Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA OVIDIUS

Facultatea de Stiinte Economice

PROIECT Analiza diagnostic a

SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A.

Profesor Studenta: Ali (Ciorogaru ) Belghin Master AAPA Grupa I An II

Bucuresti - 2010-

Cuprins
Scurt istoric al SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A. Analiza diagnostic a domeniului financiar 1.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei 1.2 Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor 1.3 Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante 1.4 Analiza lichidittii si solvabilittii 1.5 Analiza rentabilittii 1.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar Analiza diagnostic a domeniului comercial 2.1 Piata 2.2 Produsele 2.3 Pretul 2.4 Furnizorii, beneficiarii si concurentii 2.5 Activitatea promotional 2.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic 3.1 Amplasamentul SC Morarit-Panificatie BANEASA S.A. si caile de acces 3.2 Resursele energetice si utilittile 3.3 Descrierea procesului de productie - Organizarea productiei - Echipamentele tehnologice si capacitatea de productie - Calitatea produselor - ntretinerea si repararea utilajelor - Igiena si protectia muncii 3.4 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane 4.1 Structura si dinamica personalului 4.2 Remunerarea si motivarea personalului 4.3 Productivitatea muncii 4.4 Conditiile de munc 4.5 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane Analiza diagnostic a domeniului managementului 5.1 Forma juridica si structura actionariala 5.2 Structura actionariatului la S.C.M.P.BANEASA S.A. 5.3 Obiectul de activitate 5.4 Administrarea si managementul societatii 5.5 Structura organizatorica a societatii 5.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului BIBLIOGRAFIE

Alimentatia, prin codurile sale rituale, semnifica punerea In actiune a simbolurilor cunoscute de Intreaga comunitate. Interdependenta dintre modurile si sistemele de alimentatie si complexitatea universului culturii apare ca evidenta, In Intreaga istorie a umanitatii. Painea este, desigur, un simbol al hranei esentiale. La toate popoarele care cunosteau cultivarea gramineelor, acesta este cel mai important aliment. In Egiptul antic erau cunoscute aproximativ 40 de tipuri de paine si produse din paine, iar formulele referitoare la ofrandele aduse mortilor vorbesc despre paine si bere ca hrana de baza In lumea de dincolo. Procesul de nastere al painii, de la arat, semanat, secerat, treierat si pana la coacerea aluatului din care este pregatita painea, este comparat de simbolisti cu viata grea a oamenilor, al carei scop ar trebui sa fie binecuvantarea In ceruri. Hrana care, In mod miraculos, s-a coborat din cer precum mana cereasca In timpul trecerii fiilor lui Israel prin pustie, a fost Inteleasa ca o prefigurare a painii euharistice. Dictionarul explicativ al limbii romane defineste cuvantul paine ca fiind un aliment de baza al omului, preparat dintr-un aluat de faina (de grau, de secara etc.), framantat cu apa dospit si copt In cuptor; hrana necesara pentru trai; cereale, recolta de cereale, holda; bucate; slujba, functie, post. Iata asadar, ca legaturile painii cu Intreaga existenta sunt evidente. Acest lucru este surprins atat In definirea substantivului feminin, cat si Intro serie de expresii si constructii uzuale care contin acest substantiv: a manca paine si sare pe un taler cu cineva (a Imparti cu cineva binele si raul), a iesi cu paine si sare (a Intampina pe cineva cu cinste deosebita), a pune mana pe paine si cutit ( a avea la Indemana toata puterea, toate mijloacele), a fi bun ca painea calda (a fi foarte bun), a manca o paine alba ( a o duce bine), se cauta ca painea calda (despre o marfa rara), a manca paine degeaba (a fi nefolositor), painea cea de toate zilele (mijloc de existenta; minimum de existenta, mijloace modeste de a trai), a lua painea de la gura ( a lasa pe cineva fara mijloace de existenta), a lua In paine (a face cuiva rost de o slujba), a fi In paine ( a avea o slujba), a scoate din paine (a da afara din slujba pe cineva), a manca o paine (a trai), pamanturi pentru paine ( terenuri cultivabile), recolta painii ( produsul rezultat de pe terenul cultivat), cotele painii ( zeciuiala pamantului si alte obligatii legate de arenda), a trai din aceiasi paine (a trai In aceeasi familie, In aceeasi locuinta), a nu avea paine pe masa (a fi saraci), paini de foame (paini obtinute din fructe uscate, macinate) etc. Productia mondiala de grau a crescut continuu pe ansamblul ultimelor decenii, estimandu-se pentru recolta din anul 2009 atingerea unui maxim istoric de aproape 700 de milioane de tone. Acest lucru s-a datorat atat cresterii demografice mondiale cat si anumitor schimbari In comportamentul de consum din tari cu crestere economica intensa, precum China si India. Statisticile realizate la nivelul anului 2008 de serviciul specializat al Departamentului SUA pentru Agricultura aratau ca principalul producator de grau din lume era Uniunea Europeana, urmata In ordine de China, India, Statele Unite ale Americii si Federatia Rusa. Totusi, in ultimii 10 ani, consumul de paine din faina neagra si integrala a scazut de la 62 % la 12 %. In ceea de priveste consumul mediu total de cereale In Romania, acesta este de 120-123

Kg/pers./an (mai mare decat In alte tari din Uniunea Europeana), datorat traditiei locale si pretului mai scazut al painii si al produselor de panificatie, comparativ cu alte produse alimentare. Datorita modului de distribuire geografica, a gradului de acceptare de catre populatie, a stabilitatii si a multiplelor posibilitati de prelucrare, precum si datorita valorii nutritive a acestora, piata produselor derivate din cereale reprezinta o adevarata piata metabolica. Painea si pastele fainoase procura cea mai mare parte din hidratii de carbon ai unei diete, sub forma de amidon, constituindu-se astfel In produse care raspund Intr-o maniera eficienta recomandarilor OMS cu privire la o alimentatie sanatoasa, anume: consumul de hidrati de carbon complecsi sa constituie pana la 70 % din energia ingerata, respectiv renuntarea In masura posibilitatilor sau chiar renuntarea completa la consumul hidrocarbonatilor simpli rafinati (zaharul alb). Nutritionistii recomanda folosirea abundenta a cerealelor la micul dejun sau pranz. Produsele derivate din acestea trebuie sa fie facute din faina neagra, Intrucat cele din faina rafinata sunt lipsite de fibra vegetala si de vitaminele B si E. In tarile Uniunii Europene se asigura un disponibil alimentar de peste 3500 de calorii / zi (din care 109 grame proteina), In structura caruia produsele de origine animala detin o pondere foarte semnificativa (38,5 % la calorii si 68,2 % la proteina). Produsele realizate In industria de morarit si panificatie sunt sortimente de larg consum, care prin continutul de substante nutritive (proteine, glucide, fibre, vitamine, saruri minerale) si pret, ocupa un loc important In alimentatia umana. Totodata, subprodusele rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor constituie principala sursa de furaje a zootehniei. In Romania, agricultura este o ramura economica de prima importanta, cu o veche traditie, ce constituie ocupatia de baza pentru o mare parte a populatiei: cca 27,2 % la nivelul anului 2002. De altfel, In mediul rural traieste peste 47 % din populatia activa a tarii. Potentialul agricol al Romaniei este reprezentat de cele peste 14,8 milioae de hectare, din care 8,7 milioane de hectare (62 %) sunt teren arabil. Productia agricola, spre deosebire de cea industriala, prezinta Insa un factor major de nesiguranta, fiind dependenta de conditiile climatice In ultima perioada se observa o diversificare a produselor de morarit si panificatie, atat prin valorificarea traditiilor locale, In ceea ce priveste forma, gramajele, retetele, tehnologiile, gustul si aroma produselor, cat si prin preluarea sau adaptarea la cerintele consumatorilor locali a unor produse din alte tari. O tendinta a pietei actuale a produselor de morarit si panificatie este orientarea spre produse traditionale, naturale, sanatoase. Aceasta tendinta se aliniaza curentului European de creare a unei piete de produse ecologice, respectiv a unei piete alimentare bazata pe aliementele . Cele mai consumate produse sunt cele fabricate din faina alba de grau, care are un continut scazut de nutrienti si fibre vegetale. Numarul consumatorilor de produse alimentare (cererea nominala) a crescut In ultimul secol, de la 1650 milioane de persoane, In anul 1900, la cca. 6000 de milioane in prezent. Aceasta crestere a exercitat si continua sa exercite o presiune puternica asupra resurselor alimentare si asupra spatiului vital. Aceasta presiune globala se manifesta heterogen, fiind mai accentuata In tarile In curs de dezvoltare, care detin si cele mai putine resurse, amplificand si mai mult criza alimentara care a cuprins o tot mai mare parte a populatiei planetare. In conditiile cresterii cererii nominale, cererea solvabila a populatiei a fost departe de a tine pasul cu necesarul disponibil si accesibil de alimente, ceea ce a dus la insecuritatea alimentara a populatiei pe zone tot mai Intinse. Cresterea preocuparilor populatiei pentru siguranta alimentelor, precum si pentru efectele functionale ale alimentelor, este un element de sincronicitate a pietei alimentare din Romania, cu cea din UE, conform celor de mai jos:

- imaginea unei paini sanatoase, adica saraca In grasimi si bogata In hidrati de carbon, avand un continut ridicat de fibre vegetale (obtinuta din amestecuri de fainuri de grau, secara, orz sau ovaz); - Intarirea acestei imagini prin adaos de vitamine, minerale si alte elemente nutritive (ex. acid folic); - cresterea interesului pentru consumul cerealelor sub forma de fulgi la micul dejun (mai ales a copiilor); - cresterea ponderii sortimentelor de panificatie produse In super-marketuri si atragerea unui segment tot mai important de consumatori; - tendinta spre produse mai mici si convenabile (ex. chiflele ambalate pentru sandwich-uri si hamburgeri reprezinta un important sector de piata); - dezvoltarea sectorului de produse fainoase dietetice, destinate unor diverse categorii de bolnavi (cu diabet, celiachie, Alzheimer, etc) al caror numar este In crestere; - cresterea interesului pentru produsele fainoase congelate sau precoapte si folosirea acestora pentru furnizarea unor produse de panificatie calde, In punctele de vanzare (piata produselor congelate a reprezentat In 2003, 11 % din totalul produselor de panificatie si patiserie si este In crestere cu cca 10 % / an); - cresterea interesului pentru bucataria straina (asiatica, mexicana / americana) si implicit pentru consumul de paini etnice (ex. naan si pitta) si a specialitatilor regionale (ex. ciabatta si focaccia); - tendinta consumatorilor de a petrece mai mult timp In afara casei, duce la cresterea consumului de paini feliate pentru sandwich-uri si de produse snack. Tabel nr. 1 : Productia mondiala de grau din ultimii patru ani 1

Asa cum se observa din Tabelul nr. 1, productia mondiala de grau se afla Intr-o revenire, dupa ce In anii 2005 si 2006 s-au Inregistrat o serie de diminuari In raport cu anul de referinta 2004. Unul dintre motoarele cresterii productiei mondiale de grau este reprezentat si de interesul tot mai mare pentru obtinerea de biocombustibili din cereale. Acest lucru a determinat la nivelul anului 2007

Sursa: Foreign Agricultural Service/USDA, Office of Global Analysis

(cand productia scazuta s-a Intalnit cu cererea foarte mare) atingerea unor preturi istorice pe plan mondial pentru tona de grau. La nivelul recoltei 2007/2008, suprafata totala cultivata cu grau In Uniunea Europeana era de 24 557 800 hectare, de pe care s-au obtinut o productie medie de grau de 4,9 tone/hectar. Pentru anul agricol 2008/2009 era estimata o crestere cu 8,3 % a suprafetelor cultivate cu grau, In conditiile unei cresteri a productivitatii medii la hectar la 5,3 tone. In ceea ce priveste Romania, datele statistice din ultimii 14 ani, arata ca productia de grau este Intr-o foarte mare masura dependenta de factori imprevizibili, precum conditiile climaterice. Exista variatii foarte mari de productivitate de la un an la altul, productia medie la nivelul intervalului 1995 2007, depasind usor 2 000 000 de tone. Anul 2008 este considerat ca fiind unul dintre anii cu cea mai mare productie din istorie (7,7 milioane tone), productivitatea medie fiind de 3,56 tone la hectar. Consumul de produse de panificatie era estimat pentru Romania Intre 108 110 kg/cap de locuitor, peste media de 78 80 de kg/cap de locuitor specifica celorlalte tari din Uniunea Europeana. In acelasi timp, consumul de paste fainoase, de doar 2,8 kg pe cap de locuitor este cu mult sub media UE (8 kg/cap de locuitor). In Romania erau autorizati sa activeze In domeniul panificatiei si produselor fainoase circa 5.500 operatori, iar In morarit circa 3300. Principalele companii care activeaza la ora actuala In piata sunt: Vel Pitar, Sapte Spice, Boromir, Dobrogea, Pambac, Pan Group, Baneasa, Harmopan, Spicul Bucuresti, San Mills Satu Mare, Titan, Pajura, Galmopan, Abomill si Farinsan SA. Majoritatea productiei obtinute din industria de morarit se adreseaza consumului intern, cantitatile exportate putand fi considerate nesemnificative. Piata interna de produse morarit si panificatie era estimata la nivelul anului 2008 undeva la 2 miliarde de euro, In crestere cu 15 % fata de anul anterior . Studiile de economie agrara realizate pana In prezent arata ca modificarile structurale produse In agricultura dupa 1990 au dus la atomizarea proprietatii private, a tehnologiilor de cultura si chiar a comertului cu produse agricole (numarul fermelor de subzistenta, mai mici de 3 hectare reprezinta cca 68 % din total). Acest lucru a determinat constituirea unor filiere agroalimentare greu de monitorizat, sub aspectul riscurilor la adresa sigurantei consumatorilor, la nivelul carora implementarea tehnicilor moderne de management al trasabilitatii sunt dificil de realizat. Ca efect firesc al atomizarii proprietatii private, calitatea si cantitatea recoltelor obtinute au determinat Intarirea autoconsumului si mentinerea cercului productiv vicios, indus de acesta: cheltuieli minime de Infiintare si Intretinere, expunere majora la factori conjuncturali (cum ar fi conditiile climatice), productivitate scazuta, venituri mici, incapacitatea reluarii ciclului agricol. In aceasta formula, elementele referitoare la managementul sigurantei alimentelor, pe filiera produselor agricole, sunt imposibil de adaptat, cu atat mai mult cu cat solutia cea mai la Indemana si anume asocierea, este privita cu reticenta, amintind de vechile cooperative agricole de productie. Totodata, creditarea se loveste atat de dezinteresul sistemului bancar pentru afacerile din agricultura, cat si de lipsa de obisnuinta a micilor investitori din domeniu de a lucra cu bancile. In ultimii 10 ani, din totalul de 12.000 tone/zi capacitate morarit, cca. 5.500 tone/zi au fost retehnologizate cu utilaje de ultima generatie de la firme ca: Bhler, Ocrim, Golfetto, etc. In acest fel au fost realizate consumuri mai mici de utilitati pe tona de produs si o productivitate a muncii ridicata. Pe aceste capacitati modernizate se realizeaza 30-35 % din productia nationala de produse de morarit si panificatie. In etapa actuala sunt procesate anual cca. 2.700.000 tone grau. In Romania sunt licentiati In acest moment, aproape 5000 de agenti economici pentru activitatea de morarit, panificatie si produse fainoase, toti avand capital privat. Cea mai mare parte a acestora exploreaza resursele de materie

prima provenite de la furnizori mici, cum ar fi: persoanele fizice, asociatiile familiale, fermele si asociatiile agricole de talie mica. Dintre acesti aproape 5000 de agenti economici face parte si compania S.C. MORARIT si PANIFICATIE BANEASA S.A. , cel mai modern complex integrat de panificatie din Romania, avand produse care concureaza cu succes pe piata romaneasca si internationala. In prezentul proiect, se va realizea o analiza diagnostic a societatii comerciale S.C. Morarit Panificatie BANEASA S.A. , din urmatoarele puncte de vedere: financiar, comercial, tehnic si tehnologic, al resurselor umane si a managementului. Proiectul este structurat in 5 capitole, fiecare dintre ele abordand diferit activitatea firmei amintite mai sus, astfel: Primul capitol, Analiza diagnostic a domeniului financiar, va face referire la situatia patrimoniului firmei, a veniturilor si cheltuielilor, a fondului de rulment, vitezei de rotatie a activului circulant din cadrul firmei, a lichiditatii si solvabilitatii, precum si a rentabilitatii din punct de vedere economic al firmei. Urmand aceasta structura, se vor putea evidentia punctele forte si slabe din punct de vedere financiar ale S.C. MP BANEASA S.A. . In cadrul celui de-al doilea capitol, Analiza diagnostic a domeniului comercial, vor fi trecute in revista date si informatii despre piata pe care firma in cauza se doreste a fi lider, produsele pe care aceasta le lanseaza pe piata, preturile la care aceste produse pot fi achizitionate, principalii furnizori , beneficiari si concurenti ai firmei , precum si relatiile dintre firma si acestia, si nu in ultimul rand, activitatea promotionala si metodele de marketing folosite pentru o redimensionare pozitiva a numarului de clienti permanenti si firmei. Capitolul al treilea este orientat catre analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. Prin urmare, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: amplasamentul punctului de lucru, mijloacele de transport si caile de acces catre punctul de lucru, resursele energetice si utilitatile necesare desfasurarii activitatii de productie in cadrul firmei, urmand sa ne reliefam procesul de productie, printr-o descriere cat mai amanuntita. Si pentru ca orice activitate de productie se bazeaza pe un factor foarte important de productie, si anume forta de munca, acesta va fi analizat in cadrul capitolului al patrulea din prezentul proiect, urmarindu-se urmatoarele caracteristici ale acestuia: structura si dinamica personalului, remunerarea si motivarea personalului, productivitatea muncii, conditiile de munca, evidentiind mai apoi punctele forte si slabe referitoare la organizarea activitatii de productiei prin prima domeniului resurselor umane. Ultimul capitol din structura proiectului va fi rezervata analizei firmei din punct de vedere al managementului practicat in cadrul acesteia, observandui-se punctele forte si cele slabe. Se vor putea astfel formula concluzii bine fundamentate despre activitatea si organizarea firmei, precum si despre locul sau pe piata produselor de panificatie si morarit, pentru ca in final sa se stabileasca un diagnostic realist si propuneri de imbunatatire a activitatii firmei concludente. Nota: Analizele vor contine date financiare din anii 2006, 2007 si 2008 din bilanturi prescurtate puse la dispozitie de departamentul financiar-contabil al S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S.A. .

Scurt istoric al evolutiei S.C.Morarit si Panificatie Baneasa S.A.


Compania Baneasa S.A. este cel mai modern Complex Integrat de Panificatie din Romania,produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca si internationala.

1985-Ia fiinta S.C.M.P. BANEASA S.A.,prin construirea primei sectii cu profil de fabricare a painii pe trei linii tunel,avand o capacitate de 50 t/24h si a unui atelier de patiserie cu o capacitate de 10t/24h. 1988-A doua sectie de panificatie cu profil de fabricare a painii pe 6 linii tunel cu capacitatea de 100 t/24h si un cuptor tunel pentru specialitati de panificatie 1994-Incepe exploatarea morii de grau,prevazuta cu instalatii de curatare si macinare avand o capacitate proiectata de 240 t/24h 1996-S.C.M.P. BANEASA S.A. este privatizata si cumparata de firma Overseas.Din acest an incepe restructurarea companiei si reorganizarea activitatii acesteia.Astfel sunt achizitionate si instalate o noua si moderna moara elvetiana,marca Buhler,un siloz de faina dotat cu transport pneumatic,precum si fabrica computerizata de paste fainoase,tot marca Buhler. Procesul de privatizare a fost benefic pentru societate,aceasta oglindindu-se in principal rezultatele economic-financiare inregistrate de societate dupa privatizare. Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa,lucru ce s-a realizat pe parcursul a 5 ani,prin investititii ale asociatilor si prin reinvestirea profitului. Baneasa lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitate,astfel incat clientii sa sa beneficieze de o valoare superioara,angajatii si partenerii de afaceri sa impartaseasca succesul sau,iar actionarii companiei sa beneficieze de un randament superior al investitiei. In momentul actual,gama de produse de panificatie Baneasa este una dintre cele mai cunoscute si bine vandute din tara,pastele fainoase precum si faina de patisserie si brutarie fiind lideri de piata de necontestat.Deviza companiei este-Produse Baneasa-Produse bine facute!

CAP.I. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIAR


Analiza activitatii economico-financiare constituie o etapa de mare importanta si complexitate in procesul de fundamentare si elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul ca,prin intermediul sau,se realizeaza o radiografie completa a firmei fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor slabe si a cauzelor care le genereaza. In cadrul sau, diagnosticul economic-financiar este o etapa deosebit de importanta care permite managerilor formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea, dinamica si perspectivele societatii pe care o conduc. Necesitatea cunoasterii situatiei economice a S.C. M.P. Baneasa S.A. in vederea elaborarii unor masuri de eficientizare a activitatii implica folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare. Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile din anii 2006-2008. 1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei Activul firmei reflecta in expresie valorica marimea mijloacelor economice folosite in activitatea intreprinderii.In cadrul activului,elementele de active sunt grupate in functie de modul de valorificare si gradul de lichiditate,in active fixe(imobilizari) si active circulante. Evolutia activului la S.C.M.P.Baneasa S.A. in perioada analizata( anii 2006-2008) este prezentata in tabelul urmator: Tabel nr.2: Evolutia elementelor de active in perioada 2006-2008
Denumirea elementului bilantier Total active imobilizate Stocuri Creante Disponibilitati Total active circulante Total activ Anii(lei) 2006 5540921 5 8598978 1212587 6 1078907 2180376 1 7721297 6 2007 3460698 4 2057792 5507352 4 896857 5802817 3 9263515 7 2008 16697684 2 1328997 12733733 4 421461 3 14484191 6 18146103 3 1.2 0 6 2.6 5 1.9 2.35 0.8 7 0.2 0.66 2007/2006 0.6 2 0.2 4 4.5 3 0.4 0.39 5 0.2 1.05 2 0.6 0.15 Dinamica(%) 2008/2007 4.8 2008/2006 3.01

Din tabelul de mai sus se poate observa ca activele totale au inregistrat o crestere continua in perioada 2006-2008, respectiv de la 77.212.976 lei in anul 2006 la 92.635.157 lei in 2007 si ajungand la valoarea de 181.461.033 lei in 2008. Nivelul acestora a fost cu 96% fata de anul 2007 si

cu 135% fata de 2006. Evolutia ascendenta a activelor totale pe ansamblul perioadei este determinate atat de evolutia activelor imobilizate, cat si de fluctuatia activelor circulante, in mod concret a stocurilor, creantelor si disponibilitatilor, constand in alternanta perioadelor de cresteri si de scaderi de la un an la altul. Activele imobilizate au inregistrat o scadere a valorii cu 38% in 2007 fata de 2006 si o crestere de 382% in anul 2008 fata de 2007, aceasta crestere datorandu-se achizitionarii de noi instalatii si utilaje pentru productie. De asemenea se poate observa evolutia activelor circulante care au inregistrat o scadere de 75% in 2008 fata de 2007 si de 34% in 2008 fata de 2006. Aceasta situatie se datoreaza in principal evolutiei descrescatoare a creantelor (cu 77%). Analiza pasivului indica, in expresie valorica, marimea surselor de finantare a mijloacelor economice detinute de societate. In cadrul pasivului, elementele sunt grupate in functie de caile de formare a surselor de finantare (proprii si straine) si gradul lor de exigibilitate (permanente si curente). In intervalul 2006-2008, pasivele la S.C.M.P.Baneasa S.A. au avut evolutia prezentata in urmatorul tabel. Tabel nr.3: Evolutia elementelor de pasiv in perioada 2006-2008
Denumirea elementului bilantier Capitaluri proprii Datorii pe termen scurt Datorii pe termen lung Datorii totale Total pasiv Anii 2006 36336376 25315807 16185516 41501323 77837699 2007 14826850 68471310 9336997 77808307 92635157 2008 150623828 20539979 10581202 31121181 181745009 2007/2006 0.41 2.70 0.58 1.87 1.19 Dinamica 2008/2007 10.16 0.30 1.13 0.40 1.96 2008/2006 4.15 0.81 0.65 0.75 2.33

In perioada 2006-2008 evolutia pasivelor totale a avut o tendinta crescatoare. In 2007 fata de anul 2006 a avut o tendinta crescatoare,respectiv cu 19% in 2007 fata de 2006, urmand apoi sa creasca cu 96% in 2008 fata de 2007 si cu 133% in 2008 fata de 2006. Influenta cea mai mare in contextul acestor tendinte de crestere au avut-o datoriile, in special cele pe termen lung care au inregistrat o scadere de 42% in anul 2007 comparativ cu 2006 si o crestere de 13% in anul 2008 comparativ cu 2007. Aceasta crestere a datoriilor pe termen lung se datoreaza unor credite pe termen lung facute de societate pentru achizitionarea unor instalatii si utilaje folosite in procesul de productie. De asemenea se poate observa evolutia capitalurilor proprii ale societatii care inregistreaza o scadere de 59% in anul 2007 fata de 2006, dar apoi o crestere brusca in anii urmatori. Aceasta crestere a capitalurilor proprii reprezinta o situatie favorabila pentru societate deoarece se refera la cresterea surselor de finantare.
1.2.

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Activitatile desfasurate de catre o firma sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizarile resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obtinute, ca urmare a consumarii resurselor, prin venituri. Aceste elemente sunt reflectate contabil prin intermediul conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se efectueaza prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura.

Cheltuielile inregistrate in contabilitatea S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 2006-2008 sunt prezentate in tabelul nr.4 : Tabel nr.4 : Structura cheltuielilor din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 2006-2008 Categorii de cheltuieli Anii(lei) Indicele fata de anul 2006 2006 Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli
76820176.00 19205044.00 0.00 96025220.00

2007
110578501.30 22648608.70 0.00 133227110.00

2008
35571129.44 10625142.56 0.00 46196272.00

I2008(2006 )
0.46 0.55 0.48

I2007(2006)
0.32 0.47 0.35

Asa cum se observa in tabelul nr.4, cheltuielile din cadrul firmei au avut un trend ascendent in perioada 2006-2007, urmand apoi unul descendent, in anul 2008. In toti cei trei ani, cheltuielile de exploatare au avut o pondere mai mare in totalul cheltuielilor, datorita faptului ca cheltuielile de exploatare sustin in primul rand activitatea de productie. Acest tip de categorii a inregistrat la randul lui, unele fluctuatii, de-a lungul celor trei ani, astfel ca in anul 2008 fata de 2006, au scazut cu aproximativ 54%, ceea ce denota o mai buna retea de furnizori, firma reusind sa-si procure materiile prime la un pret avantajos. In cazul acesta, trebuie avut in vedere faptul ca nu tot ce e ieftin e si bun. Vom putea observa ulterior daca produsele si-au pastrat calitatea anterioara. Analiza evolutiei in timp a principalelor categorii de cheltuieli de exploatare se realizeaza, de asemenea, prin metoda indicilor. Tabel nr.5: Structura cheltuielilor de exploatare din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 2006-2008
Denumire 2006 Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale, din care: cu materiile prime si materialele consumabile cu energia si apa altele Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 4609210.56 49164912.64 69906360.16 3841008.80 3072807.04 3841008.80 2304605.28 Anii(lei) 2007 7740495.09 80722305.95 100626436.18 5528925.07 4423140.05 4423140.05 2211570.03 2008 1422845.18 27745480.96 32725439.08 1422845.18 1422845.18 1778556.47 355711.29 Indicele fata de anul 2006 I2008(2006) 0.31 0.56 0.47 0.37 0.46 0.46 0.15 I2007(2006) 1.68 1.64 1.44 1.44 1.44 1.15 0.96

Cheltuieli cu personalul, din care:


cu remuneratiile personalului privind asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

15364035.20
63760746.08 13059429.92

11057850.13
91780156.08 18798345.22

3557112.94
28456903.55 7114225.89

0.23
0.45 0.54

0.72
1.44 1.44

1536403.52 0.00

4423140.05 0.00

2489979.06 0.00

1.62 -

2.88 -

76820176.00

110578501.30

35571129.44

0.46

1.44

In cadrul cheltuielilor de exploatare, s-a dorit o cercetare mai amanuntita a cauzelor pentru care s-a inregistrat o scadere a acestora. Astfel, s-au realizat urmatoarele grafice :
Figura nr. 1: Structura categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor de exploatare in anul 2006
Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2006
Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli cu Cheltuieli cu personalul impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli materiale

Figura nr.2: Structura categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor de exploatare in anul 2007

Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2007


Alte cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale

Figura nr.3: Structura categoriilor de cheltuieli in totalul cheltuielilor de exploatare in anul 2008
Structura cheltuieli in totalul cheltuilelilor de exploatare in anul 2008
Alte cheltuieli de Cheltuieli privind marfurile exploatare

Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

Cheltuieli materiale

In cazul de fata, se observa ca ponderea cheltuielilor materiale in totalul cheltuielilor este cea mai mare, cu anumite fluctuatii, care influenteaza in mod prioritar suma totala a cheltuielilor. Apoi cheltuielile cu personalul reflecta o influenta importanta, acestea scazand totusi din anul 2006 pana in 2008, datorita disponibilizarilor masive facute in decursul celor 2 ani. Cheltuielile privind marfurile au cunoscut, de asemenea, fluctuatii, in principal datorita modificarii pretului carburantului. In cazul cheltuielilor financiare, s-a inregistrat, de asemenea, o scadere in anul 2008 fata de 2006 de 45%, aceasta fiind explicate prin achitarea creditului bancar obtinut pentru retehnologizarea liniei de productie. Prin urmare, cheltuielile totale din cadrul firmei au scazut cu 65% in anul 2007 fata de 2006 si cu 52% in anul 2008 fata de 2006, datorita scaderii celor doua tipuri de cheltuieli din structura acestora: de exploatare si financiare.

Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se calculeaza, pentru fiecare categorie de venituri indici. Tabel nr. 6 : Structura veniturilor din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 2006-2008
Categorii de venituri 2006 Venituri de exploatare Venituri financiare Venituri exceptionale Total venituri 78878876.00 19719719.00 0.00 98598595 Anii(lei) 2007 110729578.73 22679552.27 0.00 133409131 2008 36168878.13 10803690.87 0.00 46972569 Indicele fata de anul 2006 I2008(2006) 0.46 0.55 0.48 I2007(2006) 0.33 0.48 0.35

Analizand datele din tabelul nr.6, se constata o scadere dramatica a veniturilor firmei, anul 2008 inregistrand un venit cu 52% mai mic fata de anul 2006, aceasta scadere fiind influentata in primul rand de scaderea veniturilor din exploatare cu 54% si a celor financiare cu 45%. Se constata asadar ca gasirea unor materii prime mai ieftine nu aduce intotdeauna un venit mai mare, datorita calitatii acestora care lasa de dorit. Analiza structurala a veniturilor de exploatare ale societatii furnizeaza informatii foarte valoroase pentru identificarea acelor activitati pe care societatea le desfasoara in scopul obtinerii de profit, considerandu-le prioritare. In tabelul nr.3 sunt prezentate ponderile fiecarei categorii de venituri in veniturile totale ale firmei.
Tabel nr.7: Structura veniturilor de exploatare din cadrul S.C. MP BANEASA S.A. in perioada 2006-2008
Denumirea Anii(lei) 2006 CIFRA DE AFACERI, din care: Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Venituri din productia stocata Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 65469467.08 57547661.56 7921805.52 11831831.40 1577577.52 78878876.00 2007 110571543.00 4422861.72 106148681.28 137491.09 20544.64 110729578.73 2008 21360742.80 6559213.00 14801529.80 476303.00 117509.00 36168878.13 Indicele fata de anul 2006 I2008(2006) 1.69 0.08 13.40 0.40 0.01 1.40 I2007(2006) 0.33 0.11 1.87 0.04 0.07 0.46

In cadrul veniturilor de exploatare, s-a dorit o cercetare mai amanuntita a cauzelor pentru care s-a inregistrat o scadere a acestora. Astfel, s-au realizat urmatoarele grafice : Figura nr.4: Ponderea categoriilor de venituri in totalul veniturilor de exploatare in perioada 2006-2008

m ilioane

160 140 120 100 80 60 40 20 0 2006 2007 2008


venituri din vanzarea marfurilor productia vanduta venituri din productia stocata alte venituri din exploatare

Figura nr 5: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2006 Figura nr 6: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2007
Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2006 Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2007

cifra de afaceri alte venituri

cifra de afaceri alte venituri

Figura nr 7: Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2008
Ponderea cifrei de afaceri in totalul veniturilor din exploatare in anul 2008

cifra de afaceri alte venituri

Conform acestora, ponderea cea mai mare in totalul veniturilor din exploatare o are cifra de afaceri, in toti cei trei ani, lucru firesc, avand in vedere activitatea principala a S.C. MP BANEASA S.A. . Pe de alta parte, insa, in anul 2008 cifra de afaceri a constituit un procent mai mic decat in anii

anteriori din totalul veniturilor, cauza principala fiind veniturile din productia stocata a firmei, care in 2008 a fost cu 60% mai mica, lucru relativ bun, tinand cont de faptul ca daca nu exista stocuri, inseamna ca au existat vanzari.Iata , deci, motivul pentru care veniturile din productia vanduta au fost mereu in crestere, in 2008 cu 34% mai mari decat in 2006.
1.3.

Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezinta acea parte a patrimoniului societatii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficienta a activelor circulante consta in eliberarea fondurilor imobilizate de acestea si replasarea acestor sume, in scopul obtinerii de noi castiguri. Analiza eficientei folosirii activelor circulante se realizeaza prin intermediul vitezei de rotatie, indicator ce este exprimat prin durata in zile a unei rotatii. Viteza de rotatie a activelor circulante este egala cu (Activele circulante/Cifra de afaceri)*360.Aceasta formula arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.

Tabel nr.8: Viteza de rotatie a activelor circulante in perioada 2006-2008


Denumirea elementului bilantier 2006 Stocuri Creante Disponibilitati Total active circulante Cifra de afaceri 8598978 1212587 6 1078907 2180376 1 8063672 7 Anii (lei) 2007 2057792 55073524 896857 58028173 11057154 3 2008 1328997 1273373 3 421461 1448419 1 4469711 8 Viteza de rotatie a activelor circulante pe fiecare element de activ 2006 2007 2008 38.39 54.14 4.82 97.34 6.69 179.30 2.91 188.93 10.70 102.56 3.39 116.66

Analiza lichiditatii si solvabilitatii Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Lichiditatea patrimoniala se determina ca raport intre elementele din active si elementele din pasiv. Raportul trebuie sa fie supraunitar, situatie ce reflecta o anumita doza de siguranta pentru acordarea de noi credite. Solvabilitatea se refera la capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, de a-si onora platile la termenele scadente. In acest caz, intervine comparatia dintre elementele de active si cele de pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii. Indicatorii de lichiditate si solvabilitate calculate la S.C.M.P.Baneasa S.A. sunt prezentati in tabelul urmator: Tabel nr.9: Indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. MP BANEASA S.A.
1.4.
Nr.crt. 1. 2. 3. Indicatori Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii imediate Rata lichiditatii partiale Formula de calcul Active circulante/ Datorii pe termen scurt Disponibilitati/Datorii pe termen scurt (Active circulante-Stocuri)/ Datorii pe termen scurt 2006 0.86 0.04 0.52 2007 0.84 0.01 0.81 2008 0.70 0.02 0.64

4.

Rata datoriilor

(Total datorii/Total active)*100

53.74%

83.99%

17.15%

Rata lichiditatii imediate-reflecta capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din disponibilitati-are valori oscilante intre 0.04 in anul 2006,dupa care scade la 0.01in 2007 si creste la 0.02 in 2008. Rata lichiditatii partiale reflecta capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt fara ca nivelul stocurilor sa fie afectat,folosind mai exact ca sursa disponibilitatile de care dispune,dar si creantele.Nivelul acestui indicator are de asemenea valori fluctuante:0.52 in 2006, 0.81 in 2007,dupa care scade la 0.64 in 2008.Intrucat nivelul acestui indicator se situeaza sub nivelul testului limita de situatie favorabila(2-2.5),rezulta ca S.C.M.P.Baneasa S.A. are dificultati in a-si onora datoriile pe termen scurt. Rata datoriilor exprima capacitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale.Avand in vedere ca nivelul acestui indicator trebuie sa fie peste 35% pentru a fi considerat satisfacator pentru firma,putem spune ca societatea isi poate onora datoriile fata de terti pe seama activelor sale.
1.5.

Analiza rentabilitatii

Indicatorii de profitabilitate reflecta eficienta economica a firmei, sub diferite aspecte: al consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie, al comercializarii productiei fabricate, al gradului in care capitalul propriu aduce profit, dar si la nivel global sub aspectul performantelor economice ale firmei si implicit al interesului investitorilor.
Tabel nr.10: Indicatori de profitabilitate ai S.C. M.P. BANEASA S.A. in perioada 2006-2008
Indicator Rezerva de profit net Rata profitului Randamentul activelor Rentabilitatea economica Formula de calcul (Profit net/cifra de afaceri)*100 (Profit brut/cifra de afaceri)*100 (Profit brut/Total active)*100 (Profit net/total active)*100 2006 2.60 3.19 3.33 2.72 2007 0.16 0.16 0.19 0.19 2008 1.44 1.73 0.42 0.35

Rezerva de profit net, ca si rata profitului, in perioada 2006-2008, a inregistrat o scadere accentuata. Aceasta se datoreaza in principal scaderii majore a profitului net, respectiv profitului brut. Randamentul activelor indicator ce exprima performanta economica globala a intreprinderii, respectiv eficienta utilizarii mijloacelor materiale si financiare alocate pentru desfasurarea activitatii a scazut brusc in intervalul 2006-2008, de la 3,33% la 0.42%, ceea ce reflecta faptul ca resursele fizice ale firmei nu au fost utilizate eficient, in vederea obtinerii profitului. Rentabilitatea economica reflecta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. La S.C.M.P.Baneasa S.A. inregistreaza valori de circa 2.72% in anul 2006, dar scazand la 0.19% in 2007, si crescand la 0.35% in 2008, ceea ce pune in evidenta imbunatatirea activitatii in 2008 fata de 2007. Pe ansamblu, indicatorii de profitabilitate la S.C.M.P.Baneasa S.A. inregistreaza o scadere semnificativa in anul 2008 comparativ cu anul 2006, ceea ce semnifica o situatie nefavorabila pentru societate. 1.6. Puncte forte si puncte slabe in analiza domeniului financiar
Tabel nr.11: Analiza SWOT a profitabilitatii S.C. M. P. BANEASA S.A.

PUNCTE FORTE

CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii - efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea utilajelor de productie - corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale societatii

Cresterea capitalurilor proprii


Cresterea ponderii cifrei de afaceri in totalul veniturilor Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu evolutia veniturilor

Cresterea surselor de finantare


diminuarea veniturilor din productia stocata cresterea vanzarilor de marfuri redresarea volumului vanzarilor de produse proprii cererea constanta modernizarea utilajelor reducerea consumului de materii prime si utilitati existenta unor bune relatii cu furnizorii restructurarea personalului

PUNCTE SLABE Scaderea activelor Cresterea datoriilor pe termen lung Cresterea capitalurilor proprii Rata datoriilor peste 35%
Scaderea profitului si a rentabilitatii firmei Scaderea valorii patrimoniului Scaderea vitezei de rotatie a creantelor Scaderea lichiditatii firmei

CAUZE Evolutia descrescatoare a creantelor Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii si utilaje folosite in procesul de productie Cresterea surselor de finantare - capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor
- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri - deprecierea valorii cladirilor - nerealizarea unor investitii sustinute - cresterea numarului de facturi neincasate

- Cresterea datoriilor pe termen scurt - Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

CAP.II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL


Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se refera la: - identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea; - efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati economice; - determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii; - existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.1. Piata
S.C.M.P.Baneasa S.A. face parte din Grupul Overseas,din anul 1996.Grupul de firme Overseas are actionariat romano-belgian si reprezinta una dintre cele mai mari investitii belgiene in Romania. Pentru a evidentia mai bine locul pe care il ocupa S.C.M.P.Baneasa S.A. pe piata romaneasca trebuie o scurta prezentare a grupului din care face parte in prezent,cu ajutorul caruia s-a realizat restructurarea companiei si reorganizarea activitatii acesteia-Grupul Overseas. 1992-Infiintarea primei companii comerciale,din care mai tarziu se va dezvolta grupul de firme Overseas Group Impex SRL.A colaborat de-a lungul anilor cu multi furnizori internationali,oferind consumatorului roman numai produse de inalta calitate si marci recunoscute pe plan international:Kraft Foods,Gillette,Entremont,Gallina Blanca.

1993-Overseas este una dintre primele companii care introduce in Romania sistemul de distributie directa cu echipe proprii de agenti comerciali antrenati in tehnici de vanzare profesionala.Sistemul se va dezvolta si perfection in timp,Overseas devenind o adevarata Academie de Vanzari si un etalon de eficienta si profesionalism. 1994-A doua companie de distributie a luat fiinta,specializata in distributia de bunuri de larg consum nealimentare.Overseas Distribution a colaborat in timp cu furnizori internationali,cum ar fi de exemplu Coty Beauty. 1992-1997-Reteaua de distributie nationala se extinde continuu,Overseas ajungand sa aiba una dintre cele mai intinse infrastructuri de distributie.Numarul de client directi depaseste suma de 15000;echipa nationala de vanzari numara mai mult de 250 de agenti comerciali. 1996-Prima achizitie majora-cumpararea uneia dintre cele mai mari companii romanesti din domeniul moraritului si panificatiei-S.C.M.P.BANEASA S.A. 1998-Grupul de firme face o noua achizitie strategica-LUJERUL SA-o alta fabrica de panificatie din Bucuresti 1999-O noua companie de distributie ia fiinta.Overseas Bakery&Ingredients se specializeaza in distributia de materii prime si ingredient pentru industria de panificatie 1996-2004-Se desfasoara numeroase proiecte de investitii in capacitate de productie moderne.Se extinde continuu reteaua de distributie la nivel national,prin dezvoltarea si intarirea parteneriatelor strategice cu toti retailerii internationali si cu distribuitorii autorizati de pe intreg teritoriul tarii.Overseas se impune ca un furnizor important pentru toate lanturile de magazine internationale prezente pe piata romaneasca si pentru mai mult de 70 de distribuitori la nivel national. Produsele alimentare fabricate de S.C.M.P.Baneasa S.A. sunt destinate cu preponderenta consumului zilnic al populatiei Municipiului Bucuresti. In prezent, peste 90% din cantitatea de produse existente in oferta societatii apartine unui singur sortiment de franzelarie franzela cu greutatea de 280g. Cererea medie zilnica de bucati de paine a capitalei a ramas constanta intre anii 2002-2008, in special datorita caracterului static al numarului total de locuitori.

2.2. Produsele
Locul central in cadrul mixului de marketing revine produsului,ca principal mijloc de comunicare a intreprinderii cu piata. Ca urmare a intelegerii corecte a relatiei dintre mediul extern si procesul de marketing S.C.M.P.BaneasaS.A. poate fi numita cel mai modern Complex Integrat de Panificatie din Romania,produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca.Aceasta se datoreaza utilizarii unui mix de marketing bine structurat,ale carui elemente pot fi descrise astfel: Dezvoltarea produsului si a serviciilor:un produs standardizat de calitate ridicata Pretul:practicarea unor preturi judicioase Distributia:promtitudine in respectarea contractelor cu clientii in ceea ce priveste livrarea la termen si in cele mai bune conditii Promovarea:o campanile publicitara concentrate pe consumatori,indeosebi pe familie si membrii acesteia Produsele pe care S.C.M.P.Baneasa S.A. le ofera pietei fac parte din categoria produselor agroalimentare.Materia prima principala in aceasta societate este graul.Produsele agricole provenite

din sol cum este si cazul graului sunt produse neconsumabile in starea in care sunt.Pentru a fi utile alimentatiei,este deci necesara interventia industriilor de transformare.Anumiti specialist utilizeaza notiunea de prima si a doua transformare,altii ignora si refuza aceasta distinctive,deoarecea adesea intr-una si aceeasi intreprindere sunt reunite toate stadiile de transformare,pana cand se ajunge la alimental destinat consumului final al populatiei. S.C.M.P.Baneasa S.A. reuneste in cadrul sau atat transformarea produselor agricole prin morarit cat si transformarea prin panificatie,producand si livrand pentru piata produsele consumabile.Desi livreaza produse finite pentru piata,o mare parte din faina obtinuta prin morarit constituie material prima necesara celor 150 de unitati industriale de panificatie din capitala si principalele judete ale tarii,care se aprovizioneaza in mod constant de la S.C.M.P.Baneasa S.A. Produsele Baneasa pot fi impartite in urmatoarele game sortimentale: a. Produse rezultate din moara Din aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Faina Gris Germeni de grau Tarate Gama larga de sortimente de faina satisface cele mai exigent cerinte ale consumatorilor industriali si casnici;de asemenea la cererea beneficiarilor se pot adauga diverse ingredient in functie de destinatia de utilizare a fainii. Principalele sortimente ale fainii sunt:alba,semialba,neagra si dietetic,fiecare avand proprietati diferite,in functie de continutul in substante minerale. b. Produse de panificatie Din aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Produse de franzelarie din faina de grau -Paine toast -Franzelute -Batoane -Cornuri -Chifle Produse de panificatie din faina dietetic de grau -paine graham -paine speciala tarate -chifle graham Covrigi In afara sortimentelor traditionale,indragite de consumatori,Baneasa a lansat cu succes o gama bogata de paini special cu adaosuri nutritive si dietetic,ambalate pentru a li se asigura o mai buna pastrare a proprietatilor organoleptice. c. Produse de patiserie Din aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Cozonaci Fursecuri Chec

Blat de tort Produse de patiserie din aluat foietaj Produse de placintarie Prajituri cu branza Prajituri cu mere

S.C.M.P.Baneasa S.A. ofera o gama larga de produse proaspete,atat simple,cat si cu diverse umpluturi sau glazuri pentru toate categoriile de consumatori.Un loc aparte il ocupa patiseria pe baza de foietaj care se remarca printr-o deosebita structura si aspect atragator. Pentru zilele de sarbatori religioase societatea se preocupa in mod deosebit sa respecte traditia si in acelasi timp sa aduca o nota de inedit:cozonaci vienezi cu nuca,stafide si rahat,pasca,cozonaci cu diverse umpluturi,produse festive. d. Paste fainoase Din aceasta gama sortimentala fac parte urmatoarele linii de produse: Paste fainoase scurte Paste fainoase lungi Pe cele doua linii de fabricare a pastelor fainoase se produc paste extra scurte si paste extra lungi,intr-o varietate larga de formate:fidelini,tagliatelle,fusilli,conchiglie,cornetti rigati,penne rigate,tortiglioni,dino,gnocchi,lascute,spaghetti,macaroni.Pe langa pastele fainoase simple se fabrica si sortimente cu adaosuri nutritive. Divizarea gamei poate fi imaginata ca o structura arborescenta in care ramificatiile se desprind de trunchi si totusi sunt dependente de acesta.Scopul divizarii unei game este de a oferi consumatorilor un plus de varietate care in final va contribui la cresterea cererii globale.Exista o limita fireasca de divizare a gamelor,in functie de conditiile de creatie,de cercetare-dezvoltare,de adaptare a liniei tehnologice,de pregatire a personalului si de promovare pentru cunoasterea noilor produse pe piata,produse care prin vanzare trebuie sa recupereze toate aceste cheltuieli.

2.3. Pretul
Pretul reprezinta o variabila complexa de marketing,cu ajutorul careia se pot concretiza obiectivele strategice ale firmei. Pretul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri,toate celelalte elemente reprezentand costuri.Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale mixului de marketing.Spre deosebire de produs si canalele de distributie,pretul poate fi modificat rapid. Costurile constituie elemental de baza al pretului pe care compania il cere pentru un produs.Firma doreste sa stabileasca un pret care pe de-o parte sa acopere toate costurile de productie,distributie,vanzare,iar pe de alta parte sa aduca un profit pe masura eforturilor si riscurilor asumate. Compania trebuie sa urmareasca foarte atent costurile cu care opereaza.Daca producerea si vanzarea produsului o costa mai mult decat pe concurenti,ea va trebui sa practice un pret mai mare sau sa se multumeasca cu profituri mai mici. In cadrul S.C.M.P.Baneasa S.A. organizarea activitatii de stabilire a preturilor este realizata de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul,pe baza datelor primate de la

directorii de produs.Pe pietele industrial,agentilor comerciali li se permite sa negocieze cu clientii intre anumite limite de pret.Chiar si asa conducerea este cea care stabileste obiectivele si politicile de pret,aproband preturile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agentii de vanzari. Cand stabilesc preturile,companiile trebuie sa tina seama de modul in care consumatorii percep aceste preturi si de influenta pe care o exercita perceptiile respective asupra comportamentului de cumparare.Deciziile legate de pret trebuie sa fie orientate spre consummator. Un alt factor extern care influenteaza deciziile referitoare la stabilirea preturilor le constituie costurile si preturile concurentilor. Stiind care sunt preturile si ofertele concurentilor firma le poate utilize ca punct de plecare in stabilirea propriilor preturi.S.C.M.P.Baneasa S.A. apeleaza la serviciile unei firme specializate,McCann Erickson,pentru a afla informatii referitoare la ofertele concurentilor,preturile practicate de acestia,cotele de piata ala concurentilor.De asemenea aceasta firma efectueaza pentru societatea Baneasa:cercetari,sondaje,studii de piata pentru a putea analiza evolutia cererii de produse de morarit si panificatie cat si pentru a cunoaste notorietatea marcilor S.C.M.P.Baneasa S.A. pe piata comparative cu ale concurentilor. Cand stabileste pretul,compania trebuie sa ia in considerare si conditiile economice,avand in vedere ca Romania trece printr-o perioada de criza economica.Factorii economici precum inflatia,rata dobanzii influenteaza deciziile de pret prin aceea ca ei produc efecte asupra marimii costurilor de productie si a modului in care consumatorii percep valoarea si pretul produsului.Statul reprezinta alt factor extern important care influenteaza deciziile legate de pret.De asemenea trebuie luate in considerare si aspectele sociale.Atunci cand se stabilesc preturile,obiectivele immediate referitoare la volumul desfacerilor,cota de piata si marimea profitului trebuie sa tina seama de contextul social general. Modul de calcul al preturilor la S.C.M.P.Baneasa S.A. Preturile practicate de societate nu sunt mici,pentru a se putea obitne profit,dar nici prea mari,pentru a se putea atrage cumparatorii.Costurile de productie marcheaza limita minima a pretului,iar valoarea produsului,asa cum este ea perceputa de consummator,reprezinta limita maxima.Pentru a putea determina pretul optim,firma trebuie sa ia in calcul preturile concurentilor,precum si alti factori interni si externi. Compania isi stabileste preturile utilizand o metoda bazata pe costuri,dar totodata tinand cont de preturile concurentilor si de perceptiile consumatorilor. In tabelul urmator vom prezenta preturile la urmatoarele produse: Tabel nr.12: Denumire produs Paste Baneasa fusilli Paste fainoase cu ou Spaghete Baneasa Fidea de casa Faina tip 650 Faina tip 000 Graham Paine dieta Cozonac cu nuca Malai Gramaj(grame/kg) 400 200 500 200 1 1 650 400 500 1 Pret(ron) 4,33 3,60 2,19 1,59 1,83 2,45 4,94 3,00 6,84 2,9

2.4. Furnizorii,beneficiarii si concurentii

a. Furnizorii Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei resursele necesare pentru a realize produse sau servicii in baza unor relatii de vanzare-cumparare.Ei pot influenta in mare masura marketingul prin dimensiunile si calitatea ofertei,preturile cerute,practicile comerciale utilizate,localizare geografica. Specialistii de marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor,deoarece problemele acestora,nerezolvate la timp,pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor,cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. Principalii furnizori la S.C.M.P.Baneasa S.A. Tabel nr.13:
Materii prime Grau Furnizori - S.C.CEREALCOM CALARASI S.A. , Str.Prelungirea Dobrogei,nr.2 - S.C.ROMPAC INTERNATIONAL, Bucuresti,B-dul Unirii,nr.15,sector4 - S.C.GRUP SILOZURI CEREALE S.A. , Constanta - S.C.CEREALCOM S.A. BRAILA, Calea Calarasilor,nr.15 - S.C.INTERCEREAL FETESTI S.A., Fetesti,jud.Ialomita - S.C.CARGHILL AGRICULTURA S.R.L. -Alti furnizori grau - S.C.OVERSEAS BAKERY INGREDIENTS S.R.L. - S.C.PURATOS S.R.L - Alti furnizori Pondere 20% 27% 20% 10% 15% 3% 5% 80% 15% 5%

Amelioratori si materii prime pentru panificatie

b. Clientii Clientii alcatuiesc cercul agentilor economici(firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele intreprinderii constituie cea mai importanta componenta a micromediului. Componentii clientele firmei sunt grupati dupa natura lor in grupuri omogene care pot forma: Pietele consumatorului-formate din indivizi si gospodarii ce cumpara bunurile si serviciile pentru consum personal Pietele industriale-organizatii ce cumpara bunuri si servicii pentru prelucrare in continuare sau pentru utilizare in procesul de productie Pietele de distributie-sunt alcatuite din organizatii ce cumpara bunuri si servicii din dorinta de a le revinde cu profit Pietele guvernamentale-formate din cumparatori organism publice Pietele international-formate din cumparatori straini Sarcina compartimentului de marketing din firma este de a maximiza cererea pentru produsele pe care le ofera clientilor,de a mentine clientii externi si de a atrage noi clienti din randul nonconsumatorilor relativi si al concurentei. Piata de desfacere a produselor si serviciilor oferite de S.C.M.P.Baneasa S.A. o reprezinta in general consumatorii interni de produse alimentare(faina,paine,paste fainoase),consumatori la care

produsele ajung prin retele proprii de distributie cat si prin intermediul societatilor cu care colaboreaza in vederea asigurarii distributiei marfii. Alte categorii de clienti sunt societatile de panificatie,carora le asigura material prima,faina,clienti cu care societatea are contracte de vanzare si societatile care au ca obiect de activitate cresterea animalelor,carora le asigura o parte din hrana animalelor,tarata.
Tabel nr. 14:Principalii clienti ai S.C.M.P.BANEASA S.A.

Numele si adresa clientului S.C.OVERSEAS BAKERY INGREDIENTS SRL, Bucuresti,sector1 S.C.OVERSEAS GROUP SRL, Bucuresti,sector1 S.C.LUJERUL S.A., Bucuresti,str.Sergent Cutieru Alexandru,nr.25,sector6 A.P.P.S. AGROIND BANEASA S.A., Bucuresti,str.Bucuresti-Ploiesti,nr.107,sector1 COMPREXIM 5 SRL, Otopeni,str.Traian Nr.7,Sectorul Agricol Ilfov

Forma de proprietate(publica/particulara) Particulara Particulara Particulara Publica Particulara

Pentru a reusi sa supravietuiasca firmele trebuie sa se orienteze pe client-ele trebuie sa ofere o valoare superioara consumatorilor vizati.Firmele trebuie sa devina constiente de necesitatea crearii clientele si nu doar a crearii produsului.Ele trebuie sa se ocupe de ingineria pietei nu numai de ingineria produsului. c. Concurenta Concurentii sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor,fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Pentru a-si elabora eficient strategiile de marketing ,firmele trebuie sa afle cat mai multe informatii despre concurentul lor.Managerii trebuie sa compare permanent propriile produse,preturi,canale de distributie si promovare cu cele ale concurentilor.In acest fel,firma poate descoperi zone de avantaj si dezavantaj concurential. Societatea Baneasa prin profilul sau de activitate isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential deosebit de activ.Numai in Bucuresti mai exista inca 10 unitati cu profil similar. De asemenea,numerosi intreprinzatori mici,mai adaptabili la cerintele pietei reprezinta un factor concurential considerabil. Principalii concurenti ai S.C.M.P.Baneasa S.A. Pentru activitatea de morarit -S.C.TITAN S.A. -S.C.DOBROGEA S.A. Pentru activitatea de panificatie la fiecare dintre principalele produse sau servicii -S.C.PLEVNEI S.A. -S.C.SPICUL S.A. -S.C.PAJURA.S.A. S.C.TITAN S.A.

Pentru paste fainoase scurte -S.C.PAMBAC BACAU S.A. -S.C.DOBROGEA S.A. -S.C.PANGRAM S.A. -S.C.PROPAST S.A. -S.C.ARNOS S.A. -S.C.PANGROUP S.A. -S.C.MOARA LOULIS S.A. -S.C.GERMINO S.A. Pentru paste fainoase lungi -S.C.PAMBAC BACAU S.A. -S.C.DOBROGEA S.A. -S.C.EUROPEAN FOOD -S.C.PROPAST S.A -S.C.PANGRAM S.A. -S.C.MOARA LOULIS S.A.

2.5.Activitatea promotionala
In sistemul relatiilor cu mediul economico-social,cu piata,eforturile de marketing ale intreprinderii moderne nu se pot limita la producerea si distributia de bunuri si servicii;ele implica totodata o permanenta si complexa comunicare cu mediul extern,cu piata,care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor,actiuni specific de influentare a comportamentului de cumparare si de consum,de sprijinire a procesului de vanzare.Toate aceste activitati,cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate,alcatuiesc politica promotionala a intreprinderii. In conditiile economiei contemporane,ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii,ale cresterii schimburilor economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor,problemele comunicarii cu consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile,necesita eforturi de cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate.Solutia adoptata de intreprinderile moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare intre producatori si comercianti,pe de-o parte,si consumatori pe de alta parte. Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate.Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia.Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii,promovarii vanzarilor si relatiilor publice. Publicitatea este o variabila importanta a politicii promotionale a S.C.M.P.Baneasa S.A.,ea reprezentand unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. S.C.M.P. Baneasa S.A. foloseste publicitatea pentru a transmite publicului mesaje referitoare la ea insasi,la produsele si serviciile ei,cu scopul de a determina un raspuns din partea acestuia.Ca

marea majoritate a firmelor mari si S.C.M.P.Baneasa S.A. a apelat la o agentie specializata de publicitate-McCann Erickson. Baneasa a fost prima marca din domeniul moraritului si panificatiei sustinuta puternic prin campanii de marketing.Astfel inca din anul 1999,in colaborare cu firma de publicitate McCann Erickson s-au dezvoltat annual campanii de publicitate. Primul spot TV Baneasa a fost unul de imagine care promova atat valorile intrinseci ale brandului cat si proprietatile produselor. Cel de-al doilea spot a fost o inovatie publicitara pentru domeniul alimentar,spotul facand o demonstratie directa a caracteristicilor fizico-chimice ale produselor Baneasa. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin campanii TV(spre exemplu lansarea pastelor fainoase pentru copii-Dino). Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Morarit si Panificatie Baneasa acordarea de stimulente pe termen scurt,in plus fata de avantajele oferite de produsele pe care le detin,cu scopul de a incuraja achizitia sau vanzarea acestora.Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a actiunilor publicitare,contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul mediului sau socio-economic in cadrul pietei. Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Baneasa sunt: -Intarirea loialitatii fata de marca; -Cresterea vanzarilor la unele produse; -Atragerea de noi clienti; -Contracararea concurentilor; Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre: -Clientii existenti ai firmei -Clientii firmelor concurente -Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Baneasa Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu,promovarea vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia. Promovarea orientate spre consummator cuprinde reduceri de preturi,cupoane,premii,concursuri si altele. Promovarea comerciala include o varietate de mijloace respective credite,servicii gratuite,instruire,mostre gratuite,rabaturi pentru cantitati mari,rabaturi pentru plata timpurie,posibilitatea returnarii marfii cat si prime de fidelitate. Promovarea orientata spre forta de vanzare cuprinde prime,comisioane,concursuri. In general,actiunile de promovare a vanzarilor trebuie sa fie orientate spre atragerea preferintelor consumatorilor.Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui.Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte crearea unei cereri de consum pe termen lung,nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la alta. Relatiile publice reprezinta o alta tehnica de promovare in masa a produselor.Ea presupune stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice,prin obtinerea unei publcitati favorabile din partea acestora,crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea zvonurilor si a stirilor nefavorabile. S.C.M.P.Baneasa S.A.foloseste mai multe instrumente specific relatiilor publice: Relatiile cu presa.Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu Reclama produselor.Promovarea anumitor produse

Comunicatiile firmei.Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face cunoscuta firma. Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor Consultanta.Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si imaginea firmei. S.C.M.P.Baneasa S.A. apeleaza la o firma de marketing specializata si in relatiile publice McCannErickson-care se ocupa de toate activitatile specific de PR,orientandu-se spre promovarea pe piata a imaginii firmei si spre imbunatatirea rezultatului final.

2.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercial


Tabel nr.15

Puncte forte -Produse de inalta calitate -O buna diversificare a liniilor de produse care permite firmei sa raspunda mai bine la asteptarile pietei si la atacul concurential -Innoirea permanenta a liniilor de produse -Flexibilitatea in productie -O imagine buna a marcii -Colaborarea cu o firma specializata de marketing-McCann Erickson care ofera firmei servicii de calitate - Buna orientare catre consumatorii de pe piata - Aproximativ 90% din produse S.C.M.P.Baneasa S.A. ambalate si destinate consumului casnic sunt vandute prin intermediul uneia dintre cele mai extinse retele de distributie nationala-Overseas Group -Un department commercial bine pus la punct -Retea proprie de magazine pentru comercializarea produselor proprii -Realizarea de contacte cu noi clienti
-Relatii publice ale conducerii cu diverse categorii de clienti

Puncte slabe -Inexistenta in cadrul companiei a unui compartiment de marketing -Publicitatea destul de redusa comparative cu marimea companiei si diversitatea produselor -Preturi mai ridicate decat media pe piata -Necesitatea acoperirii investitiilor efectuate pentru modernizarea utilajelor

CAP.III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC


3.1. Amplasamentul S.C.M.P.BANEASA S.A. si caile de acces
Sediul societatii se afla in Bucuresti pe strada Nicolae Caramfil,nr.52-54,sector 1. Sediul are o suprafata totala de 30000m2, cuprinde intreaga structura de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe Este situata in partea de Nord a Bucurestiului in vecinatatea Podului Baneasa. Accesul in cadrul sediului central al S.C.M.P.Baneasa S.A. se efectueaza astfel: - pe cale rutiera; - pe cale feroviara, prin racordarea la liniile de cale ferata care traverseaza zona industriala.

3.2. Resursele energetice si utilitatile


Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C.M.P.Baneasa S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Alimentarea cu apa se realizeaza din reteaua de potabila apartinand S.C. MORARIT -PANIFICATIE BANEASA S.A., pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 APA NOVA si a contractului de subfurnizare a apei nr.14719/31.12.2007. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat, montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S. A. Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.

Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare; Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C. MORARIT - PANIFICATIE BANEASA S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate) cu Dn 300 mm, pozat in str.Nicolae Caramfil nr. 52-54, conform Acceptului de evacuare nr. 126/17.03.2008 emis de catre S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. Utilizarea eficienta a energiei electrice Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. MORARIT- PANIFICATIE BANEASA S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q sp = 63 kwh/t.

Energia termica Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C. MORARIT- PANIFICATIE BANEASA S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007. Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua cazane Metalica, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere. Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este achizitionat de la S.C. Petrom S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc. Serviciile de telefonie si internet Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. Romtelecom S.A. si de conectare la reteaua Internet; Serviciile de salubrizare Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. Rosal Ecologic S.A. .

3.3. Descrierea procesului de productie

a. Organizarea productiei Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde : -precuratirea graului ; -curatirea graului ; -conditionarea graului ; -macinarea propriu-zisa ; -depozitarea si ambalarea produselor de morarit. Principalele faze si operatii tehnologice sunt : - precuratirea graului se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de aspiratie si magneti ; - curatarea graului capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor, separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ; - conditionarea graului se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ; - macinarea graului ; - depozitarea si ambalarea produselor de morarit : - depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite - faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 3 kg - grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac . b. Echipamentele tehnologice si capacitatea de productie Societatea S.C.M.P. Baneasa S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa,lucru ce s-a realizat in timp,incepand cu anul 1996 cand societatea a intrat in procesul de privatizare-prin investitii ale asociatilor si prin reinvestirea profitului. 1.Sectia de paste fainoase Capacitatea de productie:60 tone/24 ore Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste avantaje sunt: Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte: -pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza -mentinerea formei si stabilitatea culorii -se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor -textura placuta la masticatie -lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele

-gust placut Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza obtinerea unor produse finite de calitate constanta

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor BANEASA mai contribuie si: Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere; Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine, tomate, spanac; Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena; Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant; Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare; Echipa tinara si bine pregatita professional. 2. Moara de grau Capacitatea de productie:320 tone/24 ore Fainuri si Grisuri -Moara Baneasa este dotata cu linii de fabricatie germana pentru prelucrarea graului si cu sistem de amestec si transport de provenienta italiana, ambele fiind achizitionate in ultimii sase ani. Aceste utilaje permit aplicarea celei mai recente tehnologii de selectionare, pregatire, conditionare si macinare a graului. -Graul receptionat este depozitat si apoi curatat cu ajutorul unor instalatii speciale pentru indepartarea tuturor corpurilor straine care ar putea influenta in mod negativ calitatea produselor finite. -Sistemul automat de reglare a umiditatii asigura o pregatire optima a graului pentru macinare -Macinarea, cernerea si curatirea grisurilor - operatii deosebit de importante, se efectueaza folosindu-se valturi si site de ultima generatie -Ambalarea produselor finite are loc in instalatii automate care asigura respectarea si nivelul constant al greutatii declarate -Circuitul tehnologic inchis si folosirea materialelor specifice industriei alimentare garanteaza conditii optime de igiena -Laboratorul dotat cu aparatura moderna de mare precizie permite urmarirea in scopul corectarii si uniformizarii caracteristicilor produsului finit -Posibilitati tehnice de sortare a mai multor tipuri de gris cu granulatie diferita

-Sistemul modern, automatizat de omogenizare si dozare permite mentinerea unui nivel calitativ constant al calitatii fainurilor si grisurilor -Dirijarea procesului tehnologic se efectueaza cu ajutorul unui sistem de comanda asistat de calculator -Personal cu inalta calificare format si specializat in scoli cu renume international

Tarate In urma procesului de macinare a graului alaturi de faina, se obtin taratele, care se pot

livra: -Ca atare, sub forma de pulbere ambalata in saci si vrac (direct in mijloacele de transport) -Sub forma compacta, granulara, de pelete -Singura instalatie de granulare a taritelor din Romania permite obtinerea peletelor prin comprimarea pulberii de tarite sub actiunea aburului; -Procesul are loc la parametri constanti si permanent urmariti de temperatura si presiune -Avantajele acestei prelucrari constau in marirea termenului de valabilitate (de la trei luni la sase luni) precum si intr-o mai judicioasa folosire a spatiilor de depozitare, care pot ajunge la jumtate fata de volumul ocupat de tarita pulbere. 3. Sectia de Paine Capacitatea de productie: 40 TONE/24 ORE Sectia de productie paine are in dotare doua linii de fabricatie continue, compuse din malaxoare intensive cu functionare automata, divizare si are mecanica, dospitoare si cuptoare tip tunel; Faina se livreaza prin transport pneumatic de la moara proprie; 4. Sectia de patiserie Sectia patiserie este dotata cu: -malaxoare intensive, robot pentru omogenizarea si amestecarea ingredientelor -masina de turat foietaje, -dospitoare cu atmosfera controlata (temperatura si umiditate) -cuptor rotativ -cuptor tunel -masini de ambalat in folie de polietilena

c. Calitatea produselor Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C.M.P.Baneasa S.A. dispune de laboratoare ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat si produsul finit. Compania este certificata cu Sistemul de Management al Calitatii conform ISO 90012001, acordat de SIMTEX-OC. Laboratorul de incercari fizico-chimice - Acreditat RENAR conform EN CEI ISO 17 025 - Obiectivele principale privind calitatea pentru laboratorul de incercari fizico-chimice sunt: -realizarea incercarilor la nivel de excelenta; -asigurarea laboratorului cu localuri si conditii ambientale corespunzatoare pentru rezultate garantate; -asigurarea de aparatura pentru monitorizarea conditiilor de mediu; -asigurarea de echipamente de incercare si masurare corespunzatoare, -asigurarea trasabilitatii masurarii prin etalonarea echipamentelor incercare/masurare; -documentarea, implementarea si mentinerea unui sistem al calitatii in conformitate cu standardul international SR ISO 17025; -acreditarea laboratorului de catre organismul national de acreditare cu documentatia referitoare la calitate si sa implementeze politicile si procedurile in activitatea lor; -evaluarea si analizarea periodica a modului de functionare a sistemului calitatii. -Dotarea laboratorului cuprinde pe linga echipamentele uzuale si aparatura performanta, care ne permite alinierea la standardele europene: -Alveograf Chopin pentru determinarea insusirilor reologice ale aluatului -Moara pilot Chopin pentru obtinerea rapida a fainii din proba de grau -Farinograf Brabender - ofera indicatii suplimentare in ceea ce priveste reologia aluatului -Echipament pentru determinarea activitatii amilazice prin determinarea indicelui de cadere -Echipament pentru determinarea continutului de proteina

Procedurile de control sunt conforme cerintelor SR EN ISO/CEI 17025/2001, cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari si SR EN ISO 9001/2001, sisteme de management al calitatii. Laboratorul Baneasa executa urmatoarea gama de analize pentru terti: Determinari pentru GRAU: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Continutul de corpuri straine -Masa hectolitrica -Umiditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Indicele de cadere -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice Determinari pentru FAINA: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Continutul de corpuri straine -Umiditatea -Aciditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice -Continutul de cenusa -Granulozitatea -Absorbtia apei si proprietatile reologice -Indicele de cadere Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Umiditatea -Aciditatea -Porozitatea, elasticitatea si volumul painii Determinari pentru PASTE FAINOASE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Umiditatea -Aciditatea -Continutul de substante proteice -Comportarea la fierbere

d. Intretinerea si repararea utilajelor Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din sectiile de productie.Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C.Baneasa.S.A. mai apeleaza si la serviciile firmei S.C.GENERAL SERVICE GRUP 98.S.R.L. Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine urmatoarei oferte de servicii: : -Proiectare si engineering -Reparatii curente, accidentale, capitale masini unelte si agregate -Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F. -Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale - Executie piese de schimb echipamente si componente -Diagnoza pentru echipamente tehnice La S.C MORARIT SI PANIFICATIE - BANEASA S.A aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii: - Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la fierastraie alternative - Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci electromecanic -Reparatie freza "MARGHITA -Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice -Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc. -Reparatie strung SN 381 e. Igiena si protectia muncii Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt prevazute urmatoarele masuri: - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in prezenta unei surse de caldura de 800-900oC; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu permite accesul in spatiul utilajelor in miscare; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

3.4. Puncte forte pentru domeniul tehnic si tehnologic

Tabel nr.16: Valoarea activelor imobilizate detinute de S.C.M.P.Baneasa.S.A.


Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. Categoria si denumirea grupei de active imobilizate Cladiri si constructii speciale Echipamente tehnice-masini,utilaje Aparate si instalatii de masura Mijloace de transport Alte active imobilizate(diverse dotari) Total Valoare estimate (EURO) 1.594.468 3.136.986 64.487 234.652 19.834 5.005.427 Starea actuala/ vechimea Majoritatea cladirilor au fost construite in perioada 1986-1995 si au fost modernizate in perioada 1997-1999 85%cu o vechime mai mica de 5 ani 90% au o vechime mai mica de 4 ani 60% din mijloacele de transport au fost achizitionate dupa anul 1998

Tabel nr.17 Analiza SWOT a domeniului tehnic si tehnologic


Puncte forte Posibilitati de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime Cauze - amplasament pe platforma industriala - capacitate mare de stocare - racordare la retea feroviara - furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii - asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii - existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie independente intre ele - conditii bune de munca - proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie - automatizarea partiala a liniilor de productie - buna specializare a personalului care lucreaza in productie - modernizarea utilajelor - preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare buna de functionare utilajele existente - dependenta firmei de activitatea de produ ctie -modernizarea utilajelor - folosirea framantarii intensive - conditii optime de depozitare - continutul bogat in elemente nutritive al produselor - testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului C.T.C.

Stabilitate in realizarea productiei curente

Flexibilitate relative mare a liniilor de fabricatie

Activitate organizata de intretinere a echipamentelor de lucru

Calitate superioara a produselor fabricate

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C.M.P.Baneasa S.A. dispune de utilaje si instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite. Astfel, S.C.M.P.Baneasa S.A. este cel mai modern Complex Integrat de Panificatie din Romania, produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca si internationala.

CAP.IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE


4.1. Structura si dinamica personalului
Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C.M.P.Baneasa S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte. Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale intreprinderii:este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate, poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in competitia in care se afla cu intreprinderi similare.

Conducerea societatii S.C.M.P.Baneasa S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca, pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului. In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. M.P. Baneasa S.A. s-au modificat in mod continuu. Astfel, in urma unui numar insemnat de concedieri, in anul 2004 s-a atins un efectiv de personal de 300 angajati. Prin aceasta prima etapa a restructurarii s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective: scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea productivitatii muncii. In anul 2004, in urma rezultatelor economice pozitive inregistrate de societate in anul anterior, au fost create noi locuri de munca in cadrul compartimentelor care au contribuit semnificativ la aceste rezultate. In anul 2008 numarul salariatilor a scazut si mai mult ajungand la 179. In urmatorul tabel este prezentata structura personalului in anul 2008 in functie de varsta si sex.
Tabel nr.18 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2006
Varsta Sex Barbati Femei Total Pondere (%) 20-30 206 34 240 47,76 30-40 132 39 171 34,21 Peste 40 45 47 92 18,30

Tabel nr.19 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2007


Varsta Sex Barbati Femei Total Pondere (%) 20-30 104 52 156 52,34 30-40 76 28 104 34,89 Peste 40 27 11 38 12,75

Tabel nr.20 Structura pe varsta si sexe a personalului in anul 2008


Varsta Sex Barbati Femei Total Pondere (%) 20-30 69 23 92 51,25 30-40 44 14 58 32,69 Peste 40 15 14 29 16,06

4.2. Remunerarea si motivarea personalului


Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. M.P.Baneasa S.A. este organizat conform tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul 2,in functie de volumul comenzilor.
Tabel nr.21 Programul de lucru la S.C.M.P. Baneasa S.A.
Luni-Vineri Sambata Duminica

Sectiile de productie Magazinele de desfacere Sediul central

22:00 14:00 07:00-21:00 07:30-18:00

22:00-06:00 07:30-18:00 07:30-14:00

Inchis

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice. In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare: - sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi; - sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru muncitorii indirect productivi; Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele: - participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie: - sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani; - sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca in perimetrul carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi nocive. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii; - sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru. O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a unei ratii zilnice nominale de 2 paini.

4.3.Productivitatea muncii
In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati (in perioada 2006-2008). Tabel nr.22 Productivitatea muncii la S.C. M.P. BANEASA S.A. in perioada 2006-2007
Nr. crt. 1 2 3 Indicator U.M. 2006 Cifra de afaceri Nr.angajati Productivitaea muncii (W=CA/Nr.ang.) lei Angajati lei 80.636.72 7 502 160.631 Anii 2007 110.571.54 3 298 371.045 2008 44.697.11 8 179 249.705 2007/ 2006 137,1 2 59,36 230,9 Dinamica 2008/ 2007 40,42 60,06 67,30 2008/ 2006 55,43 35,65 155,45

Analizand datele de mai sus se poate observa dinamica numarului de salariati este inferioara dinamicii cifrei de afaceri ceea ce duce la cresterea productivitatii muncii.Se poate observa de asemenea ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri s-a redus extrem de mult in perioada 2007-2008 fata de perioada 2006-2007,ceea ce a dus la scaderea productivitatii muncii in perioada 2007-2008.

4.4.Conditii de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri: - sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare; - in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in caz de accidente; - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu surse deschise de foc; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

4.5.Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane


Tabel nr. 23: Analiza SWOT a domeniului resurselor umane
Puncte forte Conditii corespunzatoare de munca Structura corespunzatoare a personalului pe activitati Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii Cauze - gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului tehnologic - asigurarea unui microclimat industrial corespunzator - restructurarea societatii - asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic - conditii bune de munca - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor - sporirea productiei - scaderea influentei factorului uman in procesul de productie - evitarea cresterii exagerate a salariilor - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a spatiilor de productie - sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea personalului - cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri Cauze -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

Cresterea productivitatii muncii

Angajarea de specialisti economisti Puncte slabe Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

CAP.V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUI


5.1. Forma juridica si structura actionariala S.C.M.P.BANEASA S.A. este persoana juridica romana,avand forma juridical de societate pe actiuni.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si conform actelor constitutive,respective statutul si contractual de societate. Denumirea legala a firmei este Societatea Comerciala Morarit si Panificatie Baneasa S.A.In toate actele,anstrului anunturile,publicatiile care emana de la societate,va fi precedata sau urmata de cuvintele societate pe actiuni sau initialele S.A.,numarul si data inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului J/40/910/1991-07/03/1991,Codul Unic de Inregistrare 1556706 si atributul fiscal R.

5.2. Structura actionariatului la S.C.M.P.BANEASA S.A. Capitalul social al companiei este de 19.220.550.000 lei si corespunde unui numar de 768.822 de actiuni.Actiunile societatii sunt cotate la Bursa de Valori Mobiliare(RASDAQ). Tabel nr. 24: Structura actionariatului Denumire actionar Pondere actiuni Overseas Distribution SRL 82,97% Persoane fizice 6,74% O.T.C. Holding 4,18% Dehaeck Gilberte Caroline 2,14% Muntean Ion Cezar 1,36% Pagnejer Mihai 1,36% Dobre Petre 1,25% Nr.actiuni 637.904 51.834 32.137 16.460 10.454 10.414 9.619

Capitalul social poate fi marit sau redus pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor in conditiile si cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionar confera acestuia dreptul la vot in Adunarea Generala a Actionarilor,dreptul de a alege si a fi ales in organelle de conducere,dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor conform dispozitiilor legale si contractului de societate. Obligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia,iar actionarii raspund in limita grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor. 5.3. Obiectul de activitate S.C.MORARIT SI PANIFICATIE BANEASA S.A. are ca principal obiect de activitate producerea si comercializarea produselor de morarit si panificatie.Printre obiectele de activitate declarate se numara: Fabricarea produselor de morarit Fabricarea produselor de panificatie si patisserie Fabricarea biscuitilot,piscoturilor si altor produse similar Fabricarea pastelor fainoase alimentare si a altor produse fainoase Fabricarea preparatelor dietetic si a produselor alimentare pentru copii Fabricarea altor produse alimentare Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor si furajelor Comert cu amanuntul al painii,produselor de patisserie si zaharoaselor Transporturi rutiere de marfuri Activitati de ambalare 5.4. Administrarea si managementul societatii Conform Legii nr.31/1990,republicata in Monitorul Oficial,nr.33/1998,privind societatile comerciale,conducerea S.C.MORARIT SI PANIFICATIE BANEASA S.A, se exercita prin intermediul urmatoarelor organe de conducere: Adunarea Generala a Actionarilor Consiliul de Administratie Directorul General Directorul Executiv Comisia de Cenzori

Asociatia Generala a Actionarilor este organul de conducere ce decide asupra activitatii societatii,si asigura strategia ei economica si comerciala. Gestiunea societatii comerciale este controlata de actionari prin Comisia de Cenzori,ai carei membrii sunt alesi de AGA. Atributiile,competentele si responsabilitatile organismelor participative de management sunt evidentiate de statutul firmei si de Regulamentul de organizare si functionare.Pentru personalul de management si executie,documentele ce consemneaza sarcinile,competentele si responsabilitatile sunt fisele de post. Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor,care are atributiile prevazute in Statutul societatii,in conformitate cu prevederile Legii 31/1990,republicata in anul 1998. Adunarea Generala Extraordinara se intruneste cate ori este necesar pentru a lua hotarari privind: Schimbarea formei juridice si a obiectului de activitate al societatii,mutarea sediului si modificarea actului constitutiv Marirea sau reducerea capitalului social,modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora,cesiunea actiunilor Comasarea,divizarea,fuzionarea,dizolvarea si lichidarea societatii Contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung si stabilirea nivelului de contractare a imprumuturilor bancare curente Emisiunea de obligatiuni si conversia unor categorii de obligatiuni in alta categore sau in actiuni,dupa caz etc. Directorul general al societatii este Presedintele Consiliului de Administratie. Societatea este administrate de catre Consiliul de Administratie,compus din trei administrator,alesi de AGA,pe o perioada de patru ani,cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de patru ani,acestia putand avea si calitatea de actionari. Consiliul de Administratie se intruneste de cate ori este necesar,cel putin o data pe luna,la convocarea presedintelui,sau a cel putin o treime din numarul membrilor sai.Presedintele numeste un secretar,dintre membrii consiliului sau din afara acestuia.Pentru valabilitatea deciziilor,este necesara prezenta a cel putin jumatate din membrii Consiliului de Administratie si deciziile se iau cu majoritate absoluta a membrilor prezenti. Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii: Supune annual aprobarii AGA,in termen legal,raportul administratorilor cu privire la situatia financiara anuala precum si programul de activitate,programul de investitii si bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs Reactualizeaza trimestrial bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de AGA,pe baza modificarilor conjuncturale care influenteaza cheltuielile si veniturile in limita competentelor pentru care a primit mandate Stabileste competentele si nivelul de contractarea imprumuturilor bancare curente si a tuturor creditelor comerciale si aproba eliberarea garantiilor Incheie acte juridice prin care sa dobandeasca,sa instraineze,sa inchirieze,sa schimbe sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimonial unitatii,atunci cand valoarea acestora nu depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic Aproba incheierea oricaror contracte pentru care nu a delegate competenta directorului general si care nu sunt de competenta acestuia Aproba incheierea contractelor de import-export

Hotaraste scoaterea din functiune a mijloacelor fixe amortizate integral si a celor neamortizate integral,hotaraste valorificarea componentelor mijloacelor fixe ca piese de schimb conform legii,aproba casarea si declasarea unor bunuri materiale,altele decat mijloacele fixe Aproba data recuperarii si anuitatii de acoperire a valorii ramase neamortizate Aproba si raspunde de efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului,stabilirea diferentelor cantitativ-valorice,valorifica rezultatele inventarierii,evalueaza elementele patrimoniale Aproba sumele acordate cu titlu de sponsorizare Hotaraste asupra ofertelor privind realizarea obietivelor din programul de investitii Convoaca AGA extraordinara ori de cate ori este nevoie Aproba structura organizatorica,stabileste drepturile,obligatiile si responsabilitatile personalului,conform structurii organizatorice Numirea si revocarea persoanelor fizice si juridice care indeplinesc functia de auditor intern,stabilirea cadrului de desfasurare a acestei activitati si atributiilor,drepturilor si obligatiilor acestora Negociaza contractual colectiv de munca Stabileste si aproba nivelul indemnizatiei pentru secretarul consiliului de administratie Aproba delegrarile de competenta pentru directorul general executive si pentru persoanele din conducerea societatii,in vederea executarii operatiunilor legate de buna desfasurare a activitatii Stabileste si aproba politici pentru protectia mediului inconjurator,securitatea muncii potrivit regulilor in vigoare Stabileste tactica si strategia de marketing Rezolva orice alte probleme stabilite de AGA sau care sunt prevazute de legislatia in vigoare Directorul general executiv reprezinta societatea in raport cu tertii si are in principal urmatoarele atributii: Aplica strategia si politicile de dezvoltare ale societatii stabilite de Consiliul de Administratie Angajeaza,promoveaza si concediaza personalul salariat in conditiile legii Participa la negocierea contractului colectiv de munca,in limitele mandatului dat de Consiliul de Administratie Negociaza in conditiile legii contractile individuale de munca Incheie acte juridice sau pe seama societatii,in limitele acordate de consiliul de administratie Aproba operatiunile de incasari si plati,potrivit competentelor legale si prezentului act constitutiv Aproba elaborarea studiilor de fezabilitate privind strategia de dezvoltar,studiile de piata,lucrarile de cercetare-proiectare de tehnologii,produse,mecanizare,automatizare si informatizare a proceselor de productie,aproba organizarea productiei,a desfacerii produselor Aproba studiile elaborate,stbileste modul de implementare a acetora si analizeaza periodic stadiul aplicarii Aproba limitele normelor de consum specific pentru materii prime,materiale,manopera si energie,fundamentate de comisia tehnico-economica Aproba preturile produselor proprii,tarifele pentru serviciile prestate si preturile pentru produsele comercializate prin unitatile de desfacere ale unitatii

Aproba scaderea din gestiune a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere si trecerea acestora pe costuri,in cazurile in care lipsurile nu s-au produs din vina salariatilor Imputerniceste directorii executive si orice alta persoana sa exercite orice atributie din sfera sa de competenta Rezolva orice problem ape care Consiliul de Administratie a stabilit-o in sarcina sa 5.5. Structura organizatorica a societatii Aceasta poate fi considerata drept scheletul firmei.Este definite ca fiind ansamblul persoanelor,subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea,astfel constituite incat sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii obiectivelor prestabilite. In ansamblul ei structura organizatorica prezinta doua mari parti: structura de conducere(functionala) si structura de productie(operationala).Structura de conducere reuneste ansamblul persoanelor,compartimentelor si relatiilor organizationale astfel constituite incat sa asigure conditiile economice,tehnice si de personal necesare desfasurarii proceselor de executie.Structura de productie este alcatuita din ansamblul persoanelor,compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al firmei. Analiza domeniului managementului are drept scop determinarea masurii si a eficientei cu care noua conducere a societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza, controleaza si evalueaza activitatile firmei. Managementul societatii, utlizand metode(comunicare directa, comunicare indirecta) si mijloace de comunicare specifice(verbala, vizuale, sedinte de analiza) asigura transmiterea necesarului de informatii catre salariatii organizatiei in asa fel incat acestia sa contribuie la indeplinirea obiectivelor organizatiei. Caile de comunicare stabilite intern acopera transmitera informatiilor de la conducere catre executanti(comunicare de sus in jos), de la executanti spre conducere(comunicarea de jos in sus), precum si comunicarea intre diferite functii organizatorice situate pe aceleasi nivele organizatorice (comunicarea pe orizontala). Comunicarea de sus in jos este initiata de managementul societatii si este indreptata catre compartimentele subordinate. De obicei, este folosita pentru transmiterea de dispozitii si directive, pentru explicarea regulamentelor si practicilor specifice organizatiilor, ca si pentru delimitarea responsabilitatilor salariatilor. Atunci cand este cazut, personalul de executie poate aduce la cunostinta managerului general sau sefilor de departamente, prin comunicarea de jos in sus , modul cum au receptat comunicarea de sus in jos precum si orice probleme sau aspecte semnificative care pot influenta activittile realizare si /sau calitatea produselor furnizate, calitatea mediului sau care pun in pericol sanatatea si securitatea salariatilor sau propuenri de imbunatatire a proceselor desfasurate in organizatie si a eficacitatii acestora. Comunicarea pe orizontala se realizeaza fie intre managerii aflati pe pozitii similare in interiorul organizatiei, fie intre alte personae din cadrul diverselor departamente. In general, acest tip de comunicare are rolul de a realize coordonarea activitatilor dintre departamente, mai ales daca acestea sunt interdependente. Comunicarea externa a societatii comerciale este de tip operational avand in vedere faptul ca mare parte din salariati intretin relatii profesionale cu personae din mediul extern al organizatiei. Fiecare dintre acesti angajati sunt deci, obligati sa comunice, in calitate de reprezentatnti ai organizatiei cu partenerii externi ai acesteia:clienti, furnizori, contractanti, autoritati publice, eventuali concurenti. Astfel, fiecare vehiculeaza o anumita imagine si anumite mesaje din partea organizatiei si primesc in acelasi timp informatii pe care le retransmit in interiorul organizatiei.

Comunicarea externa strategica a societatii comerciale imbraca doua forme de baza:dezvoltarea de relatii de comunicare cu mediul extern si previzionarea evolutiei si schimbarilor care se pot produce in interiorul organizatiei si care pot afecta activitatea acesteia. Societatea comerciala incearca sa reziste in mediul extern, in mod neceesar concurential prin contruirea de relatii profitabile cu actorii cheie ai acestuia: autoritatile locale, dorectori ai altor organizatii, in general cu persoanele care sunt considerate a fi influente. Comunicarea cu rol de promovare se desfasora unilateral dinspre societatea comerciala catre mediul exterior al acesteia. In aceatsa situatie, nu mai sunt membrii organizatiei cei care itnretin legatura cu exteriorul , ci organizatia ca institutie. Ea da informatii despre produsele sau serviciile pe care le ofera, incearca sa-si amelioreze imaginea de ansamblu sau pur si simplu vrea sa se faca cunoscuta si sa-si promoveze valorile. In general, in cadrul firmei Mega Image se aplica autoritatea directa, care este specifica persoanelor, care, aflate in diferite pozitii de conducere, dau ordine si dispozitiuni subordonatilor lor directi; ea se realizeaza in sens descendent, de la varful ierarhiei organizationale spre baza, si implica responsabilitatea directa pentru indeplinirea obiectivelor organizationale. Anumiti salariati sunt investiti cu autoritatea functionala, cre este autoritatea conferita unei personae sau unui department intr-o anumita faza a procesului de realizare a unor activitati; ea este limitata la o anumita perioada de timp si la un obiectiv anume si este acordata numai celor care dispun de capacitatea realizarii unor studii/expertise de specialitate in scopul imbunatatirii eficientei organizationale. Autoritatea functionala este un caz particular de delagare a autoritatii(catre o persoana si doar pentru o faza a procesului). In general, delegarea autoritatii in cadrul societatii comerciale se refera la procesul prin care un conducator distribuie subordonatilor sarcini de munca impreuna cu autoritatea necesara realizarii lor. Desi in orice organizatie formala, delegarea autoritatii este inevitabila, atat conducatorii cat si condusii manifesta din ratiuni diferite, rezistenta fata de delegare , respective fata de acceptarea delegarii autoritatii. 5.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului
Tabel nr. 25: Analiza SWOT a domeniului managementului PUNCTE FORTE CAUZE Structura organizatorica bine - structura de tip ierarhicdefinita functional - procesul de restructurare a societatii a fost efectuat in mod rational Sistem informational bine organizat - utilizarea calculatorului pentru prelucrarea datelor - stil de conducere participativ - folosirea coordonarii bilaterale - centrala interna de telefonie - utilizarea comunicarii verbale - folosirea coordonarii bilaterale - structura organizatorica de tip EFECTE - un nivel ridicat al productivitatii muncii - respectarea principiului unitatii de decizie si actiune - prelucrarea rapida a datelor - acces rapid la informatii si rapoarte - adoptare rapida a deciziilor

Eficienta sistemului decizional

- adoptarea rapida a deciziilor - cresterea cifrei de afaceri - satisfacerea comenzilor clientilor - asigurarea aprovizionarii

Stil de management participativ

ierarhic-functional - stilul de management participativ - atragerea personalului tehnicoadministrativ si in procesul de adoptare a deciziilor - relatii neconflictuale intre conducere si ceilalti salariati - compartiment de marketing puternic dezvoltat - compartiment de marketing puternic dezvoltat

continue cu materii prime si marfuri - cresterea productivitatii muncii - cresterea cifrei de afaceri - echilibrarea stocurilor - satisfacerea cererii clientilor - asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca - avantaj concurential - reducerea timpului de adoptare a deciziilor - avantaj concurential

Autonomie in obtinerea informatiilor despre piata Preocuparea pentru promovarea produselor

BIBLIOGRAFIE: www.gsg98.ro/reparatii.html www.pastebaneasa.ro www.bvb.ro/www.vrajitorul.ro www.arpmb.ro/autorizatii integrate de mediu_files/autorizatie SC BANEASA MOARA SA.revizuita.pdf Revista electronic de morarit si panificatie http://gal.bestjobs.ro/galleries/companylogo/thumbs/157655_SiglaBaneasaFS.jpg