Sunteți pe pagina 1din 63

CUPRINS

1.SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC A SC TURISM FELIX SA................................................................1


1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. TURISM FELIX S.A......................................................................1
1.2. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC..........................................................................................................5
1.3. SINTEZA ANALIZEI SWOT...........................................................................................................................8
2. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL.....................................................................................10
2.1. DIMENSIUNEA AFACERII.......................................................................................................................11
2.2. TENDINŢA AFACERII..............................................................................................................................12
2.3. STRUCTURA AFACERII...........................................................................................................................13
2.3.1. STRUCTURA AFACERII PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI......................................................................13
2.3.2. STRUCTURA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE.........................................15
2.4. NIVELUL DE ÎNDATORARE A FIRMEI.................................................................................................16
2.5. RELAŢIILE FIRMEI CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII..............................................................................17
2.6. AMPLASAREA AFACERII.......................................................................................................................18
2.7. EFECTELE ECOLOGICE...........................................................................................................................18
2.8. EFICIENŢA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII FIRMEI...............................................................................19
3. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC..........................................................................................21
3.1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ACTIVE..........................................................................................22
3.2. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII ŞI REPARATII.....................................................................................22
3.3. ASIGURAREA CU IMOBILIZĂRI CORPORALE...................................................................................24
3.3.1. VALOAREA ŞI STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE.......................................................24
3.3.2. STAREA MIJLOACELOR FIXE ..........................................................................................................25
3.4. EFICIEŢA UTILIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE...................................................................26
4. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN..............................................................................................28
4.1. ASIGURAREA CU PERSONALUL...........................................................................................................29
4.1.1. ASIGURAREA CU NUMĂRUL DE PERSONAL.................................................................................29
4.1.2. CALIFICAREA PERSONALULUI........................................................................................................30
4.1.3. STRUCTURA PERSONALULUI..........................................................................................................31
4.1.3.1. STRUCTURA PERSONALULUI PE CATEGORII......................................................................................31
4.1.3.2. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ VECHIME ÎN MUNCĂ..............................................................32
4.1.3.3. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ CATEGORII DE VÂRSTĂ.........................................................33
4.1.3.4. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ SEXE...........................................................................................33
4.2. RENUMERAREA PERSONALULUI........................................................................................................33
4.3. EFICIENŢA UTILIZĂRII PERSONALULUI............................................................................................34
5. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL.................................................................................37
5.1. PIAŢA DE APROVIZIONARE..................................................................................................................37
5.2. PIAŢA DE DESFACERE............................................................................................................................39
5.2.1. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE FIRMĂ ŞI PRINCIPALI INDICATORI AI ACTIVITĂŢII
TURISTICE.....................................................................................................................................................39
TOTAL...................................................................................................................................................................40
5.2.2. EVOLUŢIA VOLUMULUI AFACERILOR FIRMEI............................................................................42
6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE..........................................................................................................44
6.1. SITUAŢIA PATRIMONIULUI ŞI REZULTATELE FINANCIARE........................................................45
6.2. ANALIZA PE BAZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE..............................................47
6.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A PATRIMONIULUI.............................................................49
6.3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A ACTIVULUI......................................................................49
6.3.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI..................................................................51
6.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR................................................................................................53
6.5. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE......................................................................................................54
6.6. ANALIZA RENTABILITĂŢII FIRMEI.....................................................................................................56
6.7. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT.....................................................................................................58
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................61

2
SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

1. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC A SC TURISM FELIX SA

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. TURISM FELIX S.A

A. Elemente de identificare
a) Denumire: S.C. TURISM FELIX S.A.;
b) Adresa: Loc. Băile Felix, Com. Sânmartin , jud. Bihor;
c) Nr. de înregistrare ORC: J08/132/1991;
d) Cod de identificare fiscala: 108526;
e) Forma juridică: - Persoană juridică română;
- Societate pe acţiuni;
f) Durata de funcţionare: nelimitată.

B. Obiectul de activitate, amplasare, scurt istoric

Comform codului CAEN domeniul principal de activitate al firmei este


HOTELURI. De asemenea pe langă serviciile de cazare societatea oferă şi servicii de
alimentaţie publică, de tratament specializat, agrement şi divertismemt, activităţi de
forare a apei termominerale şi activităîi de revânzare a utilităţilor către alţi consumatori,
persoane fizice sau juridice.
S.C. TURISM FELIX S.A i-şi desfasoară activitatea în staţiunea balneo-
climaterică Băile Felix, localizată în partea de Nord-vest a României, la 9 km de
Municipiul Oradea şi la 20 km de graniţa cu Ungaria. Statiunea este situată în Câmpia
Crişurilor, într-o zonă colinară cu păduri de fag şi de stejar, la o altitudine de 140 de
metri, Băile Felix concentrează toate atributele unei adevărate staţiuni balneo-climaterice,
fiind cea mai mare astfel de staţiune din România.
În 1221 apare prima mărturie documentară asupra Băilor Felix, denumite Termae
Varadiensis sau Băile Oradiei. În perioada 1700 – 1721 Felix Heldres descoperă în
această zonă izvorul termal numit „Izvorul Felix”. Numele acestuia s-a generalizat cu
timpul pentru toată staţiunea. În acea perioadă tratamentul se efectua în bazine despărţite
printr-un zid, căptuşite cu piatră şi acoperite. În anul 1731 se face prima analiză a apelor
termale cunoscute până azi pentru proprietăţile lor terapeutice şi curative. În perioada
1744 – 1772 s-a dat în folosinţă Hotelul Felix, construindu-se şi o clădire care dispunea
de câteva camere de cazare, pavilioane pentru bolnavii veniţi la tratament şi un bazin
pentru cei cu boli contagioase. În anul 1885 s-a realizat primul foraj modern asupra
Izvorului Balint. La Expoziţia Mondială de la Paris din 1896 apelor termale din Băile
Felix li se acordă medalia de aur şi diploma de onoare.
La sfârşitul secolului XIX-lea şi începutul secolului XX, staţiunea Băile Felix
cunoaşte o dezvoltare deosebită construindu-se hotelul Europa, trei bazine din bârne de
lemn, hotelul America (Pavilionul IV), baia America (două bazine), hotelul Victor
(Pavilionul I), hotelul Manzhert (Pavilionul III) şi Ştrandul cu Turnuleţe ( Piscina
Apollo).

1
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

În perioada 1962 – 1985 staţiunea Felix s-a extins şi s-a modernizat, datorită
practicării unui turism de masă, cererilor în creştere pentru cura balneară şi sporirii
debitelor de apă termală obţinute prin mai multe forări. Toate acestea au condus la
creşterea capacităţilor de cazare şi tratament prin construirea majorităţii hotelurilor
prezente azi în staţiunea Felix.

C. Obiectivele strategice ale societaţii, mijloace si tehnici de realizare a acestora.

Conform strategiei propuse de către Consiliu de Administraţie s-au fixat


următoarele obiectivele pe termen lung şi mediu:
- creşterea cotei de piaţă;
- schimbarea structurii clienţilor în sensul creşterii numărului de turişti în
capacităţile de 3 stele
- atragerea şi fidelizarea de noi clienţi pentru capacităţile de 3 stele
- atragerea unui număr mai mare de turişti străini
- formarea segmentului de piaţă pentru 4 stele
- formarea unui nou segment de piaţă pentru turismul balnear în capacităţile de 2
stele (înlocuirea turismului asistat CNPAS)
- creşterea ponderii turismului de afaceri
- creşterea ofertelor speciale în perioadele de extrasezon în vederea contracarării
efectelor sezonalităţii.

Obiectivele pe termen scurt (curente) urmărite au fost:


- restructurarea managerială
- reorganizarea societăţii pe zone de clasificare, ca urmare a modernizării
capacităţilor de cazare existente
- modernizarea hotelurilor
- contracararea efectelor sezonalităţii (creşterea gradului de ocupare în extrasezon)
- creşterea profitului, atât prin mobilizarea rezervelor interne, cât şi prin ridicarea
calităţii serviciilor oferite
- realizarea unei emisiuni de acţiuni prin Ofertă Publică Primară, conform
împuternicirii Consiliului de Administraţie de către Adunarea Generală a
Acţionarilor.

Raportându-se la obiectivele şi priorităţile asumate, conducerea a stabilit mijloacele şi


tehnicile de a le realiza, după cum urmează:
- s-a făcut o evaluare a echipei manageriale, în urma căreia s-a format o nouă
echipă de directori executivi, prin aducerea pentru funcţia de Director Economic a
doamnei Rodica Ungur (noiembrie 2005), pentru funcţia de Director Tehnic a domnului
Florian Lazăr (noiembrie 2005), iar pentru funcţia de Director Medical a domnului
Mircea Tărău (aprilie 2006).
- SC TURISM FELIX SA se află în plin proces de reorganizare pe zone de
clasificare, ca urmare a modernizării complexelor turistice existente, a capacităţilor de
agrement (ştranduri) şi a perspectivelor de realizare a unui complex de 5 stele. Valoarea
totală a investiţiilor realizate în anul 2006 a fost de 28.004.561 lei, din care la Complexul
Internaţional 22.803.035 lei.

2
SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

- pentru creşterea gradului de ocupare în extrasezon şi sezonul intermediar s-a


intensificat procesul de dezvoltare a produselor turistice noi: turismul de conferinţă (de
afaceri), în principal în hotelurile de trei stele şi oferta specială proprie în hotelurile de
două stele.
- cota de piaţă a SC TURISM FELIX SA în activitatea turistică balneară din
România plasează societatea pe poziţia de lider în cadrul turismului internaţional pentru
sănătate şi pe un loc fruntaş în cadrul turismul intern. Societatea îşi propune consolidarea
poziţiei de lider având în vedere creşterea şi înăsprirea concurenţei pe piaţa turistică.
Astfel, în anul 2005, deţinea o cotă de 10,8% pe piaţa turismului balnear din România, iar
în cazul numărului de turişti străini această cotă era de 18,9%. În ceea ce priveşte
înnoptările (zilele-turist), societatea deţinea în anul 2005 o cotă de 8,6% pe piaţa
turismului balnear din România, iar în cazul turiştilor străini 26,6%. Cotele de piaţă sunt
calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de Institutul Naţional de
Cercetare - Dezvoltare în Turism şi de Institutul Naţional de Statistică. Conform
estimărilor Direcţiei Marketing a societăţii, aceste poziţii sunt păstrate pentru perioada
ianuarie-decembrie 2006.
- SC Turism Felix SA a obţinut în 2006 locul III pe domeniul Hoteluri
(întreprinderi mari, la nivel naţional) în Topul Naţional al Firmelor Private 2005, alcătuit
de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România pe baza
profitului obţinut, precum şi locul IV pe judeţ la categoria „Întreprinderi mari”.
- profitul brut realizat în anul 2006 este de 7,4 milioane lei, depăşind cu 5,1%
profitul brut estimat în Bugetul de venituri şi cheltuieli. Precizăm că această depăşire
trebuie privită în contextul în care în ultimii ani societatea a înregistrat creşteri
spectaculoase ale profitului brut, respectiv de şapte ori în trei ani, în condiţiile în care
capacităţi importante au fost scoase din circuitul turistic în vederea modernizării
(Complexul Internaţional reprezintă aproape jumătate din capacitatea de trei stele).
În anul 2006 s-a realizat cu succes Oferta Publică Primară de vânzare de acţiuni
emise de SC Turism Felix SA, prima ofertă realizată de o societate din domeniul
turismului. Ca urmare, societatea şi-a majorat capitalul social cu 4,75 milioane lei şi a
realizat o primă de emisiune în valoare de 22,99 milioane lei. Aceste sume au fost
utilizate pentru susţinerea financiară a programului investiţional.

D. . Principalii indicatori economico-financiari la data de 31.12.2006

Nr. INDICATORI UM VALORI SIMBOL


1 Cifra de afaceri lei 37.494.458 CA
2 Capital social lei 24.807.473 Cs
3 Venituri totale lei 39.246.252 VT
4 Profit din exploatare lei 6.838.222 Re
5 Profitul net al exerciţlui lei 6.332.973 Rn
6 Număr de personal pers. 794 Ns

3
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

E. Conducerea executivă

Nr. NUMELE ŞI FUNCŢIA SPECIALIZAREA


PRENUMELE
1 SERAC FLORIAN economist director general executiv
2 UNGUR RODICA economist director economic
3 CIUPA AUREL economist director comercial
4 LAZĂR FLORIAN inginer director tehnic
5 OPREA LIVIA economist director marketing
7 TARAU ION-MIRCEA medic director medical

F. Structura capitalului social.

Conform registrului acţionarilor comunicat de SC DEPOZITARUL CENTRAL


SA la 14.12.2006, capitalul social al societăţii este deţinut de :

PONDERE ÎN
NUMAR NUMĂR VALOARE
NR. ACŢIONARI CAPITALUL
ACŢIONARI ACŢIUNI ( lei )
SOCIAL
1 S.I.F. TRANSILVANIA 1 157.270.150 63,396% 15.727.015
2 S.I.F. OLTENIA 1 40.735.401 16,421% 4.073.540
3 PERS. FIZICE 4.756 14.858.569 5,990% 1.485.857
ALŢI ACŢIONARI PERS.
4 13 35.210.608 14,194% 3.521.061
JURIDICE
5 TOTAL 4.771 248.074.728 100,000% 24.807.473

4
SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

1.2. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

CONCLUZII FINALE:

1. Potenţialul general al S.C. TURISM FELIX S.A. are un nivel mai mult decât
satisfăcător. Afacerea se află în creştere. Indicatorii de eficienţă prezintă un nivel
satisfător şi o tendinţă generală de creştere.
2. Potenţialul tehnic şi tehnologic al S.C. TURISM FELIX S.A. îl considerăm
nesatisfacător deoarece Întreaga perioadă de analiză este marcată de un regres în ceea ce
priveşte eficienţa utilizării imobilizărilor corporale la toate capitolele, atât în ceea ce
priveşte profitabilitatea activităţii cât şi volumul de activitate. Pentru trecerea la o
utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale se impune menţinerea în exploatare doar
a capacităţilor de producţie care au un grad de încărcare suficient de mare pentru a
funcţiona rentabil respectiv cele care sunt capabile să genereze profit.
3. Din punct de vedere al nivelului şi gradului de utilizare a potenţialului uman
S.C. TURISM FELIX S.A. este asigurată satisfăcător cu personal (rezervă de personal,
calificare bună, structură bună), iar eficienţa utilizării este în general satisfăcătoare şi
prezintă mic regres pentru ultima perioadă.
4. Potenţialul comercial al S.C. TURISM FELIX S.A. se prezintă într-o stare
bună, deoarece deţine o poziţie bună pe piaţa de desfacere pe care activează, aflându-se în
relaţii bune atât cu furnizorii cât şi cu beneficiarii săi, majoritatea relaţiilor se desfăşoară
pe bază de contract.
5. Urmărind analiza situaţiei financiare în detaliu se poate trage concluzia că
societatea comercială se găseste într-o situaţie foarte bună, în special datorită echilibrului
financiar cu care se confruntă, dar şi datorită structurii adegvate a patrimoniului.

PUNCTE FORTE:
A. Privind potenţialul general
 Dimensiunea afacerii care conferă societăţii o stabilitate avantajoasă.
 Tendinţa afacerii este de creştere.
 Structura afacerii pe activităţi este eficientă.
 Autonomia şi stabilitatea financiară au nivele foarte bune.
 Nu există restricţii privind accesul la utilităţi sau în asigurarea cu resurse umane.
 Poluarea se încadrează în limite normale.
 Nivelul satisfăcător şi tendinţa de apreciere al indicatorilor de eficienţă.
B. Privind potenţialul tehnic şi tehnologic
 Sructura mijloacelor fixe este corespunzătoare cu domeniul de activitate al firmei.
 Valoarea terenurilor este mare şi este dată de valoarea de piaţă
C. Privind potenţialul uman
 Existenţa unui deficit relativ de personal.
 Structura personalului după toate criteriile este echilibrată.

5
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

 În general toţi indicatorii de eficienţă înregistrează niveluri satisfăcătoare.


 Există preocupări privind perfecţionarea personalului aflat în curs de calificare.
D. Privind potenţialul comercial
 Nomenclatorul de materii prime este stabil, societatea având relaţii contractuale cu
furnizorii de o lungă perioadă de timp.
 Nu există restricţii în asigurarea cu materiale, în limita în care există resurse
financiare disponibile pentru a fi achiziţionate.
 Aprovizionarea se face în mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile
de aprovizionare

PUNCTE SLABE:
A. Privind potenţialul general
 Flexibilitatea redusă a afacerii.
 Cresterea duratei în zile a unei rotatii a stocurilor.
B. Privind potenţialul tehnic şi tehnologic
 Nivelul şi tendinţa recentă a tuturor indicatorilor de eficienţă se află în regres.
C. Privind potenţialul uman
 Ponderea cheltuielilor cu personalul în cheltuielile de exploatare este mare şi prezintă
o tendinţă e creştere.

6
SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

7
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

1.3. SINTEZA ANALIZEI SWOT

CONCLUZII FINALE:

Cadranul
oportunităţi ale m
Se recom 4,00
Oportunitati

diferitelor laturi d
3,00
coordonatele
pozitiei firmei
-

2,00
Pericole grave

-cresterea
1,00

0,00
0,00 1,00 2,00 3,00 4,00

“turism de sanatat
Puncte slabe - Puncte tari

8
-atragerea
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

Matricea de evaluare a factorilor interni

Coeficient de Punctaj
FACTORI INTERNI importanta Nota acordat
A Capacitatea comercială a firmei 1,00 1,00 1,85
1. Calitatea produselor oferite 0,20 1,50 0,30
2. Partea de piaţă deţinută 0,05 3,00 0,15
3. Imaginea firmei în sector 0,10 3,00 0,30
4. Piata de desfacere 0,15 2,00 0,30
5. Respectarea clauzelor contractuale 0,10 2,00 0,20
6. Politica de preţ 0,20 1,50 0,30
7. Promovarea produselor 0,20 1,50 0,30
B Capacitatea financiară a firmei 1,00 1,00 1,90
1. Încadrarea în costul antecalculat(realizare BVC) 0,10 2,00 0,20
2. Rentabilitatea 0,15 2,00 0,30
3. Fluxul de numerar 0,20 1,50 0,30
4. Gradul de îndatorare 0,15 2,00 0,30
5. Echilibrul financiar 0,20 2,00 0,40
6. Gradul de autofinanţare 0,20 2,00 0,40
C Capacitatea productivă a firmei 1,00 1,00 2,00
1. Tehnologiile folosite 0,10 1,00 0,10
2. Mărimea capacităţilor de producţie 0,10 2,00 0,20
3. Gradul de folosire a capacităţilor de producţie 0,10 2,00 0,20
4. Gradul de modernizare 0,15 2,50 0,38
5. Nivelul de organizare a activitatii 0,15 2,00 0,30
6. Gradul de calificare a muncii 0,15 2,50 0,38
7. Experienţa personalului 0,15 2,00 0,30
8. Organizarea activităţii de perfecţionare 0,10 1,50 0,15
D Capacitatea managerială 1,00 1,00 2,03
1. Organizarea structurală 0,15 2,00 0,30
2. Metode de organizare procesuală 0,10 2,00 0,20
3. Sistemul decizional 0,20 2,50 0,50
4. Sistemul informaţional 0,20 1,00 0,20
5. Capacitatea de motivare 0,25 2,50 0,63
6. Capacitatea de inovare 0,10 2,00 0,20

A Capacitatea comercială 1,00 1,85


B Capacitatea financiară 1,00 1,90
C Capacitatea productivă 1,00 2,00
D Capacitatea managerială 1,00 2,03
PUTEREA INTERNA MEDIE 1,00 1,94

Matricea de evaluare a factorilor externi

9
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Coeficient
de Punctaj
FACTORI EXTERNI importanta Nota acordat
A Oportunităţi 1,00 2,70
1. Dezvoltarea turismului de afaceri 0,30 3,00 0,90
2. Extinderea pieţei de desfacere 0,20 3,00 0,60
3. Folosirea unor noi reţele de distribuţie 0,20 2,00 0,40
4. Diversificarea ofertei 0,20 2,50 0,50
5. Pozitia de monopol (local) 0,10 3,00 0,30
B Ameninţări ale mediului 1,00 1,00 2,45
1. Scăderea puterii de cumpărare 0,20 2,00 0,40
2. Pericolul unor servicii similare 0,10 1,50 0,15
3. Apariţia unor noi competitori 0,25 3,00 0,75
4. Activitatea promoţională a firmelor concurente 0,20 2,00 0,40
5. Scăderea preţurilor de vânzare 0,25 3,00 0,75
Ansamblul sistemului
A Oportunităţi 1,00 2,70
B Ameninţări 1,00 2,45
Capacitatea de adaptare a firmei la cerintele mediului
extern 1,00 2,58

SWOT este parte a unei analize mai cuprinzătoare a situaţiei unei organizaţii,
fiind văzută ca unul dintre elementele fundamentale ale formulării strategiei.În principal,
analiza situaţiei este asumată pentru a furniza organizaţiei o privire de ansamblu care să
conţină cele mai bune informaţii posibile şi care să ajute la înţelegerea forţelor,
tendinţelor şi a cauzelor care pot să intervină pe piaţă la un moment dat.
Aceste analize generale sunt folosite apoi pentru a lua decizii informate despre zone
largi de acţiune, care utilizează avantajul comparativ al organizaţiei şi cresc posibilitatea
îndeplinirii misiunii sale şi, prin aceasta, realizarea scopurilor şi obiectivelor sale. Analiza de
situaţie se compune în mod tipic dintr-o componentă externă (macromediul) şi una interna
(micromediul).
Cu toate acestea, rolul strategiei economice nu trebuie privit numai ca o reacţie a
firmei la oportunităţile şi ameninţările mediului. O abordare strategică performantă este
aceea în care firma dispune de capacităţile şi abilităţile necesare pentru adaptarea
continuă şi activă a acesteia la exigenţele unui mediu imprevizibil, aflat într-o
permanentă schimbare.

2. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL.

CONCLUZIE FINALĂ:

10
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

Potenţialul general al S.C. TURISM FELIX S.A. are un nivel mai mult decât
satisfăcător. Afacerea se află în creştere. Indicatorii de eficienţă prezintă un nivel
satisfător şi o tendinţă generală de creştere.

CONCLUZII PARŢIALE:
1. Dimensiunea afacerii.
Firma are o dimensiune mare, ceea cei oferă o stabilitate mare şi o flexibilitate
redusă. Tendinţa dimensiunii firmei este de creştere.
2. Tendinţa afacerii.
Tendinaţa afacerii în perioada de analiză este de uşoară creştere.
3. Structura afacerii.
Structura veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor corespunde unei evoluţii normale
pe tipuri de activităţi. Structura veniturilor şi cheltuielilor din exploatare reflctă o
apreciere în modul de formare a lor.
4. Nivelul de îndatorare a firmei.
Gradul de îndatorare a firmei prezintă un nivel foarte bun, iar tendinţa recentă a
acestuia pe total şi pe elemente componente este favorabilă.
5. Relaţiile firmei cu furnizorii şi clienţii.
Deşi valoarea creditelor acordate de furnizori şi cele acordate clienţilor se
încadrează în limitele relativ normale, durata de plată a furmizorilor în 2006 este mare
6. Amplasarea afacerii.
Nu există restricţii privind accesul la utilităţi (apă, energie, canalizare, drumuri,
etc.) sau în asigurarea cu resurse umane.
7. Efectele ecologice.
Efectele poluante ale activităţii desfăşurate se încadrează în limitele admise.
8. Eficienţa generală a activităţii firmei.
Pe ultimul an de analiză se observă un nivel considerat normal al principalilor
indicatori de eficienţă şi se manifestă o tendinţă de apreciere a lor, mai putin a rotatiei
stocurilor.

PUNCTE FORTE:
 Dimensiunea afacerii care conferă societăţii o stabilitate avantajoasă.
 Tendinţa afacerii este de creştere.
 Structura afacerii pe activităţi este eficientă.
 Autonomia şi stabilitatea financiară au nivele foarte bune.
 Nu există restricţii privind accesul la utilităţi sau în asigurarea cu resurse umane.
 Poluarea se încadrează în limite normale.
 Nivelul satisfăcător şi tendinţa de apreciere al indicatorilor de eficienţă.

PUNCTE SLABE:
 Flexibilitatea redusă a afacerii.
 Cresterea duratei în zile a unei rotatii a stocurilor
2.1. DIMENSIUNEA AFACERII.

Clasificarea firmelor după dimensiunea afacerii redă următoarele tipuri: mici,


mijlocii şi mari. Scopul clasificării este de a aprecia gradul de corelaţie intre două

11
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

premise esenţiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri. Aceste premise, care
caracterizează toate aspectele activităţii societăţii, sunt:
- stabilitatea afacerii, care, în general, este direct proporţională cu mărimea afacerii;
- flexibilitatea afacerii, care în general este invers proporţională cu mărimea
afacerii.
Cea mai bună îmbinarea a acestor calităţi este atinsă de afacerile de dimensiumi
mijlocii, celelalte două având o notă inferioră din acest punct de vedere.

Dimensiunea afacerii
Tabelul 2.1.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M. Simbol
2004 2005 2006
32.093.70 35.374.36 37.494.45
1 Cifra de afaceri lei 9 9 8 CA
20.056.10 24.807.47
2 Capitalul social lei 7.868.353 8 3 Cs

3 Numărul mediu de salariaţi pers. 950 881 794 Ns

Dimensiunea firmei S.C.TURISM FELIX S.A. este mare, fapt ce î-i conferă o stabilitate
mare şi o flexibilitate redusă.
Tendinţa afacerii este de creştere, se observă o creştere a capitalului social, creştere ce a
avut loc prin majorare de capital, totodată eficienta utilizării personalului este în crestere,
cu un număr mediu de personal mai mic realizându-se o cifră de afaceri mai mare.

2.2. TENDINŢA AFACERII

Scopul aprecierii tendinţei afacerii este de a clasifica evoluţia firmei după una din
situaţiile următoare: dezvoltare, menţinere sau recesiune.
Formula de calcul pentru indicele de creştere al indicatorului I este următoarea:

a) bază fixă: i= I n
× 1 0 0− 1 0 0 ; b) bază în lanţ: i= I n
× 1 0 0− 1 0 0
I 0 I n−1
;,

pentru ritmul de creştere al indicatorului I fiind următoarea:

r= n
I n
× 1 0 0− 1 0 0,
I 0
unde:
- In-1- valoarea indicatorului I în anul n-1 (anul anterior),
-I0- valoarea indicatorului I în perioada de bază,

12
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

-n- numărul de ani.


Tendinţa afacerii
Tabelul 2.2.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M. Simbol
2004 2005 2006
32.093.70 35.374.36 37.494.45
1 Cifra de afaceri lei 9 9 8 CA
2 Indicele cifrei de afaceri :
3 -cu bază fixă % 100,00% 110,22% 116,83% ICAf
4 -cu bază lanţ % 100,00% 110,22% 110,22% ICAl
5 Ritm mediu anual de creştere a CA % 8,09% Rmc

 Pe baza datelor prezentate în lucrare, în special pe baza analizei situaţiei financiare, se


poate concluziona că tendinţa afacerii este de creştere în perioada de analiză.
 Cifra de afaceri reprezintă unul din obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece
este criteriul major după care se judecă performanţele intreprinderii in mediul
concurenţial în care aceasta activează. Cifra de afaceri reflectă volumul global al
activităţii unei intreprinderi intr-o perioadă de gestiune. În ansamblul ei afacerea prezintă
o tendinţă de creştere, cu un ritm mediu anual de 8,09%. Nivelul indicatorului s-a realizat
într-o măsură covârsitoare pe seama producţiei vândute (venituri din activitatea de bază),
fapt ce reprezintă un lucru favorabil din punct de vedere al obiectului de activitate.
 Ponderea cifrei de afaceri în veniturile din exploatare a fost de 94,52%, iar în
veniturile totale de 93,06% la finele ultimului analizat, ceea ce reflectă o situaţie normală
din punct de vedere al modului de constituire al veniturilor societăţii.

2.3. STRUCTURA AFACERII

2.3.1. STRUCTURA AFACERII PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI

Scopul aprecierii structurii afacerii este de a identifica modul în care activitaţile


contribuie la formarea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor firmei.

Evoluţia principalelor categorii de venituri, cheltuieli şi rezultate


Tabelul 2.3.1.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M. Simbol
2004 2005 2006
I. VENITURI
A. NIVELUL VENITURILOR PE ACTIVITĂŢI
32.617.76 36.012.99 39.668.05
1 Venituri din exploatare lei 5 1 6 Ve
2 Venituri financiare lei 480.997 322.342 624.735 Vf
3 Venituri excepţionale lei 0 0 0 Vx
33.098.76 36.335.33 40.292.79
4 Venituri totale lei 2 3 1 VT

13
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

B. STRUCTURA VENITURILOR PE ACTIVITĂŢI


5 Venituri din exploatare % 98,55% 99,11% 98,45% Ve/VT
6 Venituri financiare % 1,45% 0,89% 1,55% Vf/VT
7 Venituri excepţionale % 0,00% 0,00% 0,00% Vx/VT
8 Venituri totale % 100% 100% 100% VT/VT
II. CHELTUIELI
A. NIVELUL CHELTUIELILOR PE ACTIVITĂŢI
29.834.65 29.121.77 32.829.83
9 Cheltuieli din exploatare lei 1 3 3 Che
10 Cheltuieli financiare lei 213.343 123.443 97.485 Chf
11 Cheltuieli excepţionale lei 0 0 0 Chx
30.047.99 29.245.21 32.927.31
12 Cheltuieli totale lei 3 7 8 CT
B. STRUCTURA CHELTUIELILOR PE ACTIVITĂŢI
13 Cheltuieli din exploatare % 99,29% 99,58% 99,70% Che/CT
14 Cheltuieli financiare % 0,71% 0,42% 0,30% Chf/CT
15 Cheltuieli excepţionale % 0,00% 0,00% 0,00% Chx/CT
16 Cheltuieli totale % 100% 100% 100% CT/CT
III. REZULTATE
A. NIVELUL REZULTATELOR PE ACTIVITĂŢI
17 Rezultatul din exploatare lei 2.783.114 6.891.217 6.838.222 Re
18 Rezultatul financiar lei 267.655 198.899 527.250 Rf
19 Rezultatul curent lei 3.050.768 7.090.116 7.365.472 Rc
20 Rezultatul excepţional lei 0 0 0 Rx
21 Rezultatul brut al exerciţiului lei 3.050.768 7.090.116 7.365.472 Rb
B. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
22 Rezultatul net lei 2.332.470 5.906.789 6.332.973 Rn

 La finele ultimului an analizat în totalul veniturilor ponderea majoritară (98,55%),


este deţinută de veniturile din activitatea de exploatare, care împreună cu veniturile
financiare (1,45%) au un nivel al activităţii curente de 100%, situaţie ce este mai mult
decât satisfăcătoare pentru firmă. Nu se realizează venituri din activitatea excepţională.
Tendinţa generală a veniturilor este de o creştere, realizată atât pe seama creşterii
veniturilor din exploatare, cât şi a celor financiare.
 La finele ultimului an analizat în totalul cheltuielilor ponderea majoritară (99,7%),
este deţinută de cheltuielile din activitatea de exploatare, care împreună cu cheltuielile
financiare (0,3%) dau un nivel normal al structurii cheltuielilor activităţii curente de
100%. Tendinţa generală a cheltuielilor este de o creştere, realizată pe seama creşterii
cheltuielilor din exploatare, celelalte categorii de cheltuieli realizând o mica scădere în
dinamica perioadei de analiză.
 Veniturile şi cheltuielile firmei cresc, iar ritmul lor diferit de evoluţie, reflectat prin
modificarea structurii, face ca modul de formare a rezultatului brut al exerciţiului să se
aprecieze la finele ultimului an, aceasta realizându-se pe seama diferenţelor favorabile
dintre veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de exploatare, menţionând ca la finele
ultimului an de analiză rezultatul din exploatare este uşou mai mic decât în 2005.

14
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

Tendinţa rezultatului brut al exerciţiului este de creştere, în 2005 realizându-se un rezultat


mult mai mare faţă de anul 2004, în ultimul an creşterea rezultatului brut este mai lentă şi
este realizată pe seama unei mai bune gestionari a activităţii financiare.

CONCLUZIE:
Se consideră că structura veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor corespunde
unei evoluţii normale pe tipuri de activităţi, cu toate că în anul 2006 nu s-a reuşit o
creştere a profitului din activitatea de exploatare.

2.3.2. STRUCTURA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR DIN


EXPLOATARE.

Evoluţia structurii veniturilor din exploatare

Tabelul 2.3.2.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M.
2004 2005 2006
1 Venituri din vânzarea mărfurilor % 33,79% 33,51% 34,83%
2 Producţia vândută % 64,61% 64,71% 59,69%
3 CIFRA DE AFACERI % 98,39% 98,23% 94,52%
4 Venituri din producţia stocată % 0,00% 0,00% 0,69%
5 Venituri din producţia imobilizată % 0,00% 0,00% 1,10%
6 PRODUCTIA EXERCITIULUI % 64,61% 64,71% 61,48%
7 Venituri din subvenţii de exploatare % 0,00% 0,00% 0,00%
8 Alte venituri din exploatare % 0,43% 0,80% 1,05%
9 Venituri din provizioane privind exploatarea % 1,18% 0,98% 2,64%
100,00 100,00
10 TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE % % % 100,00%

La finele anului 2006, cifra de afaceri deţinea ponderea majoritară (94,52%) din
veniturile din exploatare, prezentând o tendinţă de scădere, în 2006 fiind mai mică cu
3,87% faţă de 2004. De menţionat este faptul că veniturile din producţia vândută, primul
elememt ca pondere în veniturile din exploatare, s-au redus cu 4,92% faţă de anul 2004,
modificarea structuri zilelor turist neputând acoperi diminiarea numărului acestora,
aceasta fiind considerată o situaţie negativă.

Evoluţia structurii cheltuielilor din exploatare


Tabelul 2.3.2.2.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M.
2004 2005 2006
1 Cheltuieli privind mărfurile % 14,61% 14,84% 14,86%

15
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

2 Cheltuieli materiale % 27,28% 24,19% 24,45%


3 Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi % 8,33% 5,65% 4,83%
4 Cheltuieli cu impozite, taxe % 5,03% 4,63% 5,00%
5 Cheltuieli cu personalul % 36,50% 38,46% 39,84%
6 Alte cheltuieli de exploatare % 0,04% 0,22% 0,37%
7 Cheltuieli cu amortizări şi provizioane % 8,21% 12,01% 10,65%
100,00
8 TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE % 100,00% % 100,00%

După cum se observă în tabelul de mai sus structura cheltuielilor de exploatare


este asemanatoare pe întreaga perioadă de analiză. Ponderea cea mai mare o reprezintă
cheltuielile cu personalul, care în 2006 reprezentau 39,84% din cheltuielile de exploatare,
pondere mai mare cu 3,34% faţă de anul 2004. De asemenea o pondere semnificativă în
cheltuielile de exploatare o au cheltuielile cu materialele (utilităţi, materii prime şi
materiale consumabile, obiecte de inventar). Totodată cheltuielile cu mărfurile
reprezentau în 2006, 14,86% din cheltuielile de exploatare, iar dacă luăm în considerare
obiectul de activitate al societatii, nivelul indicatorului se situează în paramentri optimi.
Ponderea cheltuielilor cu serviciile şi lucrările executate de terţi este de 4,83% în 2006,
mai mică decât în 2004 când ele reprezentau 8,33% din cheltuielile de exploatare. Acest
fapt se datoreaza unei mai bune gestionări a programului de investiţii şi reparaţii,
accentuându-se latura de modernizări de natură investiţională.

2.4. NIVELUL DE ÎNDATORARE A FIRMEI.

Evoluţia gradului de îndatorare a firmei


Tabelul 2.4.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICATIE U.M. Simbol
2004 2005 2006
1 Rata de îndatorare globală % 11,98% 5,58% 5,81% DT/PT
2 Rata de îndatorare la termen % 0,00% 0,00% 0,00% Itml/PT
3 Rata datoriilor curente % 11,98% 5,52% 5,81% Dts/PT
4 Rata creditelor pe termen scurt % 0,00% 0,00% 0,00% CtsI/PT
5 Rata datoriilor financiare totale % 0,00% 0,00% 0,00% Dft/PT
6 Rata datoriilor din exploatare % 10,51% 4,10% 5,08% De/PT
7 Rata datoriilor în afara exploatării % 1,47% 1,43% 0,73% Dae/PT

1) Rata de îndatorare globală reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are firma în
pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibilă a acestui indicator este de 66%.
Rata îndatorării globale s-a redus substanţial pe întreaga perioadă de analiză,
prezentând un nivel de 5,81% în ultimul an analizat, nivel cu jumatate mai mic decât
în 2004, tendinţa fiind excelentă.
2) Ratele ce îndatorare pe termene de exigibilitate:
2.a.) Rata datoriilor pe termem mediu şi lung reflectă gradul de îndatorare prin
împrumuturi pe termen mediu şi lung, adică ponderea acestor tipuri de resurse în total,

16
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

având o valoare maximă de 33%. SC TURISM FELIX SA nu are datorii pe termen mediu
şi lung.
2.b.) Rata datoriilor curente reflectă masura în care resursele curente participă la
formarea resurselor totale şi la finanţarea activităţii, având o valoare maxim recomandată
de 50%, deoarece peste acest nivel ar compromite stabilitatea financiară. În cazul
societăţii analizate, aceasta neavând datorii pe termen mediu şi lung, rata datoriilor
curente este identică cu rata de îndatorare globală.
3) Ratele de îndatorare pe destinaţii în finanţare:
3.a.) Rata datoriilor din exploatare arată ponderea acestor resurse din exploatare
în total. Nivelul acestora s-a redus pentru ultima perioadă analizată, ajungând la 5,08% la
finele anului 2006, fiind cu 5,43% mai mică faţă de anul 2004. Acest lucru se datorează
sporirii vitezei de rotaţie, firma achitând cu mai mare uşurinţă aceste tipuri de obligaţii.
3.b.) Rata datoriilor nonfinanciare din afara exploatării arată ponderea acestor
resurse financiare în total. Nivelul acestui indicator este nesemnificativ prin marimea sa,
având valori între 1,47% în 2004 si 0,73% în 2006, tendinţa lor fiind de scădere.
3.c.) Rata creditelor bancare pe termen scurt reflectă ponderea acestor resurse
financiare în total. SC TURISM FELIX SA nu are credite pe termen scurt.

CONCLUZIE:
Gradul de îndatorare a firmei prezintă un nivel foarte bun, iar tendinţa
acestuia pe total şi pe elemente componente este favorabilă..

2.5. RELAŢIILE FIRMEI CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII.

Relaţiile firmei cu furnizorii şi clienţii


Tabelul 2.5.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICATIE U.M. Simbol
2004 2005 2006
I. BAZA DE CALCUL
32.093.70 35.374.36 37.494.45
1 Cifra de afaceri lei 9 9 8 CA
14.982.07 13.011.50 14.492.75
2 Cheltuieli cu furnizorii lei 6 2 3 Chfz
3 Clienţi lei 1.022.434 771.877 1.380.150 Cl
4 Furnizori lei 2.417.045 2.006.114 6.792.683 Fz
II. DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu bază în lanţ)
5 Indicele cifrei de afaceri % 100,00% 110,22% 116,83% ICA
6 Indice cheltuieli cu furnizorii % 100,00% 86,85% 96,73% IChfz
7 Indicele clienţi % 100,00% 75,49% 134,99% ICl
8 Indicele furnizori % 100,00% 83,00% 281,03% IFz
III. DURATA CREDITELOR COMERCIALE
9 Durata de rotaţie clienţilor zile 12 8 13 DzCl
10 Durata de rotaţie furnizorilor zile 27 21 66 DzFz
IV. DIMANICA CREDITELOR COMERCIALE

17
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

11 Indicele creditului clienţi % 100,00% 68,49% 115,54% IdzCl


12 Indicele creditului furnizori % 100,00% 75,30% 240,55% IdzFz

 Ratele de gestiune a clienţilor exprimă creditul-client acordat de firmă, adică durata


medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică
decalajul mediu de zile între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor
vândute. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor faţă de
clienţi este de 12 rotaţii pe an, care corespunde unei durate medii de încasare de 30 de
zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 13 de zile, valoare
acceptabilă.
 Ratele de gestiune a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică
durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori.
Practic indică decalajul mediu de zile între data facturării şi data plăţii contravalorii
mărfurilor cumpărate. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii
creanţelor faţă de furnizori este de 12 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a
facturilor de 30 de zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 66 de
zile. Volumul indicatorului este influentat de investiţia derulată la Complex International,
şi anume prin faptul că executantul nu î-şi respectă termenele de predare al facturilor, ele
urmând a fi decontate în primele luni ale anului 2007.

CONCLUZIE:
Apreciem că situaţia a fost favorabilă, deoarece durata de plată a furnizorilor
era mai mare decât cea de încasare de la clienţi, având impact pozitiv asupra trezoreriei
din exploatare. Deşi valoarea creditelor acordate de furnizori şi cele acordate clienţilor
se încadrează în limitele relativ normale, durata de plată a furmizorilor în 2006 este
mare.

2.6. AMPLASAREA AFACERII

 Nu există restricţii deosebite privind accesul la utilităţi (apă, energie, canalizare,


drumuri, etc.).
 Asigurarea cu resurse umane din zonă nu constituie o restricţie în desfăşurarea
activităţii.
 Având în vedere domeniul de activitate, se poate spune că societatea a beneficiat de
facilităţi fiscale prin scutirea de TVA a serviciilor de tratament medical şi practicând o
cota redusă de TVA de 9 %, pentru serviciile de cazare hoteliera.

2.7. EFECTELE ECOLOGICE

 Efectele poluante ale activităţii desfăşurate se încadrează în limitele admise.


 Nu au fost aplicate sancţiuni pentru depăşirea limitelor admisibile.

18
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI GENERAL

2.8. EFICIENŢA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII FIRMEI

Eficienţa economică generală


Tabelul 2.8.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICATIE UM Simbol
2004 2005 2006
I BAZA DE CALCUL
32.093.70 35.374.36
1 Cifra de afaceri lei 9 9 37.494.458 CA
2 Numărul mediu de salariaţi pers 950 881 794 Ns
38.553.61 76.905.57 152.168.30
3 Imobilizări corporale (valoare netă) lei 5 3 1 Ic
4 Stocuri lei 536.403 619.750 1.858.576 St
5 Rezultatul exploatării lei 2.783.114 6.891.217 6.838.222 Re
II DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu bază în lanţ)
6 Cifra de afaceri % 100,00% 110,22% 105,99% ICA
7 Numărul mediu de salariaţi % 100,00% 92,74% 90,12% INs
8 Imobilizări corporale (valoare netă) % 100,00% 199,48% 197,86% IIc
9 Stocuri % 100,00% 115,54% 299,89% ISt
10 Rezultatul exploatării % 100,00% 247,61% 99,23% IRe
II
I INDICATORI DE EFICIENŢĂ ECOMONICĂ
10 Productivitatea muncii lei/pers 33.783 40.153 47.222 CA/Ns
11 Randamentul imobilizărilor corporale - 0,83 0,46 0,25 CA/Ic
12 Imobilizări corporale la 1000 Lei CA lei 1.201 2.174 4.058 1000*Ic/CA
13 Rotaţia stocurilor Rot 59,83 57,08 20,17 CA/St
14 Durata de rotaţie a stocurilor zile 6 6 18 (St/CA)*T
15 Stocuri la 1000 Lei CA lei 17 18 50 1000*St/CA
16 Remtabilitatea comercială % 8,67% 19,48% 18,24% Re/CA
IV DINAMICA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ ECOMONICĂ (bază în lanţ)
17 Productivitatea muncii % 100,00% 118,85% 117,61% IWm
18 Randamentul imobilizărilor corporale % 100,00% 55,26% 53,57% Irmf
19 Rotaţia stocurilor % 100,00% 95,40% 35,34% IRot
20 Rentabilitatea comercială % 100,00% 224,64% 93,62% IRrc

 În ultimul an de analiză, productivitatea valorică a muncii cu bază de calcul cifra de


afaceri are un nivel satisfăcător, iar tendinţa acesteia este de creştere, nivelul indicatorului
fiind cu 17,61% mai mare decât în anul precedent.
 Randamentul imobilizărilor corporale, descreşte în 2006 cu 54,3%, faţă de anul 2005.
Explicaţia acestei situaţii o reprezintă faptul că nivelul imobilizărilor a crescut în anul
2006 cu aproximativ 197,8%, pe seama unei reevaluări a imobilizărilor corporale.
 Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8
rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească de 45 de zile.
Duratele de rotaţie a stocurilor se încadrează în limitele normale pe întreaga perioadă
analizată. În anul 2006 numărul de rotaţii al stocurilor scade la 20 de la 57, crescând
astfel durata în zile a rotaţiei stocurilor de la 6 zile la 18 zile.Datorită nivelului din

19
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

ultimul an putem aprecia că tendinţa gestiunii stocurilor se situează intr-o situaţiie


descendentă.
 Rata rentabilităţii comerciale arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii. Firma dispune de
o rentabilitate bună din punct de vedere comercială, însă la nivelul ultimului an de analiză
se realizează o depreciere cu 1,24% faţă de anul 2005.

CONCLUZIE:
Pe ultimul an de analiză se observă un nivel considerat normal al principalilor
indicatori de eficienţă şi se manifestă o tendinţă de apreciere a lor, mai putin a rotatiei
stocurilor.

20
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC

3. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC


CONCLUZIE FINALĂ:

Potenţialul tehnic şi tehnologic al S.C. TURISM FELIX S.A. îl considerăm


nesatisfacător deoarece chiar dacă structura mijloacelor fixe este adegvată obiectului de
activitate al firmei, eficienţa utilizării lor se afla în regres pe toate nivelele.

CONCLUZII PARŢIALE:
1. Asigurarea cu mijloace fixe
a) Se poate concluziona că atât valoarea cât şi structura imobilizărilor corporale
sunt nesatisfăcătoare specificului intreprinderii, cu menţiunea ca valoarea este rezultatul
unei reevaluări şi că ea denotă un proces investiţional şi de modernizare slab, iar structura
reflectă o pondere foarte mare a imobilizărilor inactive (terenuri).
b) Pe amsamblul mijloacelor fixe, se manifestă un grad mediu de uzură reletiv
acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de
transport.
2. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
Întreaga perioadă de analiză este marcată de un regres în ceea ce priveşte eficienţa
utilizării imobilizărilor corporale la toate capitolele, atât în ceea ce priveşte
profitabilitatea activităţii cât şi volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai
eficientă a imobilizărilor corporale se impune menţinerea în exploatare doar a
capacităţilor de producţie care au un grad de încărcare suficient de mare pentru a
funcţiona rentabil respectiv cele care sunt capabile să genereze profit

PUNCTE FORTE:
 Sructura mijloacelor fixe este corespunzătoare cu domeniul de activitate al firmei.
 Valoarea terenurilor este mare şi este dată de valoarea de piaţă.

PUNCTE SLABE:
 Nivelul şi tendinţa recentă a tuturor indicatorilor de eficienţă se află în regres.

21
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

3.1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ACTIVE

Principalele capacităţi de cazare, alimentaţie publică şi tratament ale societăţii


constau în trei complexe hoteliere de trei stele (Termal, Nufărul şi Internaţional1)) cu o
capacitate totală de 852 locuri de cazare, 1.140 locuri alimentaţie publică, 800 locuri
tratament balnear şi alte facilităţi, cinci complexe hoteliere de două stele (Poieniţa,
Mureş, Someş, Unirea şi Lotus2)) cu o capacitate totală de 1.968 locuri de cazare, 1.985
locuri alimentaţie publică, 1.400 locuri de tratament balnear şi alte facilităţi şi un
complex hotelier de o stea (Felix) cu 238 locuri de cazare. În afară de aceste complexe
societatea are în exploatare două ştranduri (Apollo şi Felix), complexul turistic şi de
alimentaţie publică Poiana, care include vile şi pavilioane pentru cazare şi alte capacităţi,
astfel: 80 locuri de cazare, Restaurant Pensiune cu 400 locuri, Cafe-Bar Poiana cu 52 de
locuri, Fast-Food Poiana cu 136 de locuri, Sală multifuncţională cu 300 de locuri. În total
societatea dispune de 3.138 locuri de cazare, 3.713 locuri alimentaţie publică şi 2.800
locuri în bazele de tratament (inclusiv Policlinica Felix).
Prin licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agenţia
Naţională pentru Resurse Minerale a concesionat S.C. Turism Felix S.A. pentru o
perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de câte 5
ani, toate resursele de apă termominerală ale staţiunii rezultate din captările forate, ceilalţi
agenţi economici utilizând apa termominerală în baza contractelor de livrare încheiate cu
societatea.
În anul 2003 a fost modernizat complexul hotelier Termal (hotel de 3*, bază de
tratament, restaurant, bar, două săli de conferinţă). În anul 2004 a fost modernizat hotelul
Nufărul (hotel de 3*, restaurant, bar, sală de conferinţe).
În anul 2005 (noiembrie) a fost demarat programul de modernizare şi extindere a
agrementului Complexului Internaţional (hotel de 3*, bază de tratament de 4*, două
restaurante, bar, două săli de conferinţă, două bazine interioare, 3 piscine în exterior) cu
punerea în funcţiune în luna aprilie 2007. A fost disponibilizată (în vederea modernizării
şi repunerii în circuitul turistic) o vilă prin mutarea întregului personal în birouri noi
realizate prin reamenajarea unei părţi importante din vechea „Policlinică” (aripa unde se
realiza tratamentul cu nămol, procedură la care s-a renunţat cu mulţi ani în urmă,
construcţie insalubră şi în pericol de prăbuşire).
În anul 2006 s-a pus în funcţiune o unitate tip fast-food la Complex Poiana, un
sistem de 3 tobogane în Ştrand Felix, s-a modernizat bazinul dreptunghiular din ştrand
Apollo, s-a înlocuit parţial tâmplăria la Hotel Someş şi Unirea.

3.2. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII ŞI REPARATII

În anul 2006 a fost realizat un volum de investiţii de 28.004.561 lei, concretizat în


următoarele lucrări :
Lucrare Valoare (lei)

Complex Internaţional (lucrări de modernizare) 22.803.035

22
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC

Complex Apollo (lucrări de modernizare) 955.400

Ştrand Felix (lucrări de modernizare - tobogane) 2.177.854

Complex Poiana (lucrări de modernizare fast-food) 976.468

Complex Nufărul (lucrări de modernizare - chiller) 48.250

Complex Termal (lucrări de modernizare) 47.626

Complex Unirea (lucrări de modernizare) 84.200

Birouri- agenţia de turism 99.397

Complex Poieniţa (lucrări de modernizare) 43.581

Complex Someş (lucrări de modernizare) 162.337

Policlinica - corp D (lucrări de modernizare) 345.824

Grup Gospodăresc Sânmartin (mijloace transp. auto persoane) 117.294

Dotări diverse (sistem informatic, contorizări, etc.) 101.952

Proiectare + complex agrement (sportiv) 87.925

Principalul obiectiv investiţional în 2006 a fost „Modernizarea şi extinderea


Complexului Internaţional”, pentru care s-au executat şi decontat lucrări în valoare de
cca. 23 milioane lei, urmând a fi pus în funcţiune în prima parte a anului 2007.
Complexul Internaţional, în urma investiţiei, deţine cea mai modernă bază de tratament
din ţară, dispune de 340 de locuri de cazare, restaurant, bar, săli de conferinţă şi trei
piscine exterioare. Primii turişti (germani) vor intra, conform contractelor încheiate, în
luna aprilie a anului curent.
În anul 2006 au fost realizate lucrări de modernizare la Complexul Apollo, în
valoare de 955.400 lei, urmând ca acestea să fie finalizate în cursul anului 2007. De
asemenea, a fost realizat un mini aqua-parc (cu cinci piste de tobogane acvatice) în cadrul
Ştrandului Felix, a fost modernizat sistemul de acces, iar bazinul de copii a fost dotat cu
jocuri, valoarea totală a acestor lucrări fiind de 2.177.854 lei.
În cadrul Complexului Poiana a fost dat în folosinţă un Fast-food, ale cărui lucrări
au fost în sumă de 976.468 lei. În cadrul Complexului Nufărul a fost pregătită instalaţia
de climatizare în valoare de 48.250 lei, rămânând de instalat numai chillerul în prima
parte a anului 2007. De asemenea, s-a realizat parţial lucrarea de reabilitare a spaţiului de
la etajul X din Complexul Termal, în valoare de 47.626 lei.
În vederea încadrării în totalitate în prevederile legislaţiei sanitare şi sanitar-
veterinare pentru bucătăriile de la complexele Unirea, Poieniţa şi Someş a fost înlocuită
tâmplăria exterioară, în valoare de circa 289.000 lei. Prin această investiţie s-a realizat şi
reabilitarea din punct de vedere termic pentru aceste spaţii.
Au fost selectaţi proiectanţii pentru realizarea proiectului de modernizare a
Complexului Lotus la nivel de 3*, realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru partea de

23
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

vest a staţiunii, realizarea proiectelor pentru instalaţii de climatizare la Complex Termal


şi Hotel Nufărul, precum şi pentru Complex Apollo.
În acelaşi timp, în cadrul centrelor de profit a fost realizat un volum de reparaţii de
151.783 lei şi 340.014 lei lucrări de întreţinere.

3.3. ASIGURAREA CU IMOBILIZĂRI CORPORALE

3.3.1. VALOAREA ŞI STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Nivelul, structura şi dinamica imobilizărilor corporale


Tabelul 3.3.1.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM Simbol
2004 2005 2006
I NIVELUL IMOBILIZĂRI CORPORALE
1 Terenuri lei 14.104.29 51.065.32 80.143.455 Trn
4 2
2 Constructii (valoare neta) lei 18.297.55 19.099.15 34.919.323 Cons
7 0
3 Mijloace fixe (valoare neta) lei 5.045.175 4.894.122 4.271.975 Mf
a -Instalatii, mijloace de transport lei 4.624.136 4.538.063 3.717.155 Et
b -Mobilier, aparatura de birotoca lei 421.039 356.059 554.820 Mob
4 Imobilizări corporale in curs lei 1.106.590 1.846.979 32.833.548 Icc
5 IMOBILIZĂRI CORPORALE lei 38.553.61 76.905.57 152.168.30 IC
5 3 1
6 ACTIVE IMOBILIZATE lei 38.612.43 77.198.07 152.456.60 AI
6 0 1
II DINAMICA CU BAZĂ ÎN LANŢ A IMOBILIZĂRILOR
1 Terenuri lei 100,00% 362,06% 156,94% I Trn
2 Constructii lei 100,00% 104,38% 182,83% I Cons
3 Mijloace fixe lei 100,00% 97,01% 87,29% I Mf
a -Instalatii, mijloace de transport lei 100,00% 98,14% 81,91% I Et
b -Mobilier, aparatura de birotoca lei 100,00% 84,57% 155,82% I Mob
4 Imobilizări corporale in curs lei 100,00% 166,91% 1777,69% I Icc
5 IMOBILIZĂRI CORPORALE lei 100,00% 199,48% 197,86% I IC
6 ACTIVE IMOBILIZATE lei 100,00% 199,93% 197,49% I AI
III STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR
1 Terenuri lei 36,58% 66,40% 52,67% Trn/IC
2 Constructii lei 47,46% 24,83% 22,95% Cons/IC
3 Mijloace fixe lei 13,09% 6,36% 2,81% Mf/IC
a -Instalatii, mijloace de transport lei 91,65% 92,72% 87,01% Et/Mf
b -Mobilier, aparatura de birotoca lei 8,35% 7,28% 12,99% Mob/Mf
4 Imobilizări corporale in curs lei 2,87% 2,40% 21,58% Icc/IC

24
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC

5 IMOBILIZĂRI CORPORALE lei 99,85% 99,62% 99,81% IC/AI


6 ACTIVE IMOBILIZATE lei 100,00% 100,00% 100,00% AI/AI

 Din datele prezentate se poate observa că valoarea terenurilor şi construcţiilor se


găseşte într-o creştere rapidă pe perioada de analiză, în special datorită unei reevaluării, a
terenurilor în 2005, în 2006 reevaluandu-se atât terenurile cât şi construcţiile. Scade însă
valoarea mijloacelor fixe, pe seama amortizării lor.
 În ceea ce priveşte structura imobilizărilor corporale se constată:
- ponderea cea mai mare în imobilizările corporale o deţin terenurile (52,67% în
2006), creşterea se datorează reevaluarii acestora.
- Construcţiile au o pondere de 22,95% din totalul imobilizărilor corporale. Şi în
acest caz cresterea se datorează reevaluarii.
- mijloacele fixe au o pondere de mumai 2,81% in 2006.
- imobilizările în curs au un nivel foarte ridicat in ultimul an de analiză (21,58%),
investiţiile fiind de mare anvergură derulându-se pe o perioada mai mare de timp.

CONCLUZIE:
Se poate concluziona că atât valoarea cât şi structura imobilizărilor corporale
sunt nesatisfăcătoare specificului intreprinderii, cu menţiunea ca valoarea este rezultatul
unei reevaluări şi că ea denotă un proces investiţional şi de modernizare slab, iar
structura reflectă o pondere foarte mare a imobilizărilor inactive (terenuri).

3.3.2. STAREA MIJLOACELOR FIXE

Nivelul gradului mediu de uzură


Tabelul 3.3.2.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM Simbol
2004 2005 2006
Amortizarea aferentă imobilizarilor 11.654.69
1 corporale lei 9.217.871 1 7.236.886 Amz
23.342.73 23.993.27 39.191.29
2 Mijloace fixe si cladiri lei 1 2 8 Mf
3 Gradul mediu de uzură % 39% 49% 18% Gu=Amf/Mf

Starea generală şi pe grupe a mijloacelor fixe


Tabelul 3.1.2.2.
GRADUL MEDIU DE:
Nr SPECIFICAŢIE REDUCERE CREŞTERE UZURĂ
1 Constructii 0% 83% 1%
2 Mijloace fixe 13% 0% 159%
5 TOTAL 0% 98% 18%

 Se observă un nivel ridicat al uzurii mijloacelor fixe, ceea ce denotă o


necorespunzătoare înzestrare tehnică, fiind nevoie de investiţii în acest segment,

25
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

 Creşterea nivelului clădirilor s-a realizat nu pe bază de investiţii ci datorită reevaluării


acestora în 2006.

CONCLUZIE:
Pe amsamblul mijloacelor fixe, se manifestă un grad mediu de uzură reletiv
acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de
transport.

3.4. EFICIEŢA UTILIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE.

Eficieţa utilizării imobilizărilor corporale


Tabelul 3.3.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM Simbol
2004 2005 2006
I BAZA DE CALCUL
32.093.70 35.374.36
1 Cifra de afaceri lei 9 9 37.494.458 CA
2 Numărul mediu de salariati pers 950 881 794 Ns
38.553.61 76.905.57 152.168.30
3 Imobilizări corporale (valoare netă) lei 5 3 1 Ic
23.557.93 24.191.24
4 Producţia exerciţiului lei 9 3 24.386.659 Q ex
19.129.54 23.212.65
5 Valoarea adăugată lei 0 6 23.711.316 VA
10.187.15
6 Excedentul brut din exploatare lei 5.278.866 0 8.991.855 EBE
7 Rezultatul exploatării lei 3.111.315 7.153.084 6.838.222 Re
8 Capacitatea de autofinanţare lei 5.346.607 9.762.322 9.829.908 Caf
II DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu bază în lanţ)
9 Cifra de afaceri % 100,00% 110,22% 105,99% ICA
10 Numărul mediu de salariati % 100,00% 92,74% 90,12% INs
11 Imobilizări corporale (valoare netă) % 100,00% 199,48% 197,86% IIc
12 Producţia exerciţiului % 100,00% 102,69% 100,81% iQex
13 Valoarea adăugată % 100,00% 121,34% 102,15% IVA
14 Excedentul brut din exploatare % 100,00% 192,98% 88,27% IEBE
15 Rezultatul exploatării % 100,00% 229,91% 95,60% IRe
16 Capacitatea de autofinanţare % 100,00% 182,59% 100,69% ICaf
III INDICATORI DE EFICIENŢĂ
17 Randamentul imobilizărilor corporale - 0,83 0,46 0,25 Rmf=CA/Ic
18 Imobilizări corporale la 1000 euro CA lei 1.201 2.174 4.058 1000*Ic/CA
19 Gradul de înzestrare tehnică lei 1,20 2,17 4,06 Gît=Ic/CA
20 Producţia exerciţiului la 1000 euro Ic lei 611 315 160 1000*Qex/Ic
21 Valoarea adăugată la 1000 euro Ic lei 496 302 156 1000*VA/Ic
22 EBE la 1000 euro Ic lei 137 132 59 1000*EBE/Ic
23 Profitul exploatării la 1000 euro Ic lei 81 93 45 1000*Re/Ic
24 Potenţialul de reînnoire - 0,14 0,13 0,06 Caf/Ic

26
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI TEHNIC

IV DINAMICA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ (bază în lanţ)


25 Randamentul imobilizărilor corporale % 100,00% 55,26% 53,57% Ibl
26 Imobilizări corporale la 1000 euro CA % 100,00% 180,98% 186,68% Ibl
27 Gradul de înzestrare tehnică % 100,00% 180,98% 186,68% Ibl
28 Producţia exerciţiului la 1000 euro Ic % 100,00% 51,48% 50,95% Ibl
29 Valoarea adăugată la 1000 euro Ic % 100,00% 60,83% 51,63% Ibl
30 EBE la 1000 euro Ic % 100,00% 96,74% 44,61% Ibl
31 Profitul exploatării la 1000 euro Ic % 100,00% 115,25% 48,32% Ibl
32 Potenţialul de reînnoire % 100,00% 91,53% 50,89% Ibl

 Pe perioada de analiză se poate observa că nivelul randamentului imobilizărilor


corporale, care apreciază eficienţa utilităţii lor din perspectiva volumului de afaceri,
prezentă o panta descendentă. Aceasta se traduce prin creşterea volumului necesar de
consum de imobilizări corporale necesare realizării volumului de activitate, ceea ce este
considerat a fi un aspect negativ, de înrăutăţire a eficienţei utilizării imobilizărilor
corporale.
 Gradul de înzestrare tehnică a muncii cu imobilizări corporale a înregistrat o creştere
de 338,3% la finele anului 2006 faţă de anul 2004. Acest fapt este considerat un aspect
pozitiv deoarece această creştere în structură î-i corespunde o valoare ridicată a
indicatorului (a crescut de la 1,20 la 4,06 Lei).
 Producţia exerciţiului la 1000 lei imobilizări corporale scade în anul 2006 la 160 lei
faţă de 611 lei cât era în 2004. Aceasta scădere se datorează reevaluarii imobilizărilor
corporale, creşterea valorii acestora nefiind acoperită de o creştere a producţiei
exerciţiului. Aceaşi explicaţie este valabilă şi pentru ceilalţi indicatori de eficientă.
 Potenţialul de reînnoire arată măsura în care valoarea imobilizărilor corporale ar
putea fi reconstituită pe seama capacităţii de autofinanţare. La finele anului 2006,
valoarea netă a imobilizărilor corporale ar fi putut fi reconstituită pe seama capacităţii de
autofinanţare a firmei de 0,06 ori, ceea ce înseamnă un deficit de autofinanţare de 99,4%.

CONCLUZIE:
Întreaga perioadă de analiză este marcată de un regres în ceea ce priveşte
eficienţa utilizării imobilizărilor corporale la toate capitolele, atât în ceea ce priveşte
profitabilitatea activităţii cât şi volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai
eficientă a imobilizărilor corporale se impune menţinerea în exploatare doar a
capacităţilor de producţie care au un grad de încărcare suficient de mare pentru a
funcţiona rentabil respectiv cele care sunt capabile să genereze profit

27
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

4. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN.

Obiectivul diagnosticului potenţialului uman constă în aprecierea stării acestui


potenţial prin numărul, structura, comportamentul şi calificarea personalului.
Concluziile sunt formulate pe baza datelor prezentate detailat începând cu punctul
1 al capitolului.

CONCLUZIE FINALĂ:
Din punct de vedere al nivelului şi gradului de utilizare a potenţialului uman S.C.
TURISM FELIX S.A. este asigurată satisfăcător cu personal (rezervă de personal,
calificare bună, structură bună), iar eficienţa utilizării este în general satisfăcătoare şi
prezintă mic regres pentru ultima perioadă.

CONCLUZII PARŢIALE:

1. Asigurarea cu personalul.
a) Din perspectiva asigurării cantitative cu personal în funcţie de volumul real de
activitate, în ultimul an firma avea un deficit relativ de personal, fapt ce s-a echivalat într-
un nivel satisfăcător şi o dinamică corespunzătoare a activităţii muncii.
b) Din perspectiva asigurării calitative (calificarea personalului), starea firmei este
acceptabilă, funcţiile ce necesită personal cu pregătire superioară fiind ocupate în mod
corespunzător, manifestându-se însă o slabă tendinţă de creştere a personalului calificat în
favoarea celui necalificat.
c) Din perspectiva asigurării în corelaţie cu specificul activităţii, (structura
personalului), starea firmei este la un nivel satisfăcător, toate cele trei mari categorii de
personal (conducere, TESA, de execuţie), aflându-se în echilibru din punct de vedere al
domeniului de activitate.
2. Renumerarea personalului.
Pe ansamblul firmei venitul salarial mediu brut se află la un nivel corespunzător
din punct de vedere al legislaţiei în vigoare şi al puterii de cumpărare.
3. Eficienţa utilizării personalului.
Indicatorii de eficienţă ai utilizării personalului, prezintă nivele satisfăcătoare mai
puţin profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de personal şi profitul net la 1000 lei
cheltuieli de personal.

PUNCTE FORTE:
 Existenţa unui deficit relativ de personal.
 Structura personalului după toate criteriile este echilibrată.
 În general toţi indicatorii de eficienţă înregistrează niveluri satisfăcătoare.
 Există preocupări privind perfecţionarea personalului aflat în curs de calificare.

PUNCTE SLABE:
 Ponderea cheltuielilor cu personalul în cheltuielile de exploatare este mare şi prezintă
o tendinţă e creştere.

28
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN

4.1. ASIGURAREA CU PERSONALUL.

4.1.1. ASIGURAREA CU NUMĂRUL DE PERSONAL.

Asigurarea cantitativă cu personal urmăreşte concordanţa dintre numărul de


salariaţi existenţi şi cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse.

Numărul de personal
Tabelul 4.1.1.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM Simbol
2004 2005 2006
I BAZA DE CALCUL
32.093.70 35.374.36 37.494.45
1 Cifra de afaceri lei 9 9 8 CA
2 Numărul mediu de salariaţi pers 950 881 794 Ns
II DINAMICA BAZEI DE CALCUL
3 Dinamica cifrei de afaceri :
4 -cu bază fixă % 100,00% 110,22% 116,83% ICAf
5 -cu bază lanţ % 100,00% 110,22% 105,99% ICAl
6 Ritm mediu anual al CA % 8,09% Rmc
7 Dinamica numărului mediu de salariaţi :
8 -cu bază fixă % 100,00% 92,74% 83,58% INsf
9 -cu bază lanţ % 100,00% 92,74% 90,12% INsl
10 Ritm mediu anual al Ns % -8,58% Rmc
III EFICIENŢA UTILIZĂRII MUNCII
11 Productivitatea muncii lei/pers 33.783 40.153 47.222 Wm
IV DINAMICA EFICIENŢEI UTILIZĂRII MUNCII
12 Dinamica productivităţii muncii :
13 -cu bază fixă % 100,00% 118,85% 139,78% IWmf
14 -cu bază lanţ % 100,00% 118,85% 117,61% IWml
15 Ritm mediu anual al Wm % 18,23% Rmc
V ABATEREA RELATIVĂ A PERSONALULUI
16 Numărul mediu de salariaţi necesar pers - 1.047 934 Nsr
17 Deficitul de personal pers - -166 -140 Ds
18 Rezerva de personal pers - 0 0 Rs

La finele ultimului an de analiză, productivitatea muncii exprimată valoric, având


bază de calcul cifra de afaceri a avut un nivel satisfăcător având o tendinţă de
îmbunătăţire cu 39,78% faţă de anul 2004 şi cu 17,61% faţă de 2005, având un ritm
mediu anual de creştere de 18,23%. Aceasta denotă o sporire în termeni reali a eficienţei
utilizării personalului.
Abaterea relativă a numărului de salariaţi, în perioada analizată se prezintă astfel:
a) În 2005 faţă de 2004:
E N
∆ NS = N S − N S = −166

29
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

- În anul 2005, dacă s-ar fi menţinut nivelul productivităţii muncii din anul 2004,
ar fi necesari 1047 salariaţi pentru realizarea volumului de activitate, sau astfel spus, în
anul 2005 s-a realizat o rezervă de personal de 166 salariaţi
b) La finele anului 2006 faţă de anul 2005:
E N
∆ NS = N S
− N S = −140
- Pentru a realiza volumul de activitate din 2006 cu productivitatea din 2005 ar fi
fost necesari 934 salariaţi, adică în anul 2006 s-a înregistrat o economie relativă (deficit)
de 140 salariaţi.
Se poate concluziona că în perioada analizată S.C. TURISM FELIX S.A. a fost
asigurată de personal, aceasta realizând o economie relativă de 166 şi respectiv 140
salariaţi, fapt ce s-a echivalat într-un nivel satisfăcător şi o dinamică corespunzătoare a
productivităţii muncii.

4.1.2. CALIFICAREA PERSONALULUI

Calificarea personalului urmăreşte concordanţa dintre nivelul de calificare al


salariaţilor şi cerinţele impuse de activitatea desfăşurată de întreprindere.

Calificarea personalului
Tabelul 4.1.2.1.
Perioada de analiză
Nr. CATEGORII DE CALIFICARE U.M.
2004 2005 2006
1 Studii superioare pers 87 95 98
a -tehnic pers 18 20 21
b -economic pers 24 25 27
c -medicale pers 30 35 35
d -alte specializări pers 15 15 15
2 Studii medii-specialitate pers 116 101 100
3 Şcoală de maiştri pers 3 3 3
4 Studii medii (liceu) pers 265 240 206
5 Şcoală profesională pers 247 203 183
6 Mai puţin de 10 clase pers 232 239 204
7 TOTAL pers 950 881 794
STRUCTURA
1 Studii superioare pers 9,16% 10,78% 12,34%
a -tehnic pers 1,89% 2,27% 2,64%
b -economic pers 2,53% 2,84% 3,40%
c -medicale 3,16% 3,97% 4,41%
d -alte specializări pers 1,58% 1,70% 1,89%
2 Studii medii de specialitate pers 12,21% 11,46% 12,59%
3 Şcoală de maiştri pers 0,32% 0,34% 0,38%
4 Studii medii (liceu) pers 27,89% 27,24% 25,94%
5 Şcoală profesională pers 26,00% 23,04% 23,05%
6 Mai puţin de 10 clase pers 24,42% 27,13% 25,69%

30
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN

7 TOTAL pers 100,00 100,00 100,00%


% %

 Personalul utilizat de societate prezintă un nivel de calificare aflat în limitele normale,


ponderea angajaţilor calificaţi (studii medii, maiştrii, studii superioare) fiind de 51,25% în
timp ce personalul necalificat este în proporţie de 48,75%. Din punct de vedere al
activităţii firma necesită mai ales personal cu experienţă decât calificare înaltă.
 Funcţiile care necesită personal cu pregătire superioară sunt ocupate de personal
calificat corespunzător.
 Din perspectiva asigurării cu personal calificat, starea firmei este acceptabilă, tendinţa
este de uşoară creştere a ponderii personalului calificat în defavoarea celui necalificat.

4.1.3. STRUCTURA PERSONALULUI

Aprecierea structurii personalului se face în funcţie de specificul activităţii după


mai multe criterii: structura personalului pe categorii, structura personalului după
vechime în muncă, structura personalului după categorii de vârstă, structura personalului
după sexe.

4.1.3.1. STRUCTURA PERSONALULUI PE CATEGORII

Situaţia personalului pe categorii


Tabelul 4.1.3.1.1.
Perioada de analiză
Nr. CATEGORII U.M.
2004 2005 2006
I CONDUCEREA din care: pers 28 31 31
1 - conducerea societăţii pers 6 6 6
3 - sef birouri, departamente pers 12 15 15
4 - directori complexe hoteliere pers 10 10 10
II PERSONAL ADMINISTRATIV din care: pers 82 82 82
1 - TESA pers 70 72 72
2 - subunităţi de producţie pers 12 10 10
III PERSONAL DE EXECUŢIE din care: pers 840 768 681
1 - muncitori direct productivi pers 740 670 560
2 - muncitori indirect productivi pers 100 98 121
IV TOTAL pers 950 881 794
STRUCTURA
I CONDUCEREA din care: % 2,95% 3,52% 3,90%
1 - conducerea societăţii % 0,63% 0,68% 0,76%
2 - sef birouri, departamente % 1,26% 1,70% 1,89%
4 - directori complexe hoteliere % 1,05% 1,14% 1,26%
II PERSONAL ADMINISTRATIV din care: % 8,63% 9,31% 10,33%
1 - TESA % 7,37% 8,17% 9,07%
2 - subunităţi de producţie % 1,26% 1,14% 1,26%

31
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

III PERSONAL DE EXECUŢIE din care: % 88,42% 87,17% 85,77%


1 - muncitori direct productivi % 77,89% 76,05% 70,53%
2 - muncitori indirect productivi % 10,53% 11,12% 15,24%
100,00 100,00
IV TOTAL % % % 100,00%

 Personalul de execuţie deţine ponderea majoritară în totalul salariaţilor (85,77%) şi


prezintă o tendinţă de scădere lentă.
 Personalul administrativ avea o pondere de 10,33% în ultimul an de analiză, structura
lor modificându-se în sens pozitiv la nivelul anilor de analiză.
 Personalul de conducere corespunde nevoilor firmei.

CONCLUZIE:
Structura personalului pe categorii de personal este relativ bine corelată cu
specificul activităţii, toate cele trei categorii de personal prezentând tendinţe
satisfăcătoare.

4.1.3.2. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ VECHIME ÎN MUNCĂ

Structura personalului după vechime în muncă


Tabelul 4.1.3.2.1.
CATEGORII DE VECHIME ÎN Valori în: 2006
Nr MUNCĂ UM Număr Pondere
1 sub 5 ani pers 268 33,75%
2 de la 5 la 10 ani pers 144 18,14%
3 de la 10 la 15 ani pers 132 16,62%
4 de la 15 la 20 ani pers 130 16,37%
5 peste 20 ani pers 120 15,11%
6 TOTAL pers 794 100,00%

Structura medie a personalului după vechimea în muncă este relativ echilibrată


dat fiind faptul că personalul cu o vechime de până la 5 ani şi cel de peste 20 ani deţine
48,86% din totalul personalului, diferenţele dintre cele două grupe fiind mare. Nu se
manifestă tendinţa spre egalitatea dată de ecuaţia p 2
= p+p1 3
, unde:

- p - personal cu vechime de până la 5 ani;


1

- p - personal cu vechime cuprinsă între 6 şi 20 ani;


2

- p - personal cu vechime de peste 20 ani.


3
Prin această măsură s-ar asigura îmbinarea experienţei şi maturităţii profesionale a
celor în vârstă cu iniţiativa şi dinamismul celor tineri.
Chiar dacă structura personalului după vechime nu este tocmai echilibrată acest
aspect nu este tocmai negativ dat fiind obiectul de activitate.

32
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN

4.1.3.3. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ CATEGORII DE VÂRSTĂ

Structura personalului după categorii de vârstă


Tabelul 4.1.3.3.1.
Valori în: 2006
Nr. CATEGORII DE VÂRSTĂ U.M. Număr Pondere
1 sub 30 ani pers 289 33,00%
2 între 30 - 40 ani pers 275 36,30%
3 între 40 - 50 ani pers 187 25,50%
4 între 50 - 60 ani pers 38 4,80%
5 peste 60 ani pers 5 0,40%
6 TOTAL pers 794 100,00%

Structura personalului după vârstă este relativ echilibrată, balanţa aplecându-se


spre cei cu vârsta între 30 şi 50 ani ce reprezintă 61,8% din totalul personalului, existând
în această situaţie tendinţa de egalitate dată de ecuaţia p 2
= p+p
1 3
, unde:

- p - personal cu vârsta de până la 30 ani;


1

- p - personal cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 ani;


2

- p - personal cu vârsta de peste 50 ani.


3

4.1.3.4. STRUCTURA PERSONALULUI DUPĂ SEXE

Structura personalului după sexe


Tabelul 4.1.3.4.1.
Valori în: 2006
Nr SPECIFICAŢIE UM Număr Pondere
1 Bărbaţi pers 310 39,00%
2 Femei pers 484 61,00%
3 TOTAL pers 794 100,00%

Structura personalului pe sexe este preponderent feminin.

4.2. RENUMERAREA PERSONALULUI.

Renumerarea medie a personalului pe ansamblul firmei


Tabelul 4.2.1.

33
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE U.M.
2004 2005 2006
1 Salariul mediu brut lei 955 1.059 1.373

Pe ansamblul firmei venitul salarial mediu net prezintă fluctuaţii de mică


anvergură, el situându-se la un nivel corespunzător atât din punct de vedere al normelor
legale în vigoare, în ultimul an de analiză un salariat câştigând un venit mediu lunar de
1.373 lei.

4.3. EFICIENŢA UTILIZĂRII PERSONALULUI

Eficienţa utilizării personalului


Tabelul 4.3.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM 2004 2005 2006 Simbol
I BAZA DE CALCUL
1 Cifra de afaceri lei
32.093.70 35.374.36 37.494.458 CA
9 9
2 Numărul mediu de salariati pers 950 881 794 Ns
3 Cheltuieli cu personalul lei 10.889.29 11.200.60 13.078.909 Chp
5 1
4 Valoarea adăugată lei 19.129.54 23.212.65 23.711.316 VA
0 6
5 Cheltuieli de exploatare lei 29.834.65 29.121.77 32.829.833 Che
1 3
6 Rezultatul exploatării lei 2.783.114 6.891.217 6.838.222 Re
7 Rezultatul net lei 2.332.470 5.906.789 6.332.973 Rn
8 Imobilizari corporalela valoarea netă lei 38.553.61 76.905.57 152.168.30 IC
5 3 1
II DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu bază în lanţ)
9 Cifra de afaceri % 100,00% 110,22% 105,99% ICA
10 Numărul mediu de salariati % 100,00% 92,74% 90,12% INs
11 Cheltuieli cu personalul % 100,00% 102,86% 116,77% IChp
12 Valoarea adăugată % 100,00% 121,34% 102,15% IVA
13 Cheltuieli de exploatare % 100,00% 97,61% 112,73% IChe
14 Rezultatul exploatării % 100,00% 247,61% 99,23% IRe
15 Rezultatul net % 100,00% 253,24% 107,22% IRn
16 Mijloace fixe la valoarea netă % 100,00% 199,48% 197,86% IIC
II INDICATORI DE EFICIENŢĂ
I
17 Cheltuieli medii anuale pe salariat lei/pers 11.462 12.714 16.472 Chp/Ns
18 Productivitatea muncii lei/pers 33.783 40.153 47.222 Wm
19 Gradul de înzestrare tehnică - 1,20 2,17 4,06 IC/CA
20 Cheltuieli de personal la 1000 lei CA lei 339 317 349 Chp/CA
21 Cheltuieli de personal în exploatare % 36% 38% 40% Chp/Che
22 Cheltuieli de personal la 1000 lei VA lei 569 483 552 Chp/VA
23 Valoarea adăugată pe salariat lei/pers 20.136 26.348 29.863 VA/Ns

34
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI UMAN

24 Profitul exploatării la 1000 lei Chp lei 256 615 523 Re/Chp
25 Profitul net la 1000 lei Chp lei 214 527 484 Rn/Chp
II DINAMICA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ (bază în lanţ)
I
26 Cheltuieli medii anuale pe salariat % 100,00% 110,91% 129,56% Ibl
27 Productivitatea muncii % 100,00% 118,85% 117,61% Ibl
28 Gradul de înzestrare tehnică % 100,00% 180,98% 186,68% Ibl
29 Cheltuieli de personal la 1000 lei CA % 100,00% 93,32% 110,17% Ibl
30 Cheltuieli de personal în exploatare % 100,00% 105,38% 103,58% Ibl
31 Cheltuieli de personal la 1000 lei VA % 100,00% 84,77% 114,31% Ibl
32 Valoarea adăugată pe salariat % 100,00% 130,85% 113,34% Ibl
33 Profitul exploatării la 1000 lei Chp % 100,00% 240,73% 84,98% Ibl
34 Profitul net la 1000 lei Chp % 100,00% 246,20% 91,82% Ibl

 Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de exploatare a fost de


40% la finele anului 2006, crescând însă cu 4% pe întreaga perioadă de analiză. În
structura cheltuielilor de exploatare cele cu personalul înregistrează o pondere aflată într-
o creştere lentă, fapt pe care îl considerăm ca fiind un element negativ.
 Cheltuielile de personal medii anuale pe salariat au crescut cu 43,7% pentru ultima
perioadă analizată, nivelul lor fiind foarte distanţat de cel al productivităţii muncii, fapt ce
reprezintă un avantaj în ceea ce priveşte eficienţa utilizării personalului.
 În ultimul an de analiză, productivitatea valorică a muncii cu bază de calcul cifra de
afaceri are un nivel satisfăcător, iar tendinţa acestuia este de creştere. Creşterea
productivităţii muncii se datorează în mare parte creşterii volumului de activitate, corelat
cu o rezervă relativă de personal faţă de aceasta.
 În ultimul an de analiză, valoarea adăugată medie realizată de o persoană are un nivel
satisfăcător, tendinţa acesteia este de descreştere cu 17,51% în ultimul an, faţă de anul
precedent.
 Cheltuielile de personal la 1000 lei cifră de afaceri, reprezintă eficienţa utilizării
personalului sub aspectul consumului de muncă. Nivelul acestui indicator reflectă o
pondere însemnată a cheltuielilor cu personalul (34,9%) în totalul cifrei de afaceri.
Indicatorul prezintă o tendinţă de reducere cu 6,68% în anul 2005 faţă de anul 2004, în
anul 2006 creşte însă cu 10,17% faţă de anul 2005. Pentru anul 2006 se poate
concluziona din acest punct de vedere căci creşterea cheltuielilor cu personalul nu este
justificată printr-o creştere cel puţin în aceaşi masură a cifrei de afaceri.
 Cheltuielile de personal la 1000 lei valoare adăugată exprimă capacitatea personalului
de a crea valoare adăugată prin consum de muncă. Indicatorul înregistrează un nivel
ridicat. Trebuie precizat însă că în ultimul an de analiză, 1000 lei valoare adăugată sau
creat cu 552 lei cheltuieli de personal. Ceea ce reprezintă o reducere cu 2,9% faţă de anul
2004, şi o creştere cu 14,28% faţă de anul 2005. Astfel firma cheltuia tot mai mult cu
personalul pentru obţinerea unei unităţi de valoare adăugată. Din acest punct de vedere
tendinţa este nefavorabilă.
 Profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de persoanal exprimă profitabilitatea
utilizării personalului. Valoarea acestui indicator la finele anului 2006 este
nesatisfăcătoare, firma obţinând un profit din exploatare de 523 lei la 1000 lei cheltuieli
de personal. Nivelul indicatorului în anul 2006 a scăzut faţă de anul precedent cu 8,16%.

35
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Cu toate că tendinţa este relativ bună nu putem aprecia că valoarea acestui indicator este
o situaţie pozitivă.
 Profitul net la 1000 lei cheltuieli de persoanal exprimă profitabilitatea netă a utilizării
personalului. Valoarea acestui indicator este nesatisfăcătoare, 1000 lei cheltuieli de
persoanal realizând un profit de 484 lei la finele ultimului an de analiză.

CONCLUZIE:
Indicatorii de eficienţă ai utilizării personalului, prezintă nivele satisfăcătoare
mai puţin profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de persoanal şi profitul net la
1000 lei cheltuieli de persoanal.

36
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL

5. DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL.


Formularea concluziilor privind diagnosticul comercial s-a făcut pe baza datelor
prezentate în analiza de detaliu de la piaţa de aprovizionare şi piaţa de desfacere.

CONCLUZIE FINALĂ:
Potenţialul comercial al S.C. TURISM FELIX S.A. se prezintă într-o stare bună,
deoarece deţine o poziţie bună pe piaţa de desfacere pe care activează, aflându-se în
relaţii bune atât cu furnizorii cât şi cu beneficiarii săi, majoritatea relaţiilor se
desfăşoară pe bază de contract.

CONCLUZII PARŢIALE:
1. Piaţa de aprovizionare.
Activitatea de aprovizionare nu constituie un impediment în desfăşurarea
activităţii. Aprovizionarea este caracterizată prin stabilitate, datorită stabilităţii
nomenclatorului de servicii şi existenţei relaţiilor tradiţionale, pe bază contractuală cu
furnizorii. Modul de formare în structură a cheltuielilor prezintă o situaţie normală în
raport cu necesităţile firmei, şi prezintă o tendinţă de înbunătăţire.
2. Piaţa de desfacere.
Activitatea principală a societăţii este HOTELURI – cod CAEN 5510, constând în
tratament balnear, alimentaţie publică şi agrement, turism intern şi internaţional,
exploatarea surselor de apă termominerală şi distribuirea acestora pe baza licenţei de
concesionare a dreptului de exploatare a apelor termale. Din punct de vedere al structurii
cifrei de afaceri, şi având în vedere şi dinamica recenta manifestată, putem afirma că
firma realiza marea majoritate a cifrei de afaceri pe baza obiectului principal de activitate.
Agentul economic are relaţii bune cu majoritatea beneficiarilor, relaţiile cu aceştia fiind
în majoritate de natură contractuală.

5.1. PIAŢA DE APROVIZIONARE.


Sursele principale de aprovizionare şi participarea acestora la asigurarea cu
materii prime, sunt prezentate în tabelele următore:

Principalele surse de aprovizionare

Tabelul 5.1.1.
Nr SPECIFICAŢIE SURSE DE APROVIZIONARE

1 Materie primă si marfuri piaţa internă locală


2 Materiale consumabile piaţa internă locală
3 Energie termică Electrocentrale Oradea
4 Energie electrică Electrica Transilvania Nord
5 Combustibil Petrom
6 Apă - canalizare G.C.P.L Sanmartin
Romtelecom
8 Servicii de telecomunicaţii
Orange

37
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Principalele surse de aprovizionare a mărfurilorsi a materiei prime


Tabelul 5.1.2.
Nr SPECIFICAŢIE SURSE DE APROVIZIONARE

A. Marfuri
Prodaliment SA, Salonta
Avicola SA, Oradea
1 Produse din carne Global Serv SRL, Oradea
Vimar SRL, Oradea
Globus SRL
Frisland SA
2 Produse lactate Moisi SRL, Oradea
Trinitron SRL, Oradea
Valisor SRL, Oradea
3 Produse de panificatie Tomis SRL, Oradea
Iohan SRL, Oradea
Piata agroalimentara (in sezon)
4 Legume Fructe
Ergofruct SRL, Oradea (in extrasezon)
4 Bauturi alcolice si racoritoare Piata locala de distributie
B. Materii prime, materiale consumabile si obiecte de inventar
1 P.S.I Asting SA
Apulum SA, Alba Iulia
2 Portelan si sticla Stisom SA, Satu Mare
Iris SA, Cluj-Napoca
Imventar moale (cearceafuri, paturi, fete masa,
3 Textila SA, Sfantu Gheorghe
etc.)
RTC Holding, SA
4 Materiale consumabile Herlitz, SA
Microlit SRL

 Nomenclatorul de materii prime este stabil, societatea având relaţii contractuale cu


furnizorii de o lungă perioadă de timp.
 Nu există restricţii în asigurarea cu materiale, în limita în care există resurse
financiare disponibile pentru a fi achiziţionate.
 Majoritatea aprovizionărilor se fac pe bază de relaţii contractuale.
 Aprovizionarea se face în mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile
de aprovizionare.

Sursele principale de cheltuieli

38
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL

Tabelul 5.1.3.
SPECIFICAŢIE UM Perioada de analiză
Nr Simbol
2004 2005 2006
I NIVELUL PRINCIPALELOR CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu mărfurile lei 4.357.587 4.322.274 4.879.745 Chmf
2 Cheltuieli cu materiale total lei 8.138.470 7.044.529 8.026.564 Chmt
a Cheltuieli cu materia primă lei 779.754 532.974 613.985 Chmp
b Cheltuieli cu materiale consumabile lei 732.888 841.215 928.352 Chmc
c Cheltuieli cu energia şi apa lei 4.939.431 4.970.113 5.351.082 Chea
d Alte cheltuieli materiale lei 1.686.398 700.228 1.133.146 Acm
3 Cheltuieli cu lucrări si servicii lei 2.486.018 1.644.699 1.586.444 Chlset
23.120.54 20.056.03 22.519.31
4 Total consumuri externe lei 6 1 8 TCE
II STRUCTURA PRINCIPALELOR CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu mărfurile % 18,85% 21,55% 21,67% Chmf/TCE
2 Cheltuieli cu materiale total % 35,20% 35,12% 35,64% Chmt/TCE
a Cheltuieli cu materia primă % 9,58% 7,57% 7,65% Chmp/Chmt
b Cheltuieli cu materiale consumabile % 9,01% 11,94% 11,57% Chmc/Chmt
c Cheltuieli cu energia şi apa % 60,69% 70,55% 66,67% Chea/Chmt
d Alte cheltuieli materiale % 20,72% 9,94% 14,12% Acm/Chmt
3 Cheltuielicu lucrări si servicii % 10,75% 8,20% 7,04% Chlset/TCE
4 Total consumuri externe % 100,00% 100,00% 100,00% TCE/TCE

 Cheltuielile materiale continuă să deţină majoritatea în consumurile externe deşi


ponderea lor se reduce uşor în favoarea cheltuielilor cu mărfurile, cheltuielile cu
serviciile şi lucrările executate de terţi reducându-se la rândul lor.
 În cadrul cheltuielilor materiale ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu
utilităţile, aflate în creştere ca urmare a sporirii preţuşui de aprovizionare..
 Modul de formare în structură a cheltuielilor prezintă o situaţie normală în raport cu
necesităţile firmei, şi prezintă o tendinţă de înbunătăţire.

5.2. PIAŢA DE DESFACERE.

5.2.1. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE FIRMĂ ŞI PRINCIPALI


INDICATORI AI ACTIVITĂŢII TURISTICE

Activitatea principală a societăţii este HOTELURI – cod CAEN 5510, constând în


tratament balnear, alimentaţie publică şi agrement, turism intern şi internaţional,

39
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

exploatarea surselor de apă termominerală şi distribuirea acestora pe baza licenţei de


concesionare a dreptului de exploatare a apelor termale.
În tabelul de mai jos sunt prezentate capacitaţile de cazare şi de tratament in
functie de categoria de clasificare:
Nr.
Centru de Profit Clasificare Locuri Single Duble Apartamente
Crt
1. Hotel Internaţional 3 stele plus 340 80 110 20
2. Hotel Termal 3 stele 298 58 114 6
3. Hotel Nufărul 3 stele 150 6 70 2
4. Hotel Lotus 2 stele 380 40 162 8
5. Hotel Poieniţa 2 stele 302 14 140 4
6. Hotel Unirea 2 stele 292 30 129 2
7. Hotel Someş 2 stele 344 34 137 3
8. Hotel Mureş 2 stele 650 70 290 -
9. Hotel Felix 1 stea 238 10 113 1
10. Vila Pavilion 2 1 stea 80 - 40 -
3 stele 788 144 294 28
TOTAL 2 stele 1968 188 858 17
1 stea 318 10 153 1

Conform datelor Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism, Băile


Felix este cea mai mare staţiune balneară din România din punct de vedere al capacităţii
de cazare (număr de camere şi număr de locuri de cazare omologate), iar SC Turism Felix
SA este cel mai important operator turistic din staţiune, deţinând un procent de circa 60%
din capacitatea de cazare existentă. În topul staţiunilor balneare româneşti, pe locul
secund se află staţiunea Băile Herculane, iar pe locul trei Călimăneşti - Căciulata. Deşi în
staţiunile Vatra Dornei şi Techirghiol se găsesc cele mai multe unităţi de cazare, acestea
sunt foarte dispersate, dat fiind numărul mare de unităţi de cazare, raportat la numărul de
camere (în medie 20 de camere la fiecare unitate de cazare).
În conformitate cu datele furnizate de Institutul Naţional de Cercetare -
Dezvoltare în Turism şi de Institutul Naţional de Statistică, cu un număr de 70.154 turişti
cazaţi în întreg anul 2005, SC Turism Felix SA deţinea o cotă de 10,8% pe piaţa
turismului balnear din România, în cazul numărului de turişti străini această cotă fiind de
18,9%, ambele cifre indicând o creştere faţă de cotele de piaţă din anul 2004. Pentru
perioada ianuarie-noiembrie 2006, cota de piaţă a SC Turism Felix SA, raportat la
numărul total de turişti, este estimată la circa 9,4%. În ceea ce priveşte înnoptările (zilele-
turist), SC Turism Felix SA deţinea în anul 2005 o cotă de 8,6% pe piaţa turismului
balnear din România, în cazul turiştilor străini aceasta fiind de 26,6%.

40
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL

Topul staţiunilor balneare româneşti funcţie de capacitatea de


cazare omologată - numărul de locuri existent la 22.07.2006

Vatra Dornei
Sovata
Voineasa 7%
6%
7% Techirghiol
6%

Amara
8%

Covasna din care SC


8% Băile Felix Turism Felix SA/
22% Băile Felix
57%

Băile
Olăneşti
9%

Călimăneşti- Băile Herculane


Căciulata 15%
12%

Dacă în domeniul turismului balnear indicele mediu de utilizare a capacităţii în


funcţiune (gradul de ocupare) a înregistrat în anii 2004 şi 2005 valori de 48,6, respectiv
49,5%, în cazul SC Turism Felix SA acest indice este de 50,1%, respectiv 49,9% în 2005,
fiind superior mediei pieţei. Şi în anul 2006 societatea a înregistrat un indice mediu de
ocupare al capacităţii în funcţiune de 53,3%, cu 3,4 puncte procentuale superior celui din
anul precedent.
Aceste cifre plasează SC Turism Felix SA pe poziţia de lider în cadrul turismului
internaţional pentru sănătate şi pe un loc fruntaş în cazul turismul intern.
În analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activităţii turistice pentru anul 2006,
primul indicator analizat este gradul de ocupare al locurilor (indicele mediu de utilizare a
capacităţii în funcţiune), care la nivelul anului 2006 s-a cifrat la 53,27%, fiind cu 3,41
puncte procentuale superior celui din anul 2005.
Gradul de ocupare al locurilor indică modul şi eficienţa utilizării capacităţilor de
cazare în funcţiune şi în acest sens este de menţionat că şi în anul 2006 capacităţile de
cazare au fost închise în perioadele de cerere redusă (în extrasezon), fiind aşadar
dimensionate în funcţie de cerere. Acest fapt, împreună cu uşoara tendinţă de creştere a
duratei sejurului turiştilor români, explică creşterea gradului de ocupare al locurilor la cel

41
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

mai înalt nivel înregistrat în ultimii doisprezece ani, creşterea exprimată în procente fiind
de circa 7% peste anul 1995 şi de circa 23% faţă de media intervalului 1995 – 2006.
Cât priveşte zilele-turist realizate, atât per total, cât şi de către turiştii români, anul 2006 a
înregistrat cifre superioare mediei ultimilor doisprezece ani; astfel, zilele-turist totale
realizate în 2006 au atins cifra de 447.957, în timp ce zilele-turist realizate de cetăţenii
români s-au cifrat la 415.953.
Ca structură, s-au înregistrat creşteri importante la categoriile de zile-turişti
români, altele decât cele care beneficiază de subvenţii, anume: a crescut cu 16,8% cifra
zilelor-turist aferente românilor veniţi prin agenţii de turism, cu peste 148% cifra
turiştilor veniţi pentru conferinţe şi alte evenimente similare şi cu aproape 236% cea a
zilelor-turist aferente ofertelor speciale proprii pentru hotelurile de două stele. Aceste
creşteri au compensat aproape în totalitate reducerea cu peste 11,5% a cifrei zilelor-turist
realizate de către beneficiarii de bilete de tratament şi de odihnă CNPAS, reducere
generată de diminuarea subvenţiilor guvernamentale pentru categoriile protejate social.
Simultan, s-au înregistrat scăderi ale zilelor-turist realizate prin valorificarea ofertelor
speciale la nivel naţional (oferta ANT „O săptămână de refacere”), precum şi ale zilelor-
turist realizate de turiştii veniţi pe cont propriu.
Dată fiind aderarea la UE şi vecinătatea graniţei, prognoza referitoare la numărul
de turişti străini este una optimistă, fiind confirmată de creşterea duratei sejurului
acestora. Această prognoză este confirmată de recentul raport de ţară dat publicităţii în
primăvara anului 2006 de către Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC),
în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Turism. De menţionat că, prin eforturi
proprii, societatea a început recucerirea pieţei germane specializată în turism balnear,
ceea ce se concretizează prin comenzi ferme pentru un număr de peste 1.300 de turişti
germani care vor sosi prin intermediul a unsprezece zboruri charter pe ruta Berlin -
Oradea, reprezentând un plus de circa 60% la zilele-turişti străini estimate a se realiza în
2007, comparativ cu anul 2006.

5.2.2. EVOLUŢIA VOLUMULUI AFACERILOR FIRMEI

Cifra de afaceri reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale firmei, deoarece
este criteriul major după care se judecă performanţele firmei în mediul concurenţial în
care aceasta activează. Cifra de afaceri reflectă volumul global al activităţii unei perioade
de gestiune.

Evoluţia cifrei de afaceri


Tabelul 5.2.2.1.
Perioada de analiză
Nr SPECIFICAŢIE UM Simbol
2004 2005 2006
I INDICATORI
11.020.81 12.068.74
1 Venituri din vânzarea mărfurilor lei 2 0 13.817.410 Vvmf
21.072.89 23.305.62
2 Producţia vândută lei 7 9 23.677.048 Qv
32.093.70 35.374.36
3 Cifra de afaceri lei 9 9 37.494.458 CA
II STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

42
DIAGNOSTICUL POTENŢIALULUI COMERCIAL

4 Venituri din vânzarea mărfurilor % 34,34% 34,12% 36,85% Vvmf/CA


5 Producţia vândută % 65,66% 65,88% 63,15% Qv/CA
6 Cifra de afaceri % 100,00% 100,00% 100,00% CA/CA
III DINAMICA CIFREI DE AFACERI
7 Variaţia vânzărilor de mărfuri
a -bază în lanţ % 100,00% 109,51% 114,49% IvvmfF
b -bază fixă % 100,00% 109,51% 112,36% IvvmfL
c Ritm mediu anual % 11,97% Rm
8 Variaţia producţiei vândute
a -bază în lanţ % 100,00% 110,60% 101,59% IqvF
b -bază fixă % 100,00% 110,60% 112,36% IqvL
c Ritm mediu anual % 6,00% Rm
9 Variaţia cifrei de afaceri
a -bază în lanţ % 100,00% 110,22% 105,99% ICAf
b -bază fixă % 100,00% 110,22% 116,83% ICAl
c Ritm mediu anual % 8,09% Rm

 Pe baza datelor prezentate, concluzionăm că tendinţa cifrei de afaceri este de creştere.


În ultimul an de analiză se realizase o cifră de afaceri cu 16,83% mai mare faţă de
perioada de bază, faţă de anul precedent fiind cu 5,99% mai mare. Ritmul mediu anual de
creştere este de 8,09%.
 Nivelul indicatorului s-a realizat, pe toată perioada de analiză, în cea mai mare parte
din producţia vândută.

43
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

Diagnosticul financiar are ca scop să aprecieze starea financiară a intreprinderii,


evidenţiind totodată şi punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situaţiei financiare a
agentului economic. Concluziile ce se desprind din analiza situaţiei financiare a firmei
rezultă pe baza punctelor de detaliu al studiului.

CONCLUZIE FINALĂ:
Urmărind analiza situaţiei financiare în detaliu se poate trage concluzia că
societatea comercială se găseste într-o situaţie foarte bună, în special datorită echilibrului
financiar cu care se confruntă, dar şi datorită structurii adegvate a patrimoniului.

CONCLUZII PARŢIALE:
 Aprecierea rezultatelor activităţii pe baza soldurilor intermediare de
gestiune.
În anul 2005 soldurile intermediare de gestiune reflectă o tendinţă de revenire a
activităţii faţă de anul 2004. Aceasta tendinţă de creştere nu a putut fi mentinută şi în anul
2006, creşterea profitului brut reusindu-se prin îmbunătăţirea activităţii financiare.
 Aprecierea structurii financiare a patrimoniului pe resurse şi alocări.
Ratele de structură ale activului arată o structură acceptabilă a resurselor
imobilizate şi o structură mai mult decât satisfăcătoare a activelor temporare. Alocarea în
structură a activului reflectă un grad de lichiditate foarte ridicat. din acest punct de vedere
considerăm situaţia ca fiind satisfăcătoare.. Din punct de vedere al ratelor de structură
care reflectă modul de formare a resurselor financiare pe termene şi sursă de provenienţă,
concluzionăm că firma are o structură foarte bună cu un grad mai mult decât satisfăcător
de stabilitate şi autonomie financiară.
 Aprecierea echilibrului financiar pe termene dintre resurse şi alocări.
Din perspectiva echilibrului financiar, firma are o situaţie foarte satisfăcătoare,
realizând-se echilibrul permanent şi echilibrul curent.
 Aprecierea situaţiei financiare prin ratele de gestiune.
Ratele de gestiune a societăţii indică o bună utilizare a resurselor financiare şi a
activelor. Această eficienţă se datorează in cea mai mare măsura gestionării adegvate a
furnizorilor şi a clienţilor.
 Aprecierea profitabilităţii activităţii şi rentabilităţii capitalurilor.
Profitabilitatea activităţii şi rentabilitatea capitalurilor s-a depreciat uşor în
perioada analizată. La finele anului 2006, nivelul indicatorilor neatingând însă cote bune
de eficienţă.
 Aprecierea riscului de faliment.
Din punct de vedere al lichidităţii, care urmăreşte capacitatea firmei de a-şi achita
obligaţiile curente din active curente,cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea
riscului incapacităţii de plată pe termen scurt, firma se află înt-o situaţie favorabilă, toţi
indicatorii de lichiditate aflându-se peste limitele minine admise. Din punct de vedere al
solvabilităţii, care urmăreşte capacitatea firmei de a-şi achita obligaţiile totale din
activele totale, precum si evaluarea riscului incapacităţii de plată pe termen lung, firma se
află într-o situaţie bună.

44
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

6.1. SITUAŢIA PATRIMONIULUI ŞI REZULTATELE


FINANCIARE.

Bilanţul patrimonial simplificat


Tabelul 6.1.1.
ACTIV Perioada de analiză
2004 2005 2006
TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE 33.821 191.898 187.700
38.553.61
TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE 5 76.905.573 152.168.301
32.401.85
Terenuri si constructii 1 70.164.472 115.062.778
Mijloace fixe 5.045.175 4.894.122 4.271.975
Imobilizări corporale în curs 1.106.590 1.846.979 32.833.548
TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE 25.000 100.600 100.600
38.612.43
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 6 77.198.070 152.456.601
TOTAL STOCURI 536.403 619.750 1.858.576
TOTAL CREANŢE 135.384 134.226 2.186.156
TOTAL DISPONIBILITĂŢI ŞI PLASAMENTE 1.948.180 14.032.354 20.654.974
Titluri de plasament 0 0 0
Disponibilităţi în casierie şi conturi bancare 1.944.239 14.024.305 20.650.020
Alte valori lichide 3.941 8.050 4.954
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 3.983.893 15.853.206 24.699.706
42.596.32
TOTAL ACTIV 9 93.051.276 177.156.307
Perioada de analiză
PASIV
2004 2005 2006
37.493.11
TOTAL CAPITALURI PROPRII din care: 6 87.860.934 166.860.583
Capital Social 7.868.353 20.056.108 24.807.473
Rezerve 3.521.506 1.165.187 7.292.555
Rezultatul reportat 2.183.741 5.759.095 5.964.699
23.919.51
Rezerve din reevaluare 7 60.880.544 105.806.001
Prime de capital 0 0 22.989.855
DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 0 50.186 0
Credite bancare pe termen mediu şi lung 0 0 0
Alte împrumuturi pe termen mediu şi lung 0 50.186 0
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 5.103.212 5.140.157 10.295.723
Datorii din exploatare din care: 4.478.111 3.812.727 8.994.266
-Furnizori şi conturi asimilate 2.417.045 2.006.114 6.792.683
- Alte datorii din exploatare 2.061.067 1.806.612 2.201.582
Datorii din afara exploatării din care: 625.101 1.327.430 1.301.458
-Datorii financiare pe termen scurt 0 0 0
-Alte datorii din afara exploatării 625.101 1.327.430 1.301.458
42.596.32
TOTAL PASIV 8 93.051.276 177.156.307

45
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Contul de rezultate
Tabelul 6.1.2.
Perioada de analiză
ELEMENTE
2004 2005 2006
11.020.81
Venituri din vânzarea mărfurilor 2 12.068.740 13.817.410
21.072.89
Producţia vândută 7 23.305.629 23.677.048
32.093.70
CIFRA DE AFACERI 9 35.374.369 37.494.458
Venituri din producţia stocată 0 0 275.069
Venituri din producţia imobilizată 0 0 434.542
21.072.89
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 7 23.305.629 24.386.659
Venituri din subvenţii de exploatare 0 0 0
Alte venituri din exploatare 140.494 287.110 417.448
Venituri din provizioane privind exploatarea 383.561 351.512 1.046.539
32.617.76
TOTAL VENITURI EXPLOATARE 5 36.012.991 39.668.056
Cheltuieli privind mărfurile 4.357.587 4.322.274 4.879.745
Total cheltuieli materiale 8.138.470 7.044.529 8.026.564
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 2.486.018 1.644.699 1.586.444
Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1.500.321 1.348.056 1.640.551
10.889.29
Total cheltuieli cu personalul 5 11.200.601 13.078.909
Alte cheltuieli de exploatare 12.817 63.469 120.685
Cheltuieli cu amortizări şi provizioane 2.450.142 3.498.146 3.496.934
29.834.65
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 1 29.121.773 32.829.833
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 2.783.114 6.891.217 6.838.222
Participaţii, imobilizări financiare şi creanţe 82.940 0 0
Venituri din titluri de plasament 0 0 0
Venituri din diferenţe de curs valutar 0 0 0
Venituri din dobânzi 174.682 220.227 595.016
Alte venituri financiare 223.376 102.116 29.719
Venituri din provizioane 0 0
TOTAL VENITURI FINANCIARE 480.997 322.342 624.735
Pierderi din creanţe legate de participaţii 0 0 0
Cheltuieli din titluri de plasament cedate 0 0 0
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 0 0 0
Cheltuieli privind dobânzile 39.749 4.974 3.421
Alte cheltuieli financiare 173.594 118.469 94.064
Cheltuieli cu amortizări si provizioane 0 0 0
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 213.343 123.443 97.485
REZULTATUL FINANCIAR 267.655 198.899 527.250
REZULTATUL CURENT 3.050.768 7.090.116 7.365.472
TOTAL VENITURI EXCEPŢIONALE 0 0 0
TOTAL CHELTUIELI EXCEPŢIONALE 0 0 0

46
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0 0 0
33.098.76
VENITURI TOTALE 2 36.335.333 40.292.791
30.047.99
CHELTUIELI TOTALE 3 29.245.217 32.927.318
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 3.050.768 7.090.116 7.365.472
IMPOZIT PE PROFIT 718.298 1.183.328 1.032.499
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 2.332.470 5.906.789 6.332.973

6.2. ANALIZA PE BAZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE


GESTIUNE.

Solduri intermediare de gestiune


Tabelul 6.2.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006
1 Marja comercială lei 7.448.992 8.040.832 8.937.665 Mc=Vvmf-Cmf
2 Cifra de afaceri lei 35.878.392 36.718.595 37.494.458 Ca=Vvmf+Pv
3 Producţia exerciţiului lei 23.557.939 24.191.243 24.386.659 Pe=Pv+Ps+Pi
4 Valoarea adăugată lei 19.129.540 23.212.656 23.711.316 Va=Mc+Pe-Cm-Cslt
5 Excedent brut de exploatare lei 5.278.866 10.187.150 8.991.855 Ebe=Va+Se-Itva-Chp
6 Rezultatul din exploatare lei 3.111.315 7.153.084 6.838.222 Re=Ve-Che
7 Rezultatul financiar lei 299.218 206.457 527.250 Rf=Vf-Cf
8 Rezultatul curent lei 3.410.533 7.359.541 7.365.472 Rc=Re+Rf
9 Rezultatul excepţional lei 0 0 0 Rx=Vx-Cx
10 Rezultatul brut lei 3.410.533 7.359.541 7.365.472 Rb=Rc+Rx
11 Rezultatul net lei 2.607.529 6.131.247 6.332.973 Rn=Rb-ImpP
12 Capacitatea de autofinanţare lei 5.346.607 9.762.322 9.829.908 Caf

Marja comercială (Mc) reprezintă câştigul realizat sub formă de adaos, realizat
din activitatea de comercializare a mărfurilor. Nivelul indicatorului reprezintă practic
valoarea adaosului comercial rezultat în urma deducerii cheltuielilor privind mărfurile
achiziţionate din veniturile realizate de pe urma vânzării mărfurilor.
Pentru perioada de analiză se manifestă o tendinţă de creştere, apreciindu-se în
ultimul an de analiză cu aproximativ 900.000 lei faţă de anul 2005 când valoarea
indicatorului se afla în scădere faţă de anul 2004.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale
întreprinderii, deoarece este criteriul major după care se judecă performanţele
întreprinderii în mediul concurenţial în care activează. Cifra de afaceri reflectă rezultatul
global al unei perioade de gestiune.
În anul 2006 se manifestă o tendinţă de creştere faţă de anul precedent, reflectând
o sporire în termeni reali a activităţii. Ponderea hotărâtoare în realizarea cifrei de afaceri
o reprezintă producţia vândută (63,14% în anul 2006) ceea ce reprezintă un lucru normal
dacă avem în vedere obiectul de activitate al întreprinderii. Restul de 36,86% este
reprezentat de venituri obţinute din vânzarea mărfurilor.

47
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Producţia exerciţiului (Pe) reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor produse


de firmă pe o perioadă de un an. Este o expresie a activităţii globale a firmei. Principalele
elemente componente ale sale sunt: producţia vândută (care însumează bunurile şi
serviciile facturate la preţ de vânzare); producţia stocată (a cărei valoare pozitivă indică
creşterea stocului final); producţia imobilizată (destinată nevoilor proprii firmei).
Urmează aceeaşi tendinţă cu cifra de afaceri. În alcătuirea sa, componenta cu cea
mai mare pondere este producţia vândută, însă in anul 2006 apar şi elemente de producţie
imobilizată şi stocată ca urmare a desfăsurării investitiei de la Complexul International.
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea
factorilor de producţie îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor,
mărfurilor, apei, energiei şi serviciile cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea
adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti care asigură renumerarea participanţilor
direcţi sau indirecţi la activitatea economică a întreprinderii: personalul (prin salarii,
indemnizaţii); statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate); creditorii (prin
dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli financiare plătite); acţionarii (prin dividentele
plătite); întreprinderea (prin autofinanţarea potenţială).
Valoarea adăugată urmează o tendinţă favorabilă pe toată perioada de analiză. În
anul 2006 valoarea adăugată a crescut cu 2,15% faţa de perioada precedentă, în 2005
semnalându-se o creştere de 21,34% faţă de anul 2004.
Excedentul brut din exploatare (EBE) măsoară acumularea brută din activitatea
de exploatare, admiţând că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu
şi plătite. Excedentul brut din exploatare măsoară capacitatea potenţială de autofinanţare
a investiţiilor pentru exploatare.
După ce a manifestat creştere semnificativă în anul 2005 faţă de 2004 de 92,98%,
îndicatorul, la sfârşitul anului 2006, scade cu 11,73% faţa de anul anterior. În ansamblu
însă, excedentul brut din exploatare prezintă o tendinţă de creştere în perioada de analiză.
Rezultatul din exploatare (Rex) măsoară, în mărimi absolute, rentabilitatea
procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatării (plătibile şi
executabile) din veniturile exploatării (încasabile şi calculate).
În urma unei creşteri semnificative a nivelului indicatorului în anul 2005 faţă de
anul 2004 (129,91%), acesta se reduce în cursul ultimului an de analiză, cu 4,40% faţă de
anul 2005.
Rezultatul curent (Rc) este determinat ca sumă între rezultatul exploatării şi cel
al activităţii financiare (rezultatul financiar).
Pe întreaga perioadă de analiză, nivelul cheltuielilor financiare a fost determinat
aproape în totalitate de nivelul cheltuielilor privind diferenţele de curs valutar, care au
crescut datorită faptului ca disponibilităţile firmei se află şi în devize. Veniturile
financiare se realizează în special pe seama veniturilor din dobânzi aferenre depozitelor
băneşti de care societatea dispune. Trebuie mentionat că rezultatul curent este în ultimul
an într-o mică creştere faţă de anul 2005 numai datorita rezultatului obţinut din activitatea
financiară
Rezultatul net (Rn) reprezintă, în mărimi absolute, măsura rentabilităţii
financiare a capitalului propriu subscris de acţionari. Acesta urmează să se distribuie sub
formă de dividente în raport cu numărul acţiunilor deţinute, sau să se reinvestească în
firmă. Profitul net se obţine prin deducerea impozitului pe profit datorat statului, din
profitul brut. Profitul brut se obţine prin însumarea rezultatului curent cu cel excepţional.

48
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

Profitul net al societăţii prezintă aceaşi tendinţă ca şi rezultatul curent, deoarece


rezultatul excepţional este nul,iar cota impozitului pe profit se menţine constantă.
Capacitatea de autofinanţare (Caf) este un surplus monetar global rezultat din
confruntarea veniturilor care generează încasări cu cheltuielile care generează plăţi din
întreaga activitate a firmei, în decursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă lichidităţile
potenţiale generate de întreaga activitate pe perioada exerciţiului care rămân la dispoziţia
firmei şi care pot fi foloste pentru autofinanţare. Autofinanţarea netă reală (Afn) constă în
lichidităţile care sunt efectiv folosite pentru finanţăarea prin mijloace proprii a activităţii.
Se obţin prin eliminarea din capacitatea de autofinanţare a dividentelor şi a celor
repartizări din profit care au alte destinaţii decât întreprinderea.
Capacitatea de autofinanţare se menţine la sfârşitul anului 2006 in aproximativ
aceleaşi valori ca şi in 2005 .

CONCLUZIE GENERALĂ:
În anul 2005 soldurile intermediare de gestiune reflectă o tendinţă de revenire a
activităţii faţă de anul 2004. Aceasta tendinţă de creşte nu a putut fi mentinută şi în anul
2006, creşterea profitului brut reusindu-se prin îmbunătăţirea activităţii financiare.

6.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A PATRIMONIULUI.

6.3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ A ACTIVULUI.

Ratele de structură ale activului


Tabelul 6.3.1.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006
1 Rata activelor imobilizate % 90,65% 82,96% 86,06% RAI=AI / AT
2 Rata imobilizărilor necorporale % 0,09% 0,25% 0,12% RInn=Inn / AI
3 Rata imobilizărilor corporale % 99,85% 99,62% 99,81% RInc=Inc /AI
4 Rata imobilizărilor financiare % 0,06% 0,13% 0,07% RIf=If / AI
5 Rata activelor circulante % 9,35% 17,04% 13,94% RAC=AC / AT
6 Rata stocurilor % 13,46% 3,91% 7,52% RSt=St / AC
7 Rata creanţelor % 37,63% 7,58% 8,85% RCr=Cr / AC
8 Rata disponibilităţilor baneşti % 48,90% 88,51% 83,62% RDb=Db/ AC

Rata activelor imobilizate este raportul între activele imobilizate şi activele


totale ale firmei exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Această rată măsoară
gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea
elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului
infirmat. De asemenea reflectă gradul de imobilizare a activului. Rata se apreciază în
fucţie de specificul activităţii.

49
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Din punctul de vedere al structurii activului imobilizările au scăzut ca pondere în


perioada de analiză, reprezentând în ultimul an, 86,06% din total activ, pondere care,
având în vedere domeniul de activitate, prezintă o situatie normală.
Rata imobilizărilor necorporale este raportul între imobilizările necorporale şi
activele totale ale unităţii.
Valorile sunt mici în perioada de analiză de analiză, deoarece aceaste cheltuieli s-
au amortizat integral.
Rata imobilizărilor corporale este raportul între imobilizările şi activele
imobilizate totale ale unităţii. Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii
activelor corporale în total imobilizări. Indicatorul reflectă şi ponderea investiţilor
materiale în totalul investiţiei. Reflectă greutatea specifică a activelor imobilizate şi
depinde de specificul activităţii desfăşurate. De asemenea indică şi flexibilitatea firmei la
schimbările cerinţelor pieţei şi a tehnologiilor.
Ponderea covârsitoare a activelor imobilizate este dată de cele corporale (peste
80% în toţi anii de analiză). Prezenţa valoare o considerăm normală pentru obiectul de
activitate al firmei.
Rata imobilizărilor financiare este raportul între imobilizările financiare şi
activele totale ale unităţii. Reflectă politica de investiţii financiare a firmei.
Societacea nu este îndatorată pe termen mediu sau lung, micile valori înregistrate
de aceste imobilizări se explică prin relaţiile speciale le are firma cu unii dintre furnizorii
săi.
Rata activelor circulante exprimă ponderea în totalul activului al capitalului
circulant. Rata activelor circulante arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter
ciclic în total patrimoniu. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimoniului.
Depinde mult de specificul activităţii, în principal, de factori ca: natura şi sezonalitatea
activităţii desfăşurate; perioada în care se află firma (dezvoltare, menţinere, recesiune);
politica financiară adoptată de către firmă.
Scăderea ponderii imobilizărilor corporale în total activ are ca rezultat creşterea
nivelului activelor circulante. Tendinţa acestora este de scădere, în anul 2006 ponderea
activelor circulante fiind mai mică decât în 2005.
Rata stocurilor. Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a căror capacitate
de transformare în bani este cea mai scăzută. Rata stocurilor reflectă ponderea activelor
circulante cel mai puţin lichide în total active circulante. Situaţia se poate considera
normală când stocurile nu depăşesc 50% din activele circulante. Această rată depinde
totuşi de sectorul de activitate, precum şi de durata ciclului de exploatare, respectiv de
factorii conjunctuali.
Stocurile reprezintă în anul 2006 7,52% din activele circulante şi 1,05% din
totalul activelor. Ponderea lor nu este ridicată, totuşi dacă analizăm tentinţa lor aceasta
este de creştere..
Rata creanţelor. Rata creanţelor arată ponderea creanţelor pe care le are firma în
total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare decât cel al stocurilor.
Creanţele reprezintă 8,85% din activele circulante şi 1,23% di activul total.
Ponderea lor se găseşte într-o tendinţă de creştere pentru anul 2006, lucru pozitiv dacă
rotatia lor ar fi mai mare decât cea a stocurilor.
Rata disponibilităţilor băneşti, arată ponderea activelor celor mai lichide în
totalul activelor circulante, adică gradul de lichiditate imediată a activelor circulante.

50
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

Nivelul minim acceptat este de 5% în totalul activelor circulante, iar cel maxim este de
25% în acelaşi total. Nivelul optim este de 10% din total activ. Este puternic influenţat de
raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a
obligaţiilor.
În cazul societăţii disponibilităţile reprezintă 83,62% din activele circulante. Chiar
dacă nivelul indicatorilui este mai mult decât satisfăcător. Aceasta se datorează diferenţei
mari între raportul dintre durata medie de încasare a clienţilor(13 zile) şi durata medie de
achitare furnizorilor (169 zile). Consideram că aceasta situatie este uşor nefavorabilă şi
este cauzată de modul de desfăsurare al investiţiilor, executanţii acestora nefacturând
lucrările deoarece acestea sunt par.ial finalizate.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Ratele de structură ale activului arată o structură acceptabilă a resurselor
imobilizate şi o structură mai mult decât satisfăcătoare a activelor temporare. Alocarea
în structură a activului reflectă un grad de lichiditate foarte ridicat. din acest punct de
vedere considerăm situaţia ca fiind satisfăcătoare.

6.3.2. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI.

Ratele de structură ale pasivului, permit aprecierea politicii financiare a firmei


prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a
acesteia.

Ratele de structură ale pasivului


Tabelul 6.3.2.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006
1 Rata stabilităţii financiare % 88,02% 94,48% 94,19% RSF=Cpm / PT
2 Rata autonomiei financiare globale % 88,02% 94,42% 94,19% RAFG=Cpr/ PT
3 Rata autonomiei financiare la termen % 100,00% 99,94% 100,00% RAFT=Cpr/Cpm
4 Rata de îndatorare globală % 11,98% 5,58% 5,81% RIG=DT / PT
5 Rata de îndatorare la termen % 0,00% 0,06% 0,00% RIT=Itml/Cpm
6 Rata datoriilor curente % 11,98% 5,52% 5,81% RIG=Dts / PT

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse


financiare cu caracter permanent faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului
permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii
conferind grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă care
oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%. Reflectă legătura
dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel puţin un an) şi
patrimoniul total.
Firma dispune de o stabilitate financiară foarte bună pe întreaga perioadă de
analiză. Cu toate că în primul an de analiză rata prezintă un nivel de 88,02%, se poate
aprecia că la nivelul întregii perioade de analiză tendinţa ratei este de creştere, în ultimul
an înregistrând o cotă de 94,19%. Această creştere se datorează sporirii capitalurilor

51
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

proprii pe seama diferentelor pozitive din reevaluarea mijloacelor fixe şi cât şi pe seama
majorarii capitalului social printr-o emisiune publică de acţiuni, emisiune ce a generat şi
prime de emisiune.
De mentionat este faptul că intreprinderea nu are contracte înprumuturi pe termen
mediu şi lung.
Rata autonomiei financiare globale arată gradul de independenţă financiar al
societăţii. Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total,
constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii.
La nivelul întregii perioade de analiză rata autonomiei financiare a firmei se află
în limitele normale. În primii doi ani, capitalurile proprii ale firmei acopereau doar
88,02% respectiv 94,48% din totalul surselor de finanţare ale firmei, valoare considerată
a fi foarte bună, în ultimul an de analiză.
Rata autonomiei financiare la termen arată gradul de independenţă financiară a
societăţii pe termen lung. Acest indicator trebuie să fie superior valorii de 50%.
Valorile indicatorului sânt superioare limitei minime admise, pe toată perioada de
analiză, situaţia firmei din acest punct de vedere fiind pozitivă. Astel, construcţia
capitalului permanent aflat la dispoziţia firmei se realizează în numai din capitalul
propriu, în anul 2004acesta reprezenta 100% din capitalul permanent; în 2005 ponderea
sa era de 999,94%, ajungând în ultimul an de analiză să reprezinte 100% din capitalul
permanent.
Rata de îndatorare globală reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are
unitatea în pasivul total al acesteia. Valoarea maximă accesibilă poate fi 66%, deşi se
consideră ca o valoare de 50% este mai sigură
La nivelul celor trei ani de analiză indicatorul se poziţionează sub valoarea maxim
admisă, asfel în anul 2004 nivelul său era de 11,98%, în 2005 atingând un nivel de
5,58%, în ultimul an de analiză nivelul său era de 5,81%, situaţie foarte favorabilă.
Rata de îndatorare la termen reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe
termen mediu şi lung. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor
împrumutate pe termen lung şi a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier.
Valoarea maximă accesibilă este de 50%.
S.C. TURISM FELIX S.A. înregistrează nivele nule ale îndatorării la termen.
Putem afirma deci că firma nu are datorii contractate pe termen mediu sau lung.
Gradul de finanţare curent reflectă măsura în care resursele curente participă la
formarea resurselor totale şi la finanţarea activităţii. Valoarea maximă accesibilă a
indicatorului pentru o firmă industrială nu poate depăşii 50% din total pasiv deoarece ar
compromite stabilitatea financiară şi gradul de îndatorare. Nivelul şi tendinţa datoriilor
curente este identică cu cea a datoriilor globale, putând fi considerată drept ca o situaţie
acceptabilă atât ca nivel cât şi ca tendinţă.
Valoarea acestui indicator prezintă o situaţie foarte bună a firmei din punctul de
vedere al finanţării curente, iar prin lipsa datoriilor pe termen mediu si lung preyinta
aceleaşi valori ca şi rata de îndatorare globală.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Din punct de vedere al ratelor de structură care reflectă modul de formare a
resurselor financiare pe termene şi sursă de provenienţă, concluzionăm că firma are o

52
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

structură foarte bună cu un grad mai mult decât satisfăcător de stabilitate şi autonomie
financiară.

6.4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Echilibrul financiar
Tabelul 6.4.1.
Nr Perioada de analiză
SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
. 2004 2005 2006
11.120.14 14.403.98
1 Fondul de rulment lei -1.251.316 5 3 FR = Cpm - In
11.068.05 14.403.98
2 Fondul de rulment propriu % -1.251.316 2 3 FRp
3 Fondul de rulment străin % 0 52.093 0 FRs
4 Necesar de fond de rulment lei -3.429.236 -3.445.439 -6.250.991 NFR=(St+Cr)-Dexpl
14.565.58 20.654.97
5 Trezoreria netă lei 2.177.920 4 4 TN=FR-NFR=Db-Its
6 Rata de finanţare permanentă - 0,97 1,14 1,09 Rfp=Cpm/In
7 Rata de finanţare ciclică - 2,51 2,82 2,55 Rfc=Dts/Ac
8 Rata de finanţare globală - 0,36 -3,23 -2,30 Rfg=FR/NFR

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depăşeşte
valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Fondul de
rulment mai poate fi definit şi ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor
pe termen scurt. Reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma
acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru
finanţarea nevoilor curente. Practic fondul de rulment este partea din capitalul permanent
care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante.
Reprezintă marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante. Fondul de
rulment este compus din: fond de rulment propriu (care reprezintă parte din capitalurile
proprii care depăşesc valoarea mobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor
circulante); fondul de rulment străin (partea din datoriile pe termen mediu şi lung care
depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante).
Fondul de rulment a înregistrat o tendinţă de înbunătăţire pe ultimii doi ani de
analiză, crescând excedentul de resurse permanente ce pot fi folosite pentru finanţarea
activelor circulante, valoarea lui fiind pozitivă. Acest lucru s-a realizat datorită creşterii
nivelului valoric al activelor imobilizate mai lent decât cel al capitalului permanent.
Situaţia rerprezintă o creştere a solvabilităţii şi lichiditaţii firmei, pe seama realizării
echilibrului dintre resursele şi alocarile permanente. Având în vedere faptul ca societatea
nu dispune de datorii pe termen mediu şi lung, fondul de rulment este în cea mai mare
parte din surse proprii, exceptând anul 2005
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce
trebuie finanţate din resurse stabile. Reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare
rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să
fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezintă partea din activele ciclice ce
trebuie finanţate din resurse stabile.

53
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Necesarul de fond de rulment al societaţii este negativ pe intreaga perioadă de


analiză, altfel spus nevoile ciclice de finantare nu sunt sunt acoperite din resurse curente.
În ultinul an de analiză valoarea necesarului de rulment era de -6.250.991 lei. Această
situatie ascunde un aspect pozitiv datorat decalajelor favorabile dintre rotaţia creantelor şi
cea a datoriilor.
Trezoreria netă (Tn) pune în evidenţă modul de realizare a ciclurilor financiare
ale firmei. Reprezintă surplusul de lichidităţi ce se degajă la sfârşitul perioadei de
gestiune, adică reala capacitate a firmei de a investi. Trezoreria netă reprezintă diferenţa
dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. Reprezintă disponibilităţile
băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui
exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea
excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse
permanente. Practic înseamnă diferenăţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment.
Trezoreria netă prezintă valori pozitive pe întreaga perioadă de analiză, rezultatul
diferenţei mare dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment, firma dispunând
de un excedent de lichidităţi la sfârşitul fiecarui exerciţiului. Indicatorul ne arată un
echilibru financiar stabil.
Rata finanţării activelor stabile din resurse stabile reflectă măsura în care
resursele financiare grupate în capitaluri permanente acoperă utilizările grupate în active
permanente. Este expresia în termeni relativi a realizării echilibrului dintre resursele
alocate pe terment lung, adică a constituirii fondului de rulment.
Tendinţa generală a ratei pe întreaga perioadă de analiză este de creţtere lentă,
evidenţiând din nou echilibrul financiar.
Rata finanţării activelor ciclice din resurse ciclice reflecttă măsura în care
resursele financiare grupate în capitaluri temporare acoperă utilizările grupate în activele
temporare.
Rata de finanţare ciclică are o evoluţie stabilă şi constantă pe întreaga perioadă
analizată, menţinându-se în jurul valorii de 2,5.
Rata finanţării globale a NFR din FR arată măsura în care excedentul neutilizat
de resurse permanente acoperă nevoile ciclice neacoperite.
Explică evoluţia trezoreriei nete, arătând că fondul de rulment acoperă necesarul
de fond de rulment.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Din perspectiva echilibrului financiar, firma are o situaţie foarte satisfăcătoare,
realizând-se echilibrul permanent şi echilibrul curent.

6.5. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE.

Ratele de gestiune
Tabelul. 6.5.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006

54
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

1 Rotaţia activului total rot 0,75 0,38 0,21 rAT = Ca / AT


2 Rotaţia imobilizărilor nete rot 0,83 0,46 0,25 rIn = Ca / In
3 Rotaţia activelor circulante rot 8,06 2,23 1,52 rAc = Ca / Ac
4 Durata de rotaţie a stocurilor zile 8 6 12 (St / Ca) x 365
5 Durata de încasare a creanţelor zile 17 12 21 (Cr / Ca) x 365
6 Durata de încasare a clienţilor zile 11 8 13 (Cl / Vt) x 365
7 Durata de plată a datoriilor zile 61 63 113 (Db/Ca) x 365
8 Durata de achitare a furnizorilor zile 58 56 169 (Fz / Cht) x 365

Rotaţia activului total. Valoare minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a


gestiunii activelor totale este de o rotaţie, care corespunde unui termen mediu de revenire
sub formă bănească iniţială de 365 zile.
Din acest punct de vedere firma nu îndeplineşte condiţiile minime. În tendinţă
indicatorul prezintă o descreştere. Această situaţie se datorează creşterii într-un ritm mai
mare a indicelui activului total faţă de creşterea indicelui cifrei de afaceri, crestere
justificată prin reevaluarea terenurilor şi a construcţiilor.
Rotaţia imobilizărilor nete. Valoare minimă care asigură o eficienţă acceptabilă
a gestiunii imobilizărilor nete este de 3 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de
revenire sub formă bănească iniţială de 120 zile.
Din punct de vedere al rotaţiei imobilizărilor nete, societatea se încadrează sub
valoarea minim acceptată, pentru întreaga perioada analizată. Valoarea cea mai mică a
indicatorului s-a înregistrat în anul 2006 (0,25 rotaţii).
Rotaţia activelor circulante. Valoare minimă care asigură o eficienţă acceptabilă
a gestiunii activelor circulante este de 6 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de
revenire sub formă bănească iniţială de 60 zile.
Nici din acest punct de vedere, societatea nu se încadrează în valorile minime, iar
datorită tendinţei de descreştere putem aprecia că situaţia firmei, din perspectiva rotaţiei
activelor circulante, este în regres.
Durata de rotaţie a stocurilor. Valoare minimă care asigură o eficienţă
acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de
revenire sub formă bănească iniţială de 45 zile.
La finele ultimului an de analiză, indicatorul se incadrează in limitele favorabile,
prezentând o revenire în formă banească de 12 de zile, tendinţa sa fiind de revenire spre
finele perioadei de analiză. Aceasta apreciere a indicatorului a avut drept consecinţă
eliberarea de resurse financiare imobilizate în stocuri.
Rata de gestiune a creanţelor curente exprimă durata medie în zile de încasare
a contravalorii creanţelor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data
facturării şi data încasării contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă
a gestiunii creanţelor este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a
creanţelor de 90 zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.
În ultimul an de analiză, decalajul mediu în zile între data facturării şi data
încasării contravalorii este de 21 de zile, o valoarea acceptabila. Analizând tendinţa
indicatorului, putem aprecia că din punct de vedere al gestiunii creanţelor societatea
prezinta o situaţie favorabilă.
Rata de gestiune a datoriilor curente exprimă durata medie în zile de plată a
contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data

55
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

facturării şi data plăţii contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a
gestiunii datoriilor curente este de cel puţin 4 rotaţii, care corspunde unei durate medii de
plată a datoriilor de 90 zile. Valoarea optimă a perioadei de decontare ar fi maxim 30 zile.
Gestiunea datoriilor curente este eficientă, valoarea reală fiind mult sub cea
optimă. Decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii este
aproximativ 13 zile în ultimul an de analiză. Acest indicator trebuie corelat cu rata de
gestiune a creanţelor curente. Rezultă astfel că societatea i-şi achită datoriile cu 8 de zile
după recuperării creanţelor, situaţie ce influenţează pozitiv trezoreria netă a societăţii,
exercitând o relaxare financiară asupra sa.
Rata de gestiune a clienţilor exprimă creditul acordat de firmă, adică durata
medie între zilele de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică
decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor
vândute. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor faţă de
clienţi este de cel puţin 12 rotaţii, care corspunde unei durate medii de încasare a
creanţelor de 30 zile.
Din punctul de vedere al gestiunii clienţilor, societatea se încadrează în valorile
minime admise, tendinţa lor fiind de menţinere. În primul an de analiză, încasarea
creanţelor de la clienţi se se realiza în 11 de zile, în al doilea an în 8de zile, în anul 2006
creanţele de la clienţi fiind recuperate în 13 de zile, având un impact pozitiv asupra
trezoreriei din exploatare.
Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul furnizor primit de firmă, adică
durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori.
Practic indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii
mărfurilor cumpărate. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii
datoriilor faţă de furnizori este de cel puţin 12 rotaţii, care corspunde unei durate medii de
plată a facturilor de 30 zile.
Din acest punct de vedere societatea înregistrează valori peste cele minime doar în
primii doi ani de analiză, în ultimul an plata furnizorilor se realiza in termen de 169 de
zile de la data facturării. Chiar dacă valorile sânt în general satisfăcătoare, corelat cu
gestiunea clienţilor rezultă un decalaj favorabil creditul furnizor si creditul client al
societătii, rezultând o relaxare financiară la nivelul trezoreriei de exploatare.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Ratele de gestiune a societăţii indică o bună utilizare a resurselor financiare şi a
activelor. Această eficienţă se datorează in cea mai mare măsura gestionării adegvate a
furnizorilor şi a clienţilor.

6.6. ANALIZA RENTABILITĂŢII FIRMEI

Rentabilitatea cheltuielilor măsoară eficienţa consumului de resurse. Rata


rentabilităţii resurselor consumate arată profitul net a exerciţiului care revine pe unitatea
de cheltuieli totale (care măsoară consumul total de resurse din firmă). Măsoară
capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum profit net.
Cu privire la rentabilitatea cheltuielilor firma prezintă o situaţie În creştere fata de
primul an de analiză.. Se observă o revenire în ultimul an de analiză 1000 de lei cheltuiţi
generau doar 190 lei profit. Nivelul indicatorului în ultimul an a fost cu 1% mai mare

56
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

decât cel din anul anterior. Având în vedere că ponderea majoritară a veniturilor,
cheltuielilor şi a rezultatelor o deţin cele legate de activitatea de exploatare, nivelul
acestui indicator este puternic influenţat de profitabilitatea cheltuielilor din exploatare.
Rentabilitatea cheltuielilor prezintă un nivel satisfacător, chiar dacă în ultimul an
acesta s-a dininuat cu 1%.

Ratele de rentabilitate

Tabelul 6.6.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006
1 Rata rentabilităţii veniturilor % 7% 16% 16% Rrv = Pn / Vt
2 Rata rentabilităţii resurselor consumate % 8% 20% 19% Rrrc = Pn / Cht
3 Rata marjei brute % 15% 28% 24% Rrc = Ebe / Ca
4 Rata profitabilităţii comerciale % 9% 19% 18% Rrc = Re / Ca
5 Rentabilitatea economică % 7% 8% 4% Rre = Rb / Cinv
6 Rentabilitatea economică a activelor % 11% 11% 5% Rre = Ebe / At
7 Rentabilitatea financiară % 6% 7% 4% Rrf = Pn / Cpr

Rata marjei brute exprimă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii, ţinând cont şi de
amortizare, care este o cheltuială calculată nu şi plătită.
În ultimul an de analiză indicatorul a înregistrat un nivel de 24%, ceea ce
înseamnă că la 1000 lei cifră de afaceri revin 240 lei de excedent brut din exploatare. Prin
comparaţie cu anul anterior, nivelul indicatorului a scăzut cu 4%, ceea ce semnifică o
diminuare a eficienţei valorificării serviciilor firmei. Situaţia este validată de creşterea
într-un ritm mai lent a excedentului brut din exploatare faţă de dinamica cifrei de afaceri.
Rata rentabilităţii comerciale arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei
de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii.
În ultimul an de analiză indicatorul a înregistrat un nivel de 18%, ceea ce
înseamnă că la 1000 lei cifră de afaceri revin 180 lei de profit brut din exploatare. Nivelul
este destul de redus (faţă de 25% care este nivelul recomandat). Faţă de anul precedent,
nivelul indicatorului a scăzut cu 1%, ceea ce exprimă o diminuare a eficienţei valorificării
serviciilor firmei. Situaţia este validată prin creşterea într-un ritm mai lent a profitului
brut faţă de dinamica cifrei de afaceri pe perioada analizată. Rezervele cele mai
importante pentru creşterea ratei sunt legate mai ales de creşterea volumului numărului de
zile turist şi accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor aferente activităţii de exploatare.
Rentabilitatea economică exprimă renumerarea brută a capitalurilor investite,
atât proprii cât şi împrumutate (capital investit = capital propriu + împrumuturi pe termen
mediu şi lung + împrumuturi pe termen scurt). Rentabilitatea economică trebuie să fie la
nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului
economic şi financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capital (acţionarii şi creditorii
unităţii). Dacă societatea are o rată de rentabilitate mai mare decât rata dobânzii la
capitalurile împrumutate atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier al îndatorării.
În caz contrar, îndatorarea devine consumatoare de capital propriu.

57
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

În ultimul an de analiză nivelul ratei manifestă o tendinţă de scădere, reflectând


atât o diminuare a capacităţii capitalurilor investite de a degaja profit brut, cât şi o mai
slabă remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut. Nivelul ratei asigură
refacea, în ultimul an, a capitalurilor avansate. Nivelul indicatorului din ultimul an de
analiză arată că la 1000 de lei capitaluri investite au revenit 250 de lei profit brut, nivel ce
nu asigură în totalitate remunerarea capitalurilor investite, ea fiind mai mare decât nivelul
minim de referinţă (care este de 20%).
Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii.
Rentabilitatea financiară renumerează acţionarii prin acordarea de dividente şi prin
creşterea rezervelor, care reprezintă de fapt creşterea averii proprietarilor.
Rentabilitatea financiară a fost în general scăzută, cu o tendinţă de depreciere în
ultimi 2 ani de analiză. În ultimul an profitul realizat a reprezentat 4% din capitalul
propriu. Tendinţa ei de scădere nu poate fi considerată ca o situaţie favorabilă, deoarece
nivelul ei este sub nivelul ratei medii a randamentului pe economie.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Profitabilitatea activităţii şi rentabilitatea capitalurilor s-a depreciat uşor în
perioada analizată. La finele anului 2006, nivelul indicatorilor neatingând însă cote
bune de eficienţă.

6.7. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT.

Prin riscul de faliment (de insolvabilitate) înţelegem posibilitatea de apariţie a


incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, născute din
angajamente anterior contractate, operaţii curente determinabile pentru continuarea
activităţi şi din prelevări obligatorii. Altfel spus, riscul de faliment reprezintă posibilitatea
de apariţie a unui deficit de disponibilităţi în asigurarea şi susţinerea desfăşurării ciclului
de fabricaţie şi a continuării fluxurilor de fonduri. Solvabilitatea este reversul
insolvabilităţii şi reprezintă aptitudinea agentului economic de a-şi onora obligaţiile la
timp, orice perturbare a plăţilor derminând prejudicii. De aceea, menţinerea solvabilităţii
pe termen lung constituie o condiţie esenţială a existenţei agentului economic.

Bonitatea financiară
Tabelul 6.7.1.
Perioada de analiză
Nr. SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2004 2005 2006
1 Rata de lichiditate curentă - 0,78 3,08 2,40 AC / Dts
2 Rata de lichiditate rapidă - 0,68 2,96 2,22 (Cr + Db) / Dts
3 Rata de lichiditate imediată - 0,38 2,73 2,01 Db / Dts
4 Solvabilitatea generală - 8,35 17,93 17,21 At/DT
5 Rata de prelevare a cheltuielilor financiare % 5% 1% 1% Chf / EBE
6 Rata capacităţii de rambursare a datoriilor - 0,94 1,81 0,95 CAF / DT

58
ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE

Lichiditatea curentă compară ansamblul lichidităţilor potenţiale, asociate


activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). Are un
nivel asigurator de 1,00.
În ultimul an valoarea indicatorului nu se încadrează în limitele normale, iar faţă
de anul precedent s-a redus cu 0,68 datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a pasivelor
curente faţă de activele curente. Pe perioada ultimilor doi ani de analiză valoarea
indicatoruluise situează peste nivelul minin acceptat, firma fiind capabilă să-şi acopere
integral pasivele curente pe seama activelor curente. Din acest punct de vedere firma este
asigurată împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt.
Lichiditatea rapidă exclude stocurile din mijloacele curente de plată, acestea
constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii şi gradului de lichiditate.
Exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi
disponibilităţi băneşti. Nivelul asigurator este de 0,75.
În ultimul an valoarea indicatorului nu se încadrează în limitele normale, iar faţă
de anul precedent s-a redus cu 0,74. Pe perioada de analiză nivelul indicatorului este
asiguratoriu, certificând faptul că firma a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele
curente pe seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti. Indicatorul înregistrează o
tendinţă slabă de creştere, pe anul2006 faţa de anul 2005. Din acest punct de vedere firma
este de asemenea într-o situaţie asiguratorie privind incapacitatea de plată pe termen
scurt.
Lichiditatea imediată pune în corespondenţă elementele cele mai lichide ale
activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile
exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti. Limita minim acceptabilă
este de 0,5.
În ultimul an valoarea indicatorului nu se încadrează în limitele normale, iar faţă
de anul precedent s-a redus cu 0,72. Pe întreaga perioadă de analiză nivelul indicatorului
este asiguratoriu, ceea ce înseamnă că firma era capabilă să-şi acopere satisfăcător
pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de
vedere situaţia se poate aprecia ca fiind favorabilă.
Solvabilitatea generală exprimă gradul în care firma poate să-şi acopere toate
datoriile sale indiferent de termen, din activele de care dispune. Valoarea asiguratore este
de 2,0.
În ultimul an nivelul indicelui de sovabilitate generală se încadrează mult peste
limita minimă, crescând faţă de anul 2004 cu 8,86. Tendinţa indicatorului este de creştere
pentru ultimii doi ani datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor totale faţă de
datoriile totale. Deci, din acest punct de vedere firma se află în siguranţă în perioada
analizată, ceea ce înseamnă că aceasta era capabilă să-şi acopere integral datoriile pe
seama activelor.
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arată măsura în care cheltuielile
financiare consumă numerar din acumulările brute din activitatea de exploatare. Nivelul
maxim acceptabil este de 50%, peste acest nivel firma aflându-se în pericol de numerar
negativ.
În ultimul an valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale,
menţinându-se faţă de anul precedent. Din acest punct de vedere firma se află în siguranţă
pentru perioada analizată.

59
ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. TURISM FELIX S.A.

Capacitatea de rambursare a datoriilor la termen arată măsura în care sursele


potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea firmei pot acoperii datoriile la termen.
Nivelul minim acceptabil este de 0,50 (corespunde achitării datoriilor într-un termen de 2
ani), sub acest nivel firma aflânsu-se în pericolul incapacităţii de plată. Nivelul optim este
considerat a fi de 1,0.
În ultimul an de analiză valoarea indicatorului se încadrează peste limita minimă,
faţă de anul precedent scăzând cu 0,86. Tendinţa indicatorului este de revenire. Din acest
punct de vedere firma se află într-o siguranţă relativ bună.

CONCLUZIE GENERALĂ:
Din punct de vedere al lichidităţii, care urmăreşte capacitatea firmei de a-şi
achita obligaţiile curente din active curente,cu diferite grade de lichiditate, precum si
evaluarea riscului incapacităţii de plată pe termen scurt, firma nu se află înt-o situaţie
favorabilă, toţi indicatorii de lichiditate aflându-se peste limitele minine admise. Din
punct de vedere al solvabilităţii, care urmăreşte capacitatea firmei de a-şi achita
obligaţiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacităţii de plată
pe termen lung, firma se află într-o situaţie bună.

60
BIBLIOGRAFIE

1. Gh. BĂILEŞTEANU – Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri. Editura Mirton,


Timişoara,1998.

2. Al. BUGLEA, L. EROS-STARK – Evaluarea intreprinderii. Teorie şi studiu de caz.


Editura Marineasa, Timişoara, 2001.

3. AL. BUGLEA – Analiză financiară – Concepte si studiu de caz , Editura Mirton,


Timişoara, 2005.

4. L. EROS-STARK, M. PANTEA – Analiza situaţiei financiare a firmei. Elemente de


teorie, studiu de caz. Editura Economică, Bucureşti, 2001.

5. P. HALPERN, J. F. WESTON, E. F. BRIGHAM – Finanţe menegeriale. Editura


Economică, 1998.

6. DORINA NICOLETA LEZEU –Analiza situatiilor financiare ale intreprinderii Editura


Economica 2004

7. P. ŞTEFEA – Analiza rezultatelor intreprinderii. Editura Mirton, Timişoara, 2002.

8.VASILE DEAC, CONSTANTIN BAGU – Strategia firmei, Editura Eficient 2000.

61