GEI{ERAREA IDEILOR

Inovaliile au doui surse: cunoptin{ele dobhndite prin cercetarea

gtiinfific[ gi cerinfele cump[rltorilor. Din acest motiv, tn continuare se vor
unlizaunele probleme managerialelegate de progresul tehnic Ai modul cun
poate fi merit[ creativitatea.

2.1.PROGRESULTEHNIC

Progresultehnic este un procesde introducerea tehnicii noi, de

perfeclionare a tehnologiilor de fabricafie, de innoire permanentl &
produselor,de organizaregtiin{ificda produclieil1l. Progresultehnicactual
este influenlat de cercetareagtiinlificd care impune gi o cercetare
documentar[.

2.1,1. Cercetareaqtiinfifien

O cale de generare a ideilor o rqrezintd cercetarea ptiinlificE.

Fundamentul teoretic al cercetnrii gtiinfifice il constituie o gtiinf6 numit[
scientica.
Prin cercetarea gtiinflfic6 se descoperd gi se acumuleaz[ noi
cunogtinfe (cunoagtereafarmeaz[ domeniul gtiin{ei, iar aplicarea domeniul
tehnologiei).Tipuri de cercetaregtiinlifice (fig. 2.1):
pur[ * contribuie la infelegerea universului, caut[ descoperirea
unor noi domenii de investiga{ii, fbrd a avea o orientare gi un scop precis.
Are caracter individual, iar aplicarea rezultatelor este imprevizibile. Se
materializeazilin descoperirigtiinfifi ce;
fundamental[ - caut[ posibilit[fi noi de satisfacerea cerinlelor
sociale, descoperirea de legi noi, vizeazd explorarea unor noi domenii,
dobindirea de cunogtin{enoi, formularea de ipoteze gi teorii. Ea pornegtede
regul[ de la observareaunor fenomene noi, tnci neexplicate. Reprezintl o
munc[ de echip[, efectuatdmai ales in institute de cercetareuniversitare sau
ale Academiei. Se desftpoar6 sub forma unor investigalii teoretice gi
experimentdripracticegi se incheiecu elaborareaunor teorii'
 lffil
36 MANAGEMENTUL IN OV,4RTI
qte,N
aplicativ6 industnall - vrzemd reaLizueaunor aplica{ii practice rl(mm*
pornind de la rczultatele cercetSrii fundamentale,clpdtarea unor cunogtinle n
:rnd[l@mfii
necesare dezvolt[rii produselor, serviciilor sau imbun[t6firii acestora. Ea FIr'ffi
reprezintd o etap[ de crea{ie tehnicd. Se desfdgoardin institute de cercetare iliffi1mttilIl p I
gtiinfific6 finanfate de consorfii de intreprinderi. Doar marile concerne au hilq
institute proprii. Se elaborcazddiferite studii pi se urmlreEte tealizareaunor rffiuc
modele experimentale. rddtu

'rrMr

Cercetarepurd t^
@
Cercetare l*'i' 5
Descoperire
fundanrentali . mr
lirrllllMslffi.*

Cercetare
'Mtneu
aplicativE
ry"
ffil

jffi
Dezvoltare Prototip
produse
,-
''ll

Fig. 2.1. Etapelecercetariigtiin{ifice.

rqp I
Dezvoltareaproduselor elaboreaz[ solufii tehnice concretenecesare
rcalizdni produselor.Ea igi propunevalorificareainvenfiilor gi se incheie cu
r ealizarcaunor prototiPuri. nnhnm
in metobologia actuall, cercetarea fundamentalS gi cea aplicativ[ mipmnlrl.''m
formeazd cercetarea gtiin{ifici, iar aceasta impreunl cu dezvoltarea Cl mffi
form eaz[,,c ercetarea-dezv oltarea''. rr@lGffi!

Cercetarea-dezvoltarea are dou[ etape:

cercetare precompetitivd - care realizeaz[ schemeodocumentalii @5
de noi produse, proiectarea, rcalizarca gi experimentareaunui model sau @
instalatii pilot, proiectarea, rcalizarea gi experimentarea unui prototip. M
Prototipul permite certifi cateasaubrevetareaprodusului; ;
I$ lMililtf
cercetare competitivd transfer[ rezultatele cercetdrii [|@!
"*nlfr
precompetitivein produse qi servicii ce se vor vinde pe pia![. Aceastaeste [
twrI
concreti zatdin caietul de sarcini definitiv sau temd de proiect.
nmm
 NOYIRII Generareo ideilor 37

Modelul este o realizare preliminar[ simplificat[ a unui sistem

cuno$tinle (instalafie, produs) ce permite evaluarea concepfiei, a posibilit6fii de
realizaregi utilizare, o infelegeremai bun[ a cerinfelor clienfilor.
de cercetare Prototipul este un produs identic cu cel ce va fi oblinut in produclia
Goncerneau de serie$i pe care sepot constatacaracteristicileprodusului.
Progresul tehnic actual este influentat de ranlulia gtiinlificd ^gi
tehnicd ce aie loc in intreaga lume. Principalele caracteristici ale revolufiei
actualedin gtiinfd gi tehnologie sunt:
accelerarearitmului in care au loc mutaliile, curba dezvolt[rii
dcvenind exponenliala (fiS. 2.2),
contractarea timpului de inovare (fig. 2.3), scade timpul de la
cercetarea fundamental[ la aplicafii. De exemplu, pentru rcaIizarca
ryaratului fotografic au fost necesari ll2 anr (L72I-18"33), pentru aparatul
telefonic 56 ani (1820-1876),pentru aparatulde radio 35 ani (1867-1902),
pentru aparatul de televiziune t2 ar.j (1922-t934)riar pentru tranzistor 5 ani
(1e48-1e53).

Yrtezaavionului (kr/h) tinp

asimilare
t000

1833 1876 1-q,}z 193'4

necesare Fig. 2.2. Evolulia caracteristicilor. Fig. 2.3. Contractarea

timpului.
incheie cu
ciclurile de viaf[ ale produselor devin tot mai scurte. Pe piala
mondial6 cinci din zece produse nu erau cunoscute cu zece ani in urm[.
aplicativl
fotreprinderile au inceput s[ priveasc[ produsul ca o variabild confiolabil[,
d puthnd fi imbunlt[fit periodic pentru a deveni competitiv. Din aceasti
@rrzAexistfl un ritm acceleratde innoire a produselor;
cregterea eficien{ei. Perfec{ionarea tehnologiilor are efecte
oonomice favorabile. De exemplu, inlocuirea prelucr[rii prin agchiere,cu
deformareaplasticd, a 100 000 t metal duce la eliberareaa L500 strunguri, la
prototip. fubun[tI{irea indicelui de utilizare a metalului, la o economie de
25 000 t metal, la economisireamuncii a 22A0 rnuncitori. La fel, extinderea
cercet[rii metalurgiei pulberilor sinterizate permite cregtereagradului de utilizare a
metalului de la A,7-0,75 (prin forjare gi turnare) la 0,99. Prin tehnologiile
neconvenlionalese imbundt[fegte coeficientul de folosire a metalului cu 7o/o
re reduc cheltuielile cu manopera,se m[reqte gradul de fimsare l2/.
 38
MANAGEMENTULINOIqRTI

miniaturizarea produselor. Produsele inglobeaza 'H

componente
electronice(sunt rnecatronice)qi devin mai mici; rru&nnr
procesele devin mult mai rapide. Progresul rD
tehnic se realizeazd, tlE
prin mecanizatea pi autom atizareaproceselor
dJ fabricafie, prin folosirea O l m
calculatoarelorin procesere fabrica1ie, de - $
.de .o"r rpiir, o.lrrtiune ;
concentrarea mijloacelor de cercetare. Are loc o integrare - rtfll
cercetare-proiectare-?nvlfdmdnt-producfie.
Cercetarea a incetat s[ fie o .D lI
ocupafie pentru savanfi particurari gi se bazeazdpe
lucrul in echip[; ffi
datoritd politicii duse de state in privinla
cercetArii, g0% din 'mhn,ltEYl
oamenii de qtiinfdpe care i-a avut omenirea,trdiesc
?nzilele noastre/3/. il@r'rm
Progresul tehnic determinl atingereade c6tre
sistemul tehnic a unei ffim' m
strri calitativ superioare care se manifest[
atdt pe plan strucfural, al 'M
otganiz\ii sistemului,c6t $i pe cel funcfional, performanlelor
+ al acestuia. ,rffinilrn{Mui
rn aceastdetapi, ideile apar prin creativitate pi
prin informare din r[iMr
literatma gtiinfific[.

2.1.2,Cercetareadocumentari

Cercetareadocumentar[ se realiz eazd,studiind publicafiile,

gi standardele. brevetele

Informarea din publicafii. in lume se tiplresc

anual 30 000 de
reviste gtiinfifice in care se public[ circa2 rnilioan*
O, articole. Tot anual se
publicl 9i 100 000 de cirfi ptiinlifice .Astfel,
chiar pr"tr" un domeniu
Iimitat se tipiregte mai rnult decfltpoate cerceta
un om. La aceastase adaug' Ith
cd dispar granilele dintre giiittlr gi trebuie abordate ii@.@
lntut domenii conexe.
De exemplu, construclia de magini se folosesc procese chimice, uhmLdl !fr@
in
metalurgice, electrotehnice, electronice, se
utilizeazd concepte din ,ffirrl@E[l.il
matematic[, ciberneticd. Practica aratdc5 numai
1/3 din informafii sunt in ihnua
revistele st'ict[ specialitate. Aceasta a dus ra
,,explozia tilryfrll:l
informafionald"/4/. sunt trei tipuri de publica{ii:
:lh,,& nullln
Publicalii primare care se refer[ la:
um[ mn'mum
A. Periodice:
mdru. nc rur
. reviste: gtiinfifice, tehnice,de populari
zare,deculturl; (wl@s
o ziare;
tt:flMr mulr
o anuare;
. r c
B. Neperiodice:
- r o
. generale:cd{,i, tratate,cursuri, enciclopedii,
legi; .'ru@tu
. speciare:standarde,brevete, tezede
doctorat. , Uilnnrrtrm
rm[@!"
 Generarea ideilor 39

Publiealii secundare, Acestea se obfin in uilna prelucrdrii li

restructur5rii mai multor documenteprimare. Se public[:
. reviste de referate '
. reviste datitluri;
. ghid bibliografic;
. sinteze documentare;
. indexuri de citate.
Pubticalii terliare. ln aceast6 categorie se tnscriu de exemplu
sintezelede referate.
O statisticd aratd cd,6A0/odin informafii se oblin din reviste, I 0% din
comunicdri gtiin{ifice, t5% din c[r[i,l\ya din rapoartede cercetare.
Articolele din reviste gi c[rfi sunt clasificate, prin subiectele tratate,
dup[ Clasificarea zecimal[ universalE(CZU). De exemplu:
Clasa6 - $tiinfe tehnice
6. 2. - inginerie
6.2, 1. - construcfiade magini
621. 22 - energiehidraulicl
621. 224 - turbine hidraulice
62L 225 - motoare hidraulice
621.4 - motoaretermice
621.43 -. motoarecu ardereinternd
621.5 - energiepneumatic[
621. 56 * tehnicafrigului
fnformarea din brevete. Brevetul este rm document eliberat de
autoritateade stat prin care se recunosc Ai se asigurl unor persoanedrepfuri
derivAnd dintr-o invenfie. Anual se inregistreazd 800 000 cereri de brevete.
Din acesteacirca 450 000 devin brevete. in lume sunt in prezent 30 milioane
brevete.
Realizlrile gtiinfifice sunt aduse la cunogtinla specialigtilor chiar tn
faza de cercetare sub form[ de brevete, mai repede declt prin reviste sau
cErlr. Descrierea in brevet este astfel redactat[ incdt un specialist s[ poatd
realiza pe baza datelor con{inute in descriere,produsul respectiv. Pe lAngd
cunoagtereasolufiilor publicate se poate acfiona gi prin ocolirea lor incit s[
sepoat5 realizaproduseneblocatede brevete.in acestcae:
. se reduce durata cercet[rii cu 60%;
. se reducecosful cercet[rii cu 40o/a.
Anual in biblioteca OSIM intr6 400 000 brevete, din care
2000 brevete rombneqti. Studierea lor evit6 reinventarea unor lucruri
inventate.
 4A MANAGEMENTULINOV4NI *ih

Sunt mai multe sisteme de clasificare a brevetelor: intemafional, ufT,l

englez,gefinan, american.Sistemulinterna{ionalde exemplu esteformat din:
I secfiuni- sunt opt sec{iuninotatecu litere latine: {L,ffim:rT
A - necesit[1icurenteale viefii; m sfr
B - tehhica industrial[ gi transporturi; "[rDF|mm
C - chimie pi metalurgie; lrl]TriE
F - mecanicd, iluminat, incdlzire, armament; ,iilIlffi cegl
. clase* sunt notate cu un grup de dou6 cifre arabe; , l (

. subclase*notate cu litere mici, consoane; nlFe!.

. grupaprincipalE* notatecu cifre arabeimpare; f nlirlTt]r:l$
I subgrupa grup de dou[ cifre (pare, separate prin ' ' f ' ) de ,IMBUBfl:
simbolul grupei principale). *IL_,
- * r

Exemplu de notare:G 02 b 25/32. 5L ,N:MU

Informare din standarde. Standardul este o specificatie tehnic[,

accesibild publicului, stabilit[ cu cooperareapi concursul tuturor pErfilor
interesate(cercetfltori,producdtori,cump[r[tori). Este un documentbazatpe &mnese
rezultatele conjugate ale gtiinfei, tehnologiei, experienfei,viz0nd avantajul .llru ii5-r',l,-

optim al societE{iipe ansamblul slu pi aprobat de un organ autorizat pe plan Inmfure

nafional,regional sauinternalional.Exist6: firmnnrfi :6.;,ill

. standardenalionale SR; J/L.&lL.&l

. standardede intreprinderi (norme); rufr €m

I standardeinternafionaleISO, NATO; Etfur
. standardeeuropeneEN ; :n:
r ,!/t .
Tipuri de standarde:
de produse- stabilesccondifii de calitate,dimensiuni; I,lfiilrli{€fi,
,g]fiffi"r]l
de tipizare - descriu game ralionale de tipuri, sorturi, mlrimi;
cu metodede verificare; rLatrI
prescripfii de proiectare; Cnnftln ,ir,
protecfiaviefii, bunurilor, mediului;
tehnicageneral5: metrologie,tolermte, desen.
Elaborareastandardelorse face de institufii specializateiar aprobarea
prin comiteteletehniceale asociafiilorde standardizare.Derog[rile sunt date
de organele care le-au aprobat. Dac[ standardelenu sunt revizuite periodic,
ele pot deveni o fr0nd pentru industrie.
Standardizarcaare o funclie descriptivE gi o func{ie selectivfl. Din
funclia descriptiv[ importanti este definilia datd, nu aspectelerestrictive.
Func{ia selectivl igi propune reducereasortimentului gi cregtereaseriilor de
fabricatie.
 I
sPncrrrcutNovArut

Inovareaesteun procescomplexde fransfonnarea unor idei in modele

industriale,apoiin produsegi senricii,iar in final in solulii pentu valorificarea
acestorape piaf6. Din acestmotiv estenecesars[ se studiezeprocesulde
inovaregi apoiobiectulinovdrii,ceestefie un produsfie un proces.

I.1. PROCESI.JLDE INOVARE

Inovarea este un proces prin care pot fi ob{inute prin concep{ie

proprie diferite produse,bunuri, procesetehnologice,servicii, proiecteo
metodenoi de management, marketinggi producfie.Deseoriseconsiderdc[
inovareaesteo problem[ a compartimentelorde cercetare-dezvoltare, dar
practicaarat[ cd ea esteo problemi a tuturor compartimentelor.tn t938,
J. Schumpetera constatatc[ inovarease referd in plus la creareade noi
piefe, gisirea unor surse noi de aprovizionareprecum gi noi forme de
organrzarc lll.
Inovareaofer[ intreprinderiiposibilitateade a participacu succesla
comer,t.Ea estecheianecesaripentrua m6ri drrata de viaftra intreprinderii.
Procesulde inovarepomegtede la o idee care se dezvoltl pfu[ la
stadiul de produs ce poate fi comercializat.Schumpeternumea inovarea
procesulprin careare loc exploatareacotnercialda unei inovalii.
In terminologiamai vechedar inc[ uttlizat},,invenfiaesteo idee care
conducela realizareaunor produsece repre2intl noutatepe plan mondial,
iar inovafiaesteaplicareaink-un produsa unui elementdeja cunoscut,dar
careprezint6noutatetn acestcaz.Astdzi inovatiapoatefi considerat[o idee
creativE,iar invenliao ideece poatefi brevetatE.
ln multe definifii moderne,inova{ia$e considerl a fi esterezultatul
procesului de inovare care aduce o noutate, progres tehnic, avantaj
economic.O inovafietrebuies5aduc[ o productivitatemai mare.
Ideile pot prezenta o noutate relativd faf6 de ce se utillz;eaz[ in
prezentgi atunci se numescinovafii, sau o noutateabsolutL,caz in care se
numescinvenfii gi sepot breveta,ap[rflnd un drept de proprietate.Inovarea
inseamn6introducereaa cevanou gi necunoscut intr-un anumitcontext.
t2 MANAGEMENTUL IN OT/ARTI Specift,culinor

Sunt doud surseale inov6rii (fig. 1.1):

a) teoriile qtiin{ifice ce pot fi aplicate tn practicd;
b) studierea cerinlelor pie{ei gi g[sirea modalit{ilor de realizare a
noilor idei ap6rute.

Cercetare
fundamentalS

intai
Activitatea schimbdri in
economico- Procesulde inovare
schimbEriin
social6
inovlri. De
tranzistorulu
condensato
prin imersiu
inovareadetr
deinovare.
tr'ig.1.1,Procesul fn de
in
Procesulde inovare transfer[ tn practicl ideile noi referitoarela prestabilite.P
realizarcade produse, bunuri, senricii, procese,sisteme gi interacliuni in
sociale imbun[tdtite12/. tehnologii n
schimbarear
1.1.1.Formealeinovirii privegtecost
Proct
Ideite noi pot si aparflin orice activitateeconomic6sausocial[. Ele t. P
seevalueazd, setransformiintr-unproiectgi seimplemetrteazd. activ:
in generalsuntdou6modalitIli de a rcaliza inovlri:
inovareadeprodus,careserefer[ la bunuri gi servicii;
inovareade proces,care se refer[ la schimbareaproceselorpi
tehnologiilor. 2 . h
Inovareaproduselorapareca unnarea schimbErilorin produs,dar gi
a schimblrilor in procese.Observalia ce s-a flcut estec[ exist[ un decalaj
intre celedou[ tipuri de inovare(fig. L.2.)l3/: 3 . P
inovareade processe refer[ la adoptareaunor noi metodede
productiesauimbun[t[tirea celorexistente;
inovareade produsse referi la rcalizareade produsenoi sau la
imbunit{irea performanfelor produselorexistente.
Specitical inovdrii 13

Inol6ri

in inovare.
F'ig.1.2.Decalajul

tntai au loc schimb[rile in concepfiaproduselor,iar apoi apar

schimbdri in tehnologia de rcalizarc. Astfel, prin arrbele c6i au loc
schimblri in produselerealizate.De regul6,o inovareesteconsecinfaaltor
inov[ri. De exemplu,miniaturizareaechipamentelorelectrice s-a datorat
hanzistorului care, la rindul lui, a apflrtrt dup[ ce s-au realizat /4/
condensatoarele cu tantal, inductanlelecu permeabilitateridicatl, lipirea
prin imersiune.Inovareade produsurmfuegtecregtereaperforman{elor,iar
inovareade procesimbun[t[firea productivitdfii.
ln Oennifiileutilizate,inovareaaredou[ interpretdri:
tn prima inovareaesteun procesde difuzare a unor tehnologii
prestabilite.Procesuldeinovaresereducela activitateade inventaregi la C-D;
in a doua interpretare,inovateaesteprocesulde crearea unor
tehnologii noi. Ea implicd o rupturi cu structr:raindustriald existent[,
schimbareacondiliilor de pe piald, o reconfigurarea afacerilorin ceeace
priveptecostul,preful,profitul.
Procesulde inavare aretrei subprocese /8/:
1. Procesul principal este Realizarea inovdrii care cuprinde
activit6tile:
r analizacererilorpietei;
r analizastrategicE;
I concepfie,industrializate,prototipuri, seriezero;
2, Managementulinovdrii:
r managementulschimblrii;
. imbundthtfuea continu6a procesuluide inovare.
3. ProcesulsuportesteDezvoltareainovdrii cu activitdfile:
r creareacapacitd{iide inovare;
I veghegi investigaxe economic[;
r creareabazeide cunogtitrfe;
r dezvoltareacreativit4ii gi eficacit4ii cognitive.
T4 MANAGEMENTULINOVARTT Specift,culinsv

Inovalia duce la schimbdrr,carepot fi: Ideile r

schimblri minore (modernizare). Apar noi modele de produse. in creier, gi ar
Se mai numegteinovalie aditiv[; atunci cdnd e1
schimb[ri majore (perfecfionare). Duc la o nou[ generafie de acestanu se in
produse. Ele uzeazd, moral produsele existe,nte pe piald (apar noi Odatl
calculatoare,televizoare,.videocasetofoane); respectivului1
schimblri profunde (invenlie). Duc la produse complet noi. se inchide l5l.
Modifi c[ comportamentulcump[rdtorului (reactoare,centralenucleare); 1930 erau 20
schimbdri calitative (creafie tehnic[). Introduc funcfii noi care are loc in
produselor;
schimbfiri revolu{ionare (creafie gtiinlific[). Revolu{ioneazd
ramuri industriale (comunica{ii prin satelit, tranzistoare). Ele conduc la
aparilia tehnologiilor emergente,ce reprezint[ invenfii care au capacitatea
de a crea o nou[ industrie sau de a transfofina o industrie existent[. Contin
inven{ii radicale.

1.1,2.Ideile creatoare

De la o idee noud la un produs nou, drumul este lung. Experienla

Ilt ger
unor firme aratl, cd,90Yodin idei se dovedesc nefolositoare, dar succesele
acoper[ gi eqecurile. Din acest motiv existd un risc al inovirii, dar gi cererilor clien
necesitateaunei mari cantit[1i de idei atit pentru cercetarea qtiinfific[ gi Dupd
presupunene:
dezvoltareaprodusului, c0t gi pentru comercializarealui (fig" T.3)14/,
tehnologic, ut
furnizorilor sa
nr. idei
A - triere de idei
B - analiza economici Nevo
C - dearoharetehnologicd
D - trcercdri
E - prcdus nou inaltr
40 F - conrercialiare
30
20
10 Joasr
I I

50 60 75 100
tirrp din
ciclul
de via16

Fig. 1.3. $anselede succesale ideilor.

Speciticul inovdrii 15

Ideile sunt segmentede g6ndire, fenomene mentale care sr: dezvolt[

in creier, gi adeseadispar. Din acest motiv este important s[ not[m ideile
afunci c0nd ele se contweaz[. Deqi ele par cE sunt generatealeatoriu, lucrul
acestanu se intflmpld decit celor interesafi.
Odatd ap5rutd,o idee nou[ trebuie pus[ in practicl pentru realizarea
respectivului produs intr-o perioad[ cflt mai scurt[ de timp, dup6 care piafa
se tnchide l5l.ln tg10 in SUA erau 200 de intreprinderi de automobile,in
1930 erau 2O intreprinderi, iar in 1960 doar 4. Din acest motiv, viteza cu
care are loc incubareaideilor estedeterminant[(fig.L.4),

Nevoi
Informa!ii
Cunogtinfe
Posbilit5file
MEDIU tehnologice

Fig. 1.4.Perceperea
nevoilor.

tn general, ideile sunt rezultatul activitlfilor de imbunbtlfire, a

cererilor clienfilor, a invenSilor gi strEpungeriitehnologice(fig. 1.5).
Dup[ cum se observ[, ideea de la care pomegte inovarea nu
presupuneneapdrat o invenfie, ci este aplicarea unei nout[fi (un alt proces
tehnologic, un alt produs, o noul organizare a producfiei, o noul piald a
furnizori lor sau clienfilor).

Nevoi

Cererile clienfilor Invenlii

trafte revolutionarc

lrrbundtitire

Joase

Debafr inah6 Tehnologia

Fig 1.5. Surselede idei

r6 MANAGEMENTULINOVANI Speciticul inovdrii

Ideile sunt analizate cu o matrice aare ra in considerare potenlialul lor Cercetlrile i

industrial gi potenf,alul comercial (fie, 1.6)/8/. r precau{
r preven{
Potenlialul industrial
r COOpC
o coerent
locale;
. indriznt
Domeniile t
f. intrePrin
npdiu modificareaProces
2. utilajele
parametrilorde cei
3. Produse
fabricafie.
Procesulde
npdiu inalt Potenfialulcorrercial toate activitdtile dir
f ig. 1.6. Matricea de analiz[ a ideilor.
(1) Cercetareaa
Fazeleinov[rii se considere,a fi urm[toarcle 16l:
1. clarfficarea ideii - generare,evaluare,plan de aplicare; (2) Dezvoltarea
2. cercetarea qtiinlificd * cercetare aplicativ[, studiu de piaf5,
realizareamodelului experimental,definirea produsului;
3. dezvoltarea produsului - realizareaprototipului, incerc[ri pilot,
evalu5ri la utilizatori;
4. produclia model industrial, imbunit[firea modelului, seria
zera,omologareaprodusului gi omologareatehnologiilor;
5. distribulia dezvoltarea canalelor de vilruare, extinderea
I. lanful 1
vAnzlrilor, maturitatea,declinul gi retragereade pe piaf6.
declangeazlinovar
Astfel inovareaduce la /7l:
aparilia
valori fi cw ea r ezultatelor cercet5rii gtiin{i fi ce;
implementarea unor tehnologii noi gi a unor noi sisteme de dezvolt
management; incercE
comerciahzarcaproduselorgi serviciilor noi. comerc
Cauzeleunor epecuriin inovarepot {t /81: IL feedba
. lipsa competenfelorin conducereaschimblrilor; imbun6t[firea este
. lipsa cunogtinfelorin domeniile cheie; III. lanful
n lipsa competenfelorin managementulinovErii; IV. lanfuril
. necunoapterea tehnicilor de creativitatepentru generareaideilor; J. SchumP
. dificultatea selectdriiinforma{iilor ce apardin practic[.
Specift,culinovd,rii 17

Cercetlrile au ar[tat c[ s-au confurat cflteva leme in inovare:

r procs.utia* obligativitatea identific6rii riscurilor posibile;
r pr€venfia - se impune desfE$urareade acfiuni preventive;
r cooperarea- trebuie s[ se formeze refele de cercetarc;
. coerenfa- estenevoie de o g6ndire global[ combinati cu acfiuni
locale;
o indrdzneala- estenecesardat0t determinarecit pi modestie.
Domeniile supusemodernizdii: l
''
f . intreprinderea: investifii pentru instala,tii, utilaje moderne,
modificareaproceselor tehnlogice;
2. utllajele:seincearc[inliturareauzurii utilajelor vechi,apropierea
parametrilorde cei ai utilajelornoi, irnbundtdlireaprinreparaliicapitale;
3. produsele:imbun[tilttea produselorce sunt in nomenclatorulde
fabricafie.
Procesulde inovaresepoatedesfEqura in patrumodalittrgi,antrenind
toateactivit{ile din intreprinderc17l(fig. t.7):

( 1) Cercetareaaplicativ[

(2) D ezvoltareaproduselor

(3) (4) (s) (6)

Marketing Proiectare Producfie Yhrlg;are

Fig. 1.7. Procesul de inovare.

L lanful L-2-4-5-6 (de la gtiinla la produc,tie).Cercetareagtiinfificfl

declangeaz[inovarea.Acesta estemodelul liniar care presupune:
aparifia ideii gi evaluareaei (fezabilitatea);
dezvoltareatehnicfl (proiectarea);
inc erc6ri (realizarea prototipului) ;
comercializarca;
il. feedbackdupEetapele3,4,5, 6 pi de la 6 inapoi la fiecare etapd.
imUunat{irea esteactivitatea care comanddinovarea;
III. lanful 3-2-l-4.Piala comandl inovarea;
IV. lanfurile 3-1;6-1. Cerereacomand[ inovarea.
J. Schumpeterremarca faptul ca inovaliile aparin o,chiorchine".
 18 MANAGEMENTULINOVLHTT Speciftculinova

I,2. OBIECTUL TNOVARII desfacereetc.

ecualia112/:
Dup[ cum s-a constatrt, inovareaare loc atit la nivel de produs, ctt = -- |
lt Kt'
pi la nivel de proces. Ambele forme au anumite particularit6fi influenfate de - t
in care: lt
inovare, care vor fi analizatein continuare.
specifici fiecdr
Maxim
t.2.L. Inovarea produselor
Ydnz

Produsul esteun obiect (entitate) obfinut printr-un proces de munc6

gi avdnd o anumiti valoare de intrebuinlare, fiind purt[torul material al unui
serviciu. Produselesunt fie bunuri (bunuri de consum saubunuri industriale)
fie servicii.
Conform definifiei clasice produsul este vn ansamblu de atribute gi
caracteristici, pr ezentateintr-o form[ i dentifi cabile.
Conform definiliei moderne,produsul estevn ansamblude elemente
care genereaz[cererea.El cuprinde/91:
elementeincorporate: caracteristici;
elementeadiacente:nume, marc6,suport,imagine;
elementeinformafionale:acfiuni pe pia![ pentru cunoaqterealui.
Produsultrebuie s[ asiguresatisfacfieconsumatorului/10/.
T, Levitt lll/ a dezvoltat conceptul de ,,produs totalo' definit prin
patru cercuri concentrice(fig. 1.8).Astfel, nu se vinde un produs, ci un mix !'t = Kl
alcituit din produs, service,infelegere, speran![.
Puncte
1. produs generb (valoare de ftrfrebuinlare) ordinul II.
caracteristici tipologice o-
t, --
2.produs agteptat (caracteristici tangibile) I
subin{elese
Sunt int
3.produsachizifionat(caracteristici ahdg6toare,
facilit6li) qeazAsatisfacfie Creare
4.produspotentiaI (perfecfionareufterioar6) asir
asigur6condifi
1110
Fig. 1.8.Produsultotal.
proiectelepen
Lrovareainfluenleazd produseleprin modificarea ciclului de viafd gi nivel compara
a unor caracteristici. ext
ext
Ciclul de viaffi este intervalul de timp cuprins intre momentul intr
lanslrii pe piafd gi momentul retragerii sale. extt
Curba ilustrAnd ciclul de viafd al produselor prezint[ forme foarte notorietate din
diferite, in funcfie de natura produselor pi a caracteristicilor pielei de
Speciftculinovrtrii 19

desfacereetc. S-a demonstratcd acestei curbe ii corespundeo funcfie cu

ecualial72l:
lt = Ktoe-bt
in care: lt - viltndnle in momentul t; K - constanta; a, b - parametrii
specifici fiec[rui produs.
Maximul gi minimul se determind din anulareaderivatei I (fig. 1.9)
Vdnz[ri

F'ig. L-9. Caracteristici ale ciclului de viat6.

-
l't = yra-l"-bt- Kbtoe'bt yra-ru-u(a -bt) -g

Punctele de inflexiune se stabilesc prin anularea derivatei de

ordinul II.
o -Jo
=-.-, :
a+,[E
n o .
b b
Sunt tntre 6 gi 17 tipuri de curbeparticulare ale ciclului de vanafie l9l .
Creareaproduselornoi se realizeazLprinlI3/:
asimilarea de produse noi - ansamblu de decizii prin care se
asigur[ condifiil e realizdni unor produse care nu au existat anterior;
modernizarea produselor aflate deja in fabricalie - se modific[
proiectele pentru inl[turarea uzurii morale gi ridicarea caracteristicilor la un
nivel comparabil cu realizdnle mondiale;
extinderealiniei de produse;
extindereamircii;
introducere de noi m[rci;
extrapol aream[rcii (brand streching) - transferul unei mlrci de
notorietatedintr-un domeniu in altul.
 2A MANAGEMENTULINOVIRIT inovrtri
Sp,ecificul

Produsul nou este produsul ce are o conceplie noud privind unde: Cv cos
elementeleconstructive,funcfionale,estetice,sociale.Produsul nou esteun Cn * costul Prodr
produs care satisfacenevoi social-economicenoi (magina de dictat), care mijloacelede mu
inlocuiegte produse ce nu mai corespundnevoii sociale (stiloul), eare are In gener
caracteristicisuperioareproduselor existente sau care are earacteristicinoi \a zi a produsulu
(mixerul), care permite o mai bun[ utilizare (refrigeratorul), care adauga Moderni:
caracteristicinoi unui produs vechi (strungul revolver) /4/. mai bune Pentn
Necesitateaprodusului poate fi exprimatdde consumatorsaupoate fi materialegi ener
neexprimat[. Produsu
Produselenoi se realizeaz| pe baza unor noi descoperiri gtiinlifice cerefease aprop
(laserul), remodelareaprin design (automobile),modernizareatehnologiilor ciclului de viafE
(mobila), elaborarea unor noi materiale (nu descoperirea principiului beneficiar: Prod
turbinei cu gme a fEcut posibild realizarca ei ?n 1930 ci existenta decit cel vechi,
materialelor rezistente la temperaturi inalte) l4l. aceast[cale la c
Ciclul de asimilare cuprinde perioadadintre aparilia ideii de produs Moderni
nou pi momentul lansarii in fabricafie. in func1ie de sfera de u.1i,n r a, necesare tealtz
elementelornovatoarese deosebesc: produsulail14l
produseabsolutnoi;
produsenoi pentru o pia{I; valoarea
paranrtrului
produsenoi pentru tntreprindere.
Din punctul de vedere al produc[torului, este considerat nou un
produs care nu s-a mai fabricat anterior in intreprindere. Pentru beneficiar
noutatea se reflect5 prin prisma valorii de intrebuinfare, produsele noi
rlspune1nd unor nevoi anterior nesatisfEcute.
Insuccesulproduselornoi aparedin cavzamai multor facton l13l:
concepfia gregitl a produsului intr-o intreprindere, ce are o rnare
putere financiar[;
orientarea predominantd spre perfec{ionarea tehnologiilor gi nu
spredezvoltareaproduselor;
intrarea gr[bit6 pe piafi , fiarncercetareaei. Nu se cunoagtecine
va cumpdraprodusele,motivele cumpdr[rii, utilitdlile oferite;
incercarea de a conserva invenfiile pentru vremuri mat bune.
lntre timp alte companii lanseazdaceleagiproduse;
lipsa controlului asupra elementelor cheie: un proces, un
subansamblu.Este cazul intreprinderilor mici care subcontracteazhlucrdriin
exterior. La mo:
produsul B 1a
Produsul modernizat se realizeazd pentru a menfine vdr:u;hnle.tln investilie acce
produs se invecheptec0ndll2l: (curba e) mor
Cv >Cn+In. En produsul,4 s-a
 Speciticul inovfirii 2l

d unde: Cv costul producfiei realizate cu mijloace de munc6 existente;

un Cn - costul producfiei realizatecu mijloace de muncl noi; In - investifia pentru
mijloacelede munci noi; En - coeficientulnormal al eficienfei economice.
ue In general, moderrrrzareainseamnd adaptareala necesitlfi, aducerea
noi la zi a produsului cu progresultehnic.
Modernizareaapare dac6: sunt cdteva caracteristicinoi; sunt valori
mai bune pentru aceleagicarcteristici; are loc o reducere a consumului de
fi materiale qi energieincorporatd.
Produsul modernizatsusfinevolumul vinz[rilor in condiliile tn care
cererease apropie de saturafie qi produsul se afld in declin, prin prelungirea
ciclului de via{[ al acestuia.Dar modernizareail favorizeazLtndeosebipe
ui beneficiar: produsul incorpor0nd progres tehnic intr-o m[sur[ mai mare
declt cel vechi, amplificd forla celorlalfi factori de producfie, conducind pe
aceastlcale la cregtereaeficienfei economice.
Modernizarea permite ca fbcind cheltuieli mai mici decit cele
necesare rcahzdni unui nou proiect, sd se men{in[ competivitatea
produsuluill4l (fig. 1.10)

valoarea
paranretrului

un
rar
ni
t l

):( t
t
l
l
! l
I t
l l
\.t I

'{
MI

rm
F'ig.1.10.Avantajelemodernizfirri.

La momentul analizei (16),produsul A rezultd cd va fi depdpit de

produsul .B la momentul t2, dac[ se menfine ritmul investifiei y.Cu o
investilie accelerat[ x, momentul surclasirii va ft fu, iar dac[ scaderitmul
(curba z) momentul va fi /1. Investifia accelerat6este o solulie dac[ tn
produsul,4 s-au fhcut deja investilii mari.
 MANAGEMENTULINOV&NI Speciticul t

Efectele investifiilor suplimentaredepind de fazain care g[segte 7.

se
produsul A (fig. 1.1U' Cele mai mari avantajese oblin fiabilitdfii,
daci moderni zarea
se face dup[ perioada de expansiune (l). Efortul 8.
de investifie penffu
modernizaredepinde de momentul din ciclul de asimilare
in care se face
investifia(fig. t.LZ). Pa
Procesulde realizarea unui produs include ll4/: ca produs
f . identific areanevoilor: studii de marketing; neglijatnic
2. planificareaprodusului: variantede prodis, studii de fezabilitate, ;lient indi'
studii de pia![; I5l. Utilir
3. proiectare constructiv5: anaTizafuncfiilo4 analizavalorii Frocesuldr
fiabilitalii, , analiza
mentenabiuHtii,' siguranfei, an"aliza performanfelor din proprir
(productivitalii); utilitatea s
4. proiectareatehnologici: a procesuluide fabrica{ie; (muzic6, a
'
5. identificareanevoilor: studii de marketing; valoareeco
6' planificareaprodusului: variantede prodis, studii de fezabl.litate, Mur
studii de piafd; urtelectual
;i servicii a
Volunnrl O s
vAnzArilor ciutate bun
:rebuiesi s
;biectelein
Astl
orestaregi i
i
-le servire r
arliacentegi
cauzl"sunt e
Fig. 1.11. Momentele modemizirii.
c
procesulde
Cost ;iient gi pre
modernizare
d
:rebuie prc
;ontinuitate
Exis
:n ultimul tir
S
'
uezvo ftare pregdtire ' Fabricalie
Dearoltare ;asnice (tn T
fabricalie -ntern);
S(
Fig' r.12. Investilia necesari pentru un anumit efect.
;'ot fi servicii
Specificulinovdrii 23

7. proiectare constructivd: analua func{iilor, anahzavalorii, anahza

fiabilit{ii, mentenabilitqii, siguranlei, anahzaperformanlelor(productivit6,tii);
8. proiectareatehnologic[: a procesuluide fabricafie.

Particularitifile serviciilor. Teoriile moderne privesc serviciile tot

ca produse, deoareceau in general aceleagiproprieteli. Totugi nu sunt de
neglijat nici particularitdgile 1or. Serviciul este o utilitate rcalizatd pentru un
client individual, pentru o institu{ie sau simultan pentru cele doud cazun
115/.Utilitatea este obfinut[ in urma unui proces de servire (prestafie).
Procesul de transforrnarese desf*agoar[asupraclienfilor, asupramaterialelor
din proprietatea lor sau asupra informafiilor. John Start Mill afirma cd
utilitatea serviciului se reg[segte in produse, in oameni, dar gi in psihic
(muzic[, arti). Serviciul satisface o nevoie a clientului incdt prezintl o
valoareeconomicd(in schimbul serviciului plItindu-se un pre!).
Munca prestatd pentru realiznea serviciului este at6t fizicd cit gi
intelectualI, astfel incAt au ap5rut servicii manuale, servicii mecanizate, dar
gi servicii avansate,cu mare aport intelectual.
O schimbare care a avut loc pe piald este faptul c[ nu mai sunt
c5utatebunurile materiale, ci doar serviciile oferite de acestea.Companiile
trebuie sd se gAndeascdla serviciile pe care le ofer6 produsele lor qi nu la
obiectelein sine.
Astfel, serviciile au unele particularitafi care impun ca procesul de
prestaregi de comerciahzarcsd fin[ seamade ele:
imaterialitateaface ca imaginea lor sd disparl rapid, iar procesul
de servire sd se estompeze.Despre serviciu se refin in special aspectele
adiacentegi nu cele esen{iale.Ele nu sunt sesizateprin sim{uri gi din aceast[
cauz6"sunt efemere;
chiar dacd pentru clienli serviciile par a fi foarte variabile,
procesul de servire poate fi standardizat,insi serviciile fiind dependentede
client qi prestator, nu se pot repetaidentic;
deoareceserviciul se face la cerere,solicitErile sunt variabile pi
trebuie promptitudine in servire. De asemenea, trebuie asigurat[
continuitateaserviciilor in cazulabsenfeiprestatoruluiales (avocat,medic).
Existd foarte multe clasific[ri in sfera serviciilor, dar cea acceptatd,
in ultimul timp esteurm6toarea:
servicii interne (in interiorul unor orgaruzalii) * pot fi servicii
casnice(in familie) sau servicii pentru produclie (repara{ii utilaje, transport
intern);
servicii publice (desf-aguratesub controlul unei autorit6li publice) -
pot fi servicii administrative,socialesauservicii utilitare;
 24 MANAGEMENT'ULINOY&NI Speciticulin'

servicii pentru pia!6 (se presteazdpentru oblinerea unui profit ) - tuturor pro
sunt servicii care se presteazd la cerere gi prezintd o mare varietate, d.e procesuluig
exemplu servicii comerciale,de transport,financiare,culfurale, gtiinlifice etc. Prin
Cu toate c[ exist[ o mare diversitate de servicii, ele au gi unele din intrepr
caracteristicicomune: dinamice a
1. sunt dependente de prestator deoarece se fac de fafa cu ce aparenol
b eneficiaruI, aparcaracteristici dependentede comportamentul prestatorului rolul determ
( di alogul p urt at, gesturiIe, experien[a, arnbian{a,profesi onali smul) Cun
;
2. sunt dependentede beneficiar - este necesar[ personalizwea structwilor.
serviciului, oferirea de informafii gi sfaturi, deoarececlientul poate s[ nu ruturor col
aib[ cunogtin{elenecesare(de exemplu, sd completeze unele cereri). La produsului r
rAndul lui, clientul trebuie s[ fie cinstit (de exemplu, fali de avocat, doctor activitatecc
sau banc[). Prestatorul trebuie s[ aibd in vedere c[ uneori clienful are Proc
dorinfe pe care nu le exprirni; ,desfrgoari1
3. contactul se rcalizeazd direct tntre client gi un prestator care estevlzut[
lucf,eazd, intr-un punct de servire. Este necesar cu organlzalia
(intreprinderea) ce presteazd sewiciul s[ sprijine operatorii, deout6. prin ei
se realizeazi contactulcu piafa.

1.2,2.fnovarea proceselor

Studiul proceselor a devenit o problemd important[ in

managementul aetual. Din acest motiv, chiar definilia organizdrii, ea
funcliune managerial[, s-a completat cu elemente noi, ea fiind vLzutd ca
totalitatea activit[filor ce sunt orientate spre proiectarea de structuri pi
procese.
StandardeleISO 9000 privesc intreagaactivitate economicl ca fiind
desfbgurat[pe baza unui proces, el reprezentAndo transfornare care adaugd
valoare. Acest lucru este in concordanfd,gi cu definiliile mod.erne ale Deo
managementului, care afirm[ c[ rolul lui este s6 conduc[ procesul de rnueprinde
transformare a resurselor materiale, umane gi financiare in produse gi Secaresub
servicii.
intr-o organiz{re exist[ o refea de procese gi este necesar sE se
selecteze doar procesele principale. Din acest motiv, la certificarea
sistemelor trebuie sd se constate c5: procesele sunt definite; exist6
documentafie pentru procese; procesele se desfagoar[ in mod curent;
proceselesunt capabilesl furnizeze rezultateleagteptate.
Managementul prin procese, presupune o metodologie care s[
permitd individualizarca proceselor cheie, adic[ a aceloru au impact LUA
"*"
direct asupra realizdii produsului pi a satisfacfiei cumplr[torului it1t. zutrsistem
Pentru aceastaeste necesarda analizddin punctul de vedeie al clientului, a ::ccese(fii
 Speciftculinovdrii 25

tuturor proceselor. Astfel, ss determin[ elementele fundamentale ale

procesului gi factorii careil influenleazd.
Prin managementul proceselor critice se inoveazi toat[ activitatea
din intreprindere. Aceast[ abordare combin[ adoptarea unei viziuni
dinamice a intreprinderii cu aplic areade inovafii in procesele critice. Ceea
ce aparenou gi distinct in acestmodel esteconfigurareaproceselorcritice gi
rolul determinant al informafiei in susfinereaunor proceseindividuale.
Cunoagtereaunei intreprinderi nu se rezum[ doar la cunoagterea
structurilor. Obfinerea produselor sau a serviciilor se face cu participarea
tuturor compartimentelor, fiecare contribuind cu ceva la realizarea
produsului (fig. 1.13). $i cum produsul are o valoare, inseamndcd fiecare
activitatecontribuie la obfinereavalorii.
Procesul este o succesiune de activit[{i (de operatii) care se
desfHgoar[pentru realizarcaunui obiectiv (fiS. 1.L4).AstIzi, intreprinderea
estev[zut6 rnai mult ca o sumi de procesegi nu ca o sumdde activit[1i.

Produs

ul
ca Activitatea C
ca Activitatea B
Activitatea A
$i
Fig. 1.I 3. Proceseletransversaledin intreprindere.

Deoarece activitdlile sunt diferite, in cadrul procesului din

intreprinderese pot deosebimai multe subprocese.Fiecare activitate gi
fiecaresubprocesreprezint6o transformarecareadaug[valoare.

mHE[I$ Fig. 1.14.Strucfuraproceselor.

Lu0nd in considerarefaptul c[ organizalia privitd sistemic are dou6

zubsisteme(managerial pi de execulie) rezultd c[ iunt dou[ tipuri mari de
procese(fig. 1.15),fiecarealcdtuit la r6ndul sIu din alte subprocese.
26 MANAGEMENTUL INO V.LRII Specificul inova

Identificarea proceselor din intreprindere se face pornind de la operaliilor) se

analiza fluxurilor (fluxurile de informalii pentru procesele manageriale gi --ostulmateriai
fluxurile de producfie pentru proceselede execufie). Fluxul de informafii icea operafie(t
reprezint[ circula]ia informafiilor (qi a documentelor) nocesare pentru
reaTrzareaunor obiective, iar fluxul de produclie reprezint6 circula{ia
materiilor prime pan[ se obfine produsul. Fluxul se caracterizeazdprin
con{inut (informafii sau materiale), volum, frecvenld, calitate, form6, suport
(documentesauproduseneterminate)gi cost.
Identificarea proceselor presupune c[ se vor determina fluxurile
(informafii/materiale) de la nivelul intreprinderii gi fluxurile din
compartimente.Din acestefluxuri rezultd succesiuneade activit[1i (sau de
operafii) care contribuie la realizareaulor obiective. Identificarea fluxurilor
se face pornind de la client. Exist6 at?fiun client extern (beneficiarul
produselor, serviciilor), dar pi un client intern (un muncitor sau un
funcfionar eare primepte o lucrare de la un muncitor sau funclionar din
interiorul intreprinderii). La fel se definesc furnizorii externi gi furnizorii
interni(fie. 1.16). Operal
:reste5% din
;onsiderarein

Fig. 1.15.Tipuri de procese.

Fig. f .16.Clienlii gi furnizorii infeprinderii.

DupI stabilireaactivit[filor ce se g[sesc pe fluxul informafional pi a

operaliilor de produclie, se analizeaz6valoarea pe care o aduc activit5lile.
Valoarea reprezint[ un potenfial al activitblilor. Exist[ o diferen{din modul
Astfel
cum clientul gi executantulprivesc valoarea (fig. l.l7) /171. ln general,
:=teclienrul.
valoarea este diferenfa dintre pret gi cost. Pentru valoarea activit6lilor
 ,2A43.
Editura DNZVOLTAREA PRODUSELOR
ilwaukee

Dezvoltnrel produselor este un stadiu din ciclul de via![ al

i. Aceasti activitate cuprinde in principal operafiile de proiectare
ntnrctiv6, tehnologici gi organizatoncd, dar este de fapt mai extinsd. Ea
rcferl gi la planificarea, reali zarea studiilor de fezabilitate, proiectarea
puctivE, riafizarca prototipului, incercarea gi testarea prototipului,
punctul de vedere al
;roiectarea prototipului, evaluarea prototipului din
Bucurepti, Hd gi din punct de vedere economic, proiectarea inilial[ a modelului
al, evaluatea modelului, proiectarea final[ a produsului, proiectarea
t": **nianfornoo

nr. 42 / g.'ch, otgaffizaxeafabricafiei, realtzarea seriei zera, incercarea qi

rproduselor.
1967. Dup[ cum se observ6,dezvoltareaproduselolinct$e 9i activit[1i
Bucuregti, ice gi activitali de marketing.intreprinderiletrebuie sE se asigurec[
ele rEspund cerinfelor gi nevoilor clienfilor, dar qi c6 asigurd un
probabil al
i competitiv. Este important s[ se stabileasc[ costul
!ftsului (antecalcul),dar gi preful cu careel va fi testatpe piat6 (stabilit
tistemelor fuclie de costuri,depreful concurenfilor,de cerereacafeexist[)'
Din acest motiv, in continuare se vor studia modalit{ile de
a produselorpi modul de realizarea studiilorde fezabilitate.

Napoca,
4.1.PLANIFICAREA PRODUSELOR

tn cadnrl planificlrii produsului se stabilesc functiile 9i

isticile lui. Acest lucru impune abordareaunor probleme legate de
TehnicS, produsului, configuralia sa,nivelul tehnic pe care il are.

Bucureqti, 4.1.1,ArhitecturaProduselor

Funcfiile unui produs. Produsul este un sistem cornplex ce

o misiuneprin valoarealui de tnfiebuinfare.Acest fapt permite
aprodusuluicu un organismbiologic ce evolueaz6qi el in timp 9i
unor funcfii biologice ll./ Prin
i existin{[ esteasigurat[deinde,plinirea
*e, produsul poate fi considerat cI igi manifest6 valoarea de
prin funcliile sale.
 Mvha

Din aceastd carrzd, produsul este important nu in sine, ci prin qsctric'

cerinfele pe care le satisface,prin funcfiile pe care le procur[. Conceplia .lb abstr
constructiv[ a produsului este obfinut[ prin asarrblarea solu]iilor adopiate @3r..ti
pentru fiecare din func{iile sale. Astfel privit, produsul este mullimea I

funcfiitor sale gi nu mulfimea reperelor. intri func1ii exist[ leg[turi de natur6 ma4r-su
tehnic[ care implicit conduc la legrfuri de natur[ economicd. (
ril*or
pot I
Identificarea funcfiilor constituie una din etapele importante ale OeltEc
dezvoltdrii produsului. Dificultatea stabilirii funcfiilor deriv[ din faptul cI lnun}ffiil
nu sunt reguli suficient de clare pentru aceast[ activitate, ci doar principii. pnclpa
Funcfia reprezintd teoretic o valoare de tntrebuinfare parfiala,
pnclpaJ
componentda valorii de intrebuinlare total[. De aceea,pentru un produs este
necesar s6' se tac6, drstinc\re in$e \a\oarea {e intrdouin\are gi furrclie. @trFl
fue sil,
Exemple de valori de intrebuin{are: pentru frigid.er = conservare produse,
pentru moara de c6rbuni : micinare c[rbuni, pentru magnetofon _ C
irmiilin,rnlo
inregistrareagi redareasunetelor.
Func{ia este o insugire esenliali a produsului in raport cu mediul gi fuE inr
nrrrnqrfO6l
utilizatorul. Cuvf,ntul ,,funcfie" provine din termenut tatin
functio care umm actr
inseamn[ ,,o indeplini un ro1". Rolul se stabitegte gflndind,produsut integral
9i nu pornind de la piese izolate. Funclia nu trebuie confundat[ nici cu @Wal
efectul nici cu modul de realizaretehnici gi nici cu dimensiuneatehnicl. De Sl
exemplu, pentru un aparat de radio necesitatea sociald (valoarea de rrrrtur[lnr*f
intrebuinfare) este comnnicalia sonor[ cu populafia. Funcfiile sunt: fumllor
,,captarea emisiunilor" pi ,,selectarea emisiunilor". Selectivirtateaeste i.
dimensiunea funcliei ,,selectareaemisiunilor". Sunetele emise, inclusiv t.
parazilli, reprezint6 efecte. Pentru un intrerup[tor electric valoarea de Pt
intrebuinlare este comanda unui circuit, iar funcliile: comutafia, protec{i4 rrnmrnnsrrrjff
estetica. MIer
Principii pentru identi ficarea func{iilo r / 2/ : fimunebi
. ' funcfiile trebuie s[ fie distincte intre ele. De exemplurun ambalaj @[ c5
nu are doud funclii diferite, ,,s[ confin[ produsul" gi ,, s6 protejeze l@]e.{
produsul", deoareceprodusul nu poate fi protejat dacd,nu este conginut in p'nek rcI
ambalaj. in acest caz, funcfii distincte sunt de exemplu, ,,s6 protejeze
Fu
produsul" gi ,,s[ permit6 manipulare";
a
. funcfia nu trebuie sE se confunde cu grupuri de funclii. ln
rmfos;Iu
exemplul anterior ,,protejareprodus" esteun grup Oenrnclii. |n realitaie este
,,izalare terrnici",,,izolate de umiditate",, protecfie mecanicd,,; ,-*-;
. pentnr funcfii se tinde spre definilii generale.De exemplu, pentru
butonul de la lampd nu se enun!6 funclia ,,aprinderea limpii" deoarece rymFh 1
rfilffiesi
poate fi folosit gi la un ventilator. Funcfia ar putea fi ,,deschideun circuit
Moltareq.gro.duselgr- . --- ,,-L5-

dsctric'., Deci trebuierefinut aspectulcel mai semnificativ,dar cu un nivel

& abstraetizarc inalt. Pentruun cufit enunlul,fiaiepiine" estemai particular
drc0t ,,taiemateriale".Dar generalar fi: ,,separd materiale";
. in literatur[ se recomanddca firnc{ia sI fie redat[ sub forma
verb-substantiv, aceastatn cazulcf,ndexprimareapoatefi clar6.
O analiz[ a funcfiilor aratdc[ ele sepot clasificain funcfii obiective
(cepot fi cuantificate)gi func{ii subiective(ce seapreciazilprincalificative).
O alt[ clasificarearatdctr funcfiile pot fi principale(ce contribuiedirect la
valoareade intrebuin{are)gi auxiliare (ce seryescla rcalizareafuncfiilor
principale). O analizdarat6 ci doar 30% din cost este pentru funcfiile
principale restul pentru funclii secundaresau inutile. Aceste clasificlri
pe,rrritgi ele identificareafunc,tiilor,deoarecealtfel imp[r,tireafuncfiilor in
claseesteinutil5 pentru analizavalorii.
Oricum, funcfiile trebuie stabilite dup[ cum sunt perceputede
utilizatori. Pentruaceastase folosescconsiderafiilogice ce stabilescrelafii
intre intr[rile pi iegirile produsului, sau consideratii fizice care aratd
tansformareaenergiei,materialelor,informa{iilor.Sepoategnndila modul
cnm aclioneazdprodusul,la condiliile ce trebuie indeplinite, la destinafia
principal[ a produsului.
Specialigtii cred c[ funclia trebuie s[ exprime gi rela]iile dintre
utilizator gi produs(dintre subiectgi obiect)/3/. Astfel, o altl clasificarea
funcfiilorpoatefi:
1. funclii aleprodusului:practicegi teoretice;
2. funcfii alerelaliei cu utilizatorul:simbolicegi estetice.
Produsultrebuiesd ofere,pe lfing[ utilitate, $i satisfaclie.Uneori se
considerdc6 func{ia exprimddoar aspectelepracticeincit se lasfl deoparte
funcliile teoretice.lnl[turarea funcfiilor teoretice,simbolicepi esteticeeste
discutabildpentru ci cercetflrileefectuateasuprasatisfac{ieiutilizatorului,
arat[ c[ aceastaapare din toate func{iile avute, inclusiv din armonie,
simetrie,ordine.Din acestmotiv trebuie analizateattt functiile utilrtarc, cit
gi celerelafionale.
Funcfiilepot fi stabiliteprin mai multemetode/41:
. metodaintuitivd * ia in considerarecondiliile de utilizare ale
produsului;
. metodaSAFE (SequentialAnalysis of Function Estimation)-
wtalizeaz[modul de utilizare al produsului,migclrile, eforturilede'puse. De
exemplupentru un stilou fazelesunt: prindere in mdnd (sesizabil), scrie
(trebuiesElaseo urm[), sepunela loc (trebuies[ seagafe).Apoi sedepune
 Wt
o presiune cu mAna (trebuie s5 aibl rezisten!6),trebuie
sI existe o presiune
asupracernelii pentru a curge trebuie etangare;
t metoda ARFON (Analyse et Recherche , Curip
Functionnelle) ; wi rnr
anahzeazd.relaliile cu mediul, in care exist[ fiin1e
,rrna11;(otiii'*tori,
fabricanli, depanatori), elemente materiale (obiecte),
factori naturali
(umiditate, temperatur[, gocuri, vibrafii, presiune
atmosreri;tr-ilJurr*;,
restricfii legislative (norme, reglementari) Se analizeazd
etapelesuccesive
prin care trece produsul. De exemplu, pentru
un aparatde m[cinare a cafelei
etapele sunt: a$ezarcape mas5 (s5 se poat[ ageza),
se pune la curent (s[
permit[ contactul), se pune cafeaua (permite
transvazarea furnarea),
m[cinarea (permite transv azarea),cur[fiiea (ugureazrgtergerea);
: metoda A.I/.A pornepte de la rolul indiplinit de piesele
componente,iar un grup de piese conduce la o funcfie.
De exemplu, pentru
un rezervor de radiator, funcfia principal[ estemenfinerea
nivetutui constant
al fluidului, iar func{ii secundari s[ conlin[ fluid,
*e ," po"te umple, acceptd
creqtereade presiune, perrnite drenajul, pozifio neaz1
fluidul, ,e ,, poattr
monta, rezisti la coroziune, se poate identifica. pentru
pompa de ap[ a unui
automobil utilitatea este vehicularea fluidului, iar
functii secundare sunt:
transmite moment, direc[ioneazd,fluidul, reline fluidul,
asigurl leglturi intre
elemente,rezistd la cotoziune, fixeazd,rulmenfii gi
arborele, susfineroata de
transmisie,se poate asambla;
: metoda FAST - dezvolti func{iile plecdnd
de la utilitate. De
exemplu, pentru un retroproiector utilitatea este
s6 arate o imagine. pentru Co
aceasta face o proiecfie pe ecran, lumineazd o
folie transparentr, r6cegte pimfific ir
lentila, furnizeazdo surs6de lumin[.
prcdus in
Diagrama FAST (Function Analysis Sistem Technique :
Metod6 de mformita
analizd sistemic[ a funcfiilor) /5/ permite o prezentare
a funcfiilor in Rei
inldn{uirealogici a 1or,rlspunzAndlaintrebdrile
,de ,r?J., ,,cum?.,, ,,cand?,,. podus gi
Astfel, pentru un aspirator de praf descompunerea
se poate efectua ca in canfigurafi
figura4.1.
iehnice est
R[spunsul la intrebrri definegte urm[toarele aspecte:
pornind de
de ce - funcfiile principale;
cum - funcfiile secundare; Baz
podusului
cand - arut6funcfiile ce trebuie rcarizatesimultan.
De exemplu, pentru o pompi, funclia frncgionale
,,inchidere circuit,, analizatd, Baz
prin intrebarea ,,cum,oduce la r[spunsul:
r centraj corect, de unde funclia performanf
,,cenharesupap6..;
'func{ia pentru den
. exercit5 un efort de inchidere, de
unde ,,menfinere
presiune". slementulu
Baz
rnrterial tI
 Itcpoltarea prodrysgl-or - .. 87

Ctearea
unui flux
de aer

naturali

piesele
pentru

rcceptE

i soluliaprodusului
EunctiuniinteresAnd !
:i :
roatade
Fig. 4.1. DiagramaFAST.

Pentnr Configurafia unui produs. Definirea configuraliei este un proces

r[cegte gtiin{ific /6/ folosit pentru identific area caracteristicilor calitative ale unui
produs in scopul confirm[rii faptului cd produsul este construit tn
conformitate cu cerinfele din specificalii.
iilor in Realizarea configurafiei pornegte de la specifica{iile avute pentru
produs gi le transformd in cerin{e care se transpun intr-un plan de
configurafie. Procesul managerial de transformare a specificafiilor in cerinfe
tehnice este numit managementulconfigurayief.Specificaliile sunt stabilite
pornind de Ia bazafunclionald,baza alocat[ saubaza de produs.
Baza funcfionall ofer6 elemente fundamentale pentru proiectul
produsului gi include specificafiile de produs (A) care stabilesc cerin{ele
funclionale, performanla tehnic[, condiliile de testare,restricliile fizice.
Baza alocrth con{ine specificalii de dezvoltare (B) care definesc
performanfele pentru fiecare element al configurafiei. Ea confine cerinle
pentru dezvoltarea subsistemelorsub form[ de caracteristici funclionale ale
elementului de configurafie qi condiliile de testare'
Baza de produs include specificalii de produs (C), de proces (D), de
material (E) gi desenele. Specificalia de produs este folosit6 pentru
 Depoltar

realizareaelementelorde configurafie.Specificafiade procesesteaplicabil[ C

pentru un serviciu furnizat de produs (se refer[ la tratamentetermice, ryecifica
frecare, acoperiri de protecfie). Specificalia de materiale sE referd la
compoziliachimic[, vopseluri,unsori(fiS.4.2). sistemuh

Faze de dezvoltare specifica

Selectarea Definirea Dezvoltarea Producfie gi Operare gi
conceptelor proiectului tehnologicd instalare supraveghere
cerin{elo
C
Bazafunc.tignalI .- A -., t impleme
Baza alocatii fundame
sE fie ac
realizabil
D intre 50 q
P
tv
Flazade produs identifice
a
Fig. 4.2. Iniliereabazelorconfigurafiei.
elemente
de comp
Resurselefolosite pentru realizareaunui produs depind de acuratelea
satisface
cu care se definesc specificafiile. O modificare radical[ a specificafiilor, mai
ales in fazele finale de realizare a produsului, conduce la crepterea
supraveo
semnificativ[ a costurilor produsului. Pin[ cfuid se valideazd o configuralie
debazda proiectului, specificaliile sunt tn permanent[ revizuire.
referitoar
Configuralia de referin![ este caractenzatdde cerinfe pi performan{e
fost proi
decisivegi estedescrisi de specificafiade sistem.
ln general, identific area specificafiilor funclionale parcurge schimblr
o
urm[toarele etape:
f . identificareanecesitS{iide arcaliza sistemul; raportare
2. c[utarea cerin{elor gi creareaunor conceptealternative; asociate
3. rea\tzareapropunerii cu cerinfele operafionale; configur:
4. analiza cerin{elor opera{ionale gi proiectarea performanlelor It
sistemului; planurilo
5. evaluarea,verific area,validarea performanfelor; supusep
6. stabilireaspeciflcaliilor funclionale detaliate. D
Misiunea sistemului se traduce printr-o serie de atribute care dezvolta
definesc conceptul operafional. de inter
procedur
 Odatd finalizatl etapade definire a arhitecturii sistemului, elaborarea
specific alii lor implic I urm[to arele activitIli :
proiectarea arborelui specificaSilor in funcfie de arhitectura
sistemului;
realizarea sistematicd a fiec[rei specifica{ii din arborele de
specificalii;
complet areacerinfelor pentru fiecare specificafie prin generarea
cerinlelor pornind de la definifia fiec[rui element de configura]ie tn parte.
Cerinlele trebuie sd comunice clar ce trebuie realizat prin
implement areaspecificaliei tehnice. Nu trebuie preluate decdt acele cerinfe
fundamentalepentru sistemul ce se proiecteaz6. O atenlie deosebit[ trebuie
sd fie acordatl rcalizdii interfelelor. Cerinfele identificate trebuie s[ fie
realizabile gi verificabile. Numflrul optim al cerinfelor unei specifica{ii este
tntre 50 9i 25A.
Pe bazacerinfelor se elabareazdpl anul configurali ei .
Managementul configuraliei consti in executareaa patru activitdli:
identific area,controlul, verific areagi inregistrarea(fig. 4.3);
. identificarea configurafiei presupune definirea gi stabilirea
elementelor de confi.guralie.Un element al configuraliei este un ansarnblu
de componente {rzice (sau software) gi documentafia asociat[ pentru a
satisfaceo funcfie a produsului (sistemului);
. controlul configurafiei este un proces formal desfEguratpentru
supraveghereamodului de evolulie a configurafiei;
o verificarea configurafiei include confirmarea faptului c[ cerin{ele
referitoare labaza configuraliei sunt implementate corect in produs, iar el a
fost proiectat, dezvoltat, construit gi testat tn conformitate cu cerinfele 9i
schimblrile aprobate;
. inregistrarea configuraliei este un proces de inregistrare pi
raportare a tuturor informafiilor cerute pentru realizarca configurafiei
asociate fiecdrei activit[1i executate in procesul de management al
configurafiei.
Identificarea configuraliei presupune definirea gi stabilirea
planurilor bazei configuraliei gi articolele de configurafie care trebuie
supuseprocesului de control.
Documentafia pentru identificare cuprinde: specifica{iile de
dezvoltare a elementelor de configurafie, specificafiile de produs, cerinlele
de interfa!6, desenele care transpun cerinlele fizice gi funcfionale,
procedurile de testare.
 eQ _ - ueNacqunNruttyov,{rut Drc5f{ol'dj

(
Identificarea Controlul
cre alci
Verificarea
configuraliei configurafiei configuragiei ftnctiile
calculatc
chunks =
S
inregistrarea configurafiei linie prin

Fig. 4.3. Managementul

configura,tiei.

Controlul configuraliei asigur[ supraveghereamodificdrilor aduse

bazei configura{iei. El se rcalizeaz[ pe niveluri de competen][ in funcfie de
nivelul modific[rilor solicitate: director de program, director de subprogram,
director de proiect, responsabil de elementul de configurafie. Modific[rile
pot fi majore sau minore, cele majore influenfffnd bazaconfiguraliei.
Documente pentru control sunt: cererea de modificare, nota de
P
modificare a specificafiei, nota de revizie a interfefei, directiva comisiei de
control al configuraliei (care inregistreaz6modificbrile propuse).
1
de mater
Verificarea configuraliei cuprinde activit5lile pentru confirmarea
faptului c[ cerin]elebazei configurafiei sunt implementate corect in produs.
2.
msamblu
Acest lucru presupune analizegi audit tehnic.
Analizele evalueazd progtesul unui proiect. Analizele se efectueazl
3.
in punctele cheie ale proiecfului. Se fac: analiza cerinfelor, analiza
&ryout);
proiectului de sistem, analiza specificafiilor software, anahizaproiectului 4.
vib'ratii ss
prelimin ar, analizaproiectului detaliat, analiza pr egetirii produc{iei.
Auditul se face la nivelul configuratiei funclionale gi al configurafiei
Fc
satisfac!
fizice.
Informaliile necesare pentru verificare se folosesc in specificalii,
R(
desene,scheme,studiu de piaf[, analizede risc, modele, planuri de testare.
m produs
pentmo u
Structura produsului. Funcliile sunt determinante in definirea C
formei produsului. s-au enun{at doud reguli in acestsens:
forma trebuie s[ corespund[ func{iei;
in care:
forma urmeazdfuncliei. T-
Funcfiile practice duc la o form5 optimd. A.
Dup[ ce s-au stabilit functiile produsului, se identificd variantele de R.
realizare gi apoi reperele necesare.De exemplu, vehicularea fluidului se D.
poate face prin: gravitalie, aspira{ie, diferenf6 de presiune, diferen![ de ff-
volum, induclie electricl, pomp[ electric[, spiral5 arhimedic[. Transmiterea B-
momentului se poate face printr-un arbore sau o roat[ de transmisie.
 (subansamblele, reperele)
configurafia definegteblocurile ftzice, pornlnd de la
carealc6tuiescsistemere 17r.Deexempru,
tehnir"fi produsere
hartie, comunicarecu
funcli1e pe care le are o imprimantb (depozitare
componente(numite
calculatorul)se ajunges[ se defineasc[subansamblele
chunks: buc[fi). =$ant)sauliniarl (bus*
structuraprodusuluipoatefi compacti(slot
tinieprinciPal[)(fig 4.4)'
sht

Fig. 4.4. StnrcturaProduselor'

Pentru creareastructurii estenecesars[ se stabileascE:

de forfe, de energie'
1" *rt.*u produsului - se reprezintl fluxurile
blocuri'
de materiale, de semnal, catefac legaturaintre
gi formarea a unul
Z. identificarea subansamblelor (chunks)
ansarrrblu(ciorchine: cluster); , r (rough
,- ----L geometnc
-^^m6+,
3, rca1izarcaunei siructuri geometrice brute
layout);
(inclusiv efecte ca
4. identific area interacfiunilor dintre blocuri
vibralii saudilatdri).
prin esteticl 9i complexitate care conduc la
Formase caractenzeazd
satisfacfie(fig. 4.5).
satisfacliei oferite de
Rolul pe care il are complexitate.a.inrealizarea
gi creareade modele. De exemplu,
un produs a condus la studii statistice ra
poate fi datl de rela{ia:
pentru o unitate centrala de calcul, complexitatea
C =1,07 + 0,3A+ 0,4R+ 0,006D+ 0'02N + 0'18

in care:
I- rePrezirtdnumbrul de tuburi;
i{ - numdrul de tranzistori analogici;
.R-numdrulderedresoaresolidedeputere;
l) - num6ru1de diode numerice;
N - numirul de tranzistoarenumerice;
B - numbrul de diode analogice'
 92
De{poltai

A
Satisfac{ie l-
11
caracter
clientulu

Corrplexitate

f ig. 4.5.Influenfacomplexititii.
Al
unele sistemeauplatfonnecomunece includ esteimag
funcfie de destinaliaproduselor.De ;"*plu, componentediferitein
orgamza[
imprimanteleoferite de FIp
sunt pentrutrei segmentede pia|[: familie, stloengi, Orice pro
au o platformacomune.ln acest'caz,estenevoie *iril, bir;"ri; Ji .r. posed6ca
punctelorde vederediferiteale direciorilor ai a.mo
---- nizarea(trade-off)
deproour. prr
Pentru an
4.1.2,Calitateaproduselor toate pror
Calitatea I
caracteristicile produselor. Caracteristic a rcprezrnt[o insupire,o deosebiril
tr[s[ture" un parametru al produsuiui care-l
^^diferentiazd,-de celelalte. Ca
Caracteristica a'otd utilitaiea
tt;d;J"i- i;'^;;;"ruf, se identificl ?ntrebuinfa
urrndtoarele tipuri:
calitative e
tehnice - determinatede concepfiaconstructiv[
funcfionali; pi parametrii Per
economice- determinatede efortul cu careeste identifice s
utili zatprodusul; beneficiaru
de utilizare- determinatede comportarea in
ur timp
----r-^'-vs &rrr gi eforturilede
exPloatare; ansamblul
- determinatede aspectere caracteristi
ateproaur#;ll"tenzoriale estetice,emofionare orientatd st
sociale- determinatede influenfaprodusului caracterist
asupramediului.
caracteristicis€ refleci' sub forma unor parametri Exir
,o*rrrrff;;lrr.u."rr, are loc o ex
La servicii, pe l6ng6.caracteristiciletehnice, generalE,sa
comerciale: renume' accesibilitatea apar gi caracteristicile
.fioaosut,ri, caplcitatea de rispuns, Care
atenfia acordatd clientului, nexiilititaiea . (
disponibilitateapersonalul ui, documeniuti . .configuralrer produsului,
u orrrita, f c
catactenstici tehnice: capacitateade analizd
tehnici, mentalitatea, pi capacitatea i ' C
.existenfayngr cunogtinleactuarizate; Carc
caracteristici comerciale: serio zitate,atenlia acordat6 comportdri i
cli enfului.
 tntreprinclerea 9i cumP[r[torul acordd importanld diferitd
caracteristicilortehnice (T) pi comerciale (C) (fiS" 4.6). Aten{ia acordat[
clientului inseamn[ rndrireacercului C.

T@CO
Fig. 4.6"Importanlaacordat1caracteristicilor'

Ansamblul caracteristicilorunui produs descriecalitateasa.Calitatea

esteimaginea unei entit[fi (ce poate fi un produs, un serviciu, un software, o
organizalie,un proces).,,Calitatea"nu se foloseptein sens de ,,foartebun"'
Orice produs calitatea sa. Nu existi calitate tn sine, ci lucruri care
"i*
posedl calttatel8l.
problema principale in caiitate este identificare& carac,teristicilor-
pentru analiza.utitalii, produsele se structureazd in clase (genul proxim),
toate produsele dintr-o clasd avf,nd caracteristici tipologice comnne.
Calitatea face dif"erenfieriin interiorul clasei (indicf,nd diferenfa specific[),
deosebirileintre produsefiind date de csracteristicilecalita.tive.
Caracterirtirit" tipologice derivb in special din valoarea de
intrebuinfare(adicfl propriitatea <1ea satisfaceo necesitate).Caracteristicile
calitative exprimi modul cum se realizeazdutilitatea.
pentru stabilirea caracteristicilor este necesar?n primul rflnd sf, se
identifice subieclii pentru care produsul prezinti semnificalie.Ace$tia sunt:
beneficiarul (clieniul), produJatorul (furnizorul) gi chiar societatea in
ansamblul (fig. 43) lgl. Toli aceqti subiecli au exigen{e (cerinfe) asupra
saracteristicilor.Acesteapot fi explicite sauimplicite. Astdzi,producfia este
orientat6 spre satisfacereacerin{eior clien{ilor incit modul cum definesc ei
caracteristicileestedeterminant.
Exist[ ins[ nevoia sati.sfaceriiproducitorului, dar pi a societelii,inc6t
ar"eloc o extind erea,no{iunii de calitate, aceastaluAndin considerareeficienta
general6,satisfacliagenerali, valoareaexistent6(raportul calitate/pre1).
Caracteristiciiecalitative pot fi :
o c&r&cteisticide proces;
r caracteristicidebaz'il
o cor&cteristicide abilitate (dependabilitate)'
Caracteristicile de ptroces se iau in considerare,deoarece unele
compcrrdri ale produsului in u.tilizarese explic[ prin modul curn el a fbst
 Dezvo

import
de rela
Matricr
l'2,.. .)
MANAGEMENTALINOVANI
s4 .. -
Dacd i
-CuU:*tea procesului tehnologic sunt
fabricat. Dar nu toate caracteristicile luatd i
utilajelor {olos.rt9, gradul de obiect
caracteristici
sereflecti direct in calitateaprodusului'
"t""proarrr.rt"i.
u fuUri""fi:i
au un rol direct in
caracteristicile de bazd sunt cele cafe
"tg""i""r*
analizafrecilruiprodus'
funclionareaprodusului9i sepot estimaprin in timp' caract
Caracteri sticil e de abiliitare descriucompo'tut1.nLgdusului siguranla, de un
fiabilitatea,
in aceast[ categoriesunt cuprinse: disponibilitatea, alte produ:e' pti: Comp
cu
mentenabilitatea,durabilitut.u ,i.. Prin similitudine caracteristicipot fi metod
incerc[ri accelerate,aceste
studii statistice sau prin
rearearelor rczultanumai din determ
cunoscutein momentulvdnzarii.nut varorile
prelucrarea datelor din exploatare'
estede
Caracteristici
tehnic.
tipologice
influen
Caracteristici sunt d
calitatrve
ENTITATE preciz
CaracJeristici consun
nesemnificative tehnic I

Fig' 4.7. ConcePtulde calitate'

de c6tre produc[tor prin unde:

Identificarea nevoilor clienfilor se fage
interviul, anchetele'- observafia
sfudiile de marketing, f"i;;ile
prin metoda QFD (Quality
motivalionall. Aceste date sunt prelucrate
califfi1ii).
r.,,,"tion Deployment= desfi gurareafirncliei produs
produs
matrice (fig' 4'8) care
Metoda QFD folosepte un num6r de
matricease mai numeqte"casa
ordoneazadateleJulese.Din cavzaformei, :rari pe
calit[1ii" lt0l.
mici pe

Cerinte lmp. 7r la lc3 tl ln

- /11 .-11
- lI2 -i2

C D
A B
F
Fig. 4.8. Casacalitilii.
 Vectorul A descrie cerinlele clienfilor (ru, n2...), iar vectorul B
importan{ape care clienlii o dau cerinlelor (h, i2...). Matricea C esteo matrice
de relafii'inte cerinlele (nu n2,...) gi caracteristicilecalitative (Cl, Q, .,.).
Matricea D efectueazdvn benchmarking qt rcalizErile altor intreprinderi (/1,
n, . ..). Mafic eaE esteo matrice de corelafieintre caracteristici.
Relaliile gi corelafiile pot fi: puternice(r), slabe (o), inexistente(-).
Dac[ intre doui caracteristici corelafia este puternic[, este suficient s[ fie
luatl in considerare doar una dintre caracteristici. Matricea F flxeazl
obiectivele (valorile fint[) pentru caracteristici.

Mtrsurarea calitifii se face compar0ndun num[r de produse care-au

caracteristicitipologice identice gi care se g[sesc pe o pia![. Comparafiafall
de un produs existent se rcahzeazd cu metoda nivelului tehnic (II).
Comparilia cu unele valori dorite ale caracteristicilor se realizeazl cu
metoda nivelului calitativ (Q).Amindoi indicatorii au aceleagiprincipii de
determinare.
Dificultatea exprimdrii cantitative & nivelului tehnic al produselor
estedeterminatade diversitateacaracteristicilor tehnice care definesc nivelul
tehnic. Fiecare caracteristic[ are unitatea ei de m[sur[ gi gradul ei propriu de
influenfl asupraindicatorului global al nivelului tehnic. Unele caracteristici
sunt de dorit s[ fie cdt mai mari (randament, durabilitate, fiabilitate,
precizie), altele sE fie c0t mai mici (greutate specific[, complexitate,
lonsumuri specifice de energie, combustibil, lubrifianQ pentru ca nivelul
tehnic s[ fie ridicat. Nivelul tehnic se poate exprima prin doi indicatori llLl:
Nivelul tehnic absolut
Hoi=rn (xuI xol=ri
unde:
i * produsul pentru care se calcul eazdnivelul tehnic;
k
produsului de referinf[ ,,1". De obicei t=1000 pentru a departaja.suficient
produsele.Orice produs dintre cele comparatepoate fi ales de referinffl;
,S1- submulfimea caracteristicilor produsului ce trebuie sd fie clt mai
mari pentru ca produsul s[ fie cdt mai bun. (+);
,Sz- suu-mullimeacaracteristicilor produsului ce trebuie s[ fie cdt mai
mici pentru ca produsul s[ fie c0t mai bun. (-);
j - caructeristicaProdusului;
X * valoareacaracteristicii;
y - pondereacaracteristicii.
Nivelul tehnic relativ
Hri = Hn;/max{Hot}'toox
 Dczyo

I Pr(rce
docru
fabric
DNZVOLTARE A T E HNOLOGICA P€Nrt
se po
tehno

Dezvoltaxea tehnologic6 cuprinde ansamblul activitdfilor de

fundamentarea procesului tehnologic, de proiectare a SDV-urilor specialegi
de elaborarea documentaliei tehnologice. Ea se desffgoar[ dup[ dezvoltarea
constructivd gi este urmatl de orgarizarea producfiei care cuprinde
ansarnblul de mdsuri menite s[ asigure condifiile necesare rcalizfirii
procesuluide producfie (fie. 8.1) /1,/.
fuhitecturEprodus maten
preluc

J-r major

+ fepere
domel

o tehn
Fig. 8.1.Etapelepreg6tiriiproducfiei.
metah
tn acest capitol se vor analizaconceptelede tehnologie gi de proces
h ind
tehnologic necesare atdt pentru realizarea produselor noi cit gi pentru
dectn
imbunit[firea pro ceselor.
rhiml

8.1. TEHNOLOGIA DE PRODUCTTE

Tehnologia reprezint[ cunogtinfele disponibile necesare pentnr

transformareaunei structuri. Uneori este numit[ pi gtiinla metodelor. Exis6
Tr
dup[ cum se cunoa$te o tehnologie a materialelor, dar pi o tehnologie a
el
proiectdrii, a fabricatiei, a managemenfului etc., inclusiv o tehnologie
didactic[.

8.1.2. Clasificarea tehnologiilor

Tehnologia de fabricalie (technology of manufacture) este un siste,m

de cunogtinfe gtiinlifice pi tehnice, dar gi de abilitlfi privind procedeelg
 191.

Dezvolta'un tnh!M!9: -
taltzate in echiParn:1::'
u'::'
tffiffi:1,
$i*i ul,,,illil'
oT*::Hll?. nfu- "rubo'
procedurile,,
procedurile $t utilizate
.. qi'-1.,io*-l:ir Y",;;;i d1plff'jffi:l1Y
i:nTffiii' :-
docurnentaltr
*9' ^i ?n'.errnere& Lrr^v-#;;-i
unel .Ot-nltrt*:-J:"TiJ
vi i yi ^:"T?::3li:
rabricareu, . *nio
t'n'
:";
exploatarea
[a'bncatso' "^"lo'lr".i
fabricarea,
sl llxuelrlrerso
: i :::'il'"T-?#llJi;ti
"t sau a unor categont
iiap
, u.iiuitag.Pebaza
*u-o:.:".',*r-.*orttindete
o intreprind foloseqte

itru*ffi*.'s'1,:t"m::"ef;:#
pentru,,ut'u,J;;:"T*i
pruuv;u+'[ffiff!!3"fr*1'*.r,
se poate.9l"1bora
;d;*;;ii
"-,".tg*aice,
e
diversemecanice'
etc' chimice

de
C.eEi tehnologic'
tehnologie-proces
r--ffO& Fig. 8.2' Relalia
:r,ndg
esteansarnb$l operaliilori:
"zirii Frocesul tehnologic areprocese [ffifr"##"ul
6- i*"prinfere
marerieiprimat" rroory3, '; gice
telrnolo
*o"tuii'::"lt:i:"ff
prelucrar.,
rrrvr"-- :i*:: Jll . *1"?':Ytui in
timPtttut
De'a lungul inot'erii'De exernplu'
tulryotrgiru,
majore,r*i,. ,Juolu{ii au fost:
"on*"riffi"
*""'^--'1)
domeniul energeticrevolulii

{1ffi;;1.::lllr!tiiftl,11krr,
2) folosirea electncrt r6iol ---|lY*ea CAD
ntr
t?'prez
3) i't*o',erea *1",;;;'iiie*a
o'lehnof;
fl*J:tH',T;'"T*#triffi'#fr1*ffitn
to, uo*ferit
l'-'
De exernp$r
**ranice,,** il-ra*a*r
metarurgir*,
"t'i*uati'
d" telecornuni:a!11:
ant
,. ir,ranl* t"rroot:ell '?1;^ ultimii150
"ii;1,"r?,
in industria;;r; (ili.1)
de rabricare ani antenon'
electronice, **io.rit
rrui in to$ cei zooode
":;,;ary*":
schimblrir**'* io*t
Tehnologie editorialh

Tehnologre
rcbcomunicalii
Tetrnotogie
electronicl
:e1e a
:iogre
Tehnolrgie frbricalre

din industna media'

Fig. 8.3' Tehnoiogii
sstem
le,
 WNAGEMENTUL INOT/'{NI
r92
proce
Performanlauneitehnologiiaremai.intiiocregterelent6(fie.8.4)
la sfergi!.t*;i;fb n"*\'?in acestmotiv' pentru progresul
apoi una liniartr 9i l3!'
itt cadrul tehnologiilor emergente , -L -
tehnic trebuie cflutate solulii ,roi de
de viali de aceea se vorbegte
Tehnologiile au un anumit ciclu qi depfuite:
evolutivl, mature, tn declin
tehnologii embrionare' "*,,g"','o
_ aflate la primele aplicalii, dar
tehnologii emergente sunt noi,
pot deveni tehnologii cheie; .
- care s.au impus, dar care
tehnologii evolutive sunt tehnologii
nu sunt general\zate;
tehnologiimature_suntfolositeinmodcurent;
*- in curdnd'
t"h""i";ii depfuite vor disp[rea
* inc6 conturate.
t"u"orolii embrionare nu sunt

Performan{a PerforrnanfE tntre

colab

succ€

cerinl
const
spital
tehnologrilor'
Fig.8.4.Performanla terap

dat un portofoliu de tehnologii Tehn

intreprinderileposedflla un moment pierde
diferite etape are ciclurui lor de viaftr. o tehnologieiqi tehnc
aflate tn influt
in ll2l:
le c1asific6
noutateain g-rt ani.A.D. Little (fie-l
tehnologiidebaz6_r*g'a'pfuidite,carenuoferiavantaje;
tehnologiicheieoeterminapoziliaconcurenfial[,asigurl
diferenfierea;
tehnologiiauxiliare-suntutile,darnufindarrentale.
resurselortehnorogice
potenliarul tetrnorogiceste dat de varoarea impune
Identifc araanoilortehnologii stIpA
existenteintr_unsistemo* proJ"riir. informafiilor
activitate de clutare a
existenlaunei veghe trhrr;;;;;:o a unor nout[fi gtiinfifice, a
firme ,uo de detectare
despre ce fac "lt" gi T'o'D'
a B.A.T. (cea mai bun6 tehnologiedisponibil[) dep[t
invenli*or,
(tehnicioPtimedisPonibile)'
 Tehnologiilese clasificl 9i dup6l3/:
gradyl de formalizare _ m6sura ?n care
excepfiile afecteazd,
8.4) procedurile(definitede C. perow) (fig.S.s):
ul ' tehnologii anizanale(in ateiier
de mobild, gcoli publice);
-
. tehnologii rigide (linie de asamblare,
instruire);
. tehnolgii flexibile (departament
de cercetare,spitate);
. tehnologii ingineregti(construcfii
de magini,'chimiej.'
Dificild
Arttzanale Flexibile
Anallza
Ugoard Rigide Ingineregti

pu{ine
Multe
Excepfii
Fig. 8.5. Tipuri de tehnologii.

gradul de interdep7ndenld- m6sura in care

subunitblile depind
intre ele din punct de vederetehnologic(definite
de J. Thompson):
o tehnologii mediatoare produsul se iealizeazy prin
.
colaborareadintre producrtor qi crient (pogt[, media,
asigur[ri, b[nci);
succesiun,i"$H,1?-,?#;H?1?t"",,*I;,:-J#tJ"#:ti
' *
lghnologii intensive unitltile folor.r. tehnologii specifice
cerinfelor, realizdnd o schimbare in entitatea
avuta in vedere (spitale,
construcfii, cercetare-dezvoltare). De exemplu, la camerade gardl a unui
spital se folosesctehnologii privind dieta, ,adiogrufierea,
analizele,cazatea,
terapta,in funclie de pacient.
Tehnologia influen{eazr la rAndul ei structura
organizafiei.
Tehnologiile sult
,in acelaqi timp mErfuri care se vdnd gi se vorbegte de
tehnologii noi 9i.de tehnologii modernizate.Moderni
z6ea tehnologiei are
influenfe economice,reflectatein cantitateareal izatl"si
i" resurselefolosite
(fig- 8'6 /21 unde:.1-tehnologie veche,2-tehnologiemodernizatd).
Etapeleprin care frece o tehnologiesunt :
. dezvoltarea- noua tehnologieestein
fazadecreafie;
. aplic area_ se face o primd iplicafie
;
glce ' lansarea- tehnologiase ofer-elavdnzare;
c oXPilllsiunea_-cresc vdnzdnte de tehnologie,
iar concurentii nu o
iilor stipAnesc;
e r a 3 maturitatea- tehnologiaestecunoscutd
de mulli produc[tori;
T O.D. ' declinul - nu mai prezintd secrete,
nu mai aduce valoarejeste
depdpitS.
194 MANAGEMENTULINOYANI

Cantitate Cantitate

f ig. 8.6. Influenlatehnologiilormodernir*e.

8.1.2. ImPactul tehnologiei

Impactul tehnotogiei este variat in funclie de tipul ei, dar 9i de

produseletn care se folosepte(fig S-7\ 1101.

nol Domeniinoi Speranfein afaceri

de activitate
produs
Continuarea Riscuri
utiliztrrii concurenfiale
mature
noi
Tehnologii

tehnologiei.
Fig.8.7.ImPactul

Dezvoltareatehnologicfl influenfeazflprocesul de produclie prin

citeva aspecte:
l. costul fabrica{iei depinde de modul cum se realizeazL
dezvoltareatehnologic[. Ea in{luenleazi costul manoperei,pierderile din
oavzaimobilizEriirnijloacelorcirculante,costulutilajelor 9i SDV-urilor;
Z. ciclul de viaf[ al produselor- pe m[sura trecerii timpului 9i a
existenfeiprogresuluitehnic, duratacit fabricafiaunui produsesterentabiH IH

se micgorca2il.(fig. 8.8). Cu cdt timpul pentrudezvoltareatehnologici este p(

mai mic, cu at0tduratade viafl a unui produsestemai lungl 14/. cc
ul
 Deooharea tehnologicd 19s

1 - avansultehnico-gtiinlific
2 - limita fabricafieirentabile
I - intervaluldetir4ppentru
dearohareatehnologici
II - intervalulde fabricatie

Fig, 8.8. Influenfa dezvoltdrii tehnologlce.

3. tipul deproducfie- factoruldeterminantin organizareaactivitilii

de dezvoltaretehnologic6estetipul de producfie:individuala,de seriesau
de mase. El influen{eaz[ in special gradul de detaliere a procesului.
Detaliereainfluenfeaz[ la rflndul ei modul de organi2als a producfiei,
circuitul informalional,durataprocesuluideproductie;
4. gradul de integrarea producliei - nu esteposibil din punct de
vederetehnic pi nici economicca toate repereles[ fie realizatetn aceeagi
intreprindere.De aceea,unelepiesese realizeazdprin colaborare,iar altele
secump*".0*,,1?ffI0,?:Jffifffi
:'r:llt"iffi
#::"scopsunt:
. lista depiesestandardizate din comer,t.
Varia{iacheltuielilorde fabrica}iepe unitateade produsdepindede
nivelul de specializarc,exprimatde volumul deproducfie(fig. 9.9).
Cost

Nr.buc.

Fig, 8.9. Influenp specializ[rii.

unde: Cc - cheltuieli constantein raport cu volumul producliei (dar variabile

pe produs); Cv - cheltuieli variabile tn raport cu volumul produc{iei (dar
constantepe produs); Ct - costul transportului pentru un produs; Cu- cosful
unitar al produsului (lei/buc.)
196 MANAGEMENTW INOTANI

8.2.PROCESULTEHNOLOGIC

Solupiaconsfiuctivda unui produspoate fi real.r;athprin mai multe

procesetehnologice.ln acrlagitimp, un produsarenevoiede mai multe tipttti
d" pro6se tehn[logice: de pieluciare,de montaj,de control, de reparafie,de
recondilionare,pentrufiecareelaborAndu-se specifice.
docume,lrte

8.2,1.Procesede Prelucrare

Etapele elaborlrii unui proces tehnologic- sunt prezentate-*

figura 8.10.Ordineaoperafiilorde prelucrarecarese fac pe maginile-unelte
(sirunjire, frezare,rectificareetc.)depindede metodelede prelucrareposibil
de folosit pi de cerin{elecalitativealepieseifinale.

----t
----lrygttrj:se1e4:1

I)eterminarenormede munctr

Fig, 8.10. Etapelepreg[tirii tehnologice.

Dezvolturea tehnologicd t97

Metodele de prelucrare depind in generalde seria de fabrica{ie.De

exemplu, o pies[ de aluminiu poate fi oblinutd prin mai multe metode de
turnare, fiecare implicAnd un alt adaosde prelucrare.Accentul se pune pe
fotosirea unor metode moderne la prelucrdrile primare, care reduc volumul
de muncd la prelucrlrile mecanicepi care au un consum redus de energie.
Acest lucru se reflectl ?ncostulfabricafiei(fig. 8.11) :

Cost itar
1 - turnaresubpresiune
2 - turnarein cochilie
3 - furnarein nisip

3
2
t
nr .critic nr. buc
Fig. 8.11.Influenlametodelorde fabricafie.

Documenteleelaboratein aceastf,etapdsunt:
. schema fluxului tehnologic;
" desenulsemifabricatului.

Ordinea operafiilor se stabileqte in funclie de adaosul de

prelucrare, de utilajele existente gi de toleran{a indicatE. Toleran(ele mici
duc la cregtereacostului de prelucrare.Astfel, dac[ se indic[ o toleran![ de
0,0001 mm in loc de 0,03 ffiffi, costul prelucrdrii cregtede 17 on f-.ardca
valoareapiesei sE creasc6in aceeaSimdsurd l4l. De regul5, se elaboreazil
mai multe variante de procese tehnologice gi apoi se optimrzeazd, prin
calculul costuluitotal (fig. 8.12):

(lei/lot) (lei/buc.)

Fig. 8.12. Influenfa cantitElii fabricate.

198 MANAGEMENTUL INO V.IKII

Documentele care descriu ordinea operatiilor pot fi:

. fig[ tehnologic6 (la producfia de serie) - care indicfl etapele de
prelucrare,tipul de utilaj, normele de timp;
r planul de operafii (la producfia de mas[) - face o detaliere pe
operalii gi faze, prezintl. regimul de agchiere,noilnele de timp, indici tipul
utilajelor.
[,
Alegerea utilajelor - in acest caz trebuie avut6 tn vedere folosirea d
utilajelor existente in inffeprindere gi trebuie prezentateeventual variante de r
inlocuire (fig. 8.13).
Cost n
s
a
g
n

Produclie Produc!ie Producfie Volumul

unicate de serie de mas[ de produc{ie

Semnifica{ia notafiilor: LTA - nragini unelte automate, amplasatein linii de transfer; dr

MUS - maqini unelte specializate amplasatein linii tehnologice; SM - sisteme de
magini; CP - centre de prelucrare; MUCN - magini unelte cu comandd numericd;
p
MUU - magini unelte universale. dr
p]
Fig. 8.13.Alegereautilajelor.

Existd tendinfa de a achiziliona utilaje sofisticate, dar care nu sunt

folosite integral. Studiile f[cute au ar[tat cE prin nerespectareaprincipiilor
de alegere a ma$inilor-unelte in faza de proiectare tehnologicEnpeste 50%
din stnrnguri sunt grele, degi 80% din piesele ce se prelucrcazl au diametrul
sub 200 mm gi lungimea sub 40Amm l4l.
De asemenea,s-a constatatc[ in 87% din timpul de lucru s-a utilizat
a
doar 25% din puterea maginii, 73,8yo din piese sunt de rotafie,
ca
l8,6oh prismatice gi 7,6 ah de tip carcas[.
Utilajele alesese inscriu in:
. figa tehnologicd;
o lista de utilaje. tu
Denoltarea tehnologicd 199

A existat tendin{a de a se fabrica magini polifuncfionale, dar datoritd

caracterului discret al producfiei, acesteanu pot fi folosite la tofi parametrii
pe durata lor de via{I (dup6 o perioadd sunt folosite la operalii simple).

Caracteristicile utilajelor:
Centrul de prelucrare: execut6 mai multe procedee de prelucrare
tehnologic[ in cadrul unor cicluri automate,programabile. Au posibilitatea
de schimbare automatEa sculelor, alimentare automatd,transfer automat al
reperelor.
Sistemul d,ernasini: prezintl" mai multe posturi de lucru, asamblate
intr-un utilaj pe principiul agregatiz5rii.Existfl o automatizarea schimb[rii
sculelor, reglarea automat[ a parametrilor regimului de prelucrare, transport
automat. Se pot face automat urmltoarele cicluri de prelucrdri: strunjire -
g[urire alezare; strunjire g[urire fuezare; strunjire filetare
rectificare; ftezare - rabotare;
MaSina agregat: are mai multe capete de prelucrare, care execut[
concomitent mai multe operafii.
Magina semisutomatd: operafiile se fac automat, iar alimentarea cu
sernifabricategi scoatereapieselor se face manual.
Magina automatd: nu intervine omul.
Magina cu comandd namericd: are calculator pentru comand[.

Alegerea SDY-urilor depindetot de tipul de produc$e.La produclia

de seriemicd se folosescSDV-uri universale,iar laproducfia de masi se pot
proiecta SDV-uri speciale.Costul SDV-urilor reprezintd3o/adin cheltuielile
de produclie la produc{ia de unicate, 8a/ola producfia de serie gi l5o/o Ia
produclia de mas[.
Calcul necesarului SDV /5/:
Cs-f ,ntrr' nCi
unde : Cs - consum SDV;
Ni - volumul de produseplanificat;
nC - normd consum SDV pe produs.
Pentru SDV-uri speciale(doar ele afecteazl capacitateade proiectare
a atelierului de proiectare tehnologicl gi a atelierului de scul6rie) se
calculeaz[ gradul de utilizare:
^ Mt -Zm
Ltu =
Mt
unde: Mt - manoperatotal[; m - marroperafEr[ SDV-uri speciale.
200 MANAGEMENTUL IN OT/.[NI

Graduldeutilizaresecompar[cu graduldeutilizareoptim (fig. 8.1a):

n
€
Cost f
unitar al
produsul

a
Gu optim Nr. SDV o

Fig. 8.14.Gradulde utilizareoptim al SDV -urilor.

Documentele ce se completeaz6,,referitoare la SDV-uri sunt:

. lista cu SDV-uri; fi
. desenede execulie ale SDv-urilor speciale; fi
. procestehnologicpentru SDv-urile speciale;
. figl de consum SDV-uri'
Norma de munctr reprezintl sarcina ce se stabilegteunui executant
pentru efectuareaunei operafii pi presupune c[ executantul are calificarea
p
corespunz[toare gi lucreaze in ritm normal. Ea poate fi normi de timp (de
exemplu, la opera{iile de prelucrEri prin agchiere), norlne de productie
(cantitateade produse ce trebuie oblinut6 intr-o unitate de timp) sau nofine
de personal (numlrul de muncitori dintr-o echipd pentru a efectua o operalie
tntr-un anumit timp). c(
Normarea este uneori laborioas[.(de exemplu, pentru un tractor sunt s(
necesarecirca 40 000 de operalii). Dar, oricflt ar fi de complicat, norma de ci
timp trebuie cunoscuti in vederea program[rii produc,tiei. Stabilirea la
normelor se face prin incerc[ri, prin normative, prin calcule, prin sistemede
nornare.
Normativul esteun document intern (tabel, nomograml" instruc{iune) al
care exprim[ necesarul de muncl pentru diferite operafii stabilit pe baza pr
experienpi de producfie. El indic[ timpul operativ, timpul dre nreSdtile- p(
iniheiere, timpul de deservire gi intreruperile reglementate. Intreruperile p(
nereglementategi neproductive nu se includ ftnnorma de munc[. a\
Calculul normei se face cu o relafie de forma:
T fa
T -2+To+f, +4 te
n UI
in care: Tp - timp de preg[tire; To - timp operativ; Tt * timp de transport; at
D ezvoltarea tehnologicd 201

Pentru calculul timpului operativ, la operafiile manuale se folosesc

normative de timp, iar pentru operalii mecanice normative de regimuri. De
exemplu, ur normativ pentru strunjire indicl turafia (n) li avansul (s), in
funclie de care se calculeazd timpul de bazd:
L
tb=:i
NS
unde:I-lungimea cursei de lucru; i - numdr de treceri.
Pentru operafiile manuale s-au dezvoltat sisteme de normare. Un
i:rI
astfel de sistem este MTM. Acesta consider[ c[ sunt 20 de rnigclri de bazd
oricit ar fi operafiile de complicate.De exemplu :
pentru mAn[: intinde, deplaseazd,apucd;
pentru co{p: deplaseazi,un pas lateral, asezare;
pentru ochi: deplaseazdpnvirea, afintegteprivirea.
Pentru fiecare migcare s-a stabilit o durat[ de execufie. Timpul poate
fi stabilit gi prin metode analitiee (cronometrare gi analiz[ statistic[), dar
folosind normativele, timpul necesarnorm[rii se reduce de 2-3 on.
in afara completirii figei tehnologice cu nonna de timp, in aceast[
etapdse folosescgi urmtrtoareledocumente:
. foaie de calcul pentru nonna de timp;
. fip[ cheltuieli de muncb vie: inclrcarea, num6r om-ore pentru un
produs.Ea estefolosit[ apoi pentru stabilireatnclrcdrii utilajelor;
. fi$6 consum specific de muncl;
r extras de munc6 vie : stabilegteinc[rc areaunui loc de munc6.
Elaborarea procesului tehnologic ai a documentafiei tehnologice
complete, agacum s-a descris anterior, este eficient6 tn cadrul producfiei de
serie mare gi de masd. Dar pentru prelucrirea unor piese diversificate, in
cantit{i mici, rentabilitatea scade.Pentru remediereaacestui lucru s-a trecut
la elaborareatehnologiei de grup.

Tehnologia de grup este un proces tehnologic care in linii mari se

aplicd unui numdr de produse cu diferenle intre ele. tn loc de a elabora un
proces tehnologic pentru fiecare piesl, se elaboreazdprocesul tehnologic
pentru o piesl reprezentativd unui grup de piese. Tehnologia de grup
permite prelucrarea unor piese diversificate, in cantitfii mici, dar cu
ffi
i|;rf"-l
avantajelede la prelucrareain seriemare.
Obiectivul principal - reducerea cheltuielilor de proiectare gi de i

fabricalie - se obline prin: eliminarea variet[1ii nejustificate de procese

tehnologice,reducereacheltuielilor pentru dotareacu SDV-Bd, introducerea
nnei organiz6ri tn flux a produc{iei, folosirea unor utilaje mecanizate pi
antomatizate.O analizd fbcut6 in intreprinderi aratd,cd,62Yodin proiectan{i
202 MANAGEMENTUL INO V,{RII

nu contribuie decflt cu 14% la valoarea producfiei, pe c6nd 15% din ei

contribuie cu 62% la valoareaproducfiei (fig. 8.15): F

Valoare I
produc{ie f
d
14% (
n
n
620/o I
Capacitate P

15 p
proiectanfilor.
f ig, 8.15.Conhibufia p
p
Aceeagianchetl aratEc[ multe indicalii tehnologiceau un caracter
general,nu nscesitdnmp penfru determinare,ci numaipenfru inscriereape
fip[.
in elaborareatehnologieide grup, se pleac[ de la grupareapieselor
pe criterii de asem[nareconstructiv[ gi tehnologic[, oblinutd printr-o
codificare.Codificareaeste operafiaprin care se asociaz[unui obiect un
numir sauo combinafiede simboluri.Sistemelede codificareau urm6toarea
structur[(fig. 8.16):

Fig. 8.16.Stnrcturatmui sistemde codificare.

Familia reprezinti totalitatea pieselor ce se aseam[nd pnn n

a
configura{iegi au aceleagimetodede prelucrare.
ft
Clasa- reprezint[o gruparede piesedup6asemenarea constructivi
qi cu aceleagiprocedeede prelucrare. n

9
 Denotnrla rchnologied
203
Crn p a - rqrczinti
prerucrare
,
rit*' auun
nr*,ffi3i|,','ff#"
o Enrnnrp rta *j^_^

ET*,ffi,'#Ilfiii::,
;;tr:::;,;l'll;:**;*:t"gl_iJ#;'n,urorsfr
11,*,ff d#u,"
ffi:=;ffiru:;yffidTitr#ffi
(pentru
ocurie
'hi"ori.e;;rr,+ tr1itrffi ,t:T,rr':
materiarul.
Ranguri itry"r', i uii H:*Xr##,rJ
9ryr-'o).
r" g_tii:i::,
nrod se poate pune fril;p;"fffr" ,ai, lei cifre.in acest
in evidenfd pnii[iu,
ri 0
n'ui'i" ilil-; ] p";l;
e;+-s["r,iir"pr"i"i" iipru prelucrerii;
#"r|'ffi ,n"ai
e si 7-epenr'
Exemple de familii:
penfiu arbori: arbori,.carcase,
rofi, came etc. Exemple

ixu';nruxffi
de clase

'#tffi;;J:.il#*"fhi#'.id#"
9.2.2.procesefinale

Procesetehnorogt"**l:.10011j..
producfieau avurr", prggresere
ceremai evidentein
neglijatdegiareo pondere
""?i"ritate to aUrir"tie *;;;i giro demutre
productiv'' in. construcft"mTe, ufitiz,nd ori
?!y:oin 6ar de munc' direct
cheltuiestes3yogt . * $;-i:l* ur*uirr manuartrse
rt;ilii, qr?.olggrliiz-uo.1inr"4";;
compararivia diferirerot munc'.
indicatori: Joourirep'-jJ^asambrare Anatiza
;;;" cu urmftorii
costul anterioral monhjului
procedeu; gi cel estimata
se obfine cu noul
cosfuriascunse.

|i"#H:#ifr
ffffi*ffiff:ijg:ff,iao;"jl6uprarararo,osit6,
asamblarea * renre.zia+x
^rfih#!'t{';X;,;ffif,':it1ffiffii"?:fr:m'#lpiese,orsi
ajustarea- corecteaze"
nncfionaransambr
ul rcarizat;
regrarea- corecreaz6qi*"*i*.iliisamblul.
La ufilajelecornpl
g*. iilsiri d;?#;
ttajul consum' qs-ioir;;;*opera mgini_unerre,utirajchimic)
're inrerntrconsumd totetld.Montarea
un,r,
30% ;in dil;;i;; motorsu
*Tr,u arprocesurui
ffii:,:41?,3;:h*#care inserie,iontajur,,p,#o de ta 20%
Organizat
din
ruyiry
esteo cauzda mdririi?*;,montajul^gcun5o maresuprafafE
dpproducfie
tiJ"iior dl aLJJq,".
o" *;;a ramonrajse
 204 MANAGEMENTULINOT4RTI

folosepteforf[ de munc[ de inalt6 calificare, ceeace duce la o pondere mare

a costurilor de montaj in ansamblul costurilor. Deseori, lipsa de organizare
la montaj ascunde deficienlele ce se manifestd in fabricafie gi in
aprovizionare.

% t I - utilaj tetrrologic
60 2 - maginideridicat
50 3 -- aparatede misuri
4 - rnaginiunelte
5 - autovehicole
6 - reductoare
2A 7 - annEtwi
10 8 - motoareelectrice

Fig. 8.17. Pondereamontajului.

Ponderea
operafiilorin cadrulmontajuluiestereprezentatii
in figura8.18):

Produclieunicate Producfiedeseriemare
gi seriemicl pi demasd
l.ajustaj
2.manipulare
60 3.asamblare 60
50 50
4.control
40 40
30 30
20 2A
l0 l0

Fig. 8.18.Pondereaoperafiilorde montaj.

Documentalia pentru asamblarecuprinde:

. schemade asamblare,care indicE succesiuneaasarnblflriipieselor.
Cunoscdndsuccesiuneapieselor se evitd omitereaunor elementeconstructive.
Pentru determinareasuccesiuniipieselor se foloseSteprincipiul predecesorului
(se stabilegteelementul care trebuie s[ fie inainte). Practica aratL ed,3AYodin
timpul pentru preg[tirea tehnologrcea montajului se consum[ cu cunoagterea
succesiuniielementelorconstructive(fig. 8.19)/lL/.
 Denoltarea tehnotogicd
20s

Chiulasi Ax culbutori
_ l

Supape /"orootori\
Suportar
admisie
r
:sambt"f /
Supape
evacuare Arc Culbutori
culbutori

Arcuri $urub
supape reglaj
admisie Arc
culbutori

Arcuri Piuli![
supape gurub
evacuare

Calotii
arcuri

Seniconuri
admisie

Semiconuri
evacuare

Fig.8.19. Scherna
de asamblare
a chiulasei.
' fi$a tehnologic[, se intocmegte pentu
produc{ia individual[ sau
de seriemic[;
' planul
de masd' ln el se {e 9perafli, serealizeazdpe,ffru producf;a de seriemare $i
indicr alnumirea operatiri, airri"area operafiilor
pe faze,
reprezentareaschifei cu condiliile tehnice,
' '-indicarea SnV-uriior, no*ra de
timp,AMC;
206 MANAGEMENTULINOVANI

. ciclo grama,redd grafic succesiunea operaliilor 9i timpul necesar

montaj,
pentru asamblaie. Este folositd pentru anayza procesului de
incercindu-sereducereaduratei prin Suprapunerea Sauexecutareasimultanl
operaliilor pe
a unui numdr clt mai mare de operatii, sau concentratea
posturi
r- de lucru.
inca din momentul proiectlrii, produsele trebuie s[ fie analtzate
ele pot fi
pentru a se stabili daci se pot monta u$or. Se constatadac[
daci forma
verificate (majori tateaoperaliilorde control se fac la asamblare),
nu sunt
estelogicd (num[rul de piese trebuie s[ fie minim), dac[ toleranlele
alta, dacd
prea ,t anr.. Pieselese fac separatedacdsemigcl unain raport cu
diferitd.
sunt fbcute din materiale diferite, dac[ se demorrteazdcu frecvenld
la un montaj
in acest caz se folosegte metoda DFMA. Pentru a ajunge
automat17l trebute analtzatdac6:
pieselepot fi mlnuite de robot (la guruburinu se foloseqtecap
sferic ci hexagonal);
pieselesepot orienta(trebuiesi fie simetrice);
de
se evitl col1urile asculite pentru a nu bloca dispozitivul
alimentare.
Firma Hitachi a elaborat metoda AEM care evalueaz[posibilitatea
eare dacd
de asamblare.Se determin[ un indice de ugurin!6 a asambldrir,
estepeste8 aratdc[ sepoateface asamblarea'
procese tehnologice de reconditionare. Recondilionarease aplicd
Este
1a piesele dezmembratedin produsele defecte care sunt recuperate.
recomandat[ in specialla piesele de mari dimensiuni,unde recondilionarea
reprezint[circa 10% din valo areauneipiesenoi.
Operaliile care se executd sunt: sudarea, brazarea' bucqarea'
deformareaplastic6,incir careacu plasm[, metalizareal8l '
Pentru a se putea executa aceste operalii, piesele, cind sunt
(fig' 8'20)'
proiectate, sunt prev[zute cu trepte pentru recondilionare
qi
Dimensiuneaa2 esteurmltoarea treaptl a lui aI. La fel a3 @a'
procese tehnologice de control. Operafiilede control sunt inscrise
(pentru
in figa tehnologicd (pentru autocontrol), dar 9i in planul de control
control pe flux 9i control final).
a
Elaboraiea planului de control se bazeazdpe lista de repere
in
produsului,pe desenelede execulie, pe specificaliile de calitate existente
reper se
Lt. 1Oi*ensiuni, toleranfe, forme, rugozitate etc')' Pentru fiecare
(tot lotul sau
prevede ce se controleazd(cote, abateri), cum se controleazd
(AMC)'
statistic), egantionul,frecvenfa,aparatelede misur[ 9i control
 9
ORGANIZ AREA PRODUCTIEI

Realizareaoperaliilor necesareoblinerii produselor sau serviciilor

impune unele mdsuri anterioareprecum organrzareaproceselorde produclie
gi determinareaparametnlor necesari programdrii producliei. Orgamzarca
produclieise refer[ la ansamblulactivitllilor prin carese:
organrzeazdfluxurile de fabricalie;
or ganrzeazd, lo cunIe de muncI conform tehno1ogi ei elabor ale;
organizeazSsistemulde conducereoperativd.

9.1. AMPLASAREA UTILAJELOR

Pentru organrzarcafluxunlor de fabricalie trebuie cunoscutestadiile

de prelucrareprin care trece semifabricatul(se folosegteschemafluxului
tehnologic) gi planul de ansamblual sectoarelorproductive i1l. Pe baza
acestoraqi a tipului producliei se poate elabora un plan de amplasarea
utilajelor in halele industriale. Amplasarea reprezintd,stabilirea pozi{iei
relative dintre utilaje, linlnd seamade respectareafluxului tehnologicgi a
normelor de proteclia muncii. Sunt unele deosebiri intre amplasarea
utilajelor in secliile de prelucraregi in secliile de montaj, incAt ele vor fi
tratateseparat.

9.1.1.Secfiilede prelucrare

Amplasareasereferi la:
maqinile-unelte,carepot fi specializatesauuniversale;
utilaje de transport; benzt rulante, transportoare cu role,
conveioare,teletrac.
Sistemele de magini gi centrele de prelucrare sunt amplasatein
planul general al intreprinderii, ele fiind unit[1i de produclie de sine
st6tdtoare.
Amplasarea la rAndul ei influenleazI configuralia fluxului de
fabrica{ie,gradul de utilizarc a spaliilor, transportul intern. Schimbdrile din
nomenclatorul de fabncalie gi a volumului producliei, nivelul tehnic aI
utilaj elor determindmodifi c6ri frecventeale ampI asamentuluiutilaj elor.
 Org*k*"o producfiei
ztl
Amplasareautilqielordepindede tipul
produc,tiei:
penq producfiede.unicategi
r"ti"
dupi criteriul tehnologfc(proiectdndu-se micd: amplasarea
se face
ateliere cu grupe omogenede
magini);
penry producfiede serie mic[ gi
simultandup[ criteriultehnologic mijlocie: amplasarea se face
ai al distanlelorde fansport(proiectdndu-se
celulede fabrica{ie);
penhrrproducfiede seriemic6
tehnologiapieseroirauricate(proiect'ndu-se $.p?.ri amplasarea se face dupd
l
riuii, a:^til"ri.l.
Amprasare-autilajelor pe grupe
omogene de maqini.Utilajelecu
'fi;i"'i**r,
aceeagifunc{ie tehnologic[ sunt
a*pturat" apdrdnd:
atelierede strungrrie,de-frezare,
de,..iifir*e etc.(fig. g.r) /2/.

r I K K K r[ [ t I t : Atelierstrunguri
automate

ro ro ro ro
Atefier
strungirie

UO LJO
_ ! eE g
F OU O p ou o Atelier
rectlficare

tr'ig.9.1.Amplasarea
in grupeomogene.

Avantajele acesteiamplasErisunt:
unelte' adaptabilitatea la utilizarea deplini a maginilor-
modificdrile din tehnorogia produselor,
continuitatealucruluiin cazul !
defectrriiutit4etor.
Dezavantajelece apar sunt circula.tia
duratei de fabricalie,probLme-Gil;r*. inceatd a pieselor,cregterea
e,'za distanfelormari de strlbitut, pentnr transporturinrern din
iinr"it-atf in condur;;; producfiei.
criteriul de optimiz*: ?oamptasarea
gradmarede utilizrr u suprafefelor. pe grupe esteasigurareaunui

Amplasarea utilajetor pe linii

rcprezinti o succesiuneae mqini de fabricafie. Linia de fabricatie
necesare rcalizhniunui produs.in acest
fel aparatelierede a:re,,*ur",
angrenajeetc.
212 MANAGEMENTULINOVINI

Avantajele liniei de fabricalie sunt: simplificarea transporfului intern,

simplifi carea conducerii operative, scurtarea ciclurilor de fabrica!ie.
Dezavarttajele ce apar se referd la: rigiditatea sistemului (orice
modificare tn tehnologie duce la modificiri in linia de producfie), riscul
tntreruperii fabricaliei in cazul avarierii unui utilaj.
Pe linii producfia poate fi in flux simplu (cdnd nu se prev[d mijloace
mecanice pentru transport inter-operalional) sau in flux complex (cu
mijloace de transportmecanice).

Clasificarea liniilor de fabrica{ie

a) dupd specializare - sunt linii mono-obiect (pe care se fabric[ un
produs)
singur
ilT"ih""Xfi:i'..'ffiilj ";h alternative
carenecesitr
regldri;
flux multiciclu - produsul frece prin mai multe stadii de
fabricalie pe o astfel de linie (prelucrlri, tratamente,montaj);

lsffi:Ti,g:"ff j"lff:,"#';
l"T:l"'1:;,tTtffi
orice ordine;
b) dupd continuitatealucrului sunt:
linii cu flux continuu - care se caractenzeazd,prin existenfa
unui ritm de lucru (la intervale egale cu ritmul se obfine un
produs);
linii de flruc discontinuu - ritmul de lucru este doar o mdrime d
lucru
secreeazr
unstocde p
ff#::,:t;#5:*HHi'de p
c) yti#r{x{;"';K;:Xy*k"Y:-istd
regfturr
intred'rata
:ffiH5il'J,r:ffi ,li3Tj;*,i;
"Hil,#J':tffi
"-"#ffil;
;fril|1Itrffiil|fi: pentru
iectate pro
du
seremari
(automobile, magini-rHrelteetc.). Produsul r[mdne pe band[
in timpul lucrului gi al transportului.
Produclia in flux creeazdpremisele producliei automatizate la care
alimentarea, fixarea pieselor gi a sculelor este automat[. in acest caz, rolul
personalului este de reglare gi supraveghere.

Configura{ii ale liniilor de fabricafie l3l.

Sistemul bandd' rulantd - pe o bandl rulant6 se execut[ acelagi 1
produs, trecerea la alt produs necesitAndreorganizareabenzii (fig. 9.2). p
Organizarea pro ducliei 213

Munca executanlilor este normat6. Configuralia nu este neaplrat o lime

dreaptl, put0nd fi un U sau S.

I o Io no Io
f ig. 9.2.Producfiape banddrulantd'

Sistemulprodsincron - o operalie la un lot de piese este fEcut1 la

mai multe locuri de munc[, infre operalii fiind locuri de stocare(fig. 9.3).

Fig. 9.3. Produclie sincrond.

ln acestcaz,muncitorii nu mai depindunii de a[ii 9i productivitatea

poates[ creascd.
Sistemulconveiorseclionaf- se aplic[ la fabricalia unor produse
diferite care au operalii comune.La inceput se execut[ operaliilecomune
produselor,dupd .u.. producliase face pe o bandi specialdpentru fiecare
produs(fig. 9.4).

InIuIil

lnlorlil
Fig. 9.4. Producfie conveior secf,onat.

Proiectarea unei linii implicdurmltoareleoperatii lll:

stabilireanumdrului-de sortimentece se prelucteazdpe aceea$i
linie: se formeazil clasede produsecare prezintdsimilitudinemaximl din
punctde vedereconsfiuctivgi tehnologic(pe bazdde tipizarc9i unificare);
I
t
Ij
214 MANAGEMENTULINOVARII
I
se calcul eazdcantitdlile de produse din fiecare sortiment; ul
se determin[ succesiunea operaliilor (fazelor), indicat[ prin p(
relafii de preced"ttla;
se stabilescduratele operafiilor.
Cu acestedate se calculeazd:
1) tactul liniei:
K, .h-60
I -
C
N,
unde: Kr: numlr de schimbwr; h: durata schimbului (ore)i N": produclia
ziLnrcd;
2) num[ml de linii: m
ri r-o
, =
L i
" T ^ A

3) numinrl de muncitori- de reguli esteunul la un post.In funclie

de regulamentulde funclionarea posturilor,sepoateprevedeagi unul la mai
multeposturi.La operaliiautomatesepoateinhoducepolideservirea.
pr
fu[= Lrui*
2250.Kt
4) num[rul de locuri demunci: g
M cl
m__-
K,
-
in care:Ks num[r de schimbwi; c(
5) lungimealiniei tehnologice: al
al
L: m'l
6) vitezaliniei:
I 9i
V=L fl,
rj
Echilibrarea realizeazd concordanfa (echilibrul) intre ritmul general dt
al procesului de produclie (r^) gi ritmul de realizare a fieclrei operalii.
Problema echilibr[rii liniei de fabricalie este urmitoarea: m
a) s[ se determine numirul minim de posturi, incit fiecare sd nu g2
consumeun timp mai mare ca rimul de lucru (ry);
b) s[ se determine valoarea minimd a ritncit s[ se respectenumlrul aJ
de posturi din linie p(
Deci trebuie repartizate fazele astfel incflt diferenlele dintre timpii
necesaripentru fiecare opera{ie gi timpul acordat fieclrui post sI fie minim.
ut
minz--i(n -,r) ut
)u=1
tu
 Organizareapro dacliei 2ts
unde: ri: rrtrrrul de lucru; fi: timpul de lucru necesarefectudrii operaliei la
post de lucru
Restriclii:
m

UPx=L
)'=l
1) linia estereuniuneacelorp posturide lucru
' a

(J l, = Pt"
j=l

2) fiecare post de lucru se obline prin asociereain cadrul lui a mai

multor fazel;;

lwilnxlu,fpr=d
3) o fazEesteatribuit[ doarunui singurpostulde lucru;
ty=\r
5) dac[ l* < lr gi /" e plo iar l, e pr atunci pt? pt (< este simbol de
precedenfd).

Amplasarea utilajelor il celule de fabrica,tie. Celula reprezintdun

grup neomogen de magini amplasateastfel incdt sI se poat[ prelucra piese
cu operafii tehnologice diferite.
Celulele pot fi clasice (alc6tuite din magini-unelte specializate)gi
celule flexibile ce cuprind magini-unelte cu comandd numericd, robot a"
alimentare, magazii de scule, sistem de control al pieselor gi
autodiagnosticare.
Cuplareamai multor celule flexibile printr-un mecanism de transport
gi stocare,conducerealor cu un calculator de proces, formeazl un sistem
flexibil de prelucrare.
La organaareacelular5"ciclul de fabricafie se reducecu 50Yo,stocgrile
de produclie neterminatdse reduc cv 3\Yo,productivitatea se dubleaza.
Amplasarea se rcalizeaznprin calcule matematice(se constrrriegteun
model matematic) sau prin metode euristice: metod.a verigilor, rnetoda
gamelor fictive, metoda cercurilor, metoda Cameron.
Modelul de prcgramare liniard pentru amplasare (alocare,
afeaare). Problema ce trebuie rezolvat6 este urmltoarea: s[ se determine
pozi[ia unui utilaj (x, y), astfel tnc0t costul de transport intern s[ fie minim:
ct1-2N,r.",
u1fe.: Nri , - cantitatea de piese g de transport, transmisd de la utilajul i la
utilajul 7; cs : costul transportului pe unitate de distantl a unei cantitdti
' '
unitare din g.
2t6 MANAGEMENTULINOVARII

p(
rrun c8 :iio, (e.1) re
i=l ,l=l

cc
> Qii (e.2) de

-*lr, - *|= t (e.3) or

de
maxll,- ,)=, (e.4)
Restriclia (1) impune ca la distanla dintre utilaje s[ se asigure spalii
pentru circulafie, deservire, protecfia muncii. Restriclia (2) impune ca
amplasamentuls6 se incadrezetn spa,tiulL x / disponibil. dr
Modelul are o valoare teoretic[, rezolvarea sa tn condi]iile varialiei tri
continue a lui (*t y) prezent6nd dificult[fi. Din acest motiv se utilizeazd" fa
metode euristice. e8
Metoda verigilor. Veriga este un cuplu de doud magini caxe se
succed tn procesul tehnologic. Un alt termen folosit este ,,legltura", ce
reprezint[ deplasareaunei piese tntr-o verig[.
Pentru rezolvarea problemei amplasirii trebuie cunoscute date
despre:
reper: procesul tehnologic, numlrul de buclfi, gabaritul, modul
transport;
utilaje: tipul, numdrul din fiecaretip;
configuralia spaliului in care se face amplasarea.
Etapele necesare pentru stabilirea variantei optime de amplasare
sunt: pr
1) evidenliereaverigilor la fiecareprocestehnologic;
ut
2) cenffalizarea datelor referitoare la verigr tntr-o matrice
mi
triunghiular[ (fig. 9.5). Pentru aceasta, se scrie pe orizontald mu$imea
maginilor-unelte, iar pe vertical[ aceeagimulfime, dar tn ordine inversd.

ex
su
fal

Fig. 9.5. Matricea verigilor. tel

tel
 Org anizarea pro ducgiei
2t7
Acest tablou are o dubl6 intrare.un drepfimghireprezintd
o verigl
posibil[. Fiecareleg[tur[ existent[ se insemneazd,
cu un punct in veriga
respectiv[;
3) numlrul de relatii al fiecrrui post se scrie
in pdtratul comun
coloanei 9i liniei postului respectiv. Deasupra
liniei V/L seindicd numlrul
de verigi, iar dedesubtnumlrul de legdturi.
Numlrul de verigr V se stabilegte adun6nd pltratele
ocupate pe
orizontala gi vertical[. Numlrul de leglturi r se
stabileite adun6ndnumdrul
de puncte din pdfratele ocupate;
4) ordonareautilajelor - acest lucru se realizeazd,dup[
numdrul de
verigr;
Dac[ mai multe utilaje au acelaginumdr de verigi,
ordonarease face
dupa num[rul de leg[turi. in caz de egalitate
se ciculeaz[ intensitatea
ffansporfului hHrar.Numinrl de transporfuri este
egal cu numdrul de piese
fabricate ?mpartit la numdrul de pier. ,. intrd intr-un
container. i" .ill,
egalitate a numlrului de transporturi, se gasescalte
criterii de clasificare;
5) amplasarea utilaielor, in ordinea stabilit4
intr-o retea';'
triunghiular[ (fig. 9.6).

tr'ig.9.6.Releaua
triunghiularl.
Latura unui triunghi din refea se numegtemodul.
Se amplaseaz1
primul utilaj intr-un nod oarecaretn cadrul relelei
pe urmr celelalte
utilaje,astfelincdt pe cdt posibil fiecareverigdbe $i
n"'h',r' modul. Se fac
mai multeincercdripdndseajungela ceamai bundamplasare
teoretic[;
6) pentru fiecare reper se prezintd sch#a legdturilor
posturilede lucru; dintre
7) se franspune varianta teoreticl de amplasare
in conditiile
existente,se line seamade suprafa{afiec[mi post,
a* J o, ,""iir.ii"
zuprafefeirealedisponibile.in acestfel sepoatecalcula
suprafafaceluleide
fabricafle.
Maoda gamelor fictive. Gama fictiv[ reprezinti
un proces
tehnologic fictiv, din care elimindnd unele operalii
se obfin procesele
tehnologicerealepentrumai multe tipuri derepere.
218 MANAGEMENTUL INOV{NI org,

Etapelenecesarepentru aplicareametodei:
1) intocmirea gamei fictive pentru aceasta se pornegte de la
procesul tehnologic care cuprinde cele mai multe operafii gi printre ele se
pun gi operaliile care se intdlnescdoar la celelaltepiese (G: L+n);
2) centralizareaoperaliilor din procesul tehnologic fictiv in funclie
de frecvenla cu care ele apar pe diferite pozifii. Se construiegteun tabel tn
care pe orizontal[ se scriu operafiile din.procesul tehnologic fictiv, iar pe
vertical[ numdrul de operalii din procezul real cel mai lung (l:m). O
opera{iepoate s[ apardpe mai multe pozilri cu frecvenl[ diferitd;
3) stabilirea poziliei probabile a operaliei - pentru operaliile care
apar la o singur[ pozifie, aceastaeste gi pozilia probabil6. Pentru operaliile
care apar in mai multe locuri, pozilia probabild este aceeacu frecvenla cea
mai mare. Se subliniazd pozilia probabil[;
4) stabilirea succesiunii locurilor de mrmc[ operaliile se disp
reordoneaz[ astfel incit sd apard o scar[ descresc[toare continu[ de la mar
G (1-1)la G (n-m); utili
5) in funclie de aceastd ordonare a operafiilor se reprezintl fizit
circuitele pieselor gi se reordoneazdoperafiile,astfel incit acestecircuite sl
nu prezinte tntoarceri; mec
6) stabilirea nivelurilor de amplasare a utilajelor, ?ncdt sd existe o
circula{ie continu[ a pieselor intre niveluri.
Evaluarea soluliei oblinute se face prin calculul eforfului de
ffansport: lar
Lf,, = L LQridri
n SiS '
(fie
sta
unde: Ep, : rf"i-f de ftansport; qij - intensitatea de trafic pe verigd; Asa
:
dij lungimea verigii exprimatd prin numdnrl de module; mar
Spaliul necesaxunui utilaj se calculeazl,astfel:
A,- aria proiecfiei utilajului;
At ara tehnologic[ ce include spajii pentru deservire, acces,
depozite temporare,proteclia mr.urcii;
A" - arie de circulaftie
Ar: K(A"+A); K: 0,05/3
Gradul de ocupare: Go: Q4u+ A)*IA}yo I Ai
r.nrdeA;- arrainterioar[ a halei.

9.1.2.Secfiilede montaj

Utilajele folositepentrumontajfac partedin trei categorii:

a) mijloacepentmasarnblare - acesteaexecut[urm6toareleoperafii:
ingurubarea - exist[ maginide ingurubatcarereductimpul de
munc[ de 2-3 ori:
Organizareapro ducyiei 2t9

deformareaplastic[ - tn acestscop existdmagini de nituit,

ei electromagnetic
e, instalalii de deformare
:,':;;#:ffi:::
lipirea gi sudarea sunt aparate atit manuale, a* gi
automatizate de lipit gi sudat;
b) mijloacedemanipulare- acesteasefolosescpentru:

3nffi "
ilhf";'#ll,.?#&?"ff*l,i:1*,#:ffff
#H#::"*m,*T,"#f;,"1
ffi;r:;Hi::::ffi
orientare - esteoblinuti prin forma jgheabului.
Pentnr manipulare se folosesc in prezent gi roboli industriali. Ei sunt
dispozitive progr€Imabile capabile s[ execute succesiuni de operalii de
manipulare. Prin robofi se asigur[ flexibilizarea fabricafiei. Robofii sunt
utilizali cu prioritate cdnd ambianfa estenocivd sau periculoas[, cind efortul
frzic esteprea mare sauin canil operaliilor monotone;
c) mijloace de transport - sunt asemdn[toarecu cele de la prelucrlri
mecanice.

Forme de asamblare
Asamblarea stalionard - intregul proces de asarnblarese rcalizeazd
la un singur loc de munc[ (de cltre o singur[ persoand sau o echip[),
(fi9. 9.7 unde -1. reper de baz6; 2. ruft scule; 3. raft piese). Asamblarea
stalionarl se poate face $i pe postamente(de exemplu in caeul motoarelor).
Asamblarea stalionar[ se aplic[ tn cazul in care produsul montat este de
mari dimensiuni (de exempl rr,rn avion).
Subaffiarnbte

oD
o +
l ' l l oo
|

tr'ig.9.7.Asarnblarestafionari.
220 MANAGEMENTULINOVIRII org

Asamblare tn flux - unitatea de asamblarese deplaseazd,laposturile

de lucru amplasate intr-o succesiunedeterminat[ de-a lungul unei linii de
asamblarein flux (fig. 9.8, und€- 0, l, 2 -produsul neterminatpe bandd; 1',
2' , 3' - posturi de lucru; I, II, ru - bancuri asamblaresubansambluri. pro
PC - post control).
La fiecare post se executd un grup de operafii de cltre un muncitor
sau o echip[. Motoarele ce se fabrice ?n produclie de serie mijlocie gi de
serie mare sunt asamblatetn flux cu ritm impus (se mai numegteasamblare
in flux continuu pe bandd). Motorul se deplaseazi continuu, iar
subansamblurile sunt asamblate stalionar. Operafiile au dwatd egald"cu a
ritmului de asamblare(sau esteun multiplu al lui).
Montajul in flux nu permite muncitorilor buni s[-gi mdreascl
produclivitatea, iar ritmul de lucru poate fi variat intre limite foarte str0nse.
ht ultimul timp s-a intodus montajul cu echipe de munc6, infre eehipe
fiind depozite tampon. De exemplu, aceastdmetodd se aplic[ la montaria
automobilelor. Muncitorii sunt oryanizali in formalii de lq_20 lucrdtori,
fiecare rlspunz6nd de o grupE de operalii corelate. Fiecare colectiv are un
atelierpropriu in care se poate lucra simultan la 6 automobile.

M M L T H [ i l
I t l
Cor

l: il l;
n .il nn
tehr

t-l und
l t l tri_J
t r L-J | l *I '
- 1 " SLJ
und

tr'ig.9.8.Asamblarein flux. vak

Transportul tntre ateliere se face cu clrucioare electrice cu cu

acumulatori. Tactul este de 3 minute. Fiecare atelier este alimentat rec(
independent(fig. 9.9).
Avantajele unei astfel de asarnbl5risunt: lnt
investilia estecu 10 Yomaimicd decdtla o linie obignuit[; lal
timpul de lucru gi calitatea sunt neschimbate; mo(
se aplicd rotalia muncii;
Organizarea pr oduc(iei 221

controlul tndeplinirii normelor se face cu calculatorul;

pondereaabsenfelorscadede la L9 % la 14 %o;
intreprinderea se adapteazd,mai upor la schimbareaconstructiv[ a
produsului.

aprovizionare

aprovrzionare
frAne

tmuiautoturism.
Fig. 9.9.Montarea

dupdamplasarea
Alte activit[fi desfEgurate utilajelorsr.rnt/6/:
a) preg6tireautilajelor, a instalaflilor gi a suprafelelorde producfie.
Compartimentulmecano-energetic verifi.c[ stareatehnicda utilajelor. Starea
tehnicl sedetermin[prin calcululuzr:rii frzicepi a uzurii morale.
rr RK
=-
Ut t
' v i
unde: RK-costul reparaliei capitale, Vi- valoareainiliald a utilajului.
t, Vi -Va
u m=
w
-
unde: Va valoareautilajului la momentul analizat.
Durata optim[ de folosire a utilajelor se determin[ prin comparalia
valorii gi a costului reparalieicapitale(fig. 9.10).
b) echipareautilajelor cu SDV-uri - se compar[ necesarulde SDV-uri
cu stocurile existente in magana centrald, se stabilegte modalitatea de
recondif,onarea lor;
c) asigurarea aproviziondrii ritnice a locurilor de muncl.
lntreprinderea poate s[ fie bine aprovizionat[, dar materialele s6 nu ajung[
la locul de munc6. Modul de aprovizionare a locurilor de munci depinde de
modul de lucru adoptat la prograrnareaproducfiei.
 222
MANAGEMENTUL INOT/LK1I

Rh Rh Rkt
F'ig.9.10.Durataoptimideutilizare.

Pregltireaproduc{ieiconsumdtimp gi este
De exemplu, pregnllea producfiei prtrt o activitatecostisitoare.
o automobilul solenza a costat
40 milioane euro din care 30 milioane
doar pentru dotareasecfiilor de
presaj,caroserie,
vopsitorie.

9.2. PROGRAMAREA PRODUCTIEI

Programareaproducf,ei rcprezurti rep

artizarca?, ti*p gi spaflu a
sarcinilordeproducf,e(pe fiecarelbc de
mror[ gi fiecareunitatede timp).
complexitateaacesteiactiviteFa fbcut ca
din practicaindustrial[ s[
apatdmetodologiidiversetn funcfie
de tipul o" proi-*!ie. Metodologiile
clasice/l/ apeleazdlacalcululparametrilorproduc{iei
producfie MPS), pe cOnd-Ltodologiil. in funclie deplanul de
moderne apeleazd,lasimularea
producFeipentru a asiguracontinui
titea, din aceasta'rezultand parametrii
produc{ei /4/.
In continuarevor fi prezenta{iparametrii
producliegi metodelede ordonanfare. utilizali in fiecaretip de

9.2.1.parametrii producfiei
!
Programareaproducfiei in masi. Programarea
determinareaprogramurui i" pr"i;i;; producf,eiincepecu
progrzmatd): - ' \ - - - - -icantitatea
--- d; piese ce trebuie

p
ffs = +ff""+ P,,g)'(t +# (pieseian)
Fr'r'Ni
unde:g : piese identice pe produs; lfsc :
piese de schimb; b :procent de
rebut;Ni : volumul de produse; p"6 -producfle
de siguranf[.
Organizarea pro ducyiei 223

Calculul principalilor parametri - parametrii cu care se opereazd

sunt:
. volumul zilnic de producfie: N, = N, I Z,
unde: Zr : zile lucrdtoareanual;
. ritmul mediu al fabricaliei - reprezintd,intervalul de timp ce
separ[ lansareain fabricalrea dou[ piese succesivatm : Fn / N7 [min/buc],
unde Fn reprezirrtd,fondul nominal de timp;
o perioada de repetare a producfiei. Condiliile de desflEurare a
fabricaliei sunt descrisetn planul standard(fig. 9.11) ce se elaboreae[pentru
intervale de timp semnificative: 8, 16, 24ore.Acest interval senoteaedcu Roj

VARIANTAI

op Ro
1 2 3 4 5 6 7 8
l t t l
1

VARIANTAII

Fig. 9.11.Planulstandard.

. producfia neterminat[ - datoritd diferen]ei de productivitate a

maginilor se acumuleazdin perioadaRe o producfie neterminat6.
224 MANAGEMENTUL INOV.LRII
I
maginiloreste'w = T wi ;
Productivitatea
m,'60 SC
t v 7 -

ti
unde: lu; - productivitateaorard; Z- timpul de lucru al utiliajului.
Producfia netefininatd se formeazl" cdndwi >(<) w *r
(d
fa
Programarea produc{iei de serie. Producfia de serie cuprinde o
mullime de situafii concrete, incit ea a fost diferenliat6 in: serie micl, care ca
se apropie prin particularit[lile sale de produclia individual[; serie mare,
care se apropie prin particularit[lile sale de produclia de mas[ gi serie nt
mijlocie, care constituie un domeniu distinct cu metode gi tehnici o
specifice.Parametriiutilizali pentru seriamijlocie sunt:
Programul de producyie. Cantitatea de piese ce se cere fabricat6
trebuie s[ respecte principiul propor{ionalit{ii: capacitateade produclie la
un loc de muncl sd fie mai mare dec0t la locul urm[tor.

fcp,> cp,*r

I\- x,' CP,-Nj

Prin mdsuri tehnico- orgarrrzatoricese imbundtdlesc condifiile de
lucru la locurile de munc[ cu deficit sau excedent de capacitate de
produclie.
Ciclul de prodacyie. Dr:rata ciclului de produclie este timpul
calendaristic in decursul cdruia obiectele muncii frec succesiv printr-un
numdr de proceseparliale de fabricafie.Ciclul de produclie cuprinde:
1. timp consumatde pies[ gi utilaj:
timp de pregatire- incheieretpi,
timp operativ ro (timp debazd /6 + timp ajut[tor /o).
2. timp consumatde pies[:
timp de control t";
timp de transport t;
intreruperi tehnice (pentru procese naturale tn gi procese
tehnologicetp1,);
intreruperi organrzatorice (lotizare, agteptiri datoritl regimului
de lucru tors).
Durata ciclului de producfie estein funclie de formele de organizare:
succesivi, paralel[ saumixt[.
Produclia se obline in special in perioada timpului de bazd,.Rezenre
pentru cregterea producliei sunt foarte mari, deoarece t6 reptezintd
6Yola producfia de serie mic[, 8Yola produclia de serie mijlocie Si 25Yola p1
ceade seriemare. si
 Organizorea pro ducliei 225

Perioada de repetare a loturilor. Reprezint[ intervalul de timp care

separ[ lansareain fabrica]iea doul loturi succesivecu piesede acelagiiip.
N ,r
L_
n
_ F_ n
R_
L
R = + . n - r''r ^ . n R o = R " + A /
Nj

(de reguld se i& ,,-'), unde: Z : num[r de lofuri; Ni : progrirma anual[ de

fabricali e; n : mErimea lotului; Rn,R, - perioada de irpJt*r adoptat[ gi
calculat[.
Pe aceast[ bazd se calculeazd,densitatea fabricaliei care aratl,
num[rul mediu de loturi de acelagifel ce se glsesc simultan in fabricafie, ca
o condifie pentru desftgurarearitmici a procesuluide producfie (fig. S.tZ1.

Pn

T">R
y >1

Tc=R
T =1

Cu cAt densitatea este mai mare, cu atit mecanismul desfEgurlrii

producliei devine mai complex implicdnd un grad mai inalt de
sincronizare a fabricafiei in timp gi spafiu.
 226 MANAGEMENTULINOVIRII

Lotal de fabricalie. Relativ la lotul lansat in fabricafie, se utiliz eazd,

trei concepte:
Lotul de fabricalie - este cantitateade obiecte ale muncii identice,
lansatesimultan sau succesiv in fabricafie, cate se prelu creazdneintrerupt
la acelagi loc de munc[ gi consum[ un singur timp de preg[tire - incheiere a
fabricaliei.
Lotul optim reprezint[ principalul parametru al programdrii
operative,in funclie de care se stabilesc ceilalfi parametri ai procesului
de fabricafie. Lotul optim este lotul de fabricalie calculat pe baza
minimizlrii cheltuielilor de producfie.
Lotul economic - este lotul optim de fabricalie corectat tn funcfie de
divergi factori tehnico-economici, in special de corelafia ce trebuie sl
existe fa\d' de loturile de la stadiile anterioaregi stadiile ulterioare.
Lotul de fabricafie influenleaz[ durata ciclului Tr, perioada de
repetare R, producfia neterminat[ Pn, iar la rAndul lor acegti factori
influen{eazd mdimea lotului de fabricalie.
Esenla determindrii lotului optim const[ in stabilirea funcliei dupl
care vartazd"cheltuielile de fabrica{ie, c[reia i se aplic[ un criteriu economic:
minimul cheltuielilor de produclie pe unitateade obiect de mr:nc[.
Y: y, + yz + yz (lei/buc)
unde: lt reprezint[ cheltuieli independente de'lot; lz cheltuieli
dependente de lot; lz cheltuieli din cauza imobilizErii mijloacelor
circulante.
in acestecondifii formula lotului optim este:

( c ^ * A ) - € 0 .t

unde:N- programulanualde fabricafie;D -cheltuielicu pregltirea-incheierea

fabricafle; Cm - costulpieseipan[ inceperespectivaoperafie; A - cheltuieli
r:nitarepe pies6; €o - timpul de rcalwareal operaf;ei; r - coeficienta
eficienleieconomice.
Lotul optim de fabricaliese corecteazd,
in func{iede diferiti factori
tehnico -economici, incdt lotul economicesteltec: no+An.Corectarea
se face de regulSprin addugarea lui An, deoarececregterea cheltuielilor
estemai mic[ (fie. 9.13). Limitele de varialie ale lotului economicsunt
intre nl gi ry.
Organizarea p r oducli ei 227

Fig. 9.13.Variafiafuncfieicheltuielide fabricaSe

Prodaclia neterminatd- Reprezint[ totalitatea obiectelor muncii

aflate in curs de fabricalie. Materia prim[, materialele, semifabricatele, se
transformdodatd cu prima operalie la care sunt supuse, in produclie
neterminat[. Producfia neterminatd are un rol important in asigurarea
continuit[fii proceselorde produclie.
Problema de rezotvat este aceeaa asigurlrii unui stoc minim necesar
de produclie neterminat[.
Pn:Pn"*Pn6*Pn,
unde, Pn" - producfie netenninatl ciclic[ ce se formeaze in secfii;
Pna produclie neterminat[ ciclic[ ce se forvrcazd in depozite;
-
Pn, produclie neterminatl aciclic6 de siguan![.
Produclia neterminat[ este exprimati tn buc[!i. Pentru analizd, Pn se
transform[ ?n unitdli valorice P'n pentru fiecare seclie gi se calculeazd,Ia
nivel de intreprindere:
=ZPtr .
Plior,
Ea se compari cu nonnativele de producfle neterminatd(fig. 9.I4).

supranormativ

Fig. 9.1.4.Stocuri supranonnative.

228 MANAGEMENTULINOV,{RII

9.2.2.Ordonantarea producfiei

Dificultatea acestei probleme a fdcut s[ nu existe astdzio metodd

care s[ satisfacdtoate cerinlele, existAndmai mulfi algorinni specifici tipului
de produclie.
Ordonantarea producfiei individuale. Ordonanlarea producfiei
individuale se realizeazd prin grafic calendaristic director pe produs
(diagrama,,Gozinto" numitd astfel de la ,,goesinto"), ce aratd'egalonarea in
timp a sarcinilor de producfie conform succesiunii stadiilor tehnologice
(fig. 9.15). Construireagraficului director se face printr-o derulareinvers[,
pornind de la termenul final de liware a produsului. ln panicular, diagrama
se folosegtedes in montaj.

Ery

tiniti.r tsig tsig

Fig.10- Ordonan(area
producliei
pecomenzi

Frzl7tryTrn asamblareparlial6
Mfficrar prelucriri mecanice prelucrdriprimare

Fig. 9.15. Ordonantpr

eaproduclieiindividuale.

Ordonanfareaproducfieide serie
Algoritmul fohnson Acest algoritm iqi propune rezolvarea
ordonanleriia n loturi pe dou[ utilaje, prelucrareafbc6ndu-setn ordinea
Ut -Uz,/41.
Organizareaproducfiei 229

Pentru rezolvarc se identificd lotul care are cel mai mic timp de
prelucrare pe un utilaj gi el se va plasa pe primul sau pe ultimul loc in
ordonanlaredac[ esteprimul sau al doileautilaj. Se procedeazdinacestmod
pene se stabilegteordinea exact[ de lansarein fabricafie.
Reprezentareagrafic[ a ordonanlIrii este prezentat[ in figura9.16.

Fig. 9.L6.Ordonanlarea
cu algoritmulJohnson.

Utilajul Ur este folosit tn continuu, pe cAnd (Jz trebuie sd agtepte

rcaIizarca loturilor pe Ut. U2 prezintd, pauze intre momentele 18 - 19 gi
24 - 25 (presupunemc[ pe intervalul 0 - 4 se poate executa altdlucrare).
Algoritmul Johnson a fost extins gi la ordon anlarcaa n loturi pe trei
utilaje, dar gi acestcaz este foarte particular, incdt solu,tianu aduceanimic
nou pentru rezolvareaproblemei generale.
Algoritmul Akers. Acest algoritm realizeazd ordonanfarea a dou[
loturi pe mai multe utilaje. Un avantaj al metodei rezult[ din faptul cE
ordinea prelucrdrilor nu mai trebuie sd fie aceeagi,lucru ce constituie un
mare pas tn rezolvareaproblemei generale.Modul de rezolvarefolosegteo
reprezentaregraficd in spaliul cu doud dimensiuni l4l.
Pe dou[ axe perpendicularese reprezint[ operafiile fdcute asupraa
dou[ loturi. Se hagureaz[ zonele in care loturile' ar trebui prelucrate
simultan, dup[ care se caut[ un drum ce pornegte din origine gi ajunge in
colful diagonal opus, alcltuit numai din drepte orizontale, verticale sau
inclinate la 45o.Desigur, sunt mai multe drumuri posibile intre cele doul
vArfuri. Chiar dacdnu se gisegte drumul optim (cel mai scurt), se poate gdsi
un drum satisfbcdtor (fig. 9.17). Ordonanlarea pentru drumul I este
prezentatnin figura 9.18.
Org anizar ea pr odu cliei 231

Algoritmul Gffier Thompson. Acest algoritm calculeazb

termenele de lansarein prelucrare gi termenele de terminare a prelucr[rilor,
ca gi algoritmut Johnson, dar igi propune, la fel ca algoritmul Akers, sl
ordonanlezeloturi cu succesiwri diferite de operalIi l5l. Spre deosebire de
algoritmul Akers, el permite prelucrarea a mai mult de doud loturi. Pentru a
uguraprelucrareadatelor se introduce nof,unea de secven!6(pagi de calcul).
Problemaesteurmdtoarea:fie L,(i -L - n) loturile care se prelucreaz[
pe Mj magini- unelte (j:L+m). Un lot este supus 1a7 operalii (dac[ sunt mai
puline se introduc Ai cele absentecu timpul zero). Se cunoagtetimpul cdt
dureaz[ prelucrarea lotului pe un utilaj iar fiecare lot are o anumit[
succesiunede operafii.
Se caut[ aceaordonanfarein care loturile sunt astfel rcpartizatetncAt
durata totali de execulie este minim[. Algoritmul se aplicd pentru toate
permutdrile posibile de loturi P, : n ! Algoritmul Giffler fine seama gi de
timpul de agteptarepdn[ cdnd utilajele devin libere pentru ordonanfarea
noilor loturi. Pagii algorimului sunt urmdtorii:
1) se stabilegtealeatoriuo succesiunede loturi;
2) se definegtenivelul de analtzd(opera{iile ce se gdsescpe aceeagi
pozifie);
3) se calculeazd termenele de terminare a prelucrErii la operafiile
respectivecu relalia t i = t on,* d;i , (ton estetermenul anterior)
t ont = max {t,,i_ri /"r ; }

in care: tij-t - termenul la care se termin[ operafia anterioarl; tmaxj -

termenul pdn[ cAndeste ocupatdmagina;
4) se fece la nivelul urm[tor gi se reia algoritmul de la pasul 3 pAnd
seajungela ultimaoperalie;
5) se stabilegtedurata de prelucrarea tuturor loturilor gi se rela
algoritmuldela pasul1 pin[ seanalizeazLtoatesuccesiunile;
6) se ordonar\eazddupd succesiuneacu dwat[ miniml (fig.9.19).
 !

tr

MANAGEMEI{TUL PROIECTELOR ul
uI

Proiectui reprezint[' o or gantz$ie temporar6, ad-hoc. Ilrteresul pentru

proiecte este foarte mare tn ultimul timp, deoareces-au rnbrit dificult[lile ce pll
apar in rcaltzarea obiectivelor de inovare pe care gi le propun diverse ad
organrza\iilll.

6.L ORGANTZATTI AD- HOC orl

Resursele organizSiei trebuie unite intr-un proces de transformare

(de conversie)din care apar rezultatelesub forma produselor gi serviciilor.
Economigtii au identificat de cdteva sute de ani ci orice rezultat (produse,
servicii) sebazeazdpemuncd,naturl pi capital(fig. 6.1) l2l. re2
Conceperea procesului de transformare este prima problem[ ret
managerial[. A doua problemd managerial[ o constituie oblinerea unui prc
succes,adicdminimizareadiferen{eidintre rezultategi obiective.

Rezultate

Obiective

RU: resurse
umane
RM= resursemateriale
RF : resurse financiare
I cartrnr- |

Fig. 6.1. Procesulde transformare.

Procesul de transformare poartd denumiri particulare: proces de

producfie (in intreprinderi de producfie), proces de servuclie (in intreprinderi
de servicii), proces de asertivitate(in institufii publiee).Frin transformarese
nec(
adaugdvaloare gi de la resurseleutilizate se ajungela produse.
 proieetelor
139

Procesul de transforrrare ?nseamnl o succesiune

de activi tdli carc
md resurselein reniltate. se pot definit patru tipwi
d" pror"r",
1) procesede atelier(iob-shoppromrj - carJ se desfEgoar[
ftr mici
i de producfie:atelierede rcp*o1ii,labaiatoarede cofetrrie,
bucdtEria
restaurante etc.:
2) procesede. fabricd (factory process)- care se
desfrgoar[ in
i mari deproducfie;
3) procesede birou (office process)- caresedesfdgoar[
in institufii
e' in institute de cercetaregtiin1ific6,dar gi ?n Lorpurti*entele
ive din intreprinderi;
4) procesede.proiect(project process)- sunt procese
unicat care
itil realizweaunei stnrcturi-temporare.
rt
' Primele trei procese sunt procese repetitive, i
{
care se desfdgoar6in
*zatli existente in momentul apanfiei cererii pentru ul
arurmit produs.

6.1,1, Conceptutde proiect

Proceselede proiect.t,tttt procesenerepetitive prin care

se obline un
: nou: produs, serviciu, lucrare tehnicr, constnrcfie
etc. proiectul a
;ntat o inovare manageri alL Pozilionarea proiectului
in funcfie de
gi complexitateacerinfelor esteprezentatr in figura
6.2 13/.
Cerinfe

Procese
masd

Fig. 6.2, Pozifionareaproiectelor.

th proiect estefbcut pentru un beneficiargi rezult[ din nevoi

H, dar $i din dorin{e,ambilii, intentii,voinf[ etc. (fig. 6.3)/3/.
140 MAI{AGEMENTT]LINO N{RII Manai

tehnol

restru

tr'ig.6.3. Iniliereaproiectului. unui d

repeti
Iniliatorii proiectuluipot fi beneficiarii,care fac o comand[ sau o mana
cererede ofert[, ori executan{ii,caxefac o oferti"
Realizareaunui proiect nu este similari cu producfia pe baza
comenzilor.Aceastapresupuneexistenlaunei organizafiigi a unui procesde hebuit
producfiebine conturatll/. Realizareaunui proiect implici rcalizareaunei realiza
strucfuri temporaregi managementulacesteia.Problemelesunt mult mai senun
mari decit intr-o organrzatredejaconstituitfl. lucrlri
Termenulde produs estegeneric,el reprezinti orice entitatecare se Acest
obfine dintr-un procesde transformare.In generafse identificl patru tiprri progre
de produse:
r produse hard, care sunt tangibile: bunuri de producfie gi bunuri
de consum;
. produse softo care sunt realu;dn intelectuale: regulamente,
proceduri, software;
r produse procesate, care sunt materiale ce au suferit prelucr5ri:
lapte,ulei;
. senricii, care sunt prest[ri ce au valoare pentru un client: servicii
de pia![, servicii interne gi senricii publice.
In limba romfln[, cuvintul proiect se utilizeaz[ pentru doufl concepte
care in limba englezdau denumiri diferite:
design lucrare tehnic[, adic6 ansarrblul instrucliunilor
(specificafii, desene),necesarepentru arealtza un produs;
-
^ project procesnerepetitiv.
In continuare,prin proiect se infelege adoua accepfiuneprezentat6gi
anume aceea de proces nerepetitiv care impune constituirea unei strucfirri
ad-hoc. Aceast6 structur6 poate fi o orgamzalie nou[, o intreprindere care
funclioneazd, o perioad[ determinatd, pan[ se atinge obiectivul, sau un neinde
colectiv care funcfioneazd tn interiorul unei organizafii existente pdnd se
atinge obiectivul. in prezent se constatd cE 5A% din activit{ile unei sfirgit,
intreprinderi sunt proiecte gi circa 95% din activitifle unui institut. intr-un termenr
proces nerepetitiv personalul utilizat estetemporar gi inde,plinegtemai multe
roluri.
 M an agementul pro ie ctelor
t4l

Prin proceselenerqpetitive se urm[regte:

realizarca a ceva nou: un produs, o idee, un seliciu,
o
tehnologie, un mecanisfr, o lucrare gtiinlificE etc.;
promovarea unui lucru nou: produs, o concepfie etc.;
solulionarea unei probleme specifice: instruirea personalului,
restrucfurareaunei intreprinderi, construirea unui drum etc.
Procesele repetitive sunt reluate in timp, de exemplu: inhelinerea
unui drum sau fabricarea unor produs tn serie. Pintrrr conduierea
proceselor
repetitive se managementul operafiilor, pentru cele nerepetitive
_aplicd
managemenfulproiectelor.

Obiectivele proiectului. Obiectivul reprezintd un deziderat ce

trebuie atins. Obiectivele se descompun dupd togica produsului
ce se va
realiza gi dup[ logica organizSiei ce il va ,"ilira(ng, A.q. Aceast[
metod6
se numegteW.B.S. (Work Breakdown Structure - descompunerea
sffucturii
lucr5rii) /l/. Din repartizarea sarcinilor pe executanfi apar
activit6lile.
-Acestea se inscriu in planul proiectului. Planul structureaz[
metodic ai
progresiv o realitate care urmeazds[ apartr.

Ansamble

Repere
Activitdfi

Fig.6.4.MetodaW.B.S.

AsupraactivitElilorsepot faceurm[toareleobservafii:
' fiecare activitate are un rol in rcalizarea proiecfului gi
neindeplinireauneiacompromiteatingereaobiectivelor;
' activit[1ilese desf"agoarE intre un momentde debut $i un altut de
sfErgit,clar definite. Ca o consecinla,infegul proiect se desfiigoar[intre un
termendeinceput$ un termendeincheiere,stabiliteprin confract;
' activit[file consum[resuse:materiale,mulrcE"timp, careaurm
cost;
o ?ntreactivitdli existflrelafii deprecedenfn
sausimultaneitate.
142 MANAGEMENTULTNOYI,NI Man

Activit[file pot fi succeslve sau simultane. Reprezentarea

activitifilor poate fi fbcutl fie prin noduri (fig. 6.5,a) fie prin arce
(fig. 6.5,b)t4t.
deru
(a)

(b)

reali
rmui proces.
Fig. 6.5. Repreze,ntxea speo
final

Activit[1ile sunt opera]ii prin care se adaugd valoare. Dac[ nu nece

ad[ug6 valoare, respectivaoperafienu trebuie executatd.Valoarea reprezintl unor
un potenlial care se regdsegtetn produsul final. Ea poate fi: valoare de obie
schimb (datd de pre!), valoare de intrebuinlare (datd de utilitate) sau valoare
sentimental6. care
Ad[ugarea ds valoare se Poateface: Proit
r prin operare- se schimb[ structura; utiliz
. prin transport - se schimb[ localizarea; activ
r prin depozitare- se schimb[ momentul de timp;
. ptio eviluare * se infelege mai bine produsul gi caracteristicilesale. urmE
Operarea poate fi manufacturier[ (manuall sau automatizat[) sau
spirituale 1se adauga cunogtinfe li concepte noi prin creafie gtiinfifici sau
artistic[).
Pe l6ng6 faptul c5 proiectul se descompunein activit6fi, se constatl
gi procesul de integrare, proiectele se grupeazdinprograme pentra atinggrea slgur
o*or obiective complexe. Gruparea proiectelor in programe se poate face
intr-un sens top-down - cAnd programul se descompunein proiecte, sau
bottom-up - c6nd proiectele se unescintr-un program'
Programul este un ansamblu de proiecte necesarepentru atingerea
unor obieciive de mare importan![. Programul implici colaborarea inffe
colective cu specializbn diverse pi se intinde pe perioade mari de timp.
intr-un program trebuie definite: proie
proiectele comPonente;
relafiile intre Proiecte;
persoaneleresponsabile(de regul[, se weeazdo structur[ numit[ inten
unitate de conducerea programelor - UCP);
Aanag emental pro iectelor
143
resurselefi ecirui proiect;
. - bugeful propriu
al programului.
De exemplu, reorg anizareaunei blnci
/5/ esteun progftlm, in care se
i[eraleazi pro i ectele:
reorientareastrategic5a blncii;
restrucfurareablncii;
repTt_ectareaproduselor bancare;
modifi careasistemului informatic.

Delinifii semnificativeale proiectului

' AFNOR: ,,Proiectul ttt"
un ansamblude acfiuni ce trebuie
izatepentrua satisface
un obiectivdrfiJ;;:"il1t*ilt";:?fr:
pentru rearizweacIruia s-au identificat
il[::.,,ut un incepur9i o

cesarepenhu yX, 11, {f]T,lt "rt: .u5an!t{tufuror activitdlitor

" ".3;I" a ajungela un obiectivprestabilit,
oufinuiil#;#;;
n-:*g--rl--::"1'1:_:i.controltuid pr l""te duratade rv(rrrz'lrs
-w*!s sr/ reatizare dac'
uaca
wl este atins in condifii predeterminate...
l!s:
,,proiecrul
esteundemers specific
;,:"r$Tflj::lI:,0'._
r permite strucfurareametodica gi progr"rivd a
rrrvlD DPggrllg

*:rTl,:::t"itp1:, rearitalii ce va veni.

e13cuiat. in intflmpinarea
nevoitor
ilizatorului piry"ntro
saualeunuiclient, "**r,i
implice
arni# ffi]ff,ffi j:ffi;
tivitlfide inheprins,folosindresursedate...
' standardurbritanic 8560z9 /7/:,,IJD
proiect ar trebui sr aibd
uele tris[turi:
s[ fie nerepetitiv;
sEaib[ o noutatgdin punctde vederemanageriar;

s[ aib[ rezultateimpuse,o caritatedeterminatE,

parametride
tE;
cosfurilesuntcrarmenfionatgiarresursere
impuse;
rcarizareasefaceprintr-o echipEconstituiH
?n*oa special...
6.1,2, Restricfiile proiectului

(constringerile)de caretrebuiesdse
,^^.ltt'*fiile
rectsunt/8/: ,tin[ seamaintr-un
' obiective: termenii contracfuali,
datele unor evenimente;
.*". tuUr""tive: stabilite de
client, de executant, de alte parfi
144 MANAGEMENTUL IN OY,{RII Mant

Pe ldngd beneficiar $i echipa proiectului, interese au qi finan{atorii,

concurenfii, comunitatea, autorit[flle publice sau top-managerii, dac6 el se oame
desfEgoarbintr-o orgartrzaliepermanentE.Intereselesunt diverse: unii doresc
succesul,altii sunt afecta{i in bine sau in rdu de efectele sale. cerin!
Principalele constrflngeride care trebuie s[ se lin6 seamasunt:
. constringeri ptiinfifice: s-ar putea sE nu existe cunoqtinlele intr-u
necesare; eficie
. constrf,ngeritemporale: timpul esteo resurs[ critic[; flexib
r constr5ngeri bugetare: bugetul este aprobat la inceputul durati
proiectului gi de reguli nu se mai modific[, fondurile fiind limitate; din rczultt
acestmotiv, banii trebuie gestionali cu atenlie pe toat[ perioadaproiectului.
Constr0ngerileprincipale pot fi consideratel9/:
calitatea toate specificaliile trebuie rcalizate intr-un mod
satisflcltor, proiectul trebuie s6 corespundd parametrilor din caietul de
sarcini sau temei proiectului;
bugetul - costul proiectului nu trebuie s[ depflgeascI nivelul
autonzat al cheltuieli lor;
timpul de realizare - toate etapele trebuie rcalizate nu rnai tilrziu
de data planificatL; dacd se dep[geqtetermenul, se depdSescaproape sigur
costurile.
Restricfiile amintite definesc triunehiol performanlei (fig. 6.6) lI0/.
El aratd c[ restricfiile sunt interdependente.Unele organrzafri pot plasa
proiectul nu in centru ci spre costuri (de exemplu, organiza\irle caritabile),
spre calitate (c0nd sunt interesatede concurenfl), sau spre timp (c6nd este antice
un anumit eveniment de realizat). Este de dorit ins[ ca proiectul s[ fie drumur
echilibrat gi s[ se situeze la distanle egalede virfurile triunghiului. cdi fer
Constrlngerile suplimentaresunt ltl/ : proiect
. eeonomice: respectarea termenelor, gestionarea costurilor,
eficaci
optimizarea resurselor;
t profesionale: realizareacalitdlii cerute, inovareatehnologicI;
rcalizdt
Luind
perforn

Cost Termen i

printr-u
Fig. 6.6.Triunghiulperformanlei.
 M tnag ementul proi ectelor
t4s
' atgantzalionale:utilizarearesurselorumane,comunicatea
intre
oameni,eliminareamuncii inutile;
' financiare: evitarea penalitdlilor pentru intf,rzieri, schimb
area
cerinfelorpenfiu trezorerie.
Aceste constringeri impun transformareatriunghiului restricliilor
intr-unromb,aI patruleav0rf fiind flexibilitatea(frg.6.7) izt.Orientarea spre
gficientaimpunesEse obfin[ o calitatebun5"cort oi mici, termenemici gi
flexibilitatemare.De asemeneaoimpune rm consumminim de resursegi o
durat6 foarte clard, dup[ care se apreciaz| dacd s-au ob{inut sau nu
rczaltateledorite.

Calitate

Costuri Termene

Fig. 6.7. Constr0ngerile

unui proiect.

Proiectelesurt cunoscutede mult in istoria umanitafii.Construcfiile

antice (piramidele, Zidul chinezesc),construc{iilemedievale (catedrale,
drumuri,cet[fi, palate)saumoderne(autostr[zi,fridrocentrale,intreprinderi,
cii ferate) sunt obfinute prin proiecte. Ce este nou estemanagementul
proiectelor care ili propune sE indeplineasc[ obiectivele cu fficienp,
eficacitate,economicitate.
O alt[ noutateadus6de managemenfulproiecteloreste inscrierea
rcalizdnlorin restricfiileimpuse:timp gi bani,lucrunerealizatin trecut:
Ludndtn considerare acesteaspectes-audefinit /I3/dimensiunile caredau
performan{aunui proiect.Fie:
o C- cosfulproiectului;
. Q - calitateadorit[;
o Z- termenulprevlzut;
. S - umploareaactivit[1ilorprevdzute.
Ecuafia ideall dintre aceste dimensiuni poate fi reprezentatd
printr-untriunghi (fiS. 6.8).
C:2Q+37+4^S
t46 MANAGEMENTULTNOViMI Managt

proiectr

(petrocl
proiectului.
Fig.6.8.Relafiainfe parameffii
penfinrr
?n general,costul unui proiect cregteliniar cu calitatea,timpul 9i
volumul de activit{i, cu exceplia cazului cfuid se tncearc[ accelerarea informa
proiectului.in acestcazcosturi\evaiaz[ dupEo paraboH(fig. 6'9)'
cunoaE
nou etc.
I
I

V
Accelerare; Prelungire
Proiect I Proiect
intreprir

- r - (comun
Tlnp
multe fE
Fig. 6.9. Efecteleacderdrii proiectului.
artistice
r0ndul l
Accelerareainseamn[ scurtareadurateiproiectului. Acest lucru se
lllIlElllO, r
poatefaceprin:
scurtareaactivit[1ilor;
lor. activitS
suprapunerea
atingere
standar
Caracteristicileproiectului. Din celeprezentaterezult[ urmitoarele
caracteristiciale unui proiectlL4l:
esteun procescomplexnerepetitiv;
esteformat din mai multe activit[]i;
areun obiectivcuantificabil,precisdefinit;
are termenede rca\izarc(finale gi intermediare),clar stabilite de
la inceputl
," ,rul izeazdprincooperareaunor oameiricu profesii diferite,
mrmcanu estede rutini;
seconstnriegte o strucfur[ad-hoc;
resurselefolositesuntlimitate;
aducevaloarePentrubeneficiar;
creeazdceva nou sauschimb6ceva'
 Managem entul proiectelor
t47
Literatura prezintLdiferite tipuri de proiecte/15/, dar principal
in
proiectelesepot grupain:
' proiecte de investifii: pentru construcfii
civile pi industriale
(petrochimie, minerit)n re$tauraredJ monumente
etc.:
t proiecte de dotare: cu echipamente,mapini,
utilaje
-gi specialeetc.;
' proiecte de utilaie: produsele se proiecte
az1, rc rcalizeaz1
pentru un anumit client sau se face asanrblarea
unorproduse complexe etc.;
o proiecte de organizare: infeprinderile
igi dezvoltn noi sisteme:
informatice, calitate, distribulie, fac studii ie fezahrlitaie,
se resfirrctureazd etc.;
' proiecte de cercetare dezvoltare: se lflrgegte orizontul
cunoagterii, se tealizeaz[ un produs informatic
sau se dezvoite on produs
nou etc.
o altr clasificarea proiectelor,deosebe /15/:
ste
t proiecte de demoltare - creeazd, noi valori (autosffezi, software,
foheprinderi);
. proiecte de implementare* realizeazl
o schimbare.
Proiectelesemai pot clasifica/16/:
dupd dimensiune: proiecte ale organizafiilor, proiecte
(comunale, judefene, zonale); proiecte nalionit", locale
' ----z proi."t"
r+v-vv! regionale (mai
multe feri) pi proiecteinternafionale;
dupd obiective: proiecte sociale, proiecte
cultuale, proiecte
ltiqtice, proiecte ecologice, $iinfifice, educationale, industriale, care la
rindul lor sunt proiecte de cercetare,de investtii,
de dezvoltare a resurselor
rmane' de restructurare,de marketing, financiare,
de u"rririJii etc.;
dupd complexitate: proiectele se clasifica io
n"i"tie de: noutatea
rtivitdlilor, numirul de cohtoratori, implicafiile
activitdfilor, riscul in
identificeproiectede acceptanfr,
de pionierat,
*::::":ll":lll*1:
rtandard l-" 6.10).
gi deporenfial(fiS.

Impactsocial

mlc

Claritateatemei
definiti deschisl

Fig. 6.10. Complexitateaproiectelor.

 Ma
148 MANAGEMENTULIAIOVANI

Dup[ resurseleutilizate sunt:

euro, log
a) proiecte mari - costurile sunt de milioane sau miliarde de
(pentru centrale
antreneazf,specialiqticu calificdri diferite, cu culturi diferite
de rnare
electrice, uzine, re{ele de comunica{ii, proiecte speciale,tuneluri
lungime);
b) proiecte mici - durata este de ordinul sdptlmflnilor sau lunilor,
iar complexitatearedus[;
c) proiecte interne - se desfrgoarl in interiorul unei intreprinderi 9i
pentru
urm6regte dezvoltarea sa (de cercetare-dezvoltare,de organizare,
sistemultle managementatrcahtelii).
pe
Cictut proiectwlui. Frin ciclu se ?nlelegesuccesiuneade etape
care le parcurgeproiectul intre momentul inilial gi cel final l17l . Literatura
este foarte diversa clnd prezintd acest subiect, ?n principal datorit[
multe
experien{ei pe care o au autorii. Din acest motiv au ap[rut mai
se
*od*l.. posibilitateade a modifica proiectutdar gi nivelul de cunoaqtere
schimbbpe parcursulciclului.
in
in ge^eral,metodologiile de managementul proiectelor iau
consideraretrei etaPel18l:. lite
1. formulareaProiectului:
de
a) irJentificareaproblemei * peroepereanevoii prin cercetare
marketing, analizaconcurenfilor;
b) def,rnireaProiectului;
definirea cerintelorlucrlrii;
definirea ca[tA1iilucrhrii;
definirearesurselornecesare;
structura,obiectiveleqi activit[1ile necesare;
c) finan{ area* dectziaseia pebaza studiilor de fezabilitate;
2. derul areaProiectului:
d) concepereasolu{iilor:calcule,schi{e;
e) implementarea- realizareasoluliilor: prototip, instalare,testare;
fl nronitorizareaProiectului;
evaluareaProgreselor;
comparareastdrii reale cu ceaplanificatb;
analtzaimPactului;
efectuareade ajustdri;
3. finahizarea Proiectuhri:
g) raport final 9i concluzii (inv[![minte);
fri Oiir*inarea rezultatelor(campaniede marketing).
150 MANAGEMENTIJLINOVLNI tu

6.2. ECHIPA PROIECTULUI

Echipa reprezint6 un grup de oameni care se sprijin[ reciproc ftr

realizarea obiectivelor. Echipa este o entitate organizatoric[, o structurd
social[ care funcfioneazl o perioad[ limitat6 de timp, cu un obiectiv unic,
iar in interiorul ei exist[ o colaborarecare creeazdsinergie ll9l.

6.2.1. Particularitifile echipei

Echipa reprezint[ mai mult decdt o mulfime cle oameni sau un grup
de oameni. Mullimea este un ansamblu de indivizi prezen{i simultan in
acelagi loc. Grupul este o mullime de indivizi caracterizatl" prin relafii
orientate spre realizarea unui scop 1201.Interacfiunea este nota distinct[
intr-o echip[. Grupul este un ansamblu de indivizi ce lucreazL impreund
printr-o decizie administrativd. Echipa are o stare de spirit care reflectd
dorin{a membrilor ei de a gdndi gi acfiona armonizat in vederea realizfinr
obiectivelor.
Membrii echipei se sprijin[ intre ei, se influenleazb reciproc,
indeplinesc succesiv acelea,giroluri, se ajuti necondilionat. intr-o echip[,
obiectivele personalegi cele colective sunt interdependente,oamenilor le face
pl[cere sd fie impreun[, sarcinile nu sunt atribuite ci asumate. Deoarece ecl
obiectivele individuale coincid cu cele ale organizafiei,oamenilor le e clar ce po
urmhresc, important este s[ cflgtige pentru c[ iqi rcalizeazil prin aceastagi luc
obiectivele individuale. Membrii echipei ajung s6 urmlreascd recompense der
comune.Astfel, echipa/2ll:
I are mai mulfi membri;
. se cunosc Ai interaclioneazl;
. se percepca o entitate;
cor
. impart responsabilit[file pentru performanfI;
de-
. realizeazd activitIli care sunt interdependente (un individ ipi
poate tndeplini sarcinanumai cu participareacelorlalli). i-tr
Munca individuall arc unele avantaje: indivizii sunt mai rapizi decit
echipa, au un control mai mare asupraprodusului final, manifest[ mai multd ava
responsabilitate,sunt mai greu de blocat, sunt mai ugor de evaluat.
Muncain echip[ are gi ea avantaje:(fig. 6.13) /19/ se emit mai multe
idei, sporesc creativitatea, calitatea, motivarea, se introduc concepte noi, em(
inovarea, este dispersat riscul intre mai mulli indivizi, se concentreazfr
abilit{i gi experienlediferite. Este o sursl de incurajare.
 M anag ementul proie ctelor 151

Rezultate
C69tig (bonus)
n * sinergie 1. performantateoreticd
I (un om in plus m6regt
I
v Pierdere din
realizirile)
proces 2. echipa
3. mul{imede indivizi

Nr de oameni in echip6

Fig. 6.13. Avantajele echipei.

Echipa estenecesari in urmltoarele condifii:

r activitatea necesit[ abilit[ti gi expertiz5 multipla;
. activit{ile sunt puternic interdependente;
. exist6 timp suficient penh:uorganizareaechipei;
. deciziile sunt critice;
o problemele abordatenecesitdimbunitifire, creativitate, inovare.
Condilii pentru eficienla echipei: activitatea trebuie s[ fie adecvatl
echipei, s[ se gdseasc6persoanece pot forma o echipd" s[ existe un mediu
potrivit pentru lucrul in echip[, s[ se stabileasc[ instrumente care permit
lucrul in echip[, procesele sunt reprezentateadecvat. Echipa este mai mult
decit un grup de oameni care aclioneazdimpreun[.

6.2.2. Ciclul de viafi al echipei

Echipa are un ciclu de via!6 care cuprinde etapele: formarea echipei,

onsolidatea ei, maturizatea echipei, dizolvarea ei. Performanfele variazd
&-a lungul timpului (fiS. 6.14.) lZ0/.
' Pseudoechipa- este un grup de oameni care consimt s[ lucreze
hpreund, dar nu au interesecomune.
. Echipa poten{iald
rvantajele.
. Echipa adev5ratl- oamenii infeleg scopurile pe care le au.
' Echipa performant6 - oamenii formeazi un grup legat prin relafii
mogionale.
r52 MANAGEMENTULINOV'LNI !
performanfa

Echipa performantE 1 - formarea echipei c2

Echipa adevaratd
2 - consolidareaechipei

Echipa potenlialE 3 * maturizarea echipei

a
Pseudoechipa 4 - dizolvarea echipei pi
aft
tnr
Fig. 6.14.Ciclul de viap al echipei.
co
Formarea echipei. Formarea (construirea) unei echipe (team ?CI

building) tncepe cu constituirea unui grup. Lucrul acestail face o persoan[ idt
ins[rcinatd cu conducerea grupului sau un manager interesat de grupul eal
respectiv.
Este necesar se se infeleagd rolurile pe care le pot indeplini m€
persoanele din echip[, de exemplu: incurajare, sus{inere, armonizare,
inlEturareabarierelor.
Clasificarearolurilor lZLI :
. strateg- stabileqtedirecfia de acfiune gi urm[re$te sarcinile;
. consultant clarificd detaliile, elaborcazil planuri de
imp I emr:ntare,incuraj eazd c ercetareainform a,tiiI or ;
. creator - aducenout6{i, experimenteazd,gertereaz[idei qi solulii,
are ini{iative;
. sintetizator - g6ndegte la nivel de sistem, are o imagine de
ansamblu, dinamizeazd grupul, este un unificator pentru c[ integreazd
eforturile;
. evaluator verific[ informafiile, monitorizeazd activit[file,
analizeaz[ opfiunile;
. organrzator se gnndegte la relalia dintre intrlri pi iegiri,
investigheaz6resurselepotenfiale gi disponibile, definegtestrucfura;
. executant- manifest6 tenacitatein realizarea obiectivelor rutina
cad
nu-l suplr[; Pen
o controlor - se ocupfl intens de detalii, finiseaz[ lucr[rile; rnot
. conservator- ii ajutd pe cei mai slabi, este sceptic fa{5 de nou; cadr
o sus{in6tor- face fa1[ amenin![rilor externe; cadr
. promotor * susfineideile avansatede altii. wan
 Managem entul proie ctelor
rs3
Creareaunei echipepresupune parcurgereaurmatoareloretape:
proiectareamuncii: se stabilescrolurile care se indeplinesc,
sarcinilece revin;
selectarea echipei: identificarea persoanelor care pot indeplini
c0tevaroluri gi calific axeafieciruia;
stabilirea resurselornecesareechipei;
definirea procesului de lucru.
Selectarea membrilor echipei se bazeazEpe capacitateaprofesional6
alot, pe abilitateagi experienlamimbrilor ei de a sotulionaproblemele,
dar
li pe capacitatealor de a indeplini rolurile dink-o U"ii oameni sunr
".ftipe.
fe'!i doar pentru anumite roluri ce le pot indeplini, dar p,raeticei trebuie s6
indeplineascr pe rand fiecare din acestl roluri formale.
seleetarea presupune cEutarea unor oameni cu calitdfi
complementaregi cu capacitateade a respectanormele din grup,
in
3g*gi timp, persoaneletrebuiesi fie independente,
s[-pi exprimeliber
ideile, opiniile, dezacordur. oamenii ce pot forma o
echipd se
caracterizeazL"prin /7/:
temperament: este determinat de sistemul neryos: coleric"
melancolic,sanguin,flegm atic;
aptitudini: determinatede ceeace pot face indivizii;
caracter:determinat de atitudinea adoptatd.
oamenii se aleg tn funclie de competenfegi atitudini (fig. 6.r5,)
/23/.

Competenfa
Ridicati _ Sclzuti

/{) Pozitivl
T
.El
'tt
I tr
-!
-t
{-)
{-)
.f

Negativd
m ry

Fig. 6.15.Selectiarea
echipierilor.
Este necesar ca circa 5A% din membrii echipei s[ fie
situali in
cadranul I. Pentru cei din cadranul II trebuie o instruire
suplimentard.
Persoaneledin cadranul III sunt orgolioase. Ar trebui glsite
po*iUitit[fi de
motivare. Persoanele din cadranul IV trebuie eliminarte. persoanelor
din
cadranul II le hebuie acordatfl atenlie la stabilirea sarciniloa
iar cele din
cadranul III trebuie vizitate la locul de muncd (MBWA -
managementby
wandering around).
154 MANAGEMENTULINOTAruT I

f
Exist[ teste pentru a identifica rolurile ce pot fi indeplinite de
oameni gi tiputr de persoane. Astfel, membrii echipei se aleg dupd s
cornpetenla profesional[, orgarrrzatoric6,sensibilitateauman[, competenfa i
didactic[.
Echipa are circa 5-8 membri. Dacf, este nevoie de mai multe
persoanepentru un proiect, acesteass structureazdin cercuri concentrice
(structuracircular5)(fig. 6.16).

Echipa
Colectivepe
probleme(grup)

Consilieri

Fig. 6.16.Sfucturaechipei.
1n
Consilierii sunt persoanedin exteriorul echipei, dar care se simt ec
aproape de ea. Cu acegtia trebuie dezvoltate relalii bune, ei putflnd fi Ar
implicali in lobby, in revizuirea proiectelor (project review). Tot printre g
consilieri pot fi considerali moderatorul, care ofer[ sfaturi privind lucrul in in
grup gi antrenorul, un manager de nivel superior interesat in funcfionarea es
corectfla echipei. Lir
S-a observat cd m[rimea echipei are influen{[ asupra eficien]ei cla
(fiS. 6.17.).Structuratrebuies5 fie simplfl pi flexibil[.
sI
Realiz[ri ati
sdF
Ac
ma

Nr. oameni ind

2 5 8 Tri
dez
Fig. 6.17.Eficienlaechipei.
pro

Nu to{i oamenii sunt ,juc[tori de echipd", dar se pot gdsi gi pentru ei autc
sarcini de realizat in cadrul grupului. este
Dup[ selectare,conduc[torul stabilegtesarcinile, identi{ic[ rolurile, pute
stabilepte regulile de comportament. Comportamentul in echipd este
dobflndit gi nu nativ. In prezentareape care conduc[torul o face membrilor
 hf anag ementul proie ctelor

echipei trebuie reliefate punctele tari ale fiecEnri

coechipier. De asemenea,
or comunicare,
misiunea,
--' obiecrivete, responsabititafite
vv'-v e' ' Yrvt rv'rl,L'uD<tL''rrrllrlc
,r:r::::1f:::,Tlt:t_:
individuale gi de gfup.
,
Pentru a facilita cooperarea intre membrii
echipei au ap[rut gi
instrumente informatice (gnrpware), progrirme
care faciliteazd lucrul in
SUP' colaborareain diferite domenii gilccisul la BD comune.
ln acest moment, colecti;l;ir;-"rt" un grup sau o pseudoechipr.
' Trebuie
si Ie fie clar /19/:
de ce s-a format colectivul;
strucfura adoptatil;
rflspunderilece le revin membrilor colectivului;
modul de rezolv are aproblemelor;
ce avantajepersonalevor aplrea;
ce avantajeprofesionale vor aplrea din colaborarea
in colectiv.
consolidarea echipei. Dup[ ce membrii echipei
incep s[ lucreze
rE prin succesegi epecuriconsecutivegrupui incepe
ipE' Rolul de bud in consolidareaechipeiii ari se aevinfi o
conducetorulechipei.
sta trebuie s[ devini lider, un manager care qeeazd,
rpului,motiveazEpersonalutgi areo o viziune a
de comunicarefoartebunl
interiorul echipei,dar gi in exteriorul
"upiitute
ei. Exemplulpersonalal liderului
se determinant.Efortul pentru conducereauneilcnipe
ert, rourte mare.
incredere3 tor*urii echipei, stabilegreobiective
9:{-::*ie_lre .iohg
promoveazdprocesedecizionale participative.
Planul de lucru trebuiebine n*ou*e"tat. viziunea
definitI trebuie
fie atrlg[toare pentru fiecare membru, inc6t fiecare
si creadi c[_pi va
c:*y*carea af,eloc at6t ?n *, (intalniri
lg:::l::,']j_t: f,:o"1lr.
rale probabil), cdt mai
ales directe intre to{i *rirurii echipei.
se facenu pentrua cdatagi grsi vinovafii /rgl, dimpotriv[
ifestat5 in{elegere faf6 de latura umand.
trebuie
A conduce echipa inseamnil a-i t6sa pe coechipieri
sr aibd succes,
tdu-li-se sentimentul de mandrie c['apar[in
unui gfi-deosebit.
turilenecesare
unuiridersunr:spirit pamize;;,;;;;rrTr;;
t deanalizd
dea gendisiategicsi murtiiimiiiiiii, itu;iative
#*,;rtitudine
Liderii suntadeseapersoanecarismatice.
Ei re acord[ subordonafilor
rl*"0-T::'-lf1ig"-t' rryafang-i
;il;d chiar
eirideri.
rrr. un rider
(JIt llger
un pedagog,pentru cd'aconduce
inseamnI a form" ;;;, u t, delega
d' Harold Levitt deosebegtetrei tipuri
de lideri:
1) vizionari- inspiri oamenii'(christos,
Ct *ai, churchil);
2) cerebrali- anariz-e,aLcatcureazd
varianteiedeacfiune(Mc Namara);
 156 MANAGEMENTULINOYINI Mlt

3) intreprinz[tori ei sunt cei ce fac (Atila, Atexandrq Cezar,

Napoleon). inc
Tot pentru consolidareaechipei tebuie urmlrit comportamentul sirrc
membrilor echipei,trebuievdzut das6, ioechipierii :
. impfut[gescaceleagivalori, opinii, idei;
o obiectivelepersonalesuntcongruentecu celealeorganizatiei;
o perspectivaavutn(cfutiguri, promovare)esteun factor
motivant;
' ' se simt ca nigteproprietarifal[ de acfiuneace se
deruleaz[,se
simt conduc[tori,preiausinguriuneleobligafii; partr
o seconfotwreazdregulilor grupului;
' au capacitatea de a schimbarolurile. Ca gi la stolurilede p6s5ri, echq
dup6ce a indeplinit un rol, persoanaschimbi rolul. Eforturilep[siriior din finar
stol suntcu 3aYomai mici dec6tdac[ at zburasingure. $ia
De asemenearse urm[regte: satisfaclia personald; performanfa prel
gupului descris[ prin: economicitate,eficienfd, eficacitut"i privi
coeziunea
grupului; iniliativa, consensul, rispundere4 increderea inhe pent
colegi;
recunoa$terea liderului, pe careil consideriprimul intre egati;creareaunei
viziuni; egalitateatntre coechipieri,empatii; gandireadeschisl, creativ5" probl
economisirea coor(
{*ry"I"i; simful realit{ii dar gi J viziune larg6,optimismul, punc
integritatea,colegialitatea;mernbriiechipeise vld intre ei ca parteneri,
au o probl
pErerebun[ desprecolegi,nu seconsiderE oponenfisauconcurenfi
Lidenrl hebuies[ aib6r[bdare cu oarnenii,dar gi forfa de a scoatedin inche
grup persoanelecare nu corespundsarcinilor, rolurilor,' sau care
nu-gi
indeplinescsarsinile.,,F[r[ o echip[ bunL produselegi proiitut suntegale taal}
cu
zero"(LeeIacocca). coezi
Maturtzarea echipei Nlatvizarca echipei se obfine prin lucru Munc
permanent.Primaproblem[ a echipeio constituierepaftizarcu speci
r*rinilor /19/
(fie .6.18). sprijir
utilize
(mese
Mernbriiechipei

Grupulcu
carese
lucreazE

Sarcini profesionale

individ
F'ig.6.18.Lucrulin echipl. (coach
spiritul
Managem entul proiectelor 157

Fiecare membru al echipei are sarcini profesionale pe care le executd

in compartimentul de care r[spunde (sunt sarcini oficiale, repetitive), dar gi
sarcini ad-hocprecum:
. standardizarcaactivitdlilor;
o proiectareade documente;
r supraveghereacosturilor;
o proiectareaprocesului;
. rotatie in indeplinirea rolurilor. in timp, membrii echipei preiau o
parte din atribufiile liderului.
intdlnirile $edinlele) sunt importante in desf-agurareaactivitdlii
echipei (briefing). In timpul gedin{elor se face o informare despre situa{ia
financiarl a organizaliei, pericolele care pot s5 apar6,,rezultatele audifurilor
gi a studiilor de benchmarking. Se mai discutl despre gre$eli gi erori, se
prezint6 unele informalii confidenfiale, se prezint[ gi rapoarte individuale
privind activit[1ile desfE;urate.$edinfele consum[ timp, dar sunt esenfiale
pentru funcfion areaechipei.
$edinfele sunt importante pentru c[ permit rezolvarea mai bun[ a
problemelor, fundamentarca deciziilor colective, ugureazd comunicurea,
coordonarea,conducereaparticipativE. $edin{ele sunt eficiente dac[ incep
punctual, dacil tofi membrii contribuie la analiza pi solufionarea
problemelor, dac[ se stabilesc sarcini pentru etapa urmltoare, dacd se
incheiela timp.
Comportamentul liderului pi membrilor echipei este important pe
matl perioada func{ionarii echipei. Este necesarl receptivitate, incredere,
coeziune. Coechipierii mai rapizi trebuie sE lase loc Ai celor mai incefi.
Munca se repartizeazd dupl competenla fiec[ruia, iar in timp apare o
ryecializare internd, un proces de inv[fare in gup. Coechipierii igi ofer[
ryrijin emofional, urmiresc o egalitate de ganse,au legdturi directe intre ei,
wllizeazE simboluri care apar,tinechipei, desf-aqoarIpi alte activit{i comune
tmesede prAnz, distraclii la sfhrgitul slpt[m6nii).
Obligaliile membrilor echipei sunt in generalurm[toarele:
. infelegereaprocedurilorcurente;
. dezvoltareaprofesionalL;
. participareala stabilireaobiectivelor pi a criteriilor de mlsurare;
. realizateasarcinilor repartizate;
I elaborareaplanului de implementare;
. integntatea moral[.
Liderul trebuie s5 practice delegarea, sd mdsoare rezultatele
mndividualegi s[ recunoascdmeritele, sf, promoveze instruirea, antrenarea
(re,oachinggi mentoring), inovarea pi imbun[tlfirea continu[ (promov eazd
qpnful inovator). Prin lucrul in grup se urm6regteoblinerea sinergiei.
 158 MANAGEMET{TULI NO V,{MT
v
Eftcienla echipei se dovedegte prin rezultatele avute. Condilia
pentru obfinereaeficienfei este ca oamenii s[ aibd o siguranf[ a locului
de sul
munc[, s5-9i poat6 dezvolta cariera gi s6-gi indeplineasc6obiectivele
ty1
individuale urm6rite.
dir
Obstacolelein caleaeficienfei sunt: stabilireaunor rezultateneclare
ce trebuie obfinute, problemele de comunicare,competilia pentru posful de rel
lider, lipsa de credibilitate a liderului, conflictele ,L upu., deciziile luare, 19
aversiunea fafd de riscuri, lipsa eforturilor de ,oor,ltn*rr, clutarea op
cu
insisten!f, a consensului,o atitudine de laissez-faire, acceptareapasiv6 Ec
a
deciziilor liderului cu care multi membri nu sunt de acord, dar mai
ales
conflictele. cor
Conflictele se manifest[ sub formd de rezisten]d, ' conflict de roluri, con
conflict personal, conflict de cornunicare.Uneori au gi un rol pozit',
ducind la schimbare, dar deseori afecteazd,eficien{a. Trebuie purtate apa
discufii, rar opiniile diferite trebuie clarificate. Competi{ia in inieriorul
sun
echipei trebuie priviti cu circumspecfie. Dac[ competilia este intens6,
telu
oamenii nu se mai ajut6 intre ei, se orienteaz6spre aspectul cantitativ
al Cor
sarcinilorgi nu sprecalitate.
Factorii externi carecondnc la perform an[aechipei sunt: dire
existenfaresurselor; ech
conducereaeficientl; pen
evaluareaperforrnan{elorgi recompensarea.
Echipa trebuie sE aibd sprijin din partea organiza\iei.Efortul depus
de membrii echipei ?n reabzareasarcinilor trebuie sa fie egal. La fel trebuie
s[ fie o participare a tuturor la elaborareagi adoptareadeciziilor, Succesul cele
echipeinu estedefinit prin performanlaindividuald.

Tipuri de echipe 123/ pers

echipe pentru rez,olvareaproblemelor (task force) - oamenii
sunt din acelagidepartamentpi discutbdespreimbun[t6{ireaproblemelor sau
orga
despreeficientE.Nu au autoritatepentru implementareasolutiilor (cercurile
calit[iii); echi
echipe cnre se sutoadrninistreazd ipi asum[ pi sarcini
manageriale.in SUA circa 30% din angajafi lucre azd astfel(in informatic[ succ
qi fabricafie); perfc
echipe angajafii sunt din compartimente facaI
Tnulttfunelionale
diferite qi de la acelaginivel ierarhic (echipepentru proiectareaunui produs
nou); (clus
echipe virtuale - utilizeazd,teltnologia informa{iei gi comuniclrii
(TIC). Colaborarease face on line intre p".roun" din intreprinderi diferite.
 Man agementul proie ctelo r
r59
Echipa strategicd (executivd).Sarcinile de management
strategic
sunt prea complicatepentru a fi indeptinite de un singur
om /24/. Dup[
1960, in companiile americanea aplrut obiceiul de ;
angajaimpreuni
directorul generalgi directorul executiv.Primul se ocup[
de strategiegi
relalia cu exteriorul,cel5laltde conducerea opera,tiunilordin interior.bupa
" 1980, directorul executiv a fost tnlocuit cu un grup ce r6spundeade
operafiile interne, iar apoi sarcinile s-au extins gi la
operaliuni externe.
Echipade conducereformeazEstaff-ul.
Echipa executiv[ este un gup care ipi asum[ in colectiv
rolul de
conducere strategicr, operafionalE.Fiecare membru rispunde
de un
compartiment,dar gi de tnhegul institut.
Echipaexecutivr a apdrutpentru c6,a sporit competdiagrobar6,
au
ryerut transformdripolitice gi turbulenlapiefelorfinanciare.Chiartn interior
nrnt schimbdri. Marile firme au dezvoltat afaceri folosind
strategii,
tehnologii, procese' culturi, arhitecturi oryanizalionale
foarte diferite.
Cnmplexitateaorganizafionali este dificil de adminisfat
de un singur
director'Directorul generalnu numegte,de reguld,directorul
executivci o
ehip6 executivi pentru a nu se crede cd,a desemnat
deja un succesorsau
pentru c[ operafiile sunt foarte variate.
Echipeleexecutivesedeosebesc fafl de alte echipeprin faptul c[:
: ' trebuiesEinfeleag[mediul: clienfi, concurenfi,
finanoiare;
' mandatulestecomplex:kebuie combinate ii"1r
opr*jiite internecu
externe,cu reglementlrilestabilitede autoritiili gi cerinfeleacfionarilor;
o exercit[ o puteremarein organiza[ie;
' lupta pentru succesiuneeste un joc cu
s'ma zeto (c&nd o
persoan6c66tig[,ceilalli piero;
; ' rela{iile din interiorul echipei devin
spectacol pentru restul
aganizaliei. Lucruri irelevante pentru alte echipe devin
eveniment major in
ipa executivl;
t majoritateamembrilor echipei au o seteneobignuit[
de puteregi
Echipele executive sunt alcrtuite din indivizi duri care au
avut
performanfeindividuale rernarcabile.Oamenii sunt ambifiogi,
nqpreg[tifi se
ffiparte dintr-o echip[.
Astazi au devenit din ce in ce mai crHroscuteorgani za[iile
ciorchine
) formate dinh-o mullime de echipe.