INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). grădiniţe. Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. sectoare de drum îngustat. Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. c. Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte. fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului. 40 şi respectiv 50 km/h). În zona . indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe.Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. înălţimea acestora putând fi de 3. refugii şi treceri pentru pietoni. declivităţi. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. etc. a. în zonele cu şcoli. zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c).. pe toate drumurile. ceaţă.). ’’Polei. zone în construcţie. gheaţă. în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ). Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. b. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje. poduri. păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). etc. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. viscol’’(a).

parcuri. ’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. c. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei).lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul. grădiniţe.00. Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului. ’’Limitare de viteză’’. În localitate distanţa la care se . însă numai în intervalul orar 07.. b. existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. etc. a. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă). Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric.00 – 22. este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a). locuri de joacă. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben). acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere. cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli. etc.

cu trafic redus. Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie. la acelaşi nivel. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială. deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : . Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 . Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. intersecţia respectivă fiind nedirijată.amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I). Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. Nu se instalează în orase.200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu.

indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar. Este considerat un loc deosebit de periculos. fără bariere. datorită condiţiilor de trafic. De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele. aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. a. Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată . deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. c. înainte de şina cea mai apropiată. Trecere la nivel cu o cale ferată dublă. d. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. b. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. fără a-l depăşi.dublă (b).panoul I la 50 m. iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. fără bariere’’ (nepăzită). De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele.

fără bariere’’ . b. 1. a. Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. cu cadenţă lentă. Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate. fiind un indicator de confirmare a priorităţii. care permite trecerea). c. înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată.dublă (b). b. Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite. (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : . dar nu are rol de dirijare. Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. d.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă.

Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate.ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc). ’’Oprire’’. Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm. . întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’.. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. ’’Cedează trecerea’’. iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. . Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare. deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite. în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’. Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat.

înaintea unei intersecţii.Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie. 100. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule. În cazul în care. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a . 150 m.. La întâlnirea acestui indicator. este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’. b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor..). conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. care indică distanţa ( 50. etc. c – în unele situaţii. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie. . c.. b. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c). din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’.conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. a.

etc. c. Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri.Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. b. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : . Când este amplasat înaintea unei intersecţii. şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei.). Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă. sau a. Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. copaci. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’.

instalate la intersecţia care urmează. b. Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 . să acorde prioritate celor care vin din sens opus. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire. se . Dacă este instalat singur. toate drumurile vor fi de aceeasi categorie. Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 .c). La întâlnirea acestui indicator. întoarcere şi mers înapoi fiind interzise. având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’. de ambele părţi ingustat’’ (a. staţionare. unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’. b. Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. manevrele de oprire.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii. La întâlnirea sa.b. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum.pe sectorul de drum îngustat care urmează. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus.a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. chiar dacă prioritatea lor a încetat. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare. fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. conducătorii de vehicule pot circula. sau a.

d.‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c. (d . de interzicere sau restricţie . Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. pe partea stângă ‘’). staţionare şi mers înapoi.adresează tuturor categoriilor de vehicule. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat. dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. Nu interzice manevra de depăşire.20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. Indicatoare de reglementare.b.c). La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere. oprire. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus.

pe sensul care a fost desfiinţat. centrele unor orase mari. fond alb. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. contur de culoare roşie.(b) a. b. etc. etc. zone rezidenţiale sau de interes special. după caz. cele ce interzic oprirea şi staţionarea. Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată.Acestea au formă rotundă. Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei. a. . excepţie făcând pietonii). după caz. Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice). etc. cele care anunţă terminarea restricţiilor. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’. Poate fi însoţit. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a).). Poate fi însoţit. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. parcuri.

de aplicare a O. În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă. interzicând virajul la stânga sau la dreapta.G. tractoare. motociclete cu ataş. art. Interzis a vira la stânga – dreapta a. autobuze. Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat.126. Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei.). 195/2002). Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers. fie pentru fluidizarea circulaţiei. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane).G. pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului. Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat.U.U. fie datorită lipsei trotuarelor. 195/2002).a din Reg. lit. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule. de aplicare a O.( conf. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare). etc.b si respectiv art. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat. excepţie făcând motocicletele fără ataş. cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor .Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane.128. fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens.126. ciclomotoarele şi vehiculele fără motor. b. nu interzice doar accesul autoturismelor. lit. în prima intersecţie pe sensul de deplasare. art.a din Reg. lit.

b. În locul panourilor adiţionale. atunci se va respecta semnificaţia acestora. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). b. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. staţionare voluntară. fără motor care pot fi depăşite (căruţe. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului.etc. iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. autocamioane. marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h). biclişti. autobuze. care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria.). a. autoturisme. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară. întoarcere şi mers înapoi. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b).a. confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c).) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. indiferent de lungimea sectorului. etc. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere. Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş. Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor.

atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent. dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare.vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii. Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor. d. indiferent de lungimea sectorului. Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară. dacă este însoţit de panou adiţional (g). În locul panourilor adiţionale. c. staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. c.6. a..8. e. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă.7. b. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c). g.. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). . f. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune).. întoarcere şi mers înapoi. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii. atunci se va respecta semnificaţia acestora. b.4..5. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1. d..3. a.) respectiv pare (2. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora.

după caz. Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. să circule pe anumite drumuri. la stânga). La dreapta Se amplasează. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată. (Sensul săgeţii poate indica. obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii. La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă. însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5. pe un scuar. . La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu.

înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. În zona de acţiune a indicatorului. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta. după caz. insulelor de dirijare. acesta se instalează deasupra benzii respective. Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor. pot fi de dimensiuni mici. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. Prin definiţie este intersecţie dirijată. după caz. Dacă se execută viraj se reduce viteza. Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei. înainte sau la stânga). spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum.manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. în zona de preselecţie. (Sensurile săgeţilor pot indica. cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta). În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. (Sensul săgeţii poate indica. respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie. la stânga). Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. virajul executându-se după depăşirea indicatorului. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. . întoarecerea este interzisă. Acest indicator acţionează în prima intersecţie. după sensul indicat de săgeată. în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie.

efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi). Se repetă după fiecare intersecţie.200 m de intrarea în intersecţie. chiar dacă este liberă. Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”. Între intersecţii. instalat la 50 . Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”. trasee de ocolire. Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun.Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă. Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. destinaţii sau puncte de interes. Indicatoare de informare .

precum şi despre existenţa unor puncte de interes. Indicatorul interzice manevra de întoarcere. Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. . Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni.Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre. Deasemenea întoarcerea.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens. b. a. în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare. deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni. Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. la 50 – 200 m distanţă de indicator. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului. Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri. Este un drum special. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. În cazul instalării pe consolă. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a). în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. dacă aceasta este nesemaforizată. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. în schimb este permisă manevra de mers înapoi.

distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi. staţionarea. La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare. distanţa.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră. liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp.a. La partea inferioară a indicatorului. Forma. întoarcerea şi mersul înapoi. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. la partea inferioară. În staţii de tramvai. În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă. în sensul de deplasare. Staţie de autobuz . b. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). Parcare a.

−silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie. d. c.trotuarul (lângă bordură. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A. Sistemele ABS pot avea 2. Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte. −textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson. -. −simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d). total pe trotuar – „b”). în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. etc. b. . Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar. Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare. CD.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte.”.

reducând încărcătura de şoc dintre acestea. tipul benzii de rulare a anvelopei. Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului. 2 mm între drum şi cauciuc. transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului. pentru a accelera. realizându-se astfel mișcarea vehiculului. Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe.Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare.. . Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. frâna de motor). Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării. de uzura pneurilor. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed.. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. formându-se astfel o peliculă de apă de 1 . etc. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului.

În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. conţine şi oţel. Baterie (acumulator) . Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi. Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa. amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune. B.. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă. independent de calea de rulare. Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare. Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. uneori. din ansamblul blocului motor. Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii. Anvelopă . Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă.

de la Chevaux Vapeur. închidere centralizată. in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde). Din diverse raţiuni. etc. C. abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS . care a definit pentru prima dată acest termen. Capotă . Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia. brichetă.de la Pferdestarke. echivalent cu 736 W. sub forma definită de Watt. cu 746 W. Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică. în România: CP . între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru.aparatura audio.de la paardekracht. prevăzut cu doi electrozi. în sistemul metric. lumini şi alte accesorii . în Olanda: pk . în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree). Astfel. se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă. În secolul al XIX-lea. în Franţa: CV sau cv . de regula. au apărut mai multe definiţii pentru calul putere. energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică. a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN. calul putere. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri. Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. etc. este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză.de la cal putere.).). prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. de-a lungul timpului. În vorbirea curentă. Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie. alarma. abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă..

care conţine platină. Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. portbagaj sau habitaclu). material ceramic cu nenumăraţi faguri fini. De remarcat că. un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul.5 mm grosime. Carcasa este realizată dintr-un oţel superior.Element mobil al unei caroserii. care acoperă un compartiment (motor. uşor volatil. de 0. Carburant Combustibil lichid. de asemenea. Cifră octanică . denumirea utilizată este aceea de pavilion. motorină şi GPL -ul). Caroseria este. Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată. amenajată pentru postul de conducere. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă. atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea). Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. largă. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA). cu un monolit în interior. rezistent la caldură. inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament.

2 .Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură). Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele. D. Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării. cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. staţionarea cu motorul pornit. Diferenţial . care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă. 3 .poziţie pentru drum cu denivelări. Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul. N rulare liberă.poziţie pentru drum de munte/urcuş. Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie.poziţie permanentă pentru rulare înainte. Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior. Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului. Decelerare Accelerare negativă.poziţia pentru staţionare (parcare). care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic. R . Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P .poziţie pentru urcuş abrupt. Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. Se mai numeşte şi electromotor de pornire. precum şi mersul înapoi. 1 . D .marşarierul (mers înapoi). O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres. Cu cât este mai mare cifra octanică. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18).

Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia. hidraulic. conform propriilor preferinte. denumit de unii producători DSC. pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte. transmisiei automate. asfalt ud. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. Sistemul ESP.). Reacţia ESP este foarte promptă. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. deoarece la efectuarea virajelor. Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric. etc. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului. astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului. roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. de ordinul milisecundelor. Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă.Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. compresia. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. etc. direcţiei şi amortizoarelor adaptive. electro-hidraulic. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă. unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program). . care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise. îndeosebi la viteze ridicate.

Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. nori de praf sau de fum.E. Pe masură ce forţele de virare cresc. Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard. de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000. etc. şoferul calcă pedala de frână. F. Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează.). La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii. Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament). Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor. Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă. utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. pentru a se încadra în curbă. . Prin creşterea încărcării verticale şi. ninsori abundente.

exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. Habitaclu Spaţiul interior. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă. o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. la roţile din faţă. Sistemele simple sunt echipate . a unei cantităţi bine determinate de combustibil. unghiul de fugă al roţilor. spre deosebire de carburator. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. a tracţiunii. conform normei UE. H. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. raza de frecare. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic.implicit. specific caroseriei autoturismelor. G. Greutatea proprie Se compune. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. I. Rezultatul : o putere crescută.

în kilometri.cu un singur injector poziţionat în camera centrală. K. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. fază de întâlnire sau fază scurtă. Se mai numeşte şi fază mare. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. asigurând o iluminare pe rază mare.: MPI . care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul. pe timp senin. fază lungă sau fază de drum. Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul. asigurând o iluminare pe rază mică. parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. L. Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. Kilometraj Distanţa.injecţie multipunct. pe o distanţă minimă de 100 m. (Ex. FSI injecţie stratificată de benzină) J. pe o distanţă minimă de 30 m. Se mai numeşte şi fază mică. Luneta . pe timp senin.

un singur arbore cu came în chiulasă). motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft . O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft . Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat). Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. deasupra supapelor. englezi. M. Atunci când. Este folosită de americani. Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă. Pompa de ulei . O. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei.60 km pe oră (Km/h).Geamul din spate al autovehiculului. P.doi arbori cu came în chiulasă). Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor. etc. când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came. australieni. Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort.

Sistemul este compus dintr-o baterie. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. frânele şi direcţia. care apare la virare. R. şasiul cuprinde toată maşina. doar declanşarea frânării. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. fără habitaclu. Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. S. hidraulică. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari. un inductor. conducătorul auto efectuând. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor. mai puţin corpul acesteia.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. suspensiile. La maşinile cu o structură unică. roţile. un condensator electric. . uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. practic. Şasiul este scheletul care conţine motorul. Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii.

braţe. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. . De obicei. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă.Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă. Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului. termostatul este închis. racorduri. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. T. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. etc. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj.. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. Suspensie Totalitatea arcurilor. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă. absorbitoarelor de şocuri. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare. Când motorul este rece. Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient. bare de torsiune.

RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. Marea majoritate a transmisiilor au 3. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. prin intermediul vibrochenului. Tracţiune integrală 4x4 . Transmisie prin curea . În general. Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. ar învârti prea repede roţile şi. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. de aceea. Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. Un raport mai ridicat (de exemplu. viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul. Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. Tracţiune spate . Motorul.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. în orice moment. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi. 6 viteze. cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. Pe un drum prost. AWD asigura o buna tracţiune. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. Un raport mai scazut (de exemplu. Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică. încărcătură şi condiţii de drum. Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi.

Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute. Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. puritate ridicată. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon. Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. ale roţilor de transmisie. Unghi de bracaj . scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM). folosind procedeul Fischer-Tropsch. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. rezistenţă mai bună la contaminare. U. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. care a limitat accesul la sursele de ţiţei. performanţe mai bune la temperaturi ridicate.Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp. Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. consum redus de ulei. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. la temperaturi mari.

). şi negativ. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. simplu şi convergenţă. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi. când roţile sunt direcţionate spre exterior.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală. termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie. măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral. Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului. în raport cu mersul înainte al vehiculului. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii. când înclinarea acesteia este spre faţă. În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior.

sisteme de siguranţă. Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare. care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort". Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. . V. mişcarea liniară a pistoanelor. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist". Acest tip de arbore este legat de transmisie. sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful