Sunteți pe pagina 1din 3

Merita viata traita sau nu?

Ne nastem, traim si murim. Intreaga existenta a fiecaruia constituie o calatorie in care esti invitat sa te formezi ca om, un drum mai lung sau mai scurt, in functie de destin, pe parcursul caruia esti indemnat sa te informezi. A fi om nu este plictisitor! Simplul fapt ca fiinta umana este capabila sa faca distinctia intre intelect si instinct ii confera intaietate pe scena evolutiei. Tocmai aceasta activitate de sinteza a vietii pshice, aceasta capacitate de reflectare, prelucrare si integrare a faptelor numita ratiune ofera omului posibilitatea de a constientiza cunoscutul si necunoscutul, idealul si realitatea, trecutul, prezentul si viitorul. Amintirile sunt cele care ofera posibilitatea de introspectie, de retraire a momentelor fericite, petrecute alaturi de cei dragi. Gandurile legate de viitor sunt utile numai atunci cand ofera oportunitati de realizare a dorintelor, deoarece atunci cand nu exista putere sau situatii ce pot fi controlate sau schimbate, va fi doar o irosire de timp si meditatie. Prezentul insa trebuie constientizat, exploatat si trait la maxim. Prezentul este cel care dicteaza omului vointa de a trai, prezentul este munca depusa de fiecare in vederea asigurarii unui viitor necunoscut, cu scopul de a obtine o satisfactie momentana numita placere, drumul parcurs astfel fiind propriu fiecarui individ. Merita viata traita? Albert Camus afirma ca a hotar daca viata merita sau nu sa fie traita inseamna a raspunde la problema fundamentala a filosofiei. Da, viata merita traita, scopul acestui labirint fiind acela de a-ti arata cum sa-ti descoperi resursele interioare extraordinare si cum sa-ti exploatezi puterile pentru a atinge orice obiectiv ai in vedere. Viata nu este frumoasa, viata merita traita. Viata este un teatru dramatic, obstacolele, suferintele, neimplinirile, plictiseala, prostia, egoismul, fiind acte ale unui scenariu sumbru, dar momentele comice care insotesc fiecare

actiune transforma intregul intr-un succes obiectiv, ceea ce reprezinta o adevarata revolutie in performanta personala. Toti oameni sunt condamnati sa traiasca existente absurde, ciudate, care se supun unor adevaruri subiective ce nu pot fi dovedite. Insa omul e dominat de ratiune si are libertatea de a alege si de a-si construi drumul propriu in functie de alegerile pe care le face, inclusiv cele inautentice sau false. Viata este corabia personala a fiecaruia, pe care o stapaneste prin dezlantul furtunilor, o lasa sa pluteasca in momentele de armonie si ii ofera odihna intr-un port al viselor. Viata este o scoala de obiectivism in care omul invata sa se cunoasca, isi schimba actiunile in functie de piedici si avantaje si ajunge sa se ridice mai presus de suferinta sa. Viata merita traita! Acest indemn nu trebuie impus. Acest obiectiv trebuie constientizat si analizat de fiecare printr-un elaborat proces de introspectie, pentru ca daca un anumit mecanism, fenomen, sentiment etc., are o valoare inestimabila pentru un individ, un altul il poate considera ambiguu si neimportant. Indiferent de obstacolele intalnite trebuie sa lupti cu viata , caci intr-un final vei atinge acel prag de liniste si pace, ce iti este de ajuns ca sa fi fericit. Cand esti multumit de sine, cand iti ingadui placeri moderate si mai ales cand iti faci prieteni si interactionezi cu alti oameni, atunci reusesit cu adevarat sa te bucuri din plin de micile frumuseti ale vietii, atunci traiesti cu adevarat din plin! Dorinta de a trai nu poate fi perpetuata decat printr-o lupta continua, un asediu acerb la portile fericirii, de unde vom culege intelepciunea de a privi moartea ca o portita de iesire din labirintul vietii. Viata merita traita sau nu? Eu consider ca da chiar daca asa cum afirma Arthur Schopenhauer in Viata. Amortul. Moartea: Omul este singura fiinta care se mira de proproa sa existenta.