Sunteți pe pagina 1din 32

MEDII COSTIERE CONTROLATE

DE ACTIUNEA VALURILOR
OBIECTIVUL CURSULUI
Prezentarea si discutarea principalelor tipuri de medii
costiere
controlate de valuri si a proceselor asociate
CUPRINSUL CURSULUI
• Tarmuri erozionale
• Insule bariera
• Plaje
• Dune litorale
TARMURI STANCOASE
MECANISMUL DE EROZIUNE A TARMURILOR STANCOASE

Procesele de eroziune
implicate:
• Presiunea hidraulica
• Evorsiune
• Abraziune
• Dezagregare
• Alterare
• Eroziune chimica

Eroziunea marina cea mai


intensa se manifesta in
proximitatea nivelului marii. In
prezenta mareelor eroziunea
marina se produce in principal in
zona intertidala.

Eroziunea este rezultatul unei


balante intre agentii de modelare
(valuri, curenti, maree) si fortele
de rezistenta (tipul de roca)
ELEMENTELE
TARMURILOR INALTE

Faleza

Cei mai importanti trei factori care afecteaza morfologia


tarmurilor stancoase sunt: Platforma de tarm
• Climatul valurilor: nivel energetic (H,T) si
variabilitate
• Geologie: litologie si structura
• Morfologia pre-existenta: din anterioarele intervale
glaciare/interglaciare
Stacks Firide
De tip notch

Arc (Portal)
SISTEMUL MORFODINAMIC AL FALEZELOR

Morfologia falezelor depinde in


primul rand de balanta dintre
procesele marine si procesele
subaeriene. In plus aceasta
balanta este afectata de
climatul valurilor si de geologie.
Morfologia mostenita joaca de
asemenea un rol important.
SISTEMUL MORFODINAMIC AL PLATFORMELOR DE TARM

Platf. cvasiorizontala Platf. inclinata


BARIERE
SUBMEDIILE BARIERELOR
Barrierele sunt principalele forme depozitionale ale coastelor dominate de
valuri. Acestea pot fi separate de continent printr-o laguna (insule bariera),
pot inchide partial un estuar (bariere estuariene), pot fi legate direct de
continent (spit bariera) sau pot desparti complexe deltaice de acvatoriul
marin (bariere deltaice).
FORMA IN PLAN A BARIERELOR
Sunt doua tipuri majore:
• Aliniate de swash tarmurile sunt aliniate de refractia valurilor
• Aliniate de curenti tarmurile sunt aliniate de curentii
longitudinali de tarm (driftul de tarm)
COASTE ALINIATE DE SWASH (refractie)
Plaje de golf (pocket beach) Golf de echilibru

Tombolo
COASTE ALINIATE DE CURENTI

Spit

Camp de creste de plaja

Bariere crescentice
RASPUNSUL BARIERELOR LA
CRESTEREA NIVELULUI MARII
PLAJE
GRADIENTUL PLAJEI
Factorii care afecteaza panta plajei:
• Granulometria sedimentelor: panta plajei creste odata cu
dimensiunea granulelor de nisip
• Inaltimea valurilor: panta descreste odata cu inaltimea valurilor
• Inaltimea mareelor: gradientul descreste odata cu inaltimea
mareelor
Bare ancorate

ELEMENTE MORFOLOGICE
ALE PLAJELOR

Curenti de tip rip

Berme de plaja Ripple-marksuri Caspuri de plaja


CURENTII DIN ZONA DE
SURF
Alaturi de miscarea de du-te vino indusa de
valuri (swash), trei tipuri de curenti apar in
zona de surf:
• Curentii longitudinali de tarm indusi de
valurile oblic-incidente
• Curentii de retur de pe fund (bed return flow)
indusi de miscarea rezultanta catre larg
produsa in proximitatea fundului in zona de
surf
• Curentii de tip rip sunt de asemenea indusi
de transportul general catre larg datorat
valurilor deferlante
FORMAREA BERMEI/BAREI
Morfologia plajelor cuprinde in general schimbari sezoniere:
• Furtunile cauzeaza transportul sedimentelor catre larg si implicit
formarea barelor submerse.
• Conditiile de calm marin (energie marina joasa) impun deplasarea
sedimentelor dinspre larg catre plaja, avand drept rezultat formareai
reverelor fetei plajei din a caror juxtapunere rezulta bermele de plaja
(furtuna/hulal, bara submersa/berma de plaja si profil de iarna/vara).
FACTORII CARE AFECTEAZA MORFOLOGIA
PLAJELOR
Cei mai importanti trei factori care afecteaza morfologia plajei sunt:
• Valurile
• Mareele
• Granulometria sedimentelor
Acestea pot fi cuantificate prin doi parametrii:

Indicele maree-val (relative tide range): RTR = MSR/Hb


Indicele vitezei de cadere a sedimentelor (dimensionless
fall velocity): Ω = Hb/wsT
unde:
MSR = inaltimea mareelor de sizigii (mean spring tide range) (m)
Hb = inaltimea valurilor deferlante (m)

ws = viteza de cadere a sedimentelor (m/s)


T = perioada valurilor (m)
CLASIFICAREA PLAJELOR
TARMURI REFLECTIVE
• RTR < 3 si Ω < 2
• Regim micromareic, valuri mici si medii (inclusiv de hula) cu nisip
grosier si pietris
• Plaje inclinate, frecvent cu caspuri de plaja supraimpuse
• Zona de surf in general lipseste valurile spargandu-se direct pe fata
plajei
TARMURI INTERMEDIARE
• RTR < 3 si 2 < Ω < 5
• Regim micromareic, valuri de inaltime medie si sedimente
nisipoase
• Plaje moderat inclinate cu morfologie de bare submerse si
canale de rip
• Conditii intermediare ale zonei de surf cu valuri de tip
plunging
• Curenti longitudinali de tarm si curenti rip
TARMURI BARATE DISIPATIVE
• RTR < 3 si Ω > 5
• Regim micromareic, valuri medii si inalte (furtuni), sedimente fine
nisipoase
• Plaje slab inclinate cu morfologie de bare si santuri submerse
• Zona de surf disipativa: zona de surf foarte lata si valuri deferlante de
tip spilling si plunging
• Curenti longitudinali de tarm puternici si curenti de retur de fund
(bed return flow)
TARMURI CU TERASA DE MAREE JOASA
RTR > 3 si Ω < 2
• Regim mezo si macromareic, valuri mici, nicip grosier sau pietris
• Plaja inalta este puternic inclinata frecvent cu morfologie de tip caspuri
• Terasa de maree joasa este cvasiorizontala (apar curenti rip in timpul furtunilor)
• Zona de surf inregistreaza un comportament reflectiv la mareea inalta (valuri
deferlante de tip surging/plunging)
• Zona de surf inregistreaza un comportament disipativ la mareea joasa
PLAJE CU BARE SI CURENTI RIP LA
MAREEA JOASA
3 < RTR > 7 si 2 < Ω < 5
• Regim mezo/macromareic, valuri mari, sedimente nisipoase
• Plaja cu panta mica in sectorul intertidal cu morfologie de tip
bare si santuri de curenti rip la mareea joasa
• Sistemul de curenti rip este activ in timpul mareei joase
TARMURI ULTRADISIPATIVE
• RTR > 3 si Ω > 5
• Regim mezo/macromareic, valuri mari cu sedimente
nisipoase fine
• Plaje cu panta mica incllinand uniform fara subunitati
• Zona de surf inregistreaza un comportament disipativ in
timpul ciclului mareic
DUNE LITORALE
STRUCTURA MORFOLOGICA
A DUNELOR LITORALE
STADII IN FORMAREA DUNELOR LITORALE

Vegetatie pioniera Dune embrionare

Fordune tinere Cordon de fordune


RELATII IN BUGETUL SEDIMENTAR PLAJA/DUNE

Dezvoltarea
fordunelor
BUGETUL FORDUNELOR

Formarea de
cordoane dunicole
paralele

Erodarea Formarea
fordunelor campurilor de
creste de plaja
(beach ridge
plain)
Procese de
overwash

BUGETUL PLAJEI
EVOLUTIA DUNELOR LITORALE

Cel mai vechi


cordon de dune

Al treilea cordon
dunicol
200+ ani vechime

Al doilea
cordon de dune
150 ani
vechime
Cordonul de
fordune
20 - 70 ani vechime