I.

INTRODUCERE
Economia Republicii Polulare Chineze ocupa al treilea loc la nivel

mondial (inaintea Germaniei si dupa Japonia) dupa dimensiunile PIB nominal, in 2008 acesta constituind 4,3 trilioane dolari americani. Pana in 2000, China avea nevoie doar de inca o dublare a economiei pentru a fi propulsata ca principal actor pe scena economica internationala. Constientizand aceast dinamica, producatorii lumii s-au relocat imediat spre China pentru a profita de cresterea rapida a pietei locale si de uriasa forta de munc disciplinata, bine educata si cu pretentii salariale reduse.China nu a incetat sa uimeasca lumea prin dezvoltarea sa economica exploziva si este vazuta de multi ca puterea dominanta a unui secol XXI in care hegemonia americana va aparea ,candva,doar un accident pe parcurs.

II.

EVOLUTIA ECONOMIEI
In anul 1978,dupa incetarea din viata a fondatorilor RPC si a

conducatorilor longevivi ai Chinei comuniste Mao Zedong si Zhou Enlai, gruparea moderata a Partidului Comunist Chinez(PCC)in frunte cu Deng Xiaoping , a renuntat la dogmele vechi si a declansat o ampla reforma economica,orientate spre liberalizarea multilateral interna si externa.Conceptia majora a noii orientari a fost formulata in cunoscuta teza-o tara,doua sisteme(economice si politice).Orientarea noua a fost inclusa in Constitutia tarii, adoptata in 4 decembrie 1982,care cuprinde atat conceptiile lui Mao Zedong,cat si principiile economiei socialiste pe piata ale noului lider real.Legea fundamentala nu numai ca consfintea dreptul la proprietate privata , dar ii rezerva acesteia un statut principal , prioritar si nu secundar(complementar) in economia nationala.Prin aceasta China a iesit din izolarea ei internationala , asigurandu-si

succese palpabile .Pluralismul politic extrem de important , a schimbat atitudinea fata de China din partea marilor puteri, acestea oferind ei sanse fara de precedent in diverse domenii, inclusive in cel territorial.In 1979 China stabileste relatii diplomatice cu SUA, ulterior, in
urma acordurilor cu Marea Britanie si Portugalia, in 1997 obtine Hong Kongul (unul dintre principalele centre economice si urbanistice ale lumii), iar in 1999, regiunea Macao, ambele populate de chinezi.

In anul 1978,economia Chinei era comparabila din punct de vedere al valorii nominale cu cea,de exemplu a Slovaciei din anul 2006.Produsul intern brut (PIB) absolut constituia 362,4 mld. yuani sau 43,8 mld. Dolari.Balanta comerciala era negativa :exportul-97,5 mld.dol iar importul-10,89 mld.,PIB-ul per capita era unul dintre cele mai mici din lume.

Reforme structurale radicale in conditii de crestere economica

Judiciozitatea noii orientari economico-politice este evident confirmata prin rezultate de nedepasit, iar pentru multi, de invidiat. Noile realitati au permis intrarea masiva a capitalului strain, care a patruns adnc in toate domeniile de activitate. Ritmurile de dezvoltare economica (9,7% anual) pe parcursul a cca. trei decenii sunt printre cele mai semnificative din lume. RPC a fost si ramne singura tara din cadrul fostului lagar socialist, care (concomitent) a realizat reforme structurale radicale in conditii de crestere economica. Nici o tara din Europa comunista n-a reusit asa ceva. Mai mult ca att, reformele incepute cu cca. un deceniu mai trziu de catre alte state ale fostului lagar socialist, in special din spatiul ex-sovietic, inca nu au condus nici macar la restabilirea nivelului economic de pna la transformarile, restructurarile radicale. Programul de dublare a volumului PIB prevazut pentru anii 1980-2000 a fost realizat cu cinci ani inainte de termen. PIB per capita a crescut de la 379 yuani sau 45 dol., in anul 1978, la 1490 dol., in anul 2004, in preturi curente (si 5896 dol. la PPC). Conform BM, substantial s-a modificat structura

