INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. viscol’’(a). indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe.. zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c). 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. pe toate drumurile. Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. b. în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ). Acest indicator obligă la reducerea vitezei. 40 şi respectiv 50 km/h). poduri. etc. Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). refugii şi treceri pentru pietoni. etc. ’’Polei. Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. grădiniţe.). păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. în zonele cu şcoli. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. zone în construcţie. fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului.Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. înălţimea acestora putând fi de 3. a. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje. În zona . Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. sectoare de drum îngustat. declivităţi. c. ceaţă. gheaţă.

este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a). etc. parcuri.lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul. ’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). însă numai în intervalul orar 07. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă). materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. c. a.. unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei).) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben). b. existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului. În localitate distanţa la care se . etc. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.00. acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric. cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. locuri de joacă. ’’Limitare de viteză’’.00 – 22. grădiniţe. La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli.

cu trafic redus. Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’. Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. la acelaşi nivel. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 .200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : . intersecţia respectivă fiind nedirijată. deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. Nu se instalează în orase. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare.amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I).

c. La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). fără bariere. b.panoul I la 50 m. a. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele. Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar. fără bariere’’ (nepăzită).dublă (b). la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. datorită condiţiilor de trafic. înainte de şina cea mai apropiată. Trecere la nivel cu o cale ferată dublă. Este considerat un loc deosebit de periculos. prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată . d. semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . fără a-l depăşi. În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie. Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele.

a. b. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată. după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : . d. Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate. fără bariere’’ .dublă (b). b.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. cu cadenţă lentă. c. înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea. fiind un indicator de confirmare a priorităţii. Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite. obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. 1. dar nu are rol de dirijare. care permite trecerea).

’’Cedează trecerea’’.ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc). iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite. La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare. întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate. . . Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar. Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm. în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’. ’’Oprire’’..

conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. 100. a.. înaintea unei intersecţii. conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie. b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie.conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule. etc. La întâlnirea acestui indicator. din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’. c – în unele situaţii.. În cazul în care. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. 150 m. b.). este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’. indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a . care indică distanţa ( 50.. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c). .Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate. c.

Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. b. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : . etc. Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă. Când este amplasat înaintea unei intersecţii. putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei. c.). copaci. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’. sau a. şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar.Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri.

având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. întoarcere şi mers înapoi fiind interzise. instalate la intersecţia care urmează. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. b. se . unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt.c). toate drumurile vor fi de aceeasi categorie. manevrele de oprire.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii. La întâlnirea acestui indicator.b. de ambele părţi ingustat’’ (a. să acorde prioritate celor care vin din sens opus. Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 . conducătorii de vehicule pot circula. staţionare. b.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5. conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. sau a. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 .pe sectorul de drum îngustat care urmează.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’. Dacă este instalat singur. chiar dacă prioritatea lor a încetat. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire.a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’. La întâlnirea sa. Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’.

Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat.c). Indicatoare de reglementare. staţionare şi mers înapoi. La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus. dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. Nu interzice manevra de depăşire.b.adresează tuturor categoriilor de vehicule. oprire.‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c. semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt.20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. pe partea stângă ‘’). Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. (d . Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . de interzicere sau restricţie . d.

Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei. parcuri. etc. etc. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a). Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată. cele ce interzic oprirea şi staţionarea. . după caz. centrele unor orase mari. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’.Acestea au formă rotundă. a. pe sensul care a fost desfiinţat. Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. etc. excepţie făcând pietonii). Poate fi însoţit. Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice). zone rezidenţiale sau de interes special. Poate fi însoţit. contur de culoare roşie. cele care anunţă terminarea restricţiilor. b. fond alb. după caz.(b) a.).

etc.a din Reg. pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului.G. Interzis a vira la stânga – dreapta a. cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor . Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat. nu interzice doar accesul autoturismelor.128. b. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane). excepţie făcând motocicletele fără ataş. fie pentru fluidizarea circulaţiei. Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat. autobuze. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare). 195/2002). art. 195/2002). interzicând virajul la stânga sau la dreapta. Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat.b si respectiv art. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane. lit. de aplicare a O.G. ciclomotoarele şi vehiculele fără motor. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule.U. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. de aplicare a O.126.). lit.Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. fie datorită lipsei trotuarelor. În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei. motociclete cu ataş. fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens.( conf. art.U. Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers. lit. în prima intersecţie pe sensul de deplasare. Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf.a din Reg.126. tractoare.

Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor. limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere. b. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. autobuze. iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. autoturisme. care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. atunci se va respecta semnificaţia acestora. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. a. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). În locul panourilor adiţionale. Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară.) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. întoarcere şi mers înapoi. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului. b. biclişti.a. marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h). confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c). până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). fără motor care pot fi depăşite (căruţe. indiferent de lungimea sectorului.). Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească. etc. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers.etc. autocamioane. staţionare voluntară. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b).

.. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. a. d. atunci se va respecta semnificaţia acestora.4.) respectiv pare (2.8. dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare. În locul panourilor adiţionale. atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă. c. indiferent de lungimea sectorului. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c).. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor.. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). e. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). c. a.. b.5.7.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent. staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie.3. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă. g. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective.. b.6. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1. Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară. întoarcere şi mers înapoi. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora. d. f.vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii. dacă este însoţit de panou adiţional (g).

La dreapta Se amplasează. Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. pe un scuar. . să circule pe anumite drumuri. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă. pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu. însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii. la stânga). (Sensul săgeţii poate indica. La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. după caz. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată.

Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. (Sensul săgeţii poate indica. după sensul indicat de săgeată. înainte sau la stânga). Acest indicator acţionează în prima intersecţie. cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta). respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. acesta se instalează deasupra benzii respective. virajul executându-se după depăşirea indicatorului. Prin definiţie este intersecţie dirijată. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. în zona de preselecţie. după caz. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. În zona de acţiune a indicatorului. insulelor de dirijare. În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. Dacă se execută viraj se reduce viteza. spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum. (Sensurile săgeţilor pot indica. întoarecerea este interzisă. pot fi de dimensiuni mici. la stânga). în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie. Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta.manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. . pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. după caz. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie.

deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”. aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun. Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. Se repetă după fiecare intersecţie.200 m de intrarea în intersecţie. Între intersecţii. Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi).Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă. Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”. instalat la 50 . destinaţii sau puncte de interes. chiar dacă este liberă. Indicatoare de informare . trasee de ocolire. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”.

Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). În cazul instalării pe consolă. dacă aceasta este nesemaforizată.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens.Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre. Indicatorul interzice manevra de întoarcere. Este un drum special. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului. în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare. deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri. la 50 – 200 m distanţă de indicator. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. . a. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. precum şi despre existenţa unor puncte de interes. La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a). Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. b. în schimb este permisă manevra de mers înapoi. la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. Deasemenea întoarcerea.

în sensul de deplasare. societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. b. Parcare a. −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . Forma. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. staţionarea. La partea inferioară a indicatorului.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. la partea inferioară. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare. Staţie de autobuz . Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. distanţa.a. În staţii de tramvai. când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă. întoarcerea şi mersul înapoi. liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp. distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi.

c. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. -. Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare. Sistemele ABS pot avea 2. în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. CD. b. d. . Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule. −textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson. etc. −silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie. 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte. total pe trotuar – „b”). −simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d). Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte.”.trotuarul (lângă bordură.

reducând încărcătura de şoc dintre acestea. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed. transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat.. realizându-se astfel mișcarea vehiculului. . Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat. Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. de uzura pneurilor.. 2 mm între drum şi cauciuc. etc. pentru a accelera. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj. frâna de motor). tipul benzii de rulare a anvelopei. formându-se astfel o peliculă de apă de 1 .Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare. Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului. Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului.

din ansamblul blocului motor. Baterie (acumulator) . destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse. În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. uneori. Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. independent de calea de rulare. amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă. Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare. Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii. Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi. B.. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa. Anvelopă . conţine şi oţel. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen.

În secolul al XIX-lea. C.. Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia. În vorbirea curentă. echivalent cu 736 W. în sistemul metric. cu 746 W. se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). Capotă . abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS . de-a lungul timpului. etc. au apărut mai multe definiţii pentru calul putere. care a definit pentru prima dată acest termen. între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. etc.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă. prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică.de la Chevaux Vapeur. brichetă. Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă. lumini şi alte accesorii . calul putere. prevăzut cu doi electrozi. în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree).aparatura audio.de la paardekracht. în România: CP . de regula.de la Pferdestarke. Din diverse raţiuni. Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică. în Olanda: pk . este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză. abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent.). sub forma definită de Watt. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri. Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. închidere centralizată. Astfel. în Franţa: CV sau cv .de la cal putere. in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde). alarma. a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN.). Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie.

Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA). protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. care acoperă un compartiment (motor. De remarcat că. Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament.Element mobil al unei caroserii. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. uşor volatil. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă. care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea). amenajată pentru postul de conducere. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. largă. portbagaj sau habitaclu). material ceramic cu nenumăraţi faguri fini. rezistent la caldură. care conţine platină. Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. Carburant Combustibil lichid. motorină şi GPL -ul). Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. cu un monolit în interior. de 0.5 mm grosime. Cifră octanică . de asemenea. atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). Carcasa este realizată dintr-un oţel superior. denumirea utilizată este aceea de pavilion. Caroseria este.

2 . N rulare liberă. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18).marşarierul (mers înapoi). 3 .Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură). cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. Decelerare Accelerare negativă. O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres.poziţie pentru drum de munte/urcuş. Diferenţial . Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării. precum şi mersul înapoi. D . D. Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele. Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul. care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă.poziţie pentru drum cu denivelări. Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului. Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P .poziţie permanentă pentru rulare înainte.poziţia pentru staţionare (parcare). R . Se mai numeşte şi electromotor de pornire. Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic. 1 . Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior.poziţie pentru urcuş abrupt. staţionarea cu motorul pornit. Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie. Cu cât este mai mare cifra octanică.

unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program). pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă. Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului.). Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă. etc. deoarece la efectuarea virajelor. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc. hidraulic. iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână.Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. de ordinul milisecundelor. roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. Sistemul ESP. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi. compresia. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului. Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă. mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia. care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. . în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte. asfalt ud. Reacţia ESP este foarte promptă. direcţiei şi amortizoarelor adaptive. transmisiei automate. etc. electro-hidraulic. conform propriilor preferinte. denumit de unii producători DSC. îndeosebi la viteze ridicate.

Prin creşterea încărcării verticale şi. . Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă. pentru a se încadra în curbă. Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000. de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează. utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament). Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. etc. La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii.). Pe masură ce forţele de virare cresc. Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor. Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard.E. şoferul calcă pedala de frână. nori de praf sau de fum. ninsori abundente. F.

Rezultatul : o putere crescută. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. a tracţiunii. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. raza de frecare. I. Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea. Greutatea proprie Se compune.implicit. Habitaclu Spaţiul interior. H. Sistemele simple sunt echipate . unghiul de fugă al roţilor. specific caroseriei autoturismelor. a unei cantităţi bine determinate de combustibil. G. spre deosebire de carburator. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. conform normei UE. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă. exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. la roţile din faţă.

fază lungă sau fază de drum. pe timp senin. FSI injecţie stratificată de benzină) J. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. asigurând o iluminare pe rază mare.cu un singur injector poziţionat în camera centrală. în kilometri. pe o distanţă minimă de 100 m. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul. (Ex. fază de întâlnire sau fază scurtă. Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă. Luneta . parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. pe o distanţă minimă de 30 m. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea. Kilometraj Distanţa. Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul. L. pe timp senin. asigurând o iluminare pe rază mică. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă.: MPI . Se mai numeşte şi fază mică. Se mai numeşte şi fază mare. K.injecţie multipunct.

Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort. motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft . Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor. O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. P. O. Pompa de ulei .Geamul din spate al autovehiculului. Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei.60 km pe oră (Km/h). etc. Este folosită de americani.doi arbori cu came în chiulasă). deasupra supapelor. M. australieni. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came. când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore. Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă. Atunci când. englezi. atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft .un singur arbore cu came în chiulasă). Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat).

Şasiul este scheletul care conţine motorul. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. R. mai puţin corpul acesteia. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. roţile. practic. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. frânele şi direcţia. hidraulică. uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. un condensator electric. un inductor. conducătorul auto efectuând. şasiul cuprinde toată maşina. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. suspensiile. fără habitaclu. La maşinile cu o structură unică. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. Sistemul este compus dintr-o baterie. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. doar declanşarea frânării. S. care apare la virare. . Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii.

Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. racorduri. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. absorbitoarelor de şocuri. T. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului. etc. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă. O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare. De obicei. Când motorul este rece. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă. . bare de torsiune.Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare. Suspensie Totalitatea arcurilor. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum.. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient. braţe. termostatul este închis.

Marea majoritate a transmisiilor au 3. Pe un drum prost. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului. Transmisie prin curea . Un raport mai ridicat (de exemplu. Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. Motorul. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. În general. Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică. Tracţiune integrală 4x4 . Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi.RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. AWD asigura o buna tracţiune. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul. încărcătură şi condiţii de drum. prin intermediul vibrochenului. ar învârti prea repede roţile şi. Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. Un raport mai scazut (de exemplu. de aceea. Tracţiune spate . în orice moment.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. 6 viteze.

bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon. performanţe mai bune la temperaturi ridicate. schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp.Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. U. Unghi de bracaj . la temperaturi mari. monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. rezistenţă mai bună la contaminare. Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. folosind procedeul Fischer-Tropsch. consum redus de ulei. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. puritate ridicată. scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. ale roţilor de transmisie. Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM). Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial. care a limitat accesul la sursele de ţiţei. Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute.

Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi. unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. când roţile sunt direcţionate spre exterior.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie.). şi negativ. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. când înclinarea acesteia este spre faţă. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. în raport cu mersul înainte al vehiculului. simplu şi convergenţă. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului.

. care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". V. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent.sisteme de siguranţă. beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare. astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist". Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. mişcarea liniară a pistoanelor. sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers. Acest tip de arbore este legat de transmisie. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort".