Introducere

Introducere
Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural, în regim de studiu la distanţă. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare, fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1, 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare- învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. Fiecare unitate de învăţare cuprinde:  conţinuturi esenţiale;  aplicaţii practice;  teste de autoevaluare;  lucrare de verificare. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii, continuităţii şi sistematizării. Aplicaţiile practice propuse, posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat, vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor, fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. Lucrările de verificare se află la sfărşitul fiecărei unităţi de învăţare au cerinţe clare, îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală, iar examenul o pondere de 50%. Pentru o învăţare eficientă, studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice, zoologice, anatomice, enciclopedii, reviste de specialitate, Internet, etc.)

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Cuprinsul modulului ………………………………………………….. pagina I. Unitatea de învăţare Nr. 1- Fenomene fizice şi chimice 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1 Masa corpurilor 1.2.2 Volumul corpurilor 1.2.3 Densitatea corpurilor

1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare
1.3.1 Topirea. Solidificarea 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea 1.3.3 Circuitul apei în natură

1.4. Substanţe şi amestecuri 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri
1.5.1 Decantarea 1.5.2 Filtrarea 1.5.3 Cristalizarea 1.5.4 Distilarea

1.6. Soluţii 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse 1.8. Lucrarea de verificare 1 Bibliografie selectivă …………………………………………… II. Unitatea de învăţare Nr. 2- Plante 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2 2.2. Organizarea unei plante cu flori 2.3. Rădăcina
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

2.4. Tulpina 2.5. Frunza 2.6. Funcţiile frunzei
2.6.1. Fotosinteza 2.6.2. Respiraţia 2.6.3. Transpiraţia

2.7. Floarea 2.8. Fructul şi sămânţa 2.9. Sensibilitatea şi mişcarea la plante 2.10. Principalele grupe de plante 2.11. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 2.12. Lucrarea de verificare 2 Bibliografie selectivă ……………………………………… III. Unitatea de învăţare Nr. 3- Animale 3.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 3.2 Organizarea generală a unui mamifer 3.3 Funcţiile de relaţie
3.3.1 Mişcarea 3.3.2 Sensibilitatea

3.4 Funcţiile de nutriţie
3.4.1 Digestia 3.4.2 Respiraţia 3.4.3 Circulaţia 3.4.4 Excreţia

3.5 Funcţia de reproducere 3.6 Regnul animal- nevertebratele
Proiectul pentru Învăţământul Rural

6. Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii 4.2 Amfibieni 3. Obiectivele unităţii de învăţare 4 4.5.5.6.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 Mamifere 3.5 Artropode 3.1 Peşti 3.6.3 Viermi 3.4 Păsări 3.6. Unitatea de învăţare Nr.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.5.6 Echinoderme 3. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.7 Regnul animal.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse 3.4.2 Planificarea calendaristică 4.7.8.2.vertebrate 3.a şi a IV-a ) 4.9.6.6. 4. Proiectarea activităţii didactice 4.1 Spongieri 3.2 Celenterate 3.5. Lucrarea de verificare 3 Bibliografie selectivă ……………………………………… IV.7.a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.7.1 Programa şcolară 4.3 Reptile 3.4 Moluşte 3.1.Introducere 3. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară 4.7.3.

Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4.4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii 4.6.5.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4.6.Introducere 4.4 Elemente de proiectare a activităţii didactice 4.8 Lucrarea de verificare 4 Bibliografie selectivă ……………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural .6.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului 4.6.6.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar 4.7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 4.

1 FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural . studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate. • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice. • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.Introducere Unitatea de învăţare Nr. Obiectivele unităţii de învăţare 1 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.1.

Introducere

1.2.1 Masa corpurilor

Masa corpurilor

Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- i opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de masură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt in echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Aplicatii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? -

Evidenţierea inerţiei corpurilor

deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului;

Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continuie mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

1.2.2 Volumul corpurilor
Fiecare corp ocupă un loc in spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă in cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Aplicaţii practice

Experimentul 1.2

Determinarea volumului unui corp solid

Materiale necesare: cilindru gradat, apă, cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp si volumul acestuia. 1 kg/m3 este densitatea unei substante.3 Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Proiectul pentru Învăţământul Rural . Densitatea apei este de 1000 kg/m3.2.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn si plumb). Cum procedezi? măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balantei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar. Folosind tabelul din Figura 1. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp. Se noteaza cu ρ iar unitatile de masura sunt kg/m3 sau g/ cm3 . Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului.Introducere 1. balanţă sau cântar cu arc. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg.

a căror masă trebuie să fie foarte mică. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. Datorită densităţii mari pe care o are. În aliaje cu alte metale. oţelul. fierul. Aluminiul are o densitate mică. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb).. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul. aluminiul şi sticla. datorită presiunii hidrostatice. Un lichid exercită. aurului şi mercurului. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. deci este foarte uşor. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. dar mai mică decât densitatea platinei. 1. probabil. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeste forţă arhimedică.Introducere Substanta Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural . el este folosit pentru construirea aeronavelor.

de la verificarea antigelului. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen si complet scufundat în lichid. se ridică datorită forţei arhimedice. În acest caz corpul pluteşte. Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Proiectul pentru Învăţământul Rural .densimetru. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. Din această cauză. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. linia de plutire). Datorită formei lor care asigură dizlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. Supraîncarcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor.. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dizlocuit de acel corp. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei.Introducere Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. de la verificarea calităţii laptelui. Porţiunea scufundată dizlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. În medicină. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei.

Introducere

Testul de autoevaluare nr. 1
1. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar.

2. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar.

3. Care dintre afirmaţiile urmatoare, referitoare la un lichid, sunt corecte? a. dublând masa lichidului, se dublează densitatea sa; b. densitatea lichidului nu depinde de masa sa; c. densitatea lichidului nu depinde de volumul său; d. dublând volumul lichidului, se dublează densitatea sa; e. dublând volumul lichidului, densitatea sa se micşorează de doua ori. 4. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere a. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F; b. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F; c. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 27.

1.3 Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare

Stări de agregare

În natură, substanţele se află în diferite stări de agregare. Stările de agregare sunt: solidă, lichidă, gazoasă. Corpurile, în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: - solidele- au volum, au formă proprie, nu curg; - lichidele- au volum propriu, nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află), curg; - gazele- nu au volum propriu (sunt expansibile), nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află), sunt fluide. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici, care nu se văd cu ochiul liber). Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. Uneori, el trece dintr- o stare de agregare în alta, adică îşi schimbă starea de agregare. Astfel, apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă), lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior.

1.3.1 Topirea. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă, topirea gheţii). Pentru a se topi, corpurile absorb căldură. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. Solidificarea este fenomenul invers topirii. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă- gheaţă, trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe:

Topire. Solidifiare

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere - temperatura de topire (solidificare) a naftalinei- 800C; - temperatura de topire (solidificare) a gheţii- 00C. În timpul topirii (solidificării), volumul substanţei se modifică. De regulă, volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. Excepţie face apa, la care volumul creşte prin solidificare. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a oricăror instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. În industrie, fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese. 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea Procesul de trecere a sunstanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. Prin fierbere apa trece în stare de vapori. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 100 0C, alcoolul la 780C). Unele lichide (acetonă, alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr- un vas întins faţă de alcoolul dintr- o eprubetă). Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri, râuri, mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. Dacă în bucătărie fierbe apă într- un vas, pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Suflând pe un geam rece, pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă acestea se aburesc. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte transformându- se în lichid. Condensarea se produce cu cedare de căldură. Unele substanţe (iodul, naftalina, camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat). Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei

Vaporizarea. Condensarea

Proiectul pentru Învăţământul Rural

în paharul cu apă. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor. mărilor. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi. repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. În timpul nopţilor reci. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. aproximativ 450000. mări.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. atunci când temperatura coboară sub 00C. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. În concluzie. 1. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. Proiectul pentru Învăţământul Rural . picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. tub deschis la ambele capete. Iarna. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. Din nori cad pe pământ precipitaţii sub formă de ploaie sau zăpadă.3 Circuitul apei în natură În natură.Introducere substanţe din stare gazoasă în stare solidă.4 Evidenţirea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. vas cu apă Cum procedezi? încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. Aplicaţii practice Experimentul 1. trecând dintr. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). În fiecare an. oceane sau pătrunde în pământ. oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. apa trece dintr. prin absorbţie sau cedare e căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii.

încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. Ce observi ? Notează observatiile pe spaţiile punctate. În cazul tubului deschis la ambele capete. Apa a împins aerul în exteriorul tubului.5 Evidenţirea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete. Ca toate gazele. spirtieră.Introducere Ce observi ? Explică. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află. cleşte pentru eprubete. ceară Cum procedezi? pune într. Aerul este un gaz. apa urcă în interiorul tubului. Experimentul 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. cristale de naftalină. Experimentul 1.6 Evidenţirea vitezei de evaporare a lichidelor Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că deşi pare goală ea conţine de fapt aer. Notează observatiile pe spaţiile punctate.

repetă experimentul folosind eprubete. Ce observi ? Notează observatiile pe spaţiile punctate. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. alcool. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. Proiectul pentru Învăţământul Rural . acetonă. dar mai încet decât acetona. apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă.Introducere Materiale necesare: trei eprubete. trei vase întinse (farfurii).

Introducere

Testul de autoevaluare nr. 2
I. Asociază ce se potriveşte: 1. Topirea 2. Condensarea 3. Solidificarea a. trecerea din stare lichidă în stare solidă b. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. trecerea din stare solidă în stare lichidă d. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă

……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… II. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină. După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte, naftalina a dispărut. Cum explici? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. 2. De ce usucă mai repede rufele când bate vântul? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. 3. De ce se sparge o sticlă plină cu apă dacă este pusă în congelator?

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. III. Explică circuitul apei în natură. Incadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 27.

2.4Substanţe şi amestecuri
Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră, apa dintr- un pahar, aerul dintr- un balon, etc). Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn, sticlă, ciment). Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen, dioxid de carbon, azot, apă, aur, argint, etc). Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici, invizibile cu ochiul liber, numite molecule. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într- o continuă mişcare întâmplătoare. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă, deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen, azot) şi atomi (argon). Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile dar nu se pot observa direct. Datorită mişcării lor neîncetate, moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe. Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într- o cană cu apă fierbinte. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice).

Atomi Molecule Substanţe Materiale

Difuzie Aplicatii practice

Experimentul 1.7

Evidenţirea procesului de difuzie

Proiectul pentru Învăţământul Rural

De ce? Notează observatiile pe spaţiile punctate. pipetă.8 Evidenţirea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. în apa din fiecare pahar. observă cum difuzează cerneala. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Proiectul pentru Învăţământul Rural .te câţiva paşi de acestea. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate.Introducere Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. pe când mirosul de ulei nu se va simţi. notează observaţiile. pahar cu apă rece. cerneală. Ce simţi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. Cum procedezi? toarnă cu ajutorul pipetei câteva picături de cerneală în paharul cu apă rece şi apoi în paharul cu apă caldă.

amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). hidrogen. pe când în apa rece difuzia nu s. pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa).oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur.amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). Substanţele pot fi simple (oxigen. azot). . Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul. mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. carbon. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată).Introducere Apa din paharul cu apă caldă s. Amestecurile de substanţe se clasifică în: .a realizat omogen.a colorat omogen. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Amestecuri În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen. apa minerală). Şi starea de agregare influenţează procesul de difuzie.

Proiectul pentru Învăţământul Rural . în decantoare speciale. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. Nisipul se depune pe fundul paharului. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate.1 Decantarea Aplicatii practice Experimentul 1. nisip Cum procedezi? pune în pahar apă cu nisip. apă. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului.5 Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1.5.9 Materiale necesare: pahar.Introducere 1. În practică.lichid. deoarece are o densitate mai mare decât apa. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale.un amestec neomogen solid. Separarea nisipului de apă amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion) Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul în repaus. câteva minute.

În practică. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile. Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid.un pahar cu apă. hârtie de filtru Filtrarea 1. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. într. pulbere de cărbune. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.lichid. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar s. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu lichidului.5.10 Cum procedezi? pune puţină pulbere de cărbune într. pâlnie.5.un amestec neomogen solid. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului. Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare.un pahar. Ce amestec ai obţinut? într. prin pâlnie.o pâlnie pune o hârtie de filtru. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip.a separat apa.3 Cristalizarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . toarnă amestecul.Introducere 1.lichid. apă. agită sau amestecă cu o baghetă amestecul.2 Filtrarea Aplicatii practice Experimentul 1. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat.

petrolului lampant şi a motorinei. Atenţie! Cristalizarea nu se foloseşte în cazul lichidelor inflamabile.se roci magmatice (granit.Introducere Aplicatii practice Experimentul 1. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării.5. bazalt). sare de bucătărie. spirtieră. prin fierbere urmată de condensare. trepied. Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându.un amestec omogen de lichide. cu formă geometrică definită. omogene. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere apa se evaporă iar în capsulă rămâne sarea. Cristalizarea Distilarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cristalele sunt corpuri solide. 1. sită de azbest. În practică. Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. În lipsa acestor materiale foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră Cum procedezi? într.o capsulă de porţelan toarnă apă cu sare de bucătărie: încălzeşte capsula în care se află amestecul cu ajutorul spirtierei până la evaporarea completă a apei.4 Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintr. apă.

În acest mod se obţin soluţii. acetonă.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente. cum ar fi: zahărul.un anumit solvent. 1. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. lichidul aflat în cantitate mai mare. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Aplicatii practice Experimentul 1.Introducere Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea.6 Soluţii Amestecurile omogene fomate din două sau mai multe substanţe. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură. În funcţie de solubilitatea intr. Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare. acetona. sucurile concentrate de fructe. oţetul. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. sarea de bucătărie. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate. alcoolul. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant.un pahar cu apă. nisipul este insolubil în apă). substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. dizolvantul este apa. Consultă bibliografia recomandată. dioxidul de carbon. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. În majoritatea soluţiilor. apă. În fiecare zi. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. benzina. lichide sau gazoase. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. eterul. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural . lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii într.

…………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii într.un pahar apă caldă.Introducere Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. Experimentul 1. ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului. Cum procedezi? pune într. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă. Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate.13 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (temperatura) Materiale necesare: 2 pahare transparente. adaugă în fiecare pahar câte o linguriţă de zahăr. apă caldă.un pahar care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă. linguriţă. iar în celălalt pahar un volum egal de apă rece.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie. zahăr. apă rece. Cantitatea de substanţă dizolvată într.

Introducere Experimentul 1. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. linguriţă Cum procedezi? într. Ce obsevi? adaugă din ce în ce mai mult zahăr în apă. amestecă cu ajutorul linguriţei. la un moment dat. zahăr. Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate. Care este concentraţia în procente a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. apă. acesta nu se mai dizolvă.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă. Care este concentraţia în procente a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Proiectul pentru Învăţământul Rural . Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1.un pahar cu apă pune o linguriţă de zahăr.

masa apei.33%.Introducere Atenţie! Masa dizolvatului. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. c) amestecuri neomogene. sare şi apă. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… III. Notează observaţiile pe spatiile punctate. Notează observaţiile pe spatiile punctate. c) indiferent care dintre. b) mai mare. kg. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Notează observaţiile pe spatiile punctate. c) 10%. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. etc). b) se diluează. 3 I. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. Activitate experimentală Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. Alege răspunsul corect: 1. Explică cum poţi separa un amestec de nisip. Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. Notează observaţiile pe spatiile punctate. soluţia: a) se concentrează. se consideră solvent substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. Notează observaţiile pe spatiile punctate. Testul de autoevaluare nr. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. b) 13.un pahar.

a) b) c) Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. 3. 3. 2. 1c. ai nelămuriri sau ai greşit. 4. b. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. Testul de autoevaluare nr.Introducere Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. 4. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. c adevărat. Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. fals. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Testul de autoevaluare nr. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. În timplul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului III. 3a II. adevărat Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. 2b. 1. vezi pagina ………. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 3 I. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 1. 1 1. Pune oul în apa sărată. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. 2 I. poţi trece mai departe. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. ai nelămuriri sau ai greşit.. b Proiectul pentru Învăţământul Rural . poţi trece mai departe.

Proiectul pentru Învăţământul Rural . c 3. Prin evaporarea apei se separă sarea. ai nelămuriri sau ai greşit. Prin decantare. Separarea se realizează în două etape. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet. b 2. oul se va scufunda. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. prin metoda cristalizării. poţi trece mai departe. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. se separă soluţia de apă cu sare de nisipul care se depune la fundul vasului. III.Introducere 1. Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.33% II. oul va pluti în apa sărată.

fenomenul de pătrundere a moleculelor unei subtanţe printre moleculele altei substanţe. Gazele. Greutatea.un amestec neomogen solidlichid.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă. Topirea.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori.proprietate unui corp de a.un corp scufundat într. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Condensarea. nu curg. Masa.au volum propriu. Lichidele.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dizlocuit de acel corp.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă. Solidele. Densitatea. Decantarea.trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă.forţa cu care Pământul atrage un corp.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Legea lui Arhimede. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Sinteza unităţii de învăţare nr. sunt fluide. sunt fluide. Difuzia.nu au volum propriu. 1 Inerţia. respectiv. Solidificarea. Desublimarea. Sublimarea. Vaporizarea.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă. nu au formă proprie.spaţiul ocupat de un corp.au volum propriu.metoda de separare a unui solid dintr. Volumul.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectlinie în care se află.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. au formă proprie.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. de a se opune la orice acţiune care caută să.

metoda de separare a unui solid dintr.Introducere Filtrarea. Concentraţie procentuală.fenomenul prin care o substanţă solidă.operaţia de separare a componentelor dintr.cantitatea de substanţă dizolvată in 100g soluţie.un amestec neomogen solid. Dizolvat (solvat). lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii. Distilarea. Soluţie saturată. la o anumită temperatură.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cristalizarea.substanţa dizolvată. Solubilitatea.substanţa în care se face dizolvarea. Dizolvarea. Dizolvant (solvent).lichid cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.un amestec omogen de lichide.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. prin fierbere urmată de condensare.operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.

Care este volumul unui corp din plumb. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă ingheţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. d. b. Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. în picioare. Lapoviţa 4.un autobuz.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3.3g/ cm3. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ploaia 2. II.25 × 4) 1. Nivelul apei dintr. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. 3. 2.25 × 4) 1. 4. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2.50 × 4) 1. Apa din râuri. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9.2g. mări. e. Poleiul 3. Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Exerciţii şi probleme 2p (0. care are masa de 452g şi densitatea de 11. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0. Ninsoarea a.8 Lucrarea de verificare 1 I. Se formează în anotimpul rece. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc. Te afli într. Explică. Se formează în dimineţile răcoroase. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. Dar dacă porneşte brusc.Introducere 1.

punctată şi va fi returnată. transformări ale stărilor de agregare. Poţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. Se acordă un punct din oficiu. suport al vieţii. utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. reprezentarea schematică a circuitului apei în natură. Se acordă un punct din oficiu. Internet). etc). Eseul va avea maxim 3. principalele tipuri de precipitaţii. utilizând corect terminologia adecvată. va fi analizată. realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică.1p (0. Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p stările de agregare ale apei.2p (0.25 × 4) şi II. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.4 pagini.5p. biologie) şi formularea unor concluzii.50-4). circuitul apei în natură şi importanţa sa.25 × 4). Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. reviste. importanţa apei (sursă de energie. chimie. pagube produse de apă (inundaţii. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. etc). Criterii de evaluare şi notare - identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0.Introducere 4. rezolvarea de probleme: III. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? IV.

Fizică. C. Editura Radical.Manualul învăţătorului. 1998.Ştiinţe ale naturii. Haralamb Dorel. Corega.27. cadre didactice şi părinţi. 2002.25. 7. R. C. Bucureşti.47. Editura Corint. A. 7. clasa a III. Editura Cartea Universală. Ilarion Niculina. Pârâială Viorica. pag. Pârâială Dumitru. Stroe Constantin.Ştiinţe ale naturii clasa a IV. Talpalaru Seryla VIII. 1999. 2003. Corega. pag. Huţanu Elena.Chimie. Editura Teora.a. pag. Crocnan Daniel Ovidiu. evaluare.46.a. Turcitu Doina.59. manual pentru clasa Proiectul pentru Învăţământul Rural .a. Haralamb Dorel. 6. 9. 4. 2002. Filoti Carmen. 47. Huţanu Elena.Luiza. 2.. Crocnan Daniel Ovidiu. Stroe Felicia.Fizică. R.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. 20. Eitura Humanitas Educational. pag.a. Fătu Sanda. Constantinescu Rodica. Bucureşti. Pop Viorica. manual pentru clasa a VII.a. 3. 22.a... autoevaluare. 2000. clasa a IV.Ştiinţe clasa a IV.. 5. Iaşi. Popescu Maria. auxiliar pentru elevi. 2001. Editura Teora. Bogheanu Maria Magdalena. 3. Editura Euristică. 8. A. Talpalaru Seryl. Pacearcă Ştefan.Manualul învăţătorului. Editura Didactică şi Pedagogică. manual pentru clasa a VI.a experimente. Editura Didactică şi Pedagogică. 2002. 2000.Fizică manual pentru clasa a VIII a.

funcţie.Introducere Unitatea de învăţare Nr. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare.diversitate. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. 2 PLANTE 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural .1. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor. evoluţie. unitate. organism vegetalmediu. precum şi funcţiile acestora.

Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. . fructul şi sămânţa.ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor. . frunza. Principalele tipuri de ţesuturi sunt: .ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei.2. spre deosebire de alte celule. . Rădăcina. Mai multe celule care au aceeaşi formă.). a dăunătorilor. Acestea sunt: rădăcina.Regnul Monera în care sunt încadrate bacteriile.ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante şi le protejează împotriva factorilor de mediu. Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. tulpina şi frunzele asigură în principal hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. Organizarea unei plante cu flori Lumea vie Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: .Regnul Animal. citoplasma si nucleul. floarea. Organizarea unei plante cu flori Proiectul pentru Învăţământul Rural .Regnul Plante. formează asociaţii de celule numite ţesuturi. . are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila).Introducere 2. de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite grupate în ţesuturi. .Regnul Fungi (ciuperci). structură şi funcţie. amibă. În celulă se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Plantele cu flori fac parte in Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate.Regnul Protista în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. . de producere.ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei. . Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. Celula vegetală este unitatea de bază structurala şi funcţională a plantei. parameci etc. tulpina. Celula vegetală.

Proiectul pentru Învăţământul Rural . ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime.Introducere ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. grosime). Aceste tipuri de ţesuturi se regăsesc în structura organelor unei plante. uleiuri).

.scufia (1). morcov. lalea).rădăcina lemnoasă prezentă la arbori şi arbuşti. 2. trifoi). numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare.rădăcina pivotantă. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig. . .zona netedă (2). Rădăcinile au forme şi mărimi variate.rădăcina fasciculată (firoasă). lungime şi grosime (cereale.1) . . . ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii.2): .zona perişorilor absorbanţi (3). sfeclă. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. Fig.3. 2. ridiche. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă.2 – Vârful rădăcinii Funcţiile rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). un înveliş rezistent cu rol de protecţie. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă.zona aspră (4). Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol.20 zile. la care rădăcina principală are formă de tăruş (fasole. Fig.1 – Tipuri de rădăcini Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. 2. 2.Introducere 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . zona unde au căzut perii absorbanţi după 10.firişoare subţiri cu rol în absorţia apei şi a sărurilor minerale din sol.

4.3 5. Scrie denumirea zonelor in vârful unei rădăcini. 3. ţelină. fasole. zona netedă c.. Proiectul pentru Învăţământul Rural . porumb. scufie b. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2. sfeclă. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini.Introducere Testul de autoevaluare nr. 2. rădăcina firoasă: ……………………………………. zona perişorilor absorbanţi d. 1234- Fig. rădăcina lemnoasă: …………………………………. Alege răspunsul corect. Notează câteva exemple de plante care au: rădăcina pivotantă: …………………………………. Rădăcina creşte în lungime prin: a. 1 1. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina …………. ridiche. grâu.

apă de la robinet. citeşte rezultatele sau constatările. analizează suprafaţa lingurii. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. pipetă. peste care marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker). Experimentul 2.l cu cel iniţial. Experimentul 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . vas de sticlă.un vas cu apă. cu ajutorul spirtierei fierbe apă până la evaporarea completă. într. într. după 2. Materiale necesare: lingură de metal.2 Cum procedezi ? compară.3 zile marchează din nou nivelul apei şi se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. spirtieră. Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. ulei aşază planta cu rădăcină. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. Materiale necesare: plantă cu rădăcină.Introducere Aplicatii practice Incearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse.1 Cum procedezi ? Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă.o lingură pune cu pipeta câteva picături de apă.

a ofilit. vase de sticla (eprubete).5 cm). ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă. apă. Proiectul pentru Învăţământul Rural . plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. observă plantele după 2. Experimentul 2. ulei.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate.3 perişorilor absorbanţi. Cum procedezi ? pune plantele de fasole în câte un vas de sticlă ce conţine apă şi ulei astfel încât: în vasul 1.Introducere Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezentaţi schematic experimentul. În concluzie. iar vârful rădăcinii în apă. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. în vasul 2. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei. Evidenţierea absorţiei apei la nivelul zonei Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4.

. diferiţi după poziţia. secundare şi de rod. lalea. celule lungi. În absenţa frunzelor. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. 4. În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). .soarelui). Astfel de tulpini au majoritatea plantelor ierboase (grâu. între care nu există pereţi despărţitori. Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. tulpinele sunt aeriene (ierboase. floarea. porumb.fasole. La unele plante. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). Tulpina Tulpinile au forme variate în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei. viţa de vie). Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). pletoasă.muguri de creştere situaţi în vârful tulpinii. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. Tulpinile aerine ale unor plante s. a frunzelor şi a florilor. forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. lemnoase) şi subterane. crin).mazăre. volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. stânjenel). cilindrică. . conică.muguri foliari din care se formează frunzele.muguri florali in care se formează florile. axul coroanei şi ramuri principale. înmulţirea se realizează prin bulbi. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope) cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. Categorii de muguri: .muguri micşti care dau naştere atât la frunze cât şi la flori.Introducere 2. tubercului sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. puse cap la cap. După locul unde cresc. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor. Prin ţesuturile de Tulpina Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută.

florilor. inele înguste . Astfel. Creşterea tulpinii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late .Introducere susţinere pe care le conţine. frunzelor.an ploios. tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor.an secetos). Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime. Culoarea inelelor lemnoase este diferită.

Alege răspunsul corect. 2 1. stânjenelul. 4. Citeşte cu atenţie afirmaţiile. Tulpinele plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. c. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă porumb tubercul viţă de vie rizom ferigă tulpină volubilă fasole ceapă 2. Bulbul este: a. Tuberculii reprezintă rădăcinile modificate pentru depozitarea substantelor hrănitoare ale plantei. b. vasele lemnoase. d. Planta cu tulpină subterană este: a. Asociază tipurile de tulpini cu plantele corespunzătoare. Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. Alege răspunsul corect. I (informaţii insuficiente) a. c. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. îngroşarea măduvei. grâul. tulpină subterană. tulpină târâtoare. Încercuieşte una din litere: A (adevărat). bradul. c. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. 5. (Foloseşte la nevoie atlasul botanic). b. d. A / F/ I 3. Vasele lemnoase conduc seva brută. vasele liberiene. A/F/I b. F (fals). A / F/ I d. Alege răspunsul corect. A/F/I c.5. b. d. îngroşarea scoarţei. Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina …………… 2.Introducere Testul de autoevaluare nr. Frunza Proiectul pentru Învăţământul Rural . trandafirul. rădăcină subterană.

5 c). pin). În acest caz. Fig. Proiectul pentru Învăţământul Rural .în formă de rinichi (pochivnic).partea cea mai lată a frunzei.peţiol. frunza liniară. e. 2.limb. 2. c. frunza aciculară. .5 b). Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. Există: a. frunza reniformă. frunza cordată. peţiolul lipseşte.codiţa frunzei.partea lăţită a peţiolului cu care frunza se prinde de tulpină.Introducere Frunza este organul aerian la plantei ce creşte pe tulpină. 2. străbătută de o reţea de vase conducătoare care formează nervurile. prun). La alte plante. O frunză completă (fig. porumb). a b Fig. f. frunza ovală (păr.teacă.5 a).4) alcătuită in: . Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig. dinţată (fig. molid.în formă de ace lungi (brad. la porumb). 2. b. 2. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. pot lipsi şi teaca şi peţiolul. limbul se leagă de tulpină prin teacă. d.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. .în formă de panglică (grâu. întreagă (fig. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre).în formă de săgeată (săgeata apei).5 Marginea frunzei c Frunzele diferă şi după forma limbului (fig. 2. 2.6). frunza sagitală.în formă de inimă (muşcată).

7). 2. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei. 2. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. 2. 2.8 b c Structura internă a frunzei Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză.6 Frunze simple Frunze simple şi compuse Spre deosebire de plantele cu frunze simple. 2. Fig.Introducere Fig. unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig.8): în rozetă la baza tulpinii (a). frunzele pot fi dispuse (fig. opus (b) sau altern (c).9 Fig. Privit la microscop. Pe tulpină. frunza trifoliată (la trifoi). 2. limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară si epiderma inferioară) Proiectul pentru Învăţământul Rural . respitaţie şi transpiraţie. a Fig.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan).

aşezate faţă în faţă între care ramâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta între 100.Introducere între care se află mezofilul (miezul frunzei) ce conţine celule pline cu clorofilă.1000 stomate/mm2 de frunză. Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. Epiderma are ca formaţiuni carateristie stomatele prin are se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei prin procesul de transpiraţie. O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole.

dinţată. modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină. lombată. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3 Observă frunzele următoarele plante: stejar. cerat. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. 3 se află la pagina ………..Introducere Testul de autoevaluare nr. grâu şi pin. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. etc. aspectul frunzei (neted.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………. Notează pentru fiecare frunză observaţiile tale legate de: . etc. păros. Foloseşte material natural sau un atlas botanic. marginea limbului (întreagă.). alte observaţii..). forma frunzei.

Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. soia. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2). plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. Procesul de fotosinteză se intensifică o dată cu creşterea cantităţii de apă. Factorii care influenţează fotosinteza Proiectul pentru Învăţământul Rural . lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. linte şi mazăre. În acelaşi timp. rapiţă. când apa este în exces. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. lumina şi temperatura. În urma procesului de de fotosinteză se eliberează oxigen (O2). lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei. apoi prin nervurile frunzei. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. Fotosinteza Frunza este considerată un mare laborator al naturii în care se sintetizează hrana plantei. zaharuri) depozitează cartoful. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. fotosinteza se opreşte. grâul. Substanţe dulci (amidon. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive în diferite părţi ale plantei: în frunze. frunza sintetizează substanţe organice (glucide. În frunză. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii. Funcţiile frunzei Reţine ! În procesul de fotosinteză. bulbi.5. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol prin apele de ploaie şi zăpezi. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. sfecla. floareasoarelui.Introducere 2. Din apă. tuberculi sau rizomi.1. gaz indispensabil vieţii. proteine. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase care vor fi transformate în energie chimică necesară procesului de fotosinteză. seminţe. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor.

. O asfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură deoarece îmbogăţesc solul în azot. din mediul în care trăiesc. Plantele parazite au un număr mare de flori. semiparazite şi simbionte. Dacă lumina este foarte intensă. fosfaţi).520 C se opreşte. sulfaţi. Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C.muma.plante heterotrofe.Introducere O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. după care încetineşte treptat şi la 45. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme. Alte plante. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice gata preparate. trăiesc parazit pe alte plante. Fotosinteza începe la lumină slabă ( o dată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate o dată cu creşterea intensităţii luminii. fiind lipsite de clorofilă. poartă denumirea de simbioză.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă. Plantele parazite nu au clorofilă. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). Plantele simbionte sunt un exemplu interesat de convieţuire între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. fotosinteza începe să scadă. azotul necesar procesului de fotosinteză. Plante parazite: . creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. Din categoria plantelor heterotrofe fac parte plantele parazite. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim în orele dimineţii şi spre amiază.250 C. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. fructe şi seminţe. trifoi. În concluzie.haustori). Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările la diferite plante de cultură. Plantele verzi care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor substanţe organice rezultate din fotosinteză. iau o parte din substanţele organice necesare din alte plante. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . Plantele semiparazite. O asfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare din tulpina arborelui gazdă. viţă de vie).

formarea fructelor. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. planta utilizează numai o mică parte din energia solară pentru a o transforma în energie chimică. plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxiul de carbon.6. ca toate celelalte vieţuitoare. plantele elimină dioxidul de carbon. Prin procesul de transpiratie apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. Transpiraţia În procesul de fotosinteză.2.6. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori. înflorire. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie. Procesul se desfăşoară în mod continuu. 2. prin stomate. Respiraţia Plantele. nu ar fi posibilă.Introducere 2. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. Eliminarea apei se realizează prin stomate.3. dar mai ales prin frunze. etc. au nevoie de oxigen. În urma procesului de respiraţie. O parte importantă din această energie se transformă în căldură. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. ziua şi noaptea. Transpiraţia Proiectul pentru Învăţământul Rural . Plantele respiră prin toate organele.

. cerneală Cum procedezi? toarnă câteva picături de cerneală în vasul cu apă. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. 2. Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. pipetă. transpiraţie) Experimentul nr. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. Cum procedezi ? . pe dosul frunzei. respiraţie. realizează observaţii după 2 zile. Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze. Ce observi ? Explica. benzină. Dacă stomatele sunt deschise. vas cu apă. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei.3 frunze.pune o picătură de benzină cu ajutorul pipetei. Experimentul 2. Materiale necesare: frunza. Ce observi ? Explica. structuri ce se numesc stomate. pune plantule de fasole în vasul cu apă colorată.3 frunze). ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….Introducere Aplicatii practice (fotosinteză. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor.

. Experimentul 2.Introducere ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen. aşază eprubeta la lumină. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. pune planta într. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate). Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma.o eprubetă cu apă. repetă experimentul aşezând eprubeta la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze Proiectul pentru Învăţământul Rural . Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma.apelor). Ce observi ? Explică.pădurilor.apelor ies bule de gaz (oxigen). apoi prin nervuri şi a colorat frunzele. cu partea secţionată orientată în sus. eprubete Cum procedezi ? secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma.

pipetă. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….un tubercul de cartof pune 2.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa pe o secţiune dintr. amidonului).3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa (Atentie ! Fierberea se realizează astfel: într.un vas cu apă.Introducere Experimentul 2. Ce observi ? Explică. 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon. ghiveci cu muşcată. Materiale necesare: tubercul de cartof. expune planta la lumină timp de câteva ore.. Cum procedezi ? amidonului). decolorează frunza prin fierbere în apă şi alcool. se introduce un vas mai mic cu alcool etlic în care se pune frunza). iod.un tubercul de cartof pune 2. Partea de frunză acoperită cu staniol nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun numai în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol ceea ce demonstrează că amidonul s. detaşează frunza şi îndepărtează staniolul.a format în frunză numai în portiunile expuse la lumină. fixează pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată o fâşie de staniol pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa pe o secţiune dintr. toarnă câteva picături de iod pe frunza decolorată . alcool etilic 96%. staniol. frunza de plantă!!).

Prin respiraţie.. sârmă Cum procedezi ? - Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen. Materiale necesare: semiţe încolţite de grâu sau fasole. pungă de plastic fixează părţile aeriene ale plantei într. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen care să întreţină arderea. Rezultate Proiectul pentru Învăţământul Rural . 9 Cum procedezi ? Evidenţierea procesului de transpiraţie. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. după 2 zile. borcan închis emetic. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. închide punga de plastic prin legare sau cu scotch timp de o oră. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. Materiale necesare: plantă în ghiveci. Ce observi ? Explică. Experimentul 2.30 de seminţe încolţite. în borcanul care se poate închide ermetic cu un capac introduci 20. Ce observi ? Explică.o pungă de plastic.Introducere Experimentul 2..8 lumânare. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă fixată la capătul unei sârme.

2. muşeţel). 2. Tot de receptacul se prind şi staminele. etc. viţă de vie). . câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc formând inflorescenţe. . Floarea Alcătuirea unei flori simple Fig. Pedunculul este codiţa florii.spic (grâu. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. organele de reproducere bărbăteşti.mâţişori (mesteacăn). pătlagină).umbrelă (soc. Inflorescenţele au formă de : . . Totalitatea petalelor formează corola. salcâm. morcov). receptacul are formă de cilindru.Introducere Pe punga din plastic apar picături de apă rezultate din condensarea vaporilor eliminaţi de plantă prin transpiraţie.ştiulete (porumb). Florile sunt aşezate pe tulpină. Receptaculul este partea terminală. Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei.ciorchine (liliac. con. .7. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral.9 Floarea de măr Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente.). lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. Petalele au forme. La floarea receptaculul are forma unei cupe (la alte flori.disc (floarea. Fiecare stamină are câte un filament în Proiectul pentru Învăţământul Rural . . Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite).soarelui. Din flori se formează fructele şi seminţele.

). Pistilul are formă de pară. Celulele sexuale bărbăteşti. Imediat după fecundaţie. Nu toate florile prezintă această alcătuire. dintr. Aceste flori tubulare sunt fertile. ovarul creşte. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. care sunt celulele sexuale femeieşti. O asfel de floare este floarea.o umflătură. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. Ovarul conţine ovulele. prezente la capătul tubului polinic. el germinează. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. unite în formă de tub. se îngroaşă şi se trasformă în fruct. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). etc. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. de culoare verde. umflată se numeşte ovar.soarelui alcătuită de fapt. organul de reproducere femeiesc. stigmatul. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. fluturi. din ele se formează fructe şi seminţe. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. de culoare galbenă. Florile interne au petale mici. Polenizarea presupune transportul polenului unei flori spre pistilul alteia cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. iar baza sa. în formă de disc. Alcătuirea unei flori compuse De la floare la fruct Proiectul pentru Învăţământul Rural . staminele şi pistilul.Introducere vârful căruia este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră). stilul şi stigmatul se usucă şi cad. florile compuse au o altă structură. În centrul florii se află pistilul. Florile exterioare. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi care vor da naştere seminţei. Spre deosebire de florile simple. fără petale şi sepale.un ansamblu de flori. susţinute de un receptacul lăţit. fuzionează cu celulele sexuale femeiesti. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. Transformarea florii în fruct presupune două etape: polenizarea şi fecundaţia. terminat printr. nu au decât elementele esenţiale ale florii. stilul. grupate în spic.

gutui.Introducere 2. După formă şi dimensiuni există o mare diversitate de seminţe. La toate plantele cu flori. fragi. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane până la formarea primelor frunze. Fructul şi sămânţa Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. iar substanţele grănitoare se găsesc în afara cotiledonului. căpşuni.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3). . portocale. cireşe. . cu o sămânţă închisă într. 2.19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. castraveţi.tegument (1). două cotiledoane (2).fructe cărnoase. prune. La sămânţa de grâu (fig. . • Fructele cărnoase au miezul bogat. zemos în vitamine şi sustanţe hrănitoare. Unele se deschid la maturitate eliberând seminţele: păstaia (fasole. piersici. 2. Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. cariopsa (grâu. de exemplu receptaculul: mere. Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. seminţele sunt închise în fructe. floareasoarelui) etc.8. pere.fructe cărnoase multiple: zmeură. struguri. Din seminţele cu două cotiledoane se dezvoltă plantele dicotiledonate.fructe cărnoase false (poamă) . Sămânţa de fasole (fig.un sâmbure (drupă): caise. Din embrion se va dezvolta viitoarea plantă. ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei din care se va forma o noua plantă. embrionul are un singur cotiledon. salcâm) şi capsula (mac).la formarea fructului participă.10). tulpiniţă (4) şi muguraş (5). cu mai multe seminţe (bacă): roşii. Din seminţele cu un cotiledon iau naştere plantele monodicotiledonate.fructe cărnoase. . ghinda.

.10 Bobul de fasole În condiţii favorabile.ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. Germinţia seminţelor Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează numai în prezenţa apei.formarea perişorilor absorbanţi şi transfomarea rădăciniţei în rădăcină. 2.uscarea cotiledonului. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă apoi în plantă adultă. . a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. Etapele germinaţiei: .creşterea tupliniţei şi apariţia primelor frunze.Introducere Fig. . . Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora. de la starea de repaus. Proiectul pentru Învăţământul Rural . la starea activă de creştere.

2. ……………………………… g. h. 4 1. formarea tulpinii. ……………………………. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. ……………………………… 2. e. polenizare... Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. Fig. formarea rădăcinii. germinaţia. în casete. ……………………………. c. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1. …………………………….. Proiectul pentru Învăţământul Rural . a. d. ordinea în care se dezvoltă planta. ……………………………. ……………………………… 4. sămânţa. b. ……………………………. Scrie. ……………………………… f. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina …………. ……………………………… 3. fecundaţia. ……………………………… Fig. 2.Introducere Test de autoevaluare nr.12 3. …………………………….11 Bobul de fasole 2. ……………………………… 5. formarea frunzelor.

Introducere Aplicaţii practice (floare. tulpiniţa şi muguraşul. Experimentul 2. pune la încolţit seminţele de fasole pe farfurioare. fruct.le. Materiale necesare: 4. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa. aranjează. Cum procedezi ? Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. imagini ale modelează toate componentele florii din plastilină. având după 2 zile observă cele două jumătăţi ale seminţei. grijă ca vata să se menţină permanent umedă. Experimentul 2. sămânţă) Experimentul 2.11 unor flori Cum procedezi ? Modelarea componentelor unei flori. Materiale necesare: plastilină de diferite culori. farfurioare. vată.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole. asfel încât să obţii diferite flori.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural . plaşetă pentru modelaj.5 seminţe de fasole.

fasole sau porumb. în condiţii de lumină. Cum procedezi ? • • • • • • • pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în notează într. observă şi compară seminţele puse la încolţit: observă şi compară seminţele puse la încolţit: Notează observaţiile tale.un loc friguros procesul de încolţire. etc.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia observă ce se întâmplă cu seminţele dacă: sunt udate zilnic cu o cantitate mică de apă.. la întuneric (într. într.Introducere Materiale necesare: seminţe de grâu. la temperatura camerei. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi.o cutie). Lumina este necesară plantelor după apariţia primelor frunze. tulpinii. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu). Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunt udate de trei ori pe zi cu o cantitate mare de apă. nu sunt udate deloc. ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………. rădăcinii. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.). ghivece cu pământ.

În acest caz. Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor spre lumină). în sens antigravitaţional. deci se manifestă nu numai la animale ci şi la plante. forţa de gravitaţie). Florile de regina. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii. rădăcinile în jos în acelaşi sens.noapte. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. iar dimineaţa se închid. temperatură. inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii. zorele. La unele plante. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea. se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi. . mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: . cu forţa gravitaţională). Încearcă şi tu acest lucru ! Proiectul pentru Învăţământul Rural .nopţii se deschid seara. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină.deschiderea florilor) în funcţie de temperatură. mazăre.Miscările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare ale organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. temperatură). Mişcările plantelor sunt de fapt. viţă de vie). Stiai că. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole.Introducere 2.9.

Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină adică fototropismul.15 Materiale necesare: Cum procedezi ? Evidenţierea termonastiilor. Experiment 2.au orientat către lumină.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… pune aceeaşi floare într.Introducere Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) aşază ghivecele la fereastră timp de câteva zile ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s.3 cuburi de gheţă) Ce observi ? Proiectul pentru Învăţământul Rural .un vas cu apă rece (2.pune o floare de lalea într. .14 Cum procedezi ? Ce observi ? Evidenţierea fototropismului.

13 Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos.un borcan. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţională.16 Evidenţierea fototropismului rădăcinii seminţei de fasole încolţite. Materiale necesare: borcane. floarea se va deschide în câteva minute. Experiment 2. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii. Proiectul pentru Învăţământul Rural . câteva aşază borcanul în poziţia laterală. boabe de fasole încolţită (vezi fig.Introducere ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Introdusă în apă la temperatura de 300C. Fig. sugativă Cum procedezi ? într. Aceeaşi floare. 2. observă cum se orientează rădăcinil. fixează pe o sugativă umedă.13). trecută în vasul cu apă rece se va închide. 2. după 2 zile.

Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Experiment 2.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. ghivece cu pământ Cum procedezi ? Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Plantele de fasole şi. după răsărirea plantelor de fasole. aşază ghivecele în poziţie orizontală timp de 2. Materiale necesare: seminţe de fasole.au îndreptat tulpinile în sus. pune la încolţit seminţele de fasole. în ghivece. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală.3 zile. în cea verticală.

Introducere 2. Muşchii sunt primele plante verzi de uscat. Ferigiile nu au flori. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cel mai des întâlnite pe pământ. În regiunile temperate. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor. tulpină şi frunze străbătute de vase conducătoare. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). pe sol. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. în era primară. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase.14 Feriga Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. Regnul Plante cuprinde: muşchii. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. Ele pot avea forme foarte variate. Muşchi Ferigi Fig. Ferigile sunt plante foarte vechi. prin procesul de fotosinteză. 2. scoarţa copacilor. au dimensiuni mult mai reduse. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină.sămânţă).10. ferigile. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. În regiunile tropicale. gimnospermele şi angiospermele. creşteau acum 400 de miloane de ani şi.descoperit. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. Sunt considerate primele plante superioare. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană numită rizom. Au tulpină şi frunze dar nu au rădăcini adevărate. ferigile. adică plante cu sămânţa Conifere şi plante înrudite Proiectul pentru Învăţământul Rural . stânci. sperma. Din acest motiv. Există conuri mascule şi conuri femele. în păduri. Strămoşii lor.

mur) fac parte din această categorie. 2. Sub scoarţă. pin) le păstrează şi pe timpul iernii. cais. Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa.15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. sau despre plante ornamentale (lalele. orhidee) dar şi despre unii arbori.Introducere neprotejată. organ esenţial pntru înmulţirea plantelor. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. La toate plantele cu flori. fag) dar şi un număr mare dearbuşti (măceş. ……. seminţele sunt închise în fruct. 2. Pomii fructiferi (cireş. se numesc angiosperme (angios. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate.15). cum sunt palmierii. spermasămânţă). au structuri care secretă răşină. crini. molid. Au rădăcini.acoperit. pag. măr). De aceea. Fig. porumb). arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. Plantele cu flori Proiectul pentru Învăţământul Rural ..). zmeur. prun. Este vorba despre cereale (grâu. trandafir. de unde şi denumirea de răşinoase (fig. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele.

Angiosperme.asociere de celule cu acelaşi rol.plante ale căror seminţe au două cotiledoane. Sensibilitatea.unitatea de bază a plantelor. în prezenţa luminii. Monocotiledonate.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct. Gimposperme. cu ajutorul oxigenului pentru obţinerea energiei.Introducere Sinteza unităţii de învăţare nr.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei).plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş. 2 Celula vegetală. Seva elaborată. Floarea. Seva brută.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol.eliminarea apei din frunze. temperatură).procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză.procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular). Ţesutul. Dicotiledonate.organul de înmulţire al plantei. Transpiraţia.soluţia de apă cu substanţe organice. produsă în frunză. Fotosinteza. Respiraţia. frunzele). Proiectul pentru Învăţământul Rural . sub formă de vapori.capacitatea plantelor de a reacţiona la diferiţi factori de mediu (lumină.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcină. Organe vegetative. tulpina.

I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori).zona netedă. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş.A. poţi trece mai departe. 5. tulpina. tulpină volubilă. trandafir. fag. Vârful rădăcinii prezintă: 1. b.viţa de vie. porumb. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre. ai nelămuriri sau ai greşit.Introducere Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare.zona perişorilor absorbanţi. a. varză. 4. 2. 3. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. etc. usturoi. 2 1. stejar.scufia. Testul de autoevaluare nr. b. c.zona aspră. ridichea şi sfecla. ceapă. 1 1. tubercul. Plante cu rădăcina firoasă: grâu. fasole. b.cartof.porumb.F (tuberculii nu sunt rădăcini. 4. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele. 4. ci tulpini subterane). 2. Tulpina agăţătoare.rizom. Proiectul pentru Învăţământul Rural .fasole. 3. rizomferigă. lalea. 3. 2. tulpină dreaptă. d. măceş.A.

poţi trece mai departe. teacă. germinaţie. h. g. margini întregi. aspect lucios. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. b. formă lobată. dură. ai nelămuriri sau ai greşit.viţa de vie. tulpină volubilă. Testul de autoevaluare nr. Lipseşte al doilea cotiledon. 2. tăioasă. aciculare (formă de ace lungi). c.ferigă. poţi trece mai departe. 4.frunze simple. conţin răşină etc. Testul de autoevaluare nr. 2. etc.fasole. 4 1. formarea frunzelor. etc.muguraş.cotiledon. formarea rădăcinii. formarea tulpinii. aspect cerat. tubercul. alcătuită in limb şi teacă (lipseşte peţiolul).tegument.o teacă. Frunza de pin. înflorire. polenizare.cartof. 3 Frunza de stejar.frunză simplă alcătuită din limb. 5. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. a. tulpină dreaptă. formă de panglică. 3.porumb. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. aşezate câte două frunze într.frunză simplă. nervuri paralele. rizom.rădăciniţă. Felicitări ! Proiectul pentru Învăţământul Rural . Frunza de grâu. c. peţiol. e. 1. f. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d.tulpiniţă.Introducere 5. Tulpina agăţătoare. sămânţa. 2 1 4 3 3. fecundaţie.

respiraţia. Menţionează dacă ai întâmpinat dificultăţi în realizarea experimentului şi care a fost natura acestora. clorofilă. membrană. ai nelămuriri sau ai greşit. cum ai procedat. cotiledon. citoplasmă. agăţătoare. Notează materialele de care ai avut nevoie. nucleu. nucleu. ce ai observat. scufie. 1p 1p 4. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: a. peri absorbanţi. petale. alună. nervuri. c. b. transpiraţia. limb. fotosinteza. 2 1. 3. 1p Exemplu: celulă. Lucrare de verificare nr. târâtoare. respiraţia. peţiol. pară.membrană. tegument. Prezentaţi un experiment pe care l. absorbţia. apă cu săruri minerale. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. b. stamine. dioxid de carbon. d. lumină. dreptă. 2.Introducere • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d. absorţia. 2p Proiectul pentru Învăţământul Rural . citoplasmă. cotiledon. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a.ai realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni potrivite în coloana B. c. A Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină B Cireşe. fotosinteza. fixarea plantei. petale.

Se acordă un punct din oficiu. tipuri de nutriţie. Eseul va avea maxim 3. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei” după următorul plan: structura frunzei. Se acordă un punct din oficiu.1 punct. 2. va fi finalizată. reviste. notată şi va fi returnată. 5. Internet). Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. 3.1 punct. Poţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. 4p Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. 2.4 pagini. importanţa proceselor de fotosinteză. funcţiile frunzei.4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.1 punct. Lucrările de verifiare au o pondere de 50% din nota finală.Introducere 5.1p).2 puncte. respiraţie şi transpiraţie.

Lucrări practice. pag.. Fiziologia plantelor.VIII. Biologie. Bucureşti. 7. 1985.. Grosu M.78.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. 6. Manual pentru clasa a V-a. şi colaboratorii. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.. 12. Raianu O. Editura Didactică şi Pedagogică... Metodica predării biologiei la clasele V.Plante şi animale. Bucureşti..32. A. Bucureşti. Trifu M. R. Botanică.28. R. Editura Didactică şi Pedagogică. Copil V. 3. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Rao.. 4. Atlas botanic. 1982. Bucureşti. Enciclopedia pentru tineri Larousse. 1983. 829.. Gheţe M. Editura Didactică şi Pedagogică. Opriş T.. Todor V. pag. 2004. şi colaboratorii. 9. Grinţescu I. Editura Didactică şi Pedagogică. pag. 5. Atlas şcolar de biologie. Editura Sigma. Ţibea F. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 8. 1996.A. Bios Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bucureşti.. 1997. 2. 2002. Boldor O.

Introducere Unitatea de învăţare Nr. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat. 3 ANIMALE 3. precum şi a funcţiilor acestora. Proiectul pentru Învăţământul Rural . • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii. evoluţia lumii vii. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare.

Organele sunt alcătuite din tesuturi.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu.ţesutul conjunctiv. .ţesutul nervos. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: . Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande.funcţiile de relaţie.2 Organizarea generală a unui animal Organizarea general ăa unui Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim un maxim de complexitate.funcţiile de nutriţie. structurală şi funcţională a oricărui animal alcătuită din membrană. este capabil de contracţie permitând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne.intră în alcătuirea muşchilor. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale).asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător. Celula este unitatea de bază. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie. Funcţiile organi smului animal Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 3. citoplasmă şi nucleu. respiraţia.coordonează funcţionarea întregului organism.ţesutul epitelial.funcţia de reproducere.ţesutul muscular. digestia. . .mai multe celule cu formă şi structură asemănătoare.acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . . Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii. care îndeplinesc aceeaşi funcţie.asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. . Mamiferele sunt animale care nasc pui pe care-I hrănesc cu lapte secretat de mamele. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur). unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ.

Mişcarea este însuşirea fundamentală a intregii lumi vii. stern. oasele feţei (maxilar. Principalele grupe de muşchi: .muşchi striat de tip cardiac. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii.muşchii gâtului .muşchii membrelor: muşchii membrelor superioare.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. nu sunt sub controlul conştient al creierului.muşchii trunchiului: muşchii toracelui. mandibulă etc. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism.formează miocardul sau muşchiul inimii.scheletul membrelor: oasele memebrelor anterioare şi posterioare.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. La mamifere. coaste. În organism există 3 tipuri de muşchi: .scheletul capului: cutia craniană. . tendoanelor şi muşchilor. Oasele cresc în lungime şi în grosime. se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului se numesc striaţi datorită aspectului striat observabil la microscop.muşchi netezi. .).scheletul trunchiului: coloana vertebrală. . Toate acestea sunt conectate în aşa fel încât să permită oaselor să se mişte şi să execute mişcări variate.muşchii capului . are o structură asemănătoare muşchiului striat. muşchii membrelor inferioare Mişcarea Proiectul pentru Învăţământul Rural .muşchi striaţi.3 Funcţiile de relaţie 3.2. .o anumită poziţie şi puse in mişcare cu ajutorul ligamentelor. Muşchii se prind de oase prin tendoane. Scheletul este alcătuit din : .Introducere 3. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor (scheletul). muşchii abdomenului . Oasele sunt ţinute într.intră în alcătuirea organelor interne ale corpului.

de miros etc. opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. animalul se deplasează. prin intermediul creierului. glandele lacrimale şi pleoapele).lentilă biconvexă . . Mediile transparente ale globului ocular sunt: . Ochiul. de auz. bogat vascularizată. nasul. transparentă.sistem nervos periferic. aflată între cornee şi cristalin) . Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. Globul ocular. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea in tot corpul prin care circulă informaţiile.tunica internă.cristalinul.corneea transparentă .corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. între cristalin şi retină) Sensibilitatea Sistemul osos Organele de simţ Proiectul pentru Învăţământul Rural . în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului.sistem nervos central.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului. urechea.sclerotica: culoare alb. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ.format din encefal (creier) şi măduva spinării.format din ganglioni nervoşi şi nervi. limba şi pielea.coroida: culoare neagră.sidefie.tunica externă.Introducere 3. Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător. . În acest mod . . Organele de simţ sunt: ochiul.tunica medie. se orientează şi se adaptează la conditţiile mediului inconjurător.retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşhii globului ocular. Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul).prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. .2. Sistemul osos este alcătiut din: . aflată în camera posterioară a ochiului. cu rol în hrănirea globului ocular.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ.

. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce. În labirintul osos se află labirintul membros alcătuit din 3 canale semicirculare. Urechea. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vertibulo. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. În capătul conductului auditiv extern se află timpanul.muşchii globului ocular.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi ce detectează substanţele volatile din Organe de simţ Proiectul pentru Învăţământul Rural . pleoapele apără ochiul de praful din aer.controlează mişcările globului ocular în orbite. Urechea internă. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. unde ia naştere senzaţia de auz. .Introducere Structurile anexe ale globului ocular sunt: .comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos. Urechea medie. numite papile. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos se află receptorii pentru simţul auzului.se află în vecinătatea ochilor şi produc fluidul ce menţine umed globul ocular. şi respectiv.organul de simţ pentru auz şi echilibru Urechea este formată din: Urechea externă. nicovala şi scăriţa) articulate între ele. Limba.cohlear spre creier. Nasul.pleoapele.este formată din pavilion şi conductul auditiv extern. amar.glandele lacrimale.organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici. vestibul şi melc membranos.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă care produce un lichid care lubrifiază globul ocular.recepţionează diferite substanţe dizolvateîn salivă. acru şi sărat.

Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. numite hormoni. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. În plus pielea. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. tiroida. glandele paratiroide. unde sunt transformate în senzaţii olfactive. glandele suprarenale. La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. Pielea. organe specializate în secreţia unor substanţe.Introducere aerul insiprat.organul pentru simţ tactil. Impulsurile nervoase ajung în creier. Sistemul endrocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural . Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. nutriţie şi reproducere. are multiple funcţii.

…………………….Introducere Testul de autoevaluare nr. Alege răspunsurile corecte. 1 I. . Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alege răspunsurile corecte: Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina …………. 3. . .………………. 1.………………. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II.……………………. . Funcţiile organismului de ……………….excreţia de reproducere III.. 4. Completează schema: de relatie .. .……………………. 2.

Limba este un organ musculos cu rol în mestecarea alimentelor. În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie).tub digestiv: cavitate bucală. colon şi rect. Digestia se realizează de către sistemul digestiv. respiraţia. caninii (colţii). III. esofag. În urma digestiei. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac. Stomacul este organul cavitar situat între esofag şi intestinul subţire. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. ficat.3. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas).Introducere 3. intestin gros. Pe lângă procesele Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural . La nivelul limbii se află receptorii pentru gust. Prezintă trei porţiuni: cecum. Sistemul digestiv este alcătuit din: . La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. premolarii şi molarii. În timpul înghiţirii. circulaţia şi excreţia. faringe. Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea. stomac. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. Intestinul subţire are rol în absorţia substanţelor nutritive din alimente. alimentele sunt împiedicate să patrundă în calea respiratorie. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. . intestin subţire. Tipurile de dinţi sunt: incisivii. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. înghiţire şi în vorbire.3 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. pancreas. alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi.1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv.

Ultimile ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară (rezervor de depozitare a bilei în timpul repausului digestiv). În urma acestor oxidări Proiectul pentru Învăţământul Rural .fosele nazale. Ficatul. B6 si K. Bronhiile principale pătrun îm plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare. B2. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu. . fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag.2 Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice.faringele.locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă. B1. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice prin care rezultă energia necesară organismului animal.primul segment al căilor respiratorii prin care aerul atmosferic pătrunde în organism. .produce sucul pancreatic cu rol în digestie. Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule.situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni. flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B.3. submaxilare şi parotide). eliberând energia chimică stocată în acestea. . Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii. Pancreasul.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului.laringele.formate din bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale.produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. Glande anexe III.este cea mai mare glandă din organism. Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare.traheea. 1. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator.bronhiile. În inspiraţie aerul pătrunde în plamâni. . Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respira tor Căi respiratorii extrapul monare Căi respiratorii intrapulm onare .Introducere de fermentaţie şi de putrefacţie.

de unde este eliminat prin expiraţie. Cele 2 ventricule cu pereţii mai groşi pompează sângele spre organe şi ţesuturi prin artere. Inima mamiferelor este un organ muscular.respiraţia internă. a sărurilor minerale şi a apei). . 3. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor.globulele albe (leucocitele). Plămânii sunt organele respiratorii pereche. Elemente figurate: .Introducere (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni. partea lichidă a sângelui îndeplineşte funţia de transport a substanţelor nutritive.(inspiraţia.procesele biologice de la nivel celular. Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari. . capilare).respiraţia celulară. vene.transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze. respiraţia cuprinde: .globulele roşii (eritocitele).3. iar din cel drept arterele pulmonare.trombocitele (pachetele sangvine). Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele).3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge).conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). situate în cavitatea toracica. . Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură. .schimburile gazoase dintre organism şi mediu.intervin în fenomenul de coagulare. Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. Plasma. În concluzie.respiraţia externă. Plămânii 2. cavitar tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule) situat în cavitatea toracică. Sângele Inima Proiectul pentru Învăţământul Rural . expiraţia). Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui).

plamâni.elimină prin expiraţie dioxid de carbon.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: .piele. vezică urnară şi uretră).rinichi. . formând marea şi mica circulaţie). inima pompează sângele în cele două circulaţii: . la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi. Vasele de sânge 3.circulaţia pulmonară (mica circulaţie). Capilarele sunt vase de calibru foarte mic. Sistemul excreto r Proiectul pentru Învăţământul Rural .elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie. Fiecare rinichi conţine peste un milion de nefroni. Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă prin venele cave. La mamifere. .intestinul gros.elimină resturile nedigerate sub formă de materii fecale. În miocard se află un ţesut specializat format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac).3. după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. capilare) alcătuiesc o reţea prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) şi de aici înapoi la inimă (vene).circulaţia sistemică (marea circulaţie).în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă prin aortă până la ţesuturi. miocard şi endocard. Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţii proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă. Rinichii sunt organe pereche situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. vene. Vasele de sânge (artere.Introducere Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard.4 Excreţia Excreţia.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni prin arterele pulmonare. Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. . . Contracţiile inimii se numesc sistole iar relaxările de numesc diastole.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină. la nivelul căruia se produce urina. după nivelul schimbului de gaze de la nivelul plămânilor sângele cu oxigen se întoarce la inimă prin venele pulmonare. Prin contracţie. Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul.

Mamiferele se reproduc sexuat. care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti).Introducere 3. În plus. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii). Mamiferele nasc direct pui (vivipare) cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare). Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele de ovare. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. La mamiferele marsupiale. Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei.5 Funcţia de reproducere Sistemul reprod ucător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. În cursul dezvoltării embrionare. puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern. placenta este slab dezvoltată. Proiectul pentru Învăţământul Rural . organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare).

glande salivare căi respiratorii 2. Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. Sistemul digestiv ……………. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv .cavitatea bucală 1. trombocitele d) conţin hemoglobină e) produc anticorp Răspunsuri şi comentarii se află la pagina …………… Proiectul pentru Învăţământul Rural . . Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. III.Introducere Testul de autoevaluare nr.. 2 I. globulele albe c) transportă gazele respiratorii 3. Alegeţi răspunsurile corecte: 1.. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui 2.

la rândul său este împărţit în 2 mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). meduzele.Introducere 3.6.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal.2 Celenterate Din această grupă fac parte meduzele şi coralii.6 Regnul animal. moluştele sau insectele. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează Proiectul pentru Învăţământul Rural .1 Burete marin 3. Regnul animal este. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei. 3. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. coralii. altele ajung la un diametru de un metru. viermii. Principalele grupe de nevertebrate 3. Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig. Unele meduze sunt mici. care trăiesc în ape dulci sau marine. Datorită diversităţii lor este dificil să se identifice trăsături comune pentru toate aceste animale. Au formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă atât pe pământ cât şi în apele dulci sau sărate. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii. Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase fiind animale sedentare. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele precum spongierii. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori.6. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) fie din bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip).

Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ. culorii şi imobilităţii lor.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat).est de Australia. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea.Introducere prada.2 Meduza 3. Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvolate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă. Datorită formei. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. de formă alungită. Meduzele şi coralii Fig. ei au fost multă vreme consideraţi plante. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. de unde aspiră sângele. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal contribuind astfel la afânarea solului. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi prezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. 3. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşteîn lacuri. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. Scheletele lor formează în timp recife de corali. fără schelet. Din această grupă fac parte viermi paraziţi: limbricul. Coralii trăiesc în mări şi oceane izolaţi sau în colonii. Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă numită hirudină. Viermii inelaţi se caracterizează printr. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului. Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri.3 Râma . viermii cilindrici şi viermii inelaţi. bălţi şi mlaştini. 3. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului.6. Proiectul pentru Învăţământul Rural Viermi Fig.

). Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. înveleşte vasul de jur îmrejur cu hârtie neagră astfel încât să nu pătrundă lumina.1 solului Evidenţierea rolului râmelor în afânarea Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. pământ. un nou start de pământ. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Cum procedezi? umple borcanul de sticlă cu straturi alternative de pământ. alege 2. stropeşte cu puţină apă pentru a umezi tot conţinutul vasului . stropeşte zilnic pământul cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov. nisip. hârtie neagră. apă. sapă pământul dintr.o grădină (de preferat după ploaie) şi vei decoperi râmele. salată.a îmtâmplat în borcan după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. etc.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit. observă ce s.Introducere Aplicatii practice Experimentul 1. nisip şi deasupra. frunze uscate. Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Melcii acvatici respiră prin branhii iar speciile terestre respiră prin plămâni. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare.6. cochilia lipseşte. musculos. Melcii Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. de pradă. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. În vârful tentaculelor lungi se află ochii.Introducere 3. Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze.o articulaţie prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide pentru a lăsa să treacă o parte din corp. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. limaxul). Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. Sunt animale exclusiv acvatice cu branhii în formă de lame. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme prin pipăit şi văz. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie).4 Melc Scoicile Cefalopodele Proiectul pentru Învăţământul Rural . caracatiţa). Sunt animale active. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă adesea răsucită în spirală. Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. fixând animalul pe fundul apei. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele). Cele două valve sunt legate între ele printr. La cefalopode (calmar. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus. La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. 3.4 Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. în formă de talpă lăţită. sepie. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. alţii în apa mărilor. Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. Piciorul musculos se înfinge în mâl. Cochilia lor este formată din 2 valve de unde şi celălalt nume al lorbivalve. scoicile şi cefalopodele (sepia. Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. stridiile şi midiile. La caracatiţă. Fig. cealaltă posterioară are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului.

un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abomen.6. identici cu adulţii. miriapodele şi insectele. când ajung la maturitate. Arahnidele (păianjeni. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. 2 fălci tăioase. scorpioni. Ultimul segment se termină cu un ac. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. Înţepătura unor sorpioni din zona tropicală Păianjenii Scorpionii Proiectul pentru Învăţământul Rural . racii (crustacee). Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. animale şi om (căpuşele. În caz de pericol. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase din care păianjenii îşi ţes pânza. Picioarele lor sunt articulate iar corpul este împărţit în segmente. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. ele elimină un nor de cerneală.4 ani. picioare sau mandibule) articulate şi mobile. Speciile care trăiesc la adâncime mare au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale fixate pe tentacule folosite ca mijloc de apărare. 3. Din aceste ouă apar păianjeni mici. sarcoptul râiei). Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi. fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. ele produc un jet puternic de apă printr. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. care le propulsează în sens invers. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. Acarienii sunt arahnide minuscule. în jurul vârstei de 2.Introducere Chiar şi creierul este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi. majoritatea parazite la plante.5 Artropode Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide).şi formeze un alt înveliş mai mare.

femelele îşi devorează masculul la numeroase specii de scorpioni. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. După împerechere. creveţi.un sistem de tuburi cu rol în respiraţie numite trahee. Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. Miriapodele Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni. torace şi abdomen. Abdomenul prezintă orificii mici. În cursul vieţii.000 de specii). cu care înoată sau merg. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). ele trăiesc în pământ. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. două antene şi un aparat bucal de forme variate în funcţie de modul de hrănire. homar). ziua se ascund în locuri răcoroase. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: forma şi dimensiunea aripilor. Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. raci. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. Sunt animale active noaptea. crab. numite stigme.000. În general. prin care aerul intră într. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi doua perechi de aripi. tipul aparatului bucal. Corpul lor are o carapace transparentă. Crustaceele superioare (crabi. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. Crustacee Insectele Proiectul pentru Învăţământul Rural . au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. prima pereche de picioare prezintă cleşti. La unele specii (rac. abdomenul. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. alcătuit din chitină.Introducere este mortală. Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului lor. în locuri umede (exemplu: urechelniţa). Ca toate artropodele.

străbătute de nervuri.au două perechi de aripi mari.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins.larvă. adesea coloraţi.adult). Fig. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. Lăcuste. Albine. egale ca lungime. transparente. . . prin frecarea unor părţi ale corpului. Fluturi ( lepidoptere) . c.adult). cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere). .pupă. . .au aripi transparente. a doua pereche sunt aripi membranoase.există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii). .aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari). e.prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (ou. . b. ţânţari . greieri . . Gândaci (coleoptere) . furnici .adult).omidă. Libelule .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.larvele se aseamănă cu adulţii. .nimfă. . fără să aibă aripi.nimfă. Proiectul pentru Învăţământul Rural . chitinoase (elitre). .Introducere a.sunt răpitoare.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase. .au două perechi de aripi subţiri. f.au aripi care se pliază în evantai (în repaus).emit sunete.au o singură pereche de aripi pentru zbor. care nu se pliază în lungul corpului. .5 Albina d.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. prind prada din zbor.se deplasează în salturi.aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. viespi. .au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari.trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). în special nectarul florilor. 3. acoperite cu solzi microscopici. . Muşte.

crinii de mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural .6.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. aricii de mare. Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice dispuse în jurul unui ax central. Din acest grup fac parte stelele de mare.Introducere 3.ca spiţele unei roţi).

Introducere Testul de autoevaluare nr. buretele de apă.. caracatiţă. crevete.……………….exemple: cilindrici . . prezintă picior musculos. cu rol în deplasare Proiectul pentru Învăţământul Rural ..exemple: scoici cefalopode – exemple: ARTROPODE .exemple: NEVERTEBRATE …………… . . scorpion. Completează schema: SPONGIERI . Completează tabelul încadrând animalele următoare. cărăbuş. steaua de mare.……………….exemple: …………. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă.exemple: ………………… .exemple: …………. .exemple: ……………….. Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. coralul alb. scoica.……………. meduza. ţânţar. albina. racul. – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. tenia.. libelula.exemple VIERMI . lipitoare.. 3 1.

aerian. adaptate la diferite moduri de locomoţie. care populează toate mediile de viaţă (terestru.7 Regnul animal. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern a cărui parte principală este coloana vertebrală.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate.Introducere 3. Completează în tabel caracterele generale ale animalelor nevertebrate. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme 3. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Proiectul pentru Învăţământul Rural . acvatic şi subteran). Corpul este alcătuit la majoritatea din: cap. trunchi şi membre.

Peşti Fig. etc. pune pe fundul său un strat gros ( cca 4 cm) alcătuit din nisip şi pietriş bine spălat. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile). crapul. Se deplasează prin înot cu ajutorul înotătoarelor. Femela elimină ovulele în apă (icrele). Peşti cartilaginoşi osoşi. pisica de mare. cu solzi. bibanul. peşti. Rechinii nu au această vezică înotătoare. Peşti cartilaginoşi.7. nisip. la majoritatea speciilor.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. Au un organ special. şalăul.Introducere 3. fecundaţia este internă iar dezvoltarea embrionului se face în interiorul corpului (specii vivipare). Cum procedezi? spală bine vasul de sticlă. pietriş. vulpea de mare.au schelet osos: ştiuca.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. 3. Majoritatea speciilor sunt ovipare. c. adică puii se formează în ou. apă. păstrăvul.(fecundaţie externă). apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii).6 Şalău Aplicatii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. b. plante acvatice. Proiectul pentru Învăţământul Rural . nisetru. Peştii sunt de mai multe feluri: a. La rechini. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). păstrugă).au schelet cartilaginos cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morun. Peşti osoşi.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul.

lasă apa. fără picioare şi o coadă lungă. trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă. Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. brotăcelul). Amfibieni Proiectul pentru Învăţământul Rural . adaptări la mediu.2 Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare. hrăneşte peştişorii cu purici de baltă uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. . după umplere. schimbă parţial apa din vasul de sticlă. alţii nu au coadă (broasca adultă. Femela depune ouă în apă şi din ele ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. acestea dispar şi se formează plămânii. Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul).7. 3. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. fără a scoate peştii din vas. turtită lateral. La majoritatea amfibienilor fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.) Sfaturi practice . Dacă ai destulă răbdare. Apoi.Introducere în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante.la fiecare două zile.au patru membre). Corpul este împărţit în: cap. umple vasul cu apă fără a împrăştia nisipul. etc. Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). înconjurată de o înotătoare membranoasă.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. comportament.

3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. Au apărut acum 300 de milioane de ani. înmulţirea se face fără metamorfoză. de unde şi numele de târâtoare.exemple: ( şopârla cenuşie. pitonul. .au plămânii care le permit să respire.fecundaţia este internă. coadă lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. 3. . se deplasează cu multă agilitate.pielea uscată. şarpele boa. O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul teresctru: . iguane. puţine specii sunt vivipare (nasc pui). b. cameleonul). pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). Fig. guşterul.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice.au corpul alungit. Şopârlele . Amfibienii sun animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul.are un cioc cornos lipsit de dinţi.majoritatea se deplasează prin târâre.exemple: şarpele de casă (neveninos). Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă.au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare. Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). Clasificarea reptilelor a. . Reptile Proiectul pentru Învăţământul Rural . . . . .au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie). vipera (veninoasă). Broaştele ţestoase .Introducere Respiraţia amibienilor este pulmonară. lipsit de membre. c. .7 Broasca 3. îngroşată este acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. La “broaştele. şarpele cu clopoţei. ochii nu au pleoape.pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii. .reptilele sunt ovipare (depun ouă).au corpul cilindric.7. .temperatura corpului este variabilă. Şerpii .

există ţestoase de apă dulce.Introducere .dinţii sunt înfipţi în alveole dentare. Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi. carenate (carena este prezentă) Proiectul pentru Învăţământul Rural . Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă. acarenate (lipseşte carena) 2. aligatorul. sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. urechile şi nările se inchid la intrarea în apă. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). Pentru a pune aripile în mişcare.degetele membrelor posterioare sunt unite printr. În perioada de reproducere. Corpul este acoperit cu pene.reptile adaptate secundar la mediul acvatic. d.o membrană interdigitală. fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă. . muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. puii sunt îngrijiţi de părinţi. . foarte dur.exemple: crocodilul de Nil. Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului.au corpul alungit.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor.7. ţestoase marine şi ţestoase de uscat. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers. Respiraţia este exclusiv pulmonară. .8 Crocodil 3. curbat la păsările răpitoare). 3. La majorotatea speciilor. construite special. Fig. Crocodilii . . acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1. Cei doi plămâni sunt în legătură cu saci aerieni de la care pornesc ramificaţii care ajung la oase. multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore. înot). având corpul aerodinamic.

La unele animale aceşti peri s. raţa. cucuveaua). acvatic. 2. Placentare Monotremele 1. Marsupialele Fig. Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare. Echidnele se aseamănă cu nişte arici.8 Echidna Proiectul pentru Învăţământul Rural .găinilor.o membrană înotătoare. mamiferele sunt singurele animale capabile să. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor.7.Introducere 1.păsările scurmătoare: găina. . cu oase pline cu măduvă. bâtlanul. vrabia. Monoterme 2. 3. Fig. Carenatele cuprind numeroase grupe de păsări: . ca de raţă şi degetele unite printr.9 Struţ 2. De la strămoşii lor reptilieni. prepeliţa. privighetoarea. Aripile sunt scurte iar corpul greoi. puternice şi musculoase care îi servesc la alergat.păsările picioroange: barza.şi regleze temeperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi ecohidnă.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate. Acarenatele sunt reprezentate prin struţi. Marsupiale 3. .au transformat în ţepi (la arici). având corpul acoperit cu păr şi ţepi. cocoşul de munte. 3. . cu un cioc lăţit. Ornitorincul este un animal semiacvatic. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte. fără dinţi. . aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a epune două. 3.păsări agăţătoare: ciocănitoarea. . cocorul. aerian. şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa.păsărelele: rândunica. ciocârlia. se împart în 3 grupe: 1.păsări înotătoare: gâsca. Alături de păsări. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana.păsările răpitoare de zi ( uliul.

Rozătoare: veveriţa. prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare cu laturile corpului. unde se găsesc glandele mamare. carenă la nivelul sternului. . Caracteristic este faptul că la naştere. 3. membrele posterioare şi coadă. emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane. şoareci. Prind prada cu limba lungă. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi. numeroşi dinţi ascuţiţi conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul.i folosesc (leneşul). şobolani. bot alungit. Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. hârciogul. Marsupialele Fig.9 Cangur Placentarele 3. popândăul. simţurile Proiectul pentru Învăţământul Rural . există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. puiul este incomplet dezvoltat. sunt animale nocturne (active în timpul nopţii). opoposumul. majoritatea fiind întâlnite în Australia. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu. marsupialele numai sunt reprezentate decât de circa 250 de specii.insectivorele: au talie mică. ursuleţul Koala.carnivorele: majoritatea animale de pradă cu dinţi adaptaţi corespunzător (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani. veveriţa marsupială. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. cu creştere continuă. caninii lipsesc.Introducere Din această grupă fac parte cangurul. acoperită de o substanţă lipicioasă. primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe. carnasiere puternice). criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: .rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă. au oasele subţiri. . etc. chiţcanul). uşoare. altele vânează în haite. . etc. majoritatea speciilor sunt insectivore. . lupul marsupial. unele vânează solitar.edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau au dinţi slab dezvoltaţi pe care nu. molarii au creste transversale). cârtiţa.chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare.

deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. ciur.fildesii. corpul este fusiform.cetaceele: mamifere exclusiv acvatice. 4 1.ierbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ. înmulţire. . Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila.proboscidienii (elefanţii): mamifere ierbivore de talie mare cu degetele învelite în copite. . ochii sunt aşezaţi frontal. foios. girafă) sau neperechi (cal.Introducere sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. morsa. delfinul. . Testul de autoevaluare nr. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) şi pot apuca obiecte. cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros. etc). cimpanzeul. vacă.pinipedele: carnivore acvatice. degetele sunt terminate cu unghii. cerb. . creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. Reprezentanţi: foca. zebra. pielea este groasă. mistreţ). lipsită de păr. coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare. leul. membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc. Unele ierbivore au stomac simplu (hipopotam. ursul brun. cămila. Carnivore: lupul. acoperit cu peri subţiri şi aspri. au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă. oaie. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă. oaia) au stomac împărţit în patru camere (burduf. respiraţie. altele (vaca. . adaptări. au o singură pereche de mamele. cheag). Reprezentanţi: balena. rinocer). urangutanul). pantera. caşalotul. nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. vulpea. cu membrele transformate în înotătoare.primatele: mamiferele cele mai evoluate. dentiţia este de tip omnivor. Completează în tabel. hipopotam. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Proiectul pentru Învăţământul Rural .

mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2. capilare . faringe. faringe.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale. ficat.organe excretorii: rinichi căi urinare: uretere. 3 I. Principalele grupe de animale Proiectul pentru Învăţământul Rural .circulaţia – sistem circulator . pancreas .excreţia – sistem excretor . esogfag. trahee.Introducere Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina ………….inimă vase de sânge: artere. intestin gros glande anexe: glande salivare.tub digestiv: cavitatea bucală.sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. intestin subţire. Funcţia de nutriţie: . Sinteza unităţii de învăţare nr. uretră 3. Funcţiile de relaţie: . vezică urinară. Funcţiile organismului animal: .digestia – sistem digestiv . stomac. Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. laringe. bronhii organe respiratorii: plămânii . vene.

d a. echinoderme Vertebrate: peşti.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III. Felicitări ! Proiectul pentru Învăţământul Rural . II. e de relatie .mişcarea de nutriţie . c.Introducere Nevertebrate: spongieri.circulaţia . 1 I. d Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. păsări. c.digestia . moluşte. 2. e c. poţi trece mai departe. artropode. celenterate. mamifere Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. a. 3. viermi. reptile.respiraţia . e a. b. 1. 4. a. amfibieni.sensibilitatea .

tub digestiv . îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. 1.glande salivare . 1. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.faringe .intestin subţire .bronhii 2. b. c. e 3.fose nazale . 2 I.plămânii II.Introducere • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. b 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Testul de autoevaluare nr.intestin gros 1.pancreas căi respiratorii .stomac . poţi trece mai departe. ai nelămuriri sau ai greşit.cavitate bucală . d III. Sistemul digestiv glande anexe .esofag .trahee .ficat . a. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. d 2. ai nelămuriri sau ai greşit.faringe . Sistemul respirator organe respiratorii .laringe .

caracatiţa ARTROPODE .exemple: oxiur.exemple: râma.arahnide.exemple: melci lamelibrahiate .exemple: tenia cilindrici .exemple: păienjeni. corali VIERMI . scorpioni miriapode – exemple: urechelniţa crustacee – exemple: raci. furnica ECHINODERME 2. cărăbuşul. limbric inelaţi .Introducere Testul de autoevaluare nr.animale sociale.prezintă un picior musculos cu rol în deplasare. Specia Melcul livadă Albina Grupa sistematică de Moluştegasteropode Artropodeaerian Mediul de viaţă terestru Caractere generale corp acoperit de cochilie.exemple: scoici cefalopode – exemple: sepia. 3 1. libelula. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode . . homari.plaţi .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze. SPONGIERI . .insecte – exemple: albina. creveţi . crabi. cu 2 perechi de aripi cu Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Introducere
insecte nervuri; - aparat bucal adaptat pentru supt şi lins; Burete apă de Spongieri acvatic (ape dulci şi marine Racul Artropodecrustacee Acvatic/ terestru - dezvoltare prin metamorfoză completă. animale sedentare solitare şi coloniale; - schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică, - corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen; năpârlesc; Meduza Celenterate acvatic respiraţie branhială. - formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini; - se deplasează prin contracţii ale corpului; Ţânţar Artropodeinsecte aerian au celule urzicătoare. - animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru; - aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt; Scoica Moluştelamelibranhiate acvatic dezvoltare prin metamorfoză completă. - corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve; sunt lipsite de cap; Lipitoarea Viermiinelat vierme acvatic (lacuri, mlaştini) Coralul alb Celenterate bălţi, au branhii în formă de lamele. - animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice; - se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate;

secretă o substanţă anticoagulantă. acvatic (mări, animale solitare sau coloniale; oceane) - prezintă schelet calcaros - formează recifele de corali corp alcătuit din: abdomen prezintă ochi compuşi; respiraţie traheală; dezvoltare prin metamorfoză cap, torace,

Libelula

Artropodeinsecte

aerian

Crevete

Artropode-

acvatic

incompletă. - corp acoperit cu o crustă;

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere
crustacee - corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen; - respiraţie branhială.

Atenţie !
• • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările, poţi trece mai departe. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor, ai nelămuriri sau ai greşit, îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. 3. Vezi pagina ………

Testul de autoevaluare nr. 4
Caractere generale Reptile animale acvatice; forma corpului este hidrodinamică; corp acoperit cu solzi sau plăci osoase; respiraţie branhială; temperatura corpului este variabilă (poikiloterme); la majoritatea specilor, fecundaţia este externă. trăiesc în apă şi pe uscat; corp acoperit cu piele umedă, subţire, puternic vascularizată; respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respisă prin branhii externe); temperatura corpului este variabilă; dezvoltare prin metamorfoză. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi, şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine, crocodili); corp acoperit cu solzi cornoşi; respiraţie pulmonară; temperatura corpului este variabilă; înmulţire prin ouă animale adaptate la zbor; corp acoperit de pene, fulgi, puf; respiraţie pulmonară; oase pneumatice; temperatura corpului este constantă (homeoterme); înmulţirea prin ouă, pe care le clocesc animale adaptate la diferite medii (terestru, acvatic, aerian);

Peşti

Amfibieni

Păsări

Mamifere

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere corp acoperit cu păr; dinţi adaptaţi la modul de hrănire; respiraţie pulmonară; temperatura corpului este constantă; nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă, marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi, placentarele au un organ special numit placentă.

Lucrarea de verificare nr. 3
1. Completaţi schema: de ………………… - sensibilitatea - …………………… de …………………. - ……………. - ……………... - ……………. - ………….. de …………………… (1 punct)

Funcţiile organismului

2. O persoană, după ce a suferit de otită a urechii drepte, în urma căreia s- a perforat timpanul, nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. De ce? (1 punct) 3. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng – artera aortă – organe ( O2) schimb de gaze b) ventricul drept – artera pulmonară - plămâni – vene pulmonare – atriu stâng – vene cave (CO2) – atriu drept

Proiectul pentru Învăţământul Rural

(3 puncte) Specia Broasca de lac Animal vertebrat/ nevertebrat vertebrat Grupa sistematică amfibieni Mediu de viaţă Acvatic şi terestru ( O 2) 5.Introducere (CO2) schimb de gaze 4.completarea corectă a schemei 1 punct 2. punctată şi va fi returnată. liliacul.mica circulaţie 1 punct . furnica. va fi analizată. . 5 puncte identificarea rolului timpanului 0.alcătuirea urechii 0. 3 (Animale). cangurul. caracatiţa. 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. pinguinul. crapul. 5 puncte explicaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural . vipera. Completaţi tabelul. balena. Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1.marea circulaţie 1 punct . 3. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac. scorpionul. . Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse). delfinul. Lucrarea de verificare nr. crabul. carbul. 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie.

2004 11. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. R. Ariniş Ioana.Aceste uimitoare plante şi animale.Ştiinţa în viaţa cotidiană. 3 puncte (0. 2005 7. R. A.. 2004 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2002 5. Grupul Editorial Rao. BIBLIOGRAFIE: 1. 2005 8. Întrebări şi răspunsuri. 1996 9. Cristescu D. Editura paralela 45. ghid metodologic.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”.A. Editura Rao. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Ţibea. Editura Ion Creangă.Atlas şcolar de biologie.. zece ani. Editura Didactică şi Pedagogică. Gheţe M. 2004 10.A. manual pentru clasa a IX-a. Vodă Claudiu. *** Arborele lumii 12. 2001 4.Natură şi animale.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. colaboratorii. Ţibea. Ariniş Ioana.Cercetător la …. Enciclopedia Rao. Opriş Tudor. Regnul Animal). 2006 3. R. Bucureşti.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu.. Piteşti. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5.Plante şi animale.Biologie.Biologia animală şi vegetală. 1988 6. Florica. Grupul Editorial Rao. 2 puncte (0. Bucureşti. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri. Bucureşti. Bucureşti. Florica. *** MEC. 2000 2.. Bucureşti... Grosu M.Introducere 4. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Editura All. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).Anatomia omului. Enciclopedia Rao. Editura Aramis.

studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii. • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. • să elaboreze planificări calendaristice. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară.Introducere Unitatea de învăţare Nr. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR 4.

270). 4.Introducere • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a.către. Metoda este o cale de acţiune comună profesor. drum şi “metha”. Metodica este o “disciplină ştiinţifică.abordări teoretice- Metodica Etimologic.ca proces instructiv. pag. spre) înseamnă “drum spre…”. provenit din grecescul methodos (“odos”. termenul de metodă. “cale de urmat” în vederea aflării adevărului. În învăţământ. Bucureşti.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia.1 Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii .educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. Proiectul pentru Învăţământul Rural . care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. Editura Didactică şi pedagogică.cale.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse.

din intuitivă gândirea devine operaţională. Întregul proces de Proiectul pentru Învăţământul Rural . de număr.2 Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. cât şi a caracterului. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare. de cauză. de spaţiu. mai detaşat de percepţia directă. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. uneori superficială. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. etc.Introducere În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinte ale naturii. În acest mod.învăţareevaluare? 4.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare.învăţare. Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. La disciplina metodică. dar percepţia sa este globală. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare. de mişcare.

Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. mai flexibilă şi distructivă.. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. învăţământul modern. Paul şi colaboratorii. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. A. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. Proiectul pentru Învăţământul Rural . În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplinii un program impus de activitate. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine.Psihologie. pag. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. este mai stabilă. R.Introducere învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. de la intuiţia articulată.educativ de calitate. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. cât şi cea creatoare.53).o permanentă solicitare a gândirii. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (PopescuNeveanu. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. Piaget considera că la 6. Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire. Editura Didactică şi Pedagogică. 1997. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a. se dezvoltă imaginaţiea reproductivă. Curiozitatea se diversifică. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire. Bucureşti. • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. a cunoaşterii sistematice a realităţii. Perioada şcolară mică se caracterizează printr. manual pentru clasa a X. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii.a şcoli normale şi licee. psihice şi sociale. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal.n minte.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. 52.

Introducere • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. Definiţi metodica. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. 2. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară. Proiectul pentru Învăţământul Rural . • realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. Testul de autoevaluare nr. • încurajarea iniţiativei elevilor. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii). responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. 1 1.

Introducere 4. în acest fel o continuitate a obiectivelor Cunoaşterea mediului Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinte ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. Se asigură.

pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţarii şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului. igiena clasei.Introducere ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. cu componentele. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte.). În cazul şcolarului mic (6. adică observarea plantelor. igiena locuinţei. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”.fizice ale şcolarului mic. Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conşţientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale. Ştiinte ale naturii Conform notei de prezentare a programei disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”. ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. • stimularea potenţialului creativ al copilului. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat. clasa I şi clasa a IIa). ci dezvoltarea capacităţilor de observare. etc. procesele şi fenomenele caracteristice. a animalelor. nevoile lor reale de cunoaştere.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. a obiectelor şi fenomenelor concrete. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl inconjoară. Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Proiectarea didactică presupune: Proiectul pentru Învăţământul Rural Etapele proiectării . A proiecta înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice.Introducere 4.4 Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor.

pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. conţinuturile şi activităţile de învăţare. dar poate fi adaptată.4. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. de oferta materială a şcolii. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. Studierea programelor şcolare 2. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Proiectarea lecţiilor 4. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. de pregătirea profesională a cadrului didactic. etc. Proiectarea unităţilor de învăţare 4. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare aunităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor.Introducere 1. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. Obiectivele cadru. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. Elaborarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale 3.1 Programa şcolară Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: Programe şcolare Proiectul pentru Învăţământul Rural . Clasa I. Lectura programei se realizează pe orizontală.

3. Cunoaşterea. fenomene din mediul înconjurător.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.5 să precizeze câteva regului de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite. localitate. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. Dezvoltarea capacităţilor de observare. 3. 2. • Plante şi animale: . Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător . Conţinuturile învăţării. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului. 3. 3.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. 2. 3. 3.clasa I • Elemente ale mediului social şi cultural: .1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural.1 să utilizeze un limbaj specific ştiintelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.Obiective culturale din cartier. 2.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. Proiectul pentru Învăţământul Rural . localitate. 1.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător. 3. . explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. 2. 1.Introducere 1.Obiective sociale din cartier.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.

1. 3. Dezvoltarea capacităţilor de observare.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. caracteristici.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice.Introducere Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). Cunoaşterea.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. . . lunile anotimpurilor.a .1 să descrie caracteristici ale mediului natural.Igiena alimentaţiei. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător. 2.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2. . • Mediul înconjurător şi protejarea lui: . ninsoare. * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice. tunet.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. • Fenomene ale naturii: .1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. fenomene din mediul înconjurător.Anotimpurile: denumire.Igiena corpului.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. 2. vânt. • Educaţie pentru sănătate: . 2.Programul zilnic al şcolarului. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. fulger.Contribuţia copiilor la protejarea mediului Clasa a II.Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor. .Fenomene ale naturii: ploaie. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.

.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. Conţinuturile învăţării. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.Forme de relief: munţi.Igiena locuinţei. Proiectul pentru Învăţământul Rural . câmpii • Plante şi animale: .Protejarea mediului de către copii. 3. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. .Asemănări şi deosebiri între plante şi animale.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei.clasa a II-a • Elemente ale mediului natural: . .Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor. programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului. • Mediul înconjurător şi protejarea lui: . .Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. .Introducere 3.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător.Igiena clasei. în mediul rural sau urban. • Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . 3. • Educaţie pentru sănatate: .2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător.Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp. 3.Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. 3.

în desfăşurarea activităţilor de grup. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat.2 să ordoneze obiecte. Proiectul pentru Învăţământul Rural . volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard).3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard.identificare în funcţie de formă. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 3. folosind instrumente şi procedee specifice. imitând obiecte din mediul înconjurător 3.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. Fomarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 2.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. 1. comparând rezultatele cu propriile estimări. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. propice vietii.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. Conţinuturile învăţării.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii. utilizate în experimente. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare. de natură ştiinţifică.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător. 1. 2. organisme. 1.Introducere 2. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz). 3. culoare.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. 4. 2. 2.2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. 2.6 *să confecţioneze jucării/ produse. volum. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. decantare.4 *să descrie proceduri simple. 2. Formă. 2.

organe de simţ. Principalele grupe de animale (mamifere. Transformări de stări de agregare (topire. anotimpurile). utilizări.caracteristici generale. schelet. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. Surse de energie (vântul. 6.noapte. 2. reptile. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. membre. Clasa a IV-a. căderile de apă.. igienă personală. apă. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. rinichi. păsări. 3.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. sămânţă. 9. solul. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. soarele. Utilizări. condensare). Deşeurile şi *reciclarea lor. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat.Introducere 5. arderea combustibililor. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie.întuneric. surse de căldură) asupra organismelor vii. 7. frunză. 2. hrana). 3. stomac. Circuitul apei în natură. propice vieţii. materiale naturale şi prelucrate. Apa. aerul.Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. Soarele. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. folosind instrumente şi procedee specifice. zi. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. plămâni. solidificare. 8. 3. aer. trunchi. vaporizare. exerciţiul fizic. peşti. floare.tipuri. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. Omul şi mediul 1. Surse de apă. insecte). Utilizări. tulpină. sol. localizare. fruct. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. Protejarea mediului. etc.

1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat. 2. *Plutirea corpurilor.4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul.Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. 1. *frig.Planetele sistemului solar. 1. Comportamentul luminii.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factori dăunători de mediu. . *umiditate. . 2.Introducere Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. balanţa. *vânt. Circuite electrice simple.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. . 2.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător.1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie.producerea curcubeului. Magneţi.clasa a IV-a • Caractertistici şi proprietăţi ale corpurilor . . vizibilitatea corpurilor. dar de volume identice.1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură. . prezentând adecvat rezultatele. multipli şi submultipli). Conţinuturile învăţării. umbra. culorile. 2. • Transformări ale corpurilor şi materialelor Proiectul pentru Învăţământul Rural .Surse de lumină. 1. 3.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. 2.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. 3.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.

balta. Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante. Planificarea calendaristică se poate întocmi. Planificarea calendaristică anuală şi semestrială Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. 4. roci. evaluare. alterarea.4. oameni). hrană.a/ a IV-a. - 4. 7). CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III.. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi. 2. • Omul şi mediul Medii de viaţă: grădina. Profesor ………………. broaşte. cunoaşterea conţinuturilor. arderea. minerale./ Tip de curriculum ………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural . soluri. forţe de împingere şi tragere). Anul şcolar ………………. pag. combustibili. lemn. *oceanul. Mişcare şi repaus Ciclul vieţii: naştere. de ansamblu a obiectului de studiu. identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. *peştera.învăţare. Elaborarea planificării calendaristice presupune: 1.Introducere *Încălzire şi răcire. recapitulare şi sistematizare. pădurea. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. căldura absorbită şi căldura cedată Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. ore pe săpt. fluturi. creştere şi dezvoltare. Relaţii de hrănire Resurse naturale: apă. *delta. coacerea. 3. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Clasa ……………… Nr. cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. putrezirea. specifice disciplinei.. *mările calde.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. moarte. înmulţire. Protejarea lor. precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare).

ore. Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări.se indică prin titluri stabilite de către profesor.1. Şcoala generală nr.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1. 1. etc).8 ore. Săptămâna Obse Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Obiectivele de referinţă.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.1oră/ săpt. Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi Nr. în general. nu trebuie să depăşească 7. 2.2. ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare. Atenţie! Prezentul curs nu.2. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar.

1. frunze. 1. 2.2.3. flori.3. 2.4. 15.fenomene ale naturii: ploaie.4.  Fenomene ale naturii. 3.2.2. 2. vânt. Nr. 1.   Educaţie pentru sănătate: . 1. 2. 14.2. 1.4.3. 1. 2. 18.1.3 În lumea animalelor domestice 1.1. 2.3 2 1.8 oct. 1.2. 26 noiembr.4. 1. localitate.1. 18 martie 8.2.1. ore 4 Săptămâna 29 aprilie 6. fulger.  Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului.3. 29 oct.  Observarea unor plante din mediul apropiat. 1.24 sept.  Fenomene ale naturii: .2. 28 ian.  Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. Calendarul naturii 1. 2.4.4. 11.1. 25 febr. 2. tulpină. 10. 1.2. 12. 22 aprilie Unitatea de învăţare Soseşte primăvara! Obiective de Conţinuturi referinţă 1.1.3 1. modificări în lumea vie şi 2. fruct). 3. 1.2. membre).2. succesiunea lor. 1. 1. 22.1. 2.igiena corpului Anotimpurile: denumire.1. 13. tunetrecunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. caracteristici învăţare ore rvaţii Spre şcoală 2 17.3.2. lunile anotimpurilor. 2. 2.2. 19.2.1.1. 21.Introducere de referinţă 1. 1. 17 dec. 2.3. 4 martie  10  În lumea plantelor 1. bucuria copiilor 3 15. trunchi. 2. 4 5 11.3 Observarea unor plante de la colţul viu al clasei. 1.4 Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier. 1. Vreau să cresc sănătos Iarna.3.3 1. 2. 1. 20 mai Obse rvaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural .3.1. 1. 1. 1. 1. 2. 2.1.1.  Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină. obiective culturale din cartier.

2.1. 2 1.Introducere activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp.2. 1. membre). 2.3 Animale sălbatice 1. 2 27 mai 3 iunie 2.4. trunchi.2. Proiectul pentru Învăţământul Rural .  Recunoaşterea şi denumirea 1.1. animal (cap.3 Testul de autoevaluare nr. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. părţilor componente ale unui 2.3. 1.

este coerentă • este unitară tematic.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă. 4.Introducere Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural . având următoarele caracteristici: • Unitatea de în raport cu obiectivele de referinţă.4.

7. exprimată printr.Introducere • • • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. ca element operaţional. noţiuni. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze.: În ce scop voi face?face? Ce voi Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea Selectarea obiectivelor conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumentelor de evaluare - Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. experimentare. comparare. În această etapă.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. În această etapă. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. 12). Cadrul didactic se abţine să definească termeni. Proiectul pentru Învăţământul Rural . să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente. CNC. aplicare.a/ a IV-a. se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării.un efort propriu de observare. Rolul cadrului didactic este de a. structurare. pas cu pas. pag. a conceptelor cu care operează. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. subordonează lecţia. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea.

24). pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi comptenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina ………………………….a/ a IV-a. ore alocate ……………….Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri.. pag. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed. Clasa ……………. Unitatea de învăţare …………………… Nr. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.. CNC.

resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. Evaluare.cuprinde menţiuni cu privire la tipul de instrumente de evaluare folosite (important este să fie evaluată nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci mai ales ceea ce poate să facă.3. Obiective de referinţă.).şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării. 2.se trec obiectivele de referinţă (ex. mijloace de învăţământ). Activităţi de învăţare.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice.se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor. Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitorele şi mediul lor de viaţă Nr. etc. Atenţie! Prezentul curs nu. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp).se detaliează conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare. Conţinuturi. ore alocate 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Resurse.1.Introducere Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs. 1. utilizând informaţia pe care o deţine).

Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii. fişe de activitate. inmulţirea. inmulţirea. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. creşterea şi dezvoltarea. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii. respiraţie. 2.un mediu natural/ amenajat. Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcusrul anotimpurilor. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini.3. 1.1. creşterea şi dezvoltarea. diapozitive.2. vânt. Investigaţii practice în Probă scrisă Autoevaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . fişe de evaluare 1 oră Evaluarea Observarea sistematică Probă scrisă Obs.2 Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. film didactic. 1.2 Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. 2. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. etc. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora. etc) de-a lungul unui an : album. Truse de laborator. 3. 1. temperatură. reacţii la factorii de mediu. hrănire. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. material biologic.Introducere Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activitaţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintr. Descrierea părţilor componente a unei plante. Comportamen te de supravieţuire la plante şi animale 1. hrănirea. umiditate. 2.3. Studiu de caz: pădurea (parcul. umiditate.2.2.1. reacţii la factorii de mediu. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. 1. temperatură. hrănirea. Teste. livada. vânt. etc.) favorabile şi nefavorabile vieţii. hrană.1.3 Proba orală Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Procese care asigură supravieţuirea (sensibilitate.1. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător. albume. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze. film didactic.3. 2. 2. înmulţire) 1. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă.

3. lumina. atlas zoologic. 2. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr. balta. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu.Introducere mediul înconjurătorexcursie didactică. albume. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă. lumina. fişe de observaţie 1 oră Observaţii în natură sau pe planşe. 1. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure. umiditatea. pădurea. Fişe de activitate.1.2. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de adaptare/ adaptare ale vieţuitoarelor. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. Expriment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Medii de viaţă: grădina. baltă. fişe de lucru. baltă. grădină. alte vieţuitoare. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor.un mediu terestru/ acvatic. Material biologic viu.3. pădurea. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. truse de laborator. diapozitive. Film didactic. a unor medii de viaţă din pădure.2. etc. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu: temperatura. 2. atlas botanic. etc. 3. fişe de evaluare. filme. Completarea de fişe de observaţie privind Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factorii de mediu: temperatură. etc. albume. umiditatea. Fişe de activitate.1 Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. sunete. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. sunetele. diapozitive. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. baltă. etc. balta 1. Experiment/ investigaţie Observare sistematică Probă orală Investigaţii Probă scrisă Proiectul pentru Învăţământul Rural . grădină. 1.

ierbare. Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică 4. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om. grădină. Proiectul pentru Învăţământul Rural . grădină. ierbarizat. albume. planşe. atlase.4 Proiectarea lecţiilor de cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. etc. naturalizări. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure. a unor vieţuitoare din pădure. albume. planşe. baltă. atlase. grădină: insectare. colecţii de plante. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizand material biologic natural. baltă. Fişe de observaţie. colecţii de plante. Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. baltă. animale 1 oră Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). Alcătuirea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. Exerciţii de identificare pe planşe.4.Introducere caracteristici observabile (macroscopice. Fişe de observaţie. ierbare. morfologice) ale vieţuitorelor din pădure. planşe.

“a aplica”.Introducere Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. modelarea. “a completa”. 2.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. în raport cu un anumit conţinut.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. “a argumenta”. 5. “având la dispoziţie”. “a utiliza”. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. “a enumera”. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. problematizarea. “după prezentarea”) c) performanţa. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare. “cu ajutorul”. 6. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. Caracterul intuitiv al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experinţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectarea lecţiei Proiectarea lecţiei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. 3. “a analiza”. etc. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. etc. intervin direct în procesul de instruire. “a valida”. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie.evaluare. 4. “a recunoaşte”.învăţare. învăţarea prin descoperire. Mijloacele de învăţământ. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor “de acţiune”: “a identifica”.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. “a distinge”.

să fie simplu şi operaţional. se utilizează diferite metode de proiecte de lecţie. de autoreglare pe parcursul lecţiei. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Dispciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei. În practică. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie.

3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. CNC. Metode şi procedee: experimentul. MEdC. pe baza experienţelor realizate. a IV-a. lingură. jocul didactic. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. • fişe de lucru. 1. lapte. O3. 1. crt. explicaţia. Daniel Ovidiu Crocnan. decantare. cristalizare). O2. munca independentă. ghidul învăţătorului. 2002 Nr. în echipă. problematizarea. O4. pâlnie.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. Bucureşti. spirtieră. Bucureşti. baghetă.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple.Introducere Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. • formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri. EDP. nisip. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice Strategii didactice Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă. clasa a IV-a.Ştiinţe. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. Obiective de referinţă vizate: 2. Forme de organizare: frontal. hârtie de filtru. conversaţia. făină. 2001 Elena Huţanu. în forme diverse. • vase transparente. pietriş.3 să comunice.

Are astfel loc fenomenul de ….Ce este dizolvarea? . Verificarea cunoştinţelor anterioare A. Se anunţă obiectivele operaţionale. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Strategii didactice Evaluarea 5. spunem că apa este un ………… Când deschid o sticluţă. se simte în întrega cameră. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. Întrebări de verificare a cunoştinţelor .. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… Substanţă insolubilă ……. O1 Dirijarea învăţării Experimentul nr. 6. mirosul plăcut de ……. Corpurile sunt alcătuite din …………. 2.. 8. Descoperire Explicaţia Nr..Introducere 2. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. Captarea atenţiei Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip..au dizolvat în apă. apă şi pietriş. 4.Ce înţelegeţi prin dizolvant? Joc didactic Frontală Conversaţia 3. B. Substanţă solubilă ……… Altă substanţă solubilă …… Dacă sarea şi zahărul s. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experienţe 4. 7.. crt. 5. 1 Se foloseşte amestecul de apă Problematizare Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.

Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului? Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.un vas.operaţia de separare printr. prepararea sucurilor din fructe proaspete. crt. strecurarea supei. Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematizare Descoperire O2 O3 O4 Nr. prepararea cafelei la filtru.un filtrufiltrare. Filtrarea.Introducere şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. separarea laptelui coagulat de zer. Obiective operaţionale Strategii didactice Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Se observă că în filtru a rămas nisipul. Se alege soluţia corectă: se aşază în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. iar apa a curs în vas. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. etc.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide prin dintr.

Decantareaoperaţia de separare dintr. Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într.Introducere Experimentul nr.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv). se toarnă apa în alt pahar.o lingură de metal cu ajutorul flăcării unei spirtiere până când se evaporă toată apa. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior.un lichid. etc. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale. numite decantoare. crt.) O2 O3 Problematizare Descoperire O2 O3 Explicaţia Problematizare Descoperire O4 Problematizare Demonstraţia Experimentul nr. Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Obiective operaţionale Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . “Cum puteţi separa sarea din apă?” Eevii propun diferite metode de separare. Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Strategii didactice Descoperire O2 O3 Nr. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr.

Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?” Încheierea activităţii Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv. Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.). electrizarea). etc. se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. prin decantare. Se notează elevii. Explicaţia O4 Problematizare Conversaţia Explicaţia Joc didactic Instructaj verbal Proiect de lecţie Şcoala generală nr. Tema pentru acasă. individual). în a doua etapă. Cristalizareaoperaţia de trecere a unei substanţe din soluţie din stare lichidă în stare solidă (cristale). sare şi apă. asigurarea Se prezintă şi alte metode de transferului separare (magnetizarea. se separă apa cu sare de nisipul care se depune pe fundul vasului. Elevii notează în caiete metoda de separare a substantelor din amestecuri. fabricarea zahărului în instalaţii speciale. 157 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Intensificare Se citeşte lectura “Mineralele” din a retenţiei şi manual. Obţinerea perfomanţei Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip. prin cristalizare.

desene înfăţişând anotimpurile. O2: Să utilizeze simboluri. individual. . pe baza explicaţiilor primite. Universitatea Bucureşti. Strategii didactice: . Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului. conversaţia euristică. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. Editura Credis. Manolescu Marin. desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. frunze uscate. 2004 2.Material didactic: calendarul naturii. jocul de mişcare. jocul muzical. fructe etc . fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. pe grupe Bibliografie: 1. semne convenţionale confecţionate de elevi.Organizarea activităţii: frontal.Curriculum pentru clasele I-II - Etape Obiective operaţion ale Activităţi de învăţare Strategii şi resurse Evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural . plicuri.Introducere Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun. Curriculum pentru învăţământul primar. O3: Să numească fenomene ale naturii. jocul didactic. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. cutia poştaşului.Metode şi procedee: observaţia. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii.

poartă discuţii între ei. flori. fructe. ninsoare. păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit • • Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe • O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător O3: • Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie. elevii se deplasează în dreptul ferestrelor. conversaţia Activitate frontală (2') Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător • Descrierea zilei (se deschid geamurile. problematizare a Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale Proiectul pentru Învăţământul Rural . vor motiva alegerea. stropi de ploaie. Dintre acestea. le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze. cutia poştaşului • O1 O1 Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului.Introducere Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Observaţia. nori. curcubeu etc) importanţa acestor elemente în Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică. descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat • O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare O2 Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii. ceaţă. semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile. observă starea vremii. plicuri. desene care înfăţişează activitatea oamenilor. le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna.

prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”. celelalte anotimpuri. ocupaţii specifice anotimpului) Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează.5 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Proiectul pentru Învăţământul Rural . succesiunea lor. O5 Feed-back • • I: exprimă păreri personale Conversaţia Activitate frontală (10') Tema pentru acasă - 4. animale om şi anotimpul toamnă Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10') naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri • - Discutarea unor aspecte legate de: Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri.Introducere natură (vântul atrage norii. anotimpul roadelor.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte. ploaia udă pământul) O4: Fixareaschimbări în viaţa plantelor Legătura plante.

o reprezintă cunoaşterea mediului. mărimea obiectului. 4. Preşcolarul de 4. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. investigare.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. auditivă. Prin joc. fanteziei şi a jocului. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie în mod deosebit la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. tactilă. În această perioadă.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată. Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere. perioada imaginaţiei. forma. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii. Contactul direct cu lumea înconjurătoare constituie sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei. Proiectul pentru Învăţământul Rural . a formării unei exprimări clare. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea. Copilul percepe culoarea.Introducere 4. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. gustativă şi olfactivă. contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. socializarea copilului se realizează într. chinestezică. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului.un ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate.5. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. greutatea lui. corecte şi coerente. Prin intermediul senzaţiilor.5. curiozitatea.

de imagine are un caracter intuitiv. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural . O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. cântece.Introducere Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. De aceea în procesul recunoaşterii şi reproducerii. 4. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. sunt stabilite trei obiective cadru. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. plastic. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. atractive. precizarea obiectivelor. Programa pentru învăţămăntul preşcolar prezintă obiectivele cadru. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare.5. caldă şi expresivă. viu colorate. concret. concret. pe parcursul frecventării grădiniţei. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. La această vârstă. dacă se face o memorare logică. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. Astfel. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. jucăriilor frumoase. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ.i înlesnească munca de învăţare. povestiri. În această perioadă.

Proiectul pentru Învăţământul Rural . religioase. obiecte). plantelor. combinare. fenomene. . separare.să identifice formele de relief. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti. ardere.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social.culturale. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. .să identifice caracteristicile anotimpurilor. evaporare. colorare. Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. programa activităţilor instructiv. fierbere. etc. ale plantelor. sub influenţa factorilor de mediu. animalelor şi omului în diferite situaţii. . ale animalelor.Introducere • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului încojurător.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. hrănirea unui animal). procese din mediul înconjurător. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. Exemple de comportamente: .să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului. .să denumescă. Exemple de comportamente: .să enumere părţi componente ale corpului uman. plante. animale. economice.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie urmărite la copiii de grădiniţă.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. istorice). Exemple de comportamente: . Exemple de comportamente: . a vehiculelor cosmice. .) folosindu. să le descrie şi să le compare. Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte. .să analizeze/ compare reacţii ale plantelor.se instrumente diferite. plutire. solidificare. animalelor. identifice elemente locale specifice (obiective socio.să efectueze experinţe simple (dizolvare. . .să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor.

Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătaţii şi protecţiei omului şi naturii. . aplicând cunoştinţele dobândite. . utilizand un limbaj adecvat. la acţiuni practice de ingrijire.să exprime descoperirile şi ideile sale. ale educaţiei afective.şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului. Exemple de comportamente: . ale educaţiei estetice. Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare. Obiectiv de referinţă: să comunice impresii. Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. .să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om.motrice şi fizice. ocrotire şi protejare a mediului.vizualului şi a cărţilor. . idei pe baza observărilor efectuate.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. . Exemple de comportamente: . . pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio. ţinându. ale educaţiei pentru societate. . ale activităţii omului asupra mediului. ale educaţiei psiho.să utilizeze în acţiuni simple. unelte de curăţare a mediului ambiant. Exemple de comportamente: . alături de adulţi.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea.se Proiectul pentru Învăţământul Rural .să participe.să.să respecte regulile de convieţuire socială. negative.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului.Introducere Exemple de comportamente: .să înţeleagă efectele secundare.să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. . .să denumească/ descrie. De aceea.să cunoască existenţa mai multor medii de viată şi factorii care le pot influenţa.

plante. economice.culturale. asemănări. deosebiri). • Îmbrăcăminte. corpuri cereşti (soare. de igienă personală şi colectivă. Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. etc. folosire. • Cosmosul. deosebiri). • Elemente primare în natură: apa. anotimp. • Activitatea omului în familie. în grădiniţă. 2. • Sentimente. pământul. planeta oamenilor. protecţia mediului ecologic. • Clasificare. istorice. • Comportamente civilizate. Localitatea natală şi ţara • Denumire. folosire. • Activităţi specifice copilului în familie. de dezvoltarea psiho. semnificaţia acestor activităţi. animale. etnice). comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. aerul. Universul • Pământul. Omul • Înfăţişare (caracteristici. aşezare geografică. de fenomene ale naturii. obiective socio. religioase. Natura (plante. lună. de plante. în şcoală. 5. de exemplu: după mediul geografic. pozitive fată de oameni.fizică a copiilor preşcolari. în şcoală. în grădiniţă. • Sentimente. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă făţă de acestea. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. asemănări. comportamnte morale. animale. 6. • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. foloase şi pagube. • Manifestări afective. protecţia vieţii şi sănătăţii. Familia. stele). grădiniţa şi şcoala • Denumire. • Condiţiile de viaţă. de animale. în societate. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). 3. Drepturile copilului Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. încălţăminte. focul.Introducere seama de particularităţile de vârstă.). fenomene (după criterii date. la locul de muncă. • Elemente locale specifice (de relief.

chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii. deal. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi.). • Transfomarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. sare).4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. • Atracţia unor obiecte (ex. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. etc. 7. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. • Mişcarea aerului în natură. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. educaţie şi instrucţie. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei.Introducere • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. măsurarea dimensiunii. 4. populată de plante şi tot felul de vieţuitoare. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. toleranţei şi păcii. • Dreptul la o viaţă socială decentă. identifică fenomenele naturii. realizează experienţe fizice. • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. Nu trebuie să mergem prea departe. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. se află la doi paşi. Indiferent de zona în care locuim. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. peste tot. magnetizarea metalelor). încă necunoscut copiilor. în imediata noastră Proiectul pentru Învăţământul Rural . corpuri. la asistenţă medicală. la îngrijire. • Intuirea. capacităţii/ volumului unor obiecte. la câmpie. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte. limonadă. sunt călăuziţi prin cosmos. • Dreptul de a creşte în siguranţă. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. evenimente. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. Un întreg univers. la practicarea propriei religii şi limbi. munte sau la malul mării.5. în oraşe sau sate.

în jurul grădiniţei. “Fructele şi vitaminele”. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului. “Mănuşa”. Strugurele. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. la fiecare grupă. salata. Prezentându. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul şi viaţa din jur. margareta. cu ajutorul experienţei senzoriale. Astfel. a obiectelor de veselă). Referitor la om. etc. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. Jianu. Vulpea. plante. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E: Jianu. Ghiocelul. usturoiul. pere. ardeiul. “Povestea lui Moş Crăciun”. Laleaua. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare crează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. în pădure. acasă şi la serviciu. Băiatul şi fetiţa. obiecte uzuale ale lumii materiale. etc. castravetele. Ridichea. fructe: mere. copilul trebuie să. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul. Căţelul. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. “Să îngrijim plantele”. “Iarna în pădure” de E. “Legumele şi sănătatea”. roşia. cireşe. în parc.i. “Spune ce face copilul”. Ursul. ceapa. etc. în grădina casei. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. laleaua. pe stradă. La această grupă. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei.se cu precădere animale. fenomene ale naturii. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. crizantema. Crizantema. căpşuni. de părinţi de şi personalul din grădiniţă. Programa activităţilor instructiv. flori: ghocelul. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. Salata. stimulează curiozitatea şi interesul. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului.Introducere apropiere: în propria cameră. copiii capătă cunoştinţe depre munca oamenilor din Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”. lucruri. La grupa mijlocie.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. Pisica. etc. Să ne îmbrăcăm corect”.

secerat. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. a activităţilor ale adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. să clasifice după anumite criterii. părţi componente. primăvara. Pop. modul de viaţă). la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. de pe şantierul de construcţie. O dată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se crează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. semănat. cât şi cu unele mijloace de transport. ocupaţii şi meserii. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. etc. păsări. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. “Să facem bugheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. etc. plantat). “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). Povestiri: “Povestea castanelor”. s. “În pădure”.Introducere magazinele apropiate. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc. pe ogor. Raportul cunoaştere. la hrana specifică. etc. fenomene ale naturii. hrana lor. etc. la îngrijirea lor. diferenţierea acestora. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. “Munca oamenilor în grădină” (livadă. după anotimp).3 carateristici. măsuri de adaptare la schimbările din natură. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. şi se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare.). să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. etc. mijloace de transport. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. Ca o noutate pentru această grupă. “La fermă”. să exemplifice. lucruri. vara). Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp).

Omul . alimentare. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme. “Animalele domestice şi puii lor”. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”. “Spicul de grâu”. se aprofundează şi mai mult cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. . “Încolţirea”. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor. îmbrăcăminte. .cultivate: “Pomii fructiferi”. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. “Plutirea obiectelor”. în succesiunea lor). “Plante medicinale”. prietena noastră”. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară. capătă un rol tot mai important. viitor.domestice: “Ferma de animale. pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. “Animalele din curtea bunicului”. de a relata. “De câte feluri sunt oamenii”.o locuinţă. “Curiozităţi din lumea animalelor”. etc.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru”. obiecte dintr.ieri. fenomene ale naturii.mâine. “Înmugurirea şi înflorirea”. etc. Începând cu această vârstă aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. Animale .). Proiectul pentru Învăţământul Rural . ocupaţii şi meserii. În procesul de formare a noţiunilor despre om.Introducere prezent. “Cine nu aparţine grupului”. “Ce simţim.necultivate: “Pădurea. Plante . hrană. 3. “Grădina zoologică”.azi. Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. “Germinaţia plantelor”. 2. Noţiuni de fiinţe: 3. trecut. cum simţim”. “Legume de toamnă”. obiecte de toaletă. lucruri. mijloace de locomoţie. La grupa mare. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate.

“Din activitatea poliţistului” (doctorului. “Amestecarea şi separarea”. Bucureşti. “Micii chimişti”.Introducere . A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior. “La bucătărie”. “Ploaia”. “De ce se schimbă vremea”. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. “Apa şi transformările ei”. etc. Planificarea anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii.relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. a completa progresiv tema. Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. . Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Vehicule cosmice”. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. . “Curcubeul”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”.). Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. tâmplarului. “Cu ce călătorim”. “Poleiul”. focelemente ale vieţii”. “O călătorie cosmică”. aer. “Focul şi efectele lui”. “Cu păpusa la doctor”. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. Editura All Pedagogic.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. 1999) Proiectul pentru Învăţământul Rural . ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. “Plutirea şi scufundarea”. pe de o parte şi pe de altă parte. “Ziua celor dragi”. “Roata timpului”. “Bruma”. “Când se întâmplă”. “În împărăţia apelor”. “Dizolvarea”.

Introducere Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Introducere GRUPA MICĂ SEMES TRUL TEMA (săptămâna) SUBTEMA I. Natura Flori pentru mama 2.De acasă la grădiniţă Natura .Cum arăt? (Înfăţişarea).Animale domestice 2. grădiniţă Familia mea Familie. . grădiniţă Încăperile grădiniţei Familie. Cum mă îngrijesc? .viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie. grădiniţă . fructe. grădiniţă Familiarizarea cu personalul grădiniţei Natura Fructe de toamnă Natura Legume de toamnă Natura Flori Omul Înfăţişarea omului Omul Obiecte de toaletă şi uz personal Natura Animale domestice (pisica) Natura Animale sălbatice (ursul) Natura Caracteristicile iernii (început de iarnă) Localitatea natală Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (vie Moş Crăciun) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. Omul 3. Evaluare iniţială Familie. Familie.Legume. flori . Localitatea natală Cu ce putem călători Proiectul pentru Învăţământul Rural . Natura II.Animale sălbatice. grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.

Introducere 3. Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Natura Munca oamenilor Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Introducere Proiectul pentru Învăţământul Rural .

prevenirea accidentelor) 2. grădiniţă. ţara Oraşul meu primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. grădiniţă.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. Familie. şcoală meserii. ţara Pământ. flori 2. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidente şi viaţa Familie. Activitatea în familie şi societate (comportare. casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. ţară. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. Natura Cartea cu animale (sălbatice. mijloace de transport) Universul Proiectul pentru Învăţământul Rural . grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. Natura Masa cu legume. Localitatea natală. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie.Introducere GRUPA MARE SEMES TRUL I. domestice. Călătorie în jurul pământului (despre oraş. fructe. Grădiniţă. Şcoala din apropierea grădiniţei şcoala Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.

Mijloace de învăţământ: material distributiv: ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. pe baza materialului pus la dispoziţie. comparaţia. Proiectul pentru Învăţământul Rural . tactilă. de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghicel şi viorea în urma observării prin comparaţie acelor două plante. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente.Introducere 3. generalizarea). dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. explicaţia. fructe. abstractizarea. a spiritului de observaţie. material demonstrativ: planşe. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua. conversaţia. stabilind caracteristicile fiecărei plante. alte flori de primăvară. educarea dragostei faţă de natură.legume. flori) Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe ştiinţifice elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea). problematizarea. a atenţiei voluntare şi a unui limbaj adecvat. pe baza explicaţiilor educatoarei. tulpină aeriană. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. plante.alcătuire externă. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante pe baza materialului natural şi a planşelor. a dorinţei de a îngriji florile. viorele. importanţă. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. demonstraţia. asemănări/ deosebiri. casetă muzicală. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. olfactivă). sinteza. lădiţe cu pământ. tulpină subpământeană. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. ghiocei.

instructajul verbal.. conversaţia. ghioocei şi viorele. Doina Gheorghe. -prin tulpină apa şi substanţele Metode: observarea. problematizarea. Mica enciclopedie pentru prichindei. Evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural . parfumul şi culoarea acestora. material natural Metode: conversaţia.în el se află substanţe hrănitoare. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). 1.. ghidul educatoarei. Evaluare Captarea atenţiei Metode: conversaţia. problematizarea. albicioase care cresc în pământ. audiţia. Editura Didactică şi pedagogică. 1998 2. referitoare la frumuseţea.Cunoaşterea mediului. Evaluare frontală O1 O2 Metode: observarea. pregătirea materialelor necesare. alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. 4. casetofon. -susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ. Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua.A. -bulbul este numit “cămara plantei”. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: -bulb asemănător cepei. material natural. demonstraţia. Mijloace: planşe. viorele) şi planşe. Bucureşti. Maria Comănescu. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară.Introducere Bibliografie: 1. R. Mijloace: casetă audio.grupa pregătitoare. Etape Moment organizatoric Obie ctive Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. Tulpina aeriană -porneşte din bulb. explicaţia. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. conversaţia. Rădăcina – la ambele plante : -firişoare subţiri. Editura RAO. prin comparaţie. 3. Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Dirijarea învăţării Se va intui materialul. Mijloace: material natural (ghiocei.

Mijloace: material natural (ghiocei. Mijloace: piese tip puzzle. conversaţia. în vârful tulpinii. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină. cu vârful ascuţit. din interior apare o codită spre vârful căreia apar florile. formată din petale albe moi şi catifelate. Mijloace: material natural (ghiocei. -la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi care se deschid. Are caracter aplicativ: copiii vor Metode: observarea. problematizarea. -la ghiocel. Evaluare frontală O4 Evaluare Frontală Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ. viorele) şi planşe. Sinteza parţială este realizată de copii pe baza celor învăţate despre floare. 7. Sinteza finală.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. Sinteza parţială. dar şi în grădini de flori. conversaţia. demonstraţia. -frunza este “bucătăria plantei”. Mijloace: material natural (ghiocei. explicaţia. viorele) şi planşe. explicaţia. -miros specific. lungi şi ascuţite la vârf. 4. Floarea -ghiocelul are o singură floare. căldură şi apă. substanţe hrănitoare.Introducere hrănitoare sunt transportate către frunze. -vioreaua are mai multe floricele mici formate din petale de culoare albastră. în vârful tulpinii aeriene se găseşte o frunză mică. -are forma de clopoţel. ce protejează floarea. frontală O3 Metode: observarea. -înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). Mediul de viaţă -cresc îndeosebi în pădure.backului Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. problematizarea. O2 8. viorele) şi planşe. demonstraţia. Înmulţirea plantelor . iar pentru a creşte au nevoie de lumină. explicaţia. Frunzele -două frunze de culoare verde. Metode: exerciţiul. explicaţia. -miros specific.se realizează prin bulb. conversaţia. Individuală demonstraţia. de primăvară. 5.

componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. 1 1. Vezi paginile corespunzătoare. 2. Testul de autoevaluare nr. aşezarea şi succesiunea acestora. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.Introducere O4 Încheierea activităţii reconstitui cele două plante din materialul primit. Metodica este o disciplină ştiinţifică. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr.educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. Consultă paginile corespunzătoare. motivând alegerea diferitelor părţi. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii.ca proces instructiv.

urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii. structura lecţiei.50p.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.Introducere 4. - Proiectul pentru Învăţământul Rural .8. Lucrarea de verificare 4 1.50p. abordări personale.0. . stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale.1p. alegerea metodelor de predare şi a unităţii de învăţare. Criterii de evaluare şi notare 4p 5p Se acordă un punct din oficiu.alegeţi tema specifică domniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). 5p Se acordă un punct din oficiu.2.1p. Sugestii: . Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.

6. Bucureşti.Ştiinţe. 1999. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Huţanu. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura All Pedagogic. Manualul învăţătorului. Bucureşti.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. Tudor şi colaboratoriiTehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. 2003. Daniel. Centru Naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitarGhidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilorcurriculum pentru clasele I şi a II-a. Editura “Gheorghe Alexandru”. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. R. 2005. Ovidiu Crocnan.Ştiinţe.. Daniel. Bucureşti. Alexandru. Craiova.. Huţanu. 2. Androne. Maria. Pavelea. clasa a II-a. Constanţa. Bucureşti.Ştiinţe.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Daniel. R.. Editura Didactică şi Pedagogică. Gheorge. 3. 1996. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Elena. 2001. 7. 2001.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Manualul învăţătorului. A.a şi a IV-a. 5.A. clasa a III-a. Rafailă şi colaboratorii. 2002. Elena. R. Comănescu. Ovidiu Crocnan. Bucureşti. Bucureşti. 4. Elena. clasa a IV-a. A. Ghidul învăţătorului.

Haralamb Dorel.. Proiectul pentru Învăţământul Rural .a. manual pentru clasa a VIa. Editura Didactică şi Pedagogică. 5. 4. clasa a III. 1999. Huţanu ElenaManualul învăţătorului. 22. 4759. 2000. pag. pag. 7. Corega. Haralamb Dorel. Bucureşti. Editura Teora. pag. Stroe Constantin. 2. Fătu Sanda. Corega. manual pentru clasa a VII. Pop Viorica.47. manual pentru clasa a VIIIa. 6. A. 2000.. Crocnan Daniel Ovidiu. clasa a IV.Fizică. 3.25.Fizică manual pentru clasa a VIII a. Stroe Felicia. Editura Corint. Talpalaru Seryl. R. C.Introducere BIBLIOGRAFIE GENERALĂ: 1. 3.. Talpalaru Seryl. Editura Radical. Huţanu ElenaManualul învăţătorului. pag. 20.a.Fizică.Chimie. 1998. Turcitu Doina.a. Crocnan Daniel Ovidiu. Editura Teora.46. C. 2001.27.

colaboratorii.. Popescu Maria. 1996. 11. 14. 13. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Pârâială Dumitru. Grinţescu I.Luiza. Editura Rao. R. pag. pentru tineri LaroussePlante şi animale. Bogheanu experimente. 1997..Ştiinţe ale naturii clasa a IV. Bucureşti. cadre didactice şi părinţi. Bucureşti. Manual pentru clasa a V-a.Ştiinţe ale naturii.. Trifu M. Raianu O.. 1982. Constantinescu Rodica. Eitura Humanitas Educational. Filoti Carmen. Bucureşti. pag. Iaşi. Copil V.Ştiinţe clasa a IVa. Editura Cartea Universală. auxiliar pentru elevi. Botanică.. Editura Euristică. Editura Metodica Didactică şi Pedagogică. predării biologiei la clasele V. Bucureşti. Lucrări şi practice. 15.VIII. 1983. Boldor O. A. 2002. 2002. Pârâială Viorica. Biologie. Ilarion Niculina. 12. 7. Maria Magdalena. 2002.. Gheţe M. Grosu M. 10. Editura Sigma. R. 9. autoevaluare.29. Pacearcă Ştefan.. Todor V. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. pag. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu.a evaluare.Introducere Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 2002. şi colaboratorii.28. 1985..78.A.32. Enciclopedia 8. Fiziologia plantelor12. 8.

21. 1996. Regnul Animal). Editura Aramis.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. *** Arborele lumii. Ţibea. R. Bucureşti.. Editura Didactică şi Pedagogică. 23. Florica. Bucureşti. 18. Opriş T.Cercetător la …. Ariniş Ioana. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri. Enciclopedia Rao. 26.. Enciclopedia pentru tineri LaroussePlante şi animale.Atlas şcolar de biologieAnatomia omului.A. 2005. manual pentru clasa a IX-a. Bios. Piteşti. 27. Vodă Claudiu. A. 24. Cristescu D. 2004. Editura Rao.Natură şi animale. 25. 2004. Ariniş Ioana. colaboratoriiBiologie. 22. 19. Opriş Tudor. Editura All. 2000. zece ani. 1988.Aceste uimitoare plante şi animale. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Florica.Biologia animală şi vegetală.Introducere 16. Editura Didactică şi Pedagogică.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Atlas botanic. Enciclopedia Rao. Întrebări şi răspunsuri. R.. Editura Ion Creangă. 2006. 20. Ţibea. Editura paralela 45. Bucureşti. 2005. 2001. Grupul Editorial Rao. ghid metodologic. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Grupul Editorial Rao. Bucureşti. 17.

Tudor şi colaboratoriiTehnologia în Editura didactică şi a tipurilor de lecţie învăţământul preuniversitar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 34. 29. R. “Gheorghe Alexandru”. Maria. Androne. Ovidiu CrocnanŞtiinţe. Centru Naţional de formare a personalului din învăţământul institutorilor/ preuniversitarînvăţătorilorGhidul curriculum programului de informare/ formare a pentru clasele I şi a II-a. Manualul şi învăţătorului. 32. Didactică Pedagogică. Ovidiu CrocnanŞtiinţe. 1996. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Editura Didactică şi Pedagogică. Craiova. Daniel. Pavelea.Introducere 28. Huţanu. Huţanu. 2001. 2001. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ). clasa a Editura III-a. Consiliul Naţional pentru CurriculumGhid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. 2004. Bucureşti. Daniel..Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. ConstanţaŞtiinţe. Alexandru. clasa a II-a. 2003.. 31. Bucureşti. clasa a IV-a. Bucureşti. 2005.a şi a IV-a. Bucureşti. Elena. Elena. Manualul Proiectul pentru Învăţământul Rural . A. R.A. Comănescu. Daniel. 30. Gheorge. Ghidul învăţătorului. *** MEC. 33.

. R. 35. 2002. 1999. Elena. A.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere învăţătorului. Editura Didactică şi Pedagogică. Rafailă şi colaboratorii. Bucureşti. Editura All Pedagogic. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful