Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL EDUCAJIEI SI INVAJAMlNTULUi Prof, dr, A, RUSU Conf. dr. N. BOS Sef lucr. dr.

A, KISS

TOPOGRAFIE GEODEZIE
204610 B.C.U. - IASI

EDITURA DiDACTICA S] PEDAGOGICA Bucuresti

I I

Manuscrisul a fost analizat si aprobat de colectivul Catedrei de amenajament si topogralie, cle Biroul executiv al Consiliului profesoral al Facultatii de silvicultura si exploatari i'orestiere si de catre Biroul Senatului Universitatii din Brasov.

Redactor : ing. TEODORA DRAGOMIR Tehnoredactor: ELENA PETRICA Grafician: 3VICOLAE SlRRU

Gospoddrirea rationald a fondului funciar, deci 'inclusiv si a celui forestier, presupune cunoasterea hii'cit mai pe deplin si cit mm corect in expresia lui geograficd, GU toate dotdrile. Pentru aceasta sint neGesare planuri si Mrti care servesc atit la evidenta lucrdrilor cit mai ales la studiul, proieotarea si aplicarea respeotiv trasarea lucrdrilor de ewecutat. Cursul de topografie-geodezie, ce se predd studentilor de la Facultatea de silvicultura si exploatari forestiere, cuprinde cunostintele de bazd ale ridicdrilor in plan in general, pe suprafete mari, preciim si cunostintele necesare utilizdrii planurilor si lidrtilor. De asemenea trateazd si specificul ridicdrilor din sectorul forestier, prin cele mai acreditate metode inclusiv specificul lucrdrilor de trasare. Pentru aceasta sint prezentate : cunostintele de bazd ale calculului erorilor inclusiv prin metode riguroase si evahiarea preciziilor; aparatura topograficd cea mai reprezentativd din dotatia institutiilor de la noi precum si noutdtile pe plan mondial; sistemul cartografic utilizat si legat de el transcalculdrile geodezice si topografice; reducerea la elipsoid si in plan a mdrimilor mdsurate pe suprafata fizicd a Pdmintului; indesirea respectiv realizarea retelelor de sprijin planimetrice si altimetr ice; metodele curente de ridicare inclusiv compensdrile riguroase planimetrice si altimetrice; ridicdrile tahimetrice si busolare. Un loc corespunzdtor ocupd si ridicdrile moderne fotogrammetrice, care reprezintd cle multd vreme metoda curentd de ridicare in plan a pddurilor. Lucrarea are un pregnant caracter didactic, se adreseazd GU precddere studentilor silmcultori, dar in acelasi timp tuturor studentilor care au ca obiect de studiii topografia, geodezia, fotogrametria. Lucrarea este utild deopotriva tuturor inginerilor si tehnicienilor care activeaza in cimpul masuratorilor terestre sau au de rezolvat problems de ridicdri.
AUTORII

CUPRINS

Prefata Capitolul 1. GUNOST1NTE DE BAZA


1.0 Notiuni generate

3 15
15

1.00 1.01 1.02 1.03 1.04 1.1 1.10 1.100 1.101 1.102 : 1.11 1.12 1.13 1.130 1-.131 1.132 1.14 1.15 1.20 1.200 1.201 1.21 1.22 .1.3 1.30 1.300 1.301 1.302 1.31 1.310 1.311 1.312 1.313 1.314

Obiectul si importanta topografiei .Masuratori terestre Coiitinutul lucrarii Notiuni topografice de baza Principii ale topografiei generale Plannri si Iiarti Scari Scari mimerice Scari grafice Importanta scarii planului Clasificarea reprezentarilor topografice Coiitinutul planurilor si hartilor Utilizari curente ale planurilor si hartilcr Haitile si planurile in recunoasterea terenurilor Determinarea unor elemente de planimetrie Determinarea unor elemente de altimetrie Unitati de masura Orientari. Axe de coordonate Tabele Tabele de valori naturale Tabele de coordonate Calculatoare electronice. Nomograme Erori Masuratori si evaluarea lor Elemente introductive. Definitii Clasificarea erorilor Masuratori directe, in directe si conditionate Erorile intimplatoare in masuratorile directe de ponderi egale Erori aparente Precizie Eroarea medic patratica a unei masuratori Eroarea medie a mediei Probabilitate. Frecveuta

15 16 16 17 18 21 21 21 22 23 23 24 27 27 28 30 32 34
36

.-.'.

1.2 Mijloace de calcnl

37 37 .; 38 38 40 41 41 41 42 43 43 43 43 44 45 46

1.315 1.316 1.317 1.32 1.320 1.321 1.322 1.323 1.324 1.33 1.330 1.331 1.34 1.35

Curba eiorilor Erori probabile. Erori limita Prezentarea rezultatului masuratorilor Erorile intimplatoare in masuratorile directe de ponderi cliferite Medie aritmetica ponderata Stabilirea ponderii Reducerea erorilor ponderate la erori de aceiasi pondere . . . Erori medii ponderate Principiul metodei celor mai mici patrate (m.c.m.p.) Erorile intimplatoare in masuratorile indirecte Propagarea erorilor in masuratorile indirecte Gompunerea erorilor accidentale si sistematice Tolerante Concluzii

47 49 49 50 50 51 52 52 53 54 54 56 57 57

Capitolul 3. RIDICARI PLANIMETRICE


3.0 Generalitati .

113
113

3.00 3.01 3.1 3.10 3.11 3.HO 3.12 3-120 3-121 3-122 3.13 3-130 3-131 3-132 3.14 3.140 3-141 3.142 3-143 3.15 3-150 3-151 3-152 3.153 3.16 3.17 3-170 3-171 3.172 3-173 3.18 3.19

Obiectul planimetriei Desfasurarea lucrarilor. Principii


Indesirea retelei geodezice prin interseetii

113 113
113

Capitolul 2. MASURAREA UNGHIURILOR SI DISTANTELOR


2.0 Generalitati

59 59 59 60 61 61 62 71 74 83 84 85 90 92 92 93 93 96 97 98

2.1 2.10 2.11 2.110 2.111 2.112 2.113 2.114 2.115 2.116 2.12

Instrumente de masurat unghiuri . . .

Tipuri de instrumente Teodolite Definitii. Clasificari . . . . . . . . Constructta teodolitelor : organe, functii Sisteme optice si de citire Tipuri de teodolite optice Teodolite clasice Asezarea teodolitului in static Verificarea si rectificarea teodolitelor . . Echere . Precizia centrarii instrumentului Masurarea unghiurilor orizontale Metode. Cazuri Centrarea vizelor si a unghiurilor Masurarea unghiurilor verticale . Precizia masurarii unghiurilor . Instrumente pentru masurarea distantelor pe cale directa Jalonareaa aliniamentelor Masurarea distantelor cu panglica de otel Gorectiile ce Ge aduc masuratorilor cu panglica Reducerea distantelor la orizont Precizia masurarii distantelor pe cale directa Tahimetre Masurarea distantelor cu tahimetre Reducerea distantelor la orizont Precizia masurarii distantelor pe cale indirecta en tahimetre si stadii verticale
.

2.2 Masurarea unghiurilor

2.20 2.21 2.210 2.211 2.22 2.23' 2.30 2.31 2.32 2.33 2.34 2.35 2.40 2.400 2.401 2.402

Proiectarea lucrarilor. Principii Definitivarea proiectului Iclentificarea punctelor vechi Amplasarea definitive, a punctelor noi Marcarea punctelor Bornarea punctelor Semnalizarea punctelor Descrierea topografica a punctelor Masurarea unghiurilor Intocmirea planului de observatii Succesiunea de determinare . Masuratori elective in tereii Intersectia inainte Aspecte geometrice . Aspecte topografice Orientarea atomata a vizelor Galculu 1 intersectici inainte Intersectia inapoi Generalitati Prodeul Delambre Procedeul Collins Dispozitivul Martinian . Intersectia combinata Intersectii in terenuri forestiere si la limita Intersect! in terenuri forestiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Intersectii la limita Problema Hans en . Problema Marek Precizia intersectiilor Concluzii. Recomandari .

117 117 118 118 118 119 120 122 123 123 124 124 124 124 125 127 129 129 129 130 132 133 134 135 135 137 138 139 140 141
142

2.3 Masurarea distantelor pe cale directa

99 99 101 101 102 102 103 104 105 106 107 108
110

3.2 Indesirea retelei geodezice eu teodolite eleetrooptice 3.20 Generalitati 3.21 Modul de lucru 3.3 3.30 3.31 3.32
3.33 3.34

142 142
145

Metoda drumnirii

2.4 Masurarea indireeta a distantelor pe cale optica

2.5 Masurarea distantelor eu ajutorul undelor


6

3:35 3.36 3.360 3.361 3.362 3,37

Functii. Clasificare Proiectarea traseelor si alegerea punctelor de drnmuire Masurarea elementelor drumuirii Calculul drumuirii. Gompensar'i Calculul efectiv al drumuirilor Gautarea greselilor in drumuiri Precizia drumuirilor Evaluarea erorilor unghiulare Evaluarea erorilor de distanta Erori de ansamblu maxime Cazuri particulare de drumuiri

145 146 146 148 150 150 153 153 155 155 156

3.370 3.371 3.372 3.373 3.4 3.40 3.41 3.42 3.43 3.44 3.5 3.50 3.51 3.510 3.511 3.512 3.52 3.53 3.54 3.55 3.56 3.57

Drumuiri fara vize de orientare (intr-unul sau In ambele puncte de sprijin) . . . Drumuiri de precizie ' Drumuiri cu puncte iiodale Drimrairi poligonometrice si paralactice . Ridiearea detaliilor Generalitati Metoda radierii Drumuiri combinate cu radieri Metoda absciselor si orclonatelor Ridiearea detaliilor prin intersect!! Retele de sprijin topografice Generalitati Triangulatia topografica locala Principii Masuratori in teren Calculul triangulatiei Triangulatii topografice forestiere Determinarea unei re|;ele topografice cu teodolite electrooptice Determinarea unei reticle de sprijin prin drumuire Determinarea unei re^ele de sprijin prin intersectii Indesirea retelelor de sprijin topografice si ridicarea detaliilor Ridicarea suprafetelor foarte mici

156 157 158 159 162 182 162 163 164 166 167 167 167 167 168 169 173 174 175 176 177 177 179 179 179 179 ISO 181 181 184 185 187 187 190 190 191 191 193 198 199 201 201 202 207 208 208 210 210 211

4.142 Nivelment geometric cu puncte intermediate 4.143 Nivelmentul ripelor . . 4.15 Precizia nivelmentului geometric 4.2 4.20 4.21 4-22 4.220 4.221 4.222 4.223 4.23 4.24 Nivelmentul trigonometric Notion! de baza Instrumente de nivelment trigonometric Metode de nivelment trigonometric Drumuirea de nivelment trigonometric la distante mici Radieri de nivelment trigonometric la distante mici . Drumuiri de nivelment trigonometric la distante mari . . . . . . . . . . . . . Radieri de nivelment trigonometric la distante mari Precizia nivelmentului trigonometric Cote medii ponderate

213 214 215 217 217 218 219 22O 221 221 222 222 224
225.

4.3 Nivelment cu declivimetre si clisimetre

Capitolul 5. RIDIGARI TAHIMETRICE 5.0 Generalitati 5.1. 5.10 5.100 5.101 5.102 5.103 5.11 5.110 5.111 5.112 Ridicari tahimetrice propriu-zise Instrumente Tahimetre autorecluctoare Precizia masurarii distantelor cu tahimetre au toreductoare folosind stadii orizontale Dispozitive tahimetrice auxiliare ~. ... Tahimetre telemetrice Metode de ridicare Drumuiri cu radieri Drumuiri tahimetrice de precizie Ridicarea tahimetrica a profilelcr Ridicari cu busola topografica Elemente de magnetism terestru Busola topografica Verificarea si rectificarea busolelor topografice Declinarea busolei Metode de ridicare cu busola Metoda drumuirii Metoda radierii Metoda intersectiei Raportarea ridicarilor cu busola Precizia ridicarilor cu busola topografica Gompararea preciziei ridicarilor cu busola cu precizia ridicarilor tahimetrice Concluzii privind ridicarile cu busola topografica , . . .

227
227 228 228 228 233 234 237 240 240 241 241! 242 242 243 246, 247 247 248 249,249= 250> 251 251 .252'

Capitolul 4. RIDICARI ALTIMETRICE LO Curiostinte generale


4.00 4.01 4.02 4.03 4.04 4.05 4.06 4.07 4.08
4.1 4.10 4.11 4,110 4.111 4.112

4.12 4.13 4.130 4.131 4.132 4.133 4.134 4.14 4.140 4.141

Obi'ectul altimctriei (nivelmentului) Suprafe^e de nivel Cote Diferente de nivel . . Cote ortometrice, cote normale si cote dinamice Efectul curburii Pamintumi si al refractiei atmosferice Modalitati de determinaie a diferentelor de nivel Retele de nivelment Marcarea punctelor de nivelment Mvelmentul geometric Generalita^i. Principii . Instrumente de nivelment geometric Nivelmetre fara luneta Nivelmetre cu luneta Verificarea si rectificarea nivelmetrelor fixe Mire Metode de nivelment geometric Generalitati Metoda drumuirii Metoda radierii Metoda profilelor Metoda drumuirii cu radieri Probleme de nivelment geometric Nivelmentul drumurilor si cailor f erate Mvelmentul de suprafa^a

5.2 5.20 5.21 5.22 5.23 5.24 2.240 2.241 5.242 5.25 5.26 5.27 5.28

5.3 Ridicari expeditive

253.
253= 255 255 255 25&

5.30 Instrumente "" 5.31 Evaluarea distan^elor, pantelor si diferentelor de nivel 5.32 Metode de ridicare 5.320 Ridicarea expeditiva din Vedere 5.321 Ridicarea expeditiva semiinstrumentala

" . . .

Capitolul 6, PLANURI. SUPRAFETE. PARCELARI 6.0 Generalitati 6.1 Obtinerea produselor grafice pe cale elasica -

257 25? 257

7.231 Trasarea unei platforme de panta data 7.232 Calculul terasamentelor 7.30 Generalitati

i '

297 298*
298 298 299^ 299 300300 300300301 301

7.3 Trasarea si desehiderea luiiilor in padure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.31 Caz general 7.310 Trasarea unei linii frinte 7.311 Trasarea unui aliniament

6.10 6.100 >6.101 6.102 6.103 6.11 6.12

Redactarea planurilor Instrumentepentruredactare Redactarea planimetriei Reprezentaiea reliefului Precizia trasaiii curbelor de nivel prin interpolare grafica Redactarea profilelor Trasarea in tus a planurilor si profilelor .

257 257 259 260 262 263 264


265 265 266 267 267 268

7.32 Cazuri particulare 7.320 Prelungirea unui aliniament dat


7.321 Pichetarea unui aliniament cind intre punctele de capat exista vizibilitate . . . , 7.322 Trasarea unei linii intre puncte fara vize de relerinta 7.323 Recomandari. 7.4 Trasarea drumurilor si funicularelor forestiere

6.2 Obtinerea produselor grafice cu ajutorul instalatiilor automate 6.3 Yerifiearea si receptia finala a lucrarilor topografice 6.4 Keproducerea planurilor 6.5 Calculul suprafetelor 6.50 Generalitati 6.51 Metode numerice . . .

7.40 Generalitati
.7.41 Trasarea drumurilcr

.
. . , .

7.410 Aplicarea pe teren a traseului provizoriu si ridicarea in plan a benzii de studiu . . .


7.411 Pichetarea traseului definitiv . . . . ' . ' 7.412 Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare in arc de cere cind virful V este accesibil . . . . ; . 7.413 Trasarea punctelor principale la racordarea in arc de cere cind virful V este inaccesibil . . .: . 7.414 Trasarea in dttaliu a carbelor de racordare circulare si trasarea curbelor de traiizitie 7.415 Trasarea profilului in lung si a profilelor transversale tip .'. . 7.42 Trasarea directs a drumurilor forestiere 7.43 Trasarea lucrarilor de arta .-. 7.44 Trasarea funicularelor . . . . . . . . . . . . : . . . 7.5 Urmarirea comportarii construetiilor . 7.50 Generalitati 7.51 Urmarirea comportarii construetiilor civile si industriale . . . .

302. 302, 302. 302. 303-,


303 304

6.510
6.511

Calculul analitic
Galculul suprafetelor cu relatii geometrice si trigonome trice

268
270

6.52 Metode grafice 6.53 Metode mecanice


6.6 Impartirea suprafetelor (Pareelarea)

271 272
274

6.60 Generalitati 6.61 Detasaiea prin punct obligat 6.62 Detasarea paralela
Capitolul 7. NOTIUNI DE TOPOGRAFIE INGINEREASCA 7.0 Notiuni introduetive 7.1 Trasarea pe teren a elementelor topografice

274 275 275


279 279 280
28

304 30530& 306 306307 ".307 ,308 308 309 310. 312 312

7.10 Generalitati
7.11 Trasarea punctelor si a liniilor In plan

'

281

7.110 Trasarea directiilor (unghiurilor orizontale) 7.111 Trasarea lungimilor


7.12 Trasarea punctelor si liniilor In maltime 7.120 Trasarea unui punct de cota data sau a unei diferente de nivel

281 283
284 284

7.510 7.511 7.52 7.520 7.521 7.53

Trasarea construetiilor Masurarea inclinarilor Urmarirea comportarii lucrarilor de arta si terasamentelor . . . Urmarirea comportarii podurilor, barajclor si zidurilor de sprijin Urmarirea comportarii terasamentelor Metoda fotogrammetrica

310;

Capitolul 8. ELEMENTE DE GEODEZIE 8.0 Cunostinte generale 8.00 Obiectul geodeziei

, , . . . . '

313 313 313

7.121 Trasarea unei linii de panta data


7.2 Trasarea constructiilor civile si industriale

- -

286
289
289

. . . . ' . . . ' . .

7.20 7.200 7.201 7.21 7.210 7.211

Trasarea in plan Metode. Succesiunea lucrarilor Precizia de trasare Trasarea in inal|.ime Trasarea cotelor la punctele noi Vizarea pe verticals 7.22 Trasari la executia halelor industriale 7.23 Trasarea unei platforme de inclinare data 7.230 Trasarea unei platforme orizontale

8.01 Supralete de referinta. Sisteme de coor'donate


8.010 Geoicl. Elipsoid

. . . . " . . ' . . . .
....'.,...

313
314

289 292 294 294 295 295 296 297

8.011 Coordonate . . . . 8.02 Reduceri. Aproximari


8.020 Generalitati .

. .

315 316
316

8.021 Reducerea la elipsoid a marimilor masurate pe suprafata fizica a Pamintului . . . 317 8.022 Reducerea directiilor de.pe elipsoid in planul de proiectie 319 8.023 Convergenta meridianelor 320.
11

10

L-LL

8.1 8.10 8.11 8.110 8.111 8.112 8.12 8.120 8.121 8.122
8.123 8.124 8.13 8.130 8.131 8.132 8.133 8.134

Elemente de cartoejrafie Obiectul cartografiei . . . . . Proiectii Functii. Clasificari . . . . . . . Proiectiile azimutale perspective Alegereaunui sistem deproiectie . Proiectia Gauss-Kruger . . . . Garacteristici. Sisteme de axe . . Deformatiile distantelor . . . . Reducerea la coarda . . . . . Impar^irea In foi Galculul colturilor de tiapez . . . . Proiectia stereogiafica . . . Caract.eristici. Sisteme de axe . . . . , Deformatiile distantelor Reducerea la coarda Impartirea in foi Calculul coordonatelor colturilor de trapez in stereografic 1970. Triangulatii geodezice Desfasurari Functii - ...................... ...... Retele geodezice ......... . . . . . . . . . . . ........ Reteaua de triangulatie astronomo-geodezica de ord. I de la noi . . ..... . Retele geodezice ce Indesesc reteaua astronomo-geodezica de ord. I . . . . . . Masurarea u n ghiipilor ......... . . . . . . . . . . . ...... Baze geodezice ....... .................. Puncte Laplace. Punct fundamental ................ . . . . Notimii privind calculul retelelor geodezice . . . . . . . .......... Generalitati ............................... Principiul compensarii retelei de ord. I ....... . . . . ........ Principiul compensarii retelelor de ord. II ; III si IV . . , . . . ...... . Galcjalul-retelelor de ord. II, III, IV prin metoda-obscrvatiilor indirecte (Variatia coordonatelor) M.C.M.P ...... . . . . . . ..... . . . . . . . . EtoH^nte introductive ........ . . . . . . . . . . ...... . . j'Galcule prealabile ........... . . . . . . . . . . ....... Lalculul corectiilor .............. . . . . . . . . ..... Controkil . . ..... ........... ............. Evaluarea preeiziei ............................ Galculul unui grup de doua puncte prin M.C.M.P-variatia coordonatelor ..... Gompensarea retelelor de nivelment geometric prin metode riguroase ...... Elemente introductive ............... . . . . . ..... Go&pensarea unei retele de nivelment geometric sprijinite prin metode observatiilor

322 322 322 322 323 323 324 324 325 326 328 329 331 331 331 332 333 334 336 336 336 336 336 338 338 340 340 341 341 341 342 342 342 343 343-, 352 3S5356 367 367
367

8.311 8.32 8.320 8.33

Calcule topografice prin transcalculari . -. Transealculari geodezice Transealculari dintr-un sistem de proiectie in altul Transcalcularea retelei geodezice in plan local

.,

380 381 381 381 383 383 383 383 383 386 386 388 390 391 394 395 397 397 397 397 398 399 399 399 401 401 401 402 4Q4 405 407 408^ 4CKK 411 412 412 412 414 417 41$; 413 419' 421 422 423 423, 423 425 425

Capitolul 9. RIDICARI FOTOGRAMMETRICE 9.0 9.00 9.01 9.010 9.02 9.020 9.021 9.022 9.023 9.024 Cunotmte generate Elemente introductive Masuratori si reprezentari dupa fotcgrame Gunostinte de baza Imagine plana si in spatiu Veclere mono si binoculara . . ,. Modalitati de obtinere a efectului stereoscopic Raportul bazei Evaluarea Inaltimilor Relatii mtre coordonate

. . .

9.03 Fotografia aeriana


9.1 9.10 9.11 9.110 9.111 9.112 9.113 9.114 9.12 9.120 9.121 9.122 9.123 9.124 9.125 9.13 9.14 9.15
Elemente de fotogralie si opticS fotogralica Elemente introductive Obiective fotogrammetrice Puterea de rezolvare Metricitatea imaginii Distributia luminii in planul imaginii Luminozitatea obiectivelor Obiective fotogrametrice Elemente de sensitomnetrie fotografica Calitatea imaginii Sensibilitatea emulsiilor Curba de innegrire Puterea de rezolvare Claritate. Acutanta Sensibilitatea emulsiilor fata de culori Fotogralia in culori Filtre de lumina Functia de transfer a contrastului Filme. Placi Preluarea i prelucrarea imaginilor fotografice , Elemente introductive Camera de priaa Proiectarea si executarea aerolotografierii Preluarea fotogramelor terestre Developarea. Gopierea Intocmirea mozaicului Verificarea si apiecierea calitatii iaginilor fotogramelor Egalizarea contrastului Efectul curbuiii Pamintului si al refractiei atmosferice asupra imaginii Reperajul fotogrammetric. . Cunostinte de baza , Reperajul terestru Aerotriangulatii Triangulatia plana

8.2 8.20 8.200 8.201 8.202 8.203 8.204 8.205 8.206 8.21 8.210 8.211 8.212 8.22
S.220 8:222 8.223 ,8.224 8.225 8.23 8.230 S.231

. .

5.232 Coffi^>ensarea_unei retele de nivelment geometric sprijinite prin metoda observatiilor conditionate . . . . 8.233 Gompensarea unei retele de nivelment gepmetric independ;ente prin metoda observatiilor conditionate . " ' . . . . . . 8.3 8.30 8.31 8.310 Transealculari Obiectul transcalcularilor . Tracscalculaii topografice Transealculari liniare . . . . . . . . .

370

375
377 377 377 377

9.2 $.20 9.21 9.22 "9.23 9.24 9.25 9.26 9.27 9.28 9.3 9.30 9.31 9.32 9.320

.13

9.321 Aerotriangulatii
9.4 Fotogrammetria planigraiiea

427
429

1. CUNOSTINTE DE BAZA

9.40 9.41 9.42 9.420 9.421 9.422 9.423 9.424 9.43 9.430 9.431 9.44

Generalitati Redresarea optico-grafica cu ajutorul camerei dare Fotoredresarea Principii Bazele optico-mecanice ale fotoredresarii Fotoredresatoare cu fascicule modificate Fotoredresarea Precizia fotoredresarii Fotoplanul Intocmirea fotoplanului Precizia planurilor fotografice Redresarea diierentiata. Ortofotoplanul

429 430 431 431 432 . . . . . . . 434 437 437 . 439 439 440 440
441

1.0. NOTIUNT GBNEEALB


1.00. OBIECTUL SI IMPORTANTA TOPOGRAFIEI

9.5 Stercofotogrammetria

9.50 Generalitati 9.51 Restitutia analogies 9.511 Preliminarii 9.512 Marca stereoscopica 9.52 Orientarea stereogramelor 9.520 Oriertarea inten'oara 9.521 Orientarea exterioata 9.53 Sterecrestitutoare 9.54 Stereorestitutia 9.55 Ridicari combinate
9.6 Fotointerpretare. Teledeteetie

. . . . ; . . . . . . . . . .: . . . . . . . . . . .

441 441 441 442 443 443 443 449 456 458
459

Bibliografie

<

460

Cunoasterea teritoriilor ca pozitie, marime, forma si continut a constituit din toate timpurile o cerinta a organizarii activitatii economice precum. si pentru probleme militare. Astfel, cautindu-se modalitatile reprezentarii lor, deopotriva expresive dar si precise in raport cu nevoile practicii^ s-a ajuiis la reprezentari grafice, conventionale, pe suprafete plane, prin reducerea tuturor distantelor (socotite orizontale) in aceeasi proportie. Aceste reprezentari topografice (topos = loc), denumite sugestiv planuri si Mrti, ofera atit imaginea de ansamblu a teritoriilor cit si elemeiitele lor caracteristice de continut. Elementele care fac obiectul ridicarilor, numite si detalii topografice, pot fi naturale (ape, dealuri, paduri) sail artificiale (case, drumuri, canale). Intocmirea unui plan presupune un ansamblu de lucrari denumite, in general, xidic&ri topografiee sau ridicdri in plan care implica atit masuratori specif ice pe terencrT^i lucrarTd^elbiroll (calcule si raportari). Hartile, care ofera imaginea de ansamblu pe suprafete mari si planurile, care sint reprezentari de amanuntime, stau la baza intocmirii proiectelor de organizare a teritoriilor, a sistematizarilor si a constructiilor de orice gen. Eealizarea proiectelor presupune de obicel trasari pe teren. Trasarea este tot o operatie topografica dar ordinea desfasurarii lucrarilor este inversa celor de la ridicare : lucrari de birou, pentru calcuhil elementelor de aplicat (dupa ridicarile deja efectuate) si apoi masuratori in teren. Obiectul topografiei il constituie, asadar, atit ridicarea in plan, denumita si operatia topografica directa, cit si trasarea, respectiv operatia topografica inversa. Eidicarile, ca si trasarile, se executa intotdeauna in conformitate cu principiile si metodele topografiei generale. Observam totodata ca in raport cu aplicatiile, care s-au diversificat si adincit, s-au dezvoltat si diferentiat ramuri ale topografiei ca topografia miniera, topografia in constructii, topografia in imbunatatirile funciare etc., cunoscute si sub denumirea de topografii ingineresti respectiv topografii aplicate. O latura importanta a acestor topografii o constituie participarea topografica la realizarea lucrarilor, a constructiilor si urmarirea stabilitatii lor. Totodata s-a individualizat si topografia forestiera. In economia forestiera ridicarile si trasarile sint implicate direct in activitatile economice, administrative i juridice asigurind evidenta fondului forestier in situl geografic i baza cartografica necesara intocmirii amenajamentelor, a lucrarilor de amelioratii precum si a proiectarii, trasarii si urmaririi comportamentului lucrarilor de corectare a torentilor, a instalatiilor de transport, a constructiilor din sector etc.
15

14

BLi