (15 %) si corpuri de apa artificiale (3%). unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important. Totodata au fost desemnate la Marea Neagra 4 zone pentru cresterea si exploatarea molustelor.4%) nu ating starea buna din punct de vedere calitativ (chimic). consecinta a alterarilor hidromorfologice semnificative. „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi.corpuri de apa. tendinta este descrescatoare. iar pentru 42 %. La nivelul anului 2007 din totalul captarilor de apa din sursele de suprafata (269). 60% au asigurate zone de protectie. iar pentru sursele de apa din subteran 85% din totalul captarilor (1617) au asigurate zone de protectie.

La nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. ceea ce reprezintă o reducere de 3 ori faţă de anul 1990.05 mld.mc în anul 1998. astfel ca la stabilirea cuantumului contributiilor pentru activitatile specifice de gospodarire a apelor nu se poate vorbi de o subventie incrucisata. referitor la costurile aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor acestea sunt recuperate la nivelul bugetului dimensionat .mc.5 mld. Activitatea de exploatare nu se subvenţionează şi nu se practică sisteme de protecţie socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare. Aceste contributii nu tin cont de puterea financiara a utilizatorilor. diferenta constand in nivelul cotei de dezvoltare si a cotei de profit stabilit in conformitate cu legislatia in vigoare 223 .88 mld. agricultura. Finanţarea activităţii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin încasarea contravalorii acestora de la consumatori. Analiza a scos in evidenta faptul ca . Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt stabilite pentru toti utilizatorii resursei de apa respectiv de gospodarie comunala. industrie. 58 % din teritoriul national.nutrienti. Pana in prezent au fost identificate. monitorizate si evaluate din punct de vedere al calitatii apei 15 zone de imbaiere (35 de sectoare) la Marea Neagra. Mc. s-a studiat nivelul actual al recuperarii costurilor (financiare) activitatilor specifice de gospodarire a apelor. Totalul terenului aflat in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezinta cca. buget care nu acopera insa cheltuielile necesare mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor.5 mld. siderurgie. astfel restrângerea drastică a activităţii în unele ramuri ale economiei (minerit. agricultura si sunt aferente activitatilor specifice de gospodarire a apelor prestate de operatorul unic in domeniul gospodaririi apelor .  Analiza economica a utilizarii apei Dinamica cerintelor de apa inregistreaza un declin substantial . procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%. cheltuielile de operare si intretinere aferente acestei activitati fiind suportate prin cuantumul contributiilor aferente activitatilor specifice de asigurare a apei brute in sursa. mc iar in anul 2007 la 6. la preţurile şi tarifele aprobate de către autorităţile locale. in anul 2005 la 7. în anul 2001 la 7.Administratia Nationala Apele Romane in scopul asigurarii accesului acestora la sursa si mentinerii in siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor si Sistemului National de Monitoring Integrat. irigatii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9. Sistemului National de Monitoring Integrat si a Sistemului National de Veghe Hidrologica si Hidrogeologica Ca o caracteristica trebuie subliniat faptul ca activitatea de aparare impotriva inundatiilor este o activitate foarte importanta prin multitudinea si amploarea lucrarilor.

Avand in vedere ponderea semnificativa a investitiilor din domeniul serviciilor de apa. cu o valoare planificata pentru aceasta perioada de 15. respectiv pana in anul 2015. mentionate in anexa VI A a DCA.7. Desi in perioada de pre-aderare s-a acumulat o experienta benefica in ceea ce priveste elaborarea proiectelor pentru finantarea masurilor. In masura in care vor fi continuate programele de alocare a fondurilor europene in perioada 2014-2019 se vor identifica si stabili concret sursele de finantare a programului de masuri pentru al doilea ciclu al planurilor de management bazinale. Se mentioneaza faptul ca din totalul cheltuielilor de investitii estimate pentru implementarea programului de masuri.61% pentru finantarea masurilor de asigurare a serviciilor de apa pentru populatie din aglomerarile umane (alimentare. pasari si habitate.2027 costurile totale ale masurilor de baza si masurilor suplimentare pentru implementarea programului de masuri la nivel national au fost estimate ca avand valoarea de 20.745 miliarde Euro. prin: . etc.7.0. in special.1. Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. cerintele Directivelor europene in domeniul mediului. . Masurile de baza au fost stabilite avand in vedere. Cele mai mari costuri de investitii sunt necesare pentru realizarea masurilor aplicate: . in scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apa. pentru 29% (cca. . .13% sunt costuri pentru realizarea masurilor de baza si 2. din care din care 97. fonduri bugetare. Masurile suplimentare pentru reducerea poluantilor si masurile pentru alterarile hidromorfologice au fost prioritizate in baza criteriului cost eficienta. este deosebit de importanta concentrarea eforturilor pentru realizarea masurilor aferente acestui sector. 224 . Fondului European de Dezvoltare Regionala. ferme zootehnice). Pentru perioada 2010 . . Euro. protectia plantelor. 6 miliarde Euro) nu au fost identificate in prezent surse de finantare. canalizare – epurare). Programe de masuri La nivelor celor 11 bazine/spatii hidrografice a fost elaborat un program de masuri care cuprinde atat masuri de baza. respectiv raportul dintre costul masurii si efectul acesteia in planul elementelor biologice de calitate. etc.70% pentru masurile destinate sectorului activitatilor agricole (zone vulnerabile.Eforturi continue pentru intarirea capacitatii administrative cu referire la managementul fondurilor europene si implementarea la nivel central. regional si local.87% costuri pentru realizarea masurilor suplimentare. in perioada 2007-2013. Perioda in care se vor realiza cele mai mari investitii este primul ciclu al planului de management. cat si masuri suplimentare.13% pentru masurile aplicate activitatilor industriale.21% pentru alte masuri din domeniile piscicultura. precum si alte prevederi europene si nationale. Acest efort financiar se va reflecta la nivel national printr-o contributie medie de 948 Euro/locuitor pana in anul 2027.83. asistenta tehnica.34% pentru masurile alocate presiunile hidromorfologice.387 miliarde. sunt necesare eforturi viitoare pentru imbunatatirea eficientei administrative si asigurarea unei absorbtii bune a Fondurilor de Coeziune si Structurale.

 Exceptii de la obiectivele de mediu Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor s-a realizat la nivel de corp de apa.4. precum si pe baza dezvoltarii de noi instrumente tehnice pentru modelarea substantelor organice si substantelor periculoase. avand in vedere identificarea stadiului operational al acestora. (in relatie cu proiectele viitoare de infrastructura) ce se aplica unui numar de 3 corpuri de apa (0. imbunatatirea evaluarii efectelor masurilor asupra starii corpurilor de apa. (obiective de mediu mai putin severe) ce se aplica unui numar de 10 corpuri de apa (0. .Pregatirea atenta a proiectelor majore care necesita decizii importante. fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri. . . Din analiza efectuata a rezultat faptul ca din 3399 corpuri de apa.81%) si exceptii de tipul 4.. In cadrul analizei cost .5 % din numarul total de corpuri la nivel national. Analiza Cost Beneficiu. Masurile de baza si suplimentare stabilite in acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate in anul 2012.Asigurarea continua a sprijinului pentru potentialii beneficiari in pregatirea si implementarea proiectelor. S-au avut in vedere nu doar costurile şi beneficiile masurilor in directa corelatie cu mediul. . De asemenea.Intarirea rolului de coordonare la nivel national si regional..7. din perspectiva beneficiului adus mediului. studii extinse.Punerea in opera a unui management financiar si a unui sistem de control eficiente pentru intreaga paleta de institutii implicate in implementarea fondurilor europene. S-a constatat ca predominanta a revenit corpurilor de apa cu exceptii de prelungire a termenelor sub art. 225 .beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de masuri. Aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 910 corpuri de apa naturale (810 corpuri de apa – rauri. aplicata masurilor suplimentare. 96 corpuri de apa – lacuri. ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. 1241 corpuri de apa nu pot atinge starea buna/potentialul bun pana in 2015.24%).Aplicarea noii legislatii privind achizitiile publice in mod corect si eficient. deoarece nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa pot fi abordate si toate „obiectivele de mediu” sa fie atinse in cadrul actualului plan de management bazinal. .4 pentru toate masurile suplimentare identificate la scara subbazinala. 4 corpuri de apa tranzitorii si costiere) si 331 corpuri puternic modificate si artificiale (290 corpuri de apa puternic modificate si 41corpuri de apa artificiale). analize de cost-beneficiu si proceduri complexe. 4. are ca rezultat aplicarea exceptiilor in conformitate cu Art. continuarea si dezvoltarea activitatilor de monitoring integrat al calitatii apelor vor contribui la clarificarea aportului si impactului surselor de poluare asupra starii corpurilor de apa. respectiv 1228 corpuri de apa ( 98. care necesita instruirea intensiva a beneficiarilor.Dezvoltarea de proiecte consistente si de inalta calitate care sa raspunda prioritatilor.95% din numarul total al corpurilor de apa cu exceptii).4.5. inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile si programele nationale. urmate de exceptii de tipul 4. reprezentand 36.

226 . acestea vor conduce la dezvoltarea si imbunatirea aplicarii exceptiilor la nivelul corpurilor de apa in urmatorul ciclu de planificare. 4. Pe masura ce noi date si informatii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activitatilor utilizate in stabilirea exceptiilor. aplicarea exceptiilor putand a fi adaptata in urmatorul plan de managament.4) pana in 2027 pentru atingerea starii chimice bune.La nivelul apelor subterane au fost identificate 19 corpuri de apa subterana carora li s-au aplicat exceptii privind prelungirea termenelor (art. urmand ca obiectivele de mediu sa fie atinse pentru toate corpurile de apa pana in 2027. Numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea semnificativ in urmatoarele cicluri de planificare.

4.WFD Roof Report). xxx. *** (2007). Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance for the analysis of pressures and impacts in accordance with the Water Framework Directive. 8. 9. *** (2005). Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on monitoring for the Water Framework Directive. xxx.Bibliografie 1. Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on environmental quality standards in the field of water policy. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for inland surface waters. (2008). Administraţia Naţională “Apele Române”. 84/156/EEC. Bucureşti. . xxx. 12. *** (2005). (2000). 13. International Commission for the Protection of the Danube River. Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis .Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. *** (2008). Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. xxx. Cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council. 84/491/EEC. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International Commission for the Protection of the Danube River. European Commission. Significant Water management Issues in the Danube River Basin District. European Commission. 83/513/EEC. Spatiului Hidrografic Dobrogea si apelor costiere. 3. Delta Dunarii. Administraţia Naţională “Apele Române”. International Commission for the Protection of the Danube River. Raportul 2004 . 227 6. European Commission. Administraţia Naţională “Apele Române”. 11. Raportul 2004 . 7. xxx. Bucureşti. Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. European Commission. *** (2004). xxx. 10. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water bodies.Planul de Management al Fluviului Dunarea. 5. 2. amending and subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC. European Commission. xxx. Directiva 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste un cadru de actiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei.

reference conditions and classification. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Transitional and coastal waters – Typology. European Commission. 27. Economics and Environment . 25. . xxx. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance document on Planning process. Common Implementation Strategy for the Water Framework (2000/60/EC) – Guidance on Reference conditions inland waters. 21. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on public participation in relation to the Water FrameworkDirective. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive. 20. xxx. Accompanying documents to the Guidance – Wateco Guidance. xxx. 16. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Exemptions to the environmental objectives. xxx. The implementation challenge of the Water Framework Directive. The implementation Economics and the environment The implementation challange of the Water Framework Directive . European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Eutrophication Assessment in the context of European Water Policies. European Commission. 17. European Commission. European Commission. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Economics and the environment. Directive European 15. xxx. European Commission.14. European Commission. 19. 228 24. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the intercalibration exercise. European Commission. xxx. xxx. European Commission. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive. 22. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of monitoring results. 26. xxx. 18. Commission. xxx. Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) – Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential. 23. xxx. xxx. European Commission.

36. Technical Report – Case Studies. *** ICPDR.Project WFD76SNIFER. a Tisza/Tisa sub-basin” Project. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD .Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDESAmt. and works designed to facilitate navigation under the Water Framework Directive. 34. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008. 44. 2004. *** WFD and Hydromorphological Pressures. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy. 32. flood protection works. Appendix B .Final endorsed by Water Directors. ***Proiect PHARE „Development of Ialomita-Buzau River Basin Management Plan” EuropeAid /121477/D /SV/RO. PM Project No: 300098. Project WFD29 EA & SNIFFER.Mitigation Measures and Management Strategies Sheets Waterways Ireland & Environment Agency & WFD TAG. SNIFFER. 2007. Delft. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward the Preparation of the River Basin Management Plan in Line with the WFD Requirements . Project PPA05/RM/7/4 “Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies. 2007. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the Designation of Heavily Modified Water Bodies”. Volume 1. 43.2. 31. 2008. ***Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Navigation Impoundment . *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for inclusion in the programme of measures.“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River. ***Matra Pre-accession Projects Programme (MPAP). Joint Danube Survey-Final Scientific Report. 41. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters UK Technical Advisory Group on the WFD. în vederea atingerii obiectivelor 229 40. ***Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 „Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri. 30. 37. 29. through cost-efficiency analysis. in order to reach the environmental objectives required by the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC. *** 2010 Reporting sheets . ***Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A Pressures and Impact Sheets.WFD82. *** Good practice in managing the ecological impacts of hydropower schemes. 35. 2007. 42. 38.28. 39. 33. 19th June 2007. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework Directive for Impoundments. . November 2006.

*** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" – Constanţa. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor – Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO). chimice şi hidromorfologice”. ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. Bucuresti 2008. Contract M.M. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti. ARCADIS Euroconsult (NL) In asociere cu: OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO) Batuca D. lacuri. Delft. ape tranzitorii. Studiul 1. 49. Good Status-Environmental Objectives and Methodology for Developing a Programme of Measures. 230 . 50. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. 2007. 52. 51. Delta Dunarii si zona costiera a Marii Negre si bazinele reprezentative si experimentale. 46. 47. hidrochimice si morfodinamice pe rauri. Dunare. chimice şi hidromorfologice”-2008.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4 .B. Raportul national privind calitatea apelor de imbaiere. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanţa.Decembrie 2007.„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (râuri. 53. 45. ***Proiect PHARE . 48. ***Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane”.“Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru”.Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7. ***Proiect PHARE . Cercetarea proceselor hidrologice.1.“Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă (respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice. Anuarul hidrologic al Dunarii – 2005.D. Ghid metodologic pentru identificarea şi desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale..D. *** Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti.„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenţialului corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile Directivei Cadru ”-2008.

2008.. Hidrogeologia... p.MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems. Bretotean M. Meteorologie.Greg Pelletier. Contract M. Radu Cătălina. nr. 1/1958. Behrendt H.. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România. Studiu de cercetare.N.54. BucureştiDonita N. Codul Bunelor Practici Agricole. Biris I – Habitatele din Romania.1. Munteanu M.D.. Bogza St.04. 231 . Lazar G.The 6th Symposium for European Freshwater Sciences .. 59.. 57.vol II. 65.Cod CPSA 7420. Postoloache C. Constructii hidrotehnice. Popescu A. Probleme de geografie. – Decembrie 2008. p. 60. Arh. Drăguşin D.9-15. T..G. Drăguşin Doina. Cristofor S. Tudoran Ghe. Rev. 1974... 67. Bucuresti. 2006. Vadineanu A.. C.A. Masuri de gospodarire”. Bretotean M. 2005.. Universitatii “Transilvani” din Brasov. *** Institutul National de Statistica.. 68. Synthesis of 34 Case Studies in Europe.. Galie A. Hua Tao. *** Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. Munteanu M.vol.. Ignat G. 2008.. Bucureşti Bretotean M. Tehnica Silvica. 6/1958 . 33-39. Liteanu E. (2006). Ed. Managementul apelor. Radu E...D. (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA 60/2000/EC. Radu E. Kampa E. Anuarul Statistic al Romaniei. *** Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor. Serban. Bucuresti.S... 2004.. Sofletea N – Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine. Principii si reglementari europene. Editura didactica si Pedagogica. Vadineanu R. Macalet R. Predoiu Ghe.D. 69.7. subalpine si forestiere din Romania. 64. Platagea Gh. Ţenu A.. Editura Springer. 2006. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Macaleţ R. Mihailescu S. Bucureşti. Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării. Ţenu A. Venohr M. T. suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevazute pe Directiva Cadru a Apei. Drăguşin D. Rev. Ed.. Steve Chapra. 66.. Radu C. Risnoveanu G. Hidrologie şi gospodărirea apelor. Tomescu G. 70..73. . nr. 7420. Editura Tipored.3842/2007.Corpurile de ape subterane la risc din România. Version 2. I.H.M.. Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR. Contract M.74 – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al Luncii Dunarii. Pauca-Comanescu M. ... Priscu R.Studii ecohidrologice. Radu E. 63. Tomescu G. 61. T.SINAIA 2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as “Heavily Modified Water Body” (HMWB). 10..Tema C2. P.. 56. Adamescu M. Stancioiu P.şi colab. Radu C.MONERIS model . „Hidrotehnica”. 62.. Munteanu M.M. 55... Studiul 2.D. *** Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD Tulcea). Macaleţ Rodica. Hansen W. 50. Ţenu A. Heavily Modified Water bodies. 58. Cazacu C. Simulating River and Stream Water Quality. March 7. vol..

***Administratia Nationala „Apele Romane”.Sinteza Calitatii Apelor . 74. piscivultura. 80. 2007.Registrele zonelor protejate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.71. 81. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 83. 84. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei biotice a corpurilor de apa-rauri. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 75. 2007. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. 79. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice privind modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. agricultura. 82. 77. consultarea si participarea publicului. Instructiuni metodologice pentru desemnarea corpurilor de apa artificiale si puternic modificate. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 2006. 72. irigatii). ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratori/custozi. Instructiuni metodologice privind informarea. 87. Instructiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata . 88. 86. Instructiuni metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apa-rauri. Planuri de management ale ariilor naturale protejate. 2008. 232 . Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei locuitorilor si a locuitorilor racordati la sistemele centralizate de alimentare cu apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.rauri si lacuri. zootehnie. Instructiuni metodologice privind stabilirea evolutiei cerintelor de apa (aglomerari. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul canalizarii si epurarii apelor uzate. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . 76. 78. ***Administratia Nationala „Apele Romane” . 85. ***Administratia Nationala „Apele Romane” Instructiuni metodologice de definire a tipologia abiotica a lacurilor din Romania.anii 2005. Instructiuni metodologice privind identificarea surselor punctiforme si difuze de poluare si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata. Instructiuni metodologice pentru evaluarea apelor uzate si a incarcarii cu poluanti a acestora. industrie. 73. Instructiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor in domeniul producerii si distributiei apei potabile. ***Administratia Nationala „Apele Romane” – Anuarul de gospodarirea apelor. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.

93. 98. 91. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Elemente metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. in special pentru protectia resurselor de apa. Instructiuni de aplicare a modelului WaQ pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile industriale. Instructiuni metodologice privind analiza cost eficienta pentru programul de masuri. Instructiuni de aplicare a modelului QUAL2K pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul Directiilor de Ape) in vederea stabilirii corpurilor de apa la risc. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerarile umane.89. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa. 100. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiuni metodologice pentru stabilirea masurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole. 101. 102. Instructiuni metodologice pentru evaluarea veniturilor din domeniul mediului. 97. 96. 99. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”.ramsar. Elemente metodologice privind realizarea analizei cost beneficiu pentru masurile suplimentare. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. Instructiunilor metodologice privind stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru in domeniul Apei (2000/60/EC). Instructiuni metodologice pentru identificarea corpurilor de apa modificate antropic pe baza testelor de desemnare 90.org 233 . ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 94. a costurilor disproportionate. 92. Instructiuni metodologice privind restabilirea conectivitatii laterale a cursurilor de apa. Instructiuni metodologice referitoare la stabilirea indicatorilor/ variabilelor economice privind identificarea exceptiilor de la obiectivele de mediu. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. www. ***Administratia Nationala „Apele Romane”. 95. 104.

http://efi-plus.at/software/index.php (Adresa web pentru rularea EFI +) 234 .europa.htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii) 106.boku. http://ec.ac. http://www.mmediu.105.htm (Proiecte prin Programul Operational Sectorial de Mediu – Axa 4 Protectia Naturii) 107.eu/environment/life/index.ro/proiecte_europene/axa4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful