Introducere

Introducere
Cursul se adresează studenţilor care parcurg Programul universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământul Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural, în regim de studiu la distanţă. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare, fiecare finalizată cu o lucrare de verificare. Informaţia este structurată în două părţi importante: Ştiinţe şi cunoaşterea mediului (unităţile 1, 2 şi 3) care furnizează un bagaj informativ de bază din domeniul extrem de vast al ştiinţelor naturii şi Didactica ştiinţelor şi cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar care oferă variante de organizare a procesului de predare- învăţare în vederea realizării unui învăţământ de calitate în învăţământul primar şi preşcolar. Fiecare unitate de învăţare cuprinde:  conţinuturi esenţiale;  aplicaţii practice;  teste de autoevaluare;  lucrare de verificare. Conţinuturile din fiecare unitate de învăţare au fost organizate respectând principiile accesibilităţii, continuităţii şi sistematizării. Aplicaţiile practice propuse, posibil de realizat cu un minim de materiale uşor de procurat, vizează familiarizarea cu tehnicile de explorare/ experimentare specifice ştiinţelor naturii. Testele de autoevaluare urmăresc aplicarea cunoştinţelor însuşite şi generalizarea informaţiilor, fiind concepute în concordanţă cu obiectivele fiecărei unităţi de învăţare. Răspunsurile şi comentariile oferă studentului posibilitatea autoevaluării periodice. Lucrările de verificare se află la sfărşitul fiecărei unităţi de învăţare au cerinţe clare, îndrumări şi criterii de notare şi evaluare. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se transmit tutorelui pentru evaluare. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală, iar examenul o pondere de 50%. Pentru o învăţare eficientă, studenţii pot să utilizeze şi alte surse de informaţii recomandate la bibliografie (atlase botanice, zoologice, anatomice, enciclopedii, reviste de specialitate, Internet, etc.)

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Cuprinsul modulului ………………………………………………….. pagina I. Unitatea de învăţare Nr. 1- Fenomene fizice şi chimice 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1 1.2. Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1 Masa corpurilor 1.2.2 Volumul corpurilor 1.2.3 Densitatea corpurilor

1.3. Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare
1.3.1 Topirea. Solidificarea 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea 1.3.3 Circuitul apei în natură

1.4. Substanţe şi amestecuri 1.5. Metode de separare a substanţelor din amestecuri
1.5.1 Decantarea 1.5.2 Filtrarea 1.5.3 Cristalizarea 1.5.4 Distilarea

1.6. Soluţii 1.7. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse 1.8. Lucrarea de verificare 1 Bibliografie selectivă …………………………………………… II. Unitatea de învăţare Nr. 2- Plante 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2 2.2. Organizarea unei plante cu flori 2.3. Rădăcina
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

2.4. Tulpina 2.5. Frunza 2.6. Funcţiile frunzei
2.6.1. Fotosinteza 2.6.2. Respiraţia 2.6.3. Transpiraţia

2.7. Floarea 2.8. Fructul şi sămânţa 2.9. Sensibilitatea şi mişcarea la plante 2.10. Principalele grupe de plante 2.11. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 2.12. Lucrarea de verificare 2 Bibliografie selectivă ……………………………………… III. Unitatea de învăţare Nr. 3- Animale 3.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 3.2 Organizarea generală a unui mamifer 3.3 Funcţiile de relaţie
3.3.1 Mişcarea 3.3.2 Sensibilitatea

3.4 Funcţiile de nutriţie
3.4.1 Digestia 3.4.2 Respiraţia 3.4.3 Circulaţia 3.4.4 Excreţia

3.5 Funcţia de reproducere 3.6 Regnul animal- nevertebratele
Proiectul pentru Învăţământul Rural

a şi a IV-a ) 4.2 Celenterate 3. Obiectivele unităţii de învăţare 4 4.6.1 Peşti 3.2 Amfibieni 3.7. Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi clasa a II.3 Reptile 3.7.Didactica ştiinţelor şi a cunoaşterii mediului în învăţământul primar şi preşcolar 4.6.1.7.vertebrate 3.2 Planificarea calendaristică 4.5.7.5.1 Spongieri 3.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 Artropode 3. Lucrarea de verificare 3 Bibliografie selectivă ……………………………………… IV.4 Moluşte 3.5.4 Păsări 3.7 Regnul animal.5 Mamifere 3.6.6.6. Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară 4.9. 4.6.3.4.2. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare şi aplicaţiile propuse 3. Proiectarea activităţii didactice 4.1 Programa şcolară 4.a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III.7. Unitatea de învăţare Nr.5.8. Metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii 4.6 Echinoderme 3.Introducere 3.3 Viermi 3.

6.6.6.6. Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4.7 Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 4.8 Lucrarea de verificare 4 Bibliografie selectivă ……………………………………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural .4 Proiectarea lecţiilor de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii 4.4 Elemente de proiectare a activităţii didactice 4.5.6.Introducere 4.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului 4.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar 4.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar 4.

Obiectivele unităţii de învăţare 1 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Unitatea de învăţare Nr. • să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ. 1 FENOMENE FIZICE ŞI CHIMICE 1. • să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor fenomene şi procese fizice şi chimice.1. studentul va fi capabil: • să explice fenomene/ procese fizice şi chimice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate.

Introducere

1.2.1 Masa corpurilor

Masa corpurilor

Un corp se află în repaus într- un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă. Un corp se află în mişcare într- un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă. Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a- i opri sau pentru a- i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează. Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă. Inerţia este proprietatea unui corp de a- şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să- i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află. Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de masură este kilogramul. Determinarea masei corpurilor Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoare este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt in echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă. Atenţie ! Nu confunda masa corpului cu greutatea lui. Greutatea unui corp reprezintă forţa cu care Pământul atrage acel corp.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Aplicatii practice
Încearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii, citeşte rezultatele sau constatările.

Experimentul 1.1 Materiale necesare: pahar cu apa Cum procedezi? -

Evidenţierea inerţiei corpurilor

deplasează paharul, pe masa pe lucru, pe direcţie orizontală; observă ce se întâmplă cu suprafaţa apei dacă măreşti sau micşorezi viteza de deplasare a paharului;

Ce observi ? Notează observaţiile tale, pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Când punem paharul brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus. Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să- şi continuie mişcarea. În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

1.2.2 Volumul corpurilor
Fiecare corp ocupă un loc in spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv. Unitatea de măsură pentru volum este m3 . În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei). Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel: - se introduce apă in cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru; - se introduce în cilindrul cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului; - se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.

Aplicaţii practice

Experimentul 1.2

Determinarea volumului unui corp solid

Materiale necesare: cilindru gradat, apă, cartof Determină volumul unui cartof cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus. Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp.1 poţi compara densităţile unor substanţe: Proiectul pentru Învăţământul Rural . adică 1 m3 de apă are masa de 1000 kg. Densitatea este definită prin raportul dintre masa unui corp si volumul acestuia. Cum procedezi? măsoară masa celor doua corpuri cu ajutorul balantei sau a unui cântar cu arc Ce observi ? Observaţiile se vor nota în spaţiul delimitat de chenar.3 Densitatea corpurilor Aplicaţii practice Experimentul 1.3 Masa corpurilor Materiale necesare: 2 cuburi cu acelaşi volum din materiale diferite (lemn si plumb).Introducere 1. Cântărind cele două cuburi ai descoperit ca masa cubului de plumb este mult mai mare decât masa cubului de lemn. Folosind tabelul din Figura 1. dacă un corp cu volumul de 1 m3 realizat în acea substanţă are masa de 1 kg. Explicaţia constă în faptul ca particulele de plumb sunt mult mai apropiate unele de altele comparativ cu cele de lemn. Se noteaza cu ρ iar unitatile de masura sunt kg/m3 sau g/ cm3 . 1 kg/m3 este densitatea unei substante.2. Spunem că densitatea plumbului este mai mare decât densitatea lemnului. balanţă sau cântar cu arc. Densitatea apei este de 1000 kg/m3.

În aliaje cu alte metale. oţelul. forţe de apăsare datorate presiunii hidrostatice. dar mai mică decât densitatea platinei. că un corp pare mai uşor în apă decât în aer. Atunci când este lăsată liberă mingea scufundată iese la suprafaţă. probabil. Datorită densităţii mari pe care o are. 1. Plutirea şi scufundarea corpurilor Ai constatat. Un lichid exercită. Rezultanta tuturor forţelor (de împingere) cu care lichidul. acţionează asupra unui corp scufundat în lichid se numeste forţă arhimedică. pe suprafaţa corpurilor cu care este în contact. deci este foarte uşor. fierul. a căror masă trebuie să fie foarte mică. Aluminiul are o densitate mică. datorită presiunii hidrostatice. el este folosit pentru construirea aeronavelor. aluminiul şi sticla.Introducere Substanta Ulei alimentar Benzina Gheaţa Apa Lapte Sticla Aluminiu Otel Fier Argint Plumb Mercur Aur Platina Densitatea kg/ m3 800 800 917 1000 1030 2500 2700 7800 7880 10500 11350 13550 19310 21460 Fig. Plutire/ scufundare Proiectul pentru Învăţământul Rural . aurului şi mercurului. plumbul este folosit ca material de protecţie împotriva radiaţiilor (materialele radioactive se transportă în containere speciale căptuşite cu plumb).. Pentru a scufunda o minge în apă trebuie să acţionezi asupra ei cu o forţă. Forţa arhimedică are direcţie verticală şi sensul de jos în sus. că un corp din fier se scufundă în apă în timp ce un corp din lemn pluteşte pe suprafaţa apei.1 Plumbul are densitatea mai mare decât argintul.

El coincide cu centrul de greutate al corpului dacă acesta este omogen si complet scufundat în lichid. o densitate mai mică a sângelui indică o anemie. măsurătorile de densitate permit determinarea stării fluidelor din corp (sângele şi urina). Supraîncarcarea vapoarelor poate duce la scufundarea lor. densitatea totală a acestor vapoare este mai mică decât densitatea apei.Introducere Punctul de aplicaţie al forţei arhimedice se numeşte centru de presiune. linia de plutire).. Porţiunea scufundată dizlocuie un volum de lichid a cărui greutate este egală cu greutatea corpului. de la verificarea antigelului. la determinarea conţinutului de alcool al unei băuturi. Deoarece densitatea sângelui creşte cu creşterea concentraţiei hematiilor. Legea lui Arhimede: Un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dizlocuit de acel corp. Pentru determinarea densităţii lichidelor se foloseşte un instrument special. se ridică datorită forţei arhimedice. Datorită formei lor care asigură dizlocuirea unui volum foarte mare de apă şi a prezenţei unui număr mare de spaţii pline cu aer. În medicină.densimetru. la verificarea stării acumulatorului unui autovehicul. Vapoarele plutesc deşi sunt confecţionate din materiale a căror densitate este mult mai mare decât a apei. Din această cauză. Alte boli duc la eliminarea excesivă a sărurilor din organism şi pot fi depistate datorită creşterii densităţii urinei. Determinarea densităţii are aplicaţii în diferite domenii. Legea lui Arhimede este valabilă şi în gaze. Legea lui Arhimede Aplicaţii practice Proiectul pentru Învăţământul Rural . fiecare vapor are gradat pe suprafaţa laterală un semn care indica nivelul maxim de scufundare a vaporului încărcat (linia de încărcare. de la verificarea calităţii laptelui. Un balon umplut cu hidrogen sau heliu (gaze mai puţin dense decât aerul) şi lăsat în aer. Dacă greutatea corpului este mai mică decât forţa arhimedică corpul urcă la suprafaţă şi rămâne în echilibru fiind parţial scufundat. În acest caz corpul pluteşte. Toate corpurile sunt supuse gravitaţiei (forţei de atracţie a Pământului) şi atunci când sunt introduse în apă.

Introducere

Testul de autoevaluare nr. 1
1. Două corpuri cu volume egale au mase diferite. Care dintre ele are densitatea mai mare ? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar.

2. Două corpuri cu mase egale au volume diferite. Care dintre ele are densitatea mai mare? Răspunsul se va încadra în spaţiul delimitat de chenar.

3. Care dintre afirmaţiile urmatoare, referitoare la un lichid, sunt corecte? a. dublând masa lichidului, se dublează densitatea sa; b. densitatea lichidului nu depinde de masa sa; c. densitatea lichidului nu depinde de volumul său; d. dublând volumul lichidului, se dublează densitatea sa; e. dublând volumul lichidului, densitatea sa se micşorează de doua ori. 4. Citeşte cu atenţie afirmaţiile şi încercuieşte una din literele A (adevărat) sau F (fals): Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere a. plumbul are densitatea mai mare decât materialul plastic A/ F; b. un cm3 de lemn cântăreşte tot atât cât un cm3 de fier A/ F; c. densitatea este o mărime fizică ce caracterizează substanţa din care este alcătuit un corp A/ F. Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 27.

1.3 Stări de agregare. Transformări ale stărilor de agregare

Stări de agregare

În natură, substanţele se află în diferite stări de agregare. Stările de agregare sunt: solidă, lichidă, gazoasă. Corpurile, în funcţie de starea de agregare în care se află au diferite proprietăţi: - solidele- au volum, au formă proprie, nu curg; - lichidele- au volum propriu, nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află), curg; - gazele- nu au volum propriu (sunt expansibile), nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află), sunt fluide. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpului (particule extrem de mici, care nu se văd cu ochiul liber). Un corp poate să existe în cele trei stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. Uneori, el trece dintr- o stare de agregare în alta, adică îşi schimbă starea de agregare. Astfel, apa poate fi în stare de agregare: solidă (gheaţă), lichidă (apă) şi gazoasă (vapori de apă). Schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul exterior.

1.3.1 Topirea. Solidificarea Trecerea unei substanţe din starea solidă în stare lichidă se numeşte topire (exemplu: trecerea naftalinei din starea solidă în starea lichidă, topirea gheţii). Pentru a se topi, corpurile absorb căldură. Trecerea unei substanţe din starea lichidă în starea solidă se numeşte solidificare. Solidificarea este fenomenul invers topirii. Pentru a se solidifica corpurile cedează căldură (exemplu: trecerea apei din stare lichidă în stare solidă- gheaţă, trecerea naftalinei din stare lichidă în stare solidă). Temperatura la care se topeşte sau se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de topire sau de solidificare şi este o caracteristică a fiecărei substanţe:

Topire. Solidifiare

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere - temperatura de topire (solidificare) a naftalinei- 800C; - temperatura de topire (solidificare) a gheţii- 00C. În timpul topirii (solidificării), volumul substanţei se modifică. De regulă, volumul creşte prin topire şi se micşorează prin solidificare. Excepţie face apa, la care volumul creşte prin solidificare. Această mărire a volumului apei prin solidificare provoacă spargerea ţevilor radiatoarelor şi a oricăror instalaţii dacă nu sunt golite înainte ca temperatura să scadă sub 00C. În industrie, fenomenul de topire şi solidificare a metalelor este folosit la obţinerea prin turnare a unor piese. 1.3.2 Vaporizarea. Condensarea Procesul de trecere a sunstanţelor din stare lichidă în stare de vapori se numeşte vaporizare. Vaporizarea care se produce la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare. Vaporizarea în toată masa lichidului se numeşte fierbere. Prin fierbere apa trece în stare de vapori. Fiecare lichid fierbe la o anumită temperatură (apa la 100 0C, alcoolul la 780C). Unele lichide (acetonă, alcool) se evaporă repede la temperatura camerei şi se numesc volatile. Evaporarea se produce mai repede atunci când suprafaţa lichidului este mai mare (se evaporă mai repede alcoolul dintr- un vas întins faţă de alcoolul dintr- o eprubetă). Procesul de evaporare se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi (exemplu: vântul produce uscarea rufelor ude). Evaporarea este mai rapidă dacă temperatura mediului înconjurător este mai ridicată (evaporarea apei din lacuri, râuri, mări şi oceane este mai pronunţată în zilele călduroase). Vaporizarea este un proces ce are loc cu absorbţie de căldură. Procesul de trecere a unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă se numeşte condensare. Dacă în bucătărie fierbe apă într- un vas, pe geamul ferestrei se depune un strat subţire de lichid. Suflând pe un geam rece, pe lentilele ochelarilor sau pe oglindă acestea se aburesc. Vaporii de apă din aerul expirat se condensează pe obiecte transformându- se în lichid. Condensarea se produce cu cedare de căldură. Unele substanţe (iodul, naftalina, camforul) trec direct din stare solidă în stare gazoasă (au sublimat). Trecerea din stare solidă în stare gazoasă se numeşte sublimare. Fenomenul invers sublimării se numeşte desublimare şi reprezintă trecerea unei

Vaporizarea. Condensarea

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Aplicaţii practice Experimentul 1.Introducere substanţe din stare gazoasă în stare solidă. trecând dintr. prin absorbţie sau cedare e căldură corpurile îşi pot schimba starea de agregare. Prin desublimarea dioxidului de carbon se obţine zăpada carbonică (artificială). În concluzie. mărilor. Dacă temperatura coboară sub 00C se formează bruma. tub deschis la ambele capete. vas cu apă Cum procedezi? încearcă să introduci o eprubetă cu capătul deschis. Precipitaţiile iau naştere prin condensarea vaporilor de apă atunci când întâlnesc straturi de aer mai reci. se condensează în picături fine de apă şi formează roua. Vaporii de apă se ridică în aer şi formează norii. Iarna. în paharul cu apă. Căldura soarelui evaporă apa de la suprafaţa lacurilor.500000 km3 de apă se evaporă şi revin la suprafaţa pământului sub formă de precipitaţii.o stare de agregare în alta se numeşte circuitul apei în natură. 1. Apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în râuri. mări.o stare de agregare în alta datorită variaţiilor de temperatură din atmosferă. apa trece dintr. atunci când temperatura coboară sub 00C. În timpul nopţilor reci. picăturile de apă se transformă în cristale de gheaţă de diferite forme şi dimensiuni ce formează fulgii de zăpadă. Din nori cad pe pământ precipitaţii sub formă de ploaie sau zăpadă. oceane sau pătrunde în pământ. Proiectul pentru Învăţământul Rural . oceanelor şi de la suprafaţa pământului sub formă de vapori. Circuitul continuu pe care îl realizează apa în natură. Norii sunt purtaţi de vânt la diferite înălţimi.3 Circuitul apei în natură În natură.4 Evidenţirea stării gazoase Materiale necesare: eprubetă. aproximativ 450000. vaporii de apă din atmosferă vin în contact cu corpurile mai reci. repetă experimentul folosind un tub deschis la ambele capete. În fiecare an.

încălzeşte eprubetele la flacăra spirtierei şi măsoară timpul necesar pentru topirea conţinutului acestora. apa urcă în interiorul tubului. Aerul este un gaz. Experimentul 1.o eprubetă cristale de naftalină iar în altă eprubetă puţină ceară. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Apa nu urcă în eprubetă pentru că deşi pare goală ea conţine de fapt aer. Experimentul 1. Ca toate gazele. Apa a împins aerul în exteriorul tubului. Ce observi ? Notează observatiile pe spaţiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Naftalina şi ceara se topesc în intervale de timp diferite deoarece căldura necesară topirii acestora este diferită.6 Evidenţirea vitezei de evaporare a lichidelor Proiectul pentru Învăţământul Rural . cleşte pentru eprubete. ceară Cum procedezi? pune într. În cazul tubului deschis la ambele capete. cristale de naftalină. spirtieră.5 Evidenţirea fenomenului de topire Materiale necesare: două eprubete.Introducere Ce observi ? Explică. Notează observatiile pe spaţiile punctate. aerul nu are formă proprie şi ia forma vasului în care se află.

Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Materiale necesare: trei eprubete. trei vase întinse (farfurii). apă Cum procedezi? toarnă acelaşi volum (5 ml ≈o linguriţă) de acetonă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatări Alcoolul se evaporă mai repede decât apa. acetonă. observă şi notează în cât timp se desfăşoară evaporarea. de alcool şi de apă în cele trei vase identice. dar mai încet decât acetona. alcool. repetă experimentul folosind eprubete. Viteza de evaporare depinde de natura lichidului şi de suprafaţa liberă a lichidului (lichidul din farfurie se evaporă mai repede decât cel din eprubetă. Ce observi ? Notează observatiile pe spaţiile punctate.

Introducere

Testul de autoevaluare nr. 2
I. Asociază ce se potriveşte: 1. Topirea 2. Condensarea 3. Solidificarea a. trecerea din stare lichidă în stare solidă b. trecerea din stare gazoasă în stare lichidă c. trecerea din stare solidă în stare lichidă d. trecerea din stare lichidă în stare gazoasă

……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… II. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Pentru a proteja îmbrăcămintea de molii se pun în dulapuri cristale de naftalină. După un timp mai îndelungat deşi mirosul naftalinei se simte, naftalina a dispărut. Cum explici? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. 2. De ce usucă mai repede rufele când bate vântul? …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. 3. De ce se sparge o sticlă plină cu apă dacă este pusă în congelator?

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………….. III. Explică circuitul apei în natură. Incadrează răspunsul în spaţiul delimitat de chenar.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere

Răspunsuri şi comentarii se află la pagina 27.

2.4Substanţe şi amestecuri
Tot ceea ce ne înconjoară este materie. Corpurile sunt porţiuni limitate de materie (exemplu: o piatră, apa dintr- un pahar, aerul dintr- un balon, etc). Formele heterogene de materie cu o compoziţie variată se numesc materiale (exemplu: lemn, sticlă, ciment). Formele omogene de materie cu o compoziţie constantă se numesc substanţe: (exemplu: oxigen, dioxid de carbon, azot, apă, aur, argint, etc). Substanţele sunt alcătuite din particule foarte mici, invizibile cu ochiul liber, numite molecule. Moleculele reprezintă o grupare de unul sau mai mulţi atomi. Atomii şi moleculele alcătuiesc toate corpurile care ne înconjoară şi au o caracteristică importantă şi anume aceea de a se afla într- o continuă mişcare întâmplătoare. Chiar şi moleculele unui corp solid se mişcă în permanenţă însă, deplasarea moleculelor se face pe distanţe atât de mici încât această mişcare nu poate fi observată. Aerul care ne înconjoară este şi el alcătuit din molecule (oxigen, azot) şi atomi (argon). Atomii şi moleculele din aer se mişcă cu viteze apreciabile dar nu se pot observa direct. Datorită mişcării lor neîncetate, moleculele unei substanţe pot pătrunde cu uşurinţă printre moleculele altei substanţe. Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe se numeşte difuzie. Aşa se explică de ce în apropierea unei benzinării se simte în permanenţă mirosul caracteristic al benzinei. Difuzia este procesul prin care obţinem un ceai punând un plic de ceai într- o cană cu apă fierbinte. Factorii care influenţează difuzia sunt temperatura şi starea de agregare (vezi aplicaţiile practice).

Atomi Molecule Substanţe Materiale

Difuzie Aplicatii practice

Experimentul 1.7

Evidenţirea procesului de difuzie

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Cum procedezi? toarnă cu ajutorul pipetei câteva picături de cerneală în paharul cu apă rece şi apoi în paharul cu apă caldă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Experimentul 1. De ce? Notează observatiile pe spaţiile punctate.Introducere Materiale necesare: două sticluţe identice cu alcool şi ulei Cum procedezi? deschide în acelaşi timp cele două sticluţe şi depărtează. pipetă.te câţiva paşi de acestea. pahar cu apă rece. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Proiectul pentru Învăţământul Rural . cerneală.8 Evidenţirea factorilor care influenţează difuzia (temperatura) Materiale necesare: pahar cu apă caldă. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. observă cum difuzează cerneala. pe când mirosul de ulei nu se va simţi. Ce simţi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. notează observaţiile. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Mirosul alcoolului ajunge până la tine relativ repede. în apa din fiecare pahar.

pe când cerneala are nevoie de un timp pentru a se amesteca cu apa).a colorat omogen.oxidul de mercur este alcătuit din oxigen şi mercur. carbon.amestecuri omogene (au în masa lor aceeaşi compoziţie şi aceleaşi proprietăţi). oxidul de aluminiu este alcătuit din oxigen şi aluminiu). mercur) şi compuse (sunt alcătuite din 2 sau mai multe substanţe. hidrogen. Amestecurile de substanţe se clasifică în: . pe când în apa rece difuzia nu s.amestecuri neomogene (au compoziţie diferită în masa lor şi proprietăţi diferite). . Amestecuri În natură există substanţe pure a căror compoziţie rămâne neschimbată prin operaţii fizice (exemplu: oxigen. Proiectul pentru Învăţământul Rural . azot). Substanţele pot fi simple (oxigen. apa minerală). Particulele unui gaz se mişcă mult mai repede decât particulele unui lichid (mirosul unui parfum sau al alcoolului se simt imediat. Amestecurile de substanţe se obţin prin punerea împreună a două sau mai multe substanţe (exemplu: aerul.Introducere Apa din paharul cu apă caldă s. Difuzia este influenţată de temperatură (procesul se desfăşoară mai repede la temperatură mai ridicată).a realizat omogen. Şi starea de agregare influenţează procesul de difuzie.

Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. Nisipul se depune pe fundul paharului. Această metodă de separare se foloseşte atunci când densitatea solidului este mai mare decât a lichidului.lichid.un amestec neomogen solid. pentru purificarea sării extrase din salină sau pentru obţinerea aurului şi a argintului din minereu. în decantoare speciale.Introducere 1. Decantarea Decantarea este metoda de separarea unui solid dintr. apă. Separarea nisipului de apă amestecă cu o baghetă de sticlă (poţi folosi şi un creion) Ce fel de amestec ai obţinut? Lasă amestecul în repaus. Proiectul pentru Învăţământul Rural . …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă cu nisip este un amestec neomogen. În practică.5. deoarece are o densitate mai mare decât apa. decantarea este folosită pentru obţinerea apei potabile din ape naturale. câteva minute.9 Materiale necesare: pahar. nisip Cum procedezi? pune în pahar apă cu nisip.5 Metode de separare a substanţelor din amestecuri 1.1 Decantarea Aplicatii practice Experimentul 1.

agită sau amestecă cu o baghetă amestecul.2 Filtrarea Aplicatii practice Experimentul 1. apă.lichid.un pahar cu apă.un amestec neomogen solid.a separat apa. pulbere de cărbune.un pahar.10 Cum procedezi? pune puţină pulbere de cărbune într. cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid.3 Cristalizarea Proiectul pentru Învăţământul Rural .lichid. pâlnie.5. Filtrarea este metoda de separare a unui solid dintr.o pâlnie pune o hârtie de filtru.Introducere 1. filtrarea este folosită pentru obţinerea apei potabile. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Constatare Amestecul de apă şi pulbere de cărbune este un amestec neomogen solid. Ce amestec ai obţinut? într. Ca materiale filtrante se folosesc straturi succesive de pietriş şi nisip. Separarea pulberii de cărbune de apă Materiale necesare: 2 pahare. Lichidul care trece prin hârtia de filtru se numeşte filtrat. prin pâlnie.5. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate. hârtie de filtru Filtrarea 1. într. Pulberea de cărbune se depune pe hârtia de filtru iar în pahar s. Se utilizează când densitatea solidului este mai mică sau egală cu lichidului. toarnă amestecul. În practică. Există şi filtre de aer folosite pentru purificarea aerului.

se roci magmatice (granit. metoda cristalizării este folosită pentru obţinerea zahărului din trestia de zahăr şi pentru obţinerea sării de bucătărie din apa mării. cu formă geometrică definită. sare de bucătărie. Atenţie! Cristalizarea nu se foloseşte în cazul lichidelor inflamabile. prin fierbere urmată de condensare.Introducere Aplicatii practice Experimentul 1. trepied.5. Cristalizarea poate avea loc în adâncul Pământului prin solidificarea magmei formându.4 Distilarea Distilarea este operaţia de separare a componenţilor dintr. Cristalizarea Distilarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . petrolului lampant şi a motorinei. Cristalizarea este operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină. În practică. apă.o capsulă de porţelan toarnă apă cu sare de bucătărie: încălzeşte capsula în care se află amestecul cu ajutorul spirtierei până la evaporarea completă a apei. spirtieră. Ce observi? Notează observatiile pe spaţiile punctate …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Prin încălzire până la fierbere apa se evaporă iar în capsulă rămâne sarea. Această metodă de separare este utilizată la obţinerea alcoolului şi în prelucrarea ţiţeiului în rafinării pentru obţinerea benzinei. omogene. bazalt). Cristalele sunt corpuri solide. În lipsa acestor materiale foloseşte o lingură metalică şi o spirtieră Cum procedezi? într.11 Extragerea sării din apa sărată Materiale necesare: capsulă de porţelan. sită de azbest. 1.un amestec omogen de lichide.

lichide sau gazoase. acetonă. În fiecare zi. eterul. Proiectul pentru Învăţământul Rural . În acest mod se obţin soluţii. dioxidul de carbon. 1. lac de unghii Cum procedezi? a) pune o picătură de lac de unghii într. În majoritatea soluţiilor. Dizolvare Dizolvant Dizolvat Solubilitate Aplicatii practice Experimentul 1. Consultă bibliografia recomandată. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii se numeşte dizolvare.un anumit solvent.12 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (natura dizolvantului şi a dizolvatului) Materiale necesare: pahare transparente.Introducere Perspective Alte metode de separare a substanţelor din amestecuri sunt magnetizarea şi electrizarea. sucurile concentrate de fructe. acetona. lichidul aflat în cantitate mai mare. Există şi alţi dizolvanţi: alcoolul. apă. Fenomenul în urma căruia o substanţă solidă. Proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă se numeşte solubilitate.6 Soluţii Amestecurile omogene fomate din două sau mai multe substanţe. alcoolul. amestecăm apa cu diverse substanţe solide. dizolvantul este apa. între care nu se produc fenomene chimice se numesc soluţii. substanţele se clasifică în: substanţe solubile. Când soluţia este formată din două lichide se consideră dizolvant. apa este dizolvantul iar zahărul este dizolvatul. benzina.un pahar cu apă. substanţe greu solubile şi substanţe insolubile (sarea este solubilă în apă. oţetul. În funcţie de solubilitatea intr. O soluţie este formată din două componente: dizolvantul sau solventul (substanţa în care se face dizolvarea) şi dizolvatul sau solvatul (substanţa dizolvată). sarea de bucătărie. nisipul este insolubil în apă). Exemplu: în soluţia de apă cu zahăr. cum ar fi: zahărul. Solubilitatea substanţelor este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului şi de temperatură.

