INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ). c. pe toate drumurile. Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. poduri. ’’Polei. sectoare de drum îngustat.. Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. înălţimea acestora putând fi de 3. Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte. 40 şi respectiv 50 km/h). Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje. indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe. Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. ceaţă.). fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului.Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. etc. zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c). gheaţă. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. în zonele cu şcoli. zone în construcţie. În zona . viscol’’(a). a. declivităţi. Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. etc. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. b. refugii şi treceri pentru pietoni. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). grădiniţe.

’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. a. ’’Limitare de viteză’’. parcuri.) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei). Acest indicator obligă la reducerea vitezei.00. etc. Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului. însă numai în intervalul orar 07. etc. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă). cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. În localitate distanţa la care se . După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben).lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul.00 – 22.. b. c. locuri de joacă. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli. grădiniţe. acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a). materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric. La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere.

amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I). Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. intersecţia respectivă fiind nedirijată. deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. la acelaşi nivel.200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 . cu trafic redus. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. Nu se instalează în orase. Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’. sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : .

deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată . fără bariere. înainte de şina cea mai apropiată. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . fără bariere’’ (nepăzită). panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. d. La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. c.panoul I la 50 m.dublă (b). a. De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. datorită condiţiilor de trafic. indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar. semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). Trecere la nivel cu o cale ferată dublă. fără a-l depăşi. De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele. Este considerat un loc deosebit de periculos. Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele. Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. b.

după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : . a. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată. obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă. care permite trecerea). b. b. cu cadenţă lentă. Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . fără bariere’’ . Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate.dublă (b). d. dar nu are rol de dirijare. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. c. Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. fiind un indicator de confirmare a priorităţii. Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. 1. (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea.

iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’. Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm. Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare.. ’’Oprire’’.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat. ’’Cedează trecerea’’. La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’.ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc). Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite. . .

La întâlnirea acestui indicator. care indică distanţa ( 50. b. conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a . este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’.. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c). 150 m.. b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor. din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’. c – în unele situaţii.Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie. În cazul în care. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie.). a. înaintea unei intersecţii.. conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. 100. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. .conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. c. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule. etc.

şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. c.). putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei.Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. sau a. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : . Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’. Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. copaci. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. Când este amplasat înaintea unei intersecţii. b. Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri. etc.

de ambele părţi ingustat’’ (a. Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’. Dacă este instalat singur.pe sectorul de drum îngustat care urmează. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 . se . Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 . să acorde prioritate celor care vin din sens opus. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). sau a.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii. fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. chiar dacă prioritatea lor a încetat. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare. unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire. conducătorii de vehicule pot circula. b.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5. întoarcere şi mers înapoi fiind interzise.c). La întâlnirea acestui indicator. toate drumurile vor fi de aceeasi categorie.a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. staţionare.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’. La întâlnirea sa. Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. b. instalate la intersecţia care urmează.b. manevrele de oprire. având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’.

de interzicere sau restricţie .‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c.b. pe partea stângă ‘’). staţionare şi mers înapoi. Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat. oprire. (d . dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. Indicatoare de reglementare. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus. semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt.c).20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. Nu interzice manevra de depăşire. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . d. La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere.adresează tuturor categoriilor de vehicule.

Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată. Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. zone rezidenţiale sau de interes special. cele ce interzic oprirea şi staţionarea. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. Poate fi însoţit. după caz.Acestea au formă rotundă. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a). fond alb.). Poate fi însoţit. b. etc. . a. pe sensul care a fost desfiinţat. etc. centrele unor orase mari.(b) a. cele care anunţă terminarea restricţiilor. contur de culoare roşie. parcuri. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’. după caz. Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei. excepţie făcând pietonii). etc. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice).

pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului. etc. Interzis a vira la stânga – dreapta a. art. în prima intersecţie pe sensul de deplasare. de aplicare a O.a din Reg.).G. Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf.b si respectiv art.( conf. fie pentru fluidizarea circulaţiei. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare).G. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei. b. de aplicare a O.126. art. cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor . ciclomotoarele şi vehiculele fără motor. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane). 195/2002). motociclete cu ataş.U. nu interzice doar accesul autoturismelor. Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers.U. fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. autobuze.128. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule. Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat. tractoare.a din Reg. lit. Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat.Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. excepţie făcând motocicletele fără ataş. În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă.126. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane. lit. lit. 195/2002). fie datorită lipsei trotuarelor. interzicând virajul la stânga sau la dreapta. Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat.

staţionare voluntară. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). În locul panourilor adiţionale. oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească. Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor.etc. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. autobuze. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). autoturisme. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . biclişti. b.). limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.a. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). întoarcere şi mers înapoi. confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c). autocamioane.) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. etc. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). fără motor care pot fi depăşite (căruţe. b. Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h). Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria. iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. indiferent de lungimea sectorului. a. atunci se va respecta semnificaţia acestora. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului.

b.5.3.. În locul panourilor adiţionale. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora.. staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. indiferent de lungimea sectorului. e. g. atunci se va respecta semnificaţia acestora.. d. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). c. a. a. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor. . întoarcere şi mers înapoi. c.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent.6.) respectiv pare (2.7. atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective. Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c)... dacă este însoţit de panou adiţional (g). d. f.vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii. dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare.4. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’.8. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1. b. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d).

Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă. Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. . La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. la stânga). La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. după caz. (Sensul săgeţii poate indica. pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. să circule pe anumite drumuri. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. La dreapta Se amplasează. înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată. pe un scuar.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii. însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5.

după sensul indicat de săgeată. (Sensul săgeţii poate indica. cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta). Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. după caz. Dacă se execută viraj se reduce viteza. după caz. În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. . (Sensurile săgeţilor pot indica. pot fi de dimensiuni mici. pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei. înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. în zona de preselecţie.manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. înainte sau la stânga). Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie. acesta se instalează deasupra benzii respective. Acest indicator acţionează în prima intersecţie. Prin definiţie este intersecţie dirijată. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. la stânga). Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor. întoarecerea este interzisă. În zona de acţiune a indicatorului. virajul executându-se după depăşirea indicatorului. spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum. insulelor de dirijare. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta.

trasee de ocolire. Între intersecţii. Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”. chiar dacă este liberă. efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi). aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun. Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. instalat la 50 .Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă. destinaţii sau puncte de interes. Se repetă după fiecare intersecţie.200 m de intrarea în intersecţie. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. Indicatoare de informare . Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”. deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”.

Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. a. Indicatorul interzice manevra de întoarcere. Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga. În cazul instalării pe consolă. b. în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). la 50 – 200 m distanţă de indicator. . la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). precum şi despre existenţa unor puncte de interes.Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului. Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. Deasemenea întoarcerea. La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a). în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare. mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. în schimb este permisă manevra de mers înapoi. Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri. dacă aceasta este nesemaforizată. Este un drum special.

a. În staţii de tramvai. La partea inferioară a indicatorului. La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. Forma. la partea inferioară.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă. Parcare a. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră. Staţie de autobuz . Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi. Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. b. liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp. societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. întoarcerea şi mersul înapoi. în sensul de deplasare. staţionarea. distanţa.

ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. b. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A. în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. c. total pe trotuar – „b”). −simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d). 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte. CD. . −silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie. −textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson.”. Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte. d. -.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). Sistemele ABS pot avea 2. Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare.trotuarul (lângă bordură. Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar. etc. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule.

. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat. pentru a accelera. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. tipul benzii de rulare a anvelopei. Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. frâna de motor). formându-se astfel o peliculă de apă de 1 . 2 mm între drum şi cauciuc. realizându-se astfel mișcarea vehiculului. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed. reducând încărcătura de şoc dintre acestea. etc. Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj.. Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării.Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare.. de uzura pneurilor. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului. transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului.

Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). B. din ansamblul blocului motor.. conţine şi oţel. Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi. independent de calea de rulare. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă. devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa. Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse. amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. Baterie (acumulator) . Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. Anvelopă . Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă. uneori. Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare.

în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree). etc. este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză. brichetă.). Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă.. care a definit pentru prima dată acest termen. au apărut mai multe definiţii pentru calul putere. închidere centralizată.de la Pferdestarke. abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS . sub forma definită de Watt.). Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. în Franţa: CV sau cv . calul putere. de-a lungul timpului. Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia. În secolul al XIX-lea. Astfel. C. în sistemul metric. alarma. În vorbirea curentă. in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde). lumini şi alte accesorii . prevăzut cu doi electrozi. Capotă . Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie.de la paardekracht. între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. etc. Din diverse raţiuni. echivalent cu 736 W. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă. în România: CP . abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent. cu 746 W. de regula.aparatura audio. a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN. prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică. se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). în Olanda: pk . Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică.de la cal putere.de la Chevaux Vapeur.

portbagaj sau habitaclu). uşor volatil. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. de 0. material ceramic cu nenumăraţi faguri fini. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă. denumirea utilizată este aceea de pavilion. Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată. inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea). care acoperă un compartiment (motor. Caroseria este. Cifră octanică . un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. motorină şi GPL -ul). Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. amenajată pentru postul de conducere.Element mobil al unei caroserii. Carburant Combustibil lichid. care conţine platină. Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA).5 mm grosime. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. cu un monolit în interior. atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). largă. protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul. Carcasa este realizată dintr-un oţel superior. de asemenea. rezistent la caldură. Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament. De remarcat că.

Cu cât este mai mare cifra octanică. D. Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării.Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură). R .poziţie permanentă pentru rulare înainte. Se mai numeşte şi electromotor de pornire. precum şi mersul înapoi. Decelerare Accelerare negativă. Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele.poziţia pentru staţionare (parcare). staţionarea cu motorul pornit. cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. N rulare liberă.poziţie pentru drum cu denivelări. O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres. Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul. Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie. Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P .marşarierul (mers înapoi). care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă.poziţie pentru urcuş abrupt. 1 . 3 .poziţie pentru drum de munte/urcuş. Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18). 2 . D . care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic. Diferenţial . Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior.

în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână. Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric. de ordinul milisecundelor.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. deoarece la efectuarea virajelor. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc. compresia. hidraulic. etc. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. direcţiei şi amortizoarelor adaptive. Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi.). Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului. transmisiei automate. Sistemul ESP. care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise. astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului. Reacţia ESP este foarte promptă. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. conform propriilor preferinte. . etc. asfalt ud. denumit de unii producători DSC. iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. electro-hidraulic. pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă.Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. îndeosebi la viteze ridicate. mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia. unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program).

F. Prin creşterea încărcării verticale şi. . şoferul calcă pedala de frână. Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă. Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. pentru a se încadra în curbă. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor. Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează. Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000.). Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). etc. Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate. utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard. nori de praf sau de fum. ninsori abundente. Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament).E. de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. Pe masură ce forţele de virare cresc. La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii.

Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. H. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă.implicit. spre deosebire de carburator. Greutatea proprie Se compune. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. G. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. conform normei UE. a tracţiunii. Habitaclu Spaţiul interior. Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. unghiul de fugă al roţilor. Rezultatul : o putere crescută. la roţile din faţă. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. I. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. a unei cantităţi bine determinate de combustibil. Sistemele simple sunt echipate . o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. specific caroseriei autoturismelor. raza de frecare.

fază de întâlnire sau fază scurtă. asigurând o iluminare pe rază mare. L. în kilometri. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. pe timp senin. care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea.injecţie multipunct. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul. pe timp senin. pe o distanţă minimă de 100 m. Se mai numeşte şi fază mică. asigurând o iluminare pe rază mică. parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă.cu un singur injector poziţionat în camera centrală. Kilometraj Distanţa.: MPI . K. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. Se mai numeşte şi fază mare. FSI injecţie stratificată de benzină) J. fază lungă sau fază de drum. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. pe o distanţă minimă de 30 m. (Ex. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul. Luneta . Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul.

etc. deasupra supapelor. Este folosită de americani. motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft . O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came. Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort. Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor. englezi. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei. Pompa de ulei . O. Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă.doi arbori cu came în chiulasă).60 km pe oră (Km/h). P. M. Atunci când. australieni. Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft . când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore.Geamul din spate al autovehiculului.un singur arbore cu came în chiulasă). Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat).

un condensator electric. . fără habitaclu. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. Sistemul este compus dintr-o baterie.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. frânele şi direcţia. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari. La maşinile cu o structură unică. Şasiul este scheletul care conţine motorul. R. mai puţin corpul acesteia. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii. un inductor. şasiul cuprinde toată maşina. practic. conducătorul auto efectuând. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. doar declanşarea frânării. care apare la virare. S. roţile. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. hidraulică. suspensiile.

Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum. racorduri. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare. Suspensie Totalitatea arcurilor. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. T. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. absorbitoarelor de şocuri. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă. De obicei. Când motorul este rece. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. termostatul este închis. Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. bare de torsiune..Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. braţe. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. etc. . O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă.

Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. 6 viteze. Motorul. Un raport mai scazut (de exemplu.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. În general.RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. în orice moment. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. Tracţiune integrală 4x4 . Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. Tracţiune spate . ar învârti prea repede roţile şi. Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică. Un raport mai ridicat (de exemplu. prin intermediul vibrochenului. AWD asigura o buna tracţiune. Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. Pe un drum prost. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi. Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. Marea majoritate a transmisiilor au 3. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi. încărcătură şi condiţii de drum. de aceea. viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. Transmisie prin curea . cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare.

Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM). Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. folosind procedeul Fischer-Tropsch. puritate ridicată. performanţe mai bune la temperaturi ridicate. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). la temperaturi mari. scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. rezistenţă mai bună la contaminare. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. care a limitat accesul la sursele de ţiţei. bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute. ale roţilor de transmisie.Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp. Unghi de bracaj . Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi. monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. consum redus de ulei. U.

Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. şi negativ. măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral.). în raport cu mersul înainte al vehiculului. când roţile sunt direcţionate spre exterior. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală. când înclinarea acesteia este spre faţă. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. simplu şi convergenţă. Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului. Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii.

astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist". mişcarea liniară a pistoanelor. Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers.sisteme de siguranţă. beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort". un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent. care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. . Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. V. Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. Acest tip de arbore este legat de transmisie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful