Tema 5

Lucrare practică∗
Prenume Nume† Prenume2 Nume2
Univ. Al. I. Cuza Iaşi Institutul de Cercetări Agricole, Ohio
joi, 20 martie 2008

Abstract
Vom folosi o parte din numeroasele cunoştinţe pe care le-am dobândit
deja ı̂n utilizarea programului LATEXşi vom ı̂nvăţa să facem şi unele lu-
cruri noi.

Tema practică pe care o primiţi astăzi trebuie terminată ı̂n două ore. Ea constă
ı̂n reproducerea exactă a documentului de faţă şi ı̂n urmarea cu fidelitate a
instrucţiunilor din document. La sfârşit, lucrările vor fi salvate pe un suport de
memorie al profesorului. Ele vor servi la evaluarea finală.
Este, din păcate, singurul mod de a vă responsabiliza, de a vă ajuta să
adoptaţi atitudinea corectă faţă de acest obiect.

1 Preliminarii
Creaţi un nou document, de preferinţă pe Birou, şi atribuiţi-i numele dum-
neavoastră şi extensia .tex. Puteţi face de pildă acest lucru deschizând aplicaţia
WinTEXşi folosind comenzile New . . . şi Save As . . . din meniul File.
Plasaţi la ı̂nceputul fişierului comanda \documentclass{article}, apoi
aveţi grijă să puneţi tot textul documentului ı̂ntre \begin{document} şi \end{document}
şi să rezervaţi preambulul doar pentru comenzi care nu genereazătext, ca de pildă
comenzile de configurare a formatului paginii, definiţii de comenzi, de lungimi
şi de contoare, comenzi de importare a unor pachete de definiţii etc.

2 Titlul şi rezumatul documentului

Definiţi titlul cu ajutorul comenzii \title{}, autorul (sau autorii) cu aju-
torul comenzii \author şi data cu ajutorul comenzii \date{}. Plasaţi o notă de
∗ Imprimarea acestei lucrări s-a făcut pe cheltuiala autorului şi cu aparatura lui proprie.

Nici Universitatea Al. I. Cuza, nici Facultatea ei de Matematică nu şi-au adus vreo contribuţie.
† E-mail: prenume.nume@yahoo.com

1
subsol, care să comenteze titlul sau autorul ı̂ntre acoladele comenzii \thanks{}.
Separaţi autorii ı̂ntre ei cu comanda \and şi treceţi la linie nouă cu comanda \\.
Puteţi plasa aceste comenzi oriunde, fie ı̂n preambul, fie ı̂n ambientul document.
Ele nu produc text, ci fixează doar valorile unor parametri, care vor fi folosiţi
pentru generarea de text.
Generaţi apoi titlul ı̂n text, după comanda \begin{document}, cu ajutorul
comenzii \maketitle. Creaţi ı̂ndată după aceea rezumatul, folosind ambientul
abstract.
Pentru a forţa scrierea titlului şi a rezumatului pe o pagină independentă,
plasaţi-le ı̂n ambientul titlepage.

3 Introducerea caracterelor
Scrieţi textul ı̂ngrijit, fără greşeli de introducere a caracterelor, folosind sem-
nele diacritice ale limbii române. Nu uitaţi punctuaţia. Lăsaţi spaţiul cuvenit
ı̂ntre cuvinte şi după semnele de punctuaţie, dar nu lăsaţi niciun spaţiu ı̂nainte
de acestea din urmă! Pentru puncte de suspensie, folosiţi comanda \ldots.
Observaţi că LATEXlasă un spaţiu mai mare ı̂ntre propoziţii decât ı̂ntre cu-
vinte. Pentru a evita acest lucru după abrevieri, plasaţi după punctul abre-
viator comanda \ , care generează un spaţiu normal ı̂ntre cuvinte. Invers,
dacă LATEXse păcăleşte şi crede că un punct e abreviator când, de fapt, el
ı̂ncheie o propoziţie, atunci se pune ı̂naintea punctului comanda \@. Acest
lucru se ı̂ntâmplă când scrii propoziţia: M-am ı̂ntâlnit cu X. Experimentaţi
şi observaţi că LATEXgenerează un spaţiu prea mic. Propoziţia se scrie corect
M-am \^{i}nt\^{a}lnit cu~X\@. Notaţi şi utilizarea spaţiului insecabil (car-
acterul ~), care evită situaţia ı̂n care ultimul cuvânt, foarte scurt, al propoziţiei,
ar rămâne orfan pe rândul următor. Va trebui, de exemplu, să folosiţi acest
caracter ı̂nainte de ultimul cuvânt al rezumatului.
Pentru text italic se poate folosi comanda \emph{}, iar pentru text aldin,
comanda \textbf{}. Pentru a introduce ı̂n document text neformatat, in-
clusiv comenzi LATEXneprocesate, folosiţi comanda \verb+text+. Caracterul +
poate fi ı̂nlocuit cu orice alt caracter ce nu figurează ı̂n text.
Dacă despărţirea ı̂n silabe nu se face corect, indicaţi explicit punctele unde
aceasta poate avea loc cu comanda \-: ca\-rac\-ter.
Dacă textul unui paragraf depăşeşte marginea din dreapta, plasaţi-l ı̂ntre
acolade şi adăugaţi undeva comanda \sloppy. O altă comandă utilă este
\linebreak[3] care ı̂ndeamnă LATEXsă sară la o linie nouă. Aici 3 poate fi
ı̂nlocuit cu un număr de la 0 la 4, pentru a da o comandă mai mult sau mai
puţin categorică.

3.1 Comentarii
]verb+
%sa nu uit de comentarii!
Nu uitaţi că aveţi posibilitatea să comentaţi textul pe care-l scrieţi.

2
3.2 Definirea unei comenzi
Definiţi comenzi care să vă uşureze munca, de exemplu abrevieri: newcommand{\pt}{pentru}
sau newcommand{\si}{\c {s}i}. Observaţi ı̂nsă că, ca şi după comanda \LaTeX,
aveţi probleme cu generarea spaţiului după comandă. Puteţi folosi comanda \
descrisă mai sus sau, ı̂n acest caz foarte particular, puteţi adăuga spaţiul ı̂n
chiar definiţia comenzii.

4 Pachete de macrodefiniţii
O soluţie mai radicală e folosirea pachetului xspace. Un alt pachet util este
indentfirst, care adaugă alineat şi ı̂n primul paragraf de după un titlu, acolo
unde regulile tipografice ale limbii engleze cer să nu se lase alineat. Plasaţi deci,
ı̂ndată după comanda \documentclass{}, comenzile următoare:
\usepackage{xspace}
\usepackage{indentfirst}

5 Capitole
Folosiţi comenzile \section{Titlu de secţiune} şi \subsection{Titlu de
subsecţiune} pentru a genera unităţi secţionale.

6 Ecuaţii
Scrieţi măcar două ecuaţii simple, ca de pildă:

(x1 + x2 )2 = x21 + x22 + 2x1 x2 .

Pentru a le numerota, plasaţi-le ı̂n ambientul equation. Schimbaţi opţiunile
comenzii documentclass, alegând fleqn, leqno şi observaţi ce se ı̂ntâmplă.

7 Referinţe ı̂ncrucişate
Plasaţi comanda \label{sec1} ı̂ndată după comanda care introduce prima
secţiune. Scrieţi aici Vezi Sec\c{t}iunea~\ref{sec1}, pagina~\pageref{sec1}
şi uite ce se ı̂ntâmplă: Vezi Secţiunea 1, pagina 1!
În mod asemă nător, faceţi o referina̧ la una din ecuaţiile pe care le-aţi scris.

8 Formatul paginii. Opţiuni ale clasei de docu-

ment
Dacă mai rămâne timp, definiţi un antet şi un subsol pentru paginile de
document şi schimbaţi stilul de numerotare. Modificaţi parametrii de lungime

3
care guvernează punerea ı̂n pagină şi experimentaţi scrisul pe două coloane.
(Folosiţi-vă de comenzile \onecolumn, \twocolumn pentru porţiuni de docu-
ment.)

9 Concluzie
Să ı̂nveţi comenzile LATEXnu e uşor deloc. Şi ca şi cum n-ar fi de ajuns, chiar
dacă le ştii, să le pui ı̂n practică cere destul de mult efort. Nu e un lucru care
se poate face entre deux fourchettes, cum ar fi spus François Mauriac, cu un
ochi pe Messenger, jucând pocker cu calculatorul şi amuzându-te cu colegul de
alături. Dacă faci aşa, n-ai să ı̂nveţi nimic niciodată.

4
10 Formatul documentului
Orice fişier LATEX ı̂ncepe cu o comandă care specifică formatul global al
documentului:
\documentclass[options]{class}
unde:
class este formatul global al documentului, numit ı̂n LATEX clasă;
Clasele standard de document sunt article, report, book, letter şi slides,
destinate, respectiv, articolelor, rapoartelor, cărţilor, scrisorilor şi prezentărilor
electronice. În afară de acestea, există numeroase alte clase de document, scrise
fie de edituri sau reviste, ı̂n intenţia de a facilita autorilor accesul la standar-
dul tipografic propriu, fie de simpli utilizatori entuziaşti şi puse la dispoziţia
publicului.

options e o listă de opţiuni separate prin virgulă.

Opţiunile pot fi câte una din fiecare din categoriile următoare. Prezenţa lor nu
e obligatorie: din fiecare categorie, una din opţiuni este implicită şi ea e cea care
se manifestă ı̂n absenţa unei opţiuni din clasa respectivă. Dacă sunt prezente
mai multe opţiuni, ordinea ı̂n care sunt listate nu are nicio importanţă.

10pt, 11pt, 12pt corpul caracterului folosit pentru textul ordinar; corpurile
celorlalte caractere, pentru titlu şi intertitluri, pentru notele de subsol sau
pentru indici şi exponenţi se raportează proporţional la acesta;
a4paper, a5paper, letterpaper, b5paper, legalpaper defineşte formatul hârtiei,
opţiunea implicită fiind letterpaper.

Lista de categorii nu e exhaustivă şi nici listele de opţiuni dintr-o categorie dată
nu sunt ı̂n general exhaustive.

5
11 Despărţirea ı̂n silabe
LATEX efectuează singur despărţirea ı̂n silabe a unui document, ı̂n baza unor
algoritmi complecşi care, pe de o parte, ţin seama de regulile de punctuaţie ale
limbii de redactare şi, pe de altă parte, printr-un sistem de penalităţi, ţin cont
de anumite constrângeri estetico-tipografice.
Când apar doar greşeli minore de despărţire ı̂n silabe a unor cuvinte, acestea
pot fi corectate fie prin declararea, la ı̂nceputul documentului, a unei liste de
excepţii, fie prin indicarea, direct ı̂ntr-un cuvânt problemă, a punctelor ı̂n care
despărţirea ı̂n silabe e admisă. Cele două posibilităţi sunt realizate cu ajutorul
următoarelor două comenzi.
\hyphenation{lista} declară punctele admise de despărţire ı̂n silabe ale cu-
vintelor din lista, unde lista e o listă de cuvinte, separate prin spaţiu, cu limitele
silabice marcate prin inserarea unui caracter -. În listă nu se admit cuvinte ce
conţin cratime sau caractere speciale, generate de comenzi LATEX.
Exemplu. \hyphenation{sub-iect ob-iect}
Comanda \-, plasată ı̂n mijlocul unui cuvânt permite ruperea cuvântului
respectiv ı̂ntre linii ı̂n acel punct. Mai multe comenzi \- pot fi plasate ı̂n acelaşi
cuvânt, ı̂n fiecare punct admis de despărţire ı̂n silabe câte una.
Exemplu. pseudo-nor\-m\u{a} \c si semi\-norm\{a}
Indicarea ı̂n acest mod a măcar unui punct de despărţire inhibă despărţirea ı̂n
silabe ı̂n orice alt punct. Deci această comandă corectează eventualele greşeli ale
programului. Pe de altă parte, pentru a lăsa LATEX să decidă o aşezare optimală
ı̂n pagină, este bine să i se indice toate punctele posibile de rupere ı̂ntre linii
ale cuvântului problemă, ı̂ntre care el ı̂l va alege pe cel mai bun. Efectul acestei
comenzi e local, spre deosebire de cel al comenzii precedente. Dacă cuvântul se
repetă ı̂n text, LATEX nu-şi va aminti setările anterioare.
Astfel de excepţii apar atunci când ı̂n text figurează
• nume proprii, care doar ı̂n mod excepţional pot fi despărţite ı̂n silabe,

• cuvinte străine, care se despart după regulile limbii de origine

• sau cuvinte compuse cu cratimă sau care conţin caractere generate cu
comenzi LATEX, pe care numai ı̂n mică măsură programul e capabil să le
gestioneze corect.

Într-adevăr, despărţirea ı̂n silabe se face după reguli specifice fiecărei limbi.
Nucleul LATEX nu gestionează corect decât limba engleză. Pentru ca LATEX să
despartă corect cuvintele la capăt de rând, ı̂n documente care au o altă limbă
de redactare decât engleza americană, comenzile precedente nu sunt suficiente.
El trebuie ajutat prin ı̂ncărcarea unor pachete lingvistice, aşa cum este babel.