Solubilitatea substanţelor solide depinde de temperatură.13 Evidenţierea factorilor care influenţează solubilitatea (temperatura) Materiale necesare: 2 pahare transparente.un pahar care conţine o cantitate mică de acetonă Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. Cantitatea de substanţă dizolvată într. adaugă în fiecare pahar câte o linguriţă de zahăr. ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Constatare Solubilitatea este influenţată de natura dizolvantului şi a dizolvatului. Lacul de unghii nu se dizolvă în apă dar se dizolvă în acetonă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Cristalele de zahăr se dizolvă mai repede în apa caldă.un pahar apă caldă. linguriţă. iar în celălalt pahar un volum egal de apă rece.o anumită cantitate de soluţie se numeşte concentraţie. După concentraţie soluţiile pot fi: soluţii diluate (conţin cantitate mică de substanţă dizolvată) şi soluţii concentrate (conţin o cantitate mare de substanţă dizolvată). Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Ce observi? Ce fel de amestec se obţine? Notează observaţiile pe spatiile punctate. apă rece. Viteza de dizolvare creşte odată cu creşterea temperaturii. Experimentul 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… b) pune o picătură de lac de unghii într. apă caldă. zahăr. Cum procedezi? pune într. Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate.

zahăr. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Constatare Adăugând din ce în ce mai mult zahăr în apă. la un moment dat.un pahar cu apă pune o linguriţă de zahăr. Soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată la o anumită temperatură se numeşte soluţie saturată. md= masa dizolvatului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (md × 100)/ ms Exemplu: 1. Soluţia care poate dizolva noi cantităţi de substanţă se numeşte soluţie nesaturată.14 Obţinerea unei soluţii concentrate Materiale necesare: pahar transparent. Cantitatea de substanţă dizolvată în 100g soluţie se numeşte concentraţie procentuală.Introducere Experimentul 1. linguriţă Cum procedezi? într. acesta nu se mai dizolvă. amestecă cu ajutorul linguriţei. Care este concentraţia în procente a unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g sare de lămâie în 80g de apă? md = 20g m apei= 80g c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (20 × 100)/ (20+ 80) c= 20% 2. apă. Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate. Ce obsevi? adaugă din ce în ce mai mult zahăr în apă. Care este concentraţia în procente a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 30g sodă caustică în 270g de apă? c= (md × 100)/ ms ms= md + m apei c= (30 × 100)/ (30+ 270) c= 10% Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Când ambele componente ale unei soluţii sunt în aceeaşi stare de agregare (lichid). Notează observaţiile pe spatiile punctate. b) se diluează. Alege răspunsul corect: 1.33%. etc). Explică cum poţi separa un amestec de nisip. masa apei. 3 I. c) indiferent care dintre. Activitate experimentală Proiectul pentru Învăţământul Rural . masa soluţiei se exprimă în aceeaşi unitate de măsură (g. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Notează observaţiile pe spatiile punctate. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… III.un pahar. c) rămâne la aceeaşi concentraţie. Soluţiile sunt: a) amestecuri omogene: b) substanţe pure. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. b) mai mare. c) 10%. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 40g de sodă caustică în 260g de apă este: a) 20%. b) 13. Notează observaţiile pe spatiile punctate. Vărsând o cantitate de soluţie dintr. Notează observaţiile pe spatiile punctate. c) amestecuri neomogene. Testul de autoevaluare nr. se consideră solvent substanţa aflată în cantitate: a) mai mică. Notează observaţiile pe spatiile punctate. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… II. sare şi apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 3. kg.Introducere Atenţie! Masa dizolvatului. soluţia: a) se concentrează.

a) b) c) Corpul cu masa mai mare are densitatea mai mare. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin procesul de sublimare. 3a II. Pune oul în apa sărată. ai nelămuriri sau ai greşit. vezi pagina ………. 2. 1.Introducere Umple un pahar pe trei sferturi cu apă şi pune înăuntru un ou întreg. 2b. În timplul procesului de solidificare a apei se produce o creştere a volumului III. Corpul cu volumul mai mic are densitatea mai mare. 3. 2 I.. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 4. fals. Testul de autoevaluare nr. b. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. 1. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. Testul de autoevaluare nr. 4. Procesul de evaporare a apei se produce mai repede atunci când există deplasări ale aerului care înlătură vaporii formaţi. c adevărat. 1c. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. poţi trece mai departe. ai nelămuriri sau ai greşit. 1 1. Ce observi? Notează observaţiile pe spatiile punctate. b Proiectul pentru Învăţământul Rural . poţi trece mai departe. 3. adevărat Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. Ce observi? Scoate oul din apă şi dizolvă în aceasta cât mai multă sare. 3 I. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.

prin metoda cristalizării. c 3. oul va pluti în apa sărată. se separă soluţia de apă cu sare de nisipul care se depune la fundul vasului. oul se va scufunda. Prin evaporarea apei se separă sarea. Densitatea unui ou este puţin mai mare decât densitatea apei de la robinet. Apa sărată are o densitate superioară celei a oului şi de aceea.33% II. Proiectul pentru Învăţământul Rural . ai nelămuriri sau ai greşit. poţi trece mai departe. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. III. Separarea se realizează în două etape. b c= (md × 100)/ ms md= masa dizolvantului ms= masa soluţiei md+ m apei= masa soluţiei c= (40 × 100)/ (40+ 260) c= 13. Prin decantare. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b 2.Introducere 1.

metoda de separare a unui solid dintr. Densitatea. Vaporizarea. Decantarea. nu curg.spaţiul ocupat de un corp.au volum propriu. Solidificarea. Desublimarea. Condensarea.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare lichidă. sunt fluide. 1 Inerţia. Volumul. Topirea. Proiectul pentru Învăţământul Rural .trecerea unei substanţe din stare de vapori în stare lichidă.trecerea unei substanţe din stare solidă în stare gazoasă.fenomenul de pătrundere a moleculelor unei subtanţe printre moleculele altei substanţe.un amestec neomogen solidlichid. au formă proprie.proprietate unui corp de a. Solidele. Masa.şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare. de a se opune la orice acţiune care caută să.nu au volum propriu.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare de vapori.mărimea fizică definită prin raportul dintre masa unui corp şi volumul acestuia. Sublimarea. Legea lui Arhimede. Difuzia.un lichid este împins de jos în sus cu o forţă verticală numeric egală cu greutatea lichidului dizlocuit de acel corp. nu au formă proprie. nu au formă proprie (iau forma incintei în care se află). Lichidele. Greutatea.au volum propriu.un corp scufundat într.trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.forţa cu care Pământul atrage un corp.trecerea unei substanţe din stare gazoasă în stare solidă.Introducere Sinteza unităţii de învăţare nr. sunt fluide. respectiv. Gazele.i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectlinie în care se află.mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp.

substanţa dizolvată. Soluţie saturată.metoda de separare a unui solid dintr. Dizolvarea.substanţa în care se face dizolvarea.soluţia care conţine cantitatea maximă de substanţă dizolvată. Distilarea.proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă. Cristalizarea.cantitatea de substanţă dizolvată in 100g soluţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural .operaţia de trecere a unei substanţe solide din soluţie în stare cristalină.un amestec neomogen solid.un amestec omogen de lichide. lichidă sau gazoasă se răspândeşte printre particulele altei substanţe rezultând soluţii. prin fierbere urmată de condensare. Solubilitatea. Dizolvant (solvent).Introducere Filtrarea. Concentraţie procentuală. Dizolvat (solvat).lichid cu ajutorul unui filtru permeabil numai pentru lichid. la o anumită temperatură.operaţia de separare a componentelor dintr.fenomenul prin care o substanţă solidă.

Poleiul 3. În straturile reci ale atmosferei picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă prin ………………… 3. Precipitaţie lichidă formată din picături de apă. 2. în picioare. b. Explică. Se formează în dimineţile răcoroase. Exerciţii şi probleme 2p (0. Dar dacă porneşte brusc.un autobuz.un cilindru gradat se află în dreptul indicaţiei de 150 cm3. d. Lapoviţa 4. când picăturile de apă din ploaie sau din burniţă ingheţă în contact cu suprafaţa terestră formând un strat transparent de gheaţă. Ce se întâmplă dacă autobuzul frânează brusc. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Uniţi ceea ce se potriveşte: 1p (0. Completaţi spaţiile punctate cu noţiunile potrivite: 1p (0.2g.8 Lucrarea de verificare 1 I. nivelul apei a urcat până în dreptul indicaţiei de 154 cm3 . Amestec de ploaie şi ninsoare care cade când temperatura aerului este aproximativ 00C c.25 × 4) 1. când vaporii de apă se condensează foarte aproape de pământ. Trecerea unui corp din stare de vapori în stare lichidă se numeşte …………………. Ninsoarea a. Ploaia 2. Se formează în anotimpul rece. 3.25 × 4) 1. Nivelul apei dintr. II. Care este volumul unui corp din plumb. oceane şi de la suprafaţa solului se ridică în atmosferă prin ……………………… 2. mări. 4. care are masa de 452g şi densitatea de 11.Introducere 1. Te afli într.50 × 4) 1.3g/ cm3. Din ce material este realizat corpul? Foloseşte tabelul de la pagina 9. Apa din râuri. Prin introducerea unui corp cu masa de 31. Precipitaţie formată din cristale de gheaţă care se unesc în fulgi. e. Naftalina trece din stare solidă în stare gazoasă prin ………………………… III.

Se acordă un punct din oficiu.25 × 4). chimie. Care este concentraţia unei soluţii obţinută prin dizolvarea a 20g de sodă caustică în 180g de apă? IV. utilizând corect terminologia adecvată. Poţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi.50-4). Lucrarea de verificare 1 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea primei unităţi de învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural . suport al vieţii. Criterii de evaluare şi notare - identificarea şi explicarea unor fenomene fizice şi chimice I-1p (0. importanţa apei (sursă de energie. Se acordă un punct din oficiu. reprezentarea schematică a circuitului apei în natură.25 × 4) şi II. principalele tipuri de precipitaţii. circuitul apei în natură şi importanţa sa. transformări ale stărilor de agregare. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. punctată şi va fi returnată.5p.4 pagini.1p (0. pagube produse de apă (inundaţii. etc). Alcătuiţi un eseu cu titlul “Apa în natură” după următorul plan: 5p stările de agregare ale apei. reviste. etc).2p (0. realizarea unor conexiuni interdisciplinare (fizică. Internet). biologie) şi formularea unor concluzii. Eseul va avea maxim 3. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. utilizarea unor surse suplimentare de informare IV. rezolvarea de probleme: III. va fi analizată.Introducere 4.

evaluare. autoevaluare.a. C. Bogheanu Maria Magdalena. R. Popescu Maria. Ilarion Niculina. Crocnan Daniel Ovidiu. A. Huţanu Elena. Bucureşti. Editura Teora..a experimente. 47.27. pag. Filoti Carmen. A. Haralamb Dorel.47.Manualul învăţătorului.. 20. Fizică. 2002..a. 2. Turcitu Doina. Corega. 3. Fătu Sanda. Editura Euristică. 2003. 2001. 5.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. 7. pag.a. Editura Corint.Chimie.59. pag. 6. clasa a IV. Iaşi. Stroe Constantin. Pârâială Viorica. Haralamb Dorel. Editura Didactică şi Pedagogică.Ştiinţe ale naturii clasa a IV.25.46. 8. 3. Crocnan Daniel Ovidiu. Editura Teora. 2002.Luiza. Corega.a. Editura Radical. 4.Ştiinţe ale naturii. Huţanu Elena. 22. 1999. 2002. manual pentru clasa a VII. Pârâială Dumitru.Fizică manual pentru clasa a VIII a.Ştiinţe clasa a IV. auxiliar pentru elevi.a. C.a. R. Constantinescu Rodica. Bucureşti. 2000. Editura Didactică şi Pedagogică. 9.Fizică. Pop Viorica. Eitura Humanitas Educational. 1998.Manualul învăţătorului. Talpalaru Seryla VIII. clasa a III. Stroe Felicia.. cadre didactice şi părinţi. manual pentru clasa Proiectul pentru Învăţământul Rural . manual pentru clasa a VI. Talpalaru Seryl. Editura Cartea Universală. 2000. 7. pag. Pacearcă Ştefan.

• să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de plante. 2 Pe parcurs şi la sfârşitul unităţii de învăţare. organism vegetalmediu. • să descrie principalele caracteristici ale organelor plantelor utilizând un limbaj ştiinţific adecvat. 2 PLANTE 2. • să analizeze relaţiile cauzale: structură. Proiectul pentru Învăţământul Rural . evoluţie. Obiectivele unităţii de învăţare nr.funcţie. precum şi funcţiile acestora.1. unitate.Introducere Unitatea de învăţare Nr. • să utilizeze investigaţia şi experimentul pentru evidenţierea şi explicarea funcţiilor organismelor vegetale. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente ale plantelor.diversitate.

parameci etc.Regnul Monera în care sunt încadrate bacteriile. tulpina şi frunzele asigură în principal hrănirea plantei şi se numesc organe vegetative. floarea. .Introducere 2. .ţesuturi de conducere: asigură circulaţia sevei în corpul plantei. . Celula vegetală este unitatea de bază structurala şi funcţională a plantei. Părţile componente ale celulei sunt: membrana. de producere. Nucleul controlează şi coordonează înmulţirea celulei. formează asociaţii de celule numite ţesuturi. Acestea sunt: rădăcina. citoplasma si nucleul.). Principalele tipuri de ţesuturi sunt: . Plantele cu flori fac parte in Regnul Plante şi sunt considerate cele mai evoluate. Organizarea unei plante cu flori Proiectul pentru Învăţământul Rural . Părţile componente ale unei plante cu flori se numesc organe. Celula vegetală. a dăunătorilor.ţesuturi de protecţie: acoperă diferite părţi ale plante şi le protejează împotriva factorilor de mediu.Regnul Protista în care sunt încadrate organisme asemănătoare cu plantele (algele) şi organisme asemănătoare animalelor (euglenă. Organele plantelor sunt alcătuite din celule de forme şi mărimi diferite grupate în ţesuturi.Regnul Animal. fructul şi sămânţa. spre deosebire de alte celule.2. structură şi funcţie. . de depozitare şi de eliminare a diferitelor substanţe.Regnul Plante. frunza. . .ţesuturi asimilatoare: asigură captarea luminii solare şi prepararea hranei. tulpina. În celulă se desfăşoară toate procesele ce întreţin viaţa plantei. Rădăcina. are un perete protector situat la exteriorul membranei celulare. Membrana sau învelişul celulei are rol protector şi selectează substanţele ce intră sau ies în/ din celulă. amibă. Mai multe celule care au aceeaşi formă.Regnul Fungi (ciuperci).ţesuturi de susţinere: conferă rezistenţă şi elasticitate plantelor. Floarea reprezintă organul de înmulţire a plantei pentru că din flori se formează fructul şi seminţele. În citoplasmă se află diferite componente celulare cu rol de captare a luminii (clorofila). Organizarea unei plante cu flori Lumea vie Lumea vie este alcătuită din 5 regnuri: . .

Introducere ţesuturi de depozitare: înmagazinează diferite substanţe de rezervă (amidon. Proiectul pentru Învăţământul Rural . grosime). uleiuri). Aceste tipuri de ţesuturi se regăsesc în structura organelor unei plante. ţesuturi de creştere: asigură dezvoltarea plantelor (creşterea în înălţime.

20 zile. Unele rădăcini depozitează substanţe de rezervă: morcov. la care toate ramificaţiile au aceeaşi formă. .1) .3. 2. .1 – Tipuri de rădăcini Vârful rădăcinii prezintă mai multe zone: (fig. sfeclă. Rădăcina Rădăcina este organul vegetativ al plantei care se dezvoltă în sol. 2.2 – Vârful rădăcinii Funcţiile rădăcinii Rădăcina fixează planta în sol şi absoarbe apa cu sărurile minerale (seva brută). Rădăcinile au forme şi mărimi variate. ce asigură creşterea în lungime a rădăcinii. numită rădăcina principală şi ramificaţii mai subţiri numite rădăcini secundare. .firişoare subţiri cu rol în absorţia apei şi a sărurilor minerale din sol. ridiche.rădăcina lemnoasă prezentă la arbori şi arbuşti. 2. Fig. Majoritatea rădăcinilor au o porţiune centrală mai groasă. .zona netedă (2). trifoi). la care rădăcina principală are formă de tăruş (fasole.zona perişorilor absorbanţi (3). lungime şi grosime (cereale. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 2. Rădăcina Tipuri de rădăcini (fig. Fig. lalea). .zona aspră (4).scufia (1). zona unde au căzut perii absorbanţi după 10. un înveliş rezistent cu rol de protecţie. morcov.rădăcina pivotantă.2): .rădăcina fasciculată (firoasă).

ridiche. Utilizează un atlas botanic pentru a observa diferite tipuri de rădăcini. Notează câteva exemple de plante care au: rădăcina pivotantă: ………………………………….Introducere Testul de autoevaluare nr. sfeclă. fasole. zona perişorilor absorbanţi d. Notează organele unei plante cu flori : ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 2.. Alege răspunsul corect. zona aspră Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare se află la pagina …………. 1234- Fig. Subliniază plantele care au rădăcini modificate pentru depozitarea unor substanţe hrănitoare. Rădăcina creşte în lungime prin: a. 1 1. ţelină. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. grâu. Scrie denumirea zonelor in vârful unei rădăcini.3 5. zona netedă c. rădăcina firoasă: ……………………………………. 4. scufie b. rădăcina lemnoasă: …………………………………. porumb.

analizează suprafaţa lingurii.o lingură pune cu pipeta câteva picături de apă. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate După evaporarea apei de la robinet sunt vizibile urme de săruri minerale. într. Numai după ce ai notat propriile tale observaţii.1 Cum procedezi ? Evidenţierea prezenţei sărurilor minerale în apă. citeşte rezultatele sau constatările. într. Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. Dacă repeţi experimentul folosind apă distilată nu vei obţine urme după evaporare deoarece apa distilată nu conţine săruri minerale.l cu cel iniţial. Experimentul 2. Materiale necesare: lingură de metal. Materiale necesare: plantă cu rădăcină. cu ajutorul spirtierei fierbe apă până la evaporarea completă. Evidenţierea rolului rădăcinii în absorbţia apei. apă de la robinet. peste care marchează nivelul apei din vas (cu ajutorul unui marker).un vas cu apă. ulei aşază planta cu rădăcină.Introducere Aplicatii practice Incearcă să realizezi un număr cât mai mare din experimentele propuse. vas de sticlă. după 2.2 Cum procedezi ? compară. spirtieră. pipetă.3 zile marchează din nou nivelul apei şi se adaugă o peliculă foarte fină de ulei. Experimentul 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural .

a ofilit. Experimentul 2.5 cm).Introducere Ce reprezintă diferenţa de nivel ? Care este rolul uleiului ? Reprezentaţi schematic experimentul. apă. zona perişorilor absorbanţi să se afle în apă.3 zile Ce observi ? Notează observaţiile pe spaţiile punctate. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ………………………………………………………… Rezultate Diferenţa de nivel reprezintă apa absorbită de către rădăcină. Notează observaţiile pe spaţiile punctate. plantele absorb apa cu ajutorul perişorilor absorbanţi ai rădăcinii. zona perişorilor absorbanţi să se afle în ulei. în vasul 2. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… Rezultate Planta la care zona perişorilor absorbanţi se află în ulei s. Proiectul pentru Învăţământul Rural . observă plantele după 2. Rolul uleiului este de a împiedica evaporarea apei din vas. vase de sticla (eprubete). Cum procedezi ? pune plantele de fasole în câte un vas de sticlă ce conţine apă şi ulei astfel încât: în vasul 1.3 perişorilor absorbanţi. iar vârful rădăcinii în apă. Evidenţierea absorţiei apei la nivelul zonei Materiale necesare: plantele de fasole încolţite (rădăciniţa să aibă 4. În concluzie. ulei.

Tulpina lemnoasă a arborilor prezintă: trunchiul. Tulpinile subterane (subpământene) sunt reprezentate de: bulb (ceapă. . volubile (cu ţesuturi de susţinere slab dezvoltate. . aceste tulpini încărcate cu clorofilă asigură fotosinteza. liane) şi agăţătoare (cu frunze sau cu ramuri transformate în cârcei. În absenţa frunzelor. diferiţi după poziţia. pletoasă. înmulţirea se realizează prin bulbi. 4. Tulpina Tulpinile au forme variate în funcţie de mediul de viaţă al plantelor. tulpinele sunt aeriene (ierboase.muguri florali in care se formează florile. În alcătuirea plantei există celule specializate în conducerea apei şi a sărurilor minerale. stânjenel). Ele sunt reprezentate de vasele lemnoase.muguri de creştere situaţi în vârful tulpinii. conică. între care nu există pereţi despărţitori. puse cap la cap. Categorii de muguri: . axul coroanei şi ramuri principale.soarelui). forma şi rolul pe care îl deţin în dezvoltarea ramurilor. floarea. crin). porumb. O particularitate a tulpinii este prezenţa mugurilor.au adaptat la funcţii noi: tulpinile cactuşilor acumulează apă. lalea. . Arborii şi pomii fructiferi prezintă diferite forme ale coroanei: sferică. ca şi majoritatea plantelor lemnoase (arbori şi arbuşti). La unele plante. viţa de vie). Tulpinile aerine ale unor plante s.mazăre.muguri micşti care dau naştere atât la frunze cât şi la flori.Introducere 2. tubercului sau rizomi şi se numeşte înmulţire vegetativă. După locul unde cresc. secundare şi de rod. tubercul (cartof) şi rizom (ferigă. Alte plante au tulpini târâtoare (căpşuni). În aceste tulpini subterane se depozitează substanţe de rezervă (hrănitoare). Prin ţesuturile de Tulpina Funcţiile tulpinei Proiectul pentru Învăţământul Rural .muguri foliari din care se formează frunzele. Cele mai multe plante au tulpini drepte (ortotrope) cu ţesuturi de susţinere bine dezvoltate. Circulaţia sevei brute şi a sevei elaborate prin plantă reprezintă funcţia de conducere a tulpinii. a frunzelor şi a florilor. lemnoase) şi subterane. Astfel de tulpini au majoritatea plantelor ierboase (grâu.fasole. Prin vasele lemnoase circulă apa cu sărurile minerale care formează seva brută. cilindrică. celule lungi. Apa cu substanţele hrănitoare produse de frunze formează seva elaborată ce circulă prin vasele liberiene ale tulpinii spre toate celelalte organe ale plantei.

Astfel.Introducere susţinere pe care le conţine.an ploios. cele care se formează primăvara sunt mai deschise la culoare comparativ cu cele de toamnă care sunt mai închise la culoare După grosimea inelelor de culoare deschisă pot fi apreciate condiţiile de mediu din anul respectiv (inele late . frunzelor. Creşterea tulpinii Proiectul pentru Învăţământul Rural . inele înguste . tulpina asigură funcţia de susţinere a ramurilor.an secetos). Plantele lemnoase prezintă creşteri anuale sub formă de inele cu ajutorul cărora poate fi apreciată vârsta arborilor. Culoarea inelelor lemnoase este diferită. florilor. Tulpina plantei creşte în înălţime dar şi în grosime.

grâul. stânjenelul. c. 2 1. A/F/I b. A/F/I c. tulpină subterană. A / F/ I d. Frunza Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare se află la pagina …………… 2. I (informaţii insuficiente) a. Tulpinele plantelor asigură conducerea sevei brute şi a sevei elaborate. Alege răspunsul corect. b. Asociază tipurile de tulpini cu plantele corespunzătoare. F (fals). vasele liberiene. îngroşarea scoarţei. d. tulpină târâtoare. (Foloseşte la nevoie atlasul botanic). c. A / F/ I 3. b. Încercuieşte una din litere: A (adevărat). Citeşte cu atenţie afirmaţiile.5. rădăcină subterană. Inelele anuale de creştere ale arborilor reprezintă: a. bradul. rădăcină modificată pentru depozitarea hranei. 4. vasele lemnoase. Alege răspunsul corect. Din mugurii micşti ai tulpinii se dezvoltă flori. d. Tuberculii reprezintă rădăcinile modificate pentru depozitarea substantelor hrănitoare ale plantei. d. Planta cu tulpină subterană este: a. Alege răspunsul corect. Vasele lemnoase conduc seva brută. Bulbul este: a. 5. c. trandafirul.Introducere Testul de autoevaluare nr. b. îngroşarea măduvei. tulpină agăţătoare cartof tulpină dreaptă porumb tubercul viţă de vie rizom ferigă tulpină volubilă fasole ceapă 2.

molid.5 Marginea frunzei c Frunzele diferă şi după forma limbului (fig.codiţa frunzei. a b Fig. străbătută de o reţea de vase conducătoare care formează nervurile.în formă de ace lungi (brad.4) alcătuită in: . 2. d.partea cea mai lată a frunzei. frunza liniară.6). frunza aciculară.peţiol. Fig. . limbul se leagă de tulpină prin teacă.limb. În acest caz. porumb).în formă de rinichi (pochivnic). Ea îşi are originea în frunzuliţele mugurelui foliar. La alte plante. dinţată (fig. Există: a. peţiolul lipseşte. frunza sagitală. pot lipsi şi teaca şi peţiolul. care înfăşoară o parte a tulpinii (la grâu. 2.Introducere Frunza este organul aerian la plantei ce creşte pe tulpină. 2. frunza ovală (păr. b.5 c).în formă de panglică (grâu. f. O frunză completă (fig.partea lăţită a peţiolului cu care frunza se prinde de tulpină. . frunza cordată. Proiectul pentru Învăţământul Rural . prun). Frunzele plantelor se deosebesc după forma marginii limbului care poate fi lobată (fig. 2. frunza reniformă. întreagă (fig.4 Frunză de muşcată Alcătuirea externă a frunzei La unele plante. la porumb).5 b). pin).în formă de inimă (muşcată).în formă de săgeată (săgeata apei). c. 2. e.teacă. iar limbul se leagă direct de tulpină (frunzele de mazăre). 2. 2.5 a).

limbul frunzei este format din două foiţe cu rol protector (epiderma superioară si epiderma inferioară) Proiectul pentru Învăţământul Rural .8 b c Structura internă a frunzei Structura internă a frunzei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor de fotosinteză. 2. 2. a Fig. opus (b) sau altern (c). frunzele pot fi dispuse (fig. penată (salcâm) şi frunza palmată (castan).8): în rozetă la baza tulpinii (a). 2. 2.Introducere Fig.7 Frunze compuse Dispoziţia frunzelor pe tulpină diferă de la o plantă la alta. unele plante au limbul frunzelor alcătuit din mai multe foliole şi se numesc frunze compuse (fig. Pe tulpină. frunza trifoliată (la trifoi).6 Frunze simple Frunze simple şi compuse Spre deosebire de plantele cu frunze simple. 2. 2. Frunzele se dispun astfel încât să primească o cantitate de lumină cât mai mare. Fig.9 Fig. respitaţie şi transpiraţie. condiţie esenţială pentru desfăşurarea fotosintezei.7). Privit la microscop.

1000 stomate/mm2 de frunză.Introducere între care se află mezofilul (miezul frunzei) ce conţine celule pline cu clorofilă. Epiderma are ca formaţiuni carateristie stomatele prin are se realizează schimbul de gaze dintre plante şi mediul exterior şi eliminarea apei prin procesul de transpiraţie. aşezate faţă în faţă între care ramâne un orificiu prin care se realizează schimbul de gaze. Numărul stomatelor variază de la o plantă la alta între 100. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Stomatele se închid şi se deschid în funcţie de factorii de mediu şi de nevoile plantei. O stomată este alcătuită din două celule de forma boabelor de fasole.

Introducere Testul de autoevaluare nr.. alte observaţii. 3 Observă frunzele următoarele plante: stejar. grâu şi pin.tipul de frunză (frunză simplă/ frunză compusă). Notează pentru fiecare frunză observaţiile tale legate de: . Proiectul pentru Învăţământul Rural . marginea limbului (întreagă. dinţată. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………….). Notează observaţiile pe spaţiile punctate. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Răspunsurile şi comentariile la testul de autoevaluare nr. etc. Foloseşte material natural sau un atlas botanic. etc. cerat. modul în care sunt aşezate frunzele pe tulpină. forma frunzei. păros. lombată.).. 3 se află la pagina ………. aspectul frunzei (neted.

floareasoarelui. frunza sintetizează substanţe organice (glucide. Factorii care influenţează fotosinteza Proiectul pentru Învăţământul Rural . Schimburile de gaze se realizează prin stomatele de la nivelul frunzelor. rapiţă. În frunză. Sărurile minerale din sol provin din descompunerea resturilor vegetale şi animale şi din azotul atmosferic care ajunge în sol prin apele de ploaie şi zăpezi. Substanţe dulci (amidon. săruri minerale şi dioxid de carbon (CO2). Apa şi sărurile minerale absorbite din sol de către rădăcină. gaz indispensabil vieţii. Clorofila are un rol activ în procesul de fotosinteză. grâul. O parte din substanţele organice produse se depozitează sub formă de rezerve nutritive în diferite părţi ale plantei: în frunze. Substanţe grase (lipide) se depozitează în seminţele de nuc. ea absoarbe şi reţine radiaţiile solare luminoase care vor fi transformate în energie chimică necesară procesului de fotosinteză. Seva brută ia calea vaselor lemnoase din rădăcină şi tulpină. lipide) ce vor circula prin vasele conducătoare liberiene sub formă de sevă elaborată în totul corpul plantei. sfecla. plantele folosesc dioxidul de carbon din aerul atmosferic şi eliberează oxigen. lumina şi temperatura. bulbi. În urma procesului de de fotosinteză se eliberează oxigen (O2). Din apă. fotosinteza se opreşte. Fotosinteza Frunza este considerată un mare laborator al naturii în care se sintetizează hrana plantei. proteine. lumina este indispensabilă pentru formarea clorofilei.1. Fotosinteza se desfăşoară în prezenţa luminii.5. Procesul de fotosinteză se intensifică o dată cu creşterea cantităţii de apă. intră prin stomate şi dioxidul de carbon (CO2).Introducere 2. tuberculi sau rizomi. soia. Funcţiile frunzei Reţine ! În procesul de fotosinteză. cu ajutorul perişorilor absorbanţi ajung la frunză. când apa este în exces. apoi prin nervurile frunzei. Principalii factori care influenţează fotosinteza sunt apa. ajunge în celulele din mezofilul (miezul) frunzei. O importantă sursă de proteine vegetale sunt boabe de fasole. zaharuri) depozitează cartoful. Apa şi sărurile minerale sunt necesare ca materie primă în procesul de fotosinteză. seminţe. În acelaşi timp. linte şi mazăre.

poartă denumirea de simbioză.520 C se opreşte. trăiesc parazit pe alte plante. nu au posibilitatea de a realiza fotosinteza şi îşi procură substanţele organice gata preparate. Plantele semiparazite. Plantele verzi care îşi produc singure substanţele organice cu care se hrănesc se numesc plante autotrofe. Fotosinteza începe la lumină slabă ( o dată cu apariţia primelor raze solare şi creşte ca intensitate o dată cu creşterea intensităţii luminii. În concluzie. fructe şi seminţe. fiind lipsite de clorofilă. se caracterizează prin lipsa frunzelor verzi şi prezenţa unor formaţiuni speciale pentru hrănire (rădăcini sugătoare. fotosinteza se desfăşoară cu randament maxim în orele dimineţii şi spre amiază.muma. din mediul în care trăiesc. Alte plante.pădurii (parazită pe rădăcinile arborilor din păduri). creşte în intensitate până când temperatura atinge 20. . Cunoaşterea modului în care temperatura influenţează fotosinteza are aplicaţii în agricultură pentru stabilirea datelor la care se realizează însămânţările la diferite plante de cultură. fotosinteza începe să scadă. sulfaţi.Introducere O altă sursă importantă de săruri minerale o reprezintă îngrăşămintele organice naturale (gunoiul de grajd) şi chimice (azotaţi. trifoi.plante heterotrofe. Plantele cu frunze verzi şi iarna (conifere. deşi au clorofilă şi realizează fotosinteza. semiparazite şi simbionte. Plantele simbionte sunt un exemplu interesat de convieţuire între o plantă autotrofă şi un organism heterotrof. Astfel de plante sunt importante pentru agricultură deoarece îmbogăţesc solul în azot. O asfel de simbioză există între plantele leguminoase (trifoi) şi bacteriile fixatoare de azot care trăiesc pe rădăcinile acestor plante. Tipuri de nutriţie Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fotosinteza începe la o temperatură de 00 C. Bacteriile pun la dispoziţia plantei leguminoase. Convieţuirea în avantajul ambelor organisme.250 C. Plante parazite: . O asfel de plantă semiparazită este vâscul care preia substanţe hrănitoare din tulpina arborelui gazdă. grâu) desfăşoară procesul de fotosinteză şi la temperaturi sub 00 C. Dacă lumina este foarte intensă. Din categoria plantelor heterotrofe fac parte plantele parazite. Plantele parazite nu au clorofilă. fosfaţi). azotul necesar procesului de fotosinteză. după care încetineşte treptat şi la 45. viţă de vie). Plantele parazite au un număr mare de flori.haustori). iar plantele leguminoase furnizează bacteriilor substanţe organice rezultate din fotosinteză. iau o parte din substanţele organice necesare din alte plante.torţelul (parazit pe tulpinile de lucernă.

ca toate celelalte vieţuitoare. Schimburile de gaze se realizează şi la nivelul respiraţiei. plantele elimină dioxidul de carbon. planta utilizează numai o mică parte din energia solară pentru a o transforma în energie chimică. Procesul se desfăşoară în mod continuu. înflorire. Schimburile de gaze au loc la nivelul stomatelor. etc.Introducere 2.3. Procesul de respiraţie se desfăşoară în mod continuu. Acest lucru determină ridicarea temperaturii frunzelor şi duce la pierderea apei sub formă de vapori. dar mai ales prin frunze. ziua şi noaptea. În urma procesului de respiraţie. Transpiraţia Proiectul pentru Învăţământul Rural . plantele folosesc oxigenul din aer şi elimină dioxiul de carbon. Ele utilizează oxigenul pentru arderea substanţelor organice la nivelul celular şi producerea energiei necesare pentru desfăşurarea tuturor proceselor: creştere. Eliminarea apei se realizează prin stomate. Prin procesul de transpiratie apare în plantă forţa de sucţiune (sugere) fără de care absorţia unor noi cantităţi de apă cu săruri minerale din sol. Transpiraţia În procesul de fotosinteză. Plantele respiră prin toate organele. Respiraţia Plantele. prin stomate.2. formarea fructelor. O parte importantă din această energie se transformă în căldură. Transpiraţia este procesul de eliminarea a apei sub formă de vapori. Respiraţia Reţine ! În procesul de respiraţie.6.6. nu ar fi posibilă. au nevoie de oxigen. 2.

Materiale necesare: plantule de fasole cu 2. realizează observaţii după 2 zile. benzină. Dacă stomatele sunt închise nu apare nici o modificare la nivelul frunzei. structuri ce se numesc stomate.3 frunze).Introducere Aplicatii practice (fotosinteză. respiraţie. transpiraţie) Experimentul nr. Dacă stomatele sunt deschise. vas cu apă. (în locul plantelor de fasole poţi folosi ramuri de muşcată cu 2. Cum procedezi ? . pe dosul frunzei. pune plantule de fasole în vasul cu apă colorată. benzina pătrunde în frunză şi apar pete de culoare închisă. cerneală Cum procedezi? toarnă câteva picături de cerneală în vasul cu apă.pune o picătură de benzină cu ajutorul pipetei. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. Ce observi ? Explica.. Ce observi ? Explica. Rezultate şi constatări La nivelul frunzelor se află structuri specializate prin care se realizează schimburile de substanţe dintre plante şi mediu. Experimentul 2. 4 Evidenţierea gradului de deschidere al stomatelor. pipetă.5 Evidenţierea conducerii sevei brute prin tulpină şi frunze.3 frunze. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Materiale necesare: frunza.

Introducere ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… Rezultate Apa colorată a urcat prin vasele conducătoare ale tulpinii. apoi prin nervuri şi a colorat frunzele.apelor). Ce observi ? Explică.apelor ies bule de gaz (oxigen). 6 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de oxigen.o eprubetă cu apă. Materiale necesare: plantă acvatică (ciuma. cu partea secţionată orientată în sus. Experimentul 2. Rezultate Prin partea secţionată a tulpinii de ciuma.. aşază eprubeta la lumină. Creşterea intensităţii luminii determină intensificarea fotosintezei (creşte numărul bulelor de gaz degajate).pădurilor. Plantele au nevoie de lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. eprubete Cum procedezi ? secţionează oblic baza unei ramuri de ciuma. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. pune planta într. Producerea oxigenului demonstrează că în frunze se desfăşoară procesul de fotosinteză. repetă experimentul aşezând eprubeta la o distanţă de 20 cm faţă de becul unei veioze Proiectul pentru Învăţământul Rural .

pipetă. fixează pe ambele feţe ale unei frunze de muşcată o fâşie de staniol pentru a împiedica pătrunderea luminii în frunză (nu detaşa pe o secţiune dintr.Introducere Experimentul 2.3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa (Atentie ! Fierberea se realizează astfel: într. detaşează frunza şi îndepărtează staniolul. Cum procedezi ? amidonului). Partea de frunză acoperită cu staniol nu se colorează (datorită absenţei luminii nu s-a desfăşurat fotosinteza şi nu s-a sintetizat amidon). ghiveci cu muşcată. se introduce un vas mai mic cu alcool etlic în care se pune frunza). iod. amidonului). expune planta la lumină timp de câteva ore. Rezultate Frunza se colorează în albastru sau brun numai în porţiunile unde nu a fost acoperită de staniol ceea ce demonstrează că amidonul s. frunza de plantă!!).un tubercul de cartof pune 2. Ce observi ? Explică. staniol. decolorează frunza prin fierbere în apă şi alcool.un vas cu apă.a format în frunză numai în portiunile expuse la lumină. toarnă câteva picături de iod pe frunza decolorată .un tubercul de cartof pune 2. Materiale necesare: tubercul de cartof. Proiectul pentru Învăţământul Rural ..3 picături de iod (apare o coloraţie albastră care demonstrează prezenţa pe o secţiune dintr. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. alcool etilic 96%. 7 Evidenţierea fotosintezei prin producerea de amidon.

Materiale necesare: semiţe încolţite de grâu sau fasole. în borcanul care se poate închide ermetic cu un capac introduci 20. închide punga de plastic prin legare sau cu scotch timp de o oră.30 de seminţe încolţite. deschide capacul şi introdu o lumânare aprinsă fixată la capătul unei sârme. 9 Cum procedezi ? Evidenţierea procesului de transpiraţie. Rezultate Proiectul pentru Învăţământul Rural .. pungă de plastic fixează părţile aeriene ale plantei într. Prin respiraţie.Introducere Experimentul 2. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….o pungă de plastic. Rezultate Lumânarea se stinge deoarece în borcan nu mai există oxigen care să întreţină arderea. seminţele au consumat tot oxigenul din borcan. ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. Ce observi ? Explică. sârmă Cum procedezi ? - Evidenţierea respiraţiei prin consumul de oxigen.. borcan închis emetic.8 lumânare. Ce observi ? Explică. Materiale necesare: plantă în ghiveci. Experimentul 2. după 2 zile.

La floarea receptaculul are forma unei cupe (la alte flori. cu rol de apărare a florii) şi petale divers colorate. organele de reproducere bărbăteşti.disc (floarea. Floarea Alcătuirea unei flori simple Fig. Totalitatea sepalelor formează caliciul floral. salcâm. morcov). viţă de vie). Inflorescenţele au formă de : . Pedunculul este codiţa florii. 2. Fiecare stamină are câte un filament în Proiectul pentru Învăţământul Rural . . . muşeţel). Receptaculul este partea terminală. con. 2.spic (grâu. mărimi şi culori diferite şi pot fi libere sau concrescute. Sepalele pot fi libere (neunite) sau concrescute (unite). câte una (flori simple) sau sunt grupate mai multe la un loc formând inflorescenţe. receptacul are formă de cilindru.Introducere Pe punga din plastic apar picături de apă rezultate din condensarea vaporilor eliminaţi de plantă prin transpiraţie.9 Floarea de măr Pe receptacul se prinde învelişul floral format din sepale (frunzuliţe verzi. etc. Din flori se formează fructele şi seminţele. Totalitatea petalelor formează corola. Floarea Floarea este organul de înmulţire a plantei.umbrelă (soc.ciorchine (liliac. .soarelui. Alcătuirea unei flori simple O floarea simplă este alcătuită din mai multe elemente.). lăţită a peduncului pe care se prind celelalte componente ale florii. . Florile sunt aşezate pe tulpină. pătlagină). .ştiulete (porumb). Petalele au forme.7.mâţişori (mesteacăn). Tot de receptacul se prind şi staminele.

Florile exterioare. Când un grăuncior de polen cade pe stigmatul unei flori. Fructele conţin seminţe care provin din ovulele fecundate. stigmatul. nu au decât elementele esenţiale ale florii. petalele şi sepalele se veştejesc şi se scutură. el germinează. umflată se numeşte ovar.o umflătură. florile compuse au o altă structură. de culoare verde. prezente la capătul tubului polinic. care sunt celulele sexuale femeieşti. dintr. Acesta este procesul de fecundaţie care duce la formarea a două celule noi care vor da naştere seminţei. stilul şi stigmatul se usucă şi cad. Imediat după fecundaţie. din ele se formează fructe şi seminţe. fără petale şi sepale. În centrul florii se află pistilul. Polenizarea presupune transportul polenului unei flori spre pistilul alteia cu ajutorul vântului şi al insectelor (albine. terminat printr.Introducere vârful căruia este fixată o umflătură plină cu granule de polen (anteră).un ansamblu de flori. sunt petale unite între ele şi sunt sterile (din ele nu se formează seminţe). Celulele sexuale bărbăteşti. Nu toate florile prezintă această alcătuire. Pistilul are formă de pară.soarelui alcătuită de fapt. Spre deosebire de florile simple. iar baza sa. Aceste flori tubulare sunt fertile. Ovarul se prelungeşte cu un tub subţire. unite în formă de tub. ovarul creşte. Florile interne au petale mici. grupate în spic.). în formă de disc. Alcătuirea unei flori compuse De la floare la fruct Proiectul pentru Învăţământul Rural . staminele şi pistilul. producând tubul polinic care coboară prin stil şi ajunge în ovar. susţinute de un receptacul lăţit. Receptaculul este înconjurat de frunze mici. Transformarea florii în fruct presupune două etape: polenizarea şi fecundaţia. stilul. fluturi. de culoare galbenă. O asfel de floare este floarea. organul de reproducere femeiesc. Fiecare grăuncior de polen conţine două celule sexuale bărbăteşti. se îngroaşă şi se trasformă în fruct. fuzionează cu celulele sexuale femeiesti. etc. Florile de grâu sunt diferite de cea prezentată: sunt verzi. Ovarul conţine ovulele.

10). După formă şi dimensiuni există o mare diversitate de seminţe. prune. tulpiniţă (4) şi muguraş (5). de exemplu receptaculul: mere.fructe cărnoase. Sămânţa de fasole (fig. pe lângă ovar şi alte părţi ale florii. 2. seminţele sunt închise în fructe. Din embrion se va dezvolta viitoarea plantă. cariopsa (grâu. iar substanţele grănitoare se găsesc în afara cotiledonului. embrionul are un singur cotiledon. portocale. Fructul şi sămânţa Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Fructele cărnoase au miezul bogat.fructe cărnoase. 2. piersici. . Alte fructe uscate nu se deschid la maturitate: aluna. cu o sămânţă închisă într. struguri.formaţiuni cărnoase în care se găsesc rezervele de hrană ale seminţei şi embrionul alcătuit din rădăciniţă (3).la formarea fructului participă. ghinda.fructe cărnoase false (poamă) .tegument (1). . ca urmare a procesului de fecundaţie şi are rol de protecţie a seminţei din care se va forma o noua plantă.8. pere. Din seminţele cu un cotiledon iau naştere plantele monodicotiledonate.fructe cărnoase multiple: zmeură. fragi. cu mai multe seminţe (bacă): roşii. Fructul şi sămânţa Fructul se formează din ovar. Embrionul foloseşte rezervele de hrană din cotiledoane până la formarea primelor frunze. căpşuni. floareasoarelui) etc. gutui. Clasificarea fructelor: • Fructele uscate sunt tari şi lipsite de substanţe de rezervă. Din seminţele cu două cotiledoane se dezvoltă plantele dicotiledonate.Introducere 2. . cireşe. salcâm) şi capsula (mac). Unele se deschid la maturitate eliberând seminţele: păstaia (fasole.un sâmbure (drupă): caise.19) prezintă un înveliş cu rol de protecţie. castraveţi. două cotiledoane (2). . La toate plantele cu flori. La sămânţa de grâu (fig. zemos în vitamine şi sustanţe hrănitoare.

a oxigenului şi numai la o anumită temperatură. la starea activă de creştere. seminţele încolţesc (germinează) şi embrionul începe să se dezvolte şi se transformă în plantulă apoi în plantă adultă. .formarea perişorilor absorbanţi şi transfomarea rădăciniţei în rădăcină. Germinţia seminţelor Reţine ! Germinaţia presupune toate procesele prin care trece embrionul din sămânţă. . Puterea de germinaţie depinde de substanţele hrănitoare înmagazinate în seminţe şi se realizează numai în prezenţa apei.Introducere Fig. Etapele germinaţiei: .ruperea tegumentului şi apariţia rădăciniţei. . de la starea de repaus. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi.uscarea cotiledonului.creşterea tupliniţei şi apariţia primelor frunze. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . .10 Bobul de fasole În condiţii favorabile.îmbibarea seminţelor cu apă şi umflarea acestora.

Fig. 4 1. ordinea în care se dezvoltă planta... 2.12 3. formarea rădăcinii. e. ……………………………. formarea frunzelor. a. ……………………………. ……………………………… g. ……………………………… Fig. Proiectul pentru Învăţământul Rural . fecundaţia. ……………………………… f. în casete. ……………………………… 4. 2. sămânţa. Ordonează stadiile de creştere şi de dezvoltare ale plantei: înflorire. ……………………………. Scrie. polenizare.. h.Introducere Test de autoevaluare nr. c. Ce lipseşte din alcătuirea ei ? 1. ……………………………… 2.11 Bobul de fasole 2. d. formarea tulpinii. Răspunsurile şi comentariile testului de autoevaluare se află la pagina …………. ……………………………. ……………………………… 5. ……………………………… 3. ……………………………. Completează spaţiile libere cu denumirea părţilor componente ale unei seminţe de fasole. b. ……………………………. germinaţia.

având după 2 zile observă cele două jumătăţi ale seminţei. farfurioare.11 unor flori Cum procedezi ? Modelarea componentelor unei flori.le. plaşetă pentru modelaj. asfel încât să obţii diferite flori. fruct. cele două cotiledoane şi embrionul cu rădăciniţa.5 seminţe de fasole. Materiale necesare: plastilină de diferite culori.12 Evidenţierea componentelor seminţei de fasole.13 Observaţii asupra etapelor germinaţiei şi a factorilor care influenţează germinaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural . sămânţă) Experimentul 2. Experimentul 2. Cum procedezi ? Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Rezultate Se observă tegumentul de culoare albă care se desprinde acum cu uşurinţă. grijă ca vata să se menţină permanent umedă.Introducere Aplicaţii practice (floare. vată. Materiale necesare: 4. imagini ale modelează toate componentele florii din plastilină. Experimentul 2. tulpiniţa şi muguraşul. aranjează. pune la încolţit seminţele de fasole pe farfurioare.

tulpinii.). ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………. într. la temperatura camerei. Seminţele nu au nevoie de lumină pentru a încolţi. în condiţii de lumină.. fasole sau porumb. Cum procedezi ? • • • • • • • pune la încolţit seminţele şi urmăreşte zilnic transformările suferite în notează într.Introducere Materiale necesare: seminţe de grâu. rădăcinii. nu sunt udate deloc.o fişă de observaţie toate transformările care au loc (apariţia observă ce se întâmplă cu seminţele dacă: sunt udate zilnic cu o cantitate mică de apă. observă şi compară seminţele puse la încolţit: observă şi compară seminţele puse la încolţit: Notează observaţiile tale.un loc friguros procesul de încolţire. Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunt udate de trei ori pe zi cu o cantitate mare de apă. etc. ghivece cu pământ.o cutie). Lumina este necesară plantelor după apariţia primelor frunze. la întuneric (într. Rezultate Seminţele au nevoie de apă şi căldură pentru a încolţi. Unele seminţe încolţesc şi la temperaturi mai scăzute (seminţele de grâu).

forţa de gravitaţie). Stiai că. se pare că mişcările sunt determinate de variaţii ale luminii cât şi ale temperaturii. temperatură).9. cu forţa gravitaţională). se întâlnesc mişcări determinate de alternanţa zi.nopţii se deschid seara. Termonastiile sunt mişcări determinate de variaţia temperaturii (închiderea. temperatură. Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea şi mişcarea Sensibilitatea este însuşirea organismelor vegetale de a răspunde la acţiunea unor factori de mediu (lumină. În acest caz. deci se manifestă nu numai la animale ci şi la plante. Fototropismul este mişcarea de orientare a organelor plantelor către lumină ( orientarea frunzelor spre lumină). viţă de vie). inflorescenţele de păpădie se deschid la lumină şi se închid la întuneric. mazăre. iar dimineaţa se închid. Florile de regina. La unele plante. mişcări ale unor organe ale plantelor şi sunt reprezentate de: .noapte. zorele.deschiderea florilor) în funcţie de temperatură. Geotropismul este mişcarea de orientare a organelor plantei determinată de acţiunea forţei de gravitaţie (tulpinile cresc în sus. Încearcă şi tu acest lucru ! Proiectul pentru Învăţământul Rural . în sens antigravitaţional. cercetătorii indieni au fost primii care au demonstrat că plantele iubesc muzica? Plantele supuse unui “tratament” muzical cresc mai repede şi sunt mai rezistente la boli. Mişcările plantelor sunt de fapt.Mişcările autonome: mişcări de răsucire determinate de creşterea neuniformă a organelor plantelor întâlnite la plantele volubile şi agăţătoare (fasole. .Miscările induse (tropisme şi nastii): mişcări de orientare ale organelor plantelor determinate de acţiunea unor factori externi (lumină. Cea mai frecventă formă de răspuns a plantei este mişcarea. Mişcarea este o însuşire caracteristică întregii lumi vii.Introducere 2. rădăcinile în jos în acelaşi sens.

Introducere Aplicaţii practice (sensibilitatea şi mişcarea la plante) Experiment 2.15 Materiale necesare: Cum procedezi ? Evidenţierea termonastiilor.3 cuburi de gheţă) Ce observi ? Proiectul pentru Învăţământul Rural .14 Cum procedezi ? Ce observi ? Evidenţierea fototropismului.au orientat către lumină. Experiment 2. Materiale necesare: plante în ghiveci (exemplu: muşcată) aşază ghivecele la fereastră timp de câteva zile ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Rezultate Frunzele plantelor s.pune o floare de lalea într.un vas cu apă la temperatura de 300C Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… pune aceeaşi floare într. . Experimentul a evidenţiat mişcarea de orientare a plantelor către lumină adică fototropismul.un vas cu apă rece (2.

2. floarea se va deschide în câteva minute. în acelaşi sens cu forţa de gravitaţională. fixează pe o sugativă umedă.un borcan. Fig. după 2 zile. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Materiale necesare: borcane. Mişcările determinate de variaţia temperaturii se numesc termonastii.13).13 Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Rădăcinile se orientează în jos.16 Evidenţierea fototropismului rădăcinii seminţei de fasole încolţite. boabe de fasole încolţită (vezi fig. observă cum se orientează rădăcinil. Aceeaşi floare. trecută în vasul cu apă rece se va închide.Introducere ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Introdusă în apă la temperatura de 300C. Experiment 2. sugativă Cum procedezi ? într. câteva aşază borcanul în poziţia laterală.

ghivece cu pământ Cum procedezi ? Ce observi ? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… Rezultate Plantele de fasole şi.3 zile. Materiale necesare: seminţe de fasole.17 Evidenţierea geotropismului tulpinii. în ghivece. în sens antigravitaţional ajungând din poziţia orizontală.au îndreptat tulpinile în sus. pune la încolţit seminţele de fasole. aşază ghivecele în poziţie orizontală timp de 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural . în cea verticală.Introducere Experiment 2. după răsărirea plantelor de fasole.

În regiunile temperate. În regiunile tropicale. ferigile. adică plante cu sămânţa Conifere şi plante înrudite Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ferigiile nu au flori. în păduri. unele specii de ferigi au dimensiunile unui arbore (ferigi arborescente). astfel muşchii sunt consideraţi plante inferioare. Corpul unei ferigi este alcătuit din rădăcină. au dimensiuni mult mai reduse. Au tulpină şi frunze dar nu au rădăcini adevărate. Muşchii sunt primele plante verzi de uscat. stânci. Sunt considerate primele plante superioare. scoarţa copacilor. Muşchi Ferigi Fig. tulpină şi frunze străbătute de vase conducătoare. prin procesul de fotosinteză.sămânţă). Ferigile sunt plante foarte vechi. Seminţele aflate în conuri femele nu sunt protejate de un înveliş. Ele pot avea forme foarte variate. însă toate conţin clorofilă datorită căreia îşi obţin singure hrana. sperma. creşteau acum 400 de miloane de ani şi. Unele ferigi nu prezintă tulpină aeriană ci numai una subpământeană numită rizom. Regnul Plante cuprinde: muşchii.descoperit. 2. în era primară. coniferele sunt numite gimnosperme (gimnos. Cresc mai ales în locuri umede şi umbroase.10. gimnospermele şi angiospermele. Principalele grupe de plante Plantele sunt organismele vii cel mai des întâlnite pe pământ.14 Feriga Coniferele îşi datorează numele faptului că organele lor de reproducere au formă de conuri. speciile gigantice alcătuiau adevărate păduri. Se înmulţesc prin sporii aflaţi pe dosul frunzelor. Din acest motiv.Introducere 2. Organele lor nu prezintă ţesuturi conducătoare. Ele se întâlnesc în regiunile cu umiditate mare. ferigile. Strămoşii lor. pe sol. Există conuri mascule şi conuri femele.

Cele ale căror seminţe conţin un singur cotiledon se numesc monocotiledonate (vezi fructul şi sămânţa. De aceea. Este vorba despre cereale (grâu. cais. seminţele sunt închise în fruct.). pag. de unde şi denumirea de răşinoase (fig.acoperit. pin) le păstrează şi pe timpul iernii.Introducere neprotejată. Plantele cu flori Proiectul pentru Învăţământul Rural . porumb). sau despre plante ornamentale (lalele. 2. zmeur. tulpini şi frunze ca şi ferigile şi coniferele.15). 2. fag) dar şi un număr mare dearbuşti (măceş. mur) fac parte din această categorie. Sub scoarţă. ……. La toate plantele cu flori. spermasămânţă).15 Plantele cu flori au apărut pe pământ acum mai bine de 100 de milioane de ani. măr). Frunzele coniferelor au îndeosebi formă de ace şi majoritatea speciilor (brad. crini. Au rădăcini. Plantele cu flori se clasifică în două grupe. Alte plante cu flori produc seminţe cu două cotiledoane şi se numesc dicotiledonate. cum sunt palmierii. au structuri care secretă răşină. se numesc angiosperme (angios. Pomii fructiferi (cireş. organ esenţial pntru înmulţirea plantelor. Fig. prun.. molid. dar ele se deosebesc vizibil de acestea prin prezenţa florilor. orhidee) dar şi despre unii arbori. trandafir. arborii ce alcătuiesc pădurea (stejar.

frunzele). Fotosinteza. Dicotiledonate.Introducere Sinteza unităţii de învăţare nr. Transpiraţia. Angiosperme. Seva elaborată. 2 Celula vegetală.plante ale căror seminţe au două cotiledoane.capacitatea plantelor de a reacţiona la diferiţi factori de mediu (lumină.asociere de celule cu acelaşi rol.soluţia de apă cu substanţe organice. cu ajutorul oxigenului pentru obţinerea energiei.soluţia de apă cu săruri minerale absorbită de plantă din sol.organul de înmulţire al plantei.plante ale căror seminţe sunt închise în fruct.plante ale căror seminţe conţin un singur cotiledon (rezerva nutritivă a seminţei). Sensibilitatea. Organe vegetative.organe care au rol în hrănirea plantelor (rădăcină. temperatură). Ţesutul. Gimposperme.procesul de ardere a substanţelor organice în corpul plantei (la nivelul celular).unitatea de bază a plantelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural .plante ale căror seminţe nu sunt protejat de un înveliş.eliminarea apei din frunze. Seva brută. Respiraţia. sub formă de vapori. produsă în frunză. în prezenţa luminii. Monocotiledonate. Floarea. tulpina.procesul de obţinere a substanţelor organice în frunză.

3.A. usturoi.F (tuberculii nu sunt rădăcini. c. 4.fasole.zona perişorilor absorbanţi. tulpină volubilă. tulpină dreaptă. fag. trandafir. poţi trece mai departe. stejar. 4. b. 3. a. ceapă. 3. b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.A.viţa de vie.rizom. Testul de autoevaluare nr. frunza) şi organul de înmulţire (floarea) din care se formează fructul şi seminţele. tubercul. Plante cu rădăcină pivotantă: mazăre.Introducere Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. 5. rizomferigă. 2.scufia. Organele unei plante cu flori sunt: organele vegetative (rădăcina. b. varză.porumb.zona netedă. măceş. 2. 1 1. Plante cu rădăcină lemnoasă: cireş. Tulpina agăţătoare. d. tulpina. porumb. ai nelămuriri sau ai greşit. 2. b. Vârful rădăcinii prezintă: 1.cartof. etc. 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural . ci tulpini subterane). Plante cu rădăcina firoasă: grâu. fasole. ridichea şi sfecla. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.zona aspră.I (din muguri micşti se dezvoltă frunze şi flori). 2 1. Plantele ale căror rădăcini sunt modificate pentru a depozita substanţe hrănitoare sunt: ţelina. îţi recomand să revezi paginile corespunzătoare. lalea.

g. aşezate câte două frunze într. ai nelămuriri sau ai greşit. a. margini întregi. formarea frunzelor. Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările.fasole.tegument. polenizare. tăioasă. c. nervuri paralele. 2.frunze simple.cartof.cotiledon.rădăciniţă. aspect cerat. Tulpina agăţătoare. conţin răşină etc.frunză simplă. germinaţie.muguraş. tubercul. sămânţa. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor.viţa de vie. h. Lipseşte al doilea cotiledon. c. Frunza de pin. alcătuită in limb şi teacă (lipseşte peţiolul). 2. peţiol.ferigă. dură. Felicitări ! Proiectul pentru Învăţământul Rural . Testul de autoevaluare nr.o teacă.porumb. 1. Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. d. rizom. poţi trece mai departe. Frunza de grâu. înflorire. poţi trece mai departe. aspect lucios. Testul de autoevaluare nr.frunză simplă alcătuită din limb. fecundaţie. 4. formarea tulpinii. f. 3. 3 Frunza de stejar. tulpină dreaptă. 5. etc. etc. aciculare (formă de ace lungi). teacă.tulpiniţă. e. formă de panglică. tulpină volubilă. formă lobată. b. 2 1 4 3 3. 4 1. îţi recomand să revezi pagina corespunzătoare. formarea rădăcinii.Introducere 5.

absorţia. stamine. membrană. ce ai observat. 2. b. respiraţia. peri absorbanţi. nervuri. fotosinteza. petale. Menţionează dacă ai întâmpinat dificultăţi în realizarea experimentului şi care a fost natura acestora. Prezentaţi un experiment pe care l. cotiledon. nucleu. Pentru fiecare noţiune din coloana A găsiţi 3 noţiuni potrivite în coloana B. fixarea plantei. Notează materialele de care ai avut nevoie. pară. Alegeţi varianta care denumeşte procesul prin care plantele obţin energia necesară creşterii şi dezvoltării: a. Lucrare de verificare nr. c. alună. lumină. agăţătoare. cum ai procedat. Alegeţi varianta care nu denumeşte o funcţie a rădăcinii: a. citoplasmă. peţiol. clorofilă. absorbţia. nucleu. dreptă. limb. ai nelămuriri sau ai greşit.membrană. b. c. citoplasmă. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. d. respiraţia. dioxid de carbon. cotiledon.Introducere • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. scufie.ai realizat din cele propuse la aplicaţiile practice. tegument. târâtoare. d. 1p Exemplu: celulă. A Celulă Frunză Fruct Floare Rădăcină Sămânţa Fotosinteză Tulpină B Cireşe. apă cu săruri minerale. fotosinteza. 2 1. 3. 1p 1p 4. petale. transpiraţia. 2p Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Se acordă un punct din oficiu.4 puncte (utilizarea unor surse suplimentare de informaţii. tipuri de nutriţie. Poţi folosi surse suplimentare de informaţii (cărţi. reviste. respiraţie şi transpiraţie. 2. Lucrarea de verificare 2 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. importanţa proceselor de fotosinteză.1 punct. notată şi va fi returnată.4 pagini.1 punct. va fi finalizată. funcţiile frunzei.1p). Eseul va avea maxim 3. 3. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. Se acordă un punct din oficiu.1 punct. Alcătuiţi un eseu cu titlul ”Funcţiile frunzei” după următorul plan: structura frunzei. 4p Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1. Lucrările de verifiare au o pondere de 50% din nota finală. 5. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 5.2 puncte. 4. Internet). 2.

12. 9. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Todor V. Bucureşti. A. Fiziologia plantelor. 1997. Trifu M. Botanică.. Ţibea F. Bucureşti. Manual pentru clasa a V-a... Copil V.Lucrări practice. 1983. R.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Grosu M. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.78. Bucureşti. 829. 5. 4.. pag. Bucureşti.Plante şi animale. 1985. pag. 6.. 3.32. Enciclopedia pentru tineri Larousse.28. Raianu O. 1996... Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică.. 2004. pag. Grinţescu I. Atlas şcolar de biologie. Atlas botanic. Bucureşti. Bios Proiectul pentru Învăţământul Rural . 8.A. 2.. Boldor O.. şi colaboratorii. Gheţe M. şi colaboratorii. R. Editura Sigma. 2002. Editura Didactică şi Pedagogică.VIII. Editura Rao. Editura Didactică şi Pedagogică. 7. Opriş T. Metodica predării biologiei la clasele V. Biologie. 1982.

evoluţia lumii vii. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3 ANIMALE 3.Introducere Unitatea de învăţare Nr. • să compare modalităţile de realizare a funcţiilor vitale fundamentale ale organismelor. studentul va fi capabil: • să identifice principalele componente structurale ale sistemelor de organe la animale.1 Obiectivele unităţii de învăţare 3 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. precum şi a funcţiilor acestora. • să precizeze caracterele generale ale principalelor grupe de animale. • să descrie principalele caracteristici ale sistemelor de organe utilizând un limbaj specific adecvat. evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii.

. este alcătuit din celule nervoase (neuroni). unele epitelii intră în alcătuirea unor organe de simţ.funcţia de reproducere. . care îndeplinesc aceeaşi funcţie.intră în alcătuirea muşchilor.ţesutul nervos. respiraţia. structurală şi funcţională a oricărui animal alcătuită din membrană. circulaţia şi excreţia sunt funcţii de nutriţie.are rol de susţinere şi de hrănire (însoţeşte ţesuturile epiteliale).funcţiile de nutriţie.2 Organizarea generală a unui animal Organizarea general ăa unui Prezentarea organizării unui animal se va realiza la un mamifer la care întâlnim un maxim de complexitate. este capabil de contracţie permitând mişcări ale întregului organism sau ale organelor interne. citoplasmă şi nucleu. Funcţiile organismului animal Organismul animal îndeplineşte trei categorii de funcţii: . Funcţiile organi smului animal Proiectul pentru Învăţământul Rural .ţesutul conjunctiv. intră în alcătuirea sângelui şi a oaselor (ţesutul conjunctiv dur). Organele sunt alcătuite din tesuturi.mai multe celule cu formă şi structură asemănătoare.asigură schimbul permanent de substanţe şi energie între organism şi mediul înconjurător.acoperă sau căptuşeşte organele corpului (pielea sau tegumentul). Mamiferele sunt animale care nasc pui pe care-I hrănesc cu lapte secretat de mamele.ţesutul epitelial. mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie. .ţesutul muscular. Alte epitelii intră în alcătuirea unor glande. digestia.realizează legătura dintre organism şi mediul înconjurător asigurând integrarea organismului şi adaptarea sa la condiţiile de mediu. Organismul unui animal este alcătuit din sisteme adică din grupe de organe care îndeplinesc anumite funcţii.coordonează funcţionarea întregului organism.Introducere 3. .funcţiile de relaţie. Celula este unitatea de bază. În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi: .asigură perpetuarea speciei prin descendenţi. .

stern. Scheletul este alcătuit din : . se contractă rapid (îşi scurtează lungimea) şi asigură postura normală a corpului se numesc striaţi datorită aspectului striat observabil la microscop.scheletul capului: cutia craniană. Principalele grupe de muşchi: . Muşchii se prind de oase prin tendoane. nu sunt sub controlul conştient al creierului.o anumită poziţie şi puse in mişcare cu ajutorul ligamentelor.3 Funcţiile de relaţie 3. mandibulă etc.formează miocardul sau muşchiul inimii.muşchi striat de tip cardiac. La mamifere. mişcarea se realizează cu ajutorul sistemului osos şi al sistemului muscular. muşchii membrelor inferioare Mişcarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . muşchii abdomenului .muşchi striaţi.muşchii capului .scheletul membrelor: oasele memebrelor anterioare şi posterioare. . coaste.intră în alcătuirea organelor interne ale corpului. are o structură asemănătoare muşchiului striat. Toate acestea sunt conectate în aşa fel încât să permită oaselor să se mişte şi să execute mişcări variate.se prind de schelet (muşchii scheletici) şi determină mişcarea oaselor. Oasele sunt ţinute într. oasele feţei (maxilar. Sistemul osos este alcătuit din totalitatea oaselor (scheletul). .muşchii gâtului . Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea muşchilor din organism.muşchi netezi.). Mişcarea este însuşirea fundamentală a intregii lumi vii.Introducere 3.muşchii membrelor: muşchii membrelor superioare. În organism există 3 tipuri de muşchi: . .muşchii trunchiului: muşchii toracelui.scheletul trunchiului: coloana vertebrală. . Oasele cresc în lungime şi în grosime. Oasele sunt legate între ele prin articulaţii.2. tendoanelor şi muşchilor.1 Mişcarea Mişcarea şi sensibilitatea sunt funcţii de relaţie.

.format din encefal (creier) şi măduva spinării.2 Sensibilitatea Sensibilitatea este asigurată de către sistemul nervos şi organele de simţ.tunica externă. glandele lacrimale şi pleoapele). Funcţiile de relaţie realizează legătura organismului cu mediul înconjurător.sistem nervos periferic.tunica medie. limba şi pielea. Neuronii sunt legaţi între ei prin sinapse formând o reţea in tot corpul prin care circulă informaţiile. Sistemul osos este alcătiut din: . . prin intermediul creierului. urechea.2.umoarea apoasă (lichid aflat în camera interioară a ochiului.organul de simţ al văzului Ochii sunt aşezaţi în orbite şi sunt alcătuiţi din globul ocular şi structurile anexe(muşhii globului ocular. de auz.sclerotica: culoare alb. opacă în partea anterioară prezintă corneea transparentă. aflată între cornee şi cristalin) . de miros etc. Ochiul. în partea anterioară prezintă irisul (partea colorată care înconjoară pupila). Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. Aceste informaţii sunt transformate în senzaţii de văz. cu rol în hrănirea globului ocular. bogat vascularizată. .Introducere 3.tunica internă.corpul vitros (substanţă cu consistenţă de gel. Mediile transparente ale globului ocular sunt: . între cristalin şi retină) Sensibilitatea Sistemul osos Organele de simţ Proiectul pentru Învăţământul Rural .retina: conţine celule sensibile la lumină care transmit mesaje spre creier prin intermediul nervului optic. Globul ocular. .lentilă biconvexă .coroida: culoare neagră.prezintă trei membrane (tunici) dispuse concentric. aflată în camera posterioară a ochiului. transparentă. În acest mod .cristalinul. controlul mişcărilor şi reglarea tuturor funcţiilor organismului.sistem nervos central. nasul. Organismul primeşte informaţii din mediul înconjurător prin intermediul organelor de simţ. Unitatea structurală şi funcţională a ţesutului nervos este celula nervoasă (neuronul).format din ganglioni nervoşi şi nervi.corneea transparentă . animalul se deplasează.sidefie. se orientează şi se adaptează la conditţiile mediului inconjurător. Organele de simţ sunt: ochiul.

pleoapele. Urechea internă. vestibul şi melc membranos.este formată din pavilion şi conductul auditiv extern. Urechea medie. Senzaţiile gustative sunt complexe datorită combinării gusturilor primare. unde ia naştere senzaţia de auz. . numite papile.Introducere Structurile anexe ale globului ocular sunt: . În canalele semicirculare şi vestibul se află receptorii pentru simţul echilibrului iar în melcul membranos se află receptorii pentru simţul auzului.sunt căptuşite cu o membrană numită conjunctivă care produce un lichid care lubrifiază globul ocular. care preiau vibraţiile sonore de la timpan şi le transmit spre urechea internă. amar.organul de simţ pentru auz şi echilibru Urechea este formată din: Urechea externă. Celulele receptoare transformă vibraţiile în impulsuri nervoase şi le transmit prin nervii vertibulo.recepţionează diferite substanţe dizolvateîn salivă. Papilele conţin numeroşi muguri gustativi. şi respectiv.este formată din mai multe cavităţi ce alcătuiesc labirintul osos.comunică cu faringele prin trompa lui Eustachio (egalizează presiunea aerului de o parte şi de alta a timpanului. În capătul conductului auditiv extern se află timpanul.controlează mişcările globului ocular în orbite. Limba. .organul de simţ pentru gust Limba este un organ musculos ce prezintă pe suprafaţa sa proeminenţe mici.cohlear spre creier. În labirintul osos se află labirintul membros alcătuit din 3 canale semicirculare.se află în vecinătatea ochilor şi produc fluidul ce menţine umed globul ocular. nicovala şi scăriţa) articulate între ele. Nasul.glandele lacrimale. conţine un lanţ de trei oscioare (ciocanul.muşchii globului ocular.organ de simţ pentru miros Fosele nazale sunt căptuşite de mucoasa olfactivă care conţine receptori olfactivi ce detectează substanţele volatile din Organe de simţ Proiectul pentru Învăţământul Rural . Urechea. acru şi sărat. informaţia despre poziţia corpului în spaţiu. pleoapele apără ochiul de praful din aer. Pe suprafaţa limbii sunt percepute gusturile primare: dulce.

La aceste procese se adaugă rolul pe care îl au hormonii în reglarea mecanismelor de adaptare a organismului la condiţiile de mediu. termic şi dureros Pielea conţine numeroşi receptori. organe specializate în secreţia unor substanţe. Pielea.Introducere aerul insiprat. Principalele glande endocrine sunt: hipofiza. tiroida. Glandele endocrine sunt o condiţie esenţială pentru asigurarea proceselor de creştere. glandele paratiroide. numite hormoni. Impulsurile nervoase ajung în creier. are multiple funcţii.organul pentru simţ tactil. Sistemul endocrin este alcătuit din glande endocrine. care se varsă în sânge şi acţionează la distanţă stimulând sau inhibând activitatea altor organe sau ţesuturi. În plus pielea. nutriţie şi reproducere. Sistemul endrocrin Proiectul pentru Învăţământul Rural . unde sunt transformate în senzaţii olfactive. glandele sexuale şi pancreasul endocrin. glandele suprarenale.

1..……………………. 1 I.………………. .…………………….……………………. Completează schema: de relatie . Alege răspunsurile corecte: Scheletul trunchiului este format din: a) coloana vertebrală b) oasele membrelor anterioare c) stern d) femur e) coaste Sistemul nervos central este format din: a) encefal b) nervi c) ganglioni d) măduva spinării e) articulaţii Tunicile globului ocular sunt: a) sclerotica b) cristalinul c) retina d) irisul e) coroida Receptorii pentru echilibru se află în: a) melcul membranos b) urechea medie c) canalele semicirculare d) vestibul e) timpan Răspunsuri şi comentarii se află la pagina …………. 4. Care dintre următoarele componente intră în alcătuirea celulei animale? a) membrană b) citoplasmă c) ţesut d) clorofilă e) nucleu II.excreţia de reproducere III.Introducere Testul de autoevaluare nr.. . . 2. 3. Alege răspunsurile corecte. Proiectul pentru Învăţământul Rural . . Funcţiile organismului de ……………….………………. .

În urma impregnării cu salivă se formează bolul alimentar care este înghiţit (deglutiţie). Intestinul subţire are rol în absorţia substanţelor nutritive din alimente.glande anexe ale tubului digestiv: glande salivare. Stomacul depozitează şi lichefiază alimentele prin amestecarea acestora cu sucul gastric formând chimul gastric.3. Tipurile de dinţi sunt: incisivii. Prin digestie alimentele sunt transformate în substanţe solubile ce pot fi absorbite şi utilizate de organism. stomac. acizi graşi şi glicerol şi monozaharide). alimentele se transformă în nutrimente (aminoacizi. Limba este un organ musculos cu rol în mestecarea alimentelor.3 Funcţiile de nutriţie Funcţiile de nutriţie sunt: digestia. sfărâmarea şi zdrobirea alimentelor.Introducere 3. premolarii şi molarii. În urma digestiei. În timpul înghiţirii. La nivelul intestinului gros se realizează absorbţia apei. intestin gros.tub digestiv: cavitate bucală. înghiţire şi în vorbire. pancreas. faringe. Nutrimentele trec în sânge care le transportă până la nivelul celulelor. Dinţii sunt organe specializate pentru tăierea.1 Digestia Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimente de-a lungul tubului digestiv. respiraţia. Chimul gastric care conţine acid clorhidric este neutralizat de sucul intestinal. Faringele este un tub la nivelul căruia se încrucişează calea digestivă cu cea respiratorie. intestin subţire. esofag. de bila (produsă de ficat) şi de sucul pancreatic ( produs de pancreas). III. alimentele sunt împiedicate să patrundă în calea respiratorie. Bila are rolul de a emulsiona grăsimile. Intestinul gros este situat în continuarea intestinului subţire. Stomacul este organul cavitar situat între esofag şi intestinul subţire. Sistemul digestiv este alcătuit din: . . Cavitatea bucala are organe specializate: limba şi dinţii. caninii (colţii). colon şi rect. Resturile nedigerabile trec în intestinul gros. Prezintă trei porţiuni: cecum. ficat. Pe lângă procesele Digestia Tubul digestiv Proiectul pentru Învăţământul Rural . La nivelul limbii se află receptorii pentru gust. circulaţia şi excreţia. Digestia se realizează de către sistemul digestiv. Alimentele trec prin esofag şi ajung în stomac.

Oxigenul luat de sânge este transportat la inimă şi de aici la celule. Sistemul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care efectuează schimbul de gaze intre organism şi mediu. În inspiraţie aerul pătrunde în plamâni. . flora bacteriană a intestinului gros intervine în sinteza vitaminelor: B.traheea. B6 si K.tub cartilaginos paralel cu esofagul şi adaptat pentru conducerea aerului. eliberând energia chimică stocată în acestea. .este cea mai mare glandă din organism.laringele. . În urma acestor oxidări Proiectul pentru Învăţământul Rural .formate din bifurcarea traheei: primele ramificaţii ale traheei se numesc bronhii principale.3. Căile respiratorii sunt reprezentate de: Sistemul respira tor Căi respiratorii extrapul monare Căi respiratorii intrapulm onare . Sistemul respirator este alcătuit din căi respiratorii (extrapulmonare şi intrapulmonare) şi plămâni.produce sucul pancreatic cu rol în digestie. Glandele anexe ale tubului digestiv Glandele salivare. fără a împiedica înaintarea bolului alimentar prin esofag. . produce bila (fierea) ce se acumulează în vezica biliară (rezervor de depozitare a bilei în timpul repausului digestiv).Introducere de fermentaţie şi de putrefacţie.2 Respiraţia Respiraţia reprezintă totalitatea proceselor biologice prin care organismele descompun substanţele organice. Bronhiile principale pătrun îm plămâni şi se ramifică arborescent formând căile respiratorii intrapulmonare.faringele. Ficatul. B2. Ultimile ramificaţii ale bronhiilor se numesc bronhiole. submaxilare şi parotide).locul unde se încrucişează calea respiratorie cu cea digestivă.situat între faringe şi trahee are o funcţie respiratorie şi o funcţie fonatorie (producerea sunetelor). Glande anexe III.bronhiile. B1. Aceste bronhiole prezintă o serie de structuri veziculare numite alveole pulmonare la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii.primul segment al căilor respiratorii prin care aerul atmosferic pătrunde în organism. Respiraţia se realizează de către sistemul respirator. contribuind la oxidarea unei părţi din substanţele organice prin care rezultă energia necesară organismului animal.fosele nazale. Pancreasul.produc saliva ce conţine o enzimă cu rol în digestia amidonului (se clasifică în glande salivare sublinguale. 1.

.respiraţia internă. Cele 2 ventricule cu pereţii mai groşi pompează sângele spre organe şi ţesuturi prin artere. 3.3. iar din cel drept arterele pulmonare.(inspiraţia. vene. . Plasma.globulele roşii (eritocitele).respiraţia celulară. Sângele este alcătuit din plasmă şi elemente figurate (celulele sângelui). situate în cavitatea toracica. .schimburile gazoase dintre organism şi mediu.sunt implicate în procesele de apărare contra agenţilor patogeni (imunitate) prin producerea de anticorpi sau fagocitoză (digeră microorganismele). Inima mamiferelor este un organ muscular.intervin în fenomenul de coagulare. Sângele Inima Proiectul pentru Învăţământul Rural . a sărurilor minerale şi a apei).respiraţia externă. Elemente figurate: . Din ventriculul stâng pleacă artera aortă. cavitar tetracameral (2 atrii şi 2 ventricule) situat în cavitatea toracică. Sângele este principalul lichid circulant din organismul mamiferelor.transportul gazelor respiratoriii ( O2 şi CO2) la celule/ de la celule. Plămânii 2.3 Circulaţia Circulaţia este realizată de sistemul cardiovascular (inimă şi vase de sânge). Sistemul cardiovascular este alcătuit din inimă şi vase de sânge (artere. respiraţia cuprinde: .conţin hemoglobina care asigură transportul gazelor respiratorii (oxigen şi dioxid de carbon). În concluzie. Cele 2 atrii sunt situate superior şi primesc sângele de la vene. partea lichidă a sângelui îndeplineşte funţia de transport a substanţelor nutritive.trombocitele (pachetele sangvine). .globulele albe (leucocitele). capilare). Plămânii sunt alcătuiţi din lobi şi lobuli pulmonari. Fiecare plămân este protejat de o membrană dublă extensibilă numită pleură.procesele biologice de la nivel celular. expiraţia). Plămânii sunt organele respiratorii pereche. de unde este eliminat prin expiraţie. Lobul pulmonar este elementul anatomic şi funcţional al plămânului având în alcătuirea sa alveolele pulmonare la nivelul cărora se realizează schimburile de gaze.Introducere (arderi) rezultă şi dioxid de carbon pe care sângele îl transportă la plămâni.

Prin contracţie.circulaţia sistemică (marea circulaţie). la nivelul cărora se realizează schimburile între sânge şi ţesuturi.rinichi. Rinichii sunt organe pereche situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. vene.piele. Capilarele sunt vase de calibru foarte mic. miocard şi endocard.elimină substanţe nefolositoare sub formă de urină. vezică urnară şi uretră). . . În miocard se află un ţesut specializat format din celule miocardice modificate care asigură contracţiile inimii chiar şi atunci când inima este scoasă din corp (automatismul cardiac). . capilare) alcătuiesc o reţea prin care sângele circulă de la inimă către organele corpului (artere) şi de aici înapoi la inimă (vene). Sistemul excreto r Proiectul pentru Învăţământul Rural . Sistemul excretor este format din rinichi şi căi urinare. după nivelul schimbului de gaze de la nivelul plămânilor sângele cu oxigen se întoarce la inimă prin venele pulmonare.Introducere Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard. Au o culoare roşie-brună şi formă asemănătoare bobului de fasole. circulaţia sângelui este închisă (sângele circulă prin vase de sânge cu pereţii proprii) şi dublă (sângele trece de două ori prin inimă.elimină prin expiraţie dioxid de carbon. Urina este eliminată prin căile urinare intrarenale şi extrarenale (uretere.plamâni.intestinul gros.3. Fiecare rinichi conţine peste un milion de nefroni. formând marea şi mica circulaţie). sângele cu dioxid de carbon se întoarce la inimă prin venele cave. La mamifere.circulaţia pulmonară (mica circulaţie).în care sângele cu oxigen şi substanţe nutritive este pompat din inimă prin aortă până la ţesuturi. .elimină substanţele toxice prin procesul de transpiraţie.elimină resturile nedigerate sub formă de materii fecale. inima pompează sângele în cele două circulaţii: . după schimbul de gaze de la nivelul ţesuturilor. la nivelul căruia se produce urina. Miocardul sau muşchiul inimii este un tip special de ţesut striat. Vasele de sânge (artere.în care sângele cu dioxid de carbon este transportat de la inimă la plămâni prin arterele pulmonare. Vasele de sânge 3.4 Excreţia Excreţia. Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul.eliminarea substanţelor nefolositoare din organism este realizată de: . Contracţiile inimii se numesc sistole iar relaxările de numesc diastole.

care produc ovulele (celule reproducătoare femeieşti).5 Funcţia de reproducere Sistemul reprod ucător Reproducerea este funcţia prin care organismele dau naştere la urmaşi şi asigură perpetuarea speciilor. În plus. Mamiferele se reproduc sexuat. La mamiferele marsupiale. organul prin care se realizează schimbul de substanţe dintre mamă şi embrionul în dezvoltare (mamifere placentare). În cursul dezvoltării embrionare. Organele reproducătoare sunt reprezentate la masculi de testicule care produc spermatozoizi (celule reproducătoare bărbăteşti) iar la femele de ovare. organele reproducătoare secretă hormonii sexuali care asigură condiţiile propice reproducerii).Introducere 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural . mucoasa uterină a majorităţii mamiferelor contribuie la formarea placentei. Reproducerea este realizată de către sistemul reproducător. Mamiferele nasc direct pui (vivipare) cu excepţia mamiferelor inferioare care depun ouă (ovipare). Reproducerea sexuată implică participarea a doi indivizi de sexe diferite şi fecundaţia (toate mamiferele au fecundaţie internă). puii se nasc incomplet dezvoltaţi şi continuă dezvoltarea în marsupiul matern. placenta este slab dezvoltată.

III.. .Introducere Testul de autoevaluare nr. Alegeţi răspunsurile corecte: 1.cavitatea bucală 1.. globulele albe c) transportă gazele respiratorii 3. Notează componentele sistemelor digestiv şi respirator tub digestiv . Asociază noţiunile: a) asigură imunitatea 1. Sistemul respirator organe respiratorii ……………… II. globulele roşii b) intervin în coagularea sângelui 2. 2 I.glande salivare căi respiratorii 2. Inima mamiferelor este alcătuită din: a) 2 atrii şi 1 ventricul b) 2 atrii şi 2 ventricule c) arteră aortă d) patru camere ……………………………. Schimbul de gaze se face la nivelul: a) căilor respiratorii b) alveolelor pulmonare c) bronhiilor d) pleurei …………………………… 2. Sistemul digestiv ……………. trombocitele d) conţin hemoglobină e) produc anticorp Răspunsuri şi comentarii se află la pagina …………… Proiectul pentru Învăţământul Rural .

coralii. Tentaculele prezintă mii de celule urzicătoare cu care meduzele îşi paralizează Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. Duc o viaţă solitară sau pot forma colonii.6. Principalele grupe de nevertebrate 3. moluştele sau insectele. Meduzele sunt animale marine care plutesc duse de valurile mării. Unele meduze sunt mici. Meduzele se deplasează prin contracţii ale corpului.NEVERTEBRATE Totalitatea speciilor de animale de pe glob formează regnul animal. Un curent de apă străbate în permanenţă porii spongierului ducând în interiorul animalului resturi de animale sau de plante cu care se hrăneşte şi oxigenul necesar respiraţiei.Introducere 3.2 Celenterate Din această grupă fac parte meduzele şi coralii. Formele cele mai variate se întâlnesc în mediul marin. viermii.1 Burete marin 3. Pe suprafaţa corpului se observă numeroşi pori. Au formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini. altele ajung la un diametru de un metru. care trăiesc în ape dulci sau marine. Scheletul spongierilor este de natură minerală fiind format din carbonat de calciu (bureţi calcaroşi) fie din bioxid de siliciu (bureţi silicoşi) sau de natură organică format din spongină (buretele de baie pe care îl vedem în magazine este scheletul unui spongier de acest tip).6. meduzele. Nevertebratele sunt răspândite în toate mediile de viaţă atât pe pământ cât şi în apele dulci sau sărate. Animalele nevertebrate reprezintă un grup foarte numeros (peste un milion de specii) care cuprinde animale care diferă foarte mult între ele precum spongierii. Datorită diversităţii lor este dificil să se identifice trăsături comune pentru toate aceste animale. Regnul animal este.6 Regnul animal. Trăiesc fixaţi pe suporturi stâncoase fiind animale sedentare.1 Spongierii (bureţii de apă) Spongierii sau bureţii de apă sunt nevertebrate inferioare cu o organizare simplă. la rândul său este împărţit în 2 mari grupe: nevertebratele (animale lipsite de coloană vertebrală) şi vertebratele (animale care au coloană vertebrală). Regnul animal Spongieri (bureţi de apă) Fig.

Organele de înmulţire sunt foarte bine dezvolate şi aceste animale depun un foarte mare număr de ouă.3 Viermi În această grupă sunt incluse animale cu corp moale. Veninul unor specii de meduze poate ucide un om în mai puţin de câteva minute. Din acest grup de viermi inelaţi fac parte râma şi lipitoarea. Din această grupă fac parte viermi paraziţi: limbricul. 3. Ea are o ventuză bucală prevăzută cu trei piese cornoase care îi servesc la fixat şi la tăiat tegumentul animalelor acvatice.est de Australia. O colonie de corali este formată din milioane de indivizi. oxiurul şi trichina (consumul cărnii infestate cu acest vierme poate fi periculos pentru om). Ei se întâlnesc în special în apele calde ale Oceanului Pacific şi ale Oceanului Indian la adâncimi ce nu depăşesc niciodată 50 de metri. Viermii laţi au corpul aplatizat sub forma unei frunze (viermi marini) sau a unei panglici (tenia). culorii şi imobilităţii lor. 3. Viermii cilindrici se numesc astfel datorită formei cilindrice a corpului. Prezintă un schelet calcaros ce susţine partea vie a animalului. de unde aspiră sângele. Lipitoarea este un vierme inelat care trăieşteîn lacuri.un corp cilindric alcătuit din mai multe inele identice (corp inelat). Meduzele şi coralii Fig. Viermii inelaţi se caracterizează printr. Este un parazit temporar care se hrăneşte cu sângele animalelor din apă. Proiectul pentru Învăţământul Rural Viermi Fig.2 Meduza 3. bălţi şi mlaştini. Tenia este un vierme lat parazit în corpul unui animal sau al omului.Introducere prada. pe care le înghite când îşi sapă galeriile în pământ.6. fără schelet. Coralii trăiesc în mări şi oceane izolaţi sau în colonii. ei au fost multă vreme consideraţi plante. Scheletele lor formează în timp recife de corali.3 Râma . Lipitoarea secretă o substanţă anticoagulantă numită hirudină. Cele trei tipuri importante de viermi sunt: viermii plaţi. viermii cilindrici şi viermii inelaţi. de formă alungită. Aceste recife pot ajunge la sute de kilometrii lungime şi prezintă un mediu de viaţă pentru numeroase specii de animale. Datorită formei. Cel mai mare recif de corali este “Marea barieră de corali” situat la nord. Râma se hrăneşte cu substanţe organice din sol. Acest grup cuprinde numeroşi viermi marini care trăiesc îngropaţi în mâl sau nisip. Reţine substanţele folositoare iar pământul este eliminat prin orificiul anal contribuind astfel la afânarea solului.

o grădină (de preferat după ploaie) şi vei decoperi râmele. Cele 3 straturi au fost amestecate (râmele sunt considerate “pluguri biologice” ce contribuie la afânarea solului. salată. …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………. Proiectul pentru Învăţământul Rural .). înveleşte vasul de jur îmrejur cu hârtie neagră astfel încât să nu pătrundă lumina.Introducere Aplicatii practice Experimentul 1. nisip. alege 2. un nou start de pământ. Cum procedezi? umple borcanul de sticlă cu straturi alternative de pământ. frunze uscate.1 solului Evidenţierea rolului râmelor în afânarea Materiale necesare: un borcan mare de sticlă. nisip şi deasupra.a îmtâmplat în borcan după o săptămână Notează observaţiile tale în spaţiul rezervat. etc. Observaţii Râmele au săpat numeroase galerii în pământ. stropeşte cu puţină apă pentru a umezi tot conţinutul vasului . stropeşte zilnic pământul cu puţină apă şi hrăneşte râmele cu zarzavaturi tocate (morcov. apă. pământ. sapă pământul dintr. hârtie neagră. Numai după ce ai notat propriile observaţii citeşte mai departe. observă ce s.3 râme pentru a le instala în borcanul de sticlă pregătit.

în formă de talpă lăţită. caracatiţă) piciorul se divide în două părţi: una anterioară înconjoară capul şi se prelungeşte cu multe braţe (tentacule) prevăzute cu ventuze. Fig.4 Melc Scoicile Cefalopodele Proiectul pentru Învăţământul Rural . fixând animalul pe fundul apei. Aceste animale se deosebesc de celelalte moluşte deoarece sunt lipsite de cap.4 Moluşte Moluştele sunt animale cu corpul moale alcătuit din trei părţi: capul. limaxul). scoicile şi cefalopodele (sepia. sepie.o articulaţie prevăzută cu muşchi speciali astfel încât valvele pot fi perfect închise sau se pot deschide pentru a lăsa să treacă o parte din corp. Ventuzele de pe tentacule sunt folosite pentru prinderea prăzii. Piciorul musculos se înfinge în mâl. Calmarii şi sepiile au zece: opt scurte şi două foarte lungi. cochilia lipseşte. Cele două valve sunt legate între ele printr. Din această grupă fac parte: melcii (gasteropodele). Moluştele sunt nevertebrate adaptate la mediul acvatic şi terestru. musculos. Sunt animale exclusiv acvatice cu branhii în formă de lame. situată în grosimea tegumentului (osul de sepie). Unii trăiesc pe pământ (melcul de livadă. Există şi scoici care se deplasează prin salturi succesive produse de închiderea bruscă a valvelor. Melcii se deplasează cu ajutorul piciorului foarte dezvoltat. Melcii Melcii Există în jur de 100000 de specii de melci. de pradă.Introducere 3. În vârful tentaculelor lungi se află ochii. Cefalopodele au o mare sensibilitate tactilă şi vizuală reuşind să distingă unele forme prin pipăit şi văz. stridiile şi midiile. Din grupul lamelibranhiatelor fac parte scoicile. Caracatiţele au opt tentacule de aceeaşi lungime. alţii în apa mărilor. Cochilia lor este formată din 2 valve de unde şi celălalt nume al lorbivalve. Sunt animale active.6. Limaxul nu are decât un rest de cochilie ascunsă sub tegument. masa viscerală (cuprinde organele interne) şi piciorul folosit pentru deplasare. La cefalopode (calmar. La nivelul capului se află 2 perechi de tentacule. Melcii acvatici respiră prin branhii iar speciile terestre respiră prin plămâni. cealaltă posterioară are formă de tub (pâlnie) şi serveşte la propulsarea animalului. caracatiţa). Unele cefalopode au o cochilie atrofiată. La caracatiţă. Corpul este acoperit de o cochilie calcaroasă adesea răsucită în spirală. 3. Singurul cefalopod posesor de cochilie este Nautilus.

5 Artropode Din grupa artropodelor fac parte: păianjenii (arahnide).şi formeze un alt înveliş mai mare. Alţi acarieni trăiesc în pământ sau în praful din casă. În caz de pericol. care este în legătură cu o pereche de glande ce secretă venin. spre deosebire de alte moluşte se deplasează relativ repede. Femelele depun ouă pe care le acoperă cu un cocon de mătase. La nivelul abdomenului se află orificiile prin care se elimină o substanţă cleioasă care în contact cu aerul se întăreşte formând firul de mătase din care păianjenii îşi ţes pânza.4 ani. Ultimul segment se termină cu un ac. fenomen ce poartă denumirea de năpârlire. Un fenomen specific pentru cefalopode este faptul că se înmulţesc o singură dată. în jurul vârstei de 2. majoritatea parazite la plante. ele produc un jet puternic de apă printr. racii (crustacee). sarcoptul râiei). Pentru a putea creşte artropodele trebuie să se deprindă din el şi să. pungi pentru ouă sau capcane pentru prinderea insectelor. picioare sau mandibule) articulate şi mobile. care le propulsează în sens invers. Din aceste ouă apar păianjeni mici. 3. Acarienii sunt arahnide minuscule. Plasele păianjenilor sunt folosite ca adăposturi.6. Picioarele lor sunt articulate iar corpul este împărţit în segmente. La nivelul cefalotoracelui se află ochii (4 perechi). animale şi om (căpuşele. Înţepătura unor sorpioni din zona tropicală Păianjenii Scorpionii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Corpul lor este acoperit de un schelet extern (exoschelet). 2 fălci tăioase. scorpioni. Scorpionii se recunosc după abdomenul segmentat. 2 chelicere (apendice în formă de cleşte) şi 4 perechi de picioare cu gheare. identici cu adulţii. adică posibilitatea lor de a lua culoarea mediului în care trăiesc. Fiecare segment poartă câte o pereche de apendice (antene. acarieni) au corpul alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abomen. O armă de apărare eficientă a cefalopodelor este homocromia. Speciile care trăiesc la adâncime mare au posibilitatea de a emite lumină cu ajutorul unor organe luminoase speciale fixate pe tentacule folosite ca mijloc de apărare. miriapodele şi insectele. când ajung la maturitate. ele elimină un nor de cerneală.Introducere Chiar şi creierul este mai dezvoltat decât cel al altor nevertebrate şi.un orificiu aflat în partea anterioară a corpului. Arahnidele (păianjeni.

Crustaceele prezintă două perechi de antene care servesc la perceperea vibraţiilor şi la menţinerea echilibrului lor. Crustacee Insectele Proiectul pentru Învăţământul Rural . Miriapodele Miriapodele sunt artropode care au un număr mare de picioare. au picioare articulate şi corpul acoperit cu un înveliş mai mult sau mai puţin rigid. Toracele insectelor este format din trei segmente şi prezintă trei perechi de picioare articulate şi doua perechi de aripi. Crustaceele superioare (crabi. Sunt singurele nevertebrate capabile să zboare. În cursul vieţii. Corpul lor are o carapace transparentă. Există şi specii terestre care respiră prin organe asemănătoare unor plămâni.Introducere este mortală. femelele îşi devorează masculul la numeroase specii de scorpioni.un sistem de tuburi cu rol în respiraţie numite trahee. După împerechere. prin care aerul intră într. Crustaceele inferioare ( dafniile sau “puricii de apă”) folosesc antenele ca nişte vâsle pentru înot în apa bălţilor sau iazurilor. Crustaceele au corpul acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar. raci. ziua se ascund în locuri răcoroase. Capul prevăzut cu doi ochi compuşi (alcătuiţi din mii de ochi simpli). abdomenul. crab.000. prima pereche de picioare prezintă cleşti. homar). Sunt animale active noaptea. metamorfoza (dezvoltarea larvei în animal adult). Insectele constituie grupul cel mai numeros de animale (peste 1. La unele specii (rac. Prezintă 5 perechi de picioare articulate. două antene şi un aparat bucal de forme variate în funcţie de modul de hrănire. cu care înoată sau merg. Ca toate artropodele. Corpul insectelor este alcătuit din 3 părţi: cap. Majoritatea crustaceelor trăiesc în apele mărilor (crabi. În general. Clasificarea insectelor se realizează după trei criterii: forma şi dimensiunea aripilor. ele trăiesc în pământ. crustaceele năpârlesc de mai multe ori. alcătuit din chitină. Ele sunt adaptate la cele mai diverse condiţii de mediu. creveţi. homari) au corpul alcătuit din 2 părţi: o parte anterioară numită cefalotorace şi o parte posterioară. languste) sau în apă dulce (raci) şi respiră prin branhii. numite stigme.000 de specii). Abdomenul prezintă orificii mici. în locuri umede (exemplu: urechelniţa). tipul aparatului bucal. torace şi abdomen.

dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. . Muşte. fără să aibă aripi. .au două perechi de aripi mari. . furnici . . egale ca lungime.pupă.emit sunete. cealaltă pereche este redusă şi serveşte la menţinerea echilibrului în timpul zborului (balansiere).nimfă.aparatul bucal în formă de trompă le permite să aspire lichide.au două perechi de aripi subţiri. .adult). . e. adesea coloraţi.nimfă. prin frecarea unor părţi ale corpului. Gândaci (coleoptere) .aparatul bucal este adaptat pentru tăiat şi mestecat. 3.aparatul bucal este adaptat pentru supt (muscă) sau înţepat şi supt (ţânţari).se deplasează în salturi.picioarele se termină cu perniţe moi care aderă pe suprafeţe netede sau lucioase.sunt răpitoare. f. prind prada din zbor.5 Albina d. . .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă (oularvă. Libelule .trăiesc în grupuri mari (insecte sociale). . acoperite cu solzi microscopici. .larvă.omidă. Albine. în special nectarul florilor. Fluturi ( lepidoptere) . . .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.dezvoltarea se realizează prin metamorfoză incompletă (ou. .larvele se aseamănă cu adulţii.adult). greieri . . ţânţari . Lăcuste. care nu se pliază în lungul corpului. viespi.au aripi transparente.adult). . transparente. chitinoase (elitre).există fluturi diurni (activi în timpul zilei) şi nocturni (activi în timpul nopţii). Proiectul pentru Învăţământul Rural .prezintă doi ochi compuşi de dimensiuni mari.au aripi care se pliază în evantai (în repaus). b.Introducere a. c.au o singură pereche de aripi pentru zbor.aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins. străbătute de nervuri.au două perechi de aripi: prima pereche de aripi sunt tari. . Fig. a doua pereche sunt aripi membranoase. .dezvoltarea se realizează prin metamorfoză completă.

Au un schelet intern şi o simetrie radială (corpul este format din cinci părţi identice dispuse în jurul unui ax central. Proiectul pentru Învăţământul Rural .ca spiţele unei roţi).Introducere 3.6. Din acest grup fac parte stelele de mare.6 Echinoderme Sunt animale care trăiesc în mediul marin. crinii de mare. aricii de mare.

. .. scoica.……………. . tenia. racul. meduza. ţânţar. lipitoare..exemple: …………..exemple: …………. albina.exemple: cilindrici .. steaua de mare.exemple VIERMI .Introducere Testul de autoevaluare nr.………………. libelula.………………. – exemple: insecte – exemple: ECHINODERME 2. prezintă picior musculos. cărăbuş. cu rol în deplasare Proiectul pentru Învăţământul Rural . caracatiţă. în grupa sistematică din care fac parte: melcul de livadă. buretele de apă.exemple: NEVERTEBRATE …………… .exemple: ………………. Specia Melcul de livadă Grupa Mediul de sistematică viaţă moluşte terestru Caractere generale Corp acoperit de cochilie. Completează tabelul încadrând animalele următoare. scorpion. Completează schema: SPONGIERI .exemple: scoici cefalopode – exemple: ARTROPODE . crevete.exemple: ………………… . 3 1. coralul alb..

Corpul este alcătuit la majoritatea din: cap.vertebrate Sunt animalele cele mai evoluate. acvatic şi subteran).7 Regnul animal. trunchi şi membre. aerian. care populează toate mediile de viaţă (terestru. adaptate la diferite moduri de locomoţie. Caractere generale Spongieri Celenterate Viermi Moluşte Artropode Echinoderme 3. Clasificarea vertebratelor Vertebratele sunt împărţite în 5 clase: Peşti Amfibieni Reptile Păsări Mamifere Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 3. Completează în tabel caracterele generale ale animalelor nevertebrate. Numele lor este dat de existenţa unui schelet intern a cărui parte principală este coloana vertebrală.

Majoritatea speciilor sunt ovipare. bibanul. păstrugă). Rechinii nu au această vezică înotătoare.1 Peşti Peştii sunt animale acvatice care respiră cu ajutorul branhiilor şi au corpul acoperit. 3.au schelet cartilaginos cu porţiuni osificate şi corpul acoperit de plăci osoase: (morun. Peşti cartilaginoşi osoşi. nisip. şalăul. pisica de mare. Peşti cartilaginoşi. Cum procedezi? spală bine vasul de sticlă. Au un organ special. Proiectul pentru Învăţământul Rural . vulpea de mare. cu solzi. apoi masculul răspândeşte deasupra lor spermatozoizi (lapţii). pietriş. păstrăvul. apă.Introducere 3.7.(fecundaţie externă). crapul. la majoritatea speciilor. Se deplasează prin înot cu ajutorul înotătoarelor. Peşti Fig. Femela elimină ovulele în apă (icrele). b. La rechini. Peşti osoşi. fecundaţia este internă iar dezvoltarea embrionului se face în interiorul corpului (specii vivipare).6 Şalău Aplicatii practice Realizarea unui acvariu Materiale necesare: un vas din sticlă. c.au schelet cartilaginos pe toată durata vieţii: rechinul.au schelet osos: ştiuca. nisetru. adică puii se formează în ou.vezica înotătoare (pungă plină cu aer) care îi ajută să urce şi să coboare în apă. Peştii sunt de mai multe feluri: a. Unele specii mor după ce dau naştere puilor (anghile). peşti. etc. Sunt animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). plante acvatice. pune pe fundul său un strat gros ( cca 4 cm) alcătuit din nisip şi pietriş bine spălat.

Mormolocii au respiraţie branhială (branhii externe şi branhii interne). trunchi şi membre (sunt animale tetrapode. după umplere. acestea dispar şi se formează plămânii.2 Amfibieni Amfibienii sunt animale adaptate atât la mediul acvatic cât şi la cel terestru. Amfibieni Proiectul pentru Învăţământul Rural . Unii amfibieni au coadă (salamandra şi tritonul). adaptări la mediu.Introducere în acest strat de pietriş şi de nisip plantează câteva plante. fără a scoate peştii din vas. schimbă parţial apa din vasul de sticlă. comportament. .la fiecare două zile. hrăneşte peştişorii cu purici de baltă uscaţi pe care îi poţi achiziţiona de la magazinele specializate. etc. Femela depune ouă în apă şi din ele ies larvele numite mormoloci care au corpul lung. umple vasul cu apă fără a împrăştia nisipul. Dacă ai destulă răbdare. fără picioare şi o coadă lungă. brotăcelul). 3. alţii nu au coadă (broasca adultă. vei putea face observaţii deosebit de valoroase asupra peştilor (morfologie externă. pe care le poţi culege de la marginea râurilor sau a bălţilor. Apoi. La majoritatea amfibienilor fecundaţia este externă şi dezvoltarea se realizează prin metamorfoză.evită să dai peştilor prea multă hrană şi înlătură resturile de mâncare cu o mică plasă. turtită lateral. circa 48 de ore şi numai după aceea poţi introduce în acvariu peştişorii. În zona tropicală trăiesc şi amfibieni fără picioare.au patru membre). Asemănarea mormolocilor cu peştii demonstrează înrudirea cu acest grup. lasă apa. înconjurată de o înotătoare membranoasă.7. Corpul este împărţit în: cap.) Sfaturi practice .

guşterul.au plămânii care le permit să respire.exemple: ( şopârla cenuşie. . . . pitonul.au corpul alungit.ucigaşe” care trăiesc în America de Sud pielea secretă toxine foarte puternice.reptilele sunt ovipare (depun ouă). .7. ochii nu au pleoape. şarpele cu clopoţei. . Rol în respiraţie are şi pielea bogat vascularizată şi umedă. pielea este înlocuită prin fenomenul de năpârlire). . . au posibilitatea de a înghiţi prăzi întregi datorită unui os (osul pătrat) care se articulează mobil cu craniul.Introducere Respiraţia amibienilor este pulmonară.are un cioc cornos lipsit de dinţi. Au apărut acum 300 de milioane de ani. vipera (veninoasă). coadă lungă şi ascuţită care se poate rupe cu uşurinţă. cameleonul). La “broaştele. Clasificarea reptilelor a. de unde şi numele de târâtoare. Reptile Proiectul pentru Învăţământul Rural .au patru membre scurte dispuse lateral şi terminate cu degete cu gheare.fecundaţia este internă.3 Reptile Reptilele sunt primele vertebrate complet adaptate la mediul terestru. b. Şopârlele .7 Broasca 3.exemple: şarpele de casă (neveninos).au corpul cilindric. Şerpii . puţine specii sunt vivipare (nasc pui). se deplasează cu multă agilitate. lipsit de membre.au corpul acoperit de o carapace alcătuită din solzi cornoşi (rol de protecţie). Multe dintre ele au dispărut (dinozaurii). Amfibienii sun animale cu temperatura corpului variabilă (poikiloterme). O serie de caracteristici fac din reptile un grup de animale bine adaptate la mediul teresctru: . iguane.temperatura corpului este variabilă. şarpele boa. 3. . c. înmulţirea se face fără metamorfoză. . îngroşată este acoperită de solzi cornoşi (în perioada de creştere. .majoritatea se deplasează prin târâre.pielea uscată. Broaştele ţestoase . Fig.pielea se schimbă o singură dată în timpul vieţii.

Sacii aerieni au rol de a regla respiraţia în timpul zborului şi de a micşora greutatea corpului. . aligatorul. 3. ţestoase marine şi ţestoase de uscat. urechile şi nările se inchid la intrarea în apă. având corpul aerodinamic. La majorotatea speciilor.Introducere .exemple: crocodilul de Nil.dinţii sunt înfipţi în alveole dentare.o membrană interdigitală. sex chiar dacă ne referim la animale de aceeaşi specie. carenate (carena este prezentă) Proiectul pentru Învăţământul Rural . . . Culoarea penelor diferă în funcţie de vârstă. Înmulţirea păsărilor se realizează prin ouă pe care le clocesc în cuiburi. Cei doi plămâni sunt în legătură cu saci aerieni de la care pornesc ramificaţii care ajung la oase. . multe păsări execută dansuri nupţiale înainte de împerechere. puii sunt îngrijiţi de părinţi. Respiraţia este exclusiv pulmonară. curbat la păsările răpitoare). d.au corpul alungit. Corpul este acoperit cu pene. Clasificarea păsărilor Păsările sunt împărţite în două mari grupe: 1.4 Păsări Sunt vertebrate superioare adaptate la zbor.degetele membrelor posterioare sunt unite printr. Crocodilii . Pentru a pune aripile în mişcare.există ţestoase de apă dulce. muşchii pectorali sunt bine dezvoltaţi şi fixaţi pe o prelungire a sternului numită carenă. În perioada de reproducere. acoperit de solzi şi o coadă puternică folosită atât drept cârmă cât şi ca vâslă. Păsările sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă). construite special. fulgi şi puf care protejează animalul de frig şi îl ajută să zboare. Membrele anterioare sunt transformate în aripi iar membrele posterioare sunt adaptate la diferite moduri de locomoţie (mers. acarenate (lipseşte carena) 2. foarte dur. a cărui formă diferă în funcţie de hrana folosită (lung şi drept la păsările insectivore.8 Crocodil 3. înot).7. Fig.reptile adaptate secundar la mediul acvatic. Scheletul păsărilor este alcătuit din oase pline cu aer (pneumatice). Păsările nu au dinţi ci un cioc de natură cornoasă.

Mamiferele îşi datorează numele faptului că femelele au mamele şi îşi hrănesc puii cu lapte. . cu oase pline cu măduvă.au transformat în ţepi (la arici). . .8 Echidna Proiectul pentru Învăţământul Rural . Carenatele cuprind numeroase grupe de păsări: . Monotremele sunt cele mai primitive mamifere. Aripile sunt scurte iar corpul greoi. ca de raţă şi degetele unite printr. Alături de păsări. cocoşul de munte. Acarenatele sunt reprezentate prin struţi. De la strămoşii lor reptilieni. cu un cioc lăţit. aerian. Placentare Monotremele 1. având corpul acoperit cu păr şi ţepi. Monoterme 2.găinilor.păsările răpitoare de zi ( uliul. şorecarul) şi păsările răpitoare de noapte (bufniţa. 3. raţa. privighetoarea. Struţul este o pasăre alergătoare cu picioare înalte.7. Marsupialele Fig. vrabia. În funcţie de modul de dezvoltare al puilor.păsări agăţătoare: ciocănitoarea. Ornitorincul este un animal semiacvatic. cucuveaua). La unele animale aceşti peri s. 2. Monotremele trăiesc numai în Australia şi Noua Guinee şi sunt reprezentate de ornitorinc şi ecohidnă. mamiferele sunt singurele animale capabile să.şi regleze temeperatura internă (homeoterme) ceea ce le permite să trăiască în toate zonele geografice şi în toate mediile de viaţă: terestru. puternice şi musculoase care îi servesc la alergat. Marsupiale 3. aceste animale şi-au păstrat particularitatea de a epune două. Fig. . Puii sunt hrăniţi cu lapte secretat de glandele mamare.păsărelele: rândunica.Introducere 1. ciocârlia.5 Mamifere Sunt cele mai evoluate vertebrate.păsări înotătoare: gâsca.o membrană înotătoare. se împart în 3 grupe: 1. prepeliţa. Mamiferele au pielea acoperită de peri care formează blana. 3. Echidnele se aseamănă cu nişte arici. .păsările picioroange: barza.păsările scurmătoare: găina. bâtlanul. fără dinţi. acvatic. cocorul. 3.9 Struţ 2.

chiropterele (liliecii): sunt singurele mamifere capabile să zboare. unde se găsesc glandele mamare. Rozătoare: veveriţa. numeroşi dinţi ascuţiţi conici cu care perforează învelişul chitinos al insectelor (ariciul.9 Cangur Placentarele 3. Placentarele Caracteristic pentru placentare este prezenţa placentei prin care embrionul este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen. etc. caninii lipsesc. hârciogul. . veveriţa marsupială.Introducere Din această grupă fac parte cangurul. ursuleţul Koala. acoperită de o substanţă lipicioasă. El îşi continuă dezvoltarea în marsupiu. 3. Prind prada cu limba lungă. . opoposumul.carnivorele: majoritatea animale de pradă cu dinţi adaptaţi corespunzător (canini ascuţiţi pentru a ucide şi sfâşia. şoareci. marsupialele numai sunt reprezentate decât de circa 250 de specii.insectivorele: au talie mică. Multe din rozătoare au “buzunare bucale” folosite pentru stocarea hranei. cârtiţa. Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim alimentar. există lilieci “vampiri” care se hrănesc cu sângele altor mamifere. chiţcanul). . altele vânează în haite.edentatele: sunt mamifere lipsite de dinţi (furnicarul) sau au dinţi slab dezvoltaţi pe care nu. sunt animale nocturne (active în timpul nopţii). majoritatea fiind întâlnite în Australia. Foarte numeroase acum 100 de milioane de ani. carenă la nivelul sternului. carnasiere puternice). molarii au creste transversale). popândăul. membrele posterioare şi coadă. etc.rozătoarele: cele mai numeroase mamifere (cca 2000 de specii) adaptate la toate mediile de viaţă. . puiul este incomplet dezvoltat. criteriu esenţial pentru identificarea principalelor categorii de placentare: . Caracteristic este faptul că la naştere. emit ultrasunete şi le captează cu urechile prevăzute cu pavilioane. şobolani. bot alungit. simţurile Proiectul pentru Învăţământul Rural . Puii se nasc complet dezvoltaţi şi după naştere sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare. Marsupialele Fig. au dentiţie de tip rozător (incisivi lungi. primul deget al membrului anterior se termină cu o gheară care îi permite animalului să se agaţe. lupul marsupial. au oasele subţiri. prezintă un pliu tegumentar (membrană) care uneşte membrele anterioare cu laturile corpului. majoritatea speciilor sunt insectivore. uşoare. unele vânează solitar.i folosesc (leneşul). cu creştere continuă.

înmulţire. Unele ierbivore au stomac simplu (hipopotam. ochii sunt aşezaţi frontal. pielea este groasă. 4 1. Caractere generale Peşti Amfibieni Reptile Proiectul pentru Învăţământul Rural . adaptări.ierbivorele: mamifere cu copite perechi (mistreţ. etc). au trompă cu multiple funcţii şi incisivi cu creştere continuă. corpul este fusiform. Testul de autoevaluare nr. nu au dinţi au însă lame cornoase numite fanoane. oaie.fildesii. membrele anterioare transformate în lopeţi iar cele posterioare lipsesc. mistreţ). zebra. cheag). Reprezentanţi: foca. altele (vaca. vulpea. creierul lor este mai dezvoltat decât al celorlalte mamifere. oaia) au stomac împărţit în patru camere (burduf. leul.cetaceele: mamifere exclusiv acvatice. girafă) sau neperechi (cal. urangutanul). rinocer).primatele: mamiferele cele mai evoluate. ciur. delfinul.Introducere sunt bine dezvoltate şi mişcările agile. hipopotam. morsa. degetele sunt terminate cu unghii. au o singură pereche de mamele. sunt plantigrade (merg sprijinind pe sol întreaga mână sau întregul picior) şi pot apuca obiecte. caşalotul. Carnivore: lupul. vacă. coada cu 2 lobi orizontali formează o înotătoare. pantera.proboscidienii (elefanţii): mamifere ierbivore de talie mare cu degetele învelite în copite. Reprezentanţi: balena. . respiraţie. . acoperit cu peri subţiri şi aspri. lipsită de păr. cu corpul acoperit de piele sub care se află un strat de grăsime foarte gros. dentiţia este de tip omnivor. ursul brun. cămila. cimpanzeul. foios. Reprezentanţi: maimuţe cu coadă (cercopitecul) şi maimuţe fără coadă (gorila. . Completează în tabel. cerb. cu membrele transformate în înotătoare. caracteristicile generale ale animalelor vertebrate (mediul de viaţă.pinipedele: carnivore acvatice. . deoarece degetul mare al mâinii este opozabil celorlalte degete. .

trahee.circulaţia – sistem circulator . Funcţia de nutriţie: . Sinteza unităţii de învăţare nr. intestin subţire. faringe.respiraţia – sistem respirator – căi respiratorii: fose nazale. pancreas . vezică urinară. capilare .Introducere Păsări Mamifere Răspunsuri şi comentarii se află la pagina …………. uretră 3.mişcarea – realizată de sistemul osos şi sistemul muscular 2.organe excretorii: rinichi căi urinare: uretere. intestin gros glande anexe: glande salivare. laringe.digestia – sistem digestiv . Funcţiile de relaţie: . stomac.excreţia – sistem excretor .sensibilitatea – asigurată de sistemul nervos şi organele de simţ 1. faringe. Principalele grupe de animale Proiectul pentru Învăţământul Rural .inimă vase de sânge: artere. vene.tub digestiv: cavitatea bucală. ficat. bronhii organe respiratorii: plămânii . Funcţia de reproducere – sistem reproducător II. esogfag. 3 I. Funcţiile organismului animal: .

c. b. d a. 4. reptile. 2. moluşte. păsări. celenterate.Introducere Nevertebrate: spongieri. amfibieni.mişcarea de nutriţie . artropode. e a. d Atenţie ! • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. c. II. 1 I.circulaţia . 3.sensibilitatea .digestia . e de relatie . e c. Felicitări ! Proiectul pentru Învăţământul Rural . mamifere Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. a. viermi. a. poţi trece mai departe.respiraţia . 1. echinoderme Vertebrate: peşti.excreţia de reproducere Funcţiile organismului III.

bronhii 2.Introducere • Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore.fose nazale . Sistemul digestiv glande anexe .glande salivare .intestin subţire . 1.cavitate bucală .trahee . b. c.stomac . d III.pancreas căi respiratorii . Sistemul respirator organe respiratorii . ai nelămuriri sau ai greşit. e 3. 1.faringe .intestin gros 1. poţi trece mai departe. 2 I.plămânii II. d 2. Testul de autoevaluare nr.ficat . a.faringe . tub digestiv .laringe .esofag . ai nelămuriri sau ai greşit. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor. îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. Proiectul pentru Învăţământul Rural . b Atenţie ! • • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările. b 2.

caracatiţa ARTROPODE .exemple: bureţi de apă NEVERTEBRATE CELENTERATE – exemple: meduze.exemple: oxiur. .exemple: scoici cefalopode – exemple: sepia. . corali VIERMI . libelula.exemple: melci lamelibrahiate . creveţi . homari. crabi.plaţi . SPONGIERI .exemple: tenia cilindrici . Specia Melcul livadă Albina Grupa sistematică de Moluştegasteropode Artropodeaerian Mediul de viaţă terestru Caractere generale corp acoperit de cochilie. furnica ECHINODERME 2.prezintă un picior musculos cu rol în deplasare.animale sociale. lipitoarea MOLUŞTE – gasteropode .exemple: râma. cu 2 perechi de aripi cu Proiectul pentru Învăţământul Rural . cărăbuşul. scorpioni miriapode – exemple: urechelniţa crustacee – exemple: raci. 3 1.Introducere Testul de autoevaluare nr. limbric inelaţi .insecte – exemple: albina.exemple: păienjeni.arahnide.

Introducere
insecte nervuri; - aparat bucal adaptat pentru supt şi lins; Burete apă de Spongieri acvatic (ape dulci şi marine Racul Artropodecrustacee Acvatic/ terestru - dezvoltare prin metamorfoză completă. animale sedentare solitare şi coloniale; - schelet de natură minerală (de natură calcaroasă sau silicioasă) sau de natură organică, - corp acoperit cu o crustă alcătuită din cefalotorace şi abdomen; năpârlesc; Meduza Celenterate acvatic respiraţie branhială. - formă de umbrelă deschisă cu tentacule pe margini; - se deplasează prin contracţii ale corpului; Ţânţar Artropodeinsecte aerian au celule urzicătoare. - animale cu o pereche de aripi pentru zbor şi o pereche de balansiere pentru echilibru; - aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt; Scoica Moluştelamelibranhiate acvatic dezvoltare prin metamorfoză completă. - corp acoperit de o cochilie alcătuită din 2 valve; sunt lipsite de cap; Lipitoarea Viermiinelat vierme acvatic (lacuri, mlaştini) Coralul alb Celenterate bălţi, au branhii în formă de lamele. - animal parazit temporar pe corpul animalelor acvatice; - se hrăneşte cu sângele animalelor parazitate;

secretă o substanţă anticoagulantă. acvatic (mări, animale solitare sau coloniale; oceane) - prezintă schelet calcaros - formează recifele de corali corp alcătuit din: abdomen prezintă ochi compuşi; respiraţie traheală; dezvoltare prin metamorfoză cap, torace,

Libelula

Artropodeinsecte

aerian

Crevete

Artropode-

acvatic

incompletă. - corp acoperit cu o crustă;

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere
crustacee - corp alcătuit din cefalotorace şi abdomen; - respiraţie branhială.

Atenţie !
• • Dacă ai răspuns corect la toate întrebările, poţi trece mai departe. Felicitări ! Dacă ai întâmpinat greutăţi în rezolvarea cerinţelor, ai nelămuriri sau ai greşit, îţi recomand să revezi pagina corespunzătore. 3. Vezi pagina ………

Testul de autoevaluare nr. 4
Caractere generale Reptile animale acvatice; forma corpului este hidrodinamică; corp acoperit cu solzi sau plăci osoase; respiraţie branhială; temperatura corpului este variabilă (poikiloterme); la majoritatea specilor, fecundaţia este externă. trăiesc în apă şi pe uscat; corp acoperit cu piele umedă, subţire, puternic vascularizată; respiraţie pulmonară şi cutanată (larvele respisă prin branhii externe); temperatura corpului este variabilă; dezvoltare prin metamorfoză. animale care trăiesc în mediul terestru (şerpi, şopârle) şi mediul acvatic (ţestoase marine, crocodili); corp acoperit cu solzi cornoşi; respiraţie pulmonară; temperatura corpului este variabilă; înmulţire prin ouă animale adaptate la zbor; corp acoperit de pene, fulgi, puf; respiraţie pulmonară; oase pneumatice; temperatura corpului este constantă (homeoterme); înmulţirea prin ouă, pe care le clocesc animale adaptate la diferite medii (terestru, acvatic, aerian);

Peşti

Amfibieni

Păsări

Mamifere

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Introducere corp acoperit cu păr; dinţi adaptaţi la modul de hrănire; respiraţie pulmonară; temperatura corpului este constantă; nasc pui pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare (monotremele se înmulţesc prin ouă, marsupialele nasc pui incomplet dezvoltaţi, placentarele au un organ special numit placentă.

Lucrarea de verificare nr. 3
1. Completaţi schema: de ………………… - sensibilitatea - …………………… de …………………. - ……………. - ……………... - ……………. - ………….. de …………………… (1 punct)

Funcţiile organismului

2. O persoană, după ce a suferit de otită a urechii drepte, în urma căreia s- a perforat timpanul, nu mai recepţionează semnalele sonore cu urechea respectivă. De ce? (1 punct) 3. Prezentaţi circulaţia sângelui în organism pornind de la interpretarea următoarelor scheme: (2 puncte) a) ventriculul stâng – artera aortă – organe ( O2) schimb de gaze b) ventricul drept – artera pulmonară - plămâni – vene pulmonare – atriu stâng – vene cave (CO2) – atriu drept

Proiectul pentru Învăţământul Rural

3. crabul. carbul.marea circulaţie 1 punct . 3 (Animale). 2 puncte Se acordă un punct din oficiu. Criterii de evaluare şi notare Punctajul acordat: 1.mica circulaţie 1 punct . crapul. furnica. . Scrieţi cel puţin 10 informaţii de tipul “Ştiaţi că?” referitoare la animale (ca sursă de documentare foloseşte materialele indicate în bibliografie sau alte surse).completarea corectă a schemei 1 punct 2. balena. 5 puncte identificarea rolului timpanului 0. pinguinul. . cangurul. Lucrarea va fi transmisă tutorelui pe suport de hârtie. punctată şi va fi returnată. caracatiţa. Completaţi tabelul. 3 este relevantă pentru aprecierea nivelului de pregătire după parcurgerea unităţii de învăţare nr. delfinul. liliacul. încadrând următoarele animale în grupa sistematică din care face parte: broasca de lac.alcătuirea urechii 0. (3 puncte) Specia Broasca de lac Animal vertebrat/ nevertebrat vertebrat Grupa sistematică amfibieni Mediu de viaţă Acvatic şi terestru ( O 2) 5.Introducere (CO2) schimb de gaze 4. 5 puncte explicaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural . scorpionul. Lucrarea de verificare nr. vipera. va fi analizată.

1996 9. Editura Ion Creangă.Anatomia omului. 2000 2. Editura Didactică şi Pedagogică. Florica. 2001 4. Cristescu D. Editura All. *** Arborele lumii 12. Vodă Claudiu. Regnul Animal). 2002 5. *** MEC. Florica. Bucureşti. Bucureşti. 2006 3..A. 25 puncte pentru fiecare animal încadrat corespunzător) 5. 2005 7.. Editura Didactică şi Pedagogică.Natură şi animale. Editura Aramis. Opriş Tudor.A.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).Cercetător la ….. zece ani. Editura Rao. Editura paralela 45.Biologie.Biologia animală şi vegetală. A. ghid metodologic. Grupul Editorial Rao.Ştiinţa în viaţa cotidiană. Grupul Editorial Rao. Bucureşti.. 2004 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Atlas şcolar de biologie. 3 puncte (0. Grosu M. Ţibea. R. Gheţe M. Ariniş Ioana. 2004 10. Ariniş Ioana..Aceste uimitoare plante şi animale. Piteşti.20 × 10) Se acordă un punct din oficiu. Enciclopedia pentru tineri Larousse. Enciclopedia Rao. Întrebări şi răspunsuri.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista.Introducere 4.. Editura Didactică şi Pedagogică. Lucrările de verificare au o pondere de 50% din nota finală. 2005 8.Plante şi animale. 1988 6. 2004 11. Enciclopedia Rao. BIBLIOGRAFIE: 1. Bucureşti. 2 puncte (0. R. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. manual pentru clasa a IX-a. Bucureşti. Întrebări şi răspunsuri. Ţibea. colaboratorii. R. Bucureşti.

• să elaboreze planificări calendaristice. Proiectul pentru Învăţământul Rural . • să descopere noile abordări din domeniul predării ştiinţelor naturii.Introducere Unitatea de învăţare Nr. Obiectivele unităţii de învăţare 4 Pe parcursul şi la sfârşitul unităţii de învăţare. 4 DIDACTICA ŞTIINŢELOR ŞI A CUNOAŞTERII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI PREŞCOLAR 4. • să identifice principalele particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară. studentul va fi capabil: • să definească metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii.1.

“cale de urmat” în vederea aflării adevărului. termenul de metodă.abordări teoretice- Metodica Etimologic. Metodica este o “disciplină ştiinţifică. 4.elev prin care se realizează eficient instrucţia şi educaţia. Bucureşti.1 Metodica cunoaşterii mediului/ ştiinţelor naturii . Editura Didactică şi pedagogică.cale. drum şi “metha”. 270).educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ” (Dicţionar de pedagogie. pag. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Metoda este o cale de acţiune comună profesor. care au ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ.i face pe elevi să ajungă la realizarea obiectivelor propuse. metoda reprezintă o cale pe care cadrul didactic o urmează pentru a. spre) înseamnă “drum spre…”.Introducere • să proiecteze unităţi de învăţare şi activităţi/ lecţii. În învăţământ. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. provenit din grecescul methodos (“odos”.către.ca proces instructiv.

de mişcare.evaluare la disciplina cunoaşterea mediului/ ştiinte ale naturii. Şcoala contribuie atât la formarea şi educarea inteligenţei. Complexitatea dezvoltării psihice a elevilor din ciclul primar conferă şcolii un rol special. 3) Cum se desfăşoară procesul de predare. mai detaşat de percepţia directă. cât şi a caracterului. Gândirea este predominant concretă dar este vorba de un concret mai puţin imediat.2 Particularităţi psihologice ale copiilor de vârstă şcolară Elevul de vârstă şcolară mică se caracterizează printr. de număr. Metodica predării “Cunoaşterii mediului/ Ştiinţelor naturii” trebuie să răspundă ca orice metodică. uneori superficială. 2) Care este conţinutul disciplinei? (ce urmează să înveţe elevii). etc. În acest mod.Introducere În această categorie a metodicilor se încadrează şi metodica predării cunoaşterii mediului/ ştiintelor naturii.o deosebită receptivitate faţă de realitatea înconjurătoare. La disciplina metodică. Există posibilitatea asimilării unor cunoştinţe care depăşesc sfera manipulării practice sau a contactului nemijlocit cu obiectele şi fenomenele realităţii. la următoarele întrebări: 1) Care sunt obiectivele disciplinei? (în ce scop se învaţă?). Gândirea copilului se organizează în jurul câtorva noţiuni fundamentale de timp. din intuitivă gândirea devine operaţională. Întregul proces de Proiectul pentru Învăţământul Rural .învăţareevaluare? 4.învăţare. dar percepţia sa este globală. de spaţiu. de cauză. studenţii care vor deveni cadre didactice în învăţământul preşcolar şi primar obţin informaţii cu privire la organizarea procesului de predare.

Bucureşti.Psihologie. de la intuiţia articulată. mai flexibilă şi distructivă. fiind preocupaţi de calitatea răspunsului şi nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. • învăţarea este înlesnită prin identificarea unor pretexteproblemă motivante pentru elevi. Perioada şcolară mică se caracterizează printr.şi organiza atenţia voluntară ca expresie a cerinţei de a respecta şi îndeplinii un program impus de activitate. la organizarea unor structuri mentale concrete care operează cu lungi serieri şi clasificări. • explorarea experimentală stă la baza procesului de învăţare. pag.a şcoli normale şi licee. Curiozitatea se diversifică. Adevărata învăţare având loc în condiţiile activităţii proprii de gândire. R. centrat pe elev prezintă o serie de avantaje: • învăţarea este individualizată în funcţie de interesele şi nevoile celui care învaţă. Piaget considera că la 6. Între aceste caracteristici învăţarea prin acţiune constituie elementul principal. se dezvoltă imaginaţiea reproductivă. Copiii reflexivi au nevoie de o perioadă de gândire. Caracteristice pentru această perioadă sunt modificările evidente ale potenţialului de activitate intelectuală şi formarea a numeroase categorii de noţiuni. Tot în perioada şcolară mică are loc o creştere simţitoare a caracterului explicit al înţelegerii. învăţământul modern. Micul şcolar se obişnuieşte treptat cu efortul de a.. Editura Didactică şi Pedagogică. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid şi tendinţa de a da primul răspuns care le vine. manual pentru clasa a X. Acum se poate vorbi despre stadiul operaţiilor concrete caracterizat prin apariţia grupărilor operaţionale care permit conceptualizări şi coordonări de concepte (PopescuNeveanu. 1997. Paul şi colaboratorii.53). 52.o permanentă solicitare a gândirii.7 ani are loc trecerea de la gândirea intuitivă. cât şi cea creatoare. a cunoaşterii sistematice a realităţii.Introducere învăţământ trebuie să ţină seama de caracteristicile fizice. Atenţia se modifică din punct de vedere calitativ. Cunoaşterea de către profesor a particularităţilor psihice ale copiilor reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv. psihice şi sociale. Spre deosebire de învăţământul tradiţional centrat pe materia de învăţat.educativ de calitate. Proiectul pentru Învăţământul Rural . În această perioadă şcolară se diferenţiază stilurile cognitive. adică modul în care elevii răspund varietăţii sarcinilor şi problemelor intelectuale. A. Copiii cu stil cognitiv analitic pleacă în conceptualizare de la detalii iar cei cu stil tematic iau în considerare întregul.n minte. este mai stabilă.

• realizarea de proiecte individuale sau de grup cu rolul de a dezvolta elevilor “deprinderi de proiect”. • încurajarea iniţiativei elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1 1. Testul de autoevaluare nr. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară. 2. responsabilizarea şi motivarea elevilor pentru eficientizarea procesului de comunicare. Definiţi metodica.Introducere • reconsiderarea rolului cadrului didactic (înlesneşte demersul didactic al elevului. Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. orientează şi facilitează accesul elevilor la informaţii).

Introducere 4. Se asigură.3 Prezentarea generală a disciplinelor Cunoaşterea mediului (clasa I şi a II-a) şi Ştiinţe ale naturii (clasa a III-a şi a IV-a) Disciplina “Cunoaşterea mediului” realizează o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în grădiniţe şi disciplina “Ştiinte ale naturii” studiată în clasele a III-a şi a IV-a. în acest fel o continuitate a obiectivelor Cunoaşterea mediului Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Cunoaşterea mediului îşi propune să înlesnească înţelegerea naturii prin participarea activă şi conşţientă a elevului la descoperirea şi redescoperirea fenomenelor şi proceselor naturale.fizice ale şcolarului mic. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător. cu componentele. Procesul de familiarizare cu mediul înconjurător începe din etapa preşcolară în care copilul acumulează un bagaj eterogen de cunoştinţe despre lumea care îl inconjoară. ce vizează: • stimularea copilului în vederea perceperii şi cunoaşterii mediului apropiat.). Această deplasare asigură creşterea caracterului formativ al învăţarii şi are rolul de a stimula interesul pentru cunoaştere al copilului. ci dezvoltarea capacităţilor de observare. a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia. nevoile lor reale de cunoaştere. Punctul de plecare îl reprezintă experienţa de viaţă a elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural . clasa I şi clasa a IIa). ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare”. Noile programe evidenţiază necesitatea pregătirii elevului nu ca pe un “om de ştiinţă” ci ca pe un “cetăţean care să utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la viaţa socială”. Un alt obiectiv major al disciplinei “Cunoaşterea mediului” îl reprezintă educaţia pentru sănătate a copiilor.Introducere ciclului de achiziţii fundamentale (grupa mare. adică observarea plantelor. Ştiinte ale naturii Conform notei de prezentare a programei disciplina de învăţământ “Ştiinţe ale naturii” vizează “observarea şi perceperea lumii în întregul său. Prin predarea “Ştiinţelor naturii” nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi de informaţii ştiinţifice ci raportarea copilului la mediul în care trăieşte. Procesul de cunoaştere a mediului înconjurător se desfăşoară în strânsă relaţie cu particularităţile psiho. a animalelor. procesele şi fenomenele caracteristice. igiena clasei. igiena locuinţei. etc. a obiectelor şi fenomenelor concrete.7 ani) prima treaptă a cunoaşterii o constituie intuirea. Obiectivele acestei discipline nu vizează însuşirea de cunoştinţe. În cazul şcolarului mic (6. pentru respectarea unor reguli de igienă individuală şi colectivă (igiena corporală. • stimularea potenţialului creativ al copilului. Demersul didactic se deplasează de la “Ce se învaţă?” la “De ce se învaţă?”.

Proiectarea didactică presupune: Proiectul pentru Învăţământul Rural Etapele proiectării .4 Proiectarea activităţii didactice Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a obiectivelor. A proiecta înseamnă a elabora un plan de acţiune pentru organizarea şi desfăşurarea unei activităţi didactice.Introducere 4.

etc. Studierea programelor şcolare 2. Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Elaborarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale 3. Proiectarea unităţilor de învăţare 4. Clasa I.Introducere 1.4. personalizată de către fiecare cadru didactic în funcţie de: cerinţele şi condiţiile fiecărei clase. Programa este astfel concepută încât să nu îngrădească gândirea independentă a cadrului didactic precum şi libertatea acestuia de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse. de oferta materială a şcolii. Lectura programei se realizează pe orizontală. Obiectivele cadru.1 Programa şcolară Programa şcolară este un document care cuprinde obiectivele (ţintele de atins prin activitatea didactică). dar poate fi adaptată. obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei de-a lungul mai multor ani de studiu. Programa şcolară trebuie parcursă de toate cadrele didactice. Programa oferă cel puţin un exemplu de astfel de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învăţare. Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă ce specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: Programe şcolare Proiectul pentru Învăţământul Rural . de pregătirea profesională a cadrului didactic. Personalizarea demersului didactic se realizează prin identificare aunităţilor de învăţare care grupează conţinuturile în mod eficient pentru realizarea obiectivelor. Proiectarea lecţiilor 4. pornind de la obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă la conţinuturile şi activităţile de învăţare. conţinuturile şi activităţile de învăţare.

2. Conţinuturile învăţării.6 să întocmească oral un program zilnic de activitate a şcolarului. 3.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite.Obiective sociale din cartier.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. programa cuprinde mai multe exemple de activităţi de învăţare. localitate. Dezvoltarea capacităţilor de observare. 2. 3.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. . 3.Observarea unor plante/ unor animale din mediul apropiat al copilului şi/ sau de la colţul viu al clasei. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici. 3.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi cultural.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. 3. fenomene din mediul înconjurător. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.3 să observe şi să denumească fenomene din mediul înconjurător.1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător .clasa I • Elemente ale mediului social şi cultural: .1 să utilizeze un limbaj specific ştiintelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. 1. localitate. pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.5 să precizeze câteva regului de igienă a corpului şi a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite. Cunoaşterea. • Plante şi animale: . Proiectul pentru Învăţământul Rural .Obiective culturale din cartier. 2.Introducere 1. 1. 3. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1.2 să enumere caracteristici specifice ale unor vieţuitoare din mediul apropiat. 2. 3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului apropiat.

Acţiuni ale copiilor care dăunează plantelor şi animalelor.Programul zilnic al şcolarului. 2. .Fenomene ale naturii: ploaie. • Mediul înconjurător şi protejarea lui: . * să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoarele din diferite zone geografice.Contribuţia copiilor la protejarea mediului Clasa a II. .Anotimpurile: denumire.Introducere Recunoaşterea părţilor componente ale unei plante (ale corpului unui animal). Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a acestuia. • Educaţie pentru sănătate: . 1. vânt. lunile anotimpurilor. . .Cunoaşterea mediului Obiectivele cadru ale disciplinei Cunoaşterea mediului: 1. tunet. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dezvoltarea capacităţilor de observare.2 să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate. 2. ninsoare. 2.3 să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra vieţuitoarelor 2.a . fulger. fenomene din mediul înconjurător. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. 3.Igiena alimentaţiei.2 să identifice asemănări şi deosebiri între vieţuitoare din mediul apropiat.Igiena corpului.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare. • Fenomene ale naturii: . 1. explorare şi înţelegere a realităţii din mediul înconjurător.1 să descrie caracteristici ale mediului natural. înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.recunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. caracteristici.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la fenomene observate în mediul înconjurător. Cunoaşterea.

1 să manifeste interes pentru cunoaşterea mediului înconjurător.5 să enumere şi să descrie câteva acţiuni proprii pentru păstrarea igienei locuinţei şi a clasei. 3. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. în mediul rural sau urban. Clasa a III-a – Ştiinţe ale naturii Obiectivele cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. 3.2 să conştientizeze influenţa activităţii copilului asupra mediului înconjurător. Proiectul pentru Învăţământul Rural .clasa a II-a • Elemente ale mediului natural: . 3.Protejarea mediului de către copii. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. . Conţinuturile învăţării.Asemănări şi deosebiri între plante şi animale.*Asemănări şi deosebiri între unele plante şi animale din alte zone geografice. .Acţiuni ale copiilor care dăunează mediului natural.4 să participe la acţiuni de îngrijire şi de protejare a mediului.Igiena clasei.Igiena locuinţei.Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi a animalelor.Introducere 3.Forme de relief: munţi.3 să motiveze protecţia mediului înconjurător pe baza informaţiilor primite. • Educaţie pentru sănatate: .Modificări în viaţa plantelor şi a animalelor determinate de succesiunea anotimpurilor. . 3. • Mediul înconjurător şi protejarea lui: .Activităţi ale omului specifice fiecărui anotimp. . câmpii • Plante şi animale: . . • Efectele unor fenomene ale naturii asupra vieţuitoarelor: . programa prezintă mai multe sugestii de activităţi de învăţare.

4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. Pentru fiecare obiectiv de referinţă. comparând rezultatele cu propriile estimări. 2. fenomene şi evenimente pe baza unor criterii date. Proiectul pentru Învăţământul Rural . programa prezintă sugestii de activităţi de învăţare.5 *să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate. decantare. 1.Introducere 2. culoare. 2. utilizate în experimente. propice vietii. 1. 3. volum.1 să înregistreze în formă grafică observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul înconjurător.1 să indice asemănări şi deosebiri dintre corpuri pe baza unor observaţii proprii. Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Formă.3 să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate. volumul (capacitatea) ca rezultat al măsurării/ comparării în unităţi nestandard).2 să ordoneze obiecte. dimensiune (lungimea ca rezultat al măsurării în unităţi standard. Stări de agregare (solid/ lichid/ gaz).2 să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. 2. în desfăşurarea activităţilor de grup.identificare în funcţie de formă. 2. organisme. *Dizolvarea şi condiţii de creştere a vitezei de dizolvare. 1.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru.4 *să descrie proceduri simple. Fomarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 2. folosind instrumente şi procedee specifice.clasa a III-a Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor 1. 2. de natură ştiinţifică.6 *să confecţioneze jucării/ produse.1 să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului înconjurător. 2. 3. imitând obiecte din mediul înconjurător 3. 4. Conţinuturile învăţării. *Amestecuri şi separarea amestecurilor prin filtrare.

frunză. Proiectul pentru Învăţământul Rural .. anotimpurile).întuneric. utilizări. aerul.Introducere 5. *Reacţia la stimuli şi organele de simţ. solidificare. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină. Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă. fruct. tulpină. aer. stomac. 9. organe de simţ. localizare.noapte. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. 3. sămânţă. membre. Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi animale. vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Surse de energie (vântul. Rolul structurilor de bază ale organismelor vii • rolul componentelor observabile la plante: rădăcină. insecte). rinichi. solul. 6. soarele. Transformări de stări de agregare (topire. schelet. etc. hrana).Ştiinţe ale naturii Obiective cadru ale disciplinei Ştiinţe ale naturii: 1. păsări. 7. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ investigare a realităţii. 2. sol. 3. apă. 8.sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: lumină. vaporizare. materiale naturale şi prelucrate. Circuitul apei în natură. zi. Transformări ale corpurilor şi materialelor 1. Omul şi mediul 1. Utilizări. 2. propice vieţii. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unei mediu natural echilibrat.caracteristici generale. plămâni. floare. Soarele. trunchi. Principalele grupe de animale (mamifere. 2. igienă personală. Apa. Protejarea mediului. folosind instrumente şi procedee specifice. Deşeurile şi *reciclarea lor. reptile. arderea combustibililor. 3. căderile de apă. Surse de apă. Utilizări. peşti. exerciţiul fizic. • rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap. surse de căldură) asupra organismelor vii.tipuri. Clasa a IV-a. condensare).

1.5 *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.2 *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factori dăunători de mediu.Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. 3.3 să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/ sau dintre sistemele studiate. Magneţi.2 să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. 3. 2.producerea curcubeului. balanţa. Comportamentul luminii.4 să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie. *frig. prezentând adecvat rezultatele. . .4 *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică. 1. umbra.clasa a IV-a • Caractertistici şi proprietăţi ale corpurilor . dar de volume identice. 2.Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi adaptare la lumină. 1. *Plutirea corpurilor.Planetele sistemului solar. culorile. • Transformări ale corpurilor şi materialelor Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2.Introducere Exemple de obiective de referinţă specifice fiecărui obiectiv cadru: 1. Circuite electrice simple.3 să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. vizibilitatea corpurilor. . Conţinuturile învăţării. *vânt.1 să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat.Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul. multipli şi submultipli). 2.Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard): cântarul cu arc. *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor corpuri confecţionate din materiale diferite. .1 să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism. 2. *umiditate.2 să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător. .1 să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură.Surse de lumină.

3. moarte.Introducere *Încălzire şi răcire. 4. fluturi. stabilirea tipurilor de activităţi: predare. • Omul şi mediul Medii de viaţă: grădina. coacerea. *peştera. Planificarea calendaristică anuală şi semestrială Instituţia de învăţământ …………… Disciplina ……………………. soluri. *delta.învăţare. Elaborarea planificării calendaristice presupune: 1. minerale. recapitulare şi sistematizare. combustibili. roci. Relaţii de hrănire Resurse naturale: apă. de ansamblu a obiectului de studiu. hrană. CNCGhid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea. forţe de împingere şi tragere). evaluare. căldura absorbită şi căldura cedată Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia. pag. oameni). lemn. înmulţire. Planificarea calendaristică se poate întocmi.2 Planificarea calendaristică Realizarea planificării calendaristice (anuală şi semestrială) este o operaţie de anticipare a activităţii didactice care presupune o viziune clară. *oceanul. arderea. broaşte. realizarea asocierii dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi. Protejarea lor. precizarea ritmului de parcurgere a materiei (timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare). balta. specifice disciplinei. Anul şcolar ………………. Profesor ………………. pornind de la următoarele rubricaţii (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. cunoaşterea conţinuturilor.. ore pe săpt. cunoaşterea obiectivelor cadru şi de referinţă. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante. creştere şi dezvoltare. 7). Mişcare şi repaus Ciclul vieţii: naştere.a/ a IV-a.. alterarea. Clasa ……………… Nr.4. identificarea unităţilor de învăţare şi ordonarea lor în concordanţă cu logica internă a disciplinei. - 4. pădurea. putrezirea. 2./ Tip de curriculum ………………… Proiectul pentru Învăţământul Rural . *mările calde.

ore Săptămâna Observaţii Unităţile de învăţare.2.se indică prin titluri stabilite de către profesor. Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi Nr. Numărul de ore alocate fiecărei unităţi de învăţare se stabileşte de către profesor dar. 157 Disciplina Cunoaşterea mediului Institutor Maria Magdalena Boghianu Clasa I Nr.2.1. în general. 2. ore.1oră/ săpt. nu trebuie să depăşească 7. etc). Planificările calendaristice propuse au rolul de a te familiariza cu tehnica elaborări acestor planificări. Şcoala generală nr. Săptămâna Obse Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1.Introducere Planificare calendaristică Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr.se trec numerele obiectivelor de referinţă din programa şcolară (1. Obiectivele de referinţă.8 ore. Atenţie! Prezentul curs nu.şi propune să ofere modele de planificări calendaristice.

succesiunea lor.3. 1. 28 ian.4. 2. 1. 1. 15. 10.1. 2.2. 2.3 1.4.1.1. 26 noiembr.3. 12.  Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unui animal (cap. obiective culturale din cartier. 1. lunile anotimpurilor. 19.3.4 Elemente ale mediului social şi cultural: obiective sociale din cartier. 2. localitate.3. 1.  Observarea unor animale din mediul apropiat al copilului. 1. 14. 1. 2.3. vânt. 20 mai Obse rvaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural .   Educaţie pentru sănătate: . trunchi. 4 5 11. 2.2. 13.3 În lumea animalelor domestice 1.1. Calendarul naturii 1.fenomene ale naturii: ploaie. 2. ore 4 Săptămâna 29 aprilie 6.3. 1. 4 martie  10  În lumea plantelor 1. membre).2.1. 1. 3. bucuria copiilor 3 15.4.3 Observarea unor plante de la colţul viu al clasei.4.1.1.2.2. 17 dec.1.3.24 sept. 18 martie 8. 2.3 1. 1.2. 2. flori. 1. Vreau să cresc sănătos Iarna. 25 febr. 1. 11.8 oct. 1. Nr.igiena corpului Anotimpurile: denumire. 2.2.1. modificări în lumea vie şi 2. 1. frunze.2.3 2 1.2. 1. 22 aprilie Unitatea de învăţare Soseşte primăvara! Obiective de Conţinuturi referinţă 1. 1.2.  Observarea unor plante din mediul apropiat. tunetrecunoaşterea în natură sau cu ajutorul unor materiale didactice. 22. caracteristici învăţare ore rvaţii Spre şcoală 2 17. 2.  Fenomene ale naturii. 18. 1. 2.  Recunoaşterea şi denumirea părţilor componente ale unei plante (rădăcină.1.2.2. 1. 1. 2.  Fenomene ale naturii: .1. fruct). 1. 2.2. 3. 2. 2.Introducere de referinţă 1.1.1. fulger.4. tulpină.4.3. 29 oct. 1. 21.

2. 2 27 mai 3 iunie 2.  Recunoaşterea şi denumirea 1. 2. 2.Introducere activităţi ale oamenilor specifice fiecărui anotimp. animal (cap. membre).2. Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 Testul de autoevaluare nr. 1. Elaboraţi o planificare calendaristică anuală la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii.1. 2 1.4. 1.3.3 Animale sălbatice 1. părţilor componente ale unui 2.1. trunchi.

având următoarele caracteristici: • Unitatea de în raport cu obiectivele de referinţă.Introducere Răspunsul va fi redactat în spaţiul de mai jos. învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural . este coerentă • este unitară tematic.3 Proiectarea unităţilor de învăţare Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă.4. 4.

comparare. Etapa de familiarizare are ca scop acomodarea elevului cu noile conţinuturi prin intermediul unor situaţii problemă date spre rezolvare sau experimentare. Rezolvarea acestor probleme presupune folosirea unor tehnici de lucru specifice ştiinţelor. Un astfel de demers didactic dezvoltă la elev o atitudine reflexivă. aplicare. Sarcinile de lucru concepute gradat dau elevilor posibilitatea de a găsi soluţii prin efort propriu.Introducere • • • se desfăşoară continuu pe o perioadă de timp. pas cu pas. a conceptelor cu care operează. 7. Rolul cadrului didactic este de a.i conduce pe elevi spre o structurare a noţiunilor. 12). se finalizează prin evaluarea sumativă* (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. cadrul didactic propune activităţi de învăţare variate care au rolul de a dirija învăţarea. În această etapă. subordonează lecţia. ca element operaţional. explorarea experimentală stă la baza activităţii de învăţare.un efort propriu de observare. În această etapă. Rolul său este de a orienta demersul de căutare fără să ofere soluţii prestabilite pe care elevii să le memoreze. structurare.a/ a IV-a.: În ce scop voi face?face? Ce voi Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea Selectarea obiectivelor conţinuturilor Analiza resurselor Determinarea activităţilor de învăţare Stabilirea instrumentelor de evaluare - Organizarea demersului didactic corespunzător fiecărei unităţi de învăţare trebuie să ţină cont de parcurgerea secvenţelor de: familiarizare. noţiuni. pag. CNC. Cadrul didactic se abţine să definească termeni. exprimată printr.Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III. Proiectul pentru Învăţământul Rural . În etapa de structurare se esenţializează şi se sistematizează observaţiile realizate de elevi. experimentare. să explice noul concept până când elevii nu au efectuat suficiente experimente.

Proiectul pentru Învăţământul Rural .. pag.back eficient în ceea ce priveşte nivelul de formare a noţiunilor şi comptenţelor dobândite de elevi la un anumit moment (Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Unitatea de învăţare …………………… Nr. pe aplicarea teoriei pentru rezolvarea unor situaţii particulare. ore alocate ………………. Aplicaţiile propuse favorizează individualizarea învăţării şi oferă cadrului didactic un feed. CNC. Proiectul unităţii de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Proiectul unităţii de învăţare Disciplina …………………………. Intervenţia cadrului didactic va fi centrată pe întărirea unor tehnici şi proceduri. 24). Clasa …………….Ghid metodologic de aplicare a programei de Ştiinţe ale naturii la clasele a III..a/ a IV-a.Introducere În etapa de aplicare se realizează consolidarea şi aprofundarea noilor concepte.

se detaliează conţinuturile din cadrul unităţii de învăţare. resursele procedurale (metode de predare/ învăţare. Evaluare. Conţinuturi. mijloace de învăţământ). ore alocate 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .se notează activităţile propuse de programă sau alte activităţi de învăţare propuse de profesor.şi propune să ofere modele de proiecte ale unităţilor de învăţare ci să ofere studenţilor posibilitatea de a “învăţa” tehnica proiectării.Introducere Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs. 1. Obiective de referinţă.1. forme şi modalităţi de organizare a activităţii) şi resursele temporale (alocarea de timp).). Proiectul unităţii de învăţare Disciplina Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Institutor Maria Magdalena Boghianu Unitatea de învăţare: Vieţuitorele şi mediul lor de viaţă Nr. utilizând informaţia pe care o deţine). Resurse.se trec obiectivele de referinţă (ex.3. Atenţie! Prezentul curs nu. 2.se notează resursele materiale necesare (materiale didactice. etc. Activităţi de învăţare.cuprinde menţiuni cu privire la tipul de instrumente de evaluare folosite (important este să fie evaluată nu cantitatea de informaţie stocată de elev ci mai ales ceea ce poate să facă.

diapozitive. 1.1. înmulţire) 1. etc.3.) favorabile şi nefavorabile vieţii. Observarea şi descrierea unor comportamente ale vieţuitoarelor (plantă. vânt. 2. Enumerarea însuşirilor specifice componentelor vii din mediul înconjurător.1. etc) de-a lungul unui an : album. film didactic.2. 1. creşterea şi dezvoltarea.3. albume. animal) faţă de condiţiile necesare supravieţuirii: lumină.1. inmulţirea. fişe de evaluare 1 oră Evaluarea Observarea sistematică Probă scrisă Obs. material biologic. vânt.Introducere Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activitaţi de învăţare Recunoaşterea componentelor vii dintr. Observarea şi descrierea schimbărilor din natură pe parcusrul anotimpurilor. 2. Truse de laborator. hrănirea. Descrierea părţilor componente a unei plante. reacţii la factorii de mediu. livada. 1. temperatură. Compararea condiţiilor din medii favorabile/ nefavorabile dezvoltării vieţii. Fişe pentru caracterizarea corpurilor Fişe cu desene pentru recunoaşterea părţilor componente ale unei plante/ ale unui animal 1 oră. Determinarea experimentală a condiţiilor în care supravieţuiesc componentele lumii vii (plantă/ animal): Identificarea condiţiilor de mediu necesare supravieţuirii.3 Proba orală Probe practice Observarea sistematică Experiment Autoevaluare Referat Probe orale şi scrise Experiment Observarea sistematică Probă practică Procese care asigură supravieţuirea (sensibilitate. 2. hrănirea. temperatură.2 Înregistrarea în fişe de observaţii/ jurnal a transformărilor care se produc în natură pe parcursul anotimpurilor. Demonstrarea experimentală şi observarea proceselor specifice vieţuitoarelor: schimbul de gaze. umiditate. 1. 3.un mediu natural/ amenajat.1. a unui mamifer şi precizarea rolului acestora.2. hrănire. 2. chestionare 1 oră Experimente care evidenţiază schimbul de gaze. Identificarea transformărilor ciclice ale vieţuitoarelor pe parcursul celor patru anotimpuri. Comportamen te de supravieţuire la plante şi animale 1. respiraţie.2. reacţii la factorii de mediu. Studiu de caz: pădurea (parcul. Investigaţii practice în Probă scrisă Autoevaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . hrană. 2. film didactic. umiditate. creşterea şi dezvoltarea.3. Teste. ilustraţii cu plante şi animale în mediul lor de viaţă. Experimente demonstrative cu plante/ animale în condiţii variabile de mediu (lumină. inmulţirea. Resurse Reactualizarea cunoştinţelor privind caracteristicile lumii vii prin observaţii în natură sau pe imagini. etc.2 Reacţii de apărare şi adaptare la stimuli 1. fişe de activitate.

1. pădurea. albume. Compararea diversităţii vieţuitoarelor din pădure. lumina. Fişe de activitate. balta 1. umiditatea.Introducere mediul înconjurătorexcursie didactică. pădurea. baltă. morfologice) ale vieţuitoarelor din pădure.2. Demonstrarea mişcării tuturor vieţuitoarelor. fişe de lucru. Completarea de fişe de observaţie privind Investigaţie Probă practică Compararea modurilor de reacţie a vieţuitoarelor la factorii de mediu: temperatură. sunete.2. truse de laborator. Investigarea modalităţilor de deplasare a animalelor. 2. etc. 3. Expriment/ investigaţie Recunoaşterea reacţiilor de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu Medii de viaţă: grădina. etc. albume. fişe de evaluare 1 oră Investigarea unor reacţii de apărare/ adaptare a vieţuitoarelor la factorii de mediu. atlase biologice 1 oră Experimente pentru punerea în evidenţă a mişcării plantelor. diapozitive.3. baltă. Investigaţii directe în natură şi/ sau imagini privind caracteristici observabile (macroscopice. Film didactic. a unor medii de viaţă din pădure. fişe de observaţie 1 oră Observaţii în natură sau pe planşe. Experiment/ investigaţie Observare sistematică Probă orală Investigaţii Probă scrisă Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. atlas botanic. balta. filme.un mediu terestru/ acvatic. fişe de evaluare. lumina. baltă. Recunoaşterea şi descrierea unor caracteristici specifice vieţuitoarelor dintr.1 Descrierea componentelor şi particularităţilor unor medii de viaţă: grădina. grădină. sunetele. 1. 2. etc. fişe de evaluare 1 oră Experiment pentru demonstrarea reacţiilor vieţuitoarelor la factorii de mediu: temperatura. Fişe de activitate. etc. alte vieţuitoare. grădină (observate direct în natură sau în imagini din albume. diapozitive. grădină. atlas zoologic. Construirea de acvarii/ terarii pentru investigarea comportamentelor de adaptare/ adaptare ale vieţuitoarelor. Material biologic viu.3. umiditatea. Compararea caracteristicilor morfologice ale vieţuitoarelor din acelaşi mediu de viaţă.

Identificarea importanţei practice a plantelor cultivate şi spontane Observare sistematică 4. Fişe de observaţie. ierbare. a unor vieţuitoare din pădure.4 Proiectarea lecţiilor de cunoaşterea mediului/ ştiinţe ale naturii Lecţia reprezintă componenta operaţională a unităţii de învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Proiectarea lecţiilor permite afirmarea creativităţii cadrului didactic. baltă. Alcătuirea unor proiecte privind intervenţia unor factori perturbatori în mediul înconjurător familiar. planşe. albume. etc. grădină. Conversaţie euristică privind utilizările unor plante/ animale din mediul natural şi mediul amenajat de om. atlase. ierbare. baltă. Exerciţii de identificare pe planşe. grădină. Fişe de observaţie.4. planşe. atlase. Dezbaterea cu tema “Efectele unui dăunător în medii naturale amenajate” în urma vizionării unui film didactic. baltă. morfologice) ale vieţuitorelor din pădure. grădină: insectare. Observaţii asupra unor plante cultivate în grădină utilizand material biologic natural. ierbarizat. naturalizări. animale 1 oră Probă practică Autoevaluare Proiect Probă orală Identificarea caracteristicilor prin care se deosebesc un mediu natural (pădurea) şi un mediu amenajat prin intervenţia omului (grădina). animale 1 oră Alcătuirea de colecţii cu vieţuitoare din pădure.Introducere caracteristici observabile (macroscopice. colecţii de plante. colecţii de plante. planşe. albume.

etc.prezentarea situaţiei în care vor fi puşi elevii pentru a proba asimilarea comportamentelor (ex. Alegerea tipului şi a variantei de lecţie. “a analiza”. Selectarea şi structurarea logică a conţinutului presupune identificarea elementelor fundamentale. intervin direct în procesul de instruire. “a distinge”. Stabilirea strategiilor didactice presupune organizarea şi conducerea procesului de predare.stabilirea criteriului folosit pentru evaluarea performanţei elevilor. “a aplica”. în calitate de instrumente de acţiune sau purtătoare de informaţie. modelarea. “având la dispoziţie”. 6. 5. Identificarea obiectivelor de referinţă din programă şi corelarea lor cu activităţile de învăţare şi conţinuturile. “a completa”. Caracterul intuitiv al disciplinelor Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii necesită folosirea unor metode centrate pe elev ca: experimentul. Predarea ştiinţelor are ca scop transmiterea unui mod de gândire ştiinţific prin implicarea elevilor în activităţi experimentale şi nu memorarea unor informaţii ştiinţifice. sprijinind eforturile de învăţare ale elevilor. 2. Elaborarea proiectului de lecţie Proiectarea lecţiei Proiectarea lecţiei Proiectul pentru Învăţământul Rural . “a argumenta”.se realizează în funcţie de natura conţinutului şi de caracteristicile obiectivelor propuse.evaluare. Cele mai eficiente sunt mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor cu care se efectuează experinţe şi lucrări practice pentru că stimulează gândirea şi imaginaţia. etc. Mijloacele de învăţământ. măsurabil) al elevului cu ajutorul verbelor “de acţiune”: “a identifica”. 4. “cu ajutorul”. de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de mijloacele de învăţământ existente.învăţare. absolut necesare pentru înţelegerea conţinuturilor. “a utiliza”. “a recunoaşte”. învăţarea prin descoperire. problematizarea. în raport cu un anumit conţinut.Introducere Proiectarea lecţiei se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: 1. b) precizarea condiţiilor în care se va desfăşura acţiunea respectivă. “a enumera”. pe baza îmbinării eficiente a metodelor şi mijloacelor de învăţământ folosite pentru realizarea obiectivelor propuse. Stabilirea obiectivelor operaţionale Operaţionalizarea obiectivelor presupune respectarea a trei condiţii: a) descrierea comportamentului (observabil. “după prezentarea”) c) performanţa. 3. “a valida”.

să fie simplu şi operaţional. În practică. să fie flexibil lăsând posibilitatea de intervenţie. Proiect de lecţie Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe Dispciplina: Ştiinţe ale naturii Clasa a IV-a Unitatea de învăţare: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor Subiectul lecţiei: Separarea substanţelor din amestecuri Proiectul pentru Învăţământul Rural . se utilizează diferite metode de proiecte de lecţie. de autoreglare pe parcursul lecţiei.Introducere Proiectul de lecţie trebuie să ofere o perspectivă de ansamblu asupra lecţiei.

• formarea deprinderilor de a realiza experienţe simple în scopul redescoperirii unor metode de separare a substanţelor din amestecuri.să separe substanţele din amestecuri prin realizarea unor experimente simple.3 să comunice. Obiective de referinţă vizate: 2. spirtieră. pietriş. O4. 1.să identifice cel puţin două stări de agregare ale corpurilor puse la dispoziţie. 2001 Elena Huţanu. pe baza experienţelor realizate.să identifice situaţii practice de folosire a acestor metode de separare (cel puţin un exemplu pentru fiecare metodă). demonstraţia Mijloace de învăţământ: • apă.3 să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. individual Material bibliografic: Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la clasele a III-a. O2. baghetă. pâlnie. observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate Obiective operaţionale O1. Metode şi procedee: experimentul. Bucureşti. clasa a IV-a. Daniel Ovidiu Crocnan. crt. • identificarea modalităţilor concrete de utilizare în viaţa cotidiană a metodelor de separare a substanţelor din amestecuri. ghidul învăţătorului. Bucureşti. nisip. problematizarea. făină. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Moment organizatoric Conţinutul învăţării Pregătirea elevilor pentru lecţie Pregătirea materialelor didactice Strategii didactice Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . decantare. EDP. • fişe de lucru. CNC. explicaţia. lingură. jocul didactic. în forme diverse. • vase transparente. MEdC. hârtie de filtru. Forme de organizare: frontal. în echipă. 1.Ştiinţe. 2002 Nr.Introducere Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi Scopuri: • utilizarea unor tehnici de separare a substanţelor din amestecuri (filtrare. conversaţia.să identifice cel puţin două metode de separare a substanţelor din amestecuri. lapte. munca independentă. O3. a IV-a. cristalizare).

Ce înţelegeţi prin dizolvant? Joc didactic Frontală Conversaţia 3. Verificarea cunoştinţelor anterioare A. crt. Substanţă solubilă ……… Altă substanţă solubilă …… Dacă sarea şi zahărul s. apă şi pietriş. Soluţiile se obţin în urma fenomenului de ……………… Substanţă insolubilă ……. Întrebări de verificare a cunoştinţelor . 2.. se simte în întrega cameră.. 1 Se foloseşte amestecul de apă Problematizare Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6.Introducere 2. 7. Se anunţă obiectivele operaţionale. Obiective operaţionale Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Strategii didactice Evaluarea 5. spunem că apa este un ………… Când deschid o sticluţă.Ce este dizolvarea? . 5. 3. B... Captarea atenţiei Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale Elevii realizează două amestecuri apă şi nisip. Rebus 1 SUBSTANŢE 2 DIZOLVARE 3 NISIP 4 SARE 5 ZAHĂR 6 DIZOLVANT 7 PARFUM 8 DIFUZIE 1. 4. Descoperire Explicaţia Nr..au dizolvat în apă. Corpurile sunt alcătuite din …………. Elevii descoperă titlul noii lecţii prin citirea cuvântului rezultat pe verticală. mirosul plăcut de ……. O1 Dirijarea învăţării Experimentul nr. Are astfel loc fenomenul de …. Se scrie titlul lecţie pe tablă şi în caiete Experienţe 4. 8.

Obiective operaţionale Strategii didactice Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se comunică faptul că au realizat o operaţie de separare a unei substanţe solide prin dintr.operaţia de separare printr.un filtru a unei substanţe solide de lichidul în care este amestecată. strecurarea supei. etc. prepararea sucurilor din fructe proaspete. Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării O2 O3 Descoperire Explicaţia Problematizare Descoperire O2 O3 O4 Nr. Se cere elevilor să agite amestecul cu bagheta. Se observă că în filtru a rămas nisipul. prepararea cafelei la filtru. Elevii notează în caiete această metodă de separare a substanţelor din amestecuri.Introducere şi nisip realizat în momentul de captare a atenţiei. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. iar apa a curs în vas.un filtrufiltrare.un vas. separarea laptelui coagulat de zer. crt. Filtrarea. Se alege soluţia corectă: se aşază în pâlnie hârtia de filtru şi se răstoarnă treptat amestecul într. Se solicită elevilor să precizeze în ce stare de agregare se află componentele amestecului? Se creează o situaţie problemă: “Cum puteţi separa substanţele din acest amestec cu materialele pe care le aveţi la dispoziţie?” Elevii realizează experienţe notează observaţiile în fişa de lucru şi prezintă diferite soluţii.

Elevii notează în caiet această metodă de separare a substanţelor din amestecuri. Secvenţele activităţii Conţinutul învăţării Strategii didactice Descoperire O2 O3 Nr. Cum puteţi separa cele două substanţe (apa şi pietrişul) având la dispoziţie doar un pahar? Elevii identifică diferite soluţii de rezolvare a problemei. etc.o lingură de metal cu ajutorul flăcării unei spirtiere până când se evaporă toată apa.un lichid a unei substanţe solide (care nu se dizolvă în lichidul respectiv).Introducere Experimentul nr. se toarnă apa în alt pahar. până când pietrişul se depune pe fundul paharului. 2 Se foloseşte amestecul pietriş cu apă realizat anterior.un lichid. numite decantoare. Elevii sunt solicitaţi să separe cele două substanţe după ce au agitat amestecul cu bagheta. “Cum puteţi separa sarea din apă?” Eevii propun diferite metode de separare. crt. Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex. Se alege soluţia corectă: se încălzeşte amestecul într. Se alege soluţia corectă: se lasă amestecul în stare de repaus. Obiective operaţionale Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural .) O2 O3 Problematizare Descoperire O2 O3 Explicaţia Problematizare Descoperire O4 Problematizare Demonstraţia Experimentul nr. 3 Se realizează un amestec de apă cu sare (soluţie). Se comunică elevilor faptul că au realizat o operaţie de decantaresepararea unei substanţe solide (care nu se dizolvă) dintr. separarea aurului şi argintului din minereuri în aparate speciale. Decantareaoperaţia de separare dintr.

Se precizează soluţia corectă: separarea se realizează în 2 etape (în prima etapă. prin cristalizare. Obţinerea perfomanţei Se cere elevilor să identifice metodele prin care se poate separa un amestec de nisip. sare şi apă. electrizarea). în a doua etapă.Introducere Elevii observă cristalele mici de sare care au rămas în lingură. Se notează elevii. se separă apa cu sare de nisipul care se depune pe fundul vasului. Explicaţia O4 Problematizare Conversaţia Explicaţia Joc didactic Instructaj verbal Proiect de lecţie Şcoala generală nr. se obţine sarea sub formă de cristale în urma evaporării apei. Se organizează un joc didactic “Cine merge pe drumul cel bun către fântână?” Încheierea activităţii Se apreciază activitatea desfăşurată (colectiv. prin decantare. Se explică faptul că s-a realizat o operaţie de cristalizare. asigurarea Se prezintă şi alte metode de transferului separare (magnetizarea. etc. Cristalizareaoperaţia de trecere a unei substanţe din soluţie din stare lichidă în stare solidă (cristale). fabricarea zahărului în instalaţii speciale.). Tema pentru acasă. Elevii notează în caiete metoda de separare a substantelor din amestecuri. 157 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Intensificare Se citeşte lectura “Mineralele” din a retenţiei şi manual. individual). Elevii sunt solicitaţi să identifice situaţii practice în care este folosită această metodă (ex.

Obiectivul se consideră realizat dacă elevii numesc principalele fenomene ale naturii. desene referitoare la fenomenele observate pentru întocmirea calendarului naturii. Manolescu Marin. Obiectivul se consideră realizat dacă toţi elevii identifică cel puţin o legătură între anotimpuri şi lumea vie. . conversaţia euristică. toamnă! Tipul lecţiei: lecţie de consolidare Scopul: dezvoltarea capacităţii de a observa mediul înconjurător dezvoltarea curiozităţii elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare Tema săptămânii „Animalele se pregătesc de iernat” Obiective operaţionale O1: Să recunoască pe baza imaginilor prezentate. O3: Să numească fenomene ale naturii. jocul didactic.Organizarea activităţii: frontal. Obiectivul se consideră realizat dacă cel puţin 17 elevi rezolvă corect toate cerinţele. pe grupe Bibliografie: 1. semne convenţionale confecţionate de elevi. plicuri.Metode şi procedee: observaţia. O5: Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător. O2: Să utilizeze simboluri. O4: Să stabilească legături între lumea vie şi anotimpurile anului. Strategii didactice: . fenomene ale naturii caracteristice anotimpului toamna.Material didactic: calendarul naturii. Universitatea Bucureşti. fructe etc . individual. Editura Credis. cutia poştaşului.Curriculum pentru clasele I-II - Etape Obiective operaţion ale Activităţi de învăţare Strategii şi resurse Evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Clasa: I Învăţător: Maria Magdalena Bogheanu Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: Rămas bun. frunze uscate. pe baza explicaţiilor primite. Ghidul programului de informare/formare a institutorilor/învăţătorilor. jocul muzical. Curriculum pentru învăţământul primar. 2004 2. jocul de mişcare. desene înfăţişând anotimpurile. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc principalele fenomene ale naturii.

cutia poştaşului • O1 O1 Fiecare elev va primi un desen (realizat de un alt coleg) care să înfăţişeze unul din anotimpurile anului. conversaţia Activitate frontală (2') Evaluare frontală I: observă şi descriu starea vremii la momentul respectiv Evaluare frontală I: identifică semnul convenţional corespunzător • Descrierea zilei (se deschid geamurile. fructe. Dintre acestea. vor motiva alegerea. flori. stropi de ploaie. observă starea vremii. le vor introduce în plicuri şi le vor preda „poştaşului” Dezlegarea unor ghicitori Selectarea unor obiecte şi a unor simboluri care fac referire la anotimpul toamna (frunze.Introducere Moment organizatoric Captarea atenţiei O1 Observarea transformărilor din natură Observaţia zilnică Observaţia. poartă discuţii între ei. semne convenţionale confecţionate de elevi Joc: „Soseşte poştaşul!” (4') Desene înfăţişând anotimpurile. elevii se deplasează în dreptul ferestrelor. nori. descriu în cuvinte proprii ce au observat) Completarea calendarului cu semnul convenţional corespunzător zilei Identificarea semnului convenţional potrivit Aşezarea semnului convenţional potrivit cu vremea de afară Caracteristici ale anotimpului studiat • O2 Verificarea însuşirii conţinuturilor anterioare O2 Conversaţia Activitate frontală (2') Calendarul naturii. ninsoare. problematizare a Evaluare frontală I: dezleagă ghicitoarea I: Selectează obiecte şi simboluri care fac referire la anotimpul toamna Evaluare individuală I: răspund la întrebare Evaluare frontală I: numesc fenomene ale Proiectul pentru Învăţământul Rural . plicuri. desene care înfăţişează activitatea oamenilor. le vor selecta doar pe acelea care înfăţişează anotimpul toamna. păsărele) Amenajarea clasei: „Colţul anotimpurilor” Evaluare individuală I: aleg desenul potrivit • • Joc: „Cine sunt” (6') Activitate pe perechi/grupe • O1 Transmiterea/ asimilarea noilor conţinuturi Identificarea acţiunii vântului asupra mediului înconjurător O3: • Discutarea unor aspecte legate de: alte fenomene ale naturii (ploaie. ceaţă. curcubeu etc) importanţa acestor elemente în Experienţă (Cum fac să se mişte o frunză aşezată pe bancă fără să o ating?) Conversaţia euristică.

celelalte anotimpuri. prezentarea produsului „Cărticica fructelor şi a legumelor”.5 Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Proiectul pentru Învăţământul Rural . ploaia udă pământul) O4: Fixareaschimbări în viaţa plantelor Legătura plante. succesiunea lor. animale om şi anotimpul toamnă Activitate individuală (4') Conversaţia de verificare (4') Joc: „Formulează o întrebare” Activitate frontală (10') naturii I: formulează întrebări şi răspunsuri • - Discutarea unor aspecte legate de: Schimbări în viaţa copiilor (îmbrăcăminte jocuri. O5 Feed-back • • I: exprimă păreri personale Conversaţia Activitate frontală (10') Tema pentru acasă - 4. anotimpul roadelor. ocupaţii specifice anotimpului) Formularea şi exprimarea propriilor păreri Discutarea unor aspecte legate de: anotimpul care urmează.) Schimbări în viaţa oamenilor (îmbrăcăminte.Introducere natură (vântul atrage norii.

În această perioadă. fanteziei şi a jocului. a dezvoltării capacităţilor copiilor de a sesiza însuşirile caracteristice. Prin joc.un ritm accelerat şi se instalează unele trăsături de personalitate. investigare. a formării unei exprimări clare. auditivă.Introducere 4. greutatea lui. gustativă şi olfactivă. corecte şi coerente. În procesul cunoaşterii mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observaţie care contribuie la creşterea calităţii percepţiei. Preşcolarul de 4.5. perioada imaginaţiei. contactul direct cu obiectele dezvoltă şi perfecţionează sensibilitatea tuturor analizatorilor. Participarea activă a copiilor în procesul de cunoaştere asigură dezvoltarea gândirii. curiozitatea. esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor. chinestezică. stadiul care se întinde între 3 şi 6/ 7 ani se caracterizează printr. se îmbogăţeşte sfera vieţii psihice a copilului. socializarea copilului se realizează într.l înconjoară îi dezvoltă percepţia care devine un proces orientat cu sarcini şi modalităţi proprii de realizare. Curiozitatea vie şi permanentă a copilului îl îndeamnă spre cunoaştere. tactilă. Proiectul pentru Învăţământul Rural . se conturează interesele şi se extind relaţiile interpersonale care asigură socializarea. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător contribuie în mod deosebit la formarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre natură şi societate.5.2 Particularităţi psihologice ale preşcolarului Preşcolaritatea. Contactul direct cu lumea înconjurătoare constituie sursa cea mai importantă a îmbogăţirii şi activizării vocabularului.1 Importanţa activităţilor de cunoaştere a mediului în învăţământul preşcolar O componentă importantă a educaţiei copiilor preşcolari. copilul primeşte informaţii despre însuşirile obiectelor şi fenomenelor din lumea înconjurătoare. o reprezintă cunoaşterea mediului. Maxima receptivitate faţă de tot ceea ce. cu un impact deosebit în dezvoltarea lor intelectuală. mărimea obiectului. Copilul percepe culoarea. În această perioadă se dezvoltă sensibilitatea vizuală. Prin intermediul senzaţiilor.o dezvoltare fizică şi psihică accentuată. forma. Vârsta preşcolară este perioada celei mai intense receptivităţi. 4.5 ani se adaptează cu mare uşurinţă mediului grădiniţei.

copiii memorează cu uşurinţă şi rapiditate diferite imagini. Randamentul memoriei creşte dacă volumul de cunoştinţe nu este prea mare. Memoria preşcolarilor se caracterizează prin mai multe particularităţi. dacă materialul trezeşte copiilor emoţii şi sentimente. sunt stabilite trei obiective cadru. jucăriilor frumoase. Proiectul pentru Învăţământul Rural .i înlesnească munca de învăţare. precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. Astfel. Preşcolarii pot evoca cu uşurinţă imaginea obiectelor. îndrumarea permanentă şi exprimarea clară.Introducere Gândirea preşcolarului fiind legată de prezenţa obiectelor. şi anume: • Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. are scopul de a oferi copiilor de vârstă preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină.5. ci mai ales achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale care să. În această perioadă. ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar. atractive. De aceea în procesul recunoaşterii şi reproducerii.3 Obiective şi conţinuturi ale activităţilor de Cunoaşterea mediului în învăţământul preşcolar Grădiniţa de copii. cântece. concret. Nu atât însuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală. preşcolarii pot confunda cu uşurinţă obiecte asemănătoare. O altă particularitate a memoriei este caracterul intuitiv. Generalizarea şi abstractizarea sunt încă slab dezvoltate. obiectivele de referinţă şi exemple de comportamente de care educatoare trebuie să ţină seama în desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a mediului. pe parcursul frecventării grădiniţei. concret. plastic. poezii dar durata de păstrare a informaţiilor este redusă. dacă se face o memorare logică. se îmbogăţeşte cantitativ şi calitativ. sub influenţa gândirii şi limbajului începe procesul organizării atenţiei voluntare. povestiri. • Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. viu colorate. de imagine are un caracter intuitiv. Programa pentru învăţămăntul preşcolar prezintă obiectivele cadru. 4. Cunoaşterea acestor particularităţi ale preşcolarilor este primul pas în desfăşurarea unei activităţi de calitate. Strâns legat de evoluţia gândirii este limbajul care. caldă şi expresivă. Mijloacele care contribuie la dezvoltarea şi educarea atenţiei preşcolarilor sunt: fixarea sarcinilor. precizarea obiectivelor. La această vârstă.

. Obiectiv de referinţă: să exploreze şi să descrie verbal/ grafic obiecte. Exemple de comportamente: . să le descrie şi să le compare.să identifice formele de relief. Pentru fiecare obiectiv de referinţă.să descrie caracteristici ale mediului natural şi social. plante. ardere. obiecte). istorice). ale animalelor. Exemple de comportamente: . Obiectiv de referinţă: să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman. plutire.să observe pe o perioadă dată un proces (dezvoltarea unei plante. Obiectiv de referinţă: să cunoască existenţa corpurilor cereşti. programa activităţilor instructiv. .să efectueze experinţe simple (dizolvare.să recunoască fenomene ale naturii în momentul producerii lor. plantelor. hrănirea unui animal). a vehiculelor cosmice. .să denumescă. ale plantelor. solidificare. etc. religioase. . Obiectiv de referinţă: să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. Proiectul pentru Învăţământul Rural . animalelor şi omului în diferite situaţii. Obiectiv de referinţă: să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător. combinare.să analizeze/ compare reacţii ale plantelor. separare. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.) folosindu.Introducere • Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului încojurător. . fierbere. Exemple de comportamente: . procese din mediul înconjurător.educative oferă şi exemple de comportamente ce trebuie urmărite la copiii de grădiniţă.să cunoască modul de producere a acestora şi efectele pe care le produc asupra mediului. animale. identifice elemente locale specifice (obiective socio. fenomene. . sub influenţa factorilor de mediu.să descopere elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. evaporare. .culturale. animalelor. .să enumere părţi componente ale corpului uman. Exemple de comportamente: .să identifice caracteristicile anotimpurilor. colorare.se instrumente diferite. economice.să observe şi să enumere modificări apărute în viaţa omului.

Exemple de comportamente: . .Introducere Exemple de comportamente: . .să comunice în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. se acordă o mare importanţă stabilirii şi selecţiei conţinuturilor activităţilor de cunoaşterea mediului. Obiectiv de referinţă: să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătaţii şi protecţiei omului şi naturii. negative. ale educaţiei estetice. sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive.se Proiectul pentru Învăţământul Rural . .motrice şi fizice.să participe.să respecte reguli de igienă individuală şi colectivă. ţinându. alături de adulţi.să utilizeze în acţiuni simple. .şi asume responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a mediului. .să exprime descoperirile şi ideile sale.să motiveze necesitatea protecţiei mediului de către om. . Obiectiv de referinţă: să comunice impresii.să cunoască existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea. ocrotire şi protejare a mediului. ale educaţiei psiho. pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio.să cunoască regulile de protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. idei pe baza observărilor efectuate. aplicând cunoştinţele dobândite. De aceea. ale educaţiei pentru societate. Obiectiv de referinţă: să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare.să cunoască existenţa mai multor medii de viată şi factorii care le pot influenţa. Exemple de comportamente: .vizualului şi a cărţilor. . unelte de curăţare a mediului ambiant. ale educaţiei afective.să.să denumească/ descrie. . utilizand un limbaj adecvat.să respecte regulile de convieţuire socială. ale activităţii omului asupra mediului. la acţiuni practice de ingrijire. Exemple de comportamente: . Obiectivele de referinţă care sunt urmărite în activităţile de cunoaşterea mediului vizează obiective ale educaţiei cognitive şi de limbaj.să înţeleagă efectele secundare. .

de dezvoltarea psiho. folosire. etnice). protecţia mediului ecologic. • Comportamente civilizate. • Clasificare. încălţăminte. animale. 4.Introducere seama de particularităţile de vârstă. protecţia vieţii şi sănătăţii. corpuri cereşti (soare. • Sentimente. pozitive fată de oameni. Natura (plante. în şcoală. animale. de animale. • Comportamente şi sentimente de apartenenţă făţă de acestea. comportamnte morale. în şcoală. folosire. la locul de muncă. în societate. de exemplu: după mediul geografic. • Adresa: topografia locului (recunoaşterea împrejurimilor). planeta oamenilor. de igienă personală şi colectivă. de plante. grădiniţa şi şcoala • Denumire. fenomene ale naturii) • Înfăţişare (caracteristici. • Activitatea omului în familie. • Condiţii de dezvoltare a plantelor şi animalelor: îngrijire. focul. deosebiri). 3. • Elemente locale specifice (de relief. aerul. • Condiţiile de viaţă. • Manifestări afective. comportamente pozitive individuale şi relaţii de grup în familie. pământul. • Sentimente. în grădiniţă. plante. • Elemente primare în natură: apa. • Îmbrăcăminte.culturale. • Activităţi specifice copilului în familie. obiective socio. • Cosmosul. fenomene (după criterii date.). • Sentimente şi comportamente pozitive de ocrotire a vieţii pe pământ. asemănări.fizică a copiilor preşcolari. aşezare geografică. foloase şi pagube. economice. Conţinutul activităţilor de cunoaşterea mediului 1. 6. religioase. semnificaţia acestor activităţi. etc. Drepturile copilului Proiectul pentru Învăţământul Rural . stele). 2. în grădiniţă. Familia. lună. comportamente pozitive individuale şi de grup faţă de natură. deosebiri). 5. Localitatea natală şi ţara • Denumire. istorice. de fenomene ale naturii. anotimp. asemănări. Universul • Pământul. Omul • Înfăţişare (caracteristici.

în oraşe sau sate. corpuri.Introducere • Dreptul de a fi protejat şi de a avea o familie. copiii află date despre condiţiile de mediu (mai ales din zona geografică a localităţii) şi despre influenţa lor asupra vieţii plantelor şi animalelor. • Mişcarea aerului în natură. în imediata noastră Proiectul pentru Învăţământul Rural . capacităţii/ volumului unor obiecte. realizează experienţe fizice. toleranţei şi păcii. de a fi respectat pentru gândurile şi ideile sale. la practicarea propriei religii şi limbi. • Dreptul de a se forma în spiritul înţelegerii. pot fi realizate observaţii directe pentru a cunoaşte o lume extraordinară. măsurarea dimensiunii. educaţie şi instrucţie. Indiferent de zona în care locuim. sare). Nu trebuie să mergem prea departe. 7. etc. chimice pentru a avea revelaţia bucuriei de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii.). • Intuirea. • Dreptul de a creşte în siguranţă. magnetizarea metalelor). • Determinarea greutăţii obiectelor prin cântărirea lor. sunt călăuziţi prin cosmos. • Transformarea alimentelor în procesul pregătirii hranei. • Transfomarea culorii unor lichide în amestec cu diferite substanţe (infuzie de ceai. identifică fenomenele naturii. li se formează şi li se dezvoltă o atitudine corectă faţă de mediu. la câmpie. populată de plante şi tot felul de vieţuitoare.4 Proiectarea activităţilor de cunoaşterea mediului Prin activităţile de cunoaşterea mediului bine planificate. de ecosistemele predominante în jurul localităţii şi de tipul acesteia. limonadă. • Dreptul la o viaţă socială decentă. deal. la îngrijire. Un întreg univers. se află la doi paşi. • Dreptul copilului aparţinând grupului minoritar sau populaţiei indigene la propria cultură. la asistenţă medicală. • Dizolvarea unor substanţe în lichide (zahăr. • Perceperea timpului şi a succesiunii diferitelor acţiuni. • Atracţia unor obiecte (ex. peste tot. 4. încă necunoscut copiilor. Elemente de fizică şi chimie • Plutirea şi scufundarea unor obiecte.5. evenimente. munte sau la malul mării. pot fi studiate şi descoperi condiţiile de viaţă de care au nevoie acestea pentru a trăi. În proiectarea activităţilor se va ţine seama de nivelul grupei.

Introducere apropiere: în propria cameră. căpşuni. a obiectelor de veselă). Lecturi după imagini: “Jocul copiilor iarna”.şi însuşească denumirea corectă a acestora precum şi principalele acţiuni din activitatea îndeplinită de ei. Căţelul. Familiarizarea preşcolarului mic cu mediul şi viaţa din jur. Vulpea. în grădina casei. copiii capătă cunoştinţe depre munca oamenilor din Proiectul pentru Învăţământul Rural . stimulează curiozitatea şi interesul. în jurul grădiniţei. ocupaţii şi meserii apropiate de activitatea lor şi a adulţilor din familie şi grădiniţă. Contactul cu obiectele şi fenomenele înconjurătoare crează ocazii favorabile pentru apariţia dorinţei copiilor de a cunoaşte. Crizantema. Ridichea. Discuţii libere: “Ce ştim despre …”. Laleaua. în parc. acasă şi la serviciu. roşia. castravetele. La această grupă. “La ce foloseşte” (recunoaşterea mobilierului. Băiatul şi fetiţa. Ursul. conţinuturile sunt stabilite diferenţiat pentru fiecare grupa de vârstă. cunoaşte activitatea părinţilor sau a celor apropiaţi lui. constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a copilului.educative din grădiniţa de copii stabileşte doar o singură activitate obligatorie de cunoaşterea mediului pe săptămână. obiecte uzuale ale lumii materiale. “Mănuşa”. lucruri. “Iarna în pădure” de E. Strugurele. La grupa mijlocie. etc. salata. ardeiul. Dacă temele mari planificate sunt cam aceleaşi pentru toate grupele din grădiniţă. pere. Programa activităţilor instructiv. etc. La grupa mică copiii sunt familiarizaţi doar cu fiinţe. margareta. el învaţă să denumească corect legume ca: ridichea. ceapa. etc. în pădure. Treptat se perfecţionează activitatea de percepere a realităţii şi formarea spiritului de observaţie. pe stradă. se lărgeşte atât prin introducerea unor amănunte legate de activitatea părinţilor. laleaua. “Să îngrijim plantele”. Să ne îmbrăcăm corect”. Dintre temele propuse pentru grupa mică menţionăm: Observări: Mărul.se cu precădere animale. “Fructele şi vitaminele”. usturoiul. preşcolarul mic îl percepe ca înfăţişare. cât şi în legătură cu activitatea adulţilor din grădiniţă şi din afara grădiniţei. Lecturi ale educatoarei: “Coada veveriţei” de E: Jianu. Referitor la om. copilul trebuie să. la fiecare grupă. cercul de cunoştinţe dobândite la grupa anterioară. Prezentându. crizantema. cu ajutorul experienţei senzoriale. Jianu. Salata. “Spune ce face copilul”. Pisica. fenomene ale naturii. etc. “Povestea lui Moş Crăciun”. plante. cireşe. Astfel. flori: ghocelul. “Legumele şi sănătatea”. fructe: mere. de părinţi de şi personalul din grădiniţă. Ghiocelul.i.

Copiii încep să se familiarizeze cu unele obiecte şi unelte folosite de adulţi în timpul muncii. să exemplifice. “În pădure”. necesitatea folosirii unor instrumente sau a unor norme de comportare. despre unele aspecte ale muncii agricole (arat. semănat. să clasifice după anumite criterii. lucruri.). modul de viaţă). “Ce se potriveşte?” (anotimpuri). etc. plantat). “La fermă”.3 carateristici. etc. Din punct de vedere al conţinutului activităţilor de cunoaşterea mediului înconjurător. Jocuri didactice: “Cine a venit?” (animale. Ca o noutate pentru această grupă. vara). Jocuri didactice: “Ştii când?” (clasificări de activităţi după anotimp). părţi componente. Exemplu: Lecturi după imagini: “A sosit toamna” (iarna.înţelegere se modifică treptat în favoarea celei din urmă. Povestiri: “Povestea castanelor”. ocupaţii şi meserii. la adăpost sau locul unde cresc sau vieţuiesc. mijloace de transport. Exemplu: Lectură după imagini: “Copiii îngrijesc plantele”. “Ce mi-a povestit un greier mic” de M. O dată cu îmbogăţirea experienţei senzoriale se crează la preşcolari premisele dezvoltării gândirii abstracte precum şi a diverselor operaţii ale acesteia. Cunoştinţele despre anotimpuri se îmbogăţesc prin cunoaşterea fenomenelor caracteristice fiecărui anotimp. s. a activităţilor ale adulţilor şi copiilor în diferite anotimpuri. şi se îmbogăţesc cu noţiuni referitoare la înfăţişare. să exprime şi să explice cu cuvinte proprii însuşirile obiectului sau ale fiinţei observate. de pe şantierul de construcţie. fenomene ale naturii. secerat.au introdus noţiuni referitoare la orientarea în timp (cunoaşterea şi înţelegerea succesiunii diferitelor momente ale zilei. la hrana specifică. diferenţierea acestora. etc. “Munca oamenilor în grădină” (livadă. primăvara. etc. pe ogor. perceperea trecerii timpului şi precizarea reprezentărilor de Proiectul pentru Învăţământul Rural . Raportul cunoaştere. În percepţia copiilor intervin o serie de progrese vizibile care fac posibilă trecerea de la diferenţierea însuşirilor contrastante la sesizarea unor deosebiri mai fine. cât şi cu unele mijloace de transport.Introducere magazinele apropiate. copiilor grupei mijlocii li se îmbogăţesc noţiunile despre fiinţe. etc. păsări. etc. Pop. “Să facem bugheţele de flori” (clasificarea florilor după culoare. hrana lor. copilul fiind capabil la sfârşitul grupei mijlocii să precizeze. Cunoştinţele despre animale şi plante nu se limitează doar la recunoaşterea şi denumirea corectă a acestora ci şi la sesizarea a 2. după anotimp). măsuri de adaptare la schimbările din natură. la îngrijirea lor.

viitor. Copiii încep să facă diferenţieri din ce în ce mai nuanţate între obiecte şi însuşirile acestora. “Cine nu aparţine grupului”. 3. “De câte feluri sunt oamenii”. “Spicul de grâu”. etc.domestice: “Ferma de animale. Proiectul pentru Învăţământul Rural . pot efectua singuri experienţe simple (Apa şi transformările ei”. Plante . fenomene ale naturii. . hrană.o locuinţă. copiii grupelor mari îşi formează deprinderi igienice corporale. prietena noastră”. îmbrăcăminte.înfăţişare: “Ce ştim despre corpul nostru”. mijloace de locomoţie.cultivate: “Pomii fructiferi”. Animale . “Legume de toamnă”. Omul . alimentare. 2. cum simţim”.). obiecte dintr. “Germinaţia plantelor”. Începând cu această vârstă aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite. “Plutirea obiectelor”. În procesul de formare a noţiunilor despre om. Se îmbogăţesc şi se sistematizează cunoştinţele copiilor referitoare la fiinţe. “Curiozităţi din lumea animalelor”. “Înmugurirea şi înflorirea”. capătă un rol tot mai important. dobândesc capacitatea de a descrie fenomenele observate. “Animalele domestice şi puii lor”. “Grădina zoologică”. . obiecte de toaletă. Rezolvarea fişelor de muncă independentă devine tot mai eficientă pentru evaluarea cunoştinţelor copiilor.Introducere prezent. “Animalele din curtea bunicului”. etc. învăţarea denumirii zilelor săptămânii. în succesiunea lor). “Ce simţim. ocupaţii şi meserii. se aprofundează şi mai mult cunoştinţele dobândite în grupele anterioare. Analiza şi sinteza sunt mai profunde şi realizate la un nivel superior celui atins în perioada anterioară.mâine. trecut. Exemple de activităţi desfăşurate la grupa mare şi conţinuturile specifice cunoaşterii mediului înconjurător. lucruri.sălbatice: “Animale sălbatice din ţara noastră”.necultivate: “Pădurea.azi. Începând cu vârsta de 5 ani este deja consolidată coordonarea între mişcările mâinii şi ale ochiului în procesul de explorare şi cunoaştere a obiectului cercetat. “Încolţirea”. “Plante medicinale”. La grupa mare. de a relata.ieri. Noţiuni de fiinţe: 3. conştientizează necesitatea de a respecta igiena personală în toate împrejurările de viaţă şi cunosc efectele negative rezultate din încălcarea acestor norme.

relaţia cu lumea înconjurătoare: “Aspecte din viaţa de familie”. tâmplarului. “Apa şi transformările ei”. Noţiuni de fizică şi chimie/ experimente: “Apă. “Plutirea şi scufundarea”. “Cu ce călătorim”. “Ziua celor dragi”. Anotimpurile: “Viaţa în cele patru anotimpuri”. “Din activitatea poliţistului” (doctorului. “În împărăţia apelor”. trebuie astfel conceput încât să nu fie o repetare monotonă a sarcinilor. “La bucătărie”. Bucureşti. “O călătorie cosmică”. “Focul şi efectele lui”.cunoştinţe şi deprinderi igienice: “Curat şi sănătos”. Conţinutul activităţilor cuprinse în planificarea instructiveducativă. “Dizolvarea”. “De ce se schimbă vremea”. etc. “Vehicule cosmice”. “Ploaia”. “Ocrotirea vieţii pe pământ”. A proceda în acest fel însemnă a îmbunătăţii elementele învăţate anterior. ducând la o înţelegere mai largă şi la transferul învăţării. “Bruma”.Metode orientative de lucru cu preşcolarii. Planificarea anuală orientativă cuprinzând domeniile specifice de cunoaştere (Elena Rafailă şi colaboratorii. “Curcubeul”. Editura All Pedagogic.Introducere . “Când se întâmplă”. “Poleiul”. a completa progresiv tema. . Pământul şi alte corpuri cereşti: “Planeta pe care locuim”. “Roata timpului”.activităţi specifice: “Ce meserii cunoaştem?”. . “Micii chimişti”. 1999) Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe de o parte şi pe de altă parte. aer. Medii de viaţă: “O plimbare la pădure”. focelemente ale vieţii”. Fenomene ale naturii: “Ce ne povesteşte vântul”. “Cu păpusa la doctor”.). “Amestecarea şi separarea”.

Introducere Proiectul pentru Învăţământul Rural .

grădiniţă Încăperile grădiniţei Familie. Evaluare iniţială Familie. fructe. . Natura Flori pentru mama 2. flori .Cum arăt? (Înfăţişarea). Omul 3. grădiniţă Familiarizarea cu personalul grădiniţei Natura Fructe de toamnă Natura Legume de toamnă Natura Flori Omul Înfăţişarea omului Omul Obiecte de toaletă şi uz personal Natura Animale domestice (pisica) Natura Animale sălbatice (ursul) Natura Caracteristicile iernii (început de iarnă) Localitatea natală Obiceiuri şi tradiţii de iarnă (vie Moş Crăciun) EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.viaţa în timpul iernii Natura Fenomene specifice Natura Jocurile copiilor iarna Natura Pădurea şi animalele în timpul iernii Omul Munca în familie (activitatea omului) Familie.Animale sălbatice. Natura II.Animale domestice 2.De acasă la grădiniţă Natura . Cartierul în care locuiesc Natura Munci de primăvară (pe câmp) Natura Munci de primăvară (în grădină) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe uscat) Localitatea natală Mijloace de locomoţie şi transport (pe apă) Natura Aspecte de vară (început de vară) Natura Fructe de vară (cireşe) Drepturile copilului Copilărie fericită (1 iunie) EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. grădiniţă E ziua mamei Natura Flori de primăvară Natura Aspecte de primăvară Localitatea natală Oraşul nostru. grădiniţă Familia mea Familie. grădiniţă .Introducere GRUPA MICĂ SEMES TRUL TEMA (săptămâna) SUBTEMA I. Cum mă îngrijesc? . Localitatea natală Cu ce putem călători Proiectul pentru Învăţământul Rural .Legume. Familie.

Omul Oraşul nostru în acest anotimp Localitatea natală Natura Munca oamenilor Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 3.

Introducere Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Localitatea natală.mod de viaţă în anotimpul rece) 3. mijloace de transport) Universul Proiectul pentru Învăţământul Rural . prevenirea accidentelor) 2. TEMA (săptămâna) Evaluare iniţială Familie. grădiniţă Natura Natura Natura Natura Natura Natura Omul Omul Omul Natura Localitatea natală SUBTEMA II. Omul Cine sunt? Cum mă îmbrac? (Despre sănătatea omului) Omul Despre prieteni Omul Meseriile omului Omul Accidente şi viaţa Familie. Călătorie în jurul pământului (despre oraş. fructe. casa noastră dragă Fructe de toamnă Legume de toamnă Flori de toamnă Animale domestice Animale sălbatice Pădurea în acest anotimp Înfăţişarea omului Alimentele şi sănătatea Îmbrăcămintea şi încălţămintea Fenomene ale naturii Obiceiuri şi tradiţii de iarnă EVALUARE SEMESTRIALĂ FINALĂ 1.Introducere GRUPA MARE SEMES TRUL I. ţara Oraşul meu primăvara Localitatea natală Ţara mea Universul Pământul (Obiceiuri de Paşti) Localitatea natală. Natura Cartea cu animale (sălbatice. flori 2. Natura Masa cu legume. grădiniţă Comportarea şi activitatea în familie Omul E ziua mamei Natura Flori de primăvară pentru mama (ghiocelul şi vioreaua) Localitatea natală. Grădiniţă. Activitatea în familie şi societate (comportare. ţara Mijloace de locomoţie şi transport Familie. ţara Pământ. grădiniţă. Familie. domestice. ţară. Şcoala din apropierea grădiniţei şcoala Natura Flori Natura Legume specifice anotimpului Natura Fructe Drepturile copilului Viaţa copiilor din ţara noastră EVALUAREA SEMESTRIALĂ FINALĂ 1. şcoală meserii. grădiniţă.

de a le folosi pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. olfactivă). stabilind caracteristicile fiecărei plante. dezvoltarea acuităţii senzoriale (vizuală. pe baza explicaţiilor educatoarei. Proiectul pentru Învăţământul Rural . lădiţe cu pământ. asemănări/ deosebiri. material demonstrativ: planşe. problematizarea. conversaţia. alte flori de primăvară.alcătuire externă. Mijloace de învăţământ: material distributiv: ghiocei şi viorele (plante întregi) pentru fiecare copil. ghiocei. viorele. a atenţiei voluntare şi a unui limbaj adecvat. Obiective operaţionale Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili să: O1: Să recunoască ghiocelul şi vioreaua.Introducere 3. abstractizarea. O3: Să explice rolul fiecărei părţi componente. a dorinţei de a îngriji florile. O4: Să identifice asemănări şi deosebiri între ghicel şi viorea în urma observării prin comparaţie acelor două plante. Natura Când se întâmplă? (Anotimpuri. educarea dragostei faţă de natură. tulpină aeriană. casetă muzicală. importanţă.legume. flori) Proiect de lecţie Grupa mare Disciplina: Cunoaşterea mediului Tema lecţiei: “Ghiocelul şi vioreaua” Tipul lecţiei: observare Obiective generale: • • • • • însuşirea unor cunoştinţe ştiinţifice elementare despre plante de primăvară (ghiocel şi viorea). sinteza. demonstraţia. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaţia. îmbogăţirea vocabularului cu o serie de cuvinte noi: bulb. explicaţia. fructe. O2: Să indice părţile componente ale celor două plante pe baza materialului natural şi a planşelor. tactilă. tulpină subpământeană. dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. comparaţia. generalizarea). a spiritului de observaţie. plante. pe baza materialului pus la dispoziţie.

. prin comparaţie.în el se află substanţe hrănitoare.Introducere Bibliografie: 1. material natural Metode: conversaţia.A.grupa pregătitoare. viorele) şi planşe. Dintre acestea se remarcă ghiocelul şi vioreaua.. Evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural . Etape Moment organizatoric Obie ctive Activităţi de învăţare Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii: aerisirea sălii de grupă. -prin tulpină apa şi substanţele Metode: observarea. R. Evaluare frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Dirijarea învăţării Se va intui materialul. conversaţia. Maria Comănescu. problematizarea. Rădăcina – la ambele plante : -firişoare subţiri. parfumul şi culoarea acestora. casetofon. material natural. Evaluare frontală O1 O2 Metode: observarea. problematizarea. Strategii şi resurse Metode: conversaţia. referitoare la frumuseţea. 1. -susţin planta şi absorb apa cu sărurile minerale din pământ. Tulpina subpământeană În pământ plantele au o tulpină subpământeană: -bulb asemănător cepei. Se realizează prin audierea unei casete audio de conţine o “ceartă” între flori de primăvară. Mica enciclopedie pentru prichindei. Mijloace: planşe.Cunoaşterea mediului. Tulpina aeriană -porneşte din bulb. Editura Didactică şi pedagogică. apoi se va trece la observarea părţilor componente ale celor două plante. ghidul educatoarei. Bucureşti. Se anunţă tema şi obiectivele activităţii pe înţelesul copiilor: observarea unor plante care înfloresc primăvara (ghiocelul şi vioreaua). Doina Gheorghe. alcătuit din frunze care se acoperă unele pe altele. ghioocei şi viorele. Mijloace: casetă audio. Editura RAO. instructajul verbal. 3. Evaluare Captarea atenţiei Metode: conversaţia. este subţire şi de culoare verde la ambele plante. audiţia. demonstraţia. pregătirea materialelor necesare. 4. 1998 2. explicaţia. conversaţia. -bulbul este numit “cămara plantei”. Mijloace: material natural (ghiocei. albicioase care cresc în pământ.

Mijloace: piese tip puzzle. Mijloace: material natural (ghiocei. viorele) şi planşe. Sinteza parţială. lungi şi ascuţite la vârf. 4. explicaţia. -frunza este “bucătăria plantei”. Mijloace: material natural (ghiocei. demonstraţia. Mediul de viaţă -cresc îndeosebi în pădure. în vârful tulpinii. -înfloresc primăvara devreme (plante de primăvară). -miros specific. Are caracter aplicativ: copiii vor Metode: observarea.Introducere hrănitoare sunt transportate către frunze. problematizarea. de primăvară. din interior apare o codită spre vârful căreia apar florile. 6. formată din petale albe moi şi catifelate. -miros specific. Mijloace: material natural (ghiocei. Sinteza finală. explicaţia. -are forma de clopoţel. 5. iar pentru a creşte au nevoie de lumină. căldură şi apă. explicaţia. Floarea -ghiocelul are o singură floare. O2 8. în vârful tulpinii aeriene se găseşte o frunză mică. problematizarea. explicaţia. Copiii vor recapitula cele învăţate despre rădăcină şi cele două tipuri de tulpină. Individuală demonstraţia. -vioreaua are mai multe floricele mici formate din petale de culoare albastră. ce protejează floarea. Importanţa şi modul de îngrijire al celor două plante. Frunzele -două frunze de culoare verde. dar şi în grădini de flori. cu vârful ascuţit. frontală O3 Metode: observarea. -la viorea tulpina aeriană este învelită până la jumătate de două frunze lungi care se deschid. viorele) şi planşe. demonstraţia. substanţe hrănitoare. conversaţia. -la ghiocel. conversaţia. viorele) şi planşe. Înmulţirea plantelor . Este realizată de copii pe baza materialului ilustrativ.se realizează prin bulb.backului Evaluarea Proiectul pentru Învăţământul Rural . Metode: exerciţiul. Sinteza parţială este realizată de copii pe baza celor învăţate despre floare.aici se pregăteşte hrana necesară plantei. Evaluare frontală O4 Evaluare Frontală Fixarea cunoştinţelor şi realizarea feed. 7. conversaţia.

educativ la un anumit obiect din planul de învăţământ. 2. Testul de autoevaluare nr. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere O4 Încheierea activităţii reconstitui cele două plante din materialul primit. Vezi paginile corespunzătoare. Consultă paginile corespunzătoare. 1 1. Copiii vor răsădi plantele cu rădăcină în lădiţe şi le vor îngriji. Metodica este o disciplină ştiinţifică. 2 Cursul conţine exemple de planificări anuale. care are ca obiect studierea organizării procesului de învăţământ. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Testul de autoevaluare nr. aşezarea şi succesiunea acestora.ca proces instructiv. Aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activităţii. motivând alegerea diferitelor părţi.

Lucrarea de verificare 4 1.1p.0. Sugestii: .50p. stabilirea corectă a obiectivelor operaţionale.2. Proiectaţi o unitate de învăţare la disciplina Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii (învăţământ primar) Sau Elaboraţi o planificare semestrială şi săptămânală (învăţământ preşcolar) 4p Proiectaţi o activitate/ lecţie de Cunoaşterea mediului/ Ştiinţe ale naturii. Criterii de evaluare şi notare 4p 5p Se acordă un punct din oficiu.1p.50p. . alegerea metodelor de predare şi a unităţii de învăţare. - Proiectul pentru Învăţământul Rural . abordări personale. structura lecţiei.alegeţi tema specifică domniului preferat (învăţământ preşcolar sau primar). 5p Se acordă un punct din oficiu.Introducere 4.abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. urmaţi paşii necesari pentru proiectarea unei activităţi/ lecţii.8.

Ovidiu Crocnan. Alexandru. Centru Naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitarGhidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilorcurriculum pentru clasele I şi a II-a.Introducere BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Rafailă şi colaboratorii. Comănescu. Maria. A. Huţanu. Elena. clasa a II-a. Gheorge. Bucureşti.. clasa a IV-a. Constanţa.Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III.Ştiinţe. Bucureşti. 3. Manualul învăţătorului. Craiova. 2003. 2005. Editura Didactică şi Pedagogică. R. 2002. Ghidul învăţătorului. Elena.. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 7. Manualul învăţătorului. 1996.a şi a IV-a. Daniel. Pavelea. Bucureşti.. 4.Ştiinţe. Editura “Gheorghe Alexandru”. Consiliul Naţional pentru Curriculum. R. 6. Elena. 1999. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Androne. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2001. Bucureşti. Daniel. 2001. 2.Ştiinţe. clasa a III-a. Bucureşti. Tudor şi colaboratoriiTehnologia didactică şi a tipurilor de lecţie în învăţământul preuniversitar. A. Huţanu. Editura Didactică şi Pedagogică. Daniel.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. 5. R.A. Ovidiu Crocnan. Editura All Pedagogic.

Stroe Felicia.Chimie. 3. Editura Didactică şi Pedagogică.. 2000.27. C. pag.a. R. 1998. Corega. C. Huţanu ElenaManualul învăţătorului. 4759.a. Editura Teora. 2000. 5. Turcitu Doina.Fizică. Editura Corint. Bucureşti. pag. clasa a III. 22. Talpalaru Seryl. pag. Haralamb Dorel. 20.25. 4. Huţanu ElenaManualul învăţătorului. manual pentru clasa a VII. manual pentru clasa a VIa. 2. clasa a IV. 1999... Haralamb Dorel. Talpalaru Seryl. 6. pag. manual pentru clasa a VIIIa. 7. 3. Pop Viorica. Editura Radical. Crocnan Daniel Ovidiu.46.Introducere BIBLIOGRAFIE GENERALĂ: 1. Crocnan Daniel Ovidiu.a. 2001.Fizică.Fizică manual pentru clasa a VIII a. Proiectul pentru Învăţământul Rural .47. Corega. Fătu Sanda. Editura Teora. Stroe Constantin. A.

colaboratorii. A. 14. 2002. 2003. R. 2002. Editura Rao. Editura Euristică. Gheţe M. 15... cadre didactice şi părinţi. 11.29. Editura Cartea Universală.. Bucureşti.32.78. Pârâială Dumitru.Ştiinţe clasa a IVa. Activităţi practice de biologie pentru gimnaziu. Manual pentru clasa a V-a. R.a evaluare. 1983. Todor V. Bucureşti. Biologie. 7. Editura Metodica Didactică şi Pedagogică.VIII. Pârâială Viorica. 13. auxiliar pentru elevi. Ilarion Niculina. Iaşi. Trifu M. pag. Constantinescu Rodica. Eitura Humanitas Educational.. Boldor O.Ştiinţe ale naturii clasa a IV. Fiziologia plantelor12.. Bucureşti. şi colaboratorii. Bogheanu experimente. Pacearcă Ştefan. Bucureşti. 1982.. 1985. 8. Editura Sigma. pentru tineri LaroussePlante şi animale. 2002. autoevaluare. 12.Introducere Editura Didactică şi Pedagogică. Lucrări şi practice. Grinţescu I. pag. 2002. predării biologiei la clasele V. Editura Didactică şi Pedagogică. Popescu Maria. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Enciclopedia 8.28. Filoti Carmen. Bucureşti. Grosu M.Ştiinţe ale naturii. Raianu O.. 1997. Botanică.A. 10. Maria Magdalena. pag. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1996. 9.. Editura Didactică şi Pedagogică.Luiza. Copil V.

Proiectul pentru Învăţământul Rural . 18. Ţibea. 2000. Bucureşti. Bucureşti.Introducere 16. 27. 1996. Enciclopedia Rao. Enciclopedia Rao. 23. Grupul Editorial Rao. 25.Atlas şcolar de biologieAnatomia omului. 1988. Bucureşti. Bios. Editura Aramis. Editura Didactică şi Pedagogică. 24. 20. 17. Întrebări şi răspunsuri. Bucureşti. zece ani. Regnul Animal). 2005. 2004. Atlas botanic. 2006. colaboratoriiBiologie.Biologia animală şi vegetală. R. 21. 26..A. Cristescu D. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Rao. Editura All. R. Florica. Piteşti. Vodă Claudiu. Grupul Editorial Rao.Ştiinţa în viaţa cotidiană. *** Arborele lumii. 19. Ţibea. Întrebări şi răspunsuri. 2001. Editura paralela 45. A.Aceste uimitoare plante şi animale. 2004.Natură şi animale. Ariniş Ioana. Ariniş Ioana.Cercetător la …. Opriş T. Enciclopedia pentru tineri LaroussePlante şi animale. Bucureşti. Florica.. 22.Atlas şcolar de biologie (Regnul Protista. ghid metodologic. Editura Ion Creangă. 2005. manual pentru clasa a IX-a.. Opriş Tudor.

Daniel. 30. A. Elena. Ovidiu CrocnanŞtiinţe. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Consiliul Naţional pentru CurriculumGhid metodologic de aplicare a programei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III. Manualul şi învăţătorului. Pavelea. 2001. Ovidiu CrocnanŞtiinţe.A. Comănescu. 2001.Programul Naţional “Educaţia pentru sănătate în şcoala românească”. Elena. 34. Bucureşti. R. *** MEC. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Craiova. Maria. 1996. 29. Androne. Manualul Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tudor şi colaboratoriiTehnologia în Editura didactică şi a tipurilor de lecţie învăţământul preuniversitar. 2004. Bucureşti. Daniel.Introducere 28. clasa a Editura III-a. 2005. Alexandru. Huţanu. “Gheorghe Alexandru”. Bucureşti. Didactică Pedagogică. 33. Gheorge. 32. Centru Naţional de formare a personalului din învăţământul institutorilor/ preuniversitarînvăţătorilorGhidul curriculum programului de informare/ formare a pentru clasele I şi a II-a. Ghid pentru cadre didactice (suport informativ).. Daniel. Huţanu. Ghidul învăţătorului.. clasa a II-a. R. 31.a şi a IV-a. 2003. ConstanţaŞtiinţe. clasa a IV-a. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

2002. Editura Didactică şi Pedagogică. R. A. Bucureşti.Introducere învăţătorului. Bucureşti. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elena. Editura All Pedagogic. 1999.Modele orientative de lucru cu preşcolarii. Rafailă şi colaboratorii.. 35.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful