INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulaţiei. Prin aceste mijloace se urmăreşte buna desfăşurare, în cele mai bune condiţii a circulaţiei rutiere asigurând totodată fluenţa acesteia în condiţii de siguranţă, fără producerea de ambuteiaje şi evenimente rutiere nedorite. Indicatoarele rutiere sunt cele care formează semnalizarea verticală şi se împart după cum urmează în : 1. Indicatoare de avertizare. 2. Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restricţie şi de obligare. 3. Indicatoare de orientare şi informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistică, panouri adiţionale şi indicatoare kilometrice şi hectometrice. 4. Mijloace de semnalizare a lucrărilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare şi mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor. Indicatoarele rutiere se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. Pentru o mai bună observare a acestora de către conducătorii cărora li se adresează, acestea se pot monta ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor sau suspendate deasupra părţii carosabile. În cele ce urmează voi enumera, cu câteva explicaţii aferente pentru unele dintre ele considerate, de către unii, a fi mai dificile şi pentru o mai bună înţelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des întâlnite pe drumurile publice, bineînţeles că restul de indicatoare care nu se regăsesc aici nu înseamnă că nu sunt importante în aceeasi măsură.

De reţinut :
• •

indicatoarele suspendate se referă numai la benzile deasupra cărora sunt amplasate. semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile. Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectând culorile fondului şi

ale inscripţionării precum şi modalitatea de inscripţionare conforme cu normele STAS 184886.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din vârfuri dispus în partea de sus, cu contur de culoare roşie, fond alb, simbol negru (care reprezintă de regulă natura pericolului). După denumire este lesne de înţeles că acestea avertizează conducătorul auto că se apropie de un loc periculos.

Curbă la dreapta – stânga Sunt amplasate la 90 - 200 m de începutul curbelor cu raza sub 160 m sau cu vizibilitatea sub 150 m obligând la reducerea vitezei. În curbele lipsite de vizibilitate, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise.

Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe, prima la stânga – dreapta Sunt amplasate la 90 – 200 m de începutul primei curbe, avertizând conducătorul de autovehicul că nu urmează o singură curbă. Două curbe se consideră că sunt succesive dacă distanţa între sfârşitul primei curbe şi începutul celei de a doua este mai mică de 250 m. Dacă lungimea sectorului periculos depăşeşte 2 km sub indicator se instalează panoul adiţional specificând lungimea sectorului periculos. În cazul lipsei de vizibilitate toate manevrele sunt interzise. Acest indicator obligă la reducerea vitezei.

Curbă deosebit de periculoasă Este amplasat în curbe cu raze mai mici sau egale de 100 m, în zona exterioară a acestora, în apropierea punctelor de schimbare a direcţiei, perpendicular pe prelungirea axei benzii de circulaţie de pe partea dreaptă a părţii carosabile cu vârful săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Acest indicator obligă la reducerea vitezei interzicând efectuarea tuturor manevrelor chiar dacă avem vizibilitate.

Panouri succesive pentru curbe periculoase Se amplasează în curbe cu raza sub 100 m în zona exterioară a acestora. Se instalează un număr minim de 3 panouri pe exteriorul curbei, succesiv, de la intrarea până la ieşirea din curbă, cu vârfurile săgeţilor îndreptate în direcţia curbei. Aceste panouri scot în evidenţă periculozitatea locului de aceea toate manevrele sunt interzise obligând şi la reducerea vitezei.

Coborâre periculoasă Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei pante cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea pantei, iar la vârful acesteia când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât scade diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Urcare cu înclinare mare Se amplasează la 90 – 200 m de începutul unei rampe cu înclinare de cel puţin 7%. Deşi prin aplicarea normelor de conduită preventivă se ajunge la micşorarea vitezei, prin lege, nu este obligatorie reducerea vitezei. Este interzisă staţionarea pe toată lungimea rampei, când vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. În situaţia în care condiţiile drumului nu permit trecerea a două vehicule, unul pe lângă celălalt, se aplică regula priorităţii de rampă, având prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. Procentul înscris în simbol informează cu cât creşte diferenţa de nivel la fiecare sută de metri parcursă.

Drum îngustat (pe ambele părţi, pe partea dreaptă, pe partea stângă)

a

Se amplasează la 90 – 200 m de punctul în care partea carosabilă începe să se îngusteze. Dacă drumul se îngustează de ambele părţi (pe sectorul îngustat nu este asigurată lăţimea minimă de 2 x 2,75 m) este obligatorie montarea indicatoarelor d şi e de reglementare a priorităţii la drum îngustat ( prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers). Dacă se îngustează de o singură parte, nu este nevoie de indicatoare de reglementare a priorităţii, prioritate având conducătorul auto a cărui bandă nu se îngustează, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Dacă drumul se îngustează pe o porţiune cu declivităţi, atunci se aplică regula priorităţii de rampă, unde cel care urcă are prioritate faţă de cel care coboară, indiferent de partea cui se îngustează drumul. Indicatoarele obligă la reducerea vitezei, dacă nu sunt însoţite de indicatoare de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise manevrele de oprire voluntară, staţionare voluntară, întoarcere si mers înapoi, depăşirea fiind permisă. Dacă sunt însoţite de indicator de reglementare a priorităţii la drum îngustat, sunt interzise toate manevrele ( b,c).

b

c

de
Drum cu denivelări Se amplasează la 50 – 200 m, la apropierea de un sector cu denivelări repetate sau de o denivelare izolată (dâmb, casiu, trecere la nivel cu calea ferată cu racordare bruscă, etc.). Dacă lungimea sectorului cu denivelări depăşeşte 0,5 km, aceasta se înscrie pe un panou adiţional ’’ Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie, deoarece este posibilă pierderea controlului asupra stabilităţii autovehiculului .

etc. zăpadă’’(b) sau ’’Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul’’(c).Denivelare pentru limitarea vitezei Se amplasează la apropierea de o denivelare ( limitator de viteză ) fiind precedat de indicatorul ‘’Limitare de viteză’’. Prin urmare acest indicator obligă la reducerea vitezei. zone în construcţie. c.). ceaţă. de aceea se va ţine seama şi în sezonul cald de semnificaţia acestuia. b. refugii şi treceri pentru pietoni. Drumul poate deveni alunecos datorită îmbrăcăminţii acestuia (ex: piatră cubică în condiţii de umezeală sau topirea asfaltului la temperaturi foarte ridicate). în localităţi cât şi în afara acestora în toate situaţiile (cu excepţia celor de pământ). ’’Polei. păstrându-se o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculele care circulă în faţa noastră (între vehicule). grădiniţe.. Presemnalizare trecere de pietoni Se amplasează la 50 – 200 m. Acest indicator mai poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Ploaie. Aceste porţiuni de drum se abordează usor fără a brusca direcţia sau frâna. Aceste limitatoare sunt din metal de culoare galben – negru sau din cauciuc negru cu inserţie galbenă reflectorizantă pentru o bună vizibilitate şi pe timp de noapte. a. Drum alunecos Se amplasează la 90 – 200 m de locul periculos. indicatoare sau semnalizare luminoasă (semafor) de pe arterele intens circulate sau când observarea trecerii de pietoni poate deveni dificilă datorită lipsei de vizibilitate ( curbe. 5 sau 7 cm funcţie de viteza specificată pe indicatorul ‘’Limitare de viteză’’ (30. În zona . pe toate drumurile. în zonele cu şcoli. sectoare de drum îngustat. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. gheaţă. atunci când se pare că nu ar fi probleme de aderenţă. fie datorită unor condiţii atmosferice avertizând că există posibilitatea derapajului. pentru a impune reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor şi creşterea siguranţei pietonilor. poduri. Aceste dispozitive pot fi instalate în zone rezidenţiale. 40 şi respectiv 50 km/h). declivităţi. etc. înaintea trecerilor de pietoni semnalizate prin marcaje. viscol’’(a). înălţimea acestora putând fi de 3.

00. acesta fiind urmat întotdeauna de indicatorul ’’Trecere de pietoni’’. însă numai în intervalul orar 07. etc.) acolo unde există posibilitatea ca acestia să apară pe neasteptate pe partea carosabilă. unde se consideră că prezenţa acestuia ar putea surprinde pe conducătorii de autovehicule (în general în intersecţiile în formă de ’’ T ’’ pe sensul laturii închise a intersecţiei). a.. b. Acest indicator obligă la reducerea vitezei. este plasat de regulă pe acelasi panou cu alte indicatoare(a). Lucrări Se amplasează la 20 – 200 m înaintea locurilor unde se execută lucrări pe partea carosabilă sau pe acostament în imediata apropiere a carosabilului. În localitate distanţa la care se . locuri de joacă. ’’ Prioritate pentru sau faţă de circulaţia din sens invers’’. etc. parcuri. c. împreună cu conuri de dirijare a circulaţiei (b) şi balize direcţionale (c). grădiniţe. La întâlnirea acestui indicator este obligatorie reducerea vitezei indiferent dacă sunt sau nu copii prin apropiere. După cum se observă acesta este un indicator cu caracter temporar (având fond galben). Semafoare Se amplasează la 200 m înaintea semaforului electric. ’’Limitare de viteză’’. cum ar fi : ’’Drum îngustat’’. materializat şi cu marcaj longitudinal continuu. Copii Se amplasează în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli.00 – 22. existând pericolul surprinderii şi accidentării lucrătorilor respectivi sau prezenţa unui obstacol pe carosabil. Lungimea sectorului de drum la care se referă acest indicator este până la indicatorul de acelaşi fel montat pentru circulaţia din sens invers (caz de lege ferendă).lui de acţiune se circulă cu atenţie pentru a putea reduce viteza şi eventual a opri dacă este cazul.

intersecţia respectivă fiind nedirijată. înaintea intersecţiilor de drumuri de aceeasi categorie. la acelaşi nivel. cu trafic redus. sau în lipsa acesteia faţă de şina cea mai apropiată după cum urmează : . Nu se instalează în orase. Intersecţie de drumuri Se amplasează la 50 – 200 m în afara localităţilor. Acest indicator impune reducerea vitezei de deplasare. Acest indicator se amplasează chiar dacă linia de tramvai intersectează numai un sens sau numai o bandă de circulaţie. Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la 50 . Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Se amplasează la 50 m în localitate şi la 150 m în afara localităţilor înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată păzită prin bariere sau semnalizare luminoasă. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplasează la 50 – 100 m înaintea intersecţiilor. În afara localităţilor instalarea acestuia se face pe acelasi stâlp cu panoul suplimentar cu trei linii roşii înclinate (III) iar în localităţi pe panoul suplimentar cu o linie roşie (I). deci aplicându-se ’’regula priorităţii de dreapta’’. Deoarece aceste intersecţii sunt dirijate circulaţia vehiculelor se va face conform regulilor stabilite pentru acest tip de intersecţie‚ ’’Pierd prioritatea vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu faţă de vehiculele care circulă în această intersecţie ’’.amplasează acest indicator poate fi redusă la 30 m faţă de semafor. obligând la respectarea regulilor impuse la întâlnirea acestor categorii de vehicule cu prioritate specială.200 m înaintea intersecţiilor cu sens giratoriu avertizând conducătorul de vehicul că următoarea intersecţie este cu sens giratoriu. avertizând conducătorii de vehicule că drumul respectiv este posibil să se intersecteze cu căi de rulare pentru tramvaie. Panourile suplimentare sunt dispuse faţă de barieră.

De la întâlnirea acestui indicator se începe reducerea de viteză. semibarierele sau de semnalele instalaţiei luminoase. d. fără bariere. Indicatorul (b) se instalează în aceleaşi condiţii însă este o trecere extrem de periculoasă. iar oprirea este obligatorie înainte de traversare. deoarece după trecerea unei garnituri feroviare este posibil ca din sens contrar să treacă o alta lucru neglijat de cele mai multe ori de conducătorii de vehicule şi soldat cu urmări deosebit de grave. înainte de şina cea mai apropiată.panoul I la 50 m. Trecere la nivel cu o cale ferată dublă. Când nu sunt asigurate condiţiile de vizibilitate. panoul II la 100 m şi panoul III la 150 m. indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional ’’Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată’’(d). La trecerile la nivel prevăzute cu semnale luminoase de avertizare a apropierii trenurilor. Indicatorul (a) se instalează la circa 6 – 10 m de cea mai apropiată şină de cale ferată la trecerile simple fără bariere. prevăzută cu instalaţie de semnalizare luminoasă automată .dublă (b). datorită condiţiilor de trafic. Oprirea se va face în dreptul marcajului de oprire sau în lipsa acestuia în dreptul indicatorului ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . la 50 m în localităţi şi la 150 m în afara acestora. De la primul panou întâlnit (III) se începe reducerea de viteză iar de la ultimul panou întâlnit (I) sunt interzise toate manevrele. fără a-l depăşi. c. În localităţi urbane prin excepţie se poate monta doar panoul cu o linie. I II III Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere Se amplasează înainte de o trecere la nivel cu cale ferată nepăzită. b. a. Traversarea căii ferate se va face în funcţie de poziţia în care se află barierele. Este considerat un loc deosebit de periculos. fără bariere’’ (nepăzită). aceste două indicatoare sunt însoţite de indicatorul ‘’Oprire’’(c). indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vreun vehicul feroviar.

obligatoriu se aprinde un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă.(păzită) Se amplasează în aceleaşi condiţii ca la indicatoarele ’’Trecere la nivel cu cale ferată simplă (a) . Indicatoare de reglementare de prioritate Indicatoarele de prioritate. fără bariere’’ . Benzile înclinate sunt descendente spre partea carosabilă care trebuie folosită pentru evitarea obstacolului. Indicatoarele care dirijează acest tip de intersecţie sunt indicatoarele aflate pe drumurile laterale: ’’Oprire’’ şi/sau ’’Cedează trecerea’’. a. cu cadenţă lentă. 1. Intersecţie cu un drum fără prioritate Se amplasează la 90 – 200 m pe drumul cu prioritate în afara localităţilor. dar nu are rol de dirijare. Conducătorul auto poate traversa calea ferată dacă semnalul alb este în funcţiune ( când semnalul cu lumini roşii este stins. Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului Sunt amplasate pentru a semnaliza prezenţa unor obstacole care trebuie ocolite. b. El confirmă faptul că intersecţia este dirijată. fiind un indicator de confirmare a priorităţii. d. care permite trecerea). (a) prin stânga şi (b) prin dreapta De regulă se utilizează împreună cu indicatorul ‘’Ocolire’’(c) sau (d). b. c. înaintea intersecţiilor cu drumuri care pierd prioritatea. după denumire ne dăm seama că acestea reglementează : .dublă (b).

’’Cedează trecerea’’. Indicatoarele cu ajutorul cărora se reglementează circulaţia într-o intersecţie sunt : ’’Drum cu prioritate’’.. în schimb pe drumurile fără prioritate (neprioritare) este obligatorie montarea indicatoarelor de ’’Oprire’’ sau ’’Cedează trecerea’’.ordinea de pătrundere într-o intersecţie atunci când traiectoriile de deplasare a cel puţin două vehicule se intersectează (se întâlnesc). . Acestea au forme diferite (inconfundabile) faţă de celelalte indicatoare. Direcţia drumului cu prioritate Indicatoarele de reglementare a priorităţii pot fi însoţite şi de panouri cu semne adiţionale care indică direcţia drumului cu prioritate.ordinea de trecere pe sectoarele de drum îngustat. pentru a putea fi identificate şi din spate după cum se observă din imaginea alăturată. Pe aceste panouri apare de fapt forma intersecţiei respective. întotdeauna direcţia de mers fiind de jos în sus. Poziţia acestor panouri indică tipul drumului pe care circulăm. Linia îngroşată simbolizează drumul prioritar. deci forma acestor linii groase sau subţiri pot fi diferite. ’’Oprire’’. La pătrunderea într-o intersecţie de pe un drum cu prioritate nu întotdeauna este montat indicatorul de ’’Drum cu prioritate’’. ce nu permit trecerea simultană a două vehicule venind din sensuri opuse. iar liniile subţiri simbolizează drumul fără prioritate. .

conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă. unde poziţia de pătrundere are vizibilitate. şi abia apoi poate să pătrundă în intersecţie. înaintea unei intersecţii. din faţă şi mai puţin celui ce vine din stânga deoarece se va aplica ’’regula priorităţii de dreapta’’. a. . b – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor.. care indică distanţa ( 50. Acesta poate fi însoţit de panouri adiţionale ca : ’’Direcţia drumului cu prioritate’’(a şi b) sau ’’Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’ (c). c. etc. b. conducătorul auto este obligat să reducă viteza şi să se asigure că pe drumul prioritar nu circulă autovehicule. În cazul în care. indicatorul este însoţit de panoul adiţional : sau a . 100. c – în unele situaţii. Dacă pe drumul prioritar circulă alte autovehicule..). 150 m. conducătorul auto este obligat să oprească pentru a le acorda prioritate. este montat indicatorul ’’Cedează trecerea’’ împreună cu acest panou adiţional ’’ Distanţa între indicator şi începutul locului periculos’’. La întâlnirea acestui indicator. între indicatorul respectiv şi celălalt indicator identic care este amplasat la pătrunderea în intersecţie..Cedează trecerea Se amplasează pe drumul public fără prioritate.

Oprire Se amplasează pe drumul public fără prioritate. putând trece de indicator fără a depăşi colţul intersecţiei. Drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedează trecerea’’.). copaci. Conducătorul de vehicul care întâlneste acest indicator este obligat să oprească în locul cu vizibilitate maximă. Explicaţiile aferente panourilor adiţionale (a şi b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedează trecerea’’. acest indicator poate fi însoţit şi de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate după cum urmează : . etc. c. Când este amplasat înaintea unei intersecţii. panoul adiţional (c) este instalat împreună cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci când nu poate fi văzut în timp util de către conducătorul auto pentru efectuarea frânării şi opririi autovehiculului. Obligaţia de oprire la acest indicator nu este condiţionată de existenţa vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. b. şi stând pe loc să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. sau a. Drum cu prioritate Se amplasează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate. unde poziţia de pătrundere este lipsită de vizibilitate (clădiri.

Dacă este instalat singur. indiferent de natura îngustării : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrări). toate drumurile vor fi de aceeasi categorie.pe sectorul de drum îngustat care urmează. b. instalate la intersecţia care urmează. aplicând ’’regula priorităţii de dreapta’’. pe partea dreaptă Nu interzice manevra de depăşire. Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se amplasează la 10 . b. conducătorul autovehiculului pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus. La întâlnirea sa. La întâlnirea acestui indicator.5 m pentru a obliga conducătorul de vehicul care circulă în sensul săgeţii roşii. având rolul de a informa conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde. Are şi rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedează trecerea’’ şi ‘’Oprire’’. de ambele părţi ingustat’’ (a.20 m înaintea sectorului de drum cu lăţimea Drum îngustat : părţii carosabile mai mică de 5. manevrele de oprire. sau a. unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. să acorde prioritate celor care vin din sens opus. Poate fi însoţit de panoul adiţional ‘’ Distanţa de la indicator la începutul locului periculos’’. fiind precedat de regulă de indicatorul ‘’Drum a. conducătorii de vehicule pot circula. Sfârşitul drumului cu prioritate Se amplasează la 50 .b.200 m de locul unde încetează prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’.c). întoarcere şi mers înapoi fiind interzise.a – conducătorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreaptă în cazul în care nu va urma traseul îngrosat de pe panoul adiţional. conformându-se priorităţii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. se . chiar dacă prioritatea lor a încetat. staţionare. b – conducătorul de autovehicul are prioritate indiferent de direcţia de deplasare.

semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulaţia din sens invers’’ pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. staţionare şi mers înapoi. pe partea stângă ‘’). Indicatoare de reglementare.c). Se instalează la celălalt capăt al sectorului de drum îngustat. oprire. La întâlnirea acestui indicator este interzisă manevra de întoarcere. d.‘’Categoriile de autovehicule care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului c.b. având prioritate faţă de cei care vin din sens opus. dacă este însoţit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de către conducătorii vehiculelor reprezentate pe acea tăbliţă. Nu interzice manevra de depăşire.20 m înaintea sectorului de drum îngustat pentru a indica celor care circulă pe direcţia săgeţii albe că pot circula în continuare. Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplasează la distanţă de 10 . (d . de interzicere sau restricţie .adresează tuturor categoriilor de vehicule.

după caz. pe sensul care a fost desfiinţat. etc.(b) a.Acestea au formă rotundă. etc. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’ (a) sau de un panou adiţional cu inscripţia (textul) ’’ Cu excepţia riveranilor’’. fond alb. a.). . cele care anunţă terminarea restricţiilor. Accesul interzis Se amplasează de regulă la capătul opus al unui drum cu ’’Sens unic’’(a). excepţie făcând pietonii). parcuri. simbol negru (cu excepţia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’. b. Este un indicator care se respectă nu numai de către conducătorii de autovehicule ci şi de cei ce conduc vehicule (nu au voie nici măcar bicicletele sau vehiculele cu tracţiune animală sau cele trase sau împinse cu mâna. Semnificaţia acestui indicator începe din locul în care a fost instalat şi încetează în intersecţia cea mai apropiată. contur de culoare roşie. după caz. Poate fi însoţit. zone rezidenţiale sau de interes special. centrele unor orase mari. de panoul adiţional ‘’ Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului’’. Poate fi însoţit. Circulaţia interzisă în ambele sensuri Se amplasează la intrarea pe drumurile pe care este interzisă circulaţia vehiculelor în ambele sensuri (drum care nu este deschis circulaţiei publice). etc. cele ce interzic oprirea şi staţionarea. Semnificaţia acestor indicatoare începe (se aplică) din dreptul acestora şi se termină în intersecţia cea mai apropiată în lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei.

G. Accesul interzis pietonilor Acest indicator interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum (zonă) la capătul căruia este instalat.126.a din Reg. art.G.128. Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă Acest indicator interzice oricărui autovehicul să depăsească alte autovehicule. Aceste indicatoare dirijează direcţia de mers. etc. ciclomotoarele şi vehiculele fără motor. fie datorită existenţei unei alte posibilităţi de trecere sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane). cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a vehiculelor . Interzis a vira la stânga – dreapta a. art. 195/2002). lit. b.U. motociclete cu ataş. lit. lit. datorită periculozităţii efectuării ei în acea zonă şi asigurării fluenţei circulaţiei. de aplicare a O.b si respectiv art. 195/2002). pentru a fi valabil pe ambele sensuri acesta se montează pe ambele părţi ale drumului.( conf. excepţie făcând motocicletele fără ataş. În cazul primului indicator manevra de întoarcere şi de mers înapoi este interzisă. fie datorită lipsei trotuarelor. autobuze. de aplicare a O.a din Reg. tractoare.126. nu interzice doar accesul autoturismelor. interzicând virajul la stânga sau la dreapta. Întoarcerea interzisă Acest indicator interzice manevra de întoarcere pe sectorul de drum pe care este instalat.Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş Acest indicator la care silueta desenată nu corespunde denumirii acestuia. Totodată acesta mai interzice şi manevra de mers înapoi (conf. Semnificaţia acestuia este valabilă până la prima intersecţie pe sensul de mers.U. fie în preajma unor obiective cu caracter special (unităţi militare).). fie pentru fluidizarea circulaţiei. fie că pe drumul respectiv se circulă într-un singur sens. în prima intersecţie pe sensul de deplasare. ci al tuturor autovehiculelor (autocamioane. Indicatorul operează numai pe sensul pe care a fost montat.

În locul panourilor adiţionale.a. autobuze. fără motor care pot fi depăşite (căruţe. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a). b. Simbolul desenat cu roşu menţionează categoria de autovehicule care nu are voie să depăşească. b. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). staţionare voluntară. Oprirea interzisă Acest indicator interzice oprirea voluntară a vehiculelor. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise manevrele de oprire voluntară.). etc. iar simbolul desenat cu negru categoria de autovehicule ce nu avem voie să le depăşim. biclişti. Acestea pot varia în funcţie de condiţiile de drum sau de administratorul drumului. Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul interzicerii de a depăşi’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers. întoarcere şi mers înapoi. atunci se va respecta semnificaţia acestora. a. săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu . Acest indicator acţionează până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul limitării de viteză’’(a) sau dacă a mai fost cel puţin încă o restricţie. oprirea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. autocamioane. Limitare de viteză Acest indicator obligă conducătorii de autovehicule indiferent de categoria. de asemenea mai poate fi anulat şi de cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers.etc. până la întâlnirea indicatorului ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’(b). autoturisme. care nu pot fi mai mici de 30 km/h dar nu mai mult de 80km/h. confirmarea (b) şi sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului (c). Acesta se referă la toţi conducătorii de autovehicule (motociclete cu ataş.) mai puţin la cei care conduc motociclete fără ataş. marca sau tipul acestora să ruleze fără a depăşi valoarea vitezei menţionată pe indicator (exprimată în km/h). limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere. indiferent de lungimea sectorului. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune).

vopsea de culoare albă cu aceleaşi semnificaţii. b.. Dacă este instalat singur interzice manevra pe toată durata zilei respective.) ale lunii având aceleaşi caracteristici şi posibilităţi ca şi indicatorul precedent. indiferent de lungimea sectorului. . dar cu condiţia să nu se transforme în staţionare. a.. a. Indicatoarele (e) şi (f) ’’Staţionare alternantă’’ interzic staţionarea voluntară în zilele impare (1. d. Dacă este însoţit de panouri adiţionale cu săgeţi care menţionează începerea (a)..4. Staţionarea interzisă Acest indicator interzice staţionarea voluntară a vehiculelor. În cazul în care este instalat singur (fără tăbliţe adiţionale de confirmare a zonei de acţiune).3. În locul panourilor adiţionale.. întoarcere şi mers înapoi.) respectiv pare (2.8. atunci este valabil numai în intervalul menţionat pe tăbliţă. d.5. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’. c. b. c.7. f. În zona de acţiune a acestui indicator oprirea este permisă. Au ca scop eliberarea alternativă a marginilor părţii carosabile pentru curăţirea acestora. Restricţia acestui indicator nu poate fi anulată de indicatorul ’’Sfârşitul tuturor restricţiilor’’.. atunci se va respecta semnificaţia acestora. e. dacă este însoţit de panou adiţional (g). staţionarea este interzisă din dreptul lui şi până la prima intersecţie. sau ’’Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului’’(d). Indicatorul interzice de asemenea manevrele de staţionare voluntară.6. confirmarea (b) şi sfârsitul zonei de acţiune a indicatorului (c). săgeţile pot fi înscrise pe indicator cu vopsea de culoare albă cu aceleasi semnificaţii. g.

însă acesta mai semnalizează şi terminarea zonei de acţiune a indicatoarelor 4 şi 5. manevra executându-se după depăşirea indicatorului. Indicatoare de obligare Acestea au formă rotundă pe fond albastru cu simboluri de culoare albă. dar el nu anulează niciodată restricţiile care încep cu tăbliţă adiţională. La dreapta Se amplasează. la stânga). pe un scuar. La dreapta Se amplasează în zona de preselecţie. (Sensul săgeţii poate indica. pe partea opusă intrării în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de săgeată este obligatoriu. să circule pe anumite drumuri. . înaintea intrării în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de săgeată. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. după caz.Sfârşitul tuturor restricţiilor După cum se ştie anulează doar 3 restricţii : ’’Depăşirea interzisă’’(1 şi 2)‚ ’’Claxonarea interzisă’’(3) şi ’’ Limitarea de viteză’’(6 şi 7) . Indicatorul se justifică numai dacă au fost instalate cel puţin două restricţii. obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze numai pe anumite direcţii.

(Sensul săgeţii poate indica. unde vehiculele trebuie să ocolească obstacolul prin stânga sau prin dreapta. pe un scuar ori mijlocul intersecţiei obligând conducătorii de vehicule să se deplaseze în sensul săgeţilor prin apropierea de centrului intersecţiei. (Sensurile săgeţilor pot indica. acesta se instalează deasupra benzii respective. Ocolire Se amplasează la capetele refugiilor. Indicatoarele folosite la refugiile staţiilor de tramvai sau la capetele parapetului dublu care separă sensurile de circulaţie pe un drum cu mai multe benzi pe sens. spaţiilor de separare a căilor sau înaintea altui obstacol de pe drum. înainte sau la stânga). Înainte şi la dreapta Se amplasează înaintea intrării în intersecţia în care sensurile de deplasare indicate de săgeţi sunt obligatorii. în zona de preselecţie. după caz. după caz. pot fi de dimensiuni mici. Dacă semnificaţia indicatorului se aplică numai uneia din benzile de circulaţie. Înainte Se amplasează la cel mult 15 m. Dacă se execută viraj se reduce viteza. înaintea intersecţiei în care sensul de mers indicat de săgeată este obligatoriu. Acest indicator este valabil numai la prima intersecţie. virajul executându-se după depăşirea indicatorului. În zona de acţiune a indicatorului. dacă nu se mai repetă se poate circula în orice direcţie. Prin definiţie este intersecţie dirijată. La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. insulelor de dirijare. întoarecerea este interzisă. Acest indicator acţionează în prima intersecţie. după sensul indicat de săgeată. respectiv să poată evita obstacolul pe ambele părţi după sensurile indicate de săgeţi. la stânga). cu excepţia virajului pe prima stradă la dreapta (unde încadrarea se face pe lângă bordura din dreapta).manevra de viraj executându-se fără a depăşi indicatorul. În acest tip de intersecţie sunt interzise oprirea şi staţionarea. Intersecţie cu sens giratoriu Se amplasează la o distanţă de maxim 15 m înaintea intrării într-o intersecţie cu sens giratoriu sau în dreptul fiecărei intrări. . în concluzie au prioritate cei care circulă în interiorul intersecţiei faţă de cei care pătrund în intersecţie.

trasee de ocolire. Indicatoare de orientare Aceste indicatoare au formă dreptunghiulară sau pătrată pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare albă orientând conducătorii de vehicule prin presemnalizarea direcţiilor de urmat. efectuarea manevrei de întoarcere făcându-se numai prin ocolirea insulei (interzisă întoarcerea prin manevre înainte-înapoi). Între intersecţii. la care o bandă este rezervată exclusiv mijloacelor de transport public de persoane. destinaţii sau puncte de interes. Acest indicator interzice pătrunderea pe banda din dreapta delimitată prin linie roşie şi marcată prin indicatorul “Circulaţie interzisă în ambele sensuri”.Fiind intersecţie dirijată depăşirea este permisă.200 m de intrarea în intersecţie. instalat la 50 . Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se amplasează la începutul arterelor rutiere cu cel puţin două benzi pe sens. chiar dacă este liberă. deasupra benzii rezervate exclusiv mijloacelor de transport public de persoane se instalează indicatorul „Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule”. Indicatoare de informare . Se repetă după fiecare intersecţie. Acest indicator este precedat de indicatorul “ Presemnalizarea intersecţiei cu sens giratoriu”. aceasta fiind destinată numai circulaţiei mijloacelor de transport în comun.

mersul înapoi şi depăşirea sunt interzise pe trecerile de pietoni. Trecere de pietoni Se amplasează imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Ambele indicatoare se repetă după fiecare intersecţie de pe drumul cu sens unic. Sens unic Se amplasează la începutul sectorului de drum cu circulaţia într-un singur sens. la începutul acestui sector se instalează indicatorul „Circulaţie în ambele sensuri”(b). b. În afara localităţilor precum şi pe artere intens circulate sau când trecerea nu este vizibilă din timp se instalează indicatorul „Presemnalizare trecere pentru pietoni “(b). Când drumul cu sens unic se continuă cu un sector cu circulaţie în ambele sensuri.Informează conducătorii de vehicule asupra modalităţii de executare a unor manevre. în sensul că nu are ax fiind permise oprirea şi staţionarea şi pe partea stângă. Virajul la stânga de pe acest tip de drum se face de pe partea stângă de lângă bordura din stânga.în paralel cu un alt vehicul oprit anterior dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. a. dacă aceasta este nesemaforizată. . În cazul instalării pe consolă. se acordă prioritate pietonilor aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului. Când drumul public are cel mult o bandă pe sens pietonii aflaţi în traversare sau în imediata apropiere a părţii carosabile au/vor avea prioritate pe toată lăţimea părţii carosabile. deasupra indicatorului poate fi montată o lampă cu lumină galbenă intermitentă (a). La capătul opus al sectorului se instalează indicatorul “Accesul interzis”(a). Indicatorul interzice manevra de întoarcere. Deasemenea întoarcerea. iar dacă sunt pietoni angajaţi în traversare li se va acorda prioritate. Dacă drumul este prevăzut cu mai multe benzi pe sens. Este un drum special. la 50 – 200 m distanţă de indicator. Poate fi repetat pe partea stângă şi/sau pe consolă. precum şi despre existenţa unor puncte de interes. În zona de acţiune a acestui indicator sunt interzise oprirea şi staţionarea la mai puţin de 25 de metri (înainte şi după acesta). La întâlnirea acestui indicator reducerea vitezei este obligatorie. în schimb este permisă manevra de mers înapoi. în dreptul marcajului prin linie transversală de oprire amplasată înaintea benzilor longitudinale de traversare.

a. se poate înscrie cu culoare albă denumirea societăţii comerciale şi programul de funcţionare.Staţie de tramvai Se amplasează la începutul spaţiului destinat staţiei mijlocului de transport public de persoane. În zona de acţiune a acestor indicatoare la mai puţin de 25 de metri înainte şi după acestea sunt interzise oprirea. La partea inferioară a indicatorului poate figura sau se poate înscrie: ο − săgeată indicând direcţia către locul de parcare si după caz. b. Parcare a. liniile de transport care deservesc staţia şi frecvenţa acestora la intervale de timp. La partea inferioară a indicatorului. Staţie de alimentare cu combustibil Se amplasează în apropierea unei staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule. La capătul celălalt al staţiei destinate mijloacelor de transport public de persoane. întoarcerea şi mersul înapoi. În staţii de tramvai. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisă. staţionarea. Se amplasează în zona locurilor destinate parcării sau staţionării vehiculelor (a). distanţa în kilometri până la staţia de alimentare cu carburanţi. Forma. la partea inferioară. în sensul de deplasare. −simbolul unui autoturism în poziţia în care poate parca în raport cu . distanţa. dimensiunile şi culorile folosite trebuie în prealabil aprobate de către administratorul drumului şi poliţia rutieră. Staţie de autobuz . societatea de transport instalează un panou pe care înscrie emblema societăţii de transport. când acesta este oprit în staţii fără refugiu depăşirea este interzisă.

−textul „Rezervat autovehiculelor cu ecuson. DICŢIONAR EXPLICATIV AUTO A. c. atunci când parcarea este rezervată exclusiv unei anumite categorii de vehicule. -. Fiecare roată este dotată cu un senzor de viteză care reduce presiunea de frânare. d. total pe trotuar – „b”). etc. Sistemele ABS pot avea 2. 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roţi sau pentru fiecare roată în parte. −simbolul panoului adiţional ”Parcare cu plată”(d).trotuarul (lângă bordură. Acţionează asupra roţii care se învârte mult mai încet decât celelalte. −silueta unui vehicul dintr-o anumită categorie.la intrarea într-o parcare subterană sau în clădire (c). CD. în lung sau transversal cu 2 roţi pe trotuar. .”. ABS (Antilock braking system) Sistem care impedică blocarea roţii la frânare şi pierderea controlului volanului pe suprafeţe alunecoase. b. Control radar Se amplasează la începutul unui sector de drum pe care se fac frecvente controale ale vitezei prin amplasarea aparatelor radar.

Alternator Dispozitiv care furnizează energie pentru sistemul electric al vehiculului. de uzura pneurilor. frâna de motor). realizându-se astfel mișcarea vehiculului.. Ambreiaj Organ de mașină care asigură cuplarea sau decuplarea unui mecanism în timpul funcționării. Aderenţă Fenomen care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare. Apariţia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteză ridicată pe drum umed. 2 mm între drum şi cauciuc. Acest mecanism foloseşte plăcuţe impregnate cu un material pentru fricţiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor. Angrenaj de diferenţial Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare poziţionat astfel încât să permită roților care au o axă comună și care nu sunt solidarizate să se învârtă cu viteze diferite atunci când vehiculul se încadrează într-un viraj. . Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj) Ambreiaj al cărui principiu de funcţionare se bazează pe transmiterea momentului motor ca urmare a forţei de turbionare creată prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbină (ambele cu palete radiale) într-un singur agregat.Acvaplanare Fenomen care se produce atunci când profilul anvelopei nu evacuează apa acumulată în zona petei de contact cu calea de rulare. deci o pierdere a aderenţei şi o lipsă totală de control asupra vehiculului. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe. reducând încărcătura de şoc dintre acestea. pentru a accelera. Vehiculele cu transmisie manuală folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roţi. folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. transformând energia rotaţională în curent alternativ fiind folosit totodată şi pentru încărcarea acumulatorului. tipul benzii de rulare a anvelopei. formându-se astfel o peliculă de apă de 1 .. etc.

uneori. Baia de ulei (carter) Spaţiul în care se scurge uleiul situat sub vilbrochen. amplasat în extremitatea roţii vehiculului având caracteristici reziliente (rezistent la şoc) fiind umplut cu aer sub presiune. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandată pe carosabil acoperit cu zăpadă sau gheaţă. devine mult prea rigidă la temperaturi scăzute ceea ce afectează în primul rând aderenţa. B. conţine şi oţel. Baterie (acumulator) . Datorită componentelor care îşi pãstreazã proprietãţile la temperaturi scãzute şi a crestãturilor multiple practicate pe banda de rulare.Anvelopă (pneu) Un înveliş protector din cauciuc natural sau sintetic (cu ţesătură) care. Anvelopă de vară Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mari de 7° C. În condiţii extreme este inferioară celei de vară pe uscat sau celei de iarnă pe zăpadă. apt să se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h. Îmbină calităţile anvelopei de vară şi a celei de iarnă. Anvelopă de iarnă Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată la temperaturi mai mici de 7° C. au o aderenţă mai mare pe zăpadă sau gheaţă. all season’’ (universală M+S) Anvelopă fabricată special pentru a fi utilizată pe parcursul întregului an (pentru toate anotimpurile). Anvelopă . independent de calea de rulare. Automobil Autovehicul rutier prevăzut cu minim patru roţi. din ansamblul blocului motor. destinat transportului de bunuri şi persoane ori efectuării de servicii mecanizate diverse.. Fiind fabricată să reziste la temperaturile ridicate din perioada verii.

au apărut mai multe definiţii pentru calul putere. care a definit pentru prima dată acest termen. în România: CP . Bujia Dispozitiv al unui motor cu explozie.Bateria furnizează energia electrică necesară pornirii motorului şi tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord şi de comandă. în sistemul metric. În vorbirea curentă.). este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (în engleză.de la Chevaux Vapeur.. cu 746 W. Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizând energie calorică. calul putere. a apărut în Germania noţiunea de cal putere metric sau cal putere DIN. alarma. în Franţa: CV sau cv . in 1782 din nevoia de a-şi clasifica motoarele după putere pentru a le putea vinde). în Olanda: pk . prin capacitate cilindrică se înţelege capacitate cilindrică totală şi se exprimă. Astfel. Acest din urmă termen a fost preluat apoi în toată Europa şi Asia.de la cal putere. echivalent cu 736 W. etc. în cm3 sau în litri (se mai numeşte litraj sau cilindree). între care se produce scânteia electrică necesară pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru. În secolul al XIX-lea.).de la paardekracht. Capacitate cilindrică Denumire generică pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor în cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere internă. se vorbeşte de o capacitate cilindrică unitară (aferentă unui singur cilindru) şi de o capacitate cilindrică totală (suma capacităţilor cilindrice unitare). Capotă . energie care acţionează pistonul rezultând energia mecanică. abreviat cu HP de la HorsePower) şi este echivalent. de-a lungul timpului. prevăzut cu doi electrozi.de la Pferdestarke. de regula. închidere centralizată. abrevierea folosită pentru acesta fiind diferită de la ţară la ţară (în Germania: PS .aparatura audio. etc. C. Cal Putere (1 CP = 736 Watt) Unitate de masură tradiţională consacrată pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur. sub forma definită de Watt. În cazul motoarelor cu mai mulţi cilindri. Din diverse raţiuni. lumini şi alte accesorii . brichetă.

care acoperă un compartiment (motor. care conţine platină. Caroseria este. folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă (benzină. Certificatul de înmatriculare oferă informaţii detaliate despre autovehicul şi despre proprietar. transportul persoanelor şi al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuării de servicii mecanizate. De remarcat că. Carcasa este realizată dintr-un oţel superior. rezistent la caldură. protejare şi mijlocire a funcţionalităţii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului. În locul acestor monoliţi pot exista şi folii fine de metal înfăşurate. Este documentul necesar pentru incheierea asigurării auto (RCA). care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafață înclinată de teren (traversând o șosea). Caroserie Componenta de bază a unui vehicul. Catalizator Parte integrantă a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. Interiorul fiecăruia dintre aceşti faguri este acoperit cu un aliaj special. largă. atunci când capota de habitaclu este fixă (caroserie nedecapotabilă). de asemenea. de 0. ’’Caz de lege ferendă’’ Expresie din limba latină ce face trimitere la o propunere legislativă.Element mobil al unei caroserii. uşor volatil. Casiu Șanț sau rigolă pietruită ori pavată. Carburant Combustibil lichid. denumirea utilizată este aceea de pavilion. Foloseşte la rearderea gazelor de eşapament. material ceramic cu nenumăraţi faguri fini. Cifră octanică . Certificat de înmatriculare Act care certifică dreptul de proprietate asupra unui vehicul.5 mm grosime. portbagaj sau habitaclu). amenajată pentru postul de conducere. cu un monolit în interior. inclusiv a motorului şi a legăturii cu solul. un element global de securitate pasivă dar şi un element de susţinere. motorină şi GPL -ul).

2 .poziţie pentru drum cu denivelări. Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul în timp ce aceasta îşi reduce viteza în timpul frânării. Cu cât este mai mare cifra octanică. D.poziţie permanentă pentru rulare înainte. 3 .poziţie pentru urcuş abrupt. R . Schimbătorul are următoarele poziţii de lucru : P . O cifra octanică mare (peste 91) este utilă doar dacă producătorul maşinii o recomandă în mod expres. Demaror (starter) Motor electric alimentat de la o baterie. 1 . care serveşte la pornirea motoarelor cu ardere internă. N rulare liberă. cu atât mai mică este probabilitatea unei detonaţii. Convergenţa roţilor Termen pentru orientarea roţilor pereche în aşa fel încât acestea să nu fie paralele. precum şi mersul înapoi.poziţia pentru staţionare (parcare). D . Declivitate Înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală. Diferenţial . Cutie de viteze Componentă majoră a transmisiei unui autovehicul. Se mai numeşte şi electromotor de pornire. care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la condiţiile de drum şi de trafic.Număr care măsoară rezistenţa benzinei la detonaţie (aprindere prematură).poziţie pentru drum de munte/urcuş. Octanul este de fapt o hidrocarbură (C8H18). Decelerare Accelerare negativă. staţionarea cu motorul pornit. Convergenţa roţilor este pozitivă atunci când roţile din faţă sunt înclinate spre interior. Cutia de viteze automată Cutia de viteze automată este prevăzută cu un sistem care asigură schimbarea automată a treptelor de viteză în funcţie de parametrii stabiliţi de conducătorul auto: poziţia pedalei de acceleraţie şi viteza autovehiculului.marşarierul (mers înapoi).

compresia.Mecanism cu roţi dinţate asociat punţilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite roţilor să se învârtă cu viteze diferite. pentru a compensa distanţa mai mare pe care trebuie să o parcurgă. în momentele în care traiectoria vehicululul are tendinţa de a scăpa de sub control. se bazează pe mai mulţi senzori care detectează diferenţele de viteză de rotaţie între roţile faţă şi spate precum şi deplasarea şasiului în lateral faţă de traiectoria impusă de sistemul de direcţie. denumit de unii producători DSC. Etrierele exercită presiune asupra acestuia când este acţionată pedala de frână. Disc de frână Discul este ataşat butucului roţii. Prin intermediul acestui sistem şoferul poate regla caracteristicile funcţionale ale motorului.) în scopul îmbunătăţirii stabilităţii autovehiculului şi a adaptării ţinutei de drum la viteza de deplasare. roata din exteriorul virajului se învârte mai repede decât cea aflată în interiorul virajului. Discurile de frână sunt utilizate mai des pe puntea faţă a autovehiculelor datorită eficienţei acestora şi datorită faptului că sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de frânele cu tamburi. Direcţie asistată Sistem de control al direcţiei (electric. Funcţionarea ESP se face simţită în virajele abordate brusc. Drum expres Drum naţional accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate. etc. etc. Reacţia ESP este foarte promptă. astfel încât să se evite uzura prematură a pneului şi să se îmbunătăţească stabilitatea autovehiculului. hidraulic. conform propriilor preferinte. electro-hidraulic. asfalt ud. Distribuţie Denumire laconică pentru mecanismul de distribuţie al motoarelor cu ardere internă. îndeosebi la viteze ridicate. deoarece la efectuarea virajelor. transmisiei automate. rezervat exclusiv (numai) circulaţiei autovehiculelor. în special pe suprafeţele cu aderenţă scăzută (zăpadă. iar plăcuţele de frână sunt cele carte acţionează direct asupra acestuia reducând viteza autovehiculului. . unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program). mecanism care comandă timpii de lucru ai ciclului motor (admisia. de ordinul milisecundelor. care se desfăşoară în afara localităţilor şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.). direcţiei şi amortizoarelor adaptive. Sistemul ESP. destinderea şi evacuarea) pentru fiecare cilindru în parte.

Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decât cele standard. La apăsarea pedalei de frână saboţii intră în contact forţat cu peretele tamburului şi încetinesc mişcarea roţii. Frână cu tambur Tip de frână compusă dintr-un tambur rotitor închis şi plăcuţe fixe (saboţii). Evacuare Sistem de ţevi care colectează gazele arse la motoarele cu ardere internă (eşapament). F. utilizat pentru ameliorarea iluminării drumului sau pentru a putea fi mai uşor observat în condiţii de vizibilitate redusă (ceaţă. Ecartament Denumire pentru lăţimea unui vehicul măsurată de la linia centrală a roţilor aceleiaşi osii. Frânare remanentă Tehnica de condus în care şoferul începe să frâneze înainte de a intra în curbă şi continuă să frâneze pe măsură ce virează. Acest tip de frână este folosit cu precădere la roţile din spate. Faruri de ceaţă Faruri suplimentare montate mai jos decât farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceaţă. pentru a se încadra în curbă. Euro III sau Euro 3 Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pieţei europene începând cu anul 2000. Pe masură ce forţele de virare cresc. nori de praf sau de fum. Eficienţa acestor frâne este scazută doarece se încălzesc foarte uşor. ninsori abundente.E.). Prin creşterea încărcării verticale şi. etc. de aceea acest standard mai este cunoscut şi sub denumirea de Euro 2000. . Denumit uneori şi proiector de ceaţă sau lampă de ceaţă. şoferul calcă pedala de frână.

Injecţie de combustibil Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere internă bazat pe pulverizarea. la roţile din faţă. H. Rezultatul : o putere crescută. destinat postului de conducere şi transportului pasagerilor. o economie de combustibil şi emisii de gaze scăzute. prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic. frânarea remanentă poate îmbunătaţi încadrarea în curbă a maşinii. injecţia oferă o măsurare a combustibilului şi a aerului mai precisă. a tracţiunii. exterioare mecanismului de direcţie care influenţează comportamentul direcţiei şi care include unghiul de cădere al roţilor. Greutatea proprie Se compune. la momentul oportun al ciclului motor şi corelat cu regimul de funcţionare al motorului.implicit. a unei cantităţi bine determinate de combustibil. conform normei UE. raza de frecare. Habitaclu Spaţiul interior. Motoarele sofisticate folosesc câte un injector la fiecare cilindru pentru a măsura cât mai precis combustibilul. din greutatea vehiculului pregătit de mers cu rezervorul umplut 90% şi cu un şofer de 75 kg. convergenta roţilor din faţă şi remanentă. Givraj Strat de gheaţă sau de chiciură care se depune pe autovehicule şi avioane pe vreme rece. Sistemele simple sunt echipate . G. Geometria direcţiei Grupul de variabile de construcţie. I. spre deosebire de carburator. unghiul de fugă al roţilor. specific caroseriei autoturismelor.

pe timp senin. L. Aceasta este asimetrică deoarece ea luminează mai mult partea dreaptă a drumului decât pe cea stângă.injecţie multipunct. Lumini de drum Lumina produsă de farurile unui autovehicul. Jantă Componenta metalică de bază a unei roţi. pe timp senin. care să poata lumina în mod eficace drumul noaptea. asigurând o iluminare pe rază mică. FSI injecţie stratificată de benzină) J. pe o distanţă minimă de 30 m. Lumini de întâlnire Lumina produsă de farurile unui autovehicul.cu un singur injector poziţionat în camera centrală. Luneta . fază de întâlnire sau fază scurtă.: MPI . parcursă de un vehicul rutier de la data fabricaţiei acestuia până la data curentă sau rulajul acestuia. soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere internă. K. Lichid de răcire Este amestecul de apă distilată şi antigel. care să poată lumina în mod eficace drumul noaptea. asigurând o iluminare pe rază mare. Se mai numeşte şi fază mică. (Ex. Se mai numeşte şi fază mare. în kilometri. fază lungă sau fază de drum. Kilometraj Distanţa. pe o distanţă minimă de 100 m. pe care se montează pneul şi prin intermediul căreia se cuplează roata la punţile unui vehicul.

O milă pe oră (MPH) este egală cu 1. Atunci când. Pompa de ulei .doi arbori cu came în chiulasă). Pompa de apă Componentă a motorului care asigură circulaţia agentului de răcire în interiorul blocului motor. M. deasupra supapelor.60 km pe oră (Km/h).un singur arbore cu came în chiulasă). P. atunci motorul se numeşte motor DOHC (Double Over Head Camshaft . Motor OHC Motor cu ardere internă care are arborele cu came al mecanismului de distribuţie dispus în chiulasă. Aceasta este acţionată de vilbrochen prin intermediul unei curele. Oglinda asferică (convexă) Oglindă retrovizoare având suprafaţa reflectorizantă uşor curbată către exterior pentru a mări câmpul de vizibilitate al şoferului prin diminuarea unghiului mort. etc. motorul se numeşte motor SOHC (Single Over Head Camshaft . australieni.Geamul din spate al autovehiculului. englezi. MPH (Miles per hour) = mile pe oră Unitate de măsură a vitezei. Manevrabilitate Termen general care reuneşte calităţile unui autovehicul legate de direcţia şi controlul acesteia (uşurinţa cu care acesta poate fi manevrat). când supapele de admisie sunt acţionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore. Este folosită de americani. O. supapele de admisie cât şi cele de evacuare sunt acţionate de acelasi arbore cu came.

Şasiul este scheletul care conţine motorul. hidraulică.Componentă a motorului care asigură ungerea prin presiune. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al maşinii este deasupra axei în jurul căreia se roteşte. Ruliu Variaţia de înclinare a caroseriei în jurul axei sale longitudinale. care apare la virare. . Sistem de aprindere Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. Servofrână Mecanism cu acţionare pneumatică. Este foarte utilă pentru manevrarea vehiculelor mari. R. un inductor. Şasiu Termen general care se referă la toate părţile mecanice ale unei maşini care sunt legate de scheletul maşinii. de tonaj ridicat si chiar pentru turisme. mecanică inserate în sistemul de frânare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frână. un condensator electric. suspensiile. La maşinile cu o structură unică. frânele şi direcţia. bujii si comutatoare si firele aferente acestora. Sistemul este compus dintr-o baterie. S. conducătorul auto efectuând. uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către aceasta. şasiul cuprinde toată maşina. fără habitaclu. Servodirecţie Sistem care reduce efortul de virare ajutându-se de motor. doar declanşarea frânării. roţile. mai puţin corpul acesteia. RPM (rotaţii pe minut) Unitate de masură care indică de câte ori pe minut se roteşte vilbrochenul. practic.

Roţile din faţă nu au o aderenţă prea bună şi nu pot vira în mod eficient. Tracţiune faţă Roţilor din faţă le este distribuită puterea motorului. Supravirare Situaţie în care roţile din spate contribuie şi ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul într-o anumita direcţie. Astfel agentul de răcire al motorului nu circulă. T. De obicei. racorduri. Când motorul este rece. Soluţia este reducerea vitezei pentru a permite roţilor din faţă să îşi recapete tracţiunea. Imediat ce temperatura motorului urcă termostatul se deschide şi agentul de răcire începe să circule prin radiator. care atenuează şocul provenit de la denivelările de drum şi serveşte la menţinerea roţilor în contact constant cu drumul. O maşină intrată în subvirare are tendinţa de a merge drept opunând rezistenţă la virare.. termostatul este închis. îmbunătaţind astfel controlul şi tracţiunea. etc. Tracţiunea faţă este superioară celei spate datorită comportamentului bun al automobilului în condiţii de drum proaste. Termostatul ajută la menţinerea unei temperaturi a motorului în limitele normale. Supravirarea poate fi folosită pentru a poziţiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. braţe. Majoritatea maşinilor sunt concepute astfel încât să nu poată supravira în condiţii normale de drum. Un număr mare de vehicule sunt proiectate să intre în subvirare deoarece este mai uşor de controlat decât supravirarea. supravirarea este dificil de controlat şi poate face maşina să se învârtă. Suspensie Totalitatea arcurilor. Termostat Parte integrantă a sistemului de răcire a motorului. bare de torsiune. absorbitoarelor de şocuri. . Acest lucru se întâmplă în mod frecvent atunci când se frânează dur în timp ce maşina virează. Partea posterioară a maşinii pierde aderenţa şi începe să se mişte în direcţia de virare.Subvirare Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic maşinilor cu tracţiune faţă.

În general. Marea majoritate a transmisiilor au 3. Motorul. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a menţine operarea eficientă a motorului. Pe un drum prost. cu cât rapoartele de transmisii sunt mai puţine. Tracţiune integrală 4x4 . AWD asigura o buna tracţiune. Transmisia manuală foloseşte un schimbător de viteze. viteza a patra sau a cincea) permite mai puţine rotaţii pe minut pentru viteze adecvate autostrăzilor. cu denivelări tracţiunea spate nu este performantă (recomandata). 6 viteze. Transmisie Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisă la roţi. Acest sistem dispune de un diferenţial care permite roţilor din faţă şi din spate să se învârtă la viteze diferite. Poate fi de două feluri : electrică şi hidraulică.AWD (All Whell Drive) Puterea motorului este trimisă la toate cele 4 roţi. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. prin intermediul vibrochenului. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a menţine un maxim de putere a motorului exercitată asupra roţilor. Mişcarea rotaţională a lichidului de transmisie transferă puterea de la vibrochen la roţi. Un raport mai scazut (de exemplu.RWD (Rear Wheel Drive) Toată puterea este direcţionată către roţile din spate. în orice moment. Tracţiune spate . viteza întâi sau a doua) asigură o forţă de torsiune maximă pentru a pune în mişcare autovehicululul.Spaţiul habitaclului este optimizat datorită amplasării componentelor tractoare în partea din faţă a maşinii. încărcătură şi condiţii de drum. Avantajul acestei tracţiuni este manevrabilitatea şi accelerarea superioară. transmisia reduce rotaţiile pe minut şi permite motorului să pună în mişcare roţile. Transmisie automată Cutie de viteze automată care se schimbă în funcţie de viteză. ar învârti prea repede roţile şi. de la pornirea motorului şi până la atingerea unor viteze superioare. Transmisia automată foloseşte în mod obişnuit turbine şi un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roţi. Transmisie prin curea . cu atât mai puţin eficientă este funcţionarea motorului. Un raport mai ridicat (de exemplu. de aceea.

folosind procedeul Fischer-Tropsch. consum redus de ulei. performanţe mai bune la temperaturi ridicate. schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp. poate cauza probleme garniturilor de etanşare mai vechi (posibile scurgeri). Dezavantaje : cost de câteva ori mai mare decât uleiurile minerale. puritate ridicată. previne contactul direct dintre părţile metalice ale motorului. Ulei de motor sintetic Ulei fabricat pentru îmbunătăţirea performanţelor de ungere. Unghi de bracaj . monoxidului de carbon şi metanului într-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. Bioxidul şi monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea parţială a cărbunelui sau a altor combustibili lemnoşi.Acţiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele. rezistenţă mai bună la contaminare. scade uzura motorului datorită fricţiunii reduse. Turometru Instrument de bord prezent la majoritatea maşinilor cu ajutorul căruia se măsoară numărul de rotaţii pe minut ale motoruluiv (RPM). Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania şi utilizat pe scară largă în timpul celui de-al doilea razboi mondial. U. Avantaje : vâscozitate mai bună la temperaturi scăzute. care a limitat accesul la sursele de ţiţei. ale roţilor de transmisie. Uleiul cu o vâscozitate ridicată. Transmisie prin lanţ Roţile dinţate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lanţ care antrenează dinţii roţilor. scade consumul de combustibil datorită unei ungeri mai bune a motorului. Ulei de motor Uleiul protejează părţile vitale ale motorului şi împiedică griparea acestuia. Uleiurile cu o vâscozitate scăzută la temperaturi mici circulă mai rapid şi protejează mai bine motorul. la temperaturi mari. bazat pe convertirea chimică a bioxidului de carbon.

Unghi de convergenţă Unghiul ascuţit dintre planul median al roţii şi axa longitudinală a vehiculului. Unghiul de convergenţă pozitiv se mai numeşte. Unghi mort Zona care nu se observă în oglinzile retrovizoare laterale dar şi în cea interioară. atât ca unghiuri cât şi ca lungimi. Unghiul de fugă este considerat pozitiv atunci când axa pivotului este înclinată spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate faţă de centrul rotulei inferioare) şi negativ. În momentul în care un alt autoturism sau orice alt obstacol se află în acest unghi acesta nu poate fi observat decât dacă întoarcem privirea către locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglindă convexă sau asferică – acestea sunt disponibile în 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. Acesta este considerat pozitiv atunci când roţile aceleiaşi punţi sunt direcţionate spre interior. când roţile sunt direcţionate spre exterior. şi negativ. termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completă a cinematicii mecanismului de direcţie. când înclinarea acesteia este spre faţă.). unghiuri specifice mersului în linie dreaptă pentru o anumită sarcină. reglate şi controlate cu ajutorul mecanismului de direcţie. Când unghiul este pozitiv partea de sus a roţii se înclină spre exteriorul maşinii. în raport cu mersul înainte al vehiculului.Reprezintă unghiul realizat de planul circumferinţei unei roţi şi o linie verticală. Unghiurile direcţiei Unghiuri ale roţilor directoare şi ale axei pivoţilor făcute în raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala. Unghi de fugă Unghiul ascuţit dintre verticala şi axa pivotului. Se mai numeşte şi unghi de înclinare longitudinală a pivotului. Axa pivotului este o linie imaginară care trece prin centrul rotulei superioare şi cel al rotulei inferioare a roţii directoare aferente. Când avem o valoare negativă a unghiului partea de sus a roţii se înclină spre interiorul maşinii. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi manevrabilitatea şi stabilitatea autovehiculului cât şi acela de a atenua uzura prematură a pneurilor. iar unghiul de convergenţă negativ se mai numeşte şi divergenţă. Termenul unghiurile direcţiei este sinonim cu geometria direcţiei. simplu şi convergenţă. Constructorii de automobile fac eforturi susţinute pentru a-şi echipa modelele cu cele mai noi . măsurat în plan longitudinal şi privind vehiculul din lateral.

Vilbrochen Denumire pentru arborele motor care transformă în mişcare rotativă. Atunci când este detectată prezenţa unui automobil în "unghiul mort". Volant Denumeşte un disc din fier sau oţel care este poziţionat în spatele vilbrochenului furnizându-i acestuia o forţă centrifugă. un simbol de culoare roşie apare în oglinzile retrovizoare şi avertizează şoferul despre pericolul iminent. mişcarea liniară a pistoanelor. beculeţul roşu va începe să se aprindă intermitent şi în habitaclu îşi va face simţită prezenţa un sunet de avertizare. V. Dacă şoferul continuă să se angajeze în manevra de schimbare a benzii. sistemul constă în şase senzori poziţionaţi în partea frontală şi posterioară a maşinii care detectează pericole ce ar putea să apară în momentul schimbării benzii de mers. astfel au conceput sistemul "Blind Spot Assist".sisteme de siguranţă. . care în mod normal nu este vizibil pentru şoferi. O astfel de monitorizare elimină "unghiul mort". Acest tip de arbore este legat de transmisie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful