INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ). Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c). Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. zone în construcţie. ceaţă.. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje.Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. poduri. 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe.). Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. refugii şi treceri pentru pietoni. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. etc. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. înălţimea acestora putând fi de 3. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. sectoare de drum îngustat. În zona . etc. b. a. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. c. pe toate drumurile. grădiniţe. viscol’’(a). 40 şi respectiv 50 km/h). ’’Polei. declivităţi. Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). gheaţă. Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte. Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). în zonele cu şcoli. fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului.

locuri de joacă. etc. însă numai în intervalul orar 07. După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben). este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a). Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului.) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. b. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). În localitate distanţa la care se . acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei). Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric.. c. a.00 – 22. ’’Limitare de viteză’’.00. etc. parcuri. La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere. materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. ’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă). grădiniţe.lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul.

intersecţia respectivă fiind nedirijată. cu trafic redus. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 .200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I). sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : . deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră.amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. la acelaşi nivel. Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. Nu se instalează în orase. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială.

panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. b.panoul I la 50 m. fără bariere. semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. d. datorită condiţiilor de trafic. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie. iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar. deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. fără bariere’’ (nepăzită). c. De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. fără a-l depăşi. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). Trecere la nivel cu o cale ferată dublă. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată . Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. a. Este considerat un loc deosebit de periculos. înainte de şina cea mai apropiată.dublă (b). Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele.

dar nu are rol de dirijare.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . c. Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate. după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : . cu cadenţă lentă. Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. a.dublă (b). înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea. care permite trecerea). Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. 1. Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată. (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). d. obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă. b. fără bariere’’ . fiind un indicator de confirmare a priorităţii. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. b.

Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar. ’’Cedează trecerea’’.. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’. Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat. întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus. ’’Oprire’’. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. . La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare. iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate. . în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’. deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite.ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc).

etc. care indică distanţa ( 50. c – în unele situaţii. din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’. b. În cazul în care. 150 m. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule. conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor. La întâlnirea acestui indicator.). c. înaintea unei intersecţii. a. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie..conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. . indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a .Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate.. 100. este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c)..

copaci.Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. Când este amplasat înaintea unei intersecţii.). Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. b. sau a. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri. putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei. şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. c. etc. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : .

de ambele părţi ingustat’’ (a. manevrele de oprire.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare.b.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5. se .a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 . Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 . b. sau a. fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. chiar dacă prioritatea lor a încetat. b. conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’. Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’. La întâlnirea acestui indicator. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). să acorde prioritate celor care vin din sens opus. La întâlnirea sa.c). instalate la intersecţia care urmează. întoarcere şi mers înapoi fiind interzise. Dacă este instalat singur. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire.pe sectorul de drum îngustat care urmează. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’. staţionare. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. conducătorii de vehicule pot circula. toate drumurile vor fi de aceeasi categorie.

c). staţionare şi mers înapoi. Nu interzice manevra de depăşire. d. de interzicere sau restricţie .‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c. Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat. dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. (d . Indicatoare de reglementare. semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere.b. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus.20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. oprire. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . pe partea stângă ‘’).adresează tuturor categoriilor de vehicule.

cele care anunţă terminarea restricţiilor. centrele unor orase mari. Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată. etc. zone rezidenţiale sau de interes special.(b) a.). cele ce interzic oprirea şi staţionarea. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a). după caz. Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei. parcuri. contur de culoare roşie. fond alb. etc. Poate fi însoţit. . Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice). a. pe sensul care a fost desfiinţat. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’. etc. după caz. Poate fi însoţit. b.Acestea au formă rotundă. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. excepţie făcând pietonii).

pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului.G. Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat. excepţie făcând motocicletele fără ataş. cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor . Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat. lit. motociclete cu ataş. etc. de aplicare a O.126.G. ciclomotoarele şi vehiculele fără motor. 195/2002).). Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf.( conf. fie pentru fluidizarea circulaţiei. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare). Interzis a vira la stânga – dreapta a. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei. autobuze. Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat. Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers.U.b si respectiv art. art. În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă.128. b. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane. tractoare.126. fie datorită lipsei trotuarelor. de aplicare a O.a din Reg. lit. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane). interzicând virajul la stânga sau la dreapta. 195/2002).Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. nu interzice doar accesul autoturismelor. lit. fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens. art. în prima intersecţie pe sensul de deplasare. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule.U.a din Reg.

limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere. a. b.a. confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c). de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. biclişti. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. indiferent de lungimea sectorului. oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. întoarcere şi mers înapoi. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească. fără motor care pot fi depăşite (căruţe. autobuze. autocamioane. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b).etc. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). etc. În locul panourilor adiţionale. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. staţionare voluntară. autoturisme. Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş. atunci se va respecta semnificaţia acestora. b. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie.) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d).). care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h). Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor.

întoarcere şi mers înapoi. c. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a).4. atunci se va respecta semnificaţia acestora. b. staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. În locul panourilor adiţionale. . indiferent de lungimea sectorului. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. b.vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii. a. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora. d. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune).. Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor. atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă.3.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii..8. dacă este însoţit de panou adiţional (g). sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d).. f.6. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c). g. c..) respectiv pare (2. e. Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă. dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare.7. d. a.. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1.5.

la stânga). La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. după caz. La dreapta Se amplasează. obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii. însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5. Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată. pe un scuar. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. să circule pe anumite drumuri. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. . pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu. (Sensul săgeţii poate indica.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă.

La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta. insulelor de dirijare. acesta se instalează deasupra benzii respective. respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. la stânga). Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. Dacă se execută viraj se reduce viteza. În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. după caz. după sensul indicat de săgeată. înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie. Prin definiţie este intersecţie dirijată. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. după caz. În zona de acţiune a indicatorului. . (Sensurile săgeţilor pot indica. pot fi de dimensiuni mici. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie. spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum. cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta).manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. Acest indicator acţionează în prima intersecţie. pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei. (Sensul săgeţii poate indica. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. întoarecerea este interzisă. în zona de preselecţie. înainte sau la stânga). virajul executându-se după depăşirea indicatorului. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor.

Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”. chiar dacă este liberă. Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”.Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă. Se repetă după fiecare intersecţie. Indicatoare de informare . deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”. destinaţii sau puncte de interes. instalat la 50 . Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi). Între intersecţii. Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. trasee de ocolire.200 m de intrarea în intersecţie. aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun.

La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. la 50 – 200 m distanţă de indicator. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). în schimb este permisă manevra de mers înapoi. La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a). Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. Indicatorul interzice manevra de întoarcere. Deasemenea întoarcerea. dacă aceasta este nesemaforizată. în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare. Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga. precum şi despre existenţa unor puncte de interes. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. a. În cazul instalării pe consolă. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens. mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni.Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). b. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. Este un drum special. Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri. Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. . Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni.

societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. În staţii de tramvai. În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. b. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare. distanţa. la partea inferioară. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp. staţionarea. Staţie de autobuz . −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . La partea inferioară a indicatorului.a. distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi. Forma. La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. întoarcerea şi mersul înapoi. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. Parcare a. Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. în sensul de deplasare. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă.

Sistemele ABS pot avea 2. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule. în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. total pe trotuar – „b”). d. CD. ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase.”.trotuarul (lângă bordură. b.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). −textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson. 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte. c. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A. -. Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar. Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte. −silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie. −simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d). Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare. etc. .

Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. 2 mm între drum şi cauciuc. de uzura pneurilor. .. reducând încărcătura de şoc dintre acestea.Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed. Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării.. pentru a accelera. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe. Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului. realizându-se astfel mișcarea vehiculului. frâna de motor). transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. etc. Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj. tipul benzii de rulare a anvelopei. formându-se astfel o peliculă de apă de 1 .

amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune. Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa.. Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi. Baterie (acumulator) . uneori. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă. Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. conţine şi oţel. Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. independent de calea de rulare. din ansamblul blocului motor. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă. Anvelopă . B. Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen.

cu 746 W. de-a lungul timpului. energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică. lumini şi alte accesorii . sub forma definită de Watt.). abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent. calul putere.de la paardekracht. C. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri. În vorbirea curentă. se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. etc.aparatura audio. care a definit pentru prima dată acest termen. închidere centralizată.de la Chevaux Vapeur. etc. alarma.. în sistemul metric. Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia. echivalent cu 736 W. Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică. Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie. În secolul al XIX-lea. Capotă .de la Pferdestarke. în Olanda: pk . între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. prevăzut cu doi electrozi. în Franţa: CV sau cv .de la cal putere. abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS . Din diverse raţiuni.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă. în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree). au apărut mai multe definiţii pentru calul putere. brichetă. Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză. Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă. de regula. in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde). în România: CP .). a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN. Astfel.

largă. de 0. Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată.5 mm grosime. Carcasa este realizată dintr-un oţel superior. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă. care acoperă un compartiment (motor. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. material ceramic cu nenumăraţi faguri fini. Carburant Combustibil lichid. Cifră octanică . cu un monolit în interior. Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. motorină şi GPL -ul). Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. uşor volatil. Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA). un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. Caroseria este. de asemenea. Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. De remarcat că. atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea). portbagaj sau habitaclu). rezistent la caldură. Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul. inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. amenajată pentru postul de conducere.Element mobil al unei caroserii. care conţine platină. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. denumirea utilizată este aceea de pavilion.

R . 2 .marşarierul (mers înapoi). staţionarea cu motorul pornit.poziţie pentru drum cu denivelări. care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic. D . Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior. 3 . Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie. Diferenţial . N rulare liberă. cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii.poziţia pentru staţionare (parcare). 1 . Se mai numeşte şi electromotor de pornire. Cu cât este mai mare cifra octanică. care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă. precum şi mersul înapoi. Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului.poziţie permanentă pentru rulare înainte.poziţie pentru drum de munte/urcuş. D. O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres. Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul. Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele.poziţie pentru urcuş abrupt.Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură). Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P . Decelerare Accelerare negativă. Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18).

iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. compresia. denumit de unii producători DSC. pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă. Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă. direcţiei şi amortizoarelor adaptive. etc.). astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. Reacţia ESP este foarte promptă. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc. care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi. unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program). în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. de ordinul milisecundelor. Sistemul ESP. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte. . îndeosebi la viteze ridicate. deoarece la efectuarea virajelor. Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului. electro-hidraulic. Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă. hidraulic.Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia. conform propriilor preferinte. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână. asfalt ud. etc. transmisiei automate.

La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii. ninsori abundente. utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează. Prin creşterea încărcării verticale şi. . Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament). Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate.). Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. şoferul calcă pedala de frână. Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă. pentru a se încadra în curbă. Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. Pe masură ce forţele de virare cresc. Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard. nori de praf sau de fum. Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). F. Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000. etc. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor.E.

G. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă. I. unghiul de fugă al roţilor. raza de frecare. Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea. exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. Rezultatul : o putere crescută. specific caroseriei autoturismelor. Greutatea proprie Se compune. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. a unei cantităţi bine determinate de combustibil. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului. la roţile din faţă. H. spre deosebire de carburator.implicit. Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. Habitaclu Spaţiul interior. conform normei UE. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. Sistemele simple sunt echipate . a tracţiunii.

Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă. pe o distanţă minimă de 30 m. FSI injecţie stratificată de benzină) J. care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea. fază de întâlnire sau fază scurtă. Se mai numeşte şi fază mare. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. Kilometraj Distanţa. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul. (Ex. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. pe timp senin. pe o distanţă minimă de 100 m. pe timp senin. K. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul. asigurând o iluminare pe rază mică. în kilometri. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. fază lungă sau fază de drum. L.injecţie multipunct. Luneta . Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. Se mai numeşte şi fază mică.cu un singur injector poziţionat în camera centrală.: MPI . parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. asigurând o iluminare pe rază mare.

M. atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft .Geamul din spate al autovehiculului. Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort. Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei. deasupra supapelor.doi arbori cu came în chiulasă). englezi. P. australieni. Este folosită de americani. Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came. Pompa de ulei . O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore. motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft .60 km pe oră (Km/h). Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat). O. Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor.un singur arbore cu came în chiulasă). Atunci când. etc.

un condensator electric. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor. conducătorul auto efectuând. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. doar declanşarea frânării. S. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. care apare la virare. frânele şi direcţia.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. un inductor. roţile. Şasiul este scheletul care conţine motorul. mai puţin corpul acesteia. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari. La maşinile cu o structură unică. . Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. R. şasiul cuprinde toată maşina. fără habitaclu. Sistemul este compus dintr-o baterie. uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. hidraulică. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii. practic. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. suspensiile.

Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. racorduri. Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient.. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. termostatul este închis. De obicei. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă. T.Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă. O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă. bare de torsiune. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum. . Când motorul este rece. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. etc. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Suspensie Totalitatea arcurilor. absorbitoarelor de şocuri. Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. braţe.

Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi. Un raport mai ridicat (de exemplu. AWD asigura o buna tracţiune. 6 viteze. în orice moment. încărcătură şi condiţii de drum. transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. Tracţiune integrală 4x4 . viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul. Motorul. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. de aceea. prin intermediul vibrochenului. Un raport mai scazut (de exemplu. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. Pe un drum prost. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi.RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate. În general.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. ar învârti prea repede roţile şi.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. Transmisie prin curea . Tracţiune spate . Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. Marea majoritate a transmisiilor au 3. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului.

puritate ridicată. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp. performanţe mai bune la temperaturi ridicate. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. ale roţilor de transmisie. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. la temperaturi mari. consum redus de ulei. U. Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute. folosind procedeul Fischer-Tropsch. Unghi de bracaj .Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. rezistenţă mai bună la contaminare. care a limitat accesul la sursele de ţiţei. scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM).

măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral. Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului. când roţile sunt direcţionate spre exterior. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. când înclinarea acesteia este spre faţă. Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. în raport cu mersul înainte al vehiculului. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii. şi negativ. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală.). termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii. simplu şi convergenţă. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi.

Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist". V.sisteme de siguranţă. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. Acest tip de arbore este legat de transmisie. un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent. Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare. . care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort". mişcarea liniară a pistoanelor. Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful