c Melusina este identificată de către Radu Popa în studiul prinvind à

à de

la Suceava, însă această identificare este contestată în ultima vreme. Pornind de la Vătă ianu
ce identifică pentru prima dată sirena, întrun capitel, sensul personajului se modifică o dată cu
publicarea cahlelor de la Suceava.

Parte din istoriografie se referă la unele motive iconografice ca reprezentări ale

Melusinei, al ii combat ipoteza sustinând că aceste reprezentări sunt defapt o Sirenă, sau în
unele cazuri un personaj uman feminin, devorat de pe ti.

În Transilvania, acest motiv este disputat, de la reluarea în antentie a subiectului în

teza de doctorat al Danilei Marcu Istrate.1

Repertoriul transilvănean este compus din piese după Daniela Marcu Istrate din
fragmente sau piese ce provin de la Turea, Cristuru Secuiesc, Densu , Feldioara.2

Tema iconografică a Melusinei a fost studiată i în istoriografia tărilor vecine.

Potrivit legendei medievale, nimfa ce poarta numele de Melusina suferea săptămânal o
transformare

intrun arpe, sau uneori jumatate arpe i cu aripi de dragon. 3Tot potrivit legendei,
descendenti Melusinei sunt membrii familiei de Lusignan, legenda aparuta la sfarsitul
secolului XVI.4

Gre eala de identificare pare să fi aparut pentru prima dată în Cehia.5

Ipotetica reprezentare a Melusinei în secolele XV i XVI nu este în concordan ă cu

legenda,ea apare cu coada i solzi de pe te, nicidecum cu coadă de arpe, eventual aripi.6
Motivul Sirenei este mult mai vechi aparut încă din antichitate i apare
metamorfozat, prin prisma moralei crestine, în evul mediu.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
c
c
c
c ccc c c cc
 c

 cc
c cc

c
c
c
c cc c c

c c c

c! c
c  c
  
  
     " c# $
% c
&cc'c
(c c 
)
c
c
c
c cc c c

c! c"
c  *c c c
ucest motiv pare să fie destul de popular în reprezentariile artistice, cât i pe cahle, el fiind
întalnit în Europa Centrală i de Est, din spatiul german, în Boemia i Moravia, în Regatul
Maghiar i Moldova. 7

După statisticele efectuate de una Maria Gruia ar fi descoperite până în prezent 77 de

cahle decorate cu acest motiv.

Imaginea Sirenei este considerată a fi facând parte din arta minoră, sau arta naivă,
populară, însă func ia ei este destul de neclară, fiind un subiect dezbătut mai ales din pricina
profilării acestei imagini profane printre imagini de caracter sacral.8

um putea presupune o func ie cu rol moral, sau chiar de fabaula, având în vedere că
acest motiv înâlnit încă din antichitate, atât la greci cât i la latini se contureaza în
perspective acestora ca un simbol al tenta ie.

Pe teritoriul Transilvaniei

Tratarea peneleor i a solzilor, reda i plastic pe cahle, este foarte asemănătoare,

astfel din fragmentul descoperit la Densus nu se poate eviden ia cu siguranta despre ce poate
fi vorba despre un pe te sau o pasăre. Drept analogie avem la Vin u de Jos, o piesa datată
1585 ce redă o pasare. 9

Piesa de la Turea este analogie a unei piese moldave publicate, în care doi pe ti par
să devoreze un personaj uman feminin. Pe lângă analogia moldavă, o reprezenatare este
descoperita în 2007 la Cluj Napoca, Bulevardul Eroilor10 .Probabil scena redă tot o fabulă
medievală, acest tip de reprezentări fiind destul de populare în epocă.
Sirena apare pe unele discuri decorative de parament arhitectonic din Moldova, La
urbore, Hârlău, Ia i, Suceava i Vaslui.
De i Legenda Melusinei nu este atestată pe teritoriul Transilvaniei, prezen a ei în
zonă nu este imposibilă. În Evul Mediu me teri de tot felul au ocazie să parcurgă un vast
teritoriu, pentru a se perfec iona sau pentru a- i profesa meseria. Exemplu cel mai elcovent
îl reprezintă tema Chevalier au Lion, scrisă de poetul din secolul XII Chrétien de Troyes,

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
(
c+  c
8
Ibidem, p 221
9
Rusu, udrian undrei, op cit , p 147; Rusu, udrian undrei, Cahle din Transilvania (I) in Ziridava, 9 -20, 1996, p. 148, 162,
fig 13)c

c c
transferată prin intermediul calugărilor cistercieni până i pe cahlele din Transilvania.
Totu i