Aspecte psiho-dianamice ale personalitatii criminalului

Cercetarea de fata îsi propune sa evidentieze anumite particularitati ale personalitatii

criminalului care îl deosebesc de ceilalti indivizi, din punct de vedere psiho-pulsional.
Termenul de "pulsional" este folosit aici cu referire directa la teoria pulsiunilor elaborata de
psihiatrul maghiar Leopold Szondi (1896-1986), teorie care postuleaza existenta în fiecare
individ a patru pulsiuni fundamentale care îi dirijeaza existenta. Aceste patru pulsiuni
formeaza un sistem de trebuinte ce stau la baza comportamentului subiectului, inclusiv în
alegerile sale destinologice esentiale: în iubire, prietenie, profesie, boala si chiar moarte.

Pentru o mai buna întelegere a specificului pulsional al criminalului, vom prezenta mai jos
cele patru pulsiuni (sau trebuinte) din sistemul szondian:

1. Pulsiunea sexuala = acea pulsiune care declanseaza comportamentele de reproducere

si implica energia libidinala investita în aceste comportamente. Pulsiunea sexuala se
sub-împarte în doua sub-trebuinte, si anume h¸ care este energia erotica propriu-zisa
sau latura feminina a sexualitatii, si trebuinta s, adica energia activa, sau dimensiunea
masculina a sexualitatii.

2. Pulsiunea paroxismala = responsabila de reactiile afective în conditii de pericol (fuga

sau lupta). Ea se împarte în doua sub-trebuinte, si anume trebuinta epileptiforma (e),
care declanseaza reactiile afective violente, si trebuinta isteriforma (hy), care este
implicata în comportamentele de camuflare sau ascundere.

3. Pulsiunea de contact = energia investita în relatia cu lumea. Ea se împarte în trebuinta

depresiva (d), care mobilizeaza comportamentele de cautare în mediu a obiectelor
necesare supravietuirii sau reproducerii si trebuinta maniacala (m), care implica
atasarea de sau abandonul acestor obiecte.

4. Pulsiunea Eului = este o forma de energie specific umana care organizeaza si regleaza
modul de manifestare a celorlalte trebuinte, astfel încât sa se asigure un echilibru între
satisfacerea lor si supravietuirea organismului. Ea este compusa din trebuinta p (sau
paranoida), prin care subiectul ia constiinta de tensiunea pulsiunilor sale si trebuinta k,
adica o energie prin care individul ia atitudine fata de aceste trebuinte (de exemplu, le
lasa sa se manifeste în conduita sau le blocheaza).

Szondi explica deviantele comportamentale, inclusiv boala mentala, prin anomalii aparute în
cadrul acestor pulsiuni. Aceste anomalii ar avea cauze genetice (fiind mostenite de la
ascendenti) si se manifesta prin cresterea intensitatii anumitor trebuinte în dauna altora. De
exemplu, trebuinta sadica (s) poate fi prezenta la unii indivizi într-o cantitate mai mare decât
la altii, ceea ce, coroborat cu o slabire a trebuintei de control (k), poate duce la acte violente,
anti-sociale.

In acest context, am presupus ca personalitatea individului anti-social ar avea niste

caracteristici pulsionale distincte fata de individul "mediu", în sensul unor tendinte agresive
mai accentuate, al unei reactivitati paroxismale mai intense, al unei mai slabe capacitati de
control si al unor mai slabe capacitati de a întretine relatii obiectuale stabile si satisfacatoare.
Studiul a fost realizat prin profilelor obtinute de la subiectii detinuti(N=87) de sex masculin,
vârsta adulta, condamnati pentru delicte grave (tâlharie, omor, viol) si un lot martor format
din 58 de subiecti adulti de sex masculin, fara antecedente penale.

Pentru a evalua caracteristicile lor pulsionale, toti subiectii au fost testati o singura data cu
tehnica Szondi (sau testul pulsiunilor), elaborata de autorul cu acelasi nume. Este vorba de o
metoda proiectiva care masoara intensitatea si tipul reactiilor afective (de atractie/respingere)
ale subiectilor în fata unor fotografii cu caracter evocator al celor patru pulsiuni (sau opt
trebuinte) descrise mai sus. Astfel, exista fotografii care evoca trebuinta de erotism, de
agresivitate, de atasament etc.

În baza alegerilor subiectilor, am alcatuit un profil pulsional individual(profilul de fatada),

conform regulilor de codificare a alegerilor testului. Rezultatele obtinute au fost prelucrate
atât prin analiza statistica descriptiva(frecvente absolute si relative, distributii, etc.), cât si prin
cea inferentiala testarea semnificatiei diferentei dintre cuantumurile procentuale (distributia
Z). De exemplu, în figura nr. 1 poate fi observata repartitia empirica a tensiunii (încarcaturii)
factorului s la subiectii detinuti, iar în figura nr.2 distributia pentru subiectii fara antecedente
penale.

Putem observa din histogramele de mai sus faptul ca distributiile se apropie, prin forma lor, de
"normalitatea" curbei teoretice a lui Gauss, fiind usor asimetrice. Acest fapt ne-a permis
realizarea unor prelucrari de tip parametric ale datelor.

În privinta prelucrarilor statistice de tip inferential, calculele au demonstrat existenta unor

diferente semnificative între cele doua esantioane la urmatorii factori: s, e, k, p, d si m (vezi
tabelul nr.1)
În baza acestor diferente, putem enunta urmatoarele interpretari psihologice:
a) surprinzator, în ceea ce priveste trebuinta de agresivitate, nu se constata diferente
semnificative de orientare hetero-agresiva între cele doua loturi. În schimb, la subiectii
normali predomina o reactie ambivalenta fata de aceasta trebuinta, care denota un conflict
între tendinta de a lua o priza activa asupra obiectelor si tendinta de a fi mai pasivi si de a-si
socializa agresivitatea. Este o reactie care poate indica si un control compulsiv al sadismului,
care duce adesea, conform teoriei szondiene, la simptome nevrotice de constrângere si la
dileme privind identificarea psiho-sexuala.

b) în ceea ce priveste pulsiunea e (epileptiforma), se constata la detinuti o acumulare

superioara de ostilitate, furie si dorinte revendicative si un mai slab control al agresivitatii.
Acest lucru indica si lipsa unei instante interioare etice (a Supra-eului). De asemenea, mai
indica si tendinta lor în general recunoscuta de a refuza sa-si asume responsabilitatea pentru
faptele comise sau tendinta de a da vina pe celalalt pentru ceea ce li s-a întâmplat. Subiectii
din lotul de control prezinta într-o proportie superioara o reactie care denota prezenta acestei
cenzuri etice, deci un control activ al comportamentului agresiv prin formatiuni reactionale
împotriva ostilitatii. Este o reactie socializata (sau umanizata, cum spune Szondi), care
sugereaza uneori si prezenta sentimentelor de culpabilitate ca manifestare nevrotica a Supra-
eului.
Totusi, trebuie spus ca subiectii fara antecedente prezinta mai des decât detinutii o reactie care
indica descarcarea ostilitatii(figura nr.3). În lumina celorlalte date ale testului, aceasta reactie
sugereaza mai curând o evacuare fortata a agresivitatii prin refulare, decât o manifestare
directa si brutala a afectelor "dure".
 Diferenta dintre mediile esantioanelor este de 0.63 , iar intervalul de încredere(95%) este
cuprins între 0.15 si 1, 11

c) În factorul (sau trebuinta) k, cea responsabila de gestionarea de catre Eu a instinctelor,

detinutii dau mai frecvent decât "normalii" o reactie care indica un deficit al capacitatii de
organizare pulsionala sau lipsa unei pozitii active a Eului în a regla celelalte pulsiuni. Aceasta
înseamna ca ele se pot manifesta într-o forma mai nemodulata sau nesocializata în conduita.

Diferenta dintre mediile esantioanelor este de 0.54, iar intervalul de încredere(95%) este
cuprins între 1.06 si 2.58

Astfel de indivizi sunt descrisi de catre S. Deri ca fiind mai infantili si neretinuti în
comportament. Subiectii din lotul de control au într-o proportie semnificativ mai mare o
reactie care sugereaza un control al manifestarilor pulsionale prin refulare, adica o adaptare
mai buna la constrângerile realitatii(figura nr.4).

d) În factorul p, se constata o frecventa superioara la normali a unei reactii care indica o priza
mai buna de constiinta a propriilor trebuinte sau stari psihologice, o tendinta de a le reprezenta
si elabora mental, adica, implicit, si de a le verbaliza. Acest mecanism reprezinta de fapt o alta
forma de control mental, întrucât capacitatea de a-ti constientiza si a-ti asuma starile
psihologice si trebuintele poate duce la forme mai elaborate, mai planificate sau prospective
de conduita, si deci mai adaptative social.

e) În factorul d, cel raspunzator de relatia cu obiectele lumii, se constata la detinuti o frecventa

superioara a unei reactii indicând o dorinta de a cauta si a schimba noi si noi obiecte, persoane
sau centre de interes pe care sa le investeasca afectiv, dar fara a se fixa prea mult la ele.
Asadar, o instabilitate relationala si o orientare foarte concreta a intereselor. Este o reactie
care, în corelatie cu celelalte, sugereaza o functionare psihologica mai simpla, dominata de
imperativul momentului si cu slabe capacitati prospective. Subiectii fara antecedente penale
dau în schimb mai des o reactie de indecizie în acest factor, adica un conflict între nevoia de a
investi obiecte noi si de le pastra sau de a cola la cele vechi. Este o reactie care implica ceva
mai multa stabilitate la vechile relatii, obiecte sau centre de interes, chiar daca individul
traieste un sentiment de indecizie vizavi de ele.

f) În fine, în factorul m, cel responsabil de atasamentul si satisfactia relationala, subiectii

detinuti dau mai frecvent decât ceilalti o reactie indicând un sentiment de tristete si abandon,
precum si o dificultate în initierea si întretinerea unor relatii obiectuale satisfacatoare si
securizante. Asa cum afirma Szondi si S. Deri, o astfel de reactie, în contextul unor tendinte
anti-sociale este periculoasa, întrucât sentimentul de alienare, de dezamagire si insatisfactie
trait de subiect în relatia cu lumea poate deveni motorul unui act violent si disperat orientat
împotriva celorlalti, priviti ca sursa a acestei insatisfactii.

Pe de alta parte, subiectii normali prezinta semnificativ mai des o reactie care indica dorinta
de atasament si o atitudine pozitiva si empatica fata de lume. De asemenea, ea sugereaza
dorinta de a se bucura de relatiile lor obiectuale si de gasi în aceste relatii mai curând o sursa
de confort si securizare, ceea ce stimuleaza sentimentul de apartenenta si constituie un semn
pro-social al conduitei lor.

Integrând aceste date pulsionale, se poate articula un profil mediu sau robot al individului
anti-social, tinând cont în acelasi timp de gradul de relativitate al unui astfel de demers.
Astfel, asa cum am vazut, acest profil se diferentiaza de profilul "normal" nu atât printr-o
acumulare a agresivitatii orientate spre exterior, ci mai curând printr-un deficit al
mecanismelor de control al ei (impulsivitate), combinat cu un deficit mai general de
gestionare a instinctelor si printr-o mai slaba capacitate de a-si constientiza starile psihologice
si a-si planifica comportamentul. Ca atare, ca structura globala de personalitate, el indica o
functionare psihologica mai simpla (mai apropiata de structurile pulsionale infantile), interese
concrete si incapacitatea de a lega relatii realmente satisfacatoare si productive cu ceilalti, în
ciuda faptului ca se afla într-o cautare avida de multiple obiecte sau centre de interes. Una din
frustrarile lor esentiale rezida de fapt chiar în acest contact "dispersat" si nefericit cu lumea,
care, ca sursa de insatisfactie, poate duce la conduite violente anti-sociale, pe fondul unei lipse
a cenzurilor sociale si a unei atitudini extrapunitive.

În mare parte, reactiile din acest profil mediu sunt similare cu cele ale copiilor din faza de
latenta: conduita extraverta, slabe abilitati introspective si de verbalizare, cenzuri afective mai
rudimentare. De asemenea, din punct de vedere psihopatologic, acest profil are multe în
comun cu "sindromul maniacalului" în faza de agitatie psiho-motorie. În fine, profilul nostru
global corespunde aproape în totalitate cu ceea ce Szondi descrie ca fiind "sindromul
criminalului".
Prin comparatie, la subiectii din lotul martor, semnele de socializare pulsionala sunt mult mai
pronuntate, ele tinzând spre ceea ce K. Horney denumea "structura nevrotica" a epocii
noastre, bazate pe refulare, culpabilitate si auto-constrângere ca mecanisme de control al
"raului" instinctual.