P. 1
Rolul Mass-Media in Dezvoltarea Personalitatii

Rolul Mass-Media in Dezvoltarea Personalitatii

|Views: 3,137|Likes:
Published by Vlad Onet

More info:

Published by: Vlad Onet on Jun 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” DIN ARAD DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DIDACTIC
TITLUL: ROLUL MASS – MEDIA ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

STUDENT: COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: LECT. UNIV. DR. ALINA ROMAN

ARAD, 2009
CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................2 I. FORMELE ŞI ROLUL MASS-MEDIA………………………………………3 1.1. FORMELE MASS-MEDIA…………………………………………..3 1.2. ROLUL MASS-MEDIA……………………………………………...4 1.3. CONDIŢIILE UNEI ELEVATE ŞI EFICIENTE MASS-MEDIA…..6 II. EDUCAŢIA ŞI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII……..8 2.1. FACTORII DEZVOLTĂRII PSIHICE………………………………8 2.2. ROLUL EDUCAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ…………….11 III. CORELAŢIA MASS-MEDIA –EDUCAŢIE ...............................................12 3.1. EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA PERSONLITĂŢII………...14 3.1.1. EFECTE POZITIVE…………………………………….15 3.1.2. EFECTE NEGATIVE…………………………………...15 IV. POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE ÎN ÎNVĂTĂMÂNT................................18 CONCLUZII .......................................................................................................20 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................21

2

Omul intră în contact cu lumea prin cele cinci simţuri: văz. memoria. Pe lângă noţiunile de teorie ce vor face obiectul acestei lucrări se vor explica influenţele mass-media asupra personalităţii şi contribuţia ei în procesul instructiv-educativ. Dintre aceste simţuri. este foarte dependentă de ceea ce primeşte prin acest simţ. prin intermediul mass-media se conturează opinii. gust. pipăit. de influenţe precise sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme. Rolul mass-media în societate a devenit foarte important. idei şi se formează atitudinile individului. imaginaţia. fiind intermediarul între om şi condiţiile de mediu. sistematizând şi organizând influenţele mediului. caracteristica mijloacelor media de comunicare şi informare reprezintă pe de o parte un rol informaţional. Arhip) Această lucrare constă în prezentarea mass-media si a influenţei ei asupra personalităţii fiinţei umane.ARGUMENT „Timpul liber este o valoare care nu trebuie risipită oricum şi care înainte de orice poate fi investită în dezvoltarea fiinţei umane printr-o educaţie adecvată. Personalitatea omului. Relaţia dintre mass-media şi fiinţa umană se poate pune în termeni de consecinţe globale. Are o funcţie socială. Educaţia este factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a persoanei. dar şi un efect datorită faptului că prin informaţiile transmise influenţează gândirea şi comportamentul fiinţei umane. Astfel. Dincolo de rolul de informare. prin procesele psihice precum: cunoaşterea.” (A. 3 . informaţiile reprezentând o sursă vitală pentru orice tip de decizie. miros. vederea este cea prin care intră cele mai multe imagini şi informaţii. auz. întelegerea. iar media este principalul mediu de difuzare a acestora.

• Publicitatea. broşurile) reprezintă un mijloc de influenţă informaţională şi educativă. văzul şi auzul. televizorul fiind cel mai reprezentativ. solicitând cei mai importanţi analizatori.I. reclamele modelează modul de a înţelege viaţa. propria existenţă în special în privinţa motivaţiilor criteriilor de selectare şi a comportamentului având un impact indirect dar puternic asupra societăţii. Mijloacele de comunicare şi informare pot fi clasificate astfel: a) Medii autonome (reviste.1. care au luat o dezvoltare deosebită în epoca contemporană. este supus unei presiuni continue din partea ideologiei propagate de mass-media. dar şi imagine pe ecran. • Calculatorul şi CD-Rom-urile conectate la internet asigură comunicarea şi informarea la nivel mondial şi exercită o mare influenţă asupra fiinţei umane. • Muzee. lumea. FORMELE MASS-MEDIA Mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice de transmitere a informaţiilor în rândul maselor. televizorul ne aduce informaţiile de la cele mai mari distanţe. La fel ca şi radioul. având un impact tot mai puternic. • Presa (ziare şi reviste). Un important rol în eficienţa mass-media îl are limbajul folosit. bibliotecile. care pot fi utilizate individual. expoziţii ştiinţifico-tehnice. Dintre mijloacele mass-media. FORMELE ŞI ROLUL MASS-MEDIA 1.cultural-artistice. având receptivitate şi influenţe educaţionale şi mobilizatoare asupra publicului. Trăim într-o epocă dominată de mass-media.ziare.etc. Funcţiile publicităţii sunt de a informa şi a convinge potenţialul client să achiziţioneze. Aceste mijloace de transmitere a informaţiei sunt variate: • Radioul şi televiziunea sunt mijloacele de informare cu cea mai mare forţă de influenţă. cartea (colecţiile de carte cu tiraj de masă. Oferă posibilitatea participării active a utilizatorului la preluarea informaţiei. impactul cel mai puternic îl are în prezent televiziunea. omul contemporan este condiţionat de mass-media. 4 . sugestiv şi mai convingător decât limbajul obişnuit. care este mai direct.cărţi).

tehnice. noile medii de comunicare au schimbat în mod radical condiţiile sociologice de expansiune culturală. b) Funcţia instructiv-culturalizatoare. economice. multimedia a accentuat în proporţii considerabile “consumul de cultură” jucând un rol însemnat în grăbirea procesului de universalizare a culturii spirituale. reprezentative fiind în această categorie televiziunea şi radioul. religioase. lărgind posibilităţile oamenilor de a comunica instantaneu între ei. politice. cât şi pe plan internaţional şi chiar mondial variate mesaje informaţionale cu caracter recreativ-distractiv şi anume: ştiinţifice. modelelor de comportament ce ţin de paradigma culturală a societăţii. cât şi la promovarea. mass-media îndeplineşte următoarele funcţii: a) Funcţia de informare (informaţională).” Prin dezvoltarea şi răspândirea lor. la a cărei stabilitate contribuie astfel. video-ca vizualizator şi scris ca cititor. Datorită facilităţilor pe care le aduce. c) medii de difuzare. a valorilor. internet). etice. ca în cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a ştiinţei din publicaţiile periodice. 1. dar cu atât mai persuasivă. Varietatea informaţiilor generale şi speciale distribuite prin intermediul mass-media vin să satisfacă dorinţa de emancipare personală într-un consum sporit de informaţie.2. care se referă atât la furnizarea explicită de cunoştinţe cultural-ştiinţifice. Receptarea mesajelor transmise prin mijloacele prezentate mai sus se face pe trei căi principale. Dezvoltarea mijloacelor de informare în masă a dus la o răspândire pe scară largă a informaţiei. aceasta fiind rezultatul dorinţei indivizilor de a fi informaţi. juridice. şi anume: audio-ca ascultător.b) Medii de comunicare (telefon. într-o măsură deloc neglijabilă. într-o „formă mai puţin evidentă. sportive. Aplicaţiile multimedia au un caracter diversificator al surselor de cunoaştere. care pot fi combinate sau separate. 5 . Metodele multimedia au desfiinţat practic distanţele. culturale. normelor. În corelaţie cu mesajele informaţionale transmise. ce satisface o incontestabilă trebuinţă umană. care măresc libertatea utilizatorului. ROLUL MASS-MEDIA Prin intermediul mass-media sunt transmise atât pe plan intern. artistice.

furnizarea unor mijloace utile cetăţenilor pentru a-şi putea reduce anxietatea sau pentru menţinerea consensului cultural. se constată o orientare tot mai marcantă către tratarea în termeni de spectacol a tuturor subiectelor abordate de mijloacele de comunicare în masă. reducerea armoniei. Din punct de vedere al funcţionării ei. care răspunde dorinţei de relaxare a omului stresat de solicitările profesionale. f) Funcţia de divertisment. procentual. de investigare sau punere 6 . Primul exprimă punctul de vedere oficial al organului de presă. ce se manifestă atât de explicit prin producţiile jurnalistice de genul editorialului sau al comentariului. de muzică. întărirea integrării sociale a indivizilor. prin unele emisiuni ca cele umoristice. i) Funcţia de punere în relaţie a comportamentelor ce constă în atenuarea ameninţărilor la adresa stabilităţii sociale şi sprijinirea menţinerii puterii. cu rol recreativ şi de divertisment. faţă de sistemul de guvernare al statului. contribuind la refacerea şi dinamizarea forţelor spirituale şi fizice ale populaţiei. socială. standardizarea normelor culturale. Sunt cuprinse aici şi selectarea informaţiei transmise şi stabilirea unor priorităţi percepute de receptori drept adevărate ierarhii de importanţă. Mass-media joacă rolul de „câine de pază". politică. consumând energie nervoasă şi spirituală. de film şi teatru. Mass-media au influenţe asupra personalităţii şi comportamentului oamenilor.c) Funcţia de transmitere culturală constă în transmiterea valorilor şi normelor sociale de la grupurile sociale către indivizi. în numele opiniei publice. sportive. Însă. literar-artistice. e) Funcţia de loisir (de divertisment) constă în producerea destinderii şi a amuzamentului. g) Funcţia de compensare. mass-media realizează şi o funcţie compensatorie. pe când cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile personale ale autorului său. h) Funcţia expresivă. de la o generaţie la alta. j) Funcţia critică şi de supraveghere. d) Funcţia de interpretare. iar în unele cazuri şi fizică. emisiunile sau paginile dedicate amuzamentului sunt în continuă creştere. ceea ce are drept consecinţă creşterea coeziunii sociale. Nu numai că. dar şi setei de evadare într-un univers imaginar a neadaptatului. mai mult. dar. mass-media este un forum în care persoane sau diverse grupuri sociale pot face cunoscute opiniile şi câştigă o identitate culturală. îndeosebi editorialele şi comentariile asupra informaţiilor oferă sugestii şi prescripţii pentru conduite adecvate evenimentelor şi situaţiilor existente.

mobilizându-se în favoarea unor cauze nobile. anxietate sau apatie.. Mass-media alocă informaţii utile despre evenimentele care vor avea loc în mediu pentru a preveni populaţia asupra anumitor pericole. căci indivizii care posedă un bagaj de informaţii asemănător. organizaţii. prin specificul şi forţa de penetrare a mijloacelor de transmitere. ci ea se alătură acestora. Prin varietatea şi bogăţia informaţiilor. m) Funcţia de liant. crearea de panică. l) Funcţia educaţională. aspecte ale relaţiilor interumane şi sociale. circulaţia atât de promptă şi de cuprinzătoare a informaţiei şi a mesajelor răspândite de tehnica modernă de comunicare reprezintă un mod specific de interacţiune socială şi organizare a nevoii de socializare a omului. asociaţii. prelucrarea lor şi. politice sau rasiale. Bucureşti. 1989. Megatendinţe. Mass-media. mass-media are o puternică forţă de modelare a personalităţii. Puterea sistemului mass1 Naisbitt. percepute drept ale întregii umanităţi. Prin natura ei. are o puternică forţă de socializare a oamenilor. la nevoie. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa. dar specificul este „să învăţăm să echilibrăm miracolele materiale cu cerinţele spirituale”1. care nu se substituie şcolii şi învăţământului. Sistemul mass-media controlează trei faze esenţiale ale ofertei de informaţii de care persoanele şi grupurile au nevoie pentru a-şi indeplini scopurile.3. Este vorba despre culegerea informaţiilor. culturale. J. tehnologia şi capacităţile umane sunt cele două mari deziderate ale omenirii. k) Funcţia de socializare. religioase). care derivă din precedentele.în lumină a situaţiilor sau aspectelor anormale din viaţa socială şi confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifestă prin intermediul mass-mediei. contribuind la instruirea şi educarea maselor de toate vârstele şi profesiile. în activitatea de supraveghere pot apărea disfuncţii ca: ameninţări pentru stabilitatea societăţii şi a indivizilor. prezentând stări de spirit. CONDIŢIILE UNEI ELEVATE ŞI EFICIENTE MASS-MEDIA În secolul al XXI-lea. sunt preocupaţi de aceleaşi probleme ale actualităţii şi împărtăşesc valori morale şi culturale comune se vor simţi mai apropiaţi unul de celălalt şi se vor solidariza. Totodată. 1. din diverse organisme (instituţii. apoi. ameninţarea prerogativelor puterii sau facilitarea invaziei culturale. politice. din diferite domenii (social-economice. colective) . răspândirea acestora. 7 . opiniile şi activitatea oamenilor din diverse locuri. Editura Politică. dincolo de frontierele naţionale. religioase.

diferite profesii) pentru a fi receptate cu interes. fără a le scădea valoarea. la comportări imorale. să nu deformeze conştiinţele şi convingerile.media constă în controlul asupra resurselor de informaţii de care depind indivizii. folosească un limbaj elevat din punct de vedere ştiinţific. să diferite grade de calificare. artistic şi pedagogic. organizaţiile. În transmiterea mesajelor este necesar să se evite improvizaţia şi automatismul. violenţă. pentru a oferi publicului posibilitatea de a decide şi singur asupra semnificaţiilor şi influenţelor ce le pot avea mesajele transmise. organism. subcultural. evitând folosirea limbajului violent. prestigiul ştiinţific. pornografie. proces. Să existe emisiuni speciale dedicate anumitor categorii de oameni (tineri. adulţi. este necesar ca mass-media să îndeplinească următoarele condiţii: • • Conţinuturile mass-media să fie selectate la un nivel înalt din punct de vedere Mass-media să manifeste un spirit critic constructiv asupra conţinuturilor. delicvenţă. grupurile. la realizarea unei educaţii valoroase. • Mass-media trebuie să ţină seama de opiniile şi trebuinţele variate şi necesare ale maselor. Toate mesajele să fie accesibile. • Mass-media trebuie să îmbine în mod raţional şi armonios mesajele de opinie cu cele informaţionale. • • • • Mesajele generale ale mass-media să fie interesante şi actuale. etic. să nu incite la ură. • Mesajele transmise trebuie să fie selectate şi prezentate astfel încât să nu denatureze adevărul. inestetic. deoarece paralel cu mesajele valoroase sunt transmise de către mass-media şi mesaje cu puternice încărcături de violenţă. 8 . care pot avea consecinţe negative asupra comportamentului. informaţional. sistemele sociale şi societăţile pentru a-şi atinge scopurile. contribuind la îmbunătăţirea activităţilor şi la prevenirea neajunsurilor. pornografic. Astfel. să nu ducă la conturarea unei imagini false asupra unui fenomen.

25 . în cadrul căruia se operează o distincţie între influenţele mediului fizic sau primar şi influenţele mediului social sau secundar. în lucrarea „Psihologie şcolară”. Această influenţă nu este atât de importantă. În faza prenatală.. p. dar nici nu poate fi neglijată. înainte de naşterea sa sau după.. pe parcursul dezvoltării sale” 3. 9 . Mediul fizic este cadrul natural în care omul îşi desfăşoară viaţa şi cuprinde ansamblul condiţiilor bioclimatice (relief. reprezintă mediul extern. vorbim de influenţe ale mediului intern şi de influenţe ale mediului extern. floră.Structura mediului se prezintă astfel : în funcţie de momentul de referinţă din viaţa omului.În dezvoltarea psihică a individului. Iacob. de la o generaţie la alta. mesajele de specificitate sub forma codului genetic” 2. Totalitatea influenţelor externe care se exercită asupra omului de-a lungul întregii sale perioade postnatale. faună). „ca fiind constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. p. Iaşi. EDUCAŢIA ŞI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII 2. 27. „Psihologi şcolară”. asupra copilului se exercită anumite influenţe interne determinate de ambianţa intrauterină. contribuţia eredităţii se manifestă prin intermediul particularităţilor anatomofizice înnăscute ale sistemului nervos care stau la baza reflexelor necondiţionate. a instinctelor. b) Mediul este definit. ce îi influenţează dezvoltarea şi 2 3 Cosmovici.1.II. Editura Polirom. climă. şi anume: a) Ereditatea este definită de Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob în lucrarea „Psihologie şcolară”. ale analizatorilor şi ale proceselor nervoase fundamentale: excitaţia şi inhibiţia. 1998. ca fiind o „însuşire fundamentală a materiei vii de a transmite. direct sau indirect. L. FACTORII DEZVOLTĂRII PSIHICE În literatura de specialitate românească se vorbeşte despre trei factori ai dezvoltării psihice care influenţează personalitatea umană. Ibidem. A.

pe de o parte privesc devenirea omului în spaţiul unei culturi şi istorii. • are în vedere. educaţia fiind astfel. reprezintă instituţia constituirii şi transmiterii eredităţii sociale a culturii şi civilizaţiei. Conservarea valorilor şi transmiterea lor se realizează prin educaţie care. prin educaţie. producător şi creator de valori. formare). culoarea pielii). conţinutul acestui concept s-a schimbat corespunzător cerinţelor socioculturale şi spirituale ale fiecărei epoci. De-a lungul timpului. Educaţia diferă de la un moment istoric la altul în funcţie de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii şi prezintă anumite particularităţi izvorâte din experienţele fiecărui popor. precum şi modul de a trăi (meserii. în această ipostază. Educaţia are următoarele caracteristici: • pune accent pe oameni. Educaţia. să se dezvolte. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. cu precădere. Scopurile educaţiei. Influenţele exercitate de mediul social asupra omului sunt : directe şi indirecte. vestimentaţie. Societatea a acumulat experienţa de cunoaştere teoretică şi practică condensată în valori materiale şi spirituale ce constituie ereditatea socială a culturii şi civilizaţiei. iar pe de altă parte permit accesul progresiv al omului la formele culturii şi pin acesta el învaţă să devină om. de fapt. este o activitate specific umană. • este orientată predominant spre pregătirea pentru viaţă. morale şi fizice ale oamenilor. întrebări asupra existenţei. alimentaţie specifică). politice şi culturale. Educaţia se desfăşoară conform unui scop bine stabilit şi are un sens intenţionat şi o finalitate bine conturată. • urmăreşte dezvoltarea unor calităţi umane şi explorarea orizonturilor. Mediul social reprezintă ansamblul influenţelor ce decurg din interacţiunea omului cu totalitatea condiţiilor economice. consumator. o angajare umană. cuvântul educaţie este explicat ca fiind un ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic şi conştient în vederea formării şi dezvoltării facultăţilor intelectuale. Pe acest fundament de experienţă condensată se acţionează. 10 . pentru formele omului ca utilizator.maturizarea biologică ( înălţime. care are ca scop formarea personalităţii în concordanţă cu cerinţele societăţii şi cu cele ale individului. care îşi impun amprenta asupra dezvoltării psihice. c) Educaţia Cuvântul educaţie este de origine latină (educatio ce se traduce creştere.

În funcţie de anumite necesităţi sociale şi aspiraţii individuale. preluare şi transmitere a valorilor de la societate la individ (funcţie cognitivă). natural). la nivelul de sistem (societatea în ansamblul său) şi de subsistem (cultural. Funcţiile generale ale educaţiei reprezintă proprietăţi intrinseci. politic. Toate influenţele şi acţiunile educative care intervin în viaţa individului. educaţia nonformală completează şi întregeşte educaţia formală. specifice activităţii de formare-dezvoltare permanentă a personalităţii umane. al formelor educaţiei. sistematică. În funcţie de gradul de organizare şi de oficializare. c) Educaţia informală reprezintă totalitatea influenţelor educative. economic. menită să ofere serviciile sale unor beneficiari şi să atingă scopuri pedagogice identificabile. prin influenţele exercitate de familie şi de grupurile 11 . Astfel. b) Educaţia nonformală reprezintă totalitatea acţiunilor educative organizate. Ea reprezintă totalitatea activităţilor organizate. niveluri şi ani de studii . acest tip de educaţie se prezintă a fi în afara sistemului de învăţământ.• vizează dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse. care au loc în afara unui cadru instituţionalizat şi se exercită asupra personalităţii umane. Astfel. c) Funcţia de asigurare a unei inserţii sociale active a individului (funcţie axiologică). comunitar. în mod organizat şi structurat sau. putem delimita trei mari categorii: a) Educaţia formală urmăreşte modelarea conştientă. iar educaţia stimulează idealul fiinţei umane exprimat prin „a fi şi a deveni”. Activitatea educaţională este dinamică şi flexibilă în acelaşi timp. exprimate la nivelul consecinţelor sociale angajate în mod obiectiv. Nicola funcţiile educaţiei sunt: a) Funcţia de selectare. • finalitatea în educaţie îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. se extinde asupra tuturor laturilor personalităţii umane şi acţionează prin mass-media. proiectate şi desfăşurate în instituţiile şcolare înfăptuită de către cadrele didactice pe baza unor programe de studii (documentele şcolare). metodică a personalităţii. Acest gen de educaţie nu urmăreşte anumite finalităţi. b) Funcţia de dezvoltare a potenţialului biopsihic al omului (funcţie economică). corespunzător idealului educaţional. după I. dimpotrivă. eşalonate pe cicluri. în mod spontan sunt reunite sub denumirea de forme ale educaţiei. care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat în afara orei de curs (extraşcolară).

autoperfecţionare. priceperi. prin care individul dobândeşte informaţii. Educaţia intervine în ameliorarea condiţiilor de mediu. Dintre aceşti factorii. În procesul de dezvoltare a personalităţii fiinţei umane. Rolul preponderent al educaţiei se manifestă prin faptul că dirijează acţiunea factorului ereditar şi influenţele mediului. cu valenţe educative asupra formării personalităţii individului. ROLUL EDUCAŢIEI ÎN DEZVOLTAREA PSIHICĂ Alături de ceilalţi factori ai dezvoltării psihice (ereditatea şi mediul). prin activităţile culturale şi experienţele de viaţă trăite. îşi formează priceperi şi deprinderi. educaţia intervine. cea de a treia (educaţia) reuşind să modifice influenţele celorlalţi factori ai dezvoltării. de a utiliza metode şi procedee şi de a crea un cadru educaţional care să favorizeze corespunzător dezvoltarea acestora. îşi structurează convingerile şi atitudinile. obişnuinţe oferite de educaţie. Educaţia informală este procesul care se întinde pe toată durata vieţii. individul învaţă cum să înveţe. În raport cu gradul de dezvoltare individuală. abilităţi. organizându-le şi dirijându-le printr-o acţiune sistematică. dirijează şi organizează acţiunile factorilor de mediu. Ele depistează.sociale. 2. cadrele specializate au sarcina de a depista. Ea creează condiţii favorabile dezvoltării. Educaţia are un rol decisiv în modelarea elevilor deoarece organizează activitatea lor pentru autocunoaştere. educaţiei îi revine rolul conducător în dezvoltarea psihică şi acţionează în interacţiune şi prin intermediul eredităţii şi mediului. modifică 12 . deprinderi. prin intermediul experienţelor cotidiene. cunoştinţe. să decidă şi cum să se formeze. măsoară. evalua dispoziţiile ereditare ale elevilor. se dezvoltă. autoeducaţie.2. în crearea unui climat educaţional favorabil. În procesul educativ. Prin metode. educaţia are un rol important în dezvoltarea personalităţii. mediu şi educaţie există o strânsă legătură. între ereditate. evaluează şi predispoziţiile ereditare negative. canalizându-le energia spre o direcţie acceptabilă. urmărind constituirea şi sporirea experienţei de cunoaştere care devine o condiţie internă a dezvoltării psihice individuale.

Astfel participă la educaţia informală. Alături de educaţie. şi nu numai pentru ei. Mass-media o putem include ca mijloc de realizare a educaţiei informale. cultural. mass-media pot reprezenta veritabile resurse ale învăţării. de a se integra social. receptează diverse informaţii. opinii. dar au şi nevoia de a se adapta. care s-au întărit continuu în ultimul timp. Prin informaţiile pe care le oferă indivizilor. Cei mai permeabili la influenţele mass-media sunt tinerii. educaţia poate fi identificată în trei ipostaze. mass-media influenţează şi modelează comportamente în concordanţă cu marile idealuri ale epocii. producând efecte formative şi instructive involuntar. mentalităţi. spontane. În condiţiile diversificării nevoilor educative în lumea modernă. selectează. neintenţionate exercitate prin mesaje ale căror conţinut nu a fost conceput în scop explicit educativ. informaţii. O dată cu schimbările rapide din societatea contemporană şi cu evoluţia informaţiilor de tot felul. se educă în raport cu anumite tendinţe şi motivaţii proprii. modele de comportament. şi anume formală.III. valori colective. mass-media are un caracter pluridisciplinar. care au şi nevoia de a se alimenta din mai multe surse culturale. Am arătat că prin varietatea situaţiilor de învăţare şi gradul diferit de intenţionalitate. Interacţiunile dintre cele două domenii constituie o preocupare pentru pedagogi. personalitatea umană fiind influenţată involuntar. din mai multe experienţe sociale pentru a-şi forma propria identitate a personalităţii. individul preia modele de conduită. Aceste informaţiile provin din variate domenii. CORELAŢIA MASS-MEDIA – EDUCAŢIE Între educaţie şi sistemul mass-media există de multă vreme legături indisolubile. completându-le pe cele achiziţionate prin intermediul celorlalte 13 . Prin diversele mijloace mass-media. ci şi despre influenţele difuze. îndeosebi o dată cu dezvoltarea reţelelor informatice. Mass-media se dezvoltă într-un mediu cultural. nonformală şi informală. produce şi transmite valori. aderă la obiceiuri. deoarece impactul comunicării de masă asupra personalităţii umane nu poate fi ignorat. Nu este vorba doar despre oferta de programe şi de suporturi informative şi formative valorificabile în perspectiva educaţiei formale sau nonformale. În acelaşi timp publicul receptează ceea ce mass-media transmite. mass-media a lărgit sfera de educaţie. tradiţii. îşi extinde orizontul spiritual.

corelat prin împletirea funcţiilor lor şi nu independent. Informaţiile transmise de mass-media au şi un puternic caracter violent.forme de educaţie. internet. putem spune că alături de mediul fizic şi mediul social al dezvoltării psihice a individului a apărut şi mediul informaţional. implicit spectaculoase. care lasă urme adânci în memoria individului. originalul de neoriginal. alături de educaţie. Mass-media este prezentă în cadrul societăţii prin ziare. principii. Legătura dintre elev. Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. Mass-media reprezintă.). eventual o persoană cu o cultură joasă (timpul alocat vizionării de filme. Aceasta situaţie îi conferă individului posibilitatea de a interioriza şi exterioriza atitudini. este mult mai mare decât cel alocat citirii unei cărţi etc. mass-media are şi consecinţe negative în dezvoltarea personalităţii fiinţei umane. Astfel. pe lângă rolul benefic.. să constituie sau să diversifice experienţele cognitive şi comportamentale ale persoanelor. sentimente etc. Mass-media este un factor al educaţiei. chemat să amplifice. adică mass-media care s-a infiltrat în cadrul celorlalte medii într-un mod informal şi nestructurat. comportamente. Atenţia cuvenită va ajuta să delimităm binele de rău. Deci. Chiar dacă informaţia parvine prin aceste canale. acesta încearcă să copieze ce vede şi ceea ce i se pare interesant. mass-media şi educaţie poate fi înfăţişată sub două aspecte: • • formarea elevilor de mijloacele de comunicare formarea elevilor pentru a avea o atitudine corespunzătoare faţă de mass-media. mass-media este cea mai buna cale de manipulare a indivizilor. cel de educare şi autoeducare. izolat. deoarece nu este întotdeauna veridică. Mass-media împreună cu ceilalţi factori ai dezvoltării personalităţii umane trebuie să acţioneze simultan. ea trebuie filtrată. acel organ mediatic. Într-o societate informatizată. radio. opinii etc. Prin prezentarea repetata a unor idei. programe etc. De obicei. televiziune. educaţia nu trebuie să rămână în urmă. Important este ca între aceste medii ale procesului educativ să se instaureze relaţii de coerenţă acţională şi nu raporturi de concurenţă sau inconsecvenţă valorică. aceste producţii atrag audienţa tânăra. De exemplu. Rezultatul constă în formarea unui individ cu un caracter violent. 14 . prin faptul că filmele de acţiune conţin scene violente. reviste. atunci când o cantitate mare de programe cu conţinut ridicat de violenţă este vizionată de un individ cu o vârsta fragedă.

Impactul pe care îl are mass-media asupra indivizilor depinde de următoarele aspecte: • Persoana asupra căreia se exercită efectul (ţinta). Efecte pe termen mediu (7-30 de zile). • daca efectul a fost de natură cognitivă sau de ordin comportamental. Efectele pot fi urmărite la nivel individual. cercetătorii au studiat efectele acesteia asupra populaţiei. O dată cu dezvoltarea mijloacelor mass-media. • Intenţionalitatea efectului. EFECTELE MASS-MEDIA ASUPRA PERSONALITĂŢII Toate eforturile mass-media se concentrează asupra efectelor pe care aceasta încearcă să le producă în procesul de comunicare. despre efectul comunicării. formarea adecvată pentru folosirea corectă a mijloacelor de comunicare este esenţială pentru dezvoltarea culturală. • Durata efectului.Apare un fel de reciprocitate care indică responsabilitatea mijloacelor de comunicare ca industrie şi necesitatea unei participări active şi critice a cititorilor. 15 . Unele efecte sunt legate în special de capacităţile fizice ale unui consumator de media.1. este vorba despre “urmările voite” la receptarea mesajului. spectatorilor şi ascultătorilor. 3. la nivel de grup sau la nivelul întregii societăţii. morală şi spirituală a copiilor. • Natura efectului. Alte studii referitoare la impactul mass-media asupra populaţiei se referă la natura acestora: • daca mesajul a fost recepţionat sau daca nu. efectul massmedia reprezintă toate modificările la nivel individual sau social pe care le produce. În urma cercetărilor au fost evidenţiate trei tipuri de efecte: a) b) Efecte pe termen scurt (pana la 6 zile). În alte situaţii este vorba de timpul în care un anumit efect persistă. Evident. Putem spune că prin tipul de mesaje. Cercetările privind efectele mass-media pot urmări persoanele care suportă efectul (studii statistice). În acest cadru. • care a fost intervalul de timp ce a trecut între emisia mesajului şi momentul în care se poate înregistra un anumit efect.

EFECTE POZITIVE Mijloacele mass-media sunt instrumente ce deschid individului posibilitatea de cunoaştere mai amplă a realităţii. 3. de foarte multe ori. • Incită setea omului de cunoaştere prin documentare din domeniul naturii. să îşi formeze o atenţie distributivă. Prin utilizarea acestor informaţii transmise de diverse mijloace media individul reuşeşte să îşi însuşească numeroase cunoştinţe de cultură generală. aceasta în condiţiile în care sunt îmbinate în mod raţional utilizarea mijloacelor mass-media. dar trebuie să ţinem cont de faptul că. Efecte pozitive ale informaţiilor transmise de mass-media asupra individului sunt următoarele: • Informarea individului. să îşi dezvolte gândirea şi funcţiile mnezice.2. Materialele care 16 . prietenii şi mass-media. cum ar fi familia. Sursele pe care le au la dispoziţie sunt variate. de formare a unor opinii şi atitudini asupra unor evenimente trecute.1. Un plus de atenţie trebuie acordat însa informaţiilor preluate de la televizor. Efectul mesajelor transmise de mass-media cuprinde ansamblul de procese şi de consecinţe pe care le presupune receptarea acestora de către tineri. ele reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber. profesorii. 3. caracterizate de violenţă. • Relaxarea individului cu ajutorul emisiunilor de divertisment. EFECTE NEGATIVE Individul se informează. aventurii. prezente şi chiar viitoare. implicând toate procesele psihice. a necunoscutului (stimularea curiozităţii intelectuale). să îşi formeze anumite sentimente morale şi estetice . Prin utilizarea lor individul devine subiectul propriei sale formări.1. dar în acelaşi timp. Aceste suporturi mediatice constituie o baza informaţională valoroasă. să îşi îmbogăţească vocabularul. despre lumea înconjurătoare. de la vârste din ce în ce mai fragede. sunt prezentate fie ştiri agresive.1. radio sau de pe internet.c) Efecte pe termen lung (peste o lună). fie unele care tratează teme foarte delicate.

abordează probleme precum catastrofe naturale. • Desensibilizare la violenţă. • • • Privarea de anumite programe ce nu sunt potrivite formării lui. participarea în Posibile măsuri luate de cadrele didactice: • Colaborarea cât mai strânsă cu elevii şi părinţii acestora în vederea realizării unei receptări optime a mesajelor furnizate de mass-media. luând măsurile necesare. omucideri. Pentru prevenirea şi înlăturarea din comportamentul tinerilor a acestor efecte negative ale mesajelor transmise de mass-media este necesar ca atât mediul familial cât şi cel şcolar să intervină în educarea tinerei generaţii. Astfel. • Adoptarea unor manifestări violente şi a unor expresii neadecvate în limbaj. considerând-o un mediu confuz şi ostil. • Intensificarea vieţii sexuale. • Slab randament fizic şi şcolar. care ajung. Posibile măsuri luate de către membrii familiei: • • • lor. răpiri. • Abuz de alcool şi tutun. spectacole adecvate vârstei şi aptitudinilor excursii. atacuri ale grupărilor teroriste. Selectarea jocurilor. • Sufocarea imaginarului. Facilitarea înţelegerii de către tineri a mesajului transmis de mass-media. evitându-se jocurile violente. Orientarea tinerilor spre publicaţii. etc.). cum ar fi: • Inducerea pasivităţii. emisiuni. • Comunicare precară cu familia. treptat. să aibă o percepţie deformată asupra societăţii. • Uniformizarea gusturilor. aceasta are şi influenţe negative. pe lângă efectele pozitive pe care le are mass-media în modelarea caracterului uman. Organizarea în timpul liber a cât mai multor activităţi desfăşurate în comun cu tinerii. Activităţi de voluntariat în cadrul unităţilor şcolare (lecturarea de carte. violenţa în şcoli sau aventurile amoroase ale unui politician pot avea drept consecinţă crearea unei stări de confuzie în mintea tinerilor. 17 . organizarea de spectacole.

acesteia îi revine sarcina de a selecta şi înlătura acele mesaje care influenţează negativ modelarea caracterului tinerilor. mass-media trebuie să respecte cât mai mult posibil condiţiile unei cât mai elevate şi prestigioase informaţii. cenzuri.• • Desfăşurarea unor activităţi prin care să se asigure îndrumarea elevilor spre înţelegerea şi Organizarea unor activităţii extraşcolare din care să rezulte valoarea instructiv-educativă În conformitate cu idealul educaţional al societăţii din zilele noastre. Pentru a fi cât mai eficientă. Rolul acestui gen de instituţie este să controleze tipul de informaţie transmis publicului larg şi să impună o anumită decenţă în domeniul mass-media. 18 . în acest scop. Aceste instituţii creează un regulament. este absolut necesară o instituţie care să monitorizeze informaţia transmisă publicului. limite. facilitată de mass-media. în receptarea mesajelor transmise de mass-media. ce impun anumite restricţii. Datorită rolului important pe care îl au mijloacele massmedia în informarea populaţiei. transmiterea mesajelor mass-media.

chiar comportamentală. care sunt selectate şi preluate din punct de vedere didactic. recurgând la mijloace de învăţământ pe care le consideră cele mai adecvate şi mai eficiente.IV. În literatura românească de specialitate mijloacele de învăţământ au fost clasificate în diferite moduri. ajută la intermedierea actului de cunoaştere. mass-media reprezintă în procesul instructiveducativ din şcoala românească un mijloc de învăţământ prin care se asigură transmiterea şi însuşirea de informaţii. emisiunile radio şi 19 . Prin intermediul mijloacelor media sunt create elevilor stări complexe. • Funcţia estetică. profesorul proiectează şi organizează activitatea de instruire care să contribuie într-o măsură cât mai mare şi cât mai eficientă la formarea şi informarea elevilor. de educare pentru frumos. care pot fi: benzi magnetice. atât de natură cognitivă cât şi de natură estetică. Mass-media. Pornind de la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi de la caracteristicile situaţiei de instruire. Mass-media un mijloc de influenţă în direcţia dezvoltării multidimensionale şi integrale a personalităţii. dezvoltând interesul pentru materie şi conţinuturile de predare. • Funcţia de dezvoltare multidimensională şi de integrare a personalităţii. Mijloacele media transmit date. ca mijloc de învăţământ în activitatea şcolară. îndeplineşte următoarele funcţii: • Funcţia cognitivă. DVD-uri. iar pe de altă parte a relevat nevoia adoptării unei noi strategii în procesul de învăţământ. îmbinând realitatea şi imaginea cu cuvântul. UTILIZAREA MASS-MEDIA ÎN ŞCOALĂ Continua dezvoltare a societăţii şi a ştiinţei a condus la conştientizarea nevoii eficientizării procesului educaţional. pe de o parte. valorificarea lor eficientă în activităţile didactice şi soluţionarea unor probleme practice ale instrucţiei şi educaţiei. Datorită diverselor mesaje transmise. Dezvoltarea ansamblului mijloacelor de învăţământ. au demonstrat că activitatea didactică nu se restrânge la transmiterea verbală a cunoştinţelor şi că limbajul verbal nu constituie unicul instrument de predare al cunoştinţelor. Sistemul multimedia îl putem încadra la mijloace de învăţământ audiovizuale. informaţii asupra realităţii studiate. CD-Rom-uri conectate la internet.

• Profesorul poate să revină de câte ori vrea asupra imaginii şi stabileşte succesiunea imaginilor. În procesul instructiv-educativ. 20 . • de a stabili strategia didactică de abordare a instruirii.TV. Profesorul are sarcina: • de a selecţiona şi audia sau viziona mijloacele de învăţământ propuse. • Nivelul la care se discută în emisiune poate depăşi capacitatea de înţelegere a elevilor. • Comentariu se face la nivelul clasei de elevi. activitatea depinde de ora de transmisie a emisiunii. avantajele folosirii mijloacelor media sunt următoarele: • Profesorul decide timpul şi ritmul în care sunt transmise. • Presupune o anumită logistică pe care este posibil să nu o aibă. • Contribuie la educaţia estetică. • În cadrul emisiunilor radio sau TV sunt aduşi cei mai buni specialişti şi sunt prezentate cele mai noi informaţii. • de a pregăti aparatele pentru realizarea unei audiţii sau vizionări de calitate. Prezentarea mesajului audio-vizual. Dezavantajele folosirii acestor mijloace sunt: • În cazul emisiunilor radio şi TV. b) c) Pregătirea elevilor pentru mesajul audio-vizual. cadrul didactic are rolul de a integra aceste mijloace didactice în activitatea de predare – învăţare – evaluare. • de determina durata şi secvenţa în care vor fi integrate aceste mijloace de învăţământ. Folosirea acestor mijloace de învăţământ în cadrul procesului instructiv-educativ implică şi anumite avantaje şi dezavantaje pe care le voi prezenta în continuare. • Prezintă un fenomen în mişcare. urmărind etapele următoare: a) Pregătirea specifică a lecţiei. Astfel.

mesajele informaţionale sunt surse importante de educaţie şi pregătire. pentru pregătirea lor generală şi profesională. Prin perfecţionarea acestor mijloace este posibilă receptarea unor mesaje de la mare distanţă. Pentru tineri. care sunt factorii principali ai pregătirii generale şi profesionale de înaltă competenţă şi eficienţă. CONCLUZIE Concluzionând. informaţia transmisă de aceasta are un mare impact în modelarea personalităţii tinerei generaţii.V. o dată cu deszoltarea tehnică a mijloacelor massmedia. de aceea ea poate creea din situaţii minore dezastre. cadrele didactice apelând la sistemul media în conducerea procesului de predareînvăţare-evaluare. media are o putere imensă asupra opiniei publice. tinerii trebuie să-şi concentreze eforturile. dar nu poate şi nu trebuie să substituie instituţiile şcolare. sau poate opri uneori dezastre. dar acest lucru are un efect negativ asupra fiinţei umane. dar trebuie să aibă în vedere selectarea acestuia. individul luând cunoştinţă despre anumite evenimente importante din diferite ţări ale lumii. Mass-media este prezentă ca mijloc de învăţământ în procesul instructiv-educativ din şcoală. 21 . Trist este că reprezentanţii mass-media sunt mai interesaţi în a creea dezastre decât în a le preveni. deoarece sunt mai bine "vândute". în primul rând spre mijloacele de învăţare şi educare oferite de instituţiile şcolare. E foarte important ce fel de informaţii primim prin mijloacele mass-media întrucât acestea ar putea avea un rol deformator în viaţa individului. Evidenţiem rolul familiei şi şcolii în orientarea tinerei generaţii spre selectarea informaţiilor transmise prin mass-media. chiar dacă nu vom constata imediat acest efect negativ. Mass-media este importantă. Fără a diminua rolul şi valoarea mijloacelor mass-media. În societatea lumii contemporane.

.B. Introducere in sistemul mass-media. Megatendinţe. R. Surdu.. 2001. 9. Creativitate şi inteligenţa emoţională... 2004. Bucureşti. 15. Bucureşti 2002. Arad.. M. 3. 2004. Iaşi. Editura Polirom.. 6.. C. Editura Universităţii Aurel Vlaicu. M. Iasi. M. A. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa. Modele. 4.. A. Bucureşti. A..BIBLIOGRAFIE 1. 1999. 2007.. J. M. 2005. 7. Bucureşti. Psihologia comunicării. I. Editura Polirom. Editura Polirom. 17. Bucureşti. Labirintul evaluării didactice. C.. Dumitru. Instruire şi învăţare. Arad. Bucureşti. 14. P.. Perspective teoretice şi aplicative. Editura Universităţii Aurel Vlaicu. E. Bucureşti. Mass-media în România post-comunistă. Bucureşti. Bucureşti. 2003. Schramm.W. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Bucureşti. 1998. Petroi. Structura şi formarea personalităţii. Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei. I. Cosmovici. Naisbitt. Editura Polirom.. 2005. Silverstone. Psihologie şcolară. 1999. Coman. Roman. Iucu. 2003. Comunicarea educaţională. Introducere in sistemul mass-media (ediţia a II a).. Editura Polirom. Coombes. J. Strategii. Editura Politică. 5. Editura Polirom. 1979. Cartea Universitară. Teorii.. L. P.. Prelegeri de pedagogie generală. Editura Didactică şi Pedagogică. 11. Roger. H. Gross. 1999. Coman. 16.. 22 . Ilica.. 8. Instruirea şcolară. Iacob. Televiziunea in viata cotidiana. 13. Abric. 10. Editura Plirom. A. Editura Didactică şi Pedagogică. 12. Editura Didactică şi Pedagogică. (1980).W. Noile mass-media: un studiu în sprijinul planificării educaţiei.G. Coman. O viziune sociopedagogică. 1989. 2. 1995. Mass-media şi democraţia în ţările Europei de Est. Bucureşti. Ungureanu. Allport. Neacşu. Iaşi. Editura Polirom. Polirom. Roco.. Bucureşti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->