MĂSURAREA VENITULUI UNEI ŢĂRI

14.1 VENITURILE ŞI CHELTUIELILE ÎNTR-O ECONOMIE

Produsul intern brut măsoară două lucruri în acelaşi timp: (1) venitul total
din economie şi (2) cheltuielile totale pentru bunuri şi servicii efectuate
într-o economie.

Pentru o economie ca întreg, veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Figura 14.1 Diagrama fluxului circular

Venituri = PIB Cheltuieli = PIB

PIEŢELE BUNURILOR
ŞI SERVICIILOR
Firmele vând
Gospodăriile cumpără
Bunuri Bunuri
şi servicii şi servicii
vândute cumpărate

FIRMELE GOSPODĂRIILE
Produc bunuri şi servicii Cumpără şi consumă bunuri
Angajează şi utilizează şi servicii
factori de producţie Deţin şi vând factori
de producţie

Inputuri Muncă,
pentru pământ şi
producţie capital
PIEŢELE FACTORILOR
DE PRODUCŢIE
Salarii, Gospodăriile vând Venit
rentă şi Firmele cumpără
profit
Măsurarea venitului unei ţări

Gospodăriile cumpără bunuri şi servicii de la firme, iar firmele folosesc

veniturile din vânzări pentru a plăti salariile lucrătorilor, chiriile către
proprietarii activelor închiriate şi profituri către proprietarii firmelor. PIB
este egal cu volumul total al cheltuielilor pe care gospodăriile le fac pe piaţa
bunurilor şi serviciilor. De asemenea, PIB este egal cu volumul total al
cheltuielilor efectuate de firme pe piaţa factorilor de producţie.

14.2 MĂSURAREA PRODUSULUI INTERN BRUT

Produs intern Valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor

brut finale produse într-o ţară într-un timp determinat.

„Produsul intern brut este valoarea de piaţă...”

„... a tuturor....”

„... bunurilor şi serviciilor...”

„... finale...”

„... produse...”

„... într-o ţară...”

„... într-un timp determinat”

14.3 COMPONENTELE PRODUSULUI INTERN BRUT

Y = C + I + G + EN unde: Y = PIB
C = consum
I = investiţii
G = achiziţii guvernamentale
EN = exporturi nete

Consum Cheltuielile gospodăriilor pentru bunuri şi servicii.

Investiţii Cheltuielile pentru bunuri de capital şi pentru stocuri

de materii prime.
Achiziţii Cheltuieli pentru bunuri şi servicii ale administraţiei
guvernamentale centrale şi locale
 Macroeconomie

Exporturi nete Cheltuielile efectuate de străini pentru bunuri produse

în ţară (exporturi) minus cheltuielile rezidenţilor
interni pentru bunuri şi servicii produse în străinătate
(importuri).

Tabel 14.1 Structura PIB al României în anii 1997 şi 1998 (mld. lei)

1997 1998
INDICATOR Preţuri Preţuri
curente curente
PRODUS INTERN BRUT 252925,7 368260,7
1. CONSUM FINAL 218619,8 319310,2
a. GOSPODĂRII 186238,2 266009,9
b. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 30999,8 51437,2
c. ADMINISTRAŢIE PRIVATĂ 1381,8 1863,1
2.FORMAREA BRUTĂ DE
CAPITAL 53540,1 71350,2
3. EXPORT NET -17865,5 -30003,8
a.IMPORT 91661,2 117108,3
b. EXPORT 73795,7 87104,5
4. VARIAŢIA STOCURILOR -1368,7 7604,1
Sursa: Institutul Naţional pentru Statistică

14.4 PIB NOMINAL ŞI PIB REAL

PIB nominal Producţia de bunuri şi servicii evaluată în preţuri

curente.

PIB real Producţia de bunuri şi servicii evaluată în preţuri

comparabile.

Deflatorul PIB

Deflatorul PIB O măsură a nivelului preţurilor calculată ca raport între

PIB nominal şi PIB real, înmulţit cu 100.
Măsurarea venitului unei ţări

Tabel 14.2 arată cum se calculează PIB nominal, PIB real şi deflatorul PIB
pentru o economie ipotetică unde se produc doar hamburgeri şi pizza.

Tabel 14.2 PIB nominal şi PIB real

PREŢ ŞI CANTITĂŢI
CANTITATEA PREŢUL
PREŢUL UNUI CANTITATEA
ANUL DE UNEI
HAMBURGER DE PIZZA
HAMBURGERI PIZZA
2001 10.000 lei 100 buc. 20.000 lei 50 buc.
2002 20.000 150 30.000 100
2003 30.000 200 40.000 200
ANUL CALCULAREA PIB NOMINAL
2001 (10.000 lei/1 hamburger x 100 hamburgeri) + (20.000 lei/ 1 pizza x
50 pizza) = 2 mil. lei
2002 (20.000 lei/1 hamburger x 150 hamburgeri) + (30.000 lei/ 1 pizza x
100 pizza) = 6 mil. lei
2003 (30.000 lei/1 hamburger x 200 hamburgeri) + (40.000 lei/ 1 pizza x
150 pizza) = 12 mil. lei
ANUL CALCULAREA PIB REAL (AN DE BAZĂ 2001)
2001 (10.000 lei/1 hamburger x 100 hamburgeri) + (20.000 lei/ 1 pizza x
50 pizza) = 2 mil. lei
2002 (10.000 lei/1 hamburger x 150 hamburgeri) + (20.000 lei/ 1 pizza x
100 pizza) = 3,5 mil. lei
2003 (10.000 lei/1 hamburger x 200 hamburgeri) + (20.000 lei/ 1 pizza x
150 pizza) = 5 mil. lei
ANUL CALCULAREA DEFLATORULUI PIB
2001 (2.000.000 lei/2.000.000 lei) x 100 = 100
2002 (6.000.000 lei/3.500.000 lei) x 100 = 171
2003 (12.000.000 lei/5.000.000 lei) x 100 = 240

PIB nominal
DeflatorulPIB = x 100
PIB real
 Macroeconomie

14.5 PRODUSUL INTERN BRUT ŞI BUNĂSTAREA ECONOMICĂ

Deşi produsul intern brut reflectă într-o oarecare măsură bunăstarea

economică a unei ţări, acest indicator nu este un indicator perfect.

PIB nu reflectă multe dintre elementele care pot caracteriza bunăstarea

economică dintr-o ţară – de exemplu, relaxarea, petrecerea timpului liber.
Dacă toţi oamenii dintr-o economie ar lucra permanent (şapte zile pe
săptămână, fără vacanţe sau concedii) şi nu s-ar relaxa deloc, fără îndoială
că în economie s-ar produce mai multe bunuri şi servicii decât în cazul în
care oamenii au zile libere, weekend-uri şi concedii. Dar, în ciuda acestei
creşteri a PIB, nu se poate spune că nivelul de bunăstare al fiecărui individ
creşte.

PIB nu reflectă nici calitatea mediului înconjurător. Dacă nu ar exista

reglementări privind protecţia mediului, firmele ar putea să producă mai
multe bunuri şi servicii, astfel încât PIB ar putea să fie mai mare. În ciuda
acestei creşteri a PIB, este foarte probabil ca bunăstarea societăţii să scadă.

PIB nu măsoară direct nici alte lucruri care dau valoare vieţii (tradiţii,
integritatea, curajul sau înţelepciunea oamenilor etc.), dar măsoară abilitatea
unei societăţi de a obţine factorii care, odată combinaţi, pot furniza o bază
pentru promovarea altor valori.

14.6 PIB POTENŢIAL ŞI PIB EFECTIV

Producţia potenţială – sau PIB potenţial sau producţia care asigură ocuparea
deplină a mâinii de lucru – nu este un număr fix, ci creşte în timp. Această
creştere reflectă atât creşterea volumului disponibil de muncă şi capital, cât
şi creşterile de productivitate ale acestor factori de producţie.

PIB potenţial Volumul de producţie (bunuri şi servicii) pe care îl

poate obţine o economie atunci când utilizează
resursele de care dispune (capital şi mână de lucru) la
rate normale.
Măsurarea venitului unei ţări

De ce într-o economie producţia creşte mai repede, în timp ce alteori creşte

mai încet, sau de ce o economie înregistrează fluctuaţii pe termen scurt?
Răspunsul la această întrebare include două explicaţii:

1. Schimbările în ratele de creştere a producţiei pot reflecta

modificările ratei de creştere a PIB potenţial. De exemplu,
condiţii meteorologice nefavorabile (o secetă prelungită) poate
reduce rata de creştere a producţiei într-o economie bazată pe
agricultură, sau o scădere a ratei de inovaţie tehnologică poate
reduce rata de creştere a PIB potenţial într-o economie bazată pe
industriile prelucrătoare.

2. Producţia curentă nu este întotdeauna egală cu producţia

potenţială. De exemplu, producţia potenţială poate creşte într-un
ritm normal, dar, din anumite motive, resursele de muncă şi de
capital din economie pot să nu fie pe deplin utilizate. Astfel încât
producţia efectivă este mai mică decât producţia potenţială;
această situaţie este întâlnită în cazul recesiunii economice.
Totodată, într-o economie resursele de capital şi muncă pot fi
utilizate peste nivelul normal, iar în această situaţie producţia
efectivă depăşeşte producţia potenţială; această situaţie este
întâlnită în cazul boom-ului economic.

Gap-ul de PIB Diferenţa dintre producţia potenţială a unei economii

(Y*- Y) şi producţia efectivă (actuală), care există la un
moment dat.

Gap pozitiv Un decalaj de producţie pozitiv (Gap de PIB pozitiv)

care apare atunci când producţia potenţială depăşeşte
producţia efectivă (Y* > Y).

Gap negativ Un decalaj de producţie negativ (Gap de PIB negativ)

care apare atunci când producţia efectivă depăşeşte
producţia potenţială (Y > Y*).