Cap.1.ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA 1.1.

Scurt istoric al liceului teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi
La 10 noiembrie 1899 se inaugurează cursurile clasei I a Şcolii de aplicaţie- Seminarul pedagogic universitar, urmand ca in anul 1938, prin Legea „Armand Călinescu” pentru organizarea învăţământului sa se infiinteze înfiinţeze Şcoala normala superioara în vederea pregătirii viitorilor profesori. Astfel liceul de aplicaţie al Seminarului pedagogic devine Liceu de aplicaţie a Şcolii normale superioare. In 1948, liceul de aplicaţie este transformat în liceu clasic, acesta urmand a fi desfiintat , devenind scoala medie de 10 ani in 1955. Printr-o decizie a Secţiei de Învăţământ i se dă denumirea de Şcoala medie nr.2 fete. Mai tarziu,in 1962, şcoala se mută în actualul spaţiu situat în strada Oastei, nr.1 şi prin Ordinul Ministrului, la cererea cadrelor didactice, primeşte denumirea de Liceul Garabet Ibraileanu. In 1977, printr-un Decret Prezidenţial liceul devine industrial cu profil mecanic şi de construcţii hidrotehnice sub denumirea de Liceul Industrial Hidrotehnic „Garabet Ibraileanu”. Pe lângă clasele cu profil hidrotehnic au mai funcţionat şi cele cu profil filologie în lichidare, precum şi câte o clasă pentru fiecare treaptă, cu profil de matematică-fizică. Prin adresa M.E.Î. nr. 45816/15.11.1991 liceul redevine real-umanist sub denumirea de Liceul Teoretic “G. Ibrăileanu”.Este demn de menţionat faptul că acest liceu este singurul din Moldova care are profilul limbi clasice. Ca bază materială, activitatea didactică se desfăşoară în: 25 săli de clasă, 3 cabinete de informatică, câte un laborator de fizică, chimie si biologie, doua cabinete de limbi moderne, un cabinet de limba si literatură română, de dezbateri, un cabinet de psihopedagogie, un cabinet medical de medicină generală, un cabinet stomatologic, o bibliotecă informatizată, cu aproape 23.000 volume, o modernă sală de sport si un teren de sport.

1

Scoala participa la programe si proiecte internaţionale, cum ar fi: programul Comenius al agenţiei Socrates, proiectul “scoală, familie, comunitate” al Centrului “Educaţia 2000+”, proiectul “Valente ale comunicării” cu şcoli din Suedia ş.a. 1.2. Obiect/ domeniu de activitate În România, statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de sex, de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar putea constitui o discriminare. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, in care este inclus si invatamantul liceal. Invatamantul de stat este gratuit potrivit legii. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt organizate si functioneaza in conformitate cu Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul persoanelor didactice, a Legii finantelor publice nr. 500/2002, O.U.G NR.45/2004 privind finantele publice locale. Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi este preocupat sa ofere tinerilor si adultilor din judetul Iasi, inclusiv celor proveniti din medii defavorizate, sanse egale de educatie la standardele UE. 1.3.Organizarea interna Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” este o institutie de invatamanat, de stat, gratuita si este sub stricta coordonare a Inspectoratului Scolar al Judetului Iasi, care se afla la randul sau in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. In cadrul Regulamentului de ordine interna al grupului scolar regasim prevederi specifice unitatilor de invatamant si informatii concrete de desfasurare a activitatii in concordanta cu normele legale, acesta fiind aprobat de catre Consiliul profesoral al unitatii.Aici gasim repartizarea activitatii pe diferite compartimente a personalului precum si atributiile acestuia: • Personal de conducere: Director Director adjunct Contabil sef Secretar sef.

2

• • • •

Personal didactic format din profesori, laboranti, instructori pentru pregatirea practica; Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de system; Personal administrativ: contabil, administrator; Personal nedidactic: intretinere si paza, ingrijitori scolari.

Conform legislatiei in domeniu conducerea institutiei este asigurata de catre Directorul general, cei doi directori adjuncti, Consiliul de asministratie si de catre Consiliul profesoral. In cadrul institutiei intre compartimente exista relatii de colaborare si/ sau subordonare. Directorul este subordonat In spectoratului Scolar Judetean reprezentat prin inspectorul general scolar.Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.Directorul este Presedintele Consiliului de Administratie. Conform fisei postului, directorul are urmatoarele atributii: - intocmeste programul managerial al institutiei pe care o conduce; - de a coordona elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unitatii de invatamant; - poate lansa proiecte de parteneriat cu scoli similare in Uniunea Europeana sau din alte zone; - de a propune Inspectoratului Scolar Judetean proiectul planului de scolarizare aprobat de Consiliul de Administratie. Directorul efectueaza cel putin 120 de asistente la ore in decursul unui an scolar, astfel incat fiecare cadru didactic va fi asistat cel putin o data pe an. La asistentele effectuate sau la unele activitati ale catedrelor, directorul este insotit, de regula, de sefii de catedra. In calitate de angajator, directorul unitatii de invatamant are urmatoarele atributii: incheie contracte de munca cu personalul nou angajat si aproba concediile de odihna ale personalului; aproba concediul fara plata si asigura suplinirea cu personal; consemneaza in condica de prezenta absentele nemotivate ale personalului’ numeste si elibereaza din functie personalul, conform legislatiei; 3

-

aproba fisa postului pentru fiecare salariat; aproba la cererea personalului trecerea de la o gradatie la alta sau de la o treapta la alta in conditiile preavazute de lege; comunica Inspectoratului Scolar Judetean cadrele ramase disponibile pentru anul scolar urmator, in vederea scoaterii la concursul de titularizare.

In calitate de ordonator tertial de credite bugetare, are urmatoarele atributii: • • • • • intocmeste impreuna cu contabilul bugetul de venituri si cheltuieli, si raspunde de executia bugetara; raspunde de utilizarea, pastrarea si monitorizarea bazei materiale a unitatii pe care o conduce; se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finantare interna; raspunde de intocmirea lunara a statelor de plata a drepturilor salariale ale salariatilor; se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizari, donatii, • prestari de servicii, cursuri de reconversie profesionala, consultanta,etc.; la solicitarea Inspectoratului Scolar Judetean sau al Ministrului Educatiei si Cercetarii , directorul scolii inainteaza un raport general privind actvitatea din unitatea pe care o conduce, starea invatamantului comparativ cu anii scolari anteriori. Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate cu comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ. Componenţa 11-21 membri(2/3 din membri vor fi cadre didactice) • • • • directorul directorii adjuncţi contabilul şef responsabilii ariilor curriculare

4

• • • locale •

reprezentanţii aleşi ai părinţilor reprezentanţii aleşi ai elevilor reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional( cu

statut de observator) Atributiile Consiliului de administratie sunt urmatoarele: - raspunde de utilizarea, pastrarea si modernizarea bazei materiale a unitatii de invatamant, coordoneaza activitatea din internat si cantina; - de a numi dirigimtii pe clase; - de a numi sefii de catedra si a comisiilor metodice; - de a propune spre vot in cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de administratie; - de a elabora proiecte de incadrare pe disciplinele de invatamant; - raspunde de aplicarea planului de invatamant prin intermediul sefilor de catedra si a sefilor de comisii metodice; - de a coordona activitatile de pregatire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite; - elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al scolii şi urmăreşte respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al scolii; - analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic; - aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare pentru personalul scolii; - asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului de stat - elaborează oferta educaţională a şcolii - elaborează Regulamentul de Ordine interioară - elaborează criteriile de acordare a salariului si a gradaţiei de merit, precum şi de acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi

5

Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini: conduce operaţiunile de înscriere a elevilor. organizate la nivelul şcolii. păstrează dosarele cu actele elevilor.. precum şi activităţile suplimentare pentru elevii de performanţă. decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris.reglementează planul financiar al unităţii şcolare Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau membrii acestuia. aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul pentru curriculum. stabilirea de masuri în acest sens. stabileşte măsurile recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai lent de învăţare. Secretarul sef este desemnat de Consiliul de administraţie. completează foile matricole. întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar. Din programul managerial al şcolii. certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor. Consiliul analizează situaţia şcolară a fiecărui elev. aplică sancţiunile prevăzute la articolele e-h. registrul matricol. cataloagele. întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot. schema de salarizare conform indicilor cuprinşi in Legea 154/1998. Intre principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc: stabileşte notele la purtare sub şapte. evaluarea progresului şcolar şi comportamental al fiecărui elev. Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar pentru a armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice.şcolii. consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director. întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare. criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă ai activităţii celorlalte comisii.elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale . volumul temelor pentru acasă. 6 . colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe educative unitare. fisele posturilor pentru angajaţii . rezultă principiile. .elaborează proiectul managerial al şcolii. se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară. precum şi pentru a propune sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. încheierea semestrelor. participa la şedinţe. încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel. verificând actele şi completând registrul de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii).

a programelor trimestriale. Şeful catedrei metodice este numit de directorul scolii . repartizarea conţinutului pe capitole. activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de profesorul diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi experienţa care predau la clasa respectivă. Comisia diriginţilor: dirigintele clasei. subcapitole şi teme. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la prima şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de învăţământ la disciplina respectivă. dirigintele. Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de coordonare a activităţii în scoala. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după aprobarea lor de directorul şcolii. şeful de catedră. de regulă cu consultarea membrilor săi. a precizărilor orientative de ordin metodic. În scoala. a obiectivelor care decurg din Programa activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a problemelor ridicate de specificul muncii cu clasa sa. 7 . Aceasta poate avea cel puţin trei membri. al fiecărei clase. Pe această bază.Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie. însuşirea şi adaptarea la specificul scolii. punând accent deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare a obiectivelor generale şi specifice ale programei şi pe cunoaşterea . Sarcina de diriginte este obligatorie. Toţi profesorii şi maiştri instructori ai scolii care predau aceeaşi disciplină de învăţământ constituie catedra metodică. alcătuieşte planificarea semestriala care cuprinde toată gama activităţilor de dirigenţie tematica orelor respective precum şi obiectivele urmărite prin temele planificate. Şedinţele catedrei metodice se ţin după o tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se consideră necesar de membrii săi sau de director. după consultarea elevilor. În caz ca nu se întruneşte numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai multe scoli sau cu specialităţi înrudite de la aceeasi scoala. Catedra metodică.

”G.Teor.Ministerul EducatieiCercetarii (OPC) Inspectoratul General al ISJ. Iasi (OTC) Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul de stat.Teor.Ibrailean”. Iasi (OTC) 8 . Bugetul asigurarilor sociale de stat.”G.Iasi(OPC) Directorul LLic. Iasi(OSC) Directorul Lic.Ibraileanu ”. Bugetul Asigurarilor de sanatate Presedintele Consiliului Local Primarul mun.

Semnătura………………………….. ………………………………………………………………………………. Profesia………………………………………………………………………. Este subordonat……………………………………………………………….. 9 ..Iasi FIŞA POSTULUI Numele şi prenumele………………………………………………………… Adresa………………………………………………………………………… Funcţia………………………………………………………………………. Am luat la cunoştinţă. Studii…………………………………………………………………………. (nume şi prenume)……………………... Colaborează cu……………………………………………………………….Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul local al mun...

de a analiza periodic performantele scolare ale elevilor si de a lua masuri amelioritoare atunci cand este necesar. Pentru fiecare funcţie stabilită prin statul de funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare. exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat. iar exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în cauză. seful de catedra sa evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei si de a propune Consiliului de administratie calificativele semestriale si pe cele anuale. in concordanta cu curriculumul national. Personalul auxiliar este format din 3 secretare. Sarcinile personalului didactic ajutător(pedagog şcolar.Personalul didactic are urmatoarele atributii ce le revin direct prin Legea nr.128/1997 – Statutul personalului didactic: • • de a elabora programe de activitati semestriale si anuale. Personalul din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unitatii de invatamant si are relatii de colaborare cu cadrele didactice. de a realize o selectie a manualelor alternative din oferta educationala elaborate de Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului. laborant. semnându-se totodată de luare la cunoştinţă şi primele două exemplare. Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună cu regulamentul de ordine interioară. bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a compartimentelor în care lucrează (cămin. de a respecta diferite atributii de ordin administrative stabilite prin fisa postului. bibliotecă). de a realize pregatirea suplimentara a elevilor. • • • • • • • de a stabili si elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor. tehnician. bibliotecar. Personalul nedidactic este format din : 10 . laborator. laboranti. semnată de salariat şi directorul unităţii. de a organiza si de a participa la activitati de formare continua. de a intocmi de catre seful de catedra a fisei postului pentru toti membrii catedrei. cu compartimentul contabilitate si administrative.

din punct de vedere functional. Acest serviciu este condos de catre contabilul sef a carui denumire a fost schimbata in administrator financiar patrimoniu. secretariat. conducatorului departamentului financiar. extrabugetare. b) personal de ingrijire. dirigintii claselor. Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare. d) 3 muncitori. compartimentul contabilitate. administratorul.  organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti. pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor. casier. internat şi pentru unităţile din subordine.  întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi regulilor de alcătuire şi completare în vigoare. dirigintii claselor.  întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi bancare. atât sintetic cât şi analitic şi are în vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi. c) personal de paza.Acesta asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii financiar-contabile a unitatii de invatamant. întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare.  instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale. cantină.a) personal administrative: contabil sef. În acest sens are următoarele atribuţii:   angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială. pedagogul.  efectuează sau organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru şcoală. Bibliotecarul colaboreaza cu cadrele didactice. Acesta colaboreaza cu contabilul sef. Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari si un secretar sef. Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unitatii de invatamant iar. 11 . cadrele didactice.contabil al Inspectoratului Scolar Judetean. la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege. instruieşte personalul în vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere.  urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei bugetare.

răspunde de administrarea cantinei şcolare. cantina şcolară. ţine evidenţa operativă a sumelor datorate de elevii nebursieri pentru regie de cămin şi cantină sau contravaloarea meselor servite şi predă contabilităţii sumele de încasat. statele de plată ale burselor. care îndeplineşte următoarele funcţii: rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrativ-gospodăresc. duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială. asigură buna funcţionare a internatului de elevi cu scopul de a realiza condiţiile necesare de întreţinere. listele de avans chenzinal. indemnizaţiile de concedii de odihnă. îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine. în conformitate cu statul de funcţii al unităţii. întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii. fişe. disciplinară şi administrativă a salariaţilor. laboratoarelor. clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli. documente contabile. căminului de elevi. întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar. face propuneri pentru alcătuirea meniurilor pe care le supune conducerii unităţii. verifică statele de plată. lunar pentru alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe. întocmeşte lista zilnică de alimente. întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri. verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă stabilite de lege.coordonează . balanţe de verificare. răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor. urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ. 12 .          Conducerea serviciului administratie în unităţile şcolare este încredinţată în raport cu mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau administrator unitate şcolară. întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie bugetară. îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul unităţii sau stipulate expres în acte normative. atunci când şcoala nu are post de casier.

Iasi 13 .Organigrama Liceului Teoretic „Garabet Ibraileanu”.

Consiliul de administratie Director general Directori adjuncti Consiliul profesoral Personal nedidac. auxiliar Personal didactic Comitet parinti Consiliul de conducere elevi Contabil sef Bibliotecar Sef catedra Comitet parinti pe clase Secretar sef secretari Laboranti Profesori Administrator personal de ingrijire personal paza .personal muncitor 1. Relatii interne din cadrul liceului 14 .4.

Administratorul trebuie sa stabileasca sectoarele si sarcinile de lucru a personalului aflat in subordinea sa si sa asigure necesarul de materiale pentru desfasurarea activitatilor acestora din urma. note contabile pentru operatiuni care nu au justificare in contabilitate. De asemenea administratorul primeste lista de materiale necesare laborantului pentru organizarea orelor. La randul sau casierul trebuie sa depuna la contabilitate registrul de casa. precum si cheltuielile de deplasare de catre director. Intre compartimentul contabilitate si secretariat exista relatii determinate de circuitul urmatoarelor documente: documente privind salariile.Conducerea scolii este asigurata de catre Directorul General al liceului. ajutat de cei doi directori adjuncti care se afla in subordinea sa.Relatii cu exteriorul Personalul din cadrul liceului intra in contact cu urmatoarele categorii: 15 . proiectul de buget. Laborantul desfasoara aceasta activitate dupa ce a fost informat de catre profesor de materialele necesare pentru buna desfasurare a orelor de curs. impreuna cu Consiliul Profesoral si de Consiliul de Administratie. dispozitia de plata/incasare catre casierie si chitante.5. lista cu oferte primite de la furnizori. borderou retineri. 1. declaratia CASS. Administratorul trebuie sa depuna la contabilitate note de receptie si de constatare prin care se inregistreaza receptia valorilor materiale. impozitul pe salarii.declaratia CAS. Aceste documente dupa ce au fost inregistrate de catre secretariat trebuie sa fie semnate si aprobate de catre directorul institutiei. borderoul de predare a documentelor. Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic directorului iar acesta trebuie sa asiste la ore atunci cand profesorii sustin diferite examene sau au inspectii din afara scolii. declaratia Somaj. contabilul trimite la casierie un ordin de plata a acestora. bilantul contabil. a materialelor refolosibile rezultate la receptie. Dupa ce a fost aprobat statul de plara cu salariile. factura fiscala care insoteste produsele cumparate.

Casa Corpului Didactic. Iasi. Trezoreria mun. societati care se ocupa cu reparatii capitale si curente. CAS. Electrica Iasi. Directia Generala a Finantelor Iasi.a) institutii : Primaria mun. Flux informational extern 16 . Inspectoratul Scolar Judetean. Iasi.CASS. furnizori de alimente.ETC.materii prime. b) furnizori: RAJAC Iasi.

CASS. fise fiscale Sprijin material Comitet parinti Lic.6.Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului Agenti economici Circulare Anunturi locuri de munca Inspectoratul Scolar Judetean.Ibraileanu” Ordine de plata Facturi Obligatii de plata Contract prestari servicii Extras de cont Trezoreria Furnizori Directia generala a finantelor publice Aproba bugetul Ofera finantare Primaria burse elevi salarii cheltuieli capitale 1. “G. AJOFM Declaratii oblig. de plata.etc.aprobari . burse pentru elevi strainietc. straini.Ibraileanu in perioada 2004-2006 17 .statistica Ordin.G. monitorizare cheltuieli. Structura si evolutia principalelor venituri si cheltuieli la Lic. Iasi Proiectul de buget Necesarul de fonduri Sit. adrese.Teor.Teor. CAS.

fond.crt I 1 2 3 4 II 1 III 1 2 3 IV 1 Denumire indicatori financiari Venituri bugetare Buget de stat Buget local Buget asig. Cap. observam o crestere a finantarii din cadrul bugetului statului precum si din cadrul bugetului local. in special a cheltuielilor de personal.Fundamentarea indicatorilor financiari la Lic.Ibraileanu” 18 .10 57. In ceea ce priveste cheltuielile pe care institutia este nevoita a le efectua. pe fondul insuficientei sumelor alocate.2.de sustinere a invat. In ceea ce priveste sumele alternative de finantare ale grupului scolar se remarca o tendinta de crestere.Teor.03 01 02 20 38 70 72 1545 1271 1271 260 17004 12724 2735 4936 9865 93 Valori realizate 2005 15421 5112 10188 121 275 275 17231 12874 2855 1502 1432 1432 Valori realizate 2006 15811 5262 10328 221 290 290 17420 12965 2890 1565 1562 1562 Din analiza bugetului pe cei 3 ani.publice Bugetul de venituri si cheltuieli Cod clasificatie Valori bugetara realizate 2004 14894 57.19.Nr.02.04 61. acestea detinand o pondere covarsitoare in cadrul cheltuielilor efectuate de catre liceu.01.01.0457. de stat Venituri extrabugetare Donatii si sponsorizari Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale si servicii Transferuri Cheltuieli de capital Investitii ale inst.0 4 57.de stat Bug.04. „G.04 260 40. se observa o crestere ale acestor valori.soc.

iar directorul unitatii trebuie sa indeplineasca integral atributiiler de ordonator tertial de credite. veniturile prevazute vor fi indreptate spre bugetele publice sau vor sustine. prin care se accentueaza in plan tehnic specificul documentului.538/2001 prevad ca intocmirea bugetului propriu intra in responsabilitatile fiecarei institutii de invatamant preuniversitar. bugetul se intocmeste de catre fiecare unitate de invatamant cu personalitate juridica. o parte din cheltuielile publice aprobate sau o suplimentare a acestora. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare Institutiile publice au obligatia conform Legii finantelor publice 500/2002 de a intocmi propriile balante fnanciare inaintea proiectului de buget pentru ca acestea surprind intreaga activitate a institutiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folositi la intocmirea bugetului. 19 . se deruleaza procedural in stransa legatura cu subdiviziunile operative ale cadrului comun al clasificatiei conform cu subdiviziunile articole si aliniate. In cadrul institutiei de baza. Unitatile de invatamant preuniversitar trebuie sa organizeze distinct evidenta contabila proprie.2. activitatea trebuie sa se bazeze pe existenta unui buget propriu de venituri si cheltuieli care trebuie sa fie echilibrat si realizat in conditii de autonomie.cu caracter complementar.Fiecare unitate de invatamant isi desfasoara activitatea pe baza bugetului propriu aprobat in conditiile Legii Finantelor Publice. licee. in sensul acoperirii. dimensionarea previzionala a cheltuielilor de inscris. conduse de ordonatori tertiari de credite bugetare. Pentru fundamentarea cheltuielilor inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli. emise de ordonatorul principal de credite. privind activitatea proprie. si apoi in alte balante financiare prin centralizare. completate prin instructiuni. La nivelul institutiilor de baza: gradinite. In balantele financiare ale institutiilor publice. mai intai in bugetul de venituri si cheltuieli. scoli. Normele Metodologice din HG nr.1. cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor publice. institutiile folosesc norme metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

conform prevederilor Legii Finanţelor Publice. numarul de burse din invatamant. problema centrală a elaborării proiectului de buget o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse cu posibilităţile de asigurare a acestora. bugetul de stat. In ceea ce priveste fundamentarea proiectelor de bugete publice la institutiile de invatamant se au in vedere specificul activitatii de la nivel de liceu de catre indicatorii fizici: 1) Individualizarea indicatorilor fizici ai activitatii la nivel micro si macroeconomic Pentru identificarea.Fondurile alocate institutiilor de invatamant pot proveni de la bugetul local.În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte metoda evaluării directe. sarcina le revine ministerelor sau institutiilor centrale. ca şi a surelor din care aceştia vor fi finanţaţ. care nu permit înscrierea în Buget şi aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor din care urmează a fi executate. prima etapă este elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli. perioada de 20 . asezarea si localizarea indicatorilor fizici reprezentativi pe domeniu de activitate.Acestea se regasesc in conturile acelei institutii de invatamant. In invatamantul preuniversitar se stat avem: indicatori sintetici generali: numarul de cadre didactice. nivelul la care pot fi angajate sume de bani din fonduri publice. stabilirea acestei concordanţe putând impune chiar ajustarea programelor de activitate sau renunţarea la unele acţiuni. venituri proprii. proces laborios şi îndelungat deoarece întotdeauna cerinţele de resurse bugetare sunt mai mari decât posibilităţile de acoperire a acestora. prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de cheltuială. În acest scop. In derularea procesului bugetar. Acesti indicatori evidentiaza dimensiunile activitatii derulate. cheltuiala medie anuala/ elev inscris. centru de executie bugetara de la Trezoreria Finantelor Publice sau de la bancile comerciale cu care scoala intra in contact. continuitatea ei. retributia medie lunara a personalului pe fiecare categorie de personal indicatori sintetici specifici: numarul mediu de elevi. în raport cu unele constrângeri de natură financiară. Pornind de la obiectivele politicii financiare.invatamant. se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs şi o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse a fi realizate în anul următor.

Se ia in considerare situatia anului de baza pentru continuitatea activitatii. acte normative complementare.impozit pe salarii. Legea Bugetului de Stat. In practica financiara se utilizeaza metoda normativa „standard cost” ca instrument de lucru pentru analiza.acordare a bursei in cadrul invatamantului liceal. 2) Situatia anului de baza Anul de baza apare prezent cu consemnari de date pornind de la indicatorii mentionati. executia preliminara pentru anul de bazaexecutia certa pentru o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul anului. 2. impozit pe profit. cheltuiala medie anuala cu retrubutiile/ elev din invatamant. Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare Veniturile bugetare din institutiile de invatamant exprima mijloace banesti de incasat potrivit cu cadrul legal de actiune. situatia indicatorilor din anul curent reprezentand suportul de calcul pentru prefigurarea indicatorilor din anul urmator. 21 . pe structura si in dinamica. Acesta poate fi structurat in acte normative cu caracter general si acte normative specifice domeniului. Specificitatea din punct de vedere juridic are ca principala sustinere legislatia privind Finantele Publice.luni. diagnoza.acestea trebuie sa fie reglementate printr-un act normativ.corectata cu eventuale influiente. hotararile Consiliului local pentru anul de baza cu referire la activitatea bugetara. proiectarea bugetara si urmarirea eficienta a managementului financiar. In acest sens sunt fixate doua repere de comparatie pentru anul de baza: executia certa pana la o data si executia preliminara a anului de baza. cheltuiala medie anuala de intretinere si functionare/ elev din invatamant.analize si studii privind evolutia veniturilor pe intervale mari de timp.Pentru realizarea bugetului de venituri si cheltuieli se iau in considerare o serie de criterii: baza legala a veniturilor.2. analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total. acte institutoare de venituri bugetare. 3) Norme si normative in determinarea indicator Cadrul juridic presupune luarea in considerare a actelor normative ce produc efecte direct sau indirect asupra activitatii finantate din buget.

in care sunt cuprinsi indicatorii pentru anul respectiv. Din punct de vedere metodologic. Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în concordanţă cu cerinţele etapelor de dezvoltare economico-socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia. Numarul elevilor care vor fi scolarizati intr-un an de invatamant se determina pornindu-se de la numarul de elevi existent la finele anului scolar precedent. defalcat pe subcapitole. categoriile de venituri pe care institutiile din subordine le pot obtine. Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare. planificarea cheltuielilor pentru actiunile de invatamant are la baza indicatorii aprobati pentru anul de plan. Astfel. numarul de elevi care sunt scolarizati( contingentul). Pentru fundamentarea cheltuielilor se au in vedere următoarele criterii: • Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ. din care se scad absolventii ultimului an de studiu si se adauga numarul elevilor care vor incepe procesul educativ. Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste in fiecare an planul de scolarizare pe forme si tipuri de unitati. Indicatorii pentru activitatea de invatamant sunt numarul unitatilor de invatamant pentru fiecare tip de scoala.Veniturile apar prezente in structura bugetului de venituri si cheltuieli ale institutiei in cadrul unui singur capitol bugetar. pe sectoare de activitate. respectiv ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa stabileasca inainte de inceperea anului financiar. 22 . masă. unde ordonarea si codificarea se fac grupat. fiecare institutie publica centrala. corectată de eventuale influenţe. • • Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în dinamică. cu incadrare in clasificatia indicatorilor financiari. • Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului. transport) care au repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor.

Prin realizarea proiectului de buget se urmareste previzionarea in mod correct. detasari.04 Spor de vechime 10. fiind urmata de cheltuielile de intretinere si de cele cu plata burselor.01 Deplasari. plati pentru ore suplimentare 10.03 Indemnizatii de conducere 10. modul si nivelul de constituire si alocare a resurselor pentru desfasurarea in conditii cat mai bune a activitatii in invatamantul preuniversitar si se are in vedere reducerea chheltuielilor sau cel putin incadrarea acestora in limitele stipulate de normele in vigoare. transferuri 13.1Cheltuielile de personal Cheltuielile de personal ocupa cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul institutiei de invatamant.07 Fond de premii 10.contributia la asigurari sociale de stat Cheltuieli.01 Salarii de baza 10.2.cheltuieli materiale si de servicii 2. La nivelul institutiilor de invatamant.contributia pentru constituirea fondului pentru plata .05 Sporuri pentru conditii de munca 10.06 Salarii platite cu ora.02 Salarii de merit 10. structura cheltuielilor au ca principala componenta plata salariilor si a drepturilor assimilate. Cheltuielile de personal sunt urmatoarele: 10 Cheltuieli cu salariile 10. detasari. transferuri in tara 23 Cheltuieli.08 Alte drepturi salariale 13 ajutorului de somaj Deplasari. Aceste cheltuieli sunt reglementate de catre Titlul I.• Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor. Cheltuielile curente de la nivelul scolii se delimiteaza pe doua titluri principale: Titlul I.cheltuieli de personal Titlul II.

. Nivelul costului standard . specializare. . Precizari: Costul standard nu este un criteriu unic de alocare a fondurilor catre unitatile de invatamant. cu consultareapartenerilor sociali si a structurilor associative ale autoritatilor administratiei publice locale. orientativ. acesta fiind un cost de referinta. . Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev: . numarul de norme didactice pe clasa. domeniu. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar pe baza unor indicatori conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobate prin hotarare a guvernului determina costul standard pe elev. respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente finantarii de baza este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane si materiale stabilite prin legi si hotarari ale guvernului sau prin acte normative elaborate de ministerele si institutiile centrale de specialitate. nivelul salariilor cadrelor didactice. stabilite prin lege de normele de consum si energie electrica si termica si de preturile materialelor si serviciilor „ consumate” pentru buna desfasurare a procesului instructiveducativ din scoala.calitatea personalului de educatie si formare profesionala. Costul standard pe elev/ prescolar este baza de calcul a fondurilor alocate institutiilor de invatamant de la si prin bugetele locale.numarul de posturi/ catedre legal constituite.02 Deplasari in strainatate 14 sanatate. Acesti indicatori sunt: numarul de elevi pe clasa.limba de predare.alti indicatori specifici activitatii de invatamant. Costul standard pe elev sau prescolar este determinta pentru fiecare nivel de invatamant: filiera. Intensitatea cu care acesti factori cer unele abateri ale costurilor pe elev de la costurile standard difera de la o zona Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de 24 . Nivelul costului standard pe elev/ prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. profil.13.

si a exercitiului financiar.geografica sau administrativa la alta si de la o unitate de invatamant la alta chiar in cadrul unei singure localitati. reprezinta un alt aspect particular in fundamentarea cheltuielilor. Se impune o trecere de la anul scolar la cel bugetar luand in calcul numarul beneficiarilor. 25 .elev .elev.prin anul calendaristic. Calculul costului standard: Ch p + Ch ms + Ch perf Nr . nedidactic si didactic auxiliar.prin anul scolar. Contingentul mediu (Cm) Plasarea in perioade calendaristice diferite a activitatilor didactice.33% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajatpersonal didactic.scl C h p d = drepturi salariale pentru personalul didactic = drepturi salariale pentru personalul nedidactic = drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliary = viramente bugetare = cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului = salarii de baza aferente personalului angajat conform ariei curiculare si ch pnedid ch paux chv buget c depl h * sporurile aferente conform legii ** = 0. pe de o parte.scl CS = C S = cost standard pe elev/ prescolar C h p = cheltuieli de personal C ms = cheltuieli materiale si servicii h C h perf = cheltuieli de perfectionare a personalului Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal: * ** ch * + ch * pd pnedid + ch paux + chv buget + ch depl Ch p = nr . pe de alta parte.

ca şi drepturile de delegare. studenti. salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de merit (SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS) conform statutului de funcţii.3 pentru 1 Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat invatamantul superior. 3. Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt: • • numărul de personal angajat (N). CHsal.5. I n + = numarul beneficiarilor din invatamant aflati in activitatile specifice la incepututl 1 noului an scolar. precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale. 7.5% la fondul de salarii. t n+ 1 = numarul lunilor prevazute in anul bugetar de referinta pentru I n + . pentru invatamantul superior poate fi 7sau 7. etc. contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –6% la fondul de salarii. din anul de baza care continua activitati didactice in anul de referinta bugatara. tn = numarul lunilor din anul de plan in care I n isis desfasoara activitatea didactica potrivit programelor de invatamant: de regula. contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –2% la fondul de salarii. detaşare în provincie. contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –19.5 pentru invatamant preuniversitar.5 iar pentru invatamant preuniversitar t n poate lua valori ca 6.de regula. • • • • număr ore suplimentare (OS).Cm = I n * t n + I n +1 * t n +1 12 I n = numarul de elevi. scolari..anul de plan. = ST + IC + SM + ISV + AS + OS Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “X” se determină astfel: Fondul brut de salarii (FBS): 26 .

n FBS = ∑ CH SAL n= 1 Cheltuieli cu asigurările sociale: CH CAS = FBS * 19. indemnizaţia de colaborare (I).fsom.5% Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate: CH. CH. = N * I În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este necesară deplasarea acestora pe perioada delegării.colab. decontarea cazării. Cheltuielile cu plata colaboratorilor: Exemplu de calcul Pt profesori: 27 .fsan. = FBS * 6% Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj: CH. = FBS * 2% Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare. indicatorii de calcul sunt: numărul de colaboratori (N) . decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu. decontarea altor diurna în condiţii legal stabilite. detaşării se acordă următoarele drepturi: • • • • între localităţi.

in valoare de 15% din salariul de incadrare 1147 * 0. in cuantum de 25% din salariul de incadrare. contabil) si are valoare de 15% din salariul de incadrare la care se adauga sporul de periclitate 1147 + 172 = 1319 . 1345 * 0. Atestatul de gradatie de merit se acorda de inspectoratul scolar in urma unui examen.Salariul de merit se acorda la decizia consiliului de conducere a unitatii (director. 1319 * 0. conform grilei de salarizare La salariu de incadrare se adauga: -salariu de merit (daca nu primeste gradatie de merit).25 = 287 4. Spor de periclitate se acorda tuturor angajatilor pe baza legii invatamantului. din primele 3 categorii.15 = 198 3.20 = 230 5. gradatie de merit.15 = 172 2. Dirigentie se acorda profesorilor diriginti. indemnizatie de conducere. bonus de 2% de la stat 1. dirigentie. cate un profesor de specialitate. Indemnizatia de conducere se poate acorda unui numar de pana la 10% din personalul angajat.25 = 287 1147 * 0. Plata cu ora se acorda doar cadrelor didactice dupa urmatoarea formula: 28 . in valoare de 25% pt profesori (inclusiv director) si 20% pentru celelalte categorii de personal 1147 * 0. spor vechime. in cuantum de 3-6% pentru fiecare. in valoare de 15 – 25% din salariul de incadrare + salariul de merit (daca este cazul) in functie de vechimea cadrului didactic ( Salariu de incadrare + salariu de merit) * 15% / nr de ore de dirigentie pe luna * nr de zile in care se tine efectiv ora de dirigentie 1147 + 198 = 1345. Daca se taie una sau mai multe ore de dirigentie sa imparte suma (202) la nr de ore din luna respectiva si se inmulteste cu numarul de ore efectuate 6.15 = 202. Cei care primesc aceasta gradatie nu mai pot primi salariu de merit 1147 * 0. spor de periclitate. plata cu ora.Salariul de incadrare la cadre didactice contine si sporul de fidelitate si sporul de stres.

sporuri de vechime. 1147 + 287 + 172 + 287 + 202 + 62 = 2156.Salariul de incadrare / nr de ore din norma respectiva (norma per materie) * nr de ore peste norma 1147 / 55 * 16 = 334 7.25 = 473 8.2.Cheltuieli materiale şi servicii 2 Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori: 29 .5% din salariul brut 3161 * 6. 1147 + 172(s periclitate) + 287 (gradatie) + 287 (ind de conducere) + 202(dirigentia) + 334(plata cu ora) + 473 (s vechime) = 3099 * 0. dirigentia si bonusul de 2%). 1147 + 287 + 287 + 172 = 1893. 1893 * 0. 2156 * 0. indemnizatie de conducere. Spor de vechime se calculeaza la suma rezultata din: salariu de incadrare. sporul de periclitate. salariu de merit. plata cu ora. spor pt control financiar preventiv 2.01 = 22 Pt personalul TESA si muncitori Salariu de incadrare la care se adauga sporuri pt ore de noapte. gradatie de merit (sau salariu de merit – dupa caz) si spor de periclitate la care se adauga un coeficient intre 5 – 25 % in functie de numarul de ani impliniti.02 = 62 Rezulta salariul brut de 3161 lei Retineri din salariul brut pentru contributiile la bugetele de stat. salariul de merit. Bonusul de 2% se acorda la salariul brut realizat in luna respectiva. ore suplimentare. indemnizatioa de conducere.2. Nu intra sporul de vechime.5% din salariul brut 3161 * 9. CASS – procent de 6.5% = 301 FS – procent de 1% din salariul de incadrare (inclusiv sporurile care fac parte din salariul de incadrare si anume gradatia de merit(nu si salariul de merit).5 % = 205 CAS – procent de 9. indemnizatii de conducere.

Baza de calcul o constituie execuţia anului precedent. radio. carora li se atribuie o anumita suma lunara. telex. telefon. cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă .sumele din anul anterior. actualizate cu indicele de 4) Poştă. inflatie si modificarile tarifelor furnizorilor consum apă. tariful pentru 1gigcal. perii. tariful pentru servicii de canalizare. preţul unitar. cantitatea (kg. dezinfectanţi. detergenţi. număr ore încălzire. număr corpuri iluminat. aparatură.tariful pentru 1 litru apă potabilă. consumul de agent termic/ m cub. tariful pentru abonament servicii telefonice. fax. tariful pentru servicii de salubritate. tariful pentru abonament radio şi TV. l. de birou. telex. precedent: 2) Iluminat şi forţă motrice: 3) Apă. tariful pentru 1kw. număr ore iluminat. consum de energie electrică.3 1) Încălzit: total suprafaţă radiantă. 6) Materiale pentru curăţenie: tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun. aparatură. număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice. alte servicii. găîleţi).). TV: 5) Furnituri de birou –se ia in calcul numarul funcionarilor care consuma furnituri 7) Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului 30 . buc.se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. fax. canal salubritate.

protecţia muncii. dacă cheltuielile au fost mai mari decât veniturile. Atunci când apare deficitul annual.ce vor fi dirijate cu prioritate pentru plata obligaţiilor provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente. Surse de finanţare Soldul anilor precedenţi reflectă rezultatul financiar al perioadelor precedente.- Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament de lucru. protocol. exerciţiul precedent s-s încheiat cu deficit concretizat în cheltuieli angajate şi neachitate. datorii faţă de terţi sau furnizori. - Reparaţii curente şi capitale se înscriu bugetulde venituri şi cheltuieli pe baza devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul lucrării. de cantitatea şi preţul unitar al acestora. alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. deci obligaţii de plată neonorate. în debitori sub forma de creanţe de încasat sau sume nedecontate la termen.2. dacă veniturile au fost mai mari decât cheltuielile.3. exerciţiul precedent s-a încheiat cu un excedent concretizat în imobilizări de stocuri. specializarea profesională a salariaţilor. grevează asupra veniturilor anului curent. cantitate. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare 31 . Rezultatul financiar poate lua forma excedentului sau deficitului în funcţie de următoarele situaţii: 1.3. Nu se pot înscrie în listă lucrări de investiţii –construcţii pentru care până la data de 1 august a anului curent nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege. mobilier şi alte obiective de investiţii. perfecţionarea. Alte cheltuieli se referă la cheltuieli specifice pentru: calificarea. - Cărţi şi publicaţii se evaluează pe baza de necesar. 2.Cheltuieli de capital Cheltuielile de capital se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări. se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru. stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în execuţia anilor precedenţi. 2. utilaje. dacă nu poate fi acoperit cu excedentul anilor precedenţi. preţ estimativ. Soldul din anii precedenţi se constituie într-o sursă de finanţare numai dacă îmbracă forma excedentului reflectat în imobilizări financiare sau materiale. 2. cu desfăşurarea atât fizic cât şi valoric.

Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor: Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii Birou contabilitate LGI Proiect BVC Alte instituţii de învăţământ Consiliul Local Iasi Proiect BVC Inspectoratul Şcolar Judetean. Iasi Proiect BVC DGFP Iasi Ministerul Finanţelor MEC 32 .

33 .Transferuri. Cuantumul burselor de merit. bolnavilor cronici. numarul lunilor din an cand acestia beneficiaza de burse. cursuri zi. Inspectoratul Scolar Judetean a emis o serie de criterii prin care se acorda urmatoarele tipuri de burse: • burse de merit si de studii. Fondurile pentru burse se bazeaza pe urmatorii indicatori: numar bursieri.Bursele se acorda in limita fondurilor aprobate si se repartizeaza inspectoratelor scolare de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului.se acorda elevilor care au media generala peste 8. precum si elevilor ai caror sustinatori legali au un venit mai mic decat cel prevazut in actele normative in vigoare.50 si media de purtare 10 precum si elevilor care sunt premiati la olimpiadele nationale. in calitate de ordonator principal de credite bugetare. Burse.burse sociale.se acorda orfanilor. de performanta al burselor de studii si de ajutor social se stabileste de catre Consiliul de administratie al ISJ Iasi. cuantumul lunar al burselor. in raport cu numarul elevilor din invatamantul preuniversitar de stat.

Elevi Caserie Cerere/dosa r de bursa Secretariat Virare sume pentru burse Trezorerie Stat de plata burse/ process verbal Comisia de acordare a burselor Dispozitia bugetara/ ordin de plata Aprobare numar de elevi bursieri ISJ Iasi Primaria Contabilitate Nota de fundamnetare Flux informational cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elev 34 .

Lic. Cercetarii si Tineretului.Ibraileanu” Iasi ordonator tertiar de credite bugetare utilizeaza creditele bugetare in scopurile pentru care au fost allocate. Cercetarii si Tineretului ordonator principal de credite bugetare repartizeaza credite bugetare allocate bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor ierarhic inferioare. Ministerul Educatiei.Teor.Flux informational privind elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli Ministerul Finantelor Publice . Inspectoratul Scolar Judetean Iasi ordonator decundar de credite bugetare repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordinate.acorda creditele bugetare Ministerului Educatiei. 35 .”G.

Trezoreria Municipiului Iasi .Flux informational generat de alocarea pentru cheltuielile de personal si a costului mediu/ elev Ministerul Finantelor Publice . Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi 36 .emite ordinal de deschidere a contului de credite.dispozitii de repartizare a creditului bugetar in teritoriu.informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare allocate. Trezoreria Municipiului Bucuresti .

Flux informational determinat de realizarea bugetului Bugetul de stat Bugetul local Surse extrascolare Venituri Bugetul de venituri si cheltuieli Cheltuieli cu personalul Cheltuieli materiale Transferuri Director general Evidenta personal ISJ Primaria Iasi Semnare Aprobare Compartiment financiarcontabil Inregistrare Secretariat Administrator 37 .

Teor. Iasi Trezoreria Curtea de conturi 38 .G.Ibraileanu” contabilitate (1) Stabilire necesar fonduri Monitorizarea periodica/ justificarea cheltuielior (2) Stabilire necesar fonduri ISJ Iasi Consiliul Local Primaria Iasi Virare fonduri Dispozitie bugetara Dispozitie bugetara D.Flux informational privind relatiile bugetare ale institutiilor de invatamant cu institutiile ierarhic superioare Lic.”G.P.F.

conform standardelor naţionale. subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare. Surse de finanţare a instituţiilor publice Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea. Finantarea de baza consta in sume primate in functie de numarul de elevi din institutia respective. cheltuielile cu bursele elevilor. care sunt inscrise in buget.Finanţarea complementară cuprinde consolidările. 39 . sunt mentionate in bugetul inspectoratelor scolare. potrivit legii. cheltuielile cu transportul elevilor. Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar. din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale pentru destinatii precise. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale si din alte surse.1. pe profiluri de invatamant sip e costul annual per elev. Nu sunt trecute in bugetul de stat. reparaţiile. cheltuieli cu perfectionarea. burse pentru elevii aflati la studii in Romania din Republica Moldova. simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor. cheltuieli cu materiale si servicii.sunt suportate din bugetul local sau din venituri proprii. • • organizarea examenelor de bacalaureat. cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat. de la bugetul de stat şi din alte surse.Cap 3. potrivit legii. cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ. investiţiile. Aceste destinatii sunt urmatoarele: • • • cheltuieli cu personalul. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale. a olimpiadelor. Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară. cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare. Finanţarea cheltuielilor bugetare 3. cheltuielile pentru organizarea evaluărilor.

ale organizaţiilor fără scop lucrativ. ajutor extern. Alte surse de finantare ale institutiilor de invatamant preuniversitar sunt: finantarea suplimentara legala. în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. 40 . ale întreprinderilor. Aceasta forma este mai rar intalnita in cadrul invatamantului preuniversitar din Romania. donatii. cultural-artistice. cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative.cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat. donaţii. şi anume: bugetul statului. In ceea ce priveste finantarea complementara. sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant.venituri proprii ale institutiilor de invatamant. o alta sursa de finantare este determinatat de soldul anului precedent care este rezultatul financiar al perioadelor precedente. alocarea fondurilor nu se face direct proportional cu numarul de elevi. sportive şi turistice. Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse. Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac pe bază de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în a cărei rază teritorială se află unitatea. surse ale populaţiei.

de perfectionare burse Rep. de personal -cht.tiparirea certificatelor de absolvire .Flux Informational privind finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat Finantarea de stat Finantarea complementara Finantarea I. Bugetul local Venituri proprii -cht. de intretinere si gospodarie .investitii .S.sponsorizari .etc.J C. -taxe examene .reparatii curente si de capital. reabilitarea scolilor.etc.Mold.D Cluburi elevi Cluburi sportive cht.donatii 41 .C.

din închirieri ori din alte activităţi. părinţii.Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului. etc. tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare învăţământului. societăţi de binefacere. Uneori poate fi vorba despre trimiterea de experţi. familiile. transportul. dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor. Ajutorul extern în domeniul finanţării învăţământului îmbracă forma subvenţiilor directe. Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. procurarea de rechizite. dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere( al Apărării. cheltuielile elevilor cu cazarea. fie că este vorba despre bugetul central sau local. acestea fiind exprimate in indicatori de cheltuieli aprobati prin bugetele de venituri si cheltuieli. Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului Învăţământului. individualizat pe subcapitol. realizate din activitatea de cercetare. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare Finantarea institutiilor de invatamant se face in functie de necesitatile publice care trebuiesc acoperite. fundaţii. Finantarea bugetara este un proces prin care se pune la dispozitia institutiilor publice mijloacele necesare finantarii cheltuielilor aprobate prin buget. Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul taxelor şcolare. de cadre didactice. corespunzător cu formele de 42 . donaţiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor întreprinderi. De exemplu. Fondurile primite de la buget sunt completate cu venituri proprii ale unităţilor de învăţământ. 3. al Marinei.2. a împrumuturilor. O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările. a finanţărilor. din servicii pe linia educaţiei continue. Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente in buget potrivit cu structura acestuia intr-un capitol bugetar. de Interne).

ca etapa initiala in finantarea bugetara. licee. licee. 43 . acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare. case de copii. învăţământ superior.Inspectoratele Scolare Judetene. şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate. Cercetarii si Tineretului. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare .directori de scoli. având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate prin indicatorii specifici acţiunii precum si prin alte elemente de calcul ce influenţează in mod direct cuantumul acestor cheltuieli. limite până la care o instituţie publică poate consuma şi solicita fonduri din buget. alte instituţii şi activităţi de învăţământ . se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole. concretizări ale bugetului. drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.2. pana la ordonatorii tertiari de credite bugetare.drepturi băneşti ale instituţiilor publice. cursuri de calificare. Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare.învăţământ : preşcolar. exprimări valorice. 3. Cheltuielile de întreţinere si funcţionare ale instituţiilor si acţiunilor de învăţământ se stabilesc pe fiecare subcapitol. si ordonatorul principal de credite pentru domeniul invatamantuluiMinisterul Educatiei. scoli profesionale. perfecţionare si calificare. iar persoanelor cărora li s-a conferit dreptul de a dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.pentru bugetul de stat Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget. grupuri scolare. De aici. Deschiderea de credite bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant se realizeaza intre cel desemnat sa gestioneze sis a administreze bugetele publiceMinisterul Finantelor. scoli de maiştri.1. primar si gimnazial. ce nu presupun rambursabilitate şi nici dobândă. are loc repartizarea creditelor catre ordonatorii secundari de credite bugetare. Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar. unităţi de învăţământ pentru copii cu deficienţe.limite de finanţare pentru instituţiile publice atât global cât şi structural.

unde sunt deschise conturi de disponibil pentru Inspectoratul Scolar si Lic. Cesta se adreseaza printr-o dispozitie de finantare Trezoreriei Mun.Teor.3. in contul de disponibil al ordonatorilor finantati. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate.presedintii consiliilor judetene si primarii.conducatorii institutiilor care sunt finantate integral sau partial din bugetul local. ordonatori tertiari. din acesti bani se transmit Primarului in cont de disponibil.”G. in debitul de cont din venituri proprii sau din venit de echilibrare. La bugetul lcal finantarea se realizeaza prin metoda alocarii de fonduri sau alimentarii cu mijloace banesti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului local. 3.” G.pentru bugetele locale La nivelul unitatilor administrativ. Acesta poate sa apara si in calitate de ordonator secundar de credite din bugetele locale pentru ca sunt institutii intermediare intre Consiliile Judetene si unitatile din teritoriu. Alimentarea cu fonduri .Primarul este informat de alimentarea contului dupa care se dispune Trezoreriei Finantelor Publice trecerea sumelor de bani din contul bugetului local.Iasi. operatiunile purtand numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.teritoriale sunt perezente doua categorii de ordonatori: ordonatori principali. Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate: 44 .3.2. Plăţi pentru cheltuieli După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri. Primarul solicita alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul Consiliului local Iasi vis a vis de nevoile proprii ale institutiilor de invatamant. iar in cele din urma este informat directorul Lic. Inspectoratul Scolar Judetean are calitatea de loctiitor al ordonatorului principal de credite bugetare.Ibraileanu”.Teor.2.Ibraileanu” Daca sunt bani in contul de disponibil.

din punct de vedere al legalităţii oportunităţii şi necesităţii. aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului 45 .  angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai după analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli. prestări servicii). utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei de la buget. stabilindu-se totodată existenţa disponibilităţilor de credite în bugetul de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala respectivă. utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei de la buget.  aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli are loc în momentul Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul. După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri. ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:  propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ .- utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre. - aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar preventiv.Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate: utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre. revenind ca răspundere unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru achitarea unor obligaţii băneşti (salarii.

din contul instituţiei. cu sau fără numerar reprezintă prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Plăţile pentru salarii În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la resursele umane din unitatea de învăţământ .se realizează în numerar. lunar. a indemnizaţiilor de conducere. materiale sau au prestat servicii. Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate . zile libere. Pentru aceste plăţi este necesar ca în prealabil. a reţinerilor legale. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă. 46 . Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin: • plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii. Eliberarea de sume din contul din bancă. în baza documentelor şi instrumentelor adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie. care exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti). pe baza pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor. Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont.compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar preventiv. Statele de plată se întocmesc în două exemplare. ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea furnizorului. de concediile medicale. Se mai ţine seama de concediile de odihnă. • plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici. prin casierie. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată. Aceste documente vor fi semnate de directorul instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil. sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri. de la trezorerie. alte drepturi cuvenite personalului. cu prezenţă. avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii de cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare salariat. ore suplimentare.

Publice Evidenta 1 ex Min.Teor. CEC-uri ridicare numerar Lic. etc. CDCB DRCB ISJ Iasi (OSC) Trezoreria Iasi Evidenta 1 Ex. Documentatie weee Finantator Min.”G. conform cu o anumita incadrare intr-o structura oficializata de cheltuieli.Educatiei si Cercetarii(OPC) Trezoreria FP.Platile pentru cheltuielile materiale se fac in raport cu natira si continutul lor.Finant. institutia de invatamant are obligatia de a prezenta Trezoreriei documente justificative cu privire la incadrarea cheltuielilor materiale in specificul activitatii. In vederea admiterii platilor dispuse din credite bugetare.Ibraileanu ” OP Finantarea de la bugetul de stat 47 . a prestarilor de servicii.Bucuresti Evidenta 1 ex.

Ibraileanu” Informare Cont Lic.trezorerie Dispozitii bugetare de repartizare Cont buget local Trezorerie Cont Primar/ presedinte CL Informatii asupra deschiderii creditelor bugetare Director Lic.Teor.Ibraileanu” Flux informational privind finantarea din bugetele locale 48 .”G.Teor”G.Primar .compartiment de specialitate din cadrul primariei .

evidenta ce trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele primare prin procedee ca: observarea. 49 .procese sociale si economice exprimate valoric. 4.1. se urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor.. culturale şi politice ale societăţii. Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Evidenta contabila prezinta urmatoarele forme: evidenta statistica. anchetarea de opinii.Cap 4.fenomene economice in momentul si la locul producerii lor. evidenta tehnico-operativa. Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale. sau sub formă grafică: tabele. prin care se înregistrează.2. evidenta contabila.latura cantitativa a fenomenelor sociale.. Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în special.Este o formă a evidenţei economice. Fiecare institutie publica are obligatia de a intocmi o evidenta a activitatii sale cu scopul cunoasterii exacte a patrimoniului pe care il administreaza. în expresia lor numerică. recensământul.Datele prelucrate se concretizeaza in indici si indicatori statistici sau in reprezentari grafice pe baza carora specialistii pot observa evolutia fenomenelor si trend-ul lor in perioada viitoare. după care datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori statistici. Evidenţa statistică Aceasta este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc şi de timp. 4. etc. diagrame. etc. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a instituţiilor publice Contabilitatea publica asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fonduri publice. Evidenţă tehnico-operativă furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor de învăţământ. în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.

Evidenţa contabilă Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani).. Fiind una din formele sistemului unitar al evidenţei. aparate tehnice de înregistrare: apometre. asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. • • aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori. mişcările. Cele trei forme ale evidenţei economice constituie un tot unitar. care se constituie pe baza unor calcule ulterioare în contabilitate şi statistică. şi anume unul primar. transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora. consumaţiile cantitative pe locuri de consum.3. dar utilizează şi etaloane naturale. Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt: 50 . Deci în obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat în bani.Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice documente care sunt acte scrise specifice cum sunt: condica de prezenţă. • Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor. 4. semestrul. organizaţii economice etc. an de gestiune). bonul de consum al materialelor. se ţine în etalon bănesc. O particularitate a contabilităţii este că.etc. Contabilitatea în forma ei primară se organizează în întreprinderi instituţii ale administraţiei publice. contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate aspectele sale. contoare. o sursă importantă de informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale raportate la o perioadă de gestiune dată(luna. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte. Totodată. prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă sintetic existenţele. ea.

cum sunt: • principiul prudenţei. Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului. cu ajutorul registrului.3. modelele registrelor contabile. In temeiul prevederilor legale. 51 .1. Ministerul Finantelor Publice publica: 1. modelele bilanturilor contabile si normele metodologice privind utilizarea acestora. potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor legale.Contabilitatea centralizatoare priveste intocmirea documentelor contabile de sinteza care reflecta ansamblul operatiunilor efectuate din care rezulta situatia patrimoniala. Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea. potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. De asemenea controlului asupra operatiunilor financiare se efectueaza de catre controlul financiar si fiscal al statului si alte organe cu atributii de control. care conduce la continuitate aplicării normelor şi regulilor privind evaluarea. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior.Contabilitatea curenta urmareste trecerea in evidenta a tuturor operatiunilor pe masura efectuarii lor. depinzand de corectitudinea cu care se realizeaza documentatia centralizatoare. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.jurnal si al cartii mari. 3. formularele comune privind activitatea financiara si contabila precum si normele metodologice privind utilizarea acestora. planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia.4.2. 2. regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile. prin respectarea succesiunii documentelor justificative. Inregistrarea operatiunilor se face cronologic. • principiul permanenţei metodelor. 4. in conturile sintetice si analitice. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute trebuie respectate. acestea efectuand controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune. ţinând cont de deprecierile.3. dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic. cu bună credinţă.

principiul necompensării. care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă. fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. • principiul independenţei exerciţiului financiar. potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil. clară şi completă a patrimoniului. nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului . 52 . potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc evaluate şi înregistrate în contabilitate separat. • • principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent. care trebuie să dea o imagine fidelă. Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil.• principiul continuităţii activităţii. precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.

Ed. M. Bucuresti. 2000 Legea nr.Greceanu. Ed. Gabriel. Iulian. Virginia . 200 Vacarel.Finante publice.Ghid practic privind procedurile de lucru pentru auditul intern si controlul financiar in institutiile publice de invatamant. Ed.189/2006) 53 . Iasi. Adevarul. 500/2002 a Finantelor Publice Legea nr. Iasi. Gheorghe – Finante Publice . Junimea. Legea nr. A.Procesul Bugetar in Romania. 2001 Filip.Crasneanu. . Junimea. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificarile si completarile ulterioare ( Legea nr. Almanahul Banatului. Didactica si pedagogica. Bucuresti. Ed. Timisoara. 349/2004. 2001 Constantinescu. privind finantele publice locale Legea Invatamantului nr.BIBLIOGRAFIE Cocos. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr. Ed.Contabilitatea InstitutiilorPublice. 2002 Stefura. 273/2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful