INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. b. în zonele cu şcoli. poduri. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ).). Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c). zone în construcţie. grădiniţe. fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului. În zona . 40 şi respectiv 50 km/h). declivităţi. Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. gheaţă. ceaţă. etc. 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. pe toate drumurile. viscol’’(a).. c. a. Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. sectoare de drum îngustat. Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. refugii şi treceri pentru pietoni. ’’Polei. păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe. înălţimea acestora putând fi de 3. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. etc. Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte.

însă numai în intervalul orar 07. locuri de joacă.00 – 22. După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben). existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. parcuri. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli. ’’Limitare de viteză’’.) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. În localitate distanţa la care se . La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere. grădiniţe. Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric. a. c. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă). materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. b.00. acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. etc. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). ’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului.lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul. unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei). etc.. este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a).

Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’. Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră. intersecţia respectivă fiind nedirijată. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : . la acelaşi nivel. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 . Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. cu trafic redus. Nu se instalează în orase. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie.amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I).200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială.

semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. înainte de şina cea mai apropiată. indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar. În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie.panoul I la 50 m. datorită condiţiilor de trafic. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. b. De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele. fără a-l depăşi. c. a. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . d. Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. Este considerat un loc deosebit de periculos. panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. fără bariere. deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. fără bariere’’ (nepăzită). prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată . Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele.dublă (b). La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. Trecere la nivel cu o cale ferată dublă.

Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : . Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. a. dar nu are rol de dirijare. fără bariere’’ . Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. cu cadenţă lentă. c. care permite trecerea). înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea. fiind un indicator de confirmare a priorităţii. Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată. d.dublă (b). (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite. b. b. 1.

ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc). deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite. La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. ’’Cedează trecerea’’.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat. întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus. Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate. în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’. Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. .. iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. ’’Oprire’’. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. . Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm.

100. conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c). 150 m. înaintea unei intersecţii.). din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’. c.Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate. . a. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie. conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule. etc.. c – în unele situaţii.. care indică distanţa ( 50.. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie. b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor. este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’.conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a . La întâlnirea acestui indicator. b. În cazul în care.

Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate.Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. sau a. putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri. b. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. Când este amplasat înaintea unei intersecţii. şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. copaci.). c. etc. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : . Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă.

conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. instalate la intersecţia care urmează. sau a. Dacă este instalat singur. întoarcere şi mers înapoi fiind interzise.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5.pe sectorul de drum îngustat care urmează. La întâlnirea acestui indicator.c). Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii.b. b.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’. Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. b. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 . având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). chiar dacă prioritatea lor a încetat. Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 . să acorde prioritate celor care vin din sens opus. toate drumurile vor fi de aceeasi categorie. La întâlnirea sa. fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare. staţionare. unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. de ambele părţi ingustat’’ (a. se . manevrele de oprire.a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. conducătorii de vehicule pot circula.

c).‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c. Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat.20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere.adresează tuturor categoriilor de vehicule. oprire. Nu interzice manevra de depăşire. de interzicere sau restricţie . Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . Indicatoare de reglementare. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus. pe partea stângă ‘’).b. Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. (d . staţionare şi mers înapoi. dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. d. semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt.

Acestea au formă rotundă. cele care anunţă terminarea restricţiilor. Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei. zone rezidenţiale sau de interes special. contur de culoare roşie. . etc. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. centrele unor orase mari. Poate fi însoţit. fond alb. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. a. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a). excepţie făcând pietonii). parcuri. după caz. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’. etc. b.(b) a. cele ce interzic oprirea şi staţionarea.). pe sensul care a fost desfiinţat. Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice). Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. Poate fi însoţit. după caz. etc. Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată.

Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat. cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor . fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens. Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule. fie datorită lipsei trotuarelor. tractoare. 195/2002). În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă. în prima intersecţie pe sensul de deplasare.a din Reg. art. Interzis a vira la stânga – dreapta a.a din Reg.G.U. motociclete cu ataş.126. Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat. lit. lit. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. 195/2002).128. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane. fie pentru fluidizarea circulaţiei. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane).G. b. nu interzice doar accesul autoturismelor. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare).126. excepţie făcând motocicletele fără ataş. Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei. Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf. art. ciclomotoarele şi vehiculele fără motor.). interzicând virajul la stânga sau la dreapta. autobuze.Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. de aplicare a O.U.b si respectiv art.( conf. pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului. de aplicare a O. lit. etc.

limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. etc. În locul panourilor adiţionale. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. fără motor care pot fi depăşite (căruţe. iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. staţionare voluntară. autocamioane. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). atunci se va respecta semnificaţia acestora.a. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului. Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară. marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h).etc. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). autobuze. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească.). b. confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c). Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). biclişti.) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. autoturisme. indiferent de lungimea sectorului. b. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor. întoarcere şi mers înapoi. a.

întoarcere şi mers înapoi.. atunci se va respecta semnificaţia acestora. c. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă. staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie.6.7. d..vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii.) respectiv pare (2. g.. indiferent de lungimea sectorului. b.8. d.3. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1.4. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora. a. . În locul panourilor adiţionale. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c). Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. e. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune). Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’.. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă. dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare. a. Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor. Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară. dacă este însoţit de panou adiţional (g). săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii.5. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective. b.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent.. c. f.

La dreapta Se amplasează. obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. să circule pe anumite drumuri.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . după caz. însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5. pe un scuar. pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu. înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. la stânga). . (Sensul săgeţii poate indica. Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie.

spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum. (Sensurile săgeţilor pot indica. întoarecerea este interzisă. în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie.manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. insulelor de dirijare. Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. la stânga). după caz. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. Acest indicator acţionează în prima intersecţie. pot fi de dimensiuni mici. virajul executându-se după depăşirea indicatorului. în zona de preselecţie. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie. În zona de acţiune a indicatorului. respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. . Prin definiţie este intersecţie dirijată. Dacă se execută viraj se reduce viteza. (Sensul săgeţii poate indica. după caz. acesta se instalează deasupra benzii respective. înainte sau la stânga). cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta). după sensul indicat de săgeată. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta. Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei.

Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. Între intersecţii. chiar dacă este liberă. aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun. deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”. destinaţii sau puncte de interes. efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi). instalat la 50 . Se repetă după fiecare intersecţie. trasee de ocolire. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”. Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. Indicatoare de informare . Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”.Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă.200 m de intrarea în intersecţie.

Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri. În cazul instalării pe consolă. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului. dacă aceasta este nesemaforizată. Deasemenea întoarcerea. . În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). b. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a).Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni. Indicatorul interzice manevra de întoarcere. a. la 50 – 200 m distanţă de indicator. precum şi despre existenţa unor puncte de interes. în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga. Este un drum special. în schimb este permisă manevra de mers înapoi. în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare. la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni.

liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp. Staţie de autobuz . staţionarea. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră. distanţa. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. Forma. la partea inferioară. Parcare a.a. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. b. În staţii de tramvai.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. în sensul de deplasare. La partea inferioară a indicatorului. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . întoarcerea şi mersul înapoi. distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi. când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă.

−simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d). c. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte. . Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar. Sistemele ABS pot avea 2. etc. 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte.”. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule. d. CD. ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. -.trotuarul (lângă bordură. total pe trotuar – „b”). b. −textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson. Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare. −silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie.

tipul benzii de rulare a anvelopei. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului. transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului. Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. pentru a accelera.. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed. formându-se astfel o peliculă de apă de 1 . Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării. Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului. realizându-se astfel mișcarea vehiculului. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. etc. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj.. frâna de motor). 2 mm între drum şi cauciuc.Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare. . de uzura pneurilor. reducând încărcătura de şoc dintre acestea.

independent de calea de rulare. conţine şi oţel. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă. destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse. Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare. Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă. devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. Anvelopă . uneori.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. din ansamblul blocului motor. B.. Baterie (acumulator) . Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune. Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi.

de-a lungul timpului. C. Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri. Astfel. între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia. cu 746 W. lumini şi alte accesorii . sub forma definită de Watt. prevăzut cu doi electrozi. abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent. de regula. a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN. echivalent cu 736 W. în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree). în România: CP . În secolul al XIX-lea. închidere centralizată.). în Franţa: CV sau cv . Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă. în Olanda: pk . se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde).de la cal putere. În vorbirea curentă. Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. au apărut mai multe definiţii pentru calul putere.de la Pferdestarke. prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. brichetă. energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică.). etc.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă. Din diverse raţiuni.de la paardekracht. Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie. Capotă . este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză. alarma.de la Chevaux Vapeur. calul putere.aparatura audio. etc. în sistemul metric. care a definit pentru prima dată acest termen.. abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS .

Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată. portbagaj sau habitaclu). atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. motorină şi GPL -ul). inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. cu un monolit în interior. Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA). Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament. de 0. uşor volatil. care conţine platină. Carburant Combustibil lichid. Carcasa este realizată dintr-un oţel superior.5 mm grosime. Caroseria este. Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. material ceramic cu nenumăraţi faguri fini.Element mobil al unei caroserii. protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. De remarcat că. Cifră octanică . Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. denumirea utilizată este aceea de pavilion. rezistent la caldură. care acoperă un compartiment (motor. un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă. Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul. largă. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. amenajată pentru postul de conducere. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. de asemenea. care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea).

Decelerare Accelerare negativă.poziţie permanentă pentru rulare înainte. Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18).Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură).poziţie pentru urcuş abrupt. 1 . Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior. care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă. cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. Se mai numeşte şi electromotor de pornire. Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie. R . Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul.poziţia pentru staţionare (parcare).poziţie pentru drum cu denivelări. Diferenţial . precum şi mersul înapoi. 2 . Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării. N rulare liberă. D . staţionarea cu motorul pornit. D.marşarierul (mers înapoi). Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului. O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres. care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic. Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P .poziţie pentru drum de munte/urcuş. Cu cât este mai mare cifra octanică. 3 .

Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă. direcţiei şi amortizoarelor adaptive. Reacţia ESP este foarte promptă. asfalt ud. pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă. denumit de unii producători DSC. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului. etc. transmisiei automate. compresia. îndeosebi la viteze ridicate. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului. electro-hidraulic. iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte. Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric. Sistemul ESP. conform propriilor preferinte. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc. etc. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. deoarece la efectuarea virajelor. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi. de ordinul milisecundelor. care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise. . Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână. hidraulic.). roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program).Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia.

de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. F. Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard. Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament). etc. şoferul calcă pedala de frână. La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii. Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează. Pe masură ce forţele de virare cresc. Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă.E. ninsori abundente. Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate. Prin creşterea încărcării verticale şi. . pentru a se încadra în curbă.). Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000. nori de praf sau de fum. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor.

a tracţiunii. Sistemele simple sunt echipate . Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. unghiul de fugă al roţilor. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. specific caroseriei autoturismelor. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului. a unei cantităţi bine determinate de combustibil. I. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic. Habitaclu Spaţiul interior. Greutatea proprie Se compune.implicit. Rezultatul : o putere crescută. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. raza de frecare. spre deosebire de carburator. G. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. la roţile din faţă. conform normei UE. o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. H. Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea.

L. fază lungă sau fază de drum. Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. asigurând o iluminare pe rază mică. asigurând o iluminare pe rază mare. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. pe o distanţă minimă de 30 m. parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. FSI injecţie stratificată de benzină) J. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul.cu un singur injector poziţionat în camera centrală. pe timp senin. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea. fază de întâlnire sau fază scurtă. pe o distanţă minimă de 100 m.injecţie multipunct. Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul. K. Kilometraj Distanţa. (Ex. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul.: MPI . Luneta . pe timp senin. în kilometri. Se mai numeşte şi fază mare. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. Se mai numeşte şi fază mică.

Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat). Pompa de ulei . atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft . Este folosită de americani. Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă. Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came. Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor.doi arbori cu came în chiulasă). M.un singur arbore cu came în chiulasă). Atunci când. O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. P. când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore. deasupra supapelor. australieni. Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort.Geamul din spate al autovehiculului. englezi. etc. O. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei.60 km pe oră (Km/h). motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft .

şasiul cuprinde toată maşina. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. R. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. doar declanşarea frânării. mai puţin corpul acesteia. uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. . suspensiile. frânele şi direcţia. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. Sistemul este compus dintr-o baterie. care apare la virare. S. un inductor. Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii. fără habitaclu. Şasiul este scheletul care conţine motorul. practic. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. hidraulică. roţile. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari. La maşinile cu o structură unică. conducătorul auto efectuând. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. un condensator electric.

De obicei. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. racorduri. bare de torsiune. etc. absorbitoarelor de şocuri. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. T. O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum.Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. . Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare. Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. termostatul este închis. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului.. Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Suspensie Totalitatea arcurilor. Când motorul este rece. braţe.

încărcătură şi condiţii de drum. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi. Transmisie prin curea . Un raport mai scazut (de exemplu. Tracţiune integrală 4x4 . Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi. viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul. Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică. Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. prin intermediul vibrochenului. AWD asigura o buna tracţiune.RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. 6 viteze. Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. În general. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului. de aceea. Marea majoritate a transmisiilor au 3. ar învârti prea repede roţile şi. Motorul.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). Un raport mai ridicat (de exemplu. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. în orice moment. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. Pe un drum prost. Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. Tracţiune spate .

rezistenţă mai bună la contaminare. scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. U. la temperaturi mari. puritate ridicată. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. Unghi de bracaj . monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute. Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM). care a limitat accesul la sursele de ţiţei. scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. consum redus de ulei. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial.Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. folosind procedeul Fischer-Tropsch. Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon. performanţe mai bune la temperaturi ridicate. schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). ale roţilor de transmisie.

şi negativ. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. când roţile sunt direcţionate spre exterior. Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie. simplu şi convergenţă. măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului.). Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. când înclinarea acesteia este spre faţă.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală. termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. în raport cu mersul înainte al vehiculului. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii.

astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist". sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers. un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent. Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". .sisteme de siguranţă. Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. mişcarea liniară a pistoanelor. Acest tip de arbore este legat de transmisie. V. Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort". beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful