In trecut, hartia era considerata un bun pretios si rar. Astazi acopera planeta. De la continutul cutiei postale, la portofele, la ambalajele din frigider, totul contine hartie. Consumul global a crescut de sase ori in a doua jumatate a secolului 20 si s-a dublat fata de anii 1970. Aproximativ 93% din hartia consumata provine din arbori, iar productia de hartie este responsabila de aproape o cincime din consumul global. O foaie de hartie de scris poate contine fibre de la sute de arbori diferiti care au calatorit mii de kilometri pentru a ajunge la consumator. Cu toate ca initial a fost o unealta de comunicare, mai mult de jumatate din hartia de astazi este folosita pentru ambalaje. Ea constituie aproximativ 40% din deseurile municipale solide din multe tari industriale! Stiati ca?
Industria de hartie (inclusiv pulpa lemnoasa) este a cincea cea mai mare consumatoare de energie si necesita cea mai mare cantitate de apa pentru o tona de produs finit, decat orice alta industrie. Fabricarea hartiei din continut reciclat, in loc de continut virgin, reduce poluarea aerului cu 74% si a apei cu 35%. Cu toate acestea, procentul de material reciclat din hartie a crescut neobservabil pana in ziua de astazi. Un locuitor din Statele Unite consuma peste 300 kg de hartie anual, pe cand unul din Japonia 250 kg. Un cetatean dintr-o tara in curs de dezvoltare consuma doar 18 kg de hartie pe an, in timp de in India doar 4kg! Natiunile Unite estimeaza ca in jur de 30-40 de kg sunt suficiente pentru a indeplini nevoia de educatie si comunicare. Pentru a obtine o tona de hartie de imprimanta sunt necesari 24 de copaci maturi Hartia poate fi reciclata de maxim 7 ori. Dupa aceea se adauga fibra noua pentru ca produsul final sa nu-si piarda caracteristicile Ce Pentru Fiecare Din 100t a obtine tona de hartie o de tona de hartie de ziar sunt taiati 17 15 ha 12 copaci
hartie se
reciclata pot
salveaza cca.
colectate
replanta
poti
Cumpara hartie cu continut reciclat de cel putin 30% si incurajeaza-ti prietenii sa faca la fel. Recicleaza toata corespondenta promotionala pe care o primesti.
Reciclarea hrtiei
Hrtia este peste tot: n magazine, n fiecare camer a oricrei case, n birourile firmelor, pe trotuare, ngrmdit n gropile de gunoi alturi de alte deeuri. Zilnic fiecruia dintre noi i trece prin mini, cel puin o dat, mcar o bucat de hrtie. Hrtia este totodat cel mai frecvent deeu, provenit din mai toate domeniile de activitate i, prin urmare, are cea mai mare pondere n totalul deeurilor la nivel mondial Industria hrtiei contribuie cu un sfert din tot consumul industrial de lemn, acesta provenind att din pdurile naturale, ct i din plantaiile comerciale. nc se mai gsesc suprafee mari de pduri naturale neatinse n multe locuri ale lumii, ns sunt ameninate de tieri i defriri. (statistici referitoare la defrisri putei gsi aici) Peste tot unde pdurile naturale sunt tiate, ecosistemele sunt sever afectate, dar cnd pdurile tropicale sunt doborte, daunele sunt ireversibile. Ecosistemele acestor pduri nu pot face fa expunerii brute la condiiile de mediu, aa cum se ntmpl atunci cnd nu mai exist copaci, animalele dispar i ele, cteodat pentru totdeauna. Pentru ca o zon s fie defriat este nevoie de infrastructur, cum ar fi drumuri i spaii de cazare. Odat ce un drum a ptruns printr-o pdure neexploatat anterior, calea este deschis i pentru alte pri interesate, astfel exploatatorii de lemn sunt urmai de fermieri i cresctori de animale.
Industria hrtiei afirm adesea c planteaz mai muli copaci dect taie. Acest lucru poate fi adevrat n multe cazuri, ns acolo unde sunt plantate conifere ce cresc rapid, unde odat cretea o pdure vrstnic, o specie introdus nlocuiete o pdure ncrcat de diversitate i vieuitoare. Acest lucru poate duna ecologiei locale, crescnd aciditatea solului, distrugnd specii acvatice i ameninnd existena altor specii native, cum ar fi psrile, mamiferele, plantele i chiar ali copaci. Un alt aspect important este acela c, n timp ce copacii tineri cei plantai absorb carbonul mai repede, cei btrni stocheaz cantiti vaste, contribuid la reducerea gazelor cu efect de ser din atmosfer. Mai mult, atunci cnd un copac este tiat, acesta va elibera o mare parte din carbonul stocat napoi n atmosfer. Anual, produsele de hrtie contribuie cu cel puin 35% la consumul de lemn din plantaiile comerciale. Procesul de obinere a hrtiei utilizeaz o mare cantitate de ap, care la un moment dat se va ntoarce n mediu. n multe cazuri, apa se ntoarce direct n ruri sau n mare i astfel toxinele rezultate din acest proces intr n natur i n lanul alimentar. Reziduurile de lemn, chimicalele folosite pentru descompunerea fibrelor i agenii de nlbire sunt toi poluani care trebuie tratai nainte de a fi deversai. i producia celulozei consum energie i astfel hrtia este indirect responsabil de poluarea aerului deoarece unele procese emit gaze direct n atmosfer, contribuind direct la ploaia acid. Prin reciclarea hrtiei contribuim enorm la reducerea polurii i economisirea unor resurse naturale epuizabile. Pentru obinerea hrtiei din fibre reciclate se folosete cu 70% mai puin energie dect pentru cea din fibre naturale. O ton de hrtie reciclat economisete:
15 copaci 2,5 barili de petrol 4132 KwH (suficient pentru a nclzi o locuin timp de 6 luni) 2,26m spaiu de depozitare a deeurilor 26.497,88 litri de ap 26,8 kg de materiale poluante ale aerului.
ntr-un an, un singur copac poate absorbi aceast cantitate de poluani din atmosfer. Mai mult, hrtia reciclat are caracteristici care o fac mai dezirabil dect hrtia obinut din fibre virgine, iar acestea sunt: o mai mare opacitate, densitate si flexibilitate. Reciclarea hrtiei se justific economic deoarece, dei probabil nu este mai ieftin dect hrtia obinuit:
se fac economii cu costurile de salubrizare, cum ar fi depozitarea n gropile de gunoi sau arderea n incineratoare asigur locuri pentru fora de munc pe msur ce managementul deeurilor, inclusiv colectarea hrtiei, devine o industrie din ce n ce mai puternic. Pentru fiecare 15.000 tone de ziare reciclate anual, sunt create 30 de posturi pentru colectarea hrtiei, alte 40 de posturi pentru procesarea ei si 75 pentru fabricarea hrtiei de ziar.
Dac TOATE ziarele ar fi reciclate, ar fi salvai peste 250 milioane de copaci n fiecare an. Reciclarea hrtiei are sens din punctul de vedere al mediului deoarece, reduce presiunea asupra gropilor de gunoi reduce presiunea asupra pdurilor naturale obinerea hrtiei reciclate folosete mai puin energie, ap i prin urmare, polueaz mai puin hrtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada, iar un produs secundar al acestui proces este metanul, un puternic gaz cu efect de ser, ce reine n atmosfer de 21 de ori mai mult cldur dect dioxidul de carbon (conform EPA Environment Protection Agency, USA / Ageniei pentru Protecia Mediului SUA). Astfel, reducnd cantitatea de hrtie i carton care ajunge n gropile de gunoi, reducem nclzirea global. (beneficiu mai ales n cazul reducerii consumului dect a reciclrii).
Avem motive arhi-suficiente pentru a ne ndrepta atentia ctre reciclare. Dar nainte de procesul concret, trebuie s inem cont de un aspect foarte important pentru ca efortul nostru de colectare separat a hrtiei s nu fie zadarnic. Pentru a putea fi valorificat mai departe, hrtia trebuie s ndeplineasc o conditie vital, i anume, s fie curat. Dac hrtia este contaminat cu uleiuri, grsime, vopsea etc., ea devine nereciclabil. Deci este foarte important ce fel de hrtie punem n recipientul pentru reciclare, dar i pstrarea acesteia departe de sursele de contaminare. Sunt de preferat spaiile aerisite, ferite de soare, umezeal i praf. n ceea ce privete hrtia, reciclarea nu este un concept nou deoarece pentru obinerea anumitor tipuri de hrtie trebuie folosite fibre recuperate din hrtie veche, textile sau carton. Sub forme diferite, hrtia ocup aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer pe care l producem . Exist trei tipuri de hrtie care pot fi reciclate direct:
hrtia de calitate (caietele de coal, hrtia de copiator, plicuri, hrtia de dactilografiere, hrtia de computer), hrtia de ziar cartonul.
Hrtia poate fi refolosit (prin reciclare) de aproximativ ase ori. De fiecare dat cnd hrtia este reciclat, fibrele individuale de celuloz se scurteaz, afectnd rezistena acesteia (lucru important pentru producia de hrtie, pentru carton nu conteaz).
tiai c...
Un angajat obinuit ce i desfoar activitatea ntr-un birou genereaz anual ntre 54 i 68 kilograme deeuri de hrtie alb ce poate fi recuperat Reciclnd un teanc de 36 de ziare, economisim aproape 14% din costul mediu al energiei electrice al gospodriei
Conform OECD, producia global pentru sectorul celulozei, hrtiei i publicaiilor este estimat s creasc cu 77% din 1995 pn n 2020. Pe plan mondial, industria celulozei i hrtiei este pe locul 5 ca i consum de energie, iar n Statele Unite ale Americii, pe locul 2 O ton de hrtie irosit nseamn un ziar i 2 coli de scris pe zi timp de un an.
Stiati ca Pentru fiecare tona de hrtie reciclata se salveaza: -cel putin 30.000 l de apa; -3000 4.000 KW electricitate (destul pentru un apartament de 3 camere/an); -95% din poluarea aerului. O familie foloseste n medie pe an o cantitate de hrtie echivalenta cu 6 copaci? Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hrtie? Fiecare tona de hrtie reciclata poate salva 17 copaci? Hrtia este un produs biodegradabil. Asta nseamna ca atunci cnd ajunge n gropile de gunoi, n timp ce putrezeste, produce metan, un gaz greenhouse foarte puternic (de 20 ori mai puternic dect CO2). ncalzirea globala a nceput sa fie o realitate acceptata din ce n ce mai mult la scara mondiala, iar emisiile de CO2 si metan nu influenteaza n mod pozitiv o ncetinire necesara a acestui proces. Este la moda sa reciclam. De ce sa nu acceptam faptul ca judecata oamenilor se schimba din ce n ce mai mult spre o viziune ca trebuie sa protejam societatea din moment ce autoritatile nu vad n acest aspect o prioritate. Formatiile rock din lume sunt adepte ale formarii unei impresii generale n mintea oamenilor conform careia fenomenul reciclarii este unul vital pentru acestia, ntruct o tona de hrtie reciclata echivaleaza cu 20 de copaci netaiati, 3.800 kWh, 32.000L de apa economisiti si 27 Kg de substante poluante neeliberate n atmosfera. Desi suna cliseesc, faptul ca tu reprezinti schimbarea de care societatea are nevoie este cel mai adevarat lucru n acest moment al crizei financiare. Gndeste-te doar ca tu ai un rol n cercul de prieteni n care te dezvolti si poti influenta modul n care si cei din jurul tau vad acest proces. Satisfactia personala este ceea ce te va motiva sa construiesti si pentru prietenii tai o punte ntre responsabilitatea sociala si personalitate. Ajuti la dezvoltarea unei persoane si constructia ta morala si gaseste obiective pentru a deveni baza viitoarei generatii de lideri ai lumii. Acum este foarte usor sa iei parte la ceea ce noi numim justificat salvarea mediului, ntruct exista centre care ti accepta maculatura si care chiar pot veni sa ti-o ridice daca situatii de conjunctura nu te ajuta sa ajungi n timp util la respectivele depozite. Reciclnd numai jumatate din hrtia folosita astazi n lume se poate acoperi aproximativ 75% din necesarul de hrtie noua. Risipa este de domeniul trecutului daca luam n considerare caracterul omului modern si interesul sau pentru a trai ntr-un viitor care sa i asigure toate resursele de care are nevoie pentru a se dezvolta.