Cap.1.ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA 1.1.

Scurt istoric al liceului teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi
La 10 noiembrie 1899 se inaugurează cursurile clasei I a Şcolii de aplicaţie- Seminarul pedagogic universitar, urmand ca in anul 1938, prin Legea „Armand Călinescu” pentru organizarea învăţământului sa se infiinteze înfiinţeze Şcoala normala superioara în vederea pregătirii viitorilor profesori. Astfel liceul de aplicaţie al Seminarului pedagogic devine Liceu de aplicaţie a Şcolii normale superioare. In 1948, liceul de aplicaţie este transformat în liceu clasic, acesta urmand a fi desfiintat , devenind scoala medie de 10 ani in 1955. Printr-o decizie a Secţiei de Învăţământ i se dă denumirea de Şcoala medie nr.2 fete. Mai tarziu,in 1962, şcoala se mută în actualul spaţiu situat în strada Oastei, nr.1 şi prin Ordinul Ministrului, la cererea cadrelor didactice, primeşte denumirea de Liceul Garabet Ibraileanu. In 1977, printr-un Decret Prezidenţial liceul devine industrial cu profil mecanic şi de construcţii hidrotehnice sub denumirea de Liceul Industrial Hidrotehnic „Garabet Ibraileanu”. Pe lângă clasele cu profil hidrotehnic au mai funcţionat şi cele cu profil filologie în lichidare, precum şi câte o clasă pentru fiecare treaptă, cu profil de matematică-fizică. Prin adresa M.E.Î. nr. 45816/15.11.1991 liceul redevine real-umanist sub denumirea de Liceul Teoretic “G. Ibrăileanu”.Este demn de menţionat faptul că acest liceu este singurul din Moldova care are profilul limbi clasice. Ca bază materială, activitatea didactică se desfăşoară în: 25 săli de clasă, 3 cabinete de informatică, câte un laborator de fizică, chimie si biologie, doua cabinete de limbi moderne, un cabinet de limba si literatură română, de dezbateri, un cabinet de psihopedagogie, un cabinet medical de medicină generală, un cabinet stomatologic, o bibliotecă informatizată, cu aproape 23.000 volume, o modernă sală de sport si un teren de sport.

1

Scoala participa la programe si proiecte internaţionale, cum ar fi: programul Comenius al agenţiei Socrates, proiectul “scoală, familie, comunitate” al Centrului “Educaţia 2000+”, proiectul “Valente ale comunicării” cu şcoli din Suedia ş.a. 1.2. Obiect/ domeniu de activitate În România, statul garantează fiecărui cetăţean dreptul la educaţie indiferent de sex, de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, fără nici o îngrădire ce ar putea constitui o discriminare. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, in care este inclus si invatamantul liceal. Invatamantul de stat este gratuit potrivit legii. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt organizate si functioneaza in conformitate cu Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul persoanelor didactice, a Legii finantelor publice nr. 500/2002, O.U.G NR.45/2004 privind finantele publice locale. Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” Iasi este preocupat sa ofere tinerilor si adultilor din judetul Iasi, inclusiv celor proveniti din medii defavorizate, sanse egale de educatie la standardele UE. 1.3.Organizarea interna Liceul Teoretic “Garabet Ibraileanu” este o institutie de invatamanat, de stat, gratuita si este sub stricta coordonare a Inspectoratului Scolar al Judetului Iasi, care se afla la randul sau in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. In cadrul Regulamentului de ordine interna al grupului scolar regasim prevederi specifice unitatilor de invatamant si informatii concrete de desfasurare a activitatii in concordanta cu normele legale, acesta fiind aprobat de catre Consiliul profesoral al unitatii.Aici gasim repartizarea activitatii pe diferite compartimente a personalului precum si atributiile acestuia: • Personal de conducere: Director Director adjunct Contabil sef Secretar sef.

2

• • • •

Personal didactic format din profesori, laboranti, instructori pentru pregatirea practica; Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de system; Personal administrativ: contabil, administrator; Personal nedidactic: intretinere si paza, ingrijitori scolari.

Conform legislatiei in domeniu conducerea institutiei este asigurata de catre Directorul general, cei doi directori adjuncti, Consiliul de asministratie si de catre Consiliul profesoral. In cadrul institutiei intre compartimente exista relatii de colaborare si/ sau subordonare. Directorul este subordonat In spectoratului Scolar Judetean reprezentat prin inspectorul general scolar.Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.Directorul este Presedintele Consiliului de Administratie. Conform fisei postului, directorul are urmatoarele atributii: - intocmeste programul managerial al institutiei pe care o conduce; - de a coordona elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unitatii de invatamant; - poate lansa proiecte de parteneriat cu scoli similare in Uniunea Europeana sau din alte zone; - de a propune Inspectoratului Scolar Judetean proiectul planului de scolarizare aprobat de Consiliul de Administratie. Directorul efectueaza cel putin 120 de asistente la ore in decursul unui an scolar, astfel incat fiecare cadru didactic va fi asistat cel putin o data pe an. La asistentele effectuate sau la unele activitati ale catedrelor, directorul este insotit, de regula, de sefii de catedra. In calitate de angajator, directorul unitatii de invatamant are urmatoarele atributii: incheie contracte de munca cu personalul nou angajat si aproba concediile de odihna ale personalului; aproba concediul fara plata si asigura suplinirea cu personal; consemneaza in condica de prezenta absentele nemotivate ale personalului’ numeste si elibereaza din functie personalul, conform legislatiei; 3

-

aproba fisa postului pentru fiecare salariat; aproba la cererea personalului trecerea de la o gradatie la alta sau de la o treapta la alta in conditiile preavazute de lege; comunica Inspectoratului Scolar Judetean cadrele ramase disponibile pentru anul scolar urmator, in vederea scoaterii la concursul de titularizare.

In calitate de ordonator tertial de credite bugetare, are urmatoarele atributii: • • • • • intocmeste impreuna cu contabilul bugetul de venituri si cheltuieli, si raspunde de executia bugetara; raspunde de utilizarea, pastrarea si monitorizarea bazei materiale a unitatii pe care o conduce; se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finantare interna; raspunde de intocmirea lunara a statelor de plata a drepturilor salariale ale salariatilor; se preocupa de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizari, donatii, • prestari de servicii, cursuri de reconversie profesionala, consultanta,etc.; la solicitarea Inspectoratului Scolar Judetean sau al Ministrului Educatiei si Cercetarii , directorul scolii inainteaza un raport general privind actvitatea din unitatea pe care o conduce, starea invatamantului comparativ cu anii scolari anteriori. Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate cu comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ. Componenţa 11-21 membri(2/3 din membri vor fi cadre didactice) • • • • directorul directorii adjuncţi contabilul şef responsabilii ariilor curriculare

4

• • • locale •

reprezentanţii aleşi ai părinţilor reprezentanţii aleşi ai elevilor reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional( cu

statut de observator) Atributiile Consiliului de administratie sunt urmatoarele: - raspunde de utilizarea, pastrarea si modernizarea bazei materiale a unitatii de invatamant, coordoneaza activitatea din internat si cantina; - de a numi dirigimtii pe clase; - de a numi sefii de catedra si a comisiilor metodice; - de a propune spre vot in cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de administratie; - de a elabora proiecte de incadrare pe disciplinele de invatamant; - raspunde de aplicarea planului de invatamant prin intermediul sefilor de catedra si a sefilor de comisii metodice; - de a coordona activitatile de pregatire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite; - elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al scolii şi urmăreşte respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al scolii; - analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic; - aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare pentru personalul scolii; - asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului de stat - elaborează oferta educaţională a şcolii - elaborează Regulamentul de Ordine interioară - elaborează criteriile de acordare a salariului si a gradaţiei de merit, precum şi de acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi

5

Din programul managerial al şcolii. 6 .elaborează proiectul managerial al şcolii. consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director. întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot. schema de salarizare conform indicilor cuprinşi in Legea 154/1998. completează foile matricole. certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor. cataloagele. rezultă principiile. încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel. aplică sancţiunile prevăzute la articolele e-h. stabilirea de masuri în acest sens. stabileşte măsurile recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai lent de învăţare. Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini: conduce operaţiunile de înscriere a elevilor. aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul pentru curriculum. se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară. Intre principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc: stabileşte notele la purtare sub şapte. Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar pentru a armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice. precum şi activităţile suplimentare pentru elevii de performanţă. volumul temelor pentru acasă. decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris. organizate la nivelul şcolii. precum şi pentru a propune sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar.elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale . evaluarea progresului şcolar şi comportamental al fiecărui elev. . fisele posturilor pentru angajaţii . Consiliul analizează situaţia şcolară a fiecărui elev. colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe educative unitare. participa la şedinţe. întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare. Secretarul sef este desemnat de Consiliul de administraţie. verificând actele şi completând registrul de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii). criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă ai activităţii celorlalte comisii. încheierea semestrelor.şcolii. registrul matricol.reglementează planul financiar al unităţii şcolare Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau membrii acestuia.. păstrează dosarele cu actele elevilor.

subcapitole şi teme. Pe această bază. repartizarea conţinutului pe capitole. Sarcina de diriginte este obligatorie. alcătuieşte planificarea semestriala care cuprinde toată gama activităţilor de dirigenţie tematica orelor respective precum şi obiectivele urmărite prin temele planificate. În caz ca nu se întruneşte numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai multe scoli sau cu specialităţi înrudite de la aceeasi scoala. Şeful catedrei metodice este numit de directorul scolii . Hotărârile consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după aprobarea lor de directorul şcolii. Comisia diriginţilor: dirigintele clasei. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la prima şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de învăţământ la disciplina respectivă. Toţi profesorii şi maiştri instructori ai scolii care predau aceeaşi disciplină de învăţământ constituie catedra metodică. a programelor trimestriale. În scoala. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de profesorul diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi experienţa care predau la clasa respectivă. şeful de catedră. dirigintele. însuşirea şi adaptarea la specificul scolii. Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de coordonare a activităţii în scoala. Catedra metodică. al fiecărei clase. de regulă cu consultarea membrilor săi. după consultarea elevilor. 7 .Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie. Şedinţele catedrei metodice se ţin după o tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se consideră necesar de membrii săi sau de director. punând accent deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare a obiectivelor generale şi specifice ale programei şi pe cunoaşterea . a obiectivelor care decurg din Programa activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a problemelor ridicate de specificul muncii cu clasa sa. a precizărilor orientative de ordin metodic.

Teor.Teor.Ibrailean”.”G. Iasi(OSC) Directorul Lic.Ibraileanu ”.Ministerul EducatieiCercetarii (OPC) Inspectoratul General al ISJ. Bugetul asigurarilor sociale de stat. Iasi (OTC) Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul de stat.”G. Bugetul Asigurarilor de sanatate Presedintele Consiliului Local Primarul mun. Iasi (OTC) 8 .Iasi(OPC) Directorul LLic.

Colaborează cu……………………………………………………………….... ……………………………………………………………………………….. Am luat la cunoştinţă. 9 . Semnătura………………………….. Studii…………………………………………………………………………. (nume şi prenume)…………………….. Profesia………………………………………………………………………. Este subordonat……………………………………………………………….Relatii ierarhice din perspectiva finantarii din Bugetul local al mun.Iasi FIŞA POSTULUI Numele şi prenumele………………………………………………………… Adresa………………………………………………………………………… Funcţia………………………………………………………………………..

de a respecta diferite atributii de ordin administrative stabilite prin fisa postului. cu compartimentul contabilitate si administrative. bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a compartimentelor în care lucrează (cămin. de a realize o selectie a manualelor alternative din oferta educationala elaborate de Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului. de a analiza periodic performantele scolare ale elevilor si de a lua masuri amelioritoare atunci cand este necesar. de a organiza si de a participa la activitati de formare continua. bibliotecar. laboranti. • • • • • • • de a stabili si elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor. iar exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în cauză. de a realize pregatirea suplimentara a elevilor. Personalul din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unitatii de invatamant si are relatii de colaborare cu cadrele didactice.Personalul didactic are urmatoarele atributii ce le revin direct prin Legea nr. Sarcinile personalului didactic ajutător(pedagog şcolar. Personalul auxiliar este format din 3 secretare. seful de catedra sa evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei si de a propune Consiliului de administratie calificativele semestriale si pe cele anuale. tehnician. bibliotecă). Personalul nedidactic este format din : 10 . in concordanta cu curriculumul national. semnându-se totodată de luare la cunoştinţă şi primele două exemplare. Pentru fiecare funcţie stabilită prin statul de funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare. exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat.128/1997 – Statutul personalului didactic: • • de a elabora programe de activitati semestriale si anuale. Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună cu regulamentul de ordine interioară. laborant. laborator. de a intocmi de catre seful de catedra a fisei postului pentru toti membrii catedrei. semnată de salariat şi directorul unităţii.

administratorul. Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unitatii de invatamant iar. d) 3 muncitori.contabil al Inspectoratului Scolar Judetean. pedagogul. b) personal de ingrijire. Acest serviciu este condos de catre contabilul sef a carui denumire a fost schimbata in administrator financiar patrimoniu. extrabugetare. c) personal de paza. Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari si un secretar sef. internat şi pentru unităţile din subordine. întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare.  organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti. dirigintii claselor. pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor.  întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi bancare. secretariat.  întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi regulilor de alcătuire şi completare în vigoare. Acesta colaboreaza cu contabilul sef.  instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale. cantină. Bibliotecarul colaboreaza cu cadrele didactice. casier. 11 .  efectuează sau organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru şcoală. În acest sens are următoarele atribuţii:   angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială. atât sintetic cât şi analitic şi are în vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi. compartimentul contabilitate. la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege. din punct de vedere functional.a) personal administrative: contabil sef. cadrele didactice. instruieşte personalul în vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere. dirigintii claselor.  urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei bugetare.Acesta asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii financiar-contabile a unitatii de invatamant. Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare. conducatorului departamentului financiar.

răspunde de administrarea cantinei şcolare. ţine evidenţa operativă a sumelor datorate de elevii nebursieri pentru regie de cămin şi cantină sau contravaloarea meselor servite şi predă contabilităţii sumele de încasat. îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul unităţii sau stipulate expres în acte normative. răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor. listele de avans chenzinal. lunar pentru alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe. în conformitate cu statul de funcţii al unităţii. întocmeşte lista zilnică de alimente. indemnizaţiile de concedii de odihnă.coordonează . balanţe de verificare. întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar. urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ. 12 . clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli. fişe. duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială. statele de plată ale burselor. îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine.          Conducerea serviciului administratie în unităţile şcolare este încredinţată în raport cu mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau administrator unitate şcolară. atunci când şcoala nu are post de casier. întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie bugetară. documente contabile. întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii. verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă stabilite de lege. cantina şcolară. laboratoarelor. asigură buna funcţionare a internatului de elevi cu scopul de a realiza condiţiile necesare de întreţinere. care îndeplineşte următoarele funcţii: rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrativ-gospodăresc. disciplinară şi administrativă a salariaţilor. face propuneri pentru alcătuirea meniurilor pe care le supune conducerii unităţii. întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri. verifică statele de plată. căminului de elevi.

Organigrama Liceului Teoretic „Garabet Ibraileanu”. Iasi 13 .

Consiliul de administratie Director general Directori adjuncti Consiliul profesoral Personal nedidac. auxiliar Personal didactic Comitet parinti Consiliul de conducere elevi Contabil sef Bibliotecar Sef catedra Comitet parinti pe clase Secretar sef secretari Laboranti Profesori Administrator personal de ingrijire personal paza . Relatii interne din cadrul liceului 14 .personal muncitor 1.4.

1. ajutat de cei doi directori adjuncti care se afla in subordinea sa. Administratorul trebuie sa stabileasca sectoarele si sarcinile de lucru a personalului aflat in subordinea sa si sa asigure necesarul de materiale pentru desfasurarea activitatilor acestora din urma. borderoul de predare a documentelor. a materialelor refolosibile rezultate la receptie. contabilul trimite la casierie un ordin de plata a acestora. note contabile pentru operatiuni care nu au justificare in contabilitate. factura fiscala care insoteste produsele cumparate. Aceste documente dupa ce au fost inregistrate de catre secretariat trebuie sa fie semnate si aprobate de catre directorul institutiei.declaratia CAS. lista cu oferte primite de la furnizori. declaratia CASS.5. Dupa ce a fost aprobat statul de plara cu salariile. bilantul contabil. declaratia Somaj. Laborantul desfasoara aceasta activitate dupa ce a fost informat de catre profesor de materialele necesare pentru buna desfasurare a orelor de curs. impreuna cu Consiliul Profesoral si de Consiliul de Administratie. Intre compartimentul contabilitate si secretariat exista relatii determinate de circuitul urmatoarelor documente: documente privind salariile. La randul sau casierul trebuie sa depuna la contabilitate registrul de casa.Relatii cu exteriorul Personalul din cadrul liceului intra in contact cu urmatoarele categorii: 15 . Administratorul trebuie sa depuna la contabilitate note de receptie si de constatare prin care se inregistreaza receptia valorilor materiale. De asemenea administratorul primeste lista de materiale necesare laborantului pentru organizarea orelor. Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic directorului iar acesta trebuie sa asiste la ore atunci cand profesorii sustin diferite examene sau au inspectii din afara scolii. borderou retineri.Conducerea scolii este asigurata de catre Directorul General al liceului. impozitul pe salarii. proiectul de buget. dispozitia de plata/incasare catre casierie si chitante. precum si cheltuielile de deplasare de catre director.

CAS.materii prime. furnizori de alimente. b) furnizori: RAJAC Iasi. Iasi. Inspectoratul Scolar Judetean. Electrica Iasi. societati care se ocupa cu reparatii capitale si curente. Casa Corpului Didactic.ETC. Flux informational extern 16 . Iasi.CASS. Trezoreria mun. Directia Generala a Finantelor Iasi.a) institutii : Primaria mun.

Ibraileanu in perioada 2004-2006 17 . Iasi Proiectul de buget Necesarul de fonduri Sit. de plata.G.aprobari .Teor. Structura si evolutia principalelor venituri si cheltuieli la Lic. fise fiscale Sprijin material Comitet parinti Lic. straini.CASS. monitorizare cheltuieli.Teor. burse pentru elevi strainietc.statistica Ordin.etc. CAS. “G.Ibraileanu” Ordine de plata Facturi Obligatii de plata Contract prestari servicii Extras de cont Trezoreria Furnizori Directia generala a finantelor publice Aproba bugetul Ofera finantare Primaria burse elevi salarii cheltuieli capitale 1.6.Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului Agenti economici Circulare Anunturi locuri de munca Inspectoratul Scolar Judetean. adrese. AJOFM Declaratii oblig.

publice Bugetul de venituri si cheltuieli Cod clasificatie Valori bugetara realizate 2004 14894 57.01.04.Nr. in special a cheltuielilor de personal.01.0457. acestea detinand o pondere covarsitoare in cadrul cheltuielilor efectuate de catre liceu. observam o crestere a finantarii din cadrul bugetului statului precum si din cadrul bugetului local.Fundamentarea indicatorilor financiari la Lic.04 61.de sustinere a invat. In ceea ce priveste sumele alternative de finantare ale grupului scolar se remarca o tendinta de crestere. pe fondul insuficientei sumelor alocate.0 4 57. de stat Venituri extrabugetare Donatii si sponsorizari Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale si servicii Transferuri Cheltuieli de capital Investitii ale inst.03 01 02 20 38 70 72 1545 1271 1271 260 17004 12724 2735 4936 9865 93 Valori realizate 2005 15421 5112 10188 121 275 275 17231 12874 2855 1502 1432 1432 Valori realizate 2006 15811 5262 10328 221 290 290 17420 12965 2890 1565 1562 1562 Din analiza bugetului pe cei 3 ani.de stat Bug.Ibraileanu” 18 . se observa o crestere ale acestor valori. „G. In ceea ce priveste cheltuielile pe care institutia este nevoita a le efectua.soc.10 57.19.Teor.2.02.04 260 40.fond. Cap.crt I 1 2 3 4 II 1 III 1 2 3 IV 1 Denumire indicatori financiari Venituri bugetare Buget de stat Buget local Buget asig.

privind activitatea proprie. o parte din cheltuielile publice aprobate sau o suplimentare a acestora.2. scoli. In balantele financiare ale institutiilor publice.1.cu caracter complementar. cu respectarea dispozitiilor legale privind angajarea si utilizarea fondurilor publice. iar directorul unitatii trebuie sa indeplineasca integral atributiiler de ordonator tertial de credite. prin care se accentueaza in plan tehnic specificul documentului. veniturile prevazute vor fi indreptate spre bugetele publice sau vor sustine. In cadrul institutiei de baza. mai intai in bugetul de venituri si cheltuieli. emise de ordonatorul principal de credite. se deruleaza procedural in stransa legatura cu subdiviziunile operative ale cadrului comun al clasificatiei conform cu subdiviziunile articole si aliniate. dimensionarea previzionala a cheltuielilor de inscris. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare Institutiile publice au obligatia conform Legii finantelor publice 500/2002 de a intocmi propriile balante fnanciare inaintea proiectului de buget pentru ca acestea surprind intreaga activitate a institutiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folositi la intocmirea bugetului. 19 . bugetul se intocmeste de catre fiecare unitate de invatamant cu personalitate juridica. Pentru fundamentarea cheltuielilor inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli. Unitatile de invatamant preuniversitar trebuie sa organizeze distinct evidenta contabila proprie. licee. La nivelul institutiilor de baza: gradinite. completate prin instructiuni.538/2001 prevad ca intocmirea bugetului propriu intra in responsabilitatile fiecarei institutii de invatamant preuniversitar. institutiile folosesc norme metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.Fiecare unitate de invatamant isi desfasoara activitatea pe baza bugetului propriu aprobat in conditiile Legii Finantelor Publice. Normele Metodologice din HG nr. conduse de ordonatori tertiari de credite bugetare. si apoi in alte balante financiare prin centralizare. activitatea trebuie sa se bazeze pe existenta unui buget propriu de venituri si cheltuieli care trebuie sa fie echilibrat si realizat in conditii de autonomie. in sensul acoperirii.

problema centrală a elaborării proiectului de buget o constituie punerea în concordanţă a cerinţelor de resurse cu posibilităţile de asigurare a acestora.Acestea se regasesc in conturile acelei institutii de invatamant. centru de executie bugetara de la Trezoreria Finantelor Publice sau de la bancile comerciale cu care scoala intra in contact. bugetul de stat. se are în vedere execuţia preliminată pe anul în curs şi o evaluare a cheltuielilor cu programe propuse a fi realizate în anul următor. numarul de burse din invatamant. ca şi a surelor din care aceştia vor fi finanţaţ. sarcina le revine ministerelor sau institutiilor centrale. prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de cheltuială. continuitatea ei. proces laborios şi îndelungat deoarece întotdeauna cerinţele de resurse bugetare sunt mai mari decât posibilităţile de acoperire a acestora. nivelul la care pot fi angajate sume de bani din fonduri publice. asezarea si localizarea indicatorilor fizici reprezentativi pe domeniu de activitate. Pornind de la obiectivele politicii financiare. In invatamantul preuniversitar se stat avem: indicatori sintetici generali: numarul de cadre didactice. care nu permit înscrierea în Buget şi aprobarea cheltuielilor fără stabilirea resurselor din care urmează a fi executate. Acesti indicatori evidentiaza dimensiunile activitatii derulate.Fondurile alocate institutiilor de invatamant pot proveni de la bugetul local. cheltuiala medie anuala/ elev inscris. In ceea ce priveste fundamentarea proiectelor de bugete publice la institutiile de invatamant se au in vedere specificul activitatii de la nivel de liceu de catre indicatorii fizici: 1) Individualizarea indicatorilor fizici ai activitatii la nivel micro si macroeconomic Pentru identificarea.invatamant. prima etapă este elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli. stabilirea acestei concordanţe putând impune chiar ajustarea programelor de activitate sau renunţarea la unele acţiuni. conform prevederilor Legii Finanţelor Publice.În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte metoda evaluării directe. perioada de 20 . retributia medie lunara a personalului pe fiecare categorie de personal indicatori sintetici specifici: numarul mediu de elevi. In derularea procesului bugetar. venituri proprii. În acest scop. în raport cu unele constrângeri de natură financiară.

Calcule de fundamentare privind veniturile proprii/cheltuielile bugetare Veniturile bugetare din institutiile de invatamant exprima mijloace banesti de incasat potrivit cu cadrul legal de actiune. In practica financiara se utilizeaza metoda normativa „standard cost” ca instrument de lucru pentru analiza.analize si studii privind evolutia veniturilor pe intervale mari de timp. cheltuiala medie anuala cu retrubutiile/ elev din invatamant. Acesta poate fi structurat in acte normative cu caracter general si acte normative specifice domeniului.acestea trebuie sa fie reglementate printr-un act normativ. Legea Bugetului de Stat. acte normative complementare.Pentru realizarea bugetului de venituri si cheltuieli se iau in considerare o serie de criterii: baza legala a veniturilor. pe structura si in dinamica. 2) Situatia anului de baza Anul de baza apare prezent cu consemnari de date pornind de la indicatorii mentionati. hotararile Consiliului local pentru anul de baza cu referire la activitatea bugetara. Se ia in considerare situatia anului de baza pentru continuitatea activitatii. In acest sens sunt fixate doua repere de comparatie pentru anul de baza: executia certa pana la o data si executia preliminara a anului de baza. Specificitatea din punct de vedere juridic are ca principala sustinere legislatia privind Finantele Publice.impozit pe salarii. 2. 3) Norme si normative in determinarea indicator Cadrul juridic presupune luarea in considerare a actelor normative ce produc efecte direct sau indirect asupra activitatii finantate din buget. 21 . situatia indicatorilor din anul curent reprezentand suportul de calcul pentru prefigurarea indicatorilor din anul urmator. executia preliminara pentru anul de bazaexecutia certa pentru o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul anului. analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total.luni. proiectarea bugetara si urmarirea eficienta a managementului financiar. acte institutoare de venituri bugetare.acordare a bursei in cadrul invatamantului liceal. cheltuiala medie anuala de intretinere si functionare/ elev din invatamant.corectata cu eventuale influiente. diagnoza. impozit pe profit.2.

Pentru fundamentarea cheltuielilor se au in vedere următoarele criterii: • Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ. • Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului. Din punct de vedere metodologic. Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în concordanţă cu cerinţele etapelor de dezvoltare economico-socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia. masă. Astfel. in care sunt cuprinsi indicatorii pentru anul respectiv.Veniturile apar prezente in structura bugetului de venituri si cheltuieli ale institutiei in cadrul unui singur capitol bugetar. Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare. unde ordonarea si codificarea se fac grupat. respectiv ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa stabileasca inainte de inceperea anului financiar. transport) care au repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor. 22 . fiecare institutie publica centrala. categoriile de venituri pe care institutiile din subordine le pot obtine. numarul de elevi care sunt scolarizati( contingentul). cu incadrare in clasificatia indicatorilor financiari. Numarul elevilor care vor fi scolarizati intr-un an de invatamant se determina pornindu-se de la numarul de elevi existent la finele anului scolar precedent. Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste in fiecare an planul de scolarizare pe forme si tipuri de unitati. defalcat pe subcapitole. • • Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în dinamică. corectată de eventuale influenţe. Indicatorii pentru activitatea de invatamant sunt numarul unitatilor de invatamant pentru fiecare tip de scoala. planificarea cheltuielilor pentru actiunile de invatamant are la baza indicatorii aprobati pentru anul de plan. din care se scad absolventii ultimului an de studiu si se adauga numarul elevilor care vor incepe procesul educativ. pe sectoare de activitate.

transferuri in tara 23 Cheltuieli.contributia la asigurari sociale de stat Cheltuieli.08 Alte drepturi salariale 13 ajutorului de somaj Deplasari. structura cheltuielilor au ca principala componenta plata salariilor si a drepturilor assimilate.07 Fond de premii 10. Cheltuielile de personal sunt urmatoarele: 10 Cheltuieli cu salariile 10. Prin realizarea proiectului de buget se urmareste previzionarea in mod correct.01 Salarii de baza 10.05 Sporuri pentru conditii de munca 10. detasari. plati pentru ore suplimentare 10. detasari.03 Indemnizatii de conducere 10. transferuri 13.01 Deplasari.1Cheltuielile de personal Cheltuielile de personal ocupa cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul institutiei de invatamant.cheltuieli de personal Titlul II.contributia pentru constituirea fondului pentru plata .04 Spor de vechime 10.cheltuieli materiale si de servicii 2.• Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.2. modul si nivelul de constituire si alocare a resurselor pentru desfasurarea in conditii cat mai bune a activitatii in invatamantul preuniversitar si se are in vedere reducerea chheltuielilor sau cel putin incadrarea acestora in limitele stipulate de normele in vigoare. La nivelul institutiilor de invatamant. Aceste cheltuieli sunt reglementate de catre Titlul I. fiind urmata de cheltuielile de intretinere si de cele cu plata burselor. Cheltuielile curente de la nivelul scolii se delimiteaza pe doua titluri principale: Titlul I.06 Salarii platite cu ora.02 Salarii de merit 10.

Criterii care stau la baza analizei costului standard pe elev: . nivelul salariilor cadrelor didactice. Costul standard pe elev sau prescolar este determinta pentru fiecare nivel de invatamant: filiera.calitatea personalului de educatie si formare profesionala. acesta fiind un cost de referinta. numarul de norme didactice pe clasa. profil. Nivelul costului standard .13. . Intensitatea cu care acesti factori cer unele abateri ale costurilor pe elev de la costurile standard difera de la o zona Contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de 24 . Precizari: Costul standard nu este un criteriu unic de alocare a fondurilor catre unitatile de invatamant. domeniu. . Acesti indicatori sunt: numarul de elevi pe clasa. specializare. . Nivelul costului standard pe elev/ prescolar se aproba de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. Costul standard pe elev/ prescolar este baza de calcul a fondurilor alocate institutiilor de invatamant de la si prin bugetele locale.alti indicatori specifici activitatii de invatamant.limba de predare. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar pe baza unor indicatori conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si aprobate prin hotarare a guvernului determina costul standard pe elev. respectiv al fiecarei categorii de cheltuieli aferente finantarii de baza este determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane si materiale stabilite prin legi si hotarari ale guvernului sau prin acte normative elaborate de ministerele si institutiile centrale de specialitate. stabilite prin lege de normele de consum si energie electrica si termica si de preturile materialelor si serviciilor „ consumate” pentru buna desfasurare a procesului instructiveducativ din scoala. cu consultareapartenerilor sociali si a structurilor associative ale autoritatilor administratiei publice locale. orientativ.numarul de posturi/ catedre legal constituite.02 Deplasari in strainatate 14 sanatate.

25 . Calculul costului standard: Ch p + Ch ms + Ch perf Nr . reprezinta un alt aspect particular in fundamentarea cheltuielilor.33% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajatpersonal didactic. Se impune o trecere de la anul scolar la cel bugetar luand in calcul numarul beneficiarilor.elev . si a exercitiului financiar.geografica sau administrativa la alta si de la o unitate de invatamant la alta chiar in cadrul unei singure localitati. nedidactic si didactic auxiliar.elev.scl CS = C S = cost standard pe elev/ prescolar C h p = cheltuieli de personal C ms = cheltuieli materiale si servicii h C h perf = cheltuieli de perfectionare a personalului Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal: * ** ch * + ch * pd pnedid + ch paux + chv buget + ch depl Ch p = nr .prin anul scolar.prin anul calendaristic. pe de alta parte. Contingentul mediu (Cm) Plasarea in perioade calendaristice diferite a activitatilor didactice.scl C h p d = drepturi salariale pentru personalul didactic = drepturi salariale pentru personalul nedidactic = drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliary = viramente bugetare = cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului = salarii de baza aferente personalului angajat conform ariei curiculare si ch pnedid ch paux chv buget c depl h * sporurile aferente conform legii ** = 0. pe de o parte.

scolari.Cm = I n * t n + I n +1 * t n +1 12 I n = numarul de elevi. 7. I n + = numarul beneficiarilor din invatamant aflati in activitatile specifice la incepututl 1 noului an scolar. salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de merit (SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS) conform statutului de funcţii.5% la fondul de salarii.. Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt: • • numărul de personal angajat (N). • • • • număr ore suplimentare (OS). = ST + IC + SM + ISV + AS + OS Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “X” se determină astfel: Fondul brut de salarii (FBS): 26 . CHsal. precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale. studenti. tn = numarul lunilor din anul de plan in care I n isis desfasoara activitatea didactica potrivit programelor de invatamant: de regula. etc. pentru invatamantul superior poate fi 7sau 7.5 iar pentru invatamant preuniversitar t n poate lua valori ca 6. contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –2% la fondul de salarii. contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –6% la fondul de salarii. din anul de baza care continua activitati didactice in anul de referinta bugatara. t n+ 1 = numarul lunilor prevazute in anul bugetar de referinta pentru I n + .3 pentru 1 Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat invatamantul superior.de regula. contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –19. detaşare în provincie.5 pentru invatamant preuniversitar.anul de plan. ca şi drepturile de delegare. 3.5.

fsom. = FBS * 2% Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare.colab. Cheltuielile cu plata colaboratorilor: Exemplu de calcul Pt profesori: 27 . decontarea altor diurna în condiţii legal stabilite. indemnizaţia de colaborare (I). indicatorii de calcul sunt: numărul de colaboratori (N) . decontarea cazării.n FBS = ∑ CH SAL n= 1 Cheltuieli cu asigurările sociale: CH CAS = FBS * 19.5% Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate: CH. detaşării se acordă următoarele drepturi: • • • • între localităţi. decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu. CH. = FBS * 6% Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj: CH.fsan. = N * I În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este necesară deplasarea acestora pe perioada delegării.

Spor de periclitate se acorda tuturor angajatilor pe baza legii invatamantului.Salariul de merit se acorda la decizia consiliului de conducere a unitatii (director. dirigentie.20 = 230 5. 1319 * 0. din primele 3 categorii. in valoare de 25% pt profesori (inclusiv director) si 20% pentru celelalte categorii de personal 1147 * 0. contabil) si are valoare de 15% din salariul de incadrare la care se adauga sporul de periclitate 1147 + 172 = 1319 . in cuantum de 3-6% pentru fiecare. Atestatul de gradatie de merit se acorda de inspectoratul scolar in urma unui examen. spor de periclitate. Daca se taie una sau mai multe ore de dirigentie sa imparte suma (202) la nr de ore din luna respectiva si se inmulteste cu numarul de ore efectuate 6. spor vechime. bonus de 2% de la stat 1. in cuantum de 25% din salariul de incadrare. gradatie de merit. conform grilei de salarizare La salariu de incadrare se adauga: -salariu de merit (daca nu primeste gradatie de merit). Dirigentie se acorda profesorilor diriginti.Salariul de incadrare la cadre didactice contine si sporul de fidelitate si sporul de stres.15 = 172 2. in valoare de 15 – 25% din salariul de incadrare + salariul de merit (daca este cazul) in functie de vechimea cadrului didactic ( Salariu de incadrare + salariu de merit) * 15% / nr de ore de dirigentie pe luna * nr de zile in care se tine efectiv ora de dirigentie 1147 + 198 = 1345.15 = 198 3. Indemnizatia de conducere se poate acorda unui numar de pana la 10% din personalul angajat. cate un profesor de specialitate. 1345 * 0. Plata cu ora se acorda doar cadrelor didactice dupa urmatoarea formula: 28 .25 = 287 4.25 = 287 1147 * 0. in valoare de 15% din salariul de incadrare 1147 * 0.15 = 202. Cei care primesc aceasta gradatie nu mai pot primi salariu de merit 1147 * 0. plata cu ora. indemnizatie de conducere.

1147 + 287 + 172 + 287 + 202 + 62 = 2156.Salariul de incadrare / nr de ore din norma respectiva (norma per materie) * nr de ore peste norma 1147 / 55 * 16 = 334 7. Spor de vechime se calculeaza la suma rezultata din: salariu de incadrare. sporuri de vechime. indemnizatioa de conducere. spor pt control financiar preventiv 2. indemnizatii de conducere. salariul de merit.5% din salariul brut 3161 * 6. plata cu ora. Bonusul de 2% se acorda la salariul brut realizat in luna respectiva.Cheltuieli materiale şi servicii 2 Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori: 29 . salariu de merit.5% = 301 FS – procent de 1% din salariul de incadrare (inclusiv sporurile care fac parte din salariul de incadrare si anume gradatia de merit(nu si salariul de merit).5 % = 205 CAS – procent de 9. 1893 * 0. 2156 * 0.2. Nu intra sporul de vechime. ore suplimentare. 1147 + 287 + 287 + 172 = 1893. dirigentia si bonusul de 2%). CASS – procent de 6.02 = 62 Rezulta salariul brut de 3161 lei Retineri din salariul brut pentru contributiile la bugetele de stat.5% din salariul brut 3161 * 9. sporul de periclitate.01 = 22 Pt personalul TESA si muncitori Salariu de incadrare la care se adauga sporuri pt ore de noapte.2. gradatie de merit (sau salariu de merit – dupa caz) si spor de periclitate la care se adauga un coeficient intre 5 – 25 % in functie de numarul de ani impliniti. 1147 + 172(s periclitate) + 287 (gradatie) + 287 (ind de conducere) + 202(dirigentia) + 334(plata cu ora) + 473 (s vechime) = 3099 * 0.25 = 473 8. indemnizatie de conducere.

6) Materiale pentru curăţenie: tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun. dezinfectanţi. tariful pentru 1gigcal. găîleţi). fax. TV: 5) Furnituri de birou –se ia in calcul numarul funcionarilor care consuma furnituri 7) Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului 30 . număr corpuri iluminat. preţul unitar. consumul de agent termic/ m cub. tariful pentru servicii de salubritate. consum de energie electrică. număr ore iluminat. carora li se atribuie o anumita suma lunara. cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă . actualizate cu indicele de 4) Poştă. aparatură.). detergenţi.3 1) Încălzit: total suprafaţă radiantă. l. telex.sumele din anul anterior. telefon. canal salubritate.tariful pentru 1 litru apă potabilă.se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. cantitatea (kg. tariful pentru 1kw. tariful pentru servicii de canalizare. tariful pentru abonament servicii telefonice. număr ore încălzire. număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice. perii. telex. de birou. Baza de calcul o constituie execuţia anului precedent. tariful pentru abonament radio şi TV. radio. alte servicii. inflatie si modificarile tarifelor furnizorilor consum apă. precedent: 2) Iluminat şi forţă motrice: 3) Apă. buc. fax. aparatură.

deci obligaţii de plată neonorate.2. alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale. Alte cheltuieli se referă la cheltuieli specifice pentru: calificarea.3. dacă veniturile au fost mai mari decât cheltuielile. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor proprii/cheltuielilor bugetare 31 . protocol. utilaje. 2. exerciţiul precedent s-s încheiat cu deficit concretizat în cheltuieli angajate şi neachitate. Surse de finanţare Soldul anilor precedenţi reflectă rezultatul financiar al perioadelor precedente.ce vor fi dirijate cu prioritate pentru plata obligaţiilor provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.3. în debitori sub forma de creanţe de încasat sau sume nedecontate la termen. specializarea profesională a salariaţilor. cantitate. Nu se pot înscrie în listă lucrări de investiţii –construcţii pentru care până la data de 1 august a anului curent nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevăzută de lege. de cantitatea şi preţul unitar al acestora. Atunci când apare deficitul annual. exerciţiul precedent s-a încheiat cu un excedent concretizat în imobilizări de stocuri. - Reparaţii curente şi capitale se înscriu bugetulde venituri şi cheltuieli pe baza devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul lucrării. se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi echipament de lucru. dacă nu poate fi acoperit cu excedentul anilor precedenţi. dacă cheltuielile au fost mai mari decât veniturile. 2. Rezultatul financiar poate lua forma excedentului sau deficitului în funcţie de următoarele situaţii: 1. mobilier şi alte obiective de investiţii. Soldul din anii precedenţi se constituie într-o sursă de finanţare numai dacă îmbracă forma excedentului reflectat în imobilizări financiare sau materiale. protecţia muncii. - Cărţi şi publicaţii se evaluează pe baza de necesar. perfecţionarea.- Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament de lucru. datorii faţă de terţi sau furnizori. grevează asupra veniturilor anului curent.Cheltuieli de capital Cheltuielile de capital se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări. preţ estimativ. cu desfăşurarea atât fizic cât şi valoric. 2. stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în execuţia anilor precedenţi.

Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor: Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii Birou contabilitate LGI Proiect BVC Alte instituţii de învăţământ Consiliul Local Iasi Proiect BVC Inspectoratul Şcolar Judetean. Iasi Proiect BVC DGFP Iasi Ministerul Finanţelor MEC 32 .

precum si elevilor ai caror sustinatori legali au un venit mai mic decat cel prevazut in actele normative in vigoare. 33 . Inspectoratul Scolar Judetean a emis o serie de criterii prin care se acorda urmatoarele tipuri de burse: • burse de merit si de studii.se acorda elevilor care au media generala peste 8. in raport cu numarul elevilor din invatamantul preuniversitar de stat. Fondurile pentru burse se bazeaza pe urmatorii indicatori: numar bursieri.se acorda orfanilor. bolnavilor cronici.50 si media de purtare 10 precum si elevilor care sunt premiati la olimpiadele nationale.Transferuri. de performanta al burselor de studii si de ajutor social se stabileste de catre Consiliul de administratie al ISJ Iasi. in calitate de ordonator principal de credite bugetare.Bursele se acorda in limita fondurilor aprobate si se repartizeaza inspectoratelor scolare de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului. cuantumul lunar al burselor. numarul lunilor din an cand acestia beneficiaza de burse. Burse.burse sociale. cursuri zi. Cuantumul burselor de merit.

Elevi Caserie Cerere/dosa r de bursa Secretariat Virare sume pentru burse Trezorerie Stat de plata burse/ process verbal Comisia de acordare a burselor Dispozitia bugetara/ ordin de plata Aprobare numar de elevi bursieri ISJ Iasi Primaria Contabilitate Nota de fundamnetare Flux informational cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elev 34 .

Inspectoratul Scolar Judetean Iasi ordonator decundar de credite bugetare repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordinate. Cercetarii si Tineretului. 35 .Flux informational privind elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli Ministerul Finantelor Publice . Lic.Teor.Ibraileanu” Iasi ordonator tertiar de credite bugetare utilizeaza creditele bugetare in scopurile pentru care au fost allocate.acorda creditele bugetare Ministerului Educatiei.”G. Ministerul Educatiei. Cercetarii si Tineretului ordonator principal de credite bugetare repartizeaza credite bugetare allocate bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor ierarhic inferioare.

Trezoreria Municipiului Iasi .emite ordinal de deschidere a contului de credite. Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi 36 .Flux informational generat de alocarea pentru cheltuielile de personal si a costului mediu/ elev Ministerul Finantelor Publice .informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare allocate.dispozitii de repartizare a creditului bugetar in teritoriu. Trezoreria Municipiului Bucuresti .

Flux informational determinat de realizarea bugetului Bugetul de stat Bugetul local Surse extrascolare Venituri Bugetul de venituri si cheltuieli Cheltuieli cu personalul Cheltuieli materiale Transferuri Director general Evidenta personal ISJ Primaria Iasi Semnare Aprobare Compartiment financiarcontabil Inregistrare Secretariat Administrator 37 .

Teor.”G. Iasi Trezoreria Curtea de conturi 38 .Ibraileanu” contabilitate (1) Stabilire necesar fonduri Monitorizarea periodica/ justificarea cheltuielior (2) Stabilire necesar fonduri ISJ Iasi Consiliul Local Primaria Iasi Virare fonduri Dispozitie bugetara Dispozitie bugetara D.F.G.Flux informational privind relatiile bugetare ale institutiilor de invatamant cu institutiile ierarhic superioare Lic.P.

• • organizarea examenelor de bacalaureat. Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale si din alte surse.Finanţarea complementară cuprinde consolidările. cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat. investiţiile. cheltuielile cu bursele elevilor. pe profiluri de invatamant sip e costul annual per elev. care sunt inscrise in buget. reparaţiile. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale. simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor. conform standardelor naţionale. potrivit legii. cheltuieli cu materiale si servicii. de la bugetul de stat şi din alte surse. Nu sunt trecute in bugetul de stat. Finantarea de baza consta in sume primate in functie de numarul de elevi din institutia respective. din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale pentru destinatii precise. Aceste destinatii sunt urmatoarele: • • • cheltuieli cu personalul. sunt mentionate in bugetul inspectoratelor scolare. cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege pentru cadrele didactice de predare şi auxiliare.Cap 3. 39 . subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare.sunt suportate din bugetul local sau din venituri proprii. potrivit legii. cheltuielile pentru organizarea evaluărilor. a olimpiadelor. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară.1. cheltuielile cu transportul elevilor. Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar. cheltuieli cu perfectionarea. cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ. burse pentru elevii aflati la studii in Romania din Republica Moldova. Finanţarea cheltuielilor bugetare 3. Surse de finanţare a instituţiilor publice Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea.

venituri proprii ale institutiilor de invatamant. sportive şi turistice. Aceasta forma este mai rar intalnita in cadrul invatamantului preuniversitar din Romania. în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. 40 . Alte surse de finantare ale institutiilor de invatamant preuniversitar sunt: finantarea suplimentara legala. Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse. cultural-artistice. cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative. donaţii. şi anume: bugetul statului. sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant.cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat. ale organizaţiilor fără scop lucrativ. o alta sursa de finantare este determinatat de soldul anului precedent care este rezultatul financiar al perioadelor precedente. ale întreprinderilor. ajutor extern. donatii. alocarea fondurilor nu se face direct proportional cu numarul de elevi. Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac pe bază de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în a cărei rază teritorială se află unitatea. In ceea ce priveste finantarea complementara. surse ale populaţiei.

Flux Informational privind finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat Finantarea de stat Finantarea complementara Finantarea I.tiparirea certificatelor de absolvire . reabilitarea scolilor.C.J C. -taxe examene .donatii 41 . de perfectionare burse Rep.sponsorizari .investitii .Mold.S.reparatii curente si de capital.etc.D Cluburi elevi Cluburi sportive cht. de personal -cht.etc. Bugetul local Venituri proprii -cht. de intretinere si gospodarie .

acestea fiind exprimate in indicatori de cheltuieli aprobati prin bugetele de venituri si cheltuieli. al Marinei. familiile. părinţii. de Interne). a împrumuturilor. realizate din activitatea de cercetare. Fondurile primite de la buget sunt completate cu venituri proprii ale unităţilor de învăţământ. fundaţii. De exemplu. individualizat pe subcapitol. a finanţărilor. Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente in buget potrivit cu structura acestuia intr-un capitol bugetar. 3. O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările. Ajutorul extern în domeniul finanţării învăţământului îmbracă forma subvenţiilor directe. corespunzător cu formele de 42 . procurarea de rechizite.Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului. transportul. Uneori poate fi vorba despre trimiterea de experţi. din servicii pe linia educaţiei continue. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare Finantarea institutiilor de invatamant se face in functie de necesitatile publice care trebuiesc acoperite. din închirieri ori din alte activităţi. Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului Învăţământului. etc. cheltuielile elevilor cu cazarea. Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul taxelor şcolare. societăţi de binefacere. Finantarea bugetara este un proces prin care se pune la dispozitia institutiilor publice mijloacele necesare finantarii cheltuielilor aprobate prin buget. fie că este vorba despre bugetul central sau local. donaţiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor întreprinderi.2. de cadre didactice. Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare învăţământului. dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere( al Apărării. dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor.

drepturi ce decurg după aprobarea bugetului. cursuri de calificare.drepturi băneşti ale instituţiilor publice. iar persoanelor cărora li s-a conferit dreptul de a dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare. exprimări valorice. ca etapa initiala in finantarea bugetara.2. are loc repartizarea creditelor catre ordonatorii secundari de credite bugetare. licee.1.Inspectoratele Scolare Judetene.limite de finanţare pentru instituţiile publice atât global cât şi structural. Deschiderea de credite bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant se realizeaza intre cel desemnat sa gestioneze sis a administreze bugetele publiceMinisterul Finantelor. şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate. unităţi de învăţământ pentru copii cu deficienţe. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare . acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul. Cercetarii si Tineretului. scoli profesionale. concretizări ale bugetului. 43 . Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora se pot efectua cheltuieli se numesc credite bugetare. primar si gimnazial. grupuri scolare. se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.pentru bugetul de stat Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget. case de copii. având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate prin indicatorii specifici acţiunii precum si prin alte elemente de calcul ce influenţează in mod direct cuantumul acestor cheltuieli. Cheltuielile de întreţinere si funcţionare ale instituţiilor si acţiunilor de învăţământ se stabilesc pe fiecare subcapitol. scoli de maiştri.directori de scoli. pana la ordonatorii tertiari de credite bugetare. De aici. Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar. ce nu presupun rambursabilitate şi nici dobândă. limite până la care o instituţie publică poate consuma şi solicita fonduri din buget. 3. si ordonatorul principal de credite pentru domeniul invatamantuluiMinisterul Educatiei. învăţământ superior. licee. perfecţionare si calificare. Deschiderea si repartizarea de credite bugetare. alte instituţii şi activităţi de învăţământ .învăţământ : preşcolar.

Acesta poate sa apara si in calitate de ordonator secundar de credite din bugetele locale pentru ca sunt institutii intermediare intre Consiliile Judetene si unitatile din teritoriu. Inspectoratul Scolar Judetean are calitatea de loctiitor al ordonatorului principal de credite bugetare. iar in cele din urma este informat directorul Lic. 3.Primarul este informat de alimentarea contului dupa care se dispune Trezoreriei Finantelor Publice trecerea sumelor de bani din contul bugetului local.3.Ibraileanu” Daca sunt bani in contul de disponibil. Cesta se adreseaza printr-o dispozitie de finantare Trezoreriei Mun. unde sunt deschise conturi de disponibil pentru Inspectoratul Scolar si Lic.Teor. Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate: 44 .2.teritoriale sunt perezente doua categorii de ordonatori: ordonatori principali. operatiunile purtand numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. La bugetul lcal finantarea se realizeaza prin metoda alocarii de fonduri sau alimentarii cu mijloace banesti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului local. din acesti bani se transmit Primarului in cont de disponibil.Iasi.”G.conducatorii institutiilor care sunt finantate integral sau partial din bugetul local. in contul de disponibil al ordonatorilor finantati. Alimentarea cu fonduri . Plăţi pentru cheltuieli După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri. in debitul de cont din venituri proprii sau din venit de echilibrare. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate.pentru bugetele locale La nivelul unitatilor administrativ. Primarul solicita alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul Consiliului local Iasi vis a vis de nevoile proprii ale institutiilor de invatamant.2. ordonatori tertiari. ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.Ibraileanu”.3.Teor.” G.presedintii consiliilor judetene si primarii.

- utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre. utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei de la buget. Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:  propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ . stabilindu-se totodată existenţa disponibilităţilor de credite în bugetul de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala respectivă. După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri. prestări servicii). revenind ca răspundere unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru achitarea unor obligaţii băneşti (salarii. din punct de vedere al legalităţii oportunităţii şi necesităţii. utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei de la buget.  angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai după analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli. ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului 45 .Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate: utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre.  aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli are loc în momentul Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul. - aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar preventiv.

• plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru întocmirea statelor de plată. ore suplimentare. pe baza pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor. Pentru aceste plăţi este necesar ca în prealabil. alte drepturi cuvenite personalului. în baza documentelor şi instrumentelor adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie. Eliberarea de sume din contul din bancă.compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar preventiv. a indemnizaţiilor de conducere. zile libere. Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont. lunar. avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă. cu prezenţă. Plăţile pentru salarii În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la resursele umane din unitatea de învăţământ . Aceste documente vor fi semnate de directorul instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil. Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii de cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. cu sau fără numerar reprezintă prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. din contul instituţiei. Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin: • plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii. sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri. de la trezorerie. Statele de plată se întocmesc în două exemplare. Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate . 46 . Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare salariat. ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea furnizorului. de concediile medicale.se realizează în numerar. a reţinerilor legale. prin casierie. care exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti). materiale sau au prestat servicii. Se mai ţine seama de concediile de odihnă.

Teor. CEC-uri ridicare numerar Lic.Ibraileanu ” OP Finantarea de la bugetul de stat 47 . conform cu o anumita incadrare intr-o structura oficializata de cheltuieli.”G.Educatiei si Cercetarii(OPC) Trezoreria FP. institutia de invatamant are obligatia de a prezenta Trezoreriei documente justificative cu privire la incadrarea cheltuielilor materiale in specificul activitatii.Bucuresti Evidenta 1 ex. In vederea admiterii platilor dispuse din credite bugetare.Publice Evidenta 1 ex Min. a prestarilor de servicii. etc. Documentatie weee Finantator Min.Platile pentru cheltuielile materiale se fac in raport cu natira si continutul lor.Finant. CDCB DRCB ISJ Iasi (OSC) Trezoreria Iasi Evidenta 1 Ex.

”G.compartiment de specialitate din cadrul primariei .Ibraileanu” Informare Cont Lic.trezorerie Dispozitii bugetare de repartizare Cont buget local Trezorerie Cont Primar/ presedinte CL Informatii asupra deschiderii creditelor bugetare Director Lic.Primar .Teor.Ibraileanu” Flux informational privind finantarea din bugetele locale 48 .Teor”G.

evidenta ce trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. în expresia lor numerică.. Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele primare prin procedee ca: observarea. diagrame.2.Datele prelucrate se concretizeaza in indici si indicatori statistici sau in reprezentari grafice pe baza carora specialistii pot observa evolutia fenomenelor si trend-ul lor in perioada viitoare. anchetarea de opinii. 4. evidenta contabila.latura cantitativa a fenomenelor sociale.1.. 49 . Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în special. Fiecare institutie publica are obligatia de a intocmi o evidenta a activitatii sale cu scopul cunoasterii exacte a patrimoniului pe care il administreaza.Este o formă a evidenţei economice. se urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor. Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară a instituţiilor publice Contabilitatea publica asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fonduri publice. etc. recensământul. Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale. 4. culturale şi politice ale societăţii. după care datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori statistici. Evidenţă tehnico-operativă furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor de învăţământ.procese sociale si economice exprimate valoric.Cap 4. sau sub formă grafică: tabele. în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă. prin care se înregistrează. evidenta tehnico-operativa.fenomene economice in momentul si la locul producerii lor. Evidenta contabila prezinta urmatoarele forme: evidenta statistica. etc. Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Evidenţa statistică Aceasta este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc şi de timp.

3. 4. bonul de consum al materialelor. Cele trei forme ale evidenţei economice constituie un tot unitar. contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale raportate la o perioadă de gestiune dată(luna.Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice documente care sunt acte scrise specifice cum sunt: condica de prezenţă. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor. dar utilizează şi etaloane naturale. prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea de învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă sintetic existenţele. Totodată. se ţine în etalon bănesc. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte. transformările mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora. Evidenţa contabilă Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). contoare. an de gestiune). Fiind una din formele sistemului unitar al evidenţei. Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt: 50 . şi anume unul primar. • • aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori. O particularitate a contabilităţii este că. Contabilitatea în forma ei primară se organizează în întreprinderi instituţii ale administraţiei publice. organizaţii economice etc. ea. care se constituie pe baza unor calcule ulterioare în contabilitate şi statistică. Deci în obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat în bani. asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate aspectele sale. • Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. o sursă importantă de informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. semestrul.. consumaţiile cantitative pe locuri de consum.etc. mişcările. aparate tehnice de înregistrare: apometre.

3. modelele registrelor contabile.jurnal si al cartii mari. Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului.1.Contabilitatea curenta urmareste trecerea in evidenta a tuturor operatiunilor pe masura efectuarii lor. Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea. 4. 3. riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior. potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. cu bună credinţă. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. • principiul permanenţei metodelor. Ministerul Finantelor Publice publica: 1. De asemenea controlului asupra operatiunilor financiare se efectueaza de catre controlul financiar si fiscal al statului si alte organe cu atributii de control. depinzand de corectitudinea cu care se realizeaza documentatia centralizatoare.2. care conduce la continuitate aplicării normelor şi regulilor privind evaluarea. planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia. Inregistrarea operatiunilor se face cronologic.Contabilitatea centralizatoare priveste intocmirea documentelor contabile de sinteza care reflecta ansamblul operatiunilor efectuate din care rezulta situatia patrimoniala. potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor legale. cum sunt: • principiul prudenţei. prin respectarea succesiunii documentelor justificative. ţinând cont de deprecierile. in conturile sintetice si analitice. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. cu ajutorul registrului. acestea efectuand controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune. In temeiul prevederilor legale. regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile.4.3. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute trebuie respectate. modelele bilanturilor contabile si normele metodologice privind utilizarea acestora. dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic. 2. 51 . formularele comune privind activitatea financiara si contabila precum si normele metodologice privind utilizarea acestora.

• • principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent. care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă. • principiul independenţei exerciţiului financiar. 52 . potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc evaluate şi înregistrate în contabilitate separat. principiul necompensării. Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil. care trebuie să dea o imagine fidelă. precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate. potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil.• principiul continuităţii activităţii. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului . fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. clară şi completă a patrimoniului.

Finante publice. Ed.Crasneanu.Contabilitatea InstitutiilorPublice. Ed. Almanahul Banatului. Bucuresti. M. 2002 Stefura. Iasi. Gabriel. Iulian. privind finantele publice locale Legea Invatamantului nr. Ed. 2001 Filip. Timisoara. A. 273/2006. 500/2002 a Finantelor Publice Legea nr. 349/2004. 200 Vacarel.Greceanu. Ed. Junimea. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificarile si completarile ulterioare ( Legea nr.189/2006) 53 . .BIBLIOGRAFIE Cocos. Didactica si pedagogica. Adevarul. 2001 Constantinescu. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr. Virginia . Gheorghe – Finante Publice . Junimea. Bucuresti. Ed. 2000 Legea nr. Legea nr. Iasi.Procesul Bugetar in Romania.Ghid practic privind procedurile de lucru pentru auditul intern si controlul financiar in institutiile publice de invatamant.