INFORMARE PRIVIND INFLUENŢA ERUPŢIEI VULCANULUI DIN ISLANDA

ASUPRA SECURITĂŢII ZBORULUI

Conform Dr. Dougal Jerram, un om de ştiinţe ale pământului de la Universitatea din Durham,
Marea Britanie, erupţiile, sunt percepute cu start de gaz către spumă şi se extinde pînă când
acestea ajung la suprafată. Acest lucru duce la erupţii explozive şi această cenuşă este propulsată
în sus, în atmosferă. Dacă este ejectat (aruncat) destul de sus ,norul de cenuşă poate fi deplasat de
curenţii de tip “jet” şi să fie dispersat pana in Europa Continentală şi mult mai departe,
influenţând zborul aeronavelor prin următoarele efecte:

Efectul de sablare
Cenuşa poate "orbi" piloţii prin efectul de sablare a parbrizului. Efectul de sablare poate cauza
deteriorarea instrumentelor de aterizare, provoca daune fuselajului şi învelişului planurilor ( KLM
zbor 867 şi BA zbor 9 ). În plus, efectul de sablare poate deteriora luminile de aterizare ,
făcându-le difuze şi incapabile de a fi proiectate în direcţia înainte (BA zbor 9). Din cauza
deteriorării suprafeţelor elicilor, aeronavele pot fi afectate prin scăderea tracţiunii motoarelor.

Lipsa de oxigen
Concentraţia redusă de oxigen în interiorul norului de cenuşă este dată ca o cauză probabilă a
funcţionării anormale sau a opririi motoarelor.

Colmatarea senzorilor de pe avion,

Acumularea de cenuşă poate bloca, tuburile Pitot . Acest lucru poate duce la indicaţii eronate
ale aparatelor care folosesc presiunea atmosferică.

Undele electromagnetice de izolaţie

Particulele din norii de cenuşă vulcanică pot perturba comunicarea radio , indicaţiile radarelor
de bord ( meteo şi de luptă).

Poate afecta fenomenul de ardere în interiorul motoarelor

Cenuşa vulcanică poate cauza daune componentelor avionului. Efectele asupra motoarelor cu
reacţie sunt deosebit de severe din cauza cantităţii mari de aer aspirat în timpul procesului de
ardere, care prezintă un mare pericol pentru aeronavele care zboară în apropierea norilor de
cenuşă. Particulele foarte fine de cenuşă vulcanică (bogate în silicaţi, în cazul în care eruptia
provine de sub suprafaţa de gheaţă) aspirate într-un motor cu reactie se topesc la aproximativ
1100 ° C, realizează fuziunea pe paletele de compresor sau alte părţi ale turbinei (care opereaza
la aproximativ 1400 ° C). Acestea pot eroda şi distruge părţile în mişcare, şi pot provoca blocaje
ale angrenajelor rotative.
Efectul asupra funcţionării unui motor cu reactie este de a provoca oprirea frontului de flacără în
cadrul camerei de ardere şi scăderea tracţiunii . Procedură De Urgenţă Standard atunci când
motoarele cu reacţie încep să piardă din tracţiune este de a nu în cerca să se mărească turajul ,
ceea ce ar agrava problemele. Cea mai bună metodă este aceea de a reduce turaţia motoarelor ,
coborârea de urgenţă sub nivelul norului de cenuşă. Admisia de aer rece, curat, este de obicei
suficientă să răcească, să solidifice şi să spargă sticla, debocând astfel motoarele.

Cazuri de avarieri avioane.

Există multe cazuri de avariere a aeronavelor cu reacţie, ca urmare a întâlnirii norilor de cenuşă
vulcanică. După Galunggung , Indonezia, eveniment vulcanic în 1982, un zbor British Airways
a trecut printr-un nor de cenuşă, având ca rezultat oprirea tuturor celor patru motoare. Avionul a
coborât de la 36000 de picioare (11000 m), la 12.000 de picioare (3700 m), înălţime la care
motoarele au putut fi repornite. [24] La data de 15 decembrie 1989 o aeronavă KLM Boeing 747-
400 ( zbor 867 ), care executa un zbor pe ruta Amsterdam - Anchorage s-a confruntat cu
probleme similare lângă Muntele Reduta (Alaska) . Prejudiciul a fost de 80 milioane USD; au
fost găsite cca. 80 kg de cenuşă la fiecare turbină; timpul necesar a pentru a repara avionul a fost
de cca. 3 luni de muncă.

Cenuşa vulcanică amestecată cu aer În timpul funcţionării Colmatarea cu cenuşă a

poate bloca tuburile Pitot ale
aeronavei provocând astfel indicaţii
eronate ale aparatelor
barometrice(altimetru, vitezometru,
variometru).
motorului, sunt aspirate canalelor de răcire a paletele
cantităţi mari de aer ( în turbinelor poate duce la
amestec cu cenuşa supraîncălzirea şi deteriorarea
vulcanică). acestora, cu consecinţe grave
asupra integrităţii aeronavei.

Riscurile zborului prin nori de cenuşă vulcanică

Este important să se facă o distincţie între zborul prin norul de cenuşă vulcanică (sau în imediata
vecinătate a sa) şi zborul în spaţiul aerian afectat de acest fenomen. Particulele de cenuşă
vulcanică din imediata vecinătate a erupţiei au dimensiuni şi densităţi cu totul diferite faţă de
cele din norii de dispersie deplasaţi de curenţii de aer. Nu a fost încă stabilit un nivel minim de
încărcare cu cenuşă ce afectează funcţionarea normală a motorului, însă, funcţionarea acestuia
este influenţată direct proporţional cu densitatea şi mărimea particulelor. Încă nu a putut fi
cuantificată influenţa dioxidului de siliciu topit, rămas în norii de dispersie, chiar dacă acesta
rămâne la densităţi mult mai mici decât în norii de cenuşă din momentul erupţiei . Acest lucru
reprezintă totuşi un real pericol pentru siguranţa aeronautică , fapt care probabil va declanşa
activităţi de cercetare în acst domeniu şi promovarea măsurilor de gestionare a riscurilor, în
conformitate cu alte riscuri de aviaţie comparabile(zborul în condiţii de deşert, de transport de
zăpadă sau de praf).