Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BORDEROU
CAIETE DE SARCINI:
1. Terasamente
1.1. Generalitati
Concepte de Baza
La acest contract executarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii se face pe cat
posibil mecanizat, dar si manual datorita dimensiunilor fundatiilor/camerelor de tragere. Metodele
de lucru manuale vor fi aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibila
sau nu este justificata.
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui proiect
tehnic, ca si aparitia unor alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru
executant. Lista standardelor si normativelor poate fi completata si cu alte prescriptii tehnice aflate
in vigoare.
1.2.1.Standarde Romanesti
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii
subterane existente, executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a
permisului de foc.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul consultantului si
acordul scris al beneficiarului.
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
Daca pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crapaturi in teren, masurile necesare in
vederea fundarii se vor stabili in acord cu consultantul, proiectantul si geotehnicianul.
La atingerea cotei de sapatura prevazuta in proiect, contractorul va chema inginerul
geotehnician si proiectantul structurii pe santier pentru confirmarea ipotezelor luate in considerare
la proiectare in ceea ce priveste calitatea terenului de fundare. Se va acorda o atentie deosebita
terenului de fundare intrucat conform studiului geotehnic prezinta o sensibilitate mare la inghet-
dezghet. Totodata se va acorda atentie sporita lucrarilor de compactare a terenului in jurul
fundatiilor.
Pamantul folosit la alte umpluturi trebuie sa aibe calitatile necesare (conform prescriptiilor),
sa fie liber de corpuri straine si de pamant vegetal. Pamantul se va compacta in straturi de 20cm
grosime dupa ce au fost aduse la umiditatea optima de compactare, cu un grad de compactare
Proctor 98%. In acelasi mod se procedeaza si la executia umpluturilor necesare pentru astuparea
golurilor ramase in sapatura de fundatie dupa turnarea betonului, scoaterea cofrajelor/sprijinirilor.
La umplerea santurilor pentru conducte se va urmari sa nu ramana goluri pe langa conducte
sau sub ele, iar compactarea se va face fara a deplasa cablurile sau conductele. Umplerea si
compactarea pana la min. 15cm peste conducte si tuburi se va face manual.
Compactarea umpluturilor cu volum redus, in spatii inguste se va executa cu mijloace de
mica mecanizare sau manual cu maiuri metalice de circa 20Kg, stratul de pamant inainte de
compactare avand maxim 15cm.
Compactarea volumelor mai mari de pamant se va efectua cu mijloace mecanizate, data fiind
si amplasarea noii constructii.
Datorita neinvecinarii cu alte constructii, compactarea prin vibrare este permisa.
Controlul calitatii executiei lucrarilor de terasamente consta din:
• Verificarea elementelor de trasare;
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
2. Beton de egalizare
2.1. Generalitati
2.1.1.Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de executie a betonului de egalizare.
2.2.Standarde de referinta
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
Verificarile mentionate nu sunt limitative, ele putand sa fie completate cu orice alte verificari ce
rezulta ca necesare pentru corecta executie; la orice neconcordante intre documentatia de executie
si situatia concreta din santier se va chema proiectantul pentru adaptarea detaliilor si stabilirea
modului de continuare a lucrarilor.
Verificarile efectuate si rezultatele acestora se vor consemna intr-un proces verbal
incheiat intre constructor si beneficiar.
Conditiile necesare pentru prepararea, transportul si turnarea betonului la fundatii sunt cele
stabilite pentru lucrarile de betoane ale elementelor de infrastructura ce se executa; in consecinta,
prepararea, transportul si turnarea betonului pentru prezenta specificatie vor fi realizate cu
respectarea in totalitate a prevederilor “ Caietelor De Sarcini” aferente lucrarilor de executie a
infrastructurilor din beton armat.
2.6. Controlul si evidenta lucrarilor pentru executarea stratului de egalizare si a fundatiilor din
beton armat.
Controlul si evidenta lucrarilor pentru executarea stratului de egalizare si a fundatiilor din beton
se vor efectua in conformitate cu prevederile “ Caietului De Sarcini “ pentru executarea
infrastructurilor din beton armat.
Caiet de sarcini nr. 2.2 - Executarea lucrarilor de infrastructura din beton armat
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de executie a infrastructurii, si anume:
turnarea betoanelor in elemente din beton armat; cofrare si armare pentru elemente din beton
armat; lucrari complementare celor de betonare, cofrare si armare.
Betonul folosit este beton de clasa C25/30 (Bc 30) pentru elemente structurale din beton armat
supuse intemperiilor, inghetului, elemente prefabricate (ex. camera de tragere tip X) si C16/20 (Bc
20) pentru pinteni, fundatii, elemente beton simplu si/sau armat din cadrul lucrarilor de fundatii si
C8/10 (Bc 10) ca beton de egalizare, iar otelul beton este PC 52 si OB 37.
Prevederile “Caietului de Sarcini” nu anuleaza si nu modifica dispozitiile cu caracter general
cuprinse in normativele si standardele in vigoare.
In cazurile in care unele prevederi din “Caietul de Sarcini” sunt mai severe decat cele din
reglementarile in vigoare, se vor aplica prevederile din “Caietul de Sarcini”.
La acest contract, executarea betonarii, cofrarea si armarea elementelor din beton armat se fac
in cea mai mare masura cu mijloace clasice, utilizandu-se echipamente si dispozitive principial
uzuale, de o foarte buna calitate. In cazul executiei in santier de elemente prefabricate din beton
armat (ex. camera de tragere tip X), se vor lua toate masurile tehnologice si organizatorice pentru o
cat mai buna executie.
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
2. Lucrari de betoane
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
2.2.2. Agregate
2.2.2. Apa
2.2.2.1. Standarde de referinta
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
2.2.2.1.1. Standarde romanesti
Stas 790-84- Apa pentru betoane si mortare
SR EN 1008:2003- Apa de preparare pentru beton
2.2.3.Ciment
2.2.3.1. Standarde de referinta
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
2.2.3.6. Aditivi
Se vor respecta prevederile SR EN 934:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta.
La prepararea betoanelor se vor putea utiliza aditivi pentru imbunatatirea caracteristicilor
betoanelor si/sau pentru facilitarea lucrarilor de turnare.
Tipurile de aditivi, cantitatile necesare si modul de punere in opera vor fi stabilite de catre
laboratorul ce a elaborat reteta de preparare a betonului.
Laboratorul va informa beneficiarul si proiectantul cu privire la alegerile facute. De fiecare data
cand este necesara schimbarea unui aditiv sau suplimentarea acestora, furnizorul betonului si
laboratorul atestat vor anunta beneficiarul si proiectantul inainte de punerea in practica a deciziei.
La stabilirea necesitatii utilizarii aditivilor se va tine seama in mod obligatoriu de prevederile
“Codului” NE 012-99-capitolul 4.2.2., inclusiv Tabelul 4.4.
Utilizarea adaosurilor se va face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare,
agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau
sa provoace corodarea armaturilor.
2.3.Prepararea betonului
2.3.1. Generalitati
Prepararea betonului se va realiza in statii centralizate, atestate de institutiile abilitate pentru
acest tip de lucrari.
Echipamentele din dotarea statiei de preparare trebuie sa fie atestate fiecare in parte din punct
de vedere al caracteristicilor tehnice si din punct de vedere metrologic.
Depozitele, transportul intern, instalatiile anexe trebuie sa se incadreze in parametrii pentru care
au fost atestate.
Personalul de operare trebuie sa aiba calificarea necesara prepararii betonului pentru acest
contract.
Statia trebuie sa dispuna de un laborator propriu sau sa aiba contract ferm de colaborare cu un
laborator de incercari pe betoane si pe componentele betonului. Laboratorul respectiv trebuie sa fie
atestat si sa aiba un punct de lucru permanent in incinta statiei care sa lucreze dupa programul de
lucru al statiei.
a. betonul intarit
-Clasa betonului este C16/20 ( Bc 20) ;
-Rezistenta minima la compresiune la 28 de zile de la turnare determinata pe cilindrii este
fck.cil=16 N/mm2 ;
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
b. betonul proaspat
-Clasa de consistenta a betonului –S3-tasare 100-150mm ;
-Dimensiunea maxima a granulei pentru agregate- 20 mm; dimensiunea granulei maxime se
va stabili de catre elaboratorul retetei de preparare a betonului in functie de tehnologia de
betonare adoptata si de echipamentele utilizate pentru turnare; granulozitatea agregatelor
va ramane aceeasi pentru prepararea betonului pentru un element. Tipul si dozajul de
ciment, raportul A/C (in general max. 0.50) se vor stabili de catre elaboratorul retetei de
preparare a betonului, urmarindu-se asigurarea completa a nivelelor de performanta pentru
betonul intarit si pentru betonul proaspat;
-Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec in cantitati care sa nu reduca durabilitatea
betonului sau sa produca corodarea armaturii.
2.5.1. Generalitati
Punerea in opera a betonului constituie o operatie de maxima importanta pentru executia
infrastructurii, performantele asteptate referindu-se si la urmatoarele aspecte:
-Atingerea in timp util a caracteristicilor mecanice prevazute in proiect;
-Asigurarea planeitatii fetelor elementelor prefabricate si a fetelor superioare la cele monolit.
Realizarea acestor deziderate este obligatorie.
Prevederile anterioare nu sunt limitative, pe santier urmand a se adopta de catre contractor orice
alte masuri suplimentare necesare pentru asigurarea calitatii si performantelor betonului ce se pune
in opera.
In timpul vibrarii betonului se avea grija sa nu se produca deplasari ale armaturilor sau ale
cofrajelor; se interzice asezarea vibratoarelor pe armaturi sau pe cofraje, esafodaje, etc.
Alegerea tipului de vibrator se va face in functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile
introducerii vibratorului printre barele de armatura.
Durata de vibrare optima, situata intre 5 si 30 de secunde, depinde de tasarea betonului si de
tipul de pervibrator si va fi stabilita pentru fiecare element in parte.
In principiu, semnele ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
Distanta maxima intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de 1.00m,
reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii.
Grosimea stratului de vibrat se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator
(buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 100-150mm in stratul
compactat anterior.
Pentru compactarea placilor se va utiliza vibrarea de suprafata.
Durata vibrarii de suprafata va fi cuprinsa intre 30 si 60 de secunde; timpul optim de vibrare se
va stabili prin determinari de laborator.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita
incat sa asigure suprapunerea pe minimum 50mm in raport cu pozitia precedenta.
Riglele si nodurile se vor compacta cu pervibratorul, urmarindu-se respectarea prevederilor
mentionate mai sus pentru utilizarea acestui echipament.
In cazul in care contractorul propune alte tipuri de compactare (cofraje vibrante, etc.), va intocmi
o fisa tehnologica in acest sens care va fi inaintata proiectantului si beneficiarului spre acceptare.
-Armaturile sunt montate pe pozitiile prevazute, atat in plan cat si pe verticala, si sunt fixate
astfel incat sa nu poata fi deplasate in timpul turnarii;
-Imbinarile barelor de armatura, dupa caz, sunt realizate conform detaliilor de executie;
-Barele de armatura au montati distantierii necesari pentru asigurarea acoperirii cu beton
conform prevederilor proiectului;
-Barele sunt curate, fara zone corodate, fara particule aderente de pamant, beton, mortar,
etc., fara pete de uleiuri, produse petroliere, etc.;
-Sunt montate si fixate profilele de etansare din PVC, dupa caz
-Cofrajele, dupa caz, sunt amplasate pe pozitia rezultata din proiect, sunt etanse, plane sau
rugoase ( la zonele de rosturi de turnare), sunt sustinute astfel incat sa nu sufere deplasari
sau deformatii in timpul turnarii;
-Sunt stabilite prin semne clare si fixe cotele de turnare pe toata suprafata de executat; sunt
montate sisteme de control a cotelor de turnare pe timpul betonarii (de preferat sisteme
topometrice);
-Sunt montate podinele de lucru de pe care se executa turnarea;
-Sunt stabilite traseele de circulatie a muncitorilor in timpul turnarii, locul de unde incepe
turnarea si traseul ce urmeaza a fi parcurs; aceste decizii au fost aduse la cunostinta echipei
de turnare;
-Se interzice cu desavarsire deplasarea, indoirea sau indepartarea mustatilor pentru a se
asigura trecerea de la o zona de turnare la alta;
-Sunt aduse la fata locului si verificate vibratoarele necesare, inclusiv cele de rezerva; sunt
verificate prizele pentru alimentarea vibratoarelor;
-Sunt asigurate conditii pentru lucrul pe timp de noapte (lampi care sa asigure o buna
vizibilitate, electrician de serviciu pe toata durata turnarii, etc.);
-Pompele sau benele de turnare (dupa caz) sunt la pozitie, in stare de functionare, cu toate
dotarile necesare pentru o betonare corecta;
-Sunt stabilite accesele pentru transportul betonului, precum si modul in care
autoagitatoarele vor parasi incinta;
-Sunt pregatite materialele pentru protectia betonului, in functie de situatia meteorologica
din timpul turnarii;
-S-a verificat ca nu exista situatii previzibile care ar putea impiedica sau ingreuna realizarea
betonarii;
-Sunt asigurate conditiile pentru prelevarea si pastrarea probelor de beton din lucrare;
Verificarile mentionate anterior nu sunt limitative, ele trebuind sa fie suplimentate in mod
obligatoriu cu oricare alte verificari ce apar ca necesare pentru asigurarea turnarii betonului in
conformitate cu prevederile proiectului si cu nivelul de asteptare in ceea ce priveste performantele
acestuia.
Inainte de inceperea betonarii se vor intocmi de catre contractor, responsabilul tehnic cu lucrarea
si dirigintele de santier procesele verbale de lucrari ascunse; in cazul fazelor determinante va fi
solicitat si proiectantul si va fi anuntat ISC care va decide daca participa sau nu la verificarea
respectivei faze determinante.
Stropirea cu apa va incepe imediat ce betonul s-a intarit suficient astfel ca prin aceasta
operatiune sa nu se antreneze laptele de ciment. Apa utilizata va trebui sa respecte conditiile de
calitate impuse pentru prepararea betonului. Prin organizarea si amenajarea santierului se va
asigura posibilitatea evacuarii apei, astfel ca aceasta sa nu afecteze terenul de fundare sau alte
lucrari deja executate.
In cazul in care temperatura aerului este mai mica decat +50C nu se va mai proceda la stropire
cu apa, ci se vor lua masuri de protectie contra inghetului apei din beton.
Pe timp ploios, betonul se va acoperi cu prelate sau folii de polietilena pentru evitarea “spalarii”
laptelui de ciment.
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se vor face astfel incat sa se evite deformarea
si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de cofraje.
Cofrajele utilizate la prezenta lucrare se vor putea pune in opera pe baza unei fise tehnologice
elaborata de contractor prin care se vor stabili urmatoarele:
-Tipul de cofraj si sustineri utilizat pentru cofrarea fiecarui element ce se toarna (fundatii,
pereti, placi si grinzi continui);
-Panotajul cofrajelor, modul de legatura intre panouri si fixarea acestora pentru asigurarea
indeformabilitatii si rezistentei ansamblului pe durata betonarii;
-Modul de tratare a fetelor interioare ale panourilor de cofraj, momentul in care se aplica
substantele decofrante in raport cu momentul turnarii betonului, modul de pastrare al
caracteristicilor acestor substante pana la decofrare;
-Modul de decofrare, mai ales in cazul elementelor verticale ale structurii la care betonul
trebuie sa aibe aspect ingrijit;
-Modul de curatare, reparare, reconditionare al cofrajelor dupa utilizare;
-Modul de sustinere al cofrajelor la pozitia dorita, conform proiectului;
-Se verifica suprafata panourilor de cofraj din punct de vedere al planeitatii, dimensiunilor,
curateniei si integritatii;
-Se verifica scheletul de rezistenta al fiecarui panou;
-Se verifica existenta completa a pieselor de legatura dintre panouri, functionalitatea -
acestora si curatenia lor;
-Se verifica existenta si integritatea sustinerilor cofrajelor si schelelor de acces;
-Se verifica existenta si integritatea materialelor auxiliare necesare montarii cofrajelor
Montarea cofrajelor se face conform detaliilor furnizorului acestora, fisei tehnologice elaborate de
contractor si prevederilor prezentului “ Caiet de Sarcini” in functie de elementul de beton care se
toarna.
In vederea unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
-Preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj
si sustineri;
-In cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al
elementelor;
-Final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinandu-se seama si de prevederile
capitolului 17: Controlul calitatii lucrarilor –din NE 012-99-Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;
Controalele prevazute anterior sunt minimale, contractorul fiind obligat sa efectueze orice alt tip
de control ce apare ca necesar pentru asigurarea cofrarii elementelor structurii in conformitate cu
prevederile normativelor in vigoare si ale celor din prezentul “Caiet de Sarcini”.
produce deplasari ale acestora in timpul turnarii sau scurgeri de lapte de ciment intre cofraj si
suprafata piesei.
De asemenea, se va asigura posibilitatea de turnare si compactare in straturi de maxim 50cm a
betonului din aceste elemente.
3.7.1. Generalitati
Decofrarea elementelor din beton armat turnate se va executa dupa ce betonul acestora a atins
o anumita rezistenta, suficienta pentru a putea prelua in bune conditii sarcinile ce le revin si pentru
care au fost proiectate.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie ce urmeaza sa se decofreze se face
prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii
similare elementelor in cauza, conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obtinute pe
epruvetele de control trebuie sa se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta intre aceste
rezultate si rezistenta reala a betonului din element. In cazul in care exista dubii in legatura cu
aceste rezultate, se vor efectua incercari nedistructive.
In “ Codul” NE 012-99, tabelele 14.1,14.2 si 14.3 se prezinta recomandari cu privire la termenele
minime de decofrare ale diferitelor elemente de constructie.
Termenele prezentate in aceste tabele sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza
procedurilor de executie in momentul cand elementele au atins rezistentele minime indicate in codul
NE 012-99, capitolul 14, punctul 14.4.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +50 C, atunci se recomanda ca
durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.
3.7.2. Reguli generale de decofrare
4. Lucrari de armare
Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea prezentei
documentatii, precum si aparitia altor norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii
pentru executant.
4.1.1. Standarde romanesti
- STAS 10107/0-90- Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat;
- STAS 6605-78-Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton,
a sarmei si a produselor din sarma pentru beton;
- SR-ISO 7438-92-Materiale metalice. Incercarea la indoire;
- SR-ISO 7801-93- Incercarea la indoire alternanta;
- STAS 438/1-89- Otel beton laminat la calde;
- ST 009-96- Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru
armaturi;
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “ Specificatiei tehnice privind cerinte si
criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton”.
Pasaj denivelat pe centura de
ocolire Arad DN7 km540+248
peste CF Arad-Bucuresti
INSTALATII ELECTRICE
Contract : 10028
Faza : PT+CS+DE
Tipurile de otel beton prevazute a se utiliza in cadrul prezentului contract sunt: OB 37 si PC 52.
Caracteristicile mecanice si de livrare ale acestor oteluri sunt indicate in standardul de produs STAS
438/1-89.
Barele de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa
prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
- evitarea murdaririi armaturilor cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui element;
- Contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce
coroziune;
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, fara impuritati sau rugina pe
suprafata. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie
sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul ( la
intinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C.
Formele de carlige utilizate pentru etrieri si agrafe sunt cu indoire la 1800.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri.
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa :
- receptionarea calitativa a cofrajelor;
- acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare;
Armaturile vor fi montate la pozitia din proiect, luandu-se masuri pentru mentinerea acesteia in
timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre). Amplasarea, numarul si fixarea acestora se va
face respectandu-se prevederile “ Codului” NE 12-99, Anexa II.1.
Praznurile si piesele metalice inglobate se vor fixa prin puncte de sudura ( in cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor ) sau legaturi de sarma de armatura
elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul
turnarii betonului.
Legarea armaturilor se va face conform prevederilor “ Codului” NE 12-99, Anexa II.1.
Camera de tragere tip X, sau alte elemente in contact cu apa prevazute in proiect, se vor
hidroizola dupa turnare prin tratare cu produs hidroizolant de inchidere a porilor prin cristalizare tip
‘XYPEX’ sau similar.
Modul de pregatire al suprafetelor, tehnologia de aplicare a produsului, echipamentele necesare
si realizarea compozitiei ce se aplica pe beton se vor executa conform dispozitiilor furnizorului
materialului.
Contractorul va asigura prezenta furnizorului pe santier in calitate inclusiv de executant al
hidroizolatiei, colaborand cu acesta pentru stabilirea si respectarea conditiilor de lucru.
6. Receptionarea lucrarilor
INTOCMIT,
Ing. Valentin Radaceanu