economiei nationale a RPC. In 1978 sectoarelor primare le reveneau 29,8%, celor secundare 48,2%, iar sectorului tertiar 23,7%. In 2001 structura respectiva a constituit 49,2; 18 si 32,8% corespunzator. In consecinta, China dintr-o tara slab dezvoltata din punct de vedere economic cu cca. trei decenii in urma, s-a transformat intr-un lider mondial de necontestat, pentru unii chiar de temut. De exemplu, catre anul 2007, al cincilea an consecutiv cu crestere de peste 10% si cu cea mai mare crestere din ultimii 14 ani, ea a reusit un volum al PIB de 3410,0 mlrd. dol. (in preturi curente). Aceasta, conform specialistilor chinezi, reprezinta locul patru in lume dupa SUA, Japonia si Germania, lasnd cu mult in urma marele (de cndva) vecin din nord Rusia. Tinnd cont de ritmurile inalte de dezvoltare economica, China va devansa in anii 2009-2010, cel mai mult probabil, Japonia. Respectiv catre sfrsitul deceniului urmator (anul 2020), posibil, se va apropia mult de prima putere economica din lume SUA. In acelasi timp, trebuie mentionat, ca potrivit specialistilor chinezi, exista insa o distanta abisala intre economia Chinei si cea a statelor din G-6.

Potrivit, datelor privind PIB la Paritatea Puterii de Cumparare (PPC), clasamentul mondial este cu totul altul. De mai multi ani RPC ocupnd locul al doilea cu o cota mondiala de 12-13%.In anul.2004 (ultimul an pentru care detinem informatii in preturi comparabile) PIB-ul SUA a constituit 11651,1 mlrd. dol., al Chinei 7642 mlrd. dol. (sau cca. 2/3 din cel american), iar in timp ce al Japoniei si Germaniei 3737,3 si 2335,5 mlrd. dol. respectiv. Oficialii chinezi insa, din motive tactice, nu accepta comparatiile in cauza (la PPC). Oricum, doar peste doi, cel mult trei, ani PIB-ul Chinei si in preturi curente se va situa pe pozitia a doua in lume cu peste 1/8 din produsul mondial. China este tot mai frecvent calificata ca fiind atelierul lumii din sec. XXI, similar caracteristicii respective atribuite Marii Britanii cu doua secole in urma. Potrivit Bancii Mondiale, aportul Chinei la cresterea mondiala, in 2007, a fost estimat la 16% si pentru prima data a depasit contributia SUA la acest capitol.

China este un mare producator de bunuri agricole. Productia de cereale in a.2006 a depasit 490 mil. tone, asigurnd cu produse 22% din populatia globului, desi dispune de o suprafata de 10% din total, inclusiv (a. 2005, mil. t) porumb 139,5; gru 97,4; precum si cartofi 73,4; carne 10,2 etc. Realizarile obtinute de aceasta tara reprezinta rezultatul a mai multi factori, unul dintre principalii fiind, asa cum am mentionat, acceptarea proprietatii private. Un alt factor a fost deschiderea economiei spre exterior. Ea s-a produs pe mai multe cai: liberalizarea si intensificarea relatiilor de exportimport, crearea unor imense zone economice libere/speciale (ZEL/ ZES: Shenzen, Zhuhai, Shantou, Ziamen etc., marimea fiecareia dintre acestea devansnd ca proportii R. Moldova), care au atras investitii straine directe (ISD) semnificative, precum si sporirea intrarilor de valuta obtinuta de chinezii, care lucreaza in afara hotarelor respective, aceasta tara fiind principalul furnizor de forta de munca in plan mondial etc. Un argument semnificativ, insa, a constituit intelepciunea, harnicia si rationamentul chinezilor, caracterul economicos al modului de viata al acestui talentat popor, buna mobilizare a elementului national etc. Trebuie de mentionat faptul, ca pretul relativ scazut al fortei de munca a constituit un alt important secret al minunii chineze. Actualmente China are o forta de munca tnara, cu un coraport favorabil (6:1) dintre angajati si pensionari. Concomitent, ea atrage forta de munca, inca mai ieftina, din exterior (din tarile vecine). Pe parcursul a aproape trei decenii (comparativ cu anul 1978) valoarea comertului exterior a crescut de peste 85 ori (in 2006), inclusiv a exporturilor de 100 ori si a importurilor de doar 73 ori. Cota exporturilor in PIB a crescut de la 22%, in 1978, pna la 36% in 2006. Ritmurile de dezvoltare a acestei sector au fost devansatoare celor ale cresterii general economice, iar exporturile au depasit importurile, in acest ultim an de gestiune, de 1,23 ori. Ca marime absoluta a comertului exterior din 2004 China (fara Hong Kong) a devansat Japonia, fiind depasita la acest indicator doar de SUA si Germania. Cresterea accelerata a exporturilor a permis atingerea unei balante comerciale active: in 2006 soldul respectiv a alcatuit cca. 178 mlrd. dol.

Parametrii in cauza reprezinta rezultatul implementarii Programului agresiv de extindere a exporturilor. La dezvoltarea accelerata a comertului international din ultimii ani a contribuit si aderarea, la 11 decembrie 2001, a Chinei la OMC (dupa 15 ani de negocieri). In acel an volumul sumar al exporturilor si importurilor a constituit 509,6 mlrd. dol. De atunci, in doar sase ani comertul exterior al acestei tari a crescut aproape de patru ori. De pe locul sase in lume China a trecut pe locul trei (1761 mlrd. dol. in 2006). China are relatii comerciale cu majoritatea statelor lumii . Insa principalii parteneri sunt SUA, Uniunea Europeana, Japonia, Coreea de Sud. Comertul cu Taiwanul (China Insulara) constituie 100,0 mlrd. dol. Comertul exterior cu UE a constituit 272,3 mlrd. dol., in a. 2006. Doar relatiile comerciale dintre capitala economica a Chinei, Shanghai, si UE au constituit, in 2006, cca. 87,1 mlrd. dol. In vederea rationalizarii relatiilor cu UE, intre Beijing si Hamburg va fi inaugurata o cale ferata pentru transportarea directa a marfurilor chineze, care va dura mai putin (18 zile) dect cu vaporul (40 zile). O atare decizie au luat (in 2007) autoritatile Chinei de comun cu cele ale Rusiei, Mongoliei, Belarusului, Poloniei si Germaniei. Respectiv, schimbul de marfuri cu SUA (a.2006) a constituit 262,7 mlrd. dol. [3]. Relatiile comerciale cu SUA sunt active. In a.2006 deficitul comercial (al SUA) a atins cel mai mare nivel (crestere cu 15,4% fata de a.2005), devansnd deficitul acestei tari cu Japonia. Deficitul comercial al SUA cu China a crescut, in 2007, cu 10,2%. Urmare a subaprecierii yuanului (conform estimarilor americane in proportie de 40%) produsele chinezesti sunt ieftine in SUA, si invers, cele americane scumpe in China. Autoritatile SUA de mai multi ani incearca (fara succes) sa incline China la o apreciere a monedei sale. Banca Poporului din China a promovat, insa, pna nu demult o politica a ratei de schimb fixe. In scopul ameliorarii substantiale a relatiilor informationale dintre cele doua tari, un grup de companii de telefonie a inceput constructia primului cablu (de fibra optica) submarin de telecomunicatii, care leaga direct China (orasul de coasta Quigdao) de SUA. Acesta se va intinde pe mai mult de 18

mii km si va costa 500 mil. dol., devenind operational in iulie 2008, inaintea Jocurilor Olimpice (JO) de la Beijing. Dezvoltatorii (din partea chineza doar companii de stat) sustin ca acest cablul (proiectul in cauza se numeste TransPacific Expres) va avea o capacitate de 60 ori mai mare dect conexiunile actuale de cablu, care actualmente traverseaza Japonia. China insa vede in Japonia un rival regional si demult intentiona sa aiba o conexiune independenta si directa cu SUA. Cablul va avea conexiune cu Corea de Sud si Taiwanul. Favorizarea investitiilor straine Un rol important in atragerea investitiilor straine revine politicii fiscale. Congresul National al Poporului (Parlamentul Chinei) in a.1993 a adoptat o lege fiscala potrivit careia au fost acceptate doua nivele de impozitare: 33% din profit pentru entitatile chineze si 15% pentru cele straine. Drept urmare, favorizarea evidenta a entitatilor straine a avut consecinte atractive pentru investitorii respectivi, ISD au sporit rapid si palpabil. China s-a transformat intr-o zona cu un mediu concurential deosebit de favorabil in plan mondial. De exemplu, volumul investitiilor straine a constituit in 2003 53,5 mlrd. dol., in 2004 60,6 mlrd. dol., in 2005 60,3 mlrd. dol., in 2006 65,9 mlrd. dol., in 2007 82,7 mlrd. dol.. Efectiv aceasta inseamna locul doi (din a.1993, in majoritatea cazurilor) in lume dupa SUA. La solicitarea companiilor autohtone cota de impozitare a fost modificata: incepnd cu 1.01.2008 a fost stabilita cota unica de impozitare in volum de 25%. Acest nivel este comparabil cu cel mediu mondial (28,6%) existent in 159 state, alte 18 state vecine Chinei, avnd un nivel de 26,7%. Trebuie insa sa mentionam ca actualmente China este inclusa (de ziarul Forbs) in lista statelor cu impozite mari. In 2006 companiile cu capital strain (594,0 mii), care gestioneaza un capital consolidat de 691,9 mlrd. dol., au achitat impozite in valoare de 795 mlrd. yuani (101,9 mlrd. dol.) sau 21,1% din totalul incasarilor.

Urmare a cresterii accelerate a exporturilor China a reusit sa-si majoreze substantial si rapid rezervele sale valutare internationale, cele mai mari din lume. Rezervele valutare ale acestei tari, la sfrsitului a.2006, au constituit 1066,3 mlrd. dol. (sau 826 mlrd. euro), in crestere cu 30% fata de XII.2005; iar cele ale Japoniei (XII.2006) 875 mlrd. dol. China a depasit Japonia la acest capitol in iunie a. 2006. Rezervele valutare ale Chinei constituie 40% din PIB-ul anual al sau (productia economica anuala). La sfrsitul lunii septembrie 2007, acestea au constituit 1433,6 mlrd. dol. sau aproape 1/4 din rezervele valutare internationale. In 9 luni au sporit cu 367,3 mlrd. dol. Rezervele valutare ale Chinei au crescut extrem de rapid. In ultimii trei ani valoarea lor s-a triplat. O cota majoritara din acestea este denominata in dol. SUA, urmare a dominarii relatiilor active cu SUA. Specialistii estimeaza ca 70% din rezerve sunt formate din obligatii emise de trezoreria americana, urmate de euro, plus o cota mica in yeni. Autoritatile statului intentioneaza sa diversifice structura rezervelor in favoarea altor valute liber utilizabile importante moneda euro, dolarul canadian. Conform economistilor de la Standard Chartered Bank, in 2006, Banca Centrala a Chinei (Banca Poporului din China) a realizat un profit de 29 mlrd. dol. de pe urma gestionarii acestor rezerve. Reforma FMI, care se asteapta in acest an si care va fi cea mai radicala de la infiintarea acestui important organism financiar-monetar international, va conduce la cresterea rolului Chinei in structura financiara a lumii. Aceasta se va manifesta si prin majorarea semnificativa a cotei de participare a Chinei la FMI. Semnificativ va creste rolul acestei tari in creditarea internationala. China va aloca 30 mlrd. dol. in fondurile de investitii din strainatate.

Un rol determinant in dezvoltarea ascendenta a Chinei apartine sectorului bancar. In fruntea lui se afla Banca Poporului a Chinei (Peoples Bank of China), care exercita functiile de baza a unei banci centrale. Caracteristic pentru RPC este dominarea bancilor de stat, care sunt obligate sa crediteze intreprinderile de stat. Patru banci de stat (Banca Chinei, Banca Agricola,

Banca Industrial-Comerciala/ ICBC, Banca Populara de Constructii) detin monopolul in acest sector: acestora revenindu-le 90% din acumularile banesti si 80% din investitii. In acest sector un rol cheie apartine sistemul financiar al Hong Kong-ului, care reprezinta o punte de legatura dintre bancile Chinei propriu zise si restul lumii. Industrial&Commercial Bank of China (ICBC, banca chineza de stat) cu un capital de piata de 254 mlrd. dol. (in urma urcarii preturilor actiunilor de la 2,68 la 5,75 yuani la bursa din Shanghai) a devansat Citigroup, cea mai mare institutie americana (de 251 mlrd. dol.) si a devenit cea mai mare banca din lume in functie de capitalizare. ICBC, in 2006, a raportat venituri de 24 mlrd. dol. Citigroup, cu operatiuni in intreaga lume, a obtinut profituri, in 2006, de 90 mlrd. dol. Dupa anularea la inceputul a.1994 a sistemului de schimb valutar dublu a fost stabilita o rata fixa de cca. 8,3 yuani pentru 1 dol. SUA. Acest curs a suportat examenul serios din timpul crizei din mai multe state asiatice din a.1998 si, in fond, el s-a pastrat pna nu demult. Din 2005 BPC, pentru a aprecia moneda fata de dolarul SUA, a stabilit o banda de variatie nesemnificativa a cursului valutar, care gradual a fost majorata. China este al doilea-al treilea importator de petrol din lume (a.2005 150 mln. t, a.2006 160 mln. t). Principalii furnizori fiind tarile OPEC (Iran, Angola). In vederea diminuarii dependentei tarii de carburantii importati, China a elaborat si traduce in viata un vast program de dezvoltare a energiei nucleare. Pna in a.2020 vor fi construite 31 CAE, care se vor adauga la cele patru centrale existente in sudul (dezvoltat) al tarii. In Nord-Estul tarii deja se construieste prima CAE evaluata la 6,5 mlrd. dol. Datorita succeselor sale remarcabile in diverse domenii, in special in ultimii ani, precum si detinerea unor elemente turistice de maxima atractivitate mondiala (Marele Zid Chinezesc, centrele internationale Hong Kong, Makao etc.), China s-a transformat intr-un important centru turistic de rang mondial. Dupa ce in 1997 autoritatile acestei tari au liberalizat sectorul in cauza, a crescut numarul chinezilor, care au calatorit in strainatate pna la 31 mln.

(2005) si care au cheltuit 21,76 mlrd. dol. (in 2004 19,15 mlrd.), respectiv a crescut pna la 120 mln. numarul vizitatorilor straini, care au manifestat interes fata de China, in primul rnd de Hong Kong si Macao, si au adus in tara 29,3 mlrd. dol. (in 2004 25,7 mlrd. dol.). In domeniul turismului chinezesc sunt antrenati 72 mln. de angajati sau aproape 1/3 din personalul mondial. Acest sector a contribuit cu 3360 mlrd. yuani (439 mlrd. dol.) sau 12,2% la formarea PIB-ului. Si aici China ocupa un loc de frunte (al 4-lea) dupa SUA, Japonia si Germania. Catre a.2017 sectorul turismului chinezesc va deveni lider mondial. Potrivit strategiei de dezvoltare a sectorului turismului, tendinta de crestere se va activiza in perspectiva: in 2010 numarul chinezilor, care vor vizita strainatatea, va creste pna la, cel putin, 50 mln., iar in 2020 100 mln. Un punct de cotitura in acest sens va constitui anul 2008 urmare a organizarii si petrecerii celei mai mari competitii sportive din lume din ultimii patru ani. Urmare a realizarilor palpabile in toate domeniile socio-economice, substantial au crescut veniturile si consumul. Speranta de viata constituie 73 de ani. In 2006 (dupa o crestere de 21,6%) aceasta imensa tara a devenit a doua piata auto din lume dupa SUA, devansnd Japonia. Realizarile au constituit 7,2 mln. unitati. Este evident, ca in paralel cu succesele remarcabile obtinute in China, in mod firesc, apar si anumite probleme. Printre acestea sunt: cresterea inflatiei, imbatrnirea populatiei, problemele ecologice, subventionarea unor intreprinderi de stat nerentabile etc. Supraincalzirea economiei au determinat autoritatile, ca incepnd cu a.2007, sa limiteze exporturile si sa incurajeze importurile printr-un sistem flexibil de taxe vamale. China este o tara aflata in curs de plina si rapida modernizare. Cteva exemple. China construieste linia ferata de mare viteza Beijing-Shanghai cu lungimea de 1400 km. Grupul Chrysler va produce autovehicule pentru SUA in China, in baza acordului cu Chery, cel mai mare producator auto din China. Primul autovehicul este preconizat a fi exportat in a.c. spre Europa Centrala si de Est sau America Latina. Grupul american Westinghouse Electric Co. a

semnat un contract privind constructia a patru CAE in Estul Chinei (in anii 2009-2013). In general, in scopul asigurarii unei independente energetice (este al treilea importator de petrol din lume) China intentioneaza sa construiasca 32 CAE cu un cost total de 50,0 mlrd. dol. pna in 2020. In prezent 10 reactoare nucleare asigura 26,5 mlrd. kwth, iar pe carbune 80% din energia electrica. In 2006, cele 80 companii de telefonie mobila au produs 480 mln. unitati tel. (cca. 40% din productia mondiala). La sfrsitului a.2007, lungimea totala a autostrazilor a constituit 45,3 mii km, China situndu-se pe locul doi in lume (la inceputul anilor 1990 in aceasta tara nu existau autostrazi). In ultimii ani China este principalul achizitor de avioane moderne (Boeing, Airbus), renovndu-si astfel parcul de transport aerian. Asadar intrun termen extrem de scurt, de doar trei decenii, conducatorii Chinei au reusit sa transforme Patria lor imensa intr-o tara moderna pe multiple planuri, cu un cuvnt greu si de mare valoare, auzita de toti. Modelul chinez de dezvoltare este diferit dect oricare altul intlnit in lume. Meritul autoritatilor acestei tari consta in faptul ca au putut identifica si aplica cai si metode adecvate, care corespund realitatilor chineze. Despre aceasta univoc ne confirma rezultatele obtinute. Dupa cum (extrem de modest) mentioneaza specialistii sai, China este o tara in curs de dezvoltare, aplica reusit economia de piata. Ea imbina in mod optim posibilitatile socialismului de concentrare a eforturilor in vederea solutionarii obiectivelor majore cu avantajele economiei de piata de distribuire eficienta a resurselor disponibile la fiecare etapa de dezvoltare. Conform datelor Bancii Mondiale, si in urmatoarele trei decenii China se va dezvolta cu ritmuri sustinute. La aceasta va contribui att potentialul si piata imensa, ct si investitiile straine. Decizia Comitetului Olimpic International din iulie 2001 de petrecere a Jocurile Olimpice din vara a.c. la Beijing, reprezenta o recunoastere unanima si evidenta a realizarilor Chinei pe multiple planuri. In acelasi timp JO, care vor fi, dupa noi, dominate net de sportivii tarii gazda, vor reprezenta o noua posibilitate de progres economico-social durabil al RPC.

10

Relatiile dintre RPC si spatiul romnesc sunt traditional extrem de bune. La 5 octombrie 1949, doar la numai patru zile de la proclamarea independentei sale, Romnia a recunoscut acest important fapt politic, fiind a treia tara din lume si a stabilit relatii diplomatice. Relatiile cu RM de asemenea se dezvolta ascendent. Insa posibilitatile de colaborare cu China pe multiple planuri urmeaza inca a fi valorificate de catre structurile publice, agentii economici, organizatiile neguvernamentale, centrele stiintifice etc.

III. VIITORUL CHINEI : TENDINTE, PREVIZIUNI, STRATEGII

Productia mondial de petrol se strduieste in prezent s satisfac cererea in crestere. Att SUA, ct si China sunt tot mai dependente de importurile de petrol. Ambele isi urmresc agresiv strategiile de pstrare a accesului la resursele de petrol. A investit in jur de 15 miliarde USD in cmpuri petrolifere strine si se asteapt s investeasc de zece ori mai mult in urmtorii zece ani. China a inceput s negocieze direct cu cei mai importanti furnizori traditionali de petrol ai SUA, pentru a-si asigura resursele pe viitor. China a semnat un acord cu Venezuela si vecina ei Columbia, privind constructia unei conducte care s lege cmpurile petrolifere venezuelene de porturile columbiene de pe coasta Pacificului. Ceea va permite Chinei s evite Canalul Panama, controlat de SUA.. China isi protejeaz interesele energetice printr-o retea de baze militare si legturi diplomatice din Orientul Mijlociu pn in sudul Chinei.A semnat un contract pe 25 de ani cu Iranul, in privinta furnizrii de petrol si gaze naturale. Acum, aproape 80% din importurile de petrol ale Chinei se realizeaz prin Strmtoarea Malacca. China consider c acest coridor maritim este controlat de Marina american. In consecint, analizeaz posibilitatea construirii unui canal peste istmul Kra din sudul Thailandei, care s-i permit s ocoleasc strmtoarea. Se crede ca grupurile occidentale vor cauta sa se implanteze in China, pentru a profita de explozia acestei piete potentiale de peste un miliard de

11

consumatori

dar

aventura

in

imperiul

galben

nu

este

lipsita

de

surprize.Industriasii chinezi sunt deja in plina ascensiune a calitatii, de exemplu in domeniul programelor informatice, iar universitatile lor si-au pierdut orice complex, noteaza Yves Messarovitch, autorul unui comentariu in Le Figaro Magazine. China, tara cu cresterea economic cea mai important din ultimii ani si cu prognoze extrem de optimiste pentru urmtoarea perioad, doreste ssi tempereze cresterea economic. Cauza const, asa cum spun mai multi analisti, in sistemul chinez si exist riscul ca guvernul de la Beijing s transforme cresterea economic intr-un esec. Reforma economica nu pare sa fie un scop in sine, ci instrumentul unei strategii de putere menite sa restabileasca intreaga influenta a Chinei imperiale, crede Ludovic Woets, consultant in strategie la Ministerul francez al Apararii.China si-ar putea dubla venitul pe cap de locuitor pina in 2015, conform unui institut de economie din Stockholm. In China, venitul pe cap de locuitor a fost de 940 de dolari in 2002. Cresterea consumului de electricitate in China risc s plaseze tara intr-un colaps energetic. De aceea, autorittile chinezesti au anuntat c vor impune restrictii si vor majora preturile la curentul electric. Este cea mai mare penurie de energie din ultimii 20 de ani in tar. Motivele acestei crize sunt consumul excesiv de curent electric si cresterea economic. Cresterea preturilor va afecta industria grea - aluminiu, ciment, otel, fier -, pe cea chimic, precum si comertul en gross. Prestigiosul cotidian Wall Street Journal. "Si economiile sud-coreean si japonez privesc spre China deoarece de boom-ul din aceast tar au profitat si ele. De aceea, succesul economic al Chinei este vital pentru economia mondial.

12

Bibliografie :

Institutul Naional de Statistic. National Institute of Statistics. Economia lumii n cifre. Bucureti, 2007. David M : "Dragonul vrea petrol" (www.lumeam.ro) Andrei Badin : "Miracolul chinez (www.cadranpolitic.ro) Alexandru Antonescu : "China, hegemonul noului mileniu?" (www.lumeam.ro) http://www.gandul.info/ http://www.standard.ro http://www.zf.ro/

13