Prolapsul de valva mitrala

Ce este prolapsul de valva mitrala? Prolapsul de valva mitrala apare atunci cand valva dintre atriul stang si ventriculul stang nu se inchide in mod corespunzator. In cazul in care se produce prolapsul sangele urca inapoi in atriu. Aceasta afectiune uneori duce la scurgeri de sange inapoi in atriul stang, o boala numita regurgitare de valva mitrala.

1- Valva mitrala 2- Valva aortica 3- Valva arterei pulmonare 4- Valva tricuspida AS- Atriul stang VS- Ventriculul drept AD- Atriul drept VD- Ventriculul drept

La majoritatea oamenilor, prolapsul de valva mitrala nu le pune in pericol viata si nu necesita tratament, cu toate acestea exista si cazuri care necesita tratament.

Prolapsul de valva mitrala

Care sunt simptomele prolapsului de valva mitrala? Prolapsul de valva mitrala este o tulburare care se face de-a lungul vietii si multe persoane cu aceasta afectiune nu au niciodata simptome. Atunci cand sunt diagnosticati, cei mai multi oameni pot fi surprinsi sa afle ca au o afectiune cardiaca. Simptomele pot varia mult de la o persoana la alta, dar printre cele mai comune simptome se afla:

Accelerare sau batai neregulate ale inimii ( aritmie) Ameteli sau dureri de cap; Dificultati de respiratie sau senzatie de lipsa de aer, de multe ori atunci cand stati culcat sau in timpul activitatii fizice; Oboseala; Dureri in piept care nu sunt cauzate de un atac de cord sau de o boala coronariana;

Prolapsul de valva mitrala

Cand este momentul sa vedeti un doctor ? Daca credeti ca aveti oricare dintre simptomele de mai sus, mergeti la medic. Multe alte afectiuni provoca aceleasi simptome ca prolapsul de valva mitrala, astfel incat numai o vizita la medic poate determina cauza simptomelor. Daca aveti dureri in piept si nu sunteti sigur daca ar putea fi un atac de cord, solicitati asistenta medicala de urgenta. In cazul in care ati fost deja diagnosticat cu prolaps de valva mitrala, consultati medicul daca simptomele dumneavoastra se inrautatesc.

Prolapsul de valva mitrala

Care sunt cauzele prolapsului de valva mitrala? Cand inima functioneaza corect, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang si impiedica sangele sa curga inapoi in inima in atriul stang. Dar in cazul persoanelor cu prolaps de valva mitrala, lambourile valvei mitrale lui au tesut in exces, care actioneaza asemenea unei parasute in atriul stang in timpul contractiilor inimii. Cand exista scurgeri de sange inapoi prin valva, acest lucru se numeste regurgitare mitrala. Afectiunea nu poate cauza probleme in cazul in care doar o cantitate mica de sange se scruge inapoi in atriu. O regurgitare mai severa poate cauza simptome, precum probleme de respiratie, oboseala, ameteli sau tuse.

Atunci cand un medic va asculta inima cu ajutorul unui stetoscop, se aude un clic urmat de un murmur care rezulta din cauza faptului ca sangele curge inapoi in atriu. Alte nume pentru a descrie prolapsul de valva mitrala includ:

Sindromul lui Barlow;

Prolapsul de valva mitrala de multe ori se mosteneste in familie si poate fi legat de alte afectiuni, cum ar fi:

Sindromul Marfan; Sindromul Ehlers-Danlos; Rinichi polichistic; Anomalia Ebstein; Curbarea coloanei vertebrale (scolioza).

Prolapsul de valva mitrala

Ce complicatii pot aparea? Desi cei mai multi oameni cu prolaps de valva mitrala nu au niciodata probleme, pot aparea complicatii. Complicatiile tind sa apara la adultii de varsta mijlocie sau mai in varsta. Acestea pot include:

Regurgitarea valvei mitrale. Cea mai frecventa complicatie este regurgitarea de valva mitrala (insuficienta mitrala) - o afectiune in care supapa are scurgeri de sange inapoi in atriul stang. Avand hipertensiune arteriala sau supraponderalitate creste riscul de a avea regurgitare a valvei mitrale. Daca regurgitarea este severa, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a repara sau chiar inlocui valva, pentru a preveni dezvoltarea unor complicatii, cum ar fi insuficienta cardiaca. Probleme ale ritmul inimii (aritmii). Aritmiile pot aparea la persoanele cu prolaps de valva mitrala. Acestea apar cel mai frecvent in camerele superioare ale inimii si desi pot fi suparatoare, nu pun viata in pericol. Persoanele cu regurgitare mitrala severa, sau cu deformari severe ale valvei mitrale sunt cele mai predispuse la aritmii grave. Infectia supapei inimii (endocardita). Inima contine patru camere si patru valve tapetate de o membrana subtire numit endocard. Endocardita este o infectie a acestei membrane. O afectiune a valvei mitrale creste sansele de a face endocardita de la anumite bacterii, iar aceasta poate deteriora in continuare valva mitrala.

Prolapsul de valva mitrala

Cum se pune diagnosticul de prolaps de valva mitrala ? Prolapsul de valva mitrala poate fi diagnosticat la orice varsta. Pentru a putea diagnostica aceasta afectiune medicul va asculta inima cu ajutorul unui stetoscop. Daca aveti prolaps de valva mitrala, medicul dumneavoastra poate auzi sunete asemenatoare unui clic, care este comun in cazul prolapsului de valva mitrala. Medicul poate auzi, de asemenea, un murmur cardiac, daca sangele curge inapoi prin valva mitrala (regurgitare de valva mitrala). Alte teste pentru diagnosticare ar putea fi:

Ecocardiografie (ecografie cardiaca). O ecocardiografie se face de obicei pentru a confirma diagnosticul. Acest test foloseste unde de inalta frecventa pentru a crea o imagine a inimii si a structurilor sale, inclusiv a valvei mitrale in sine si a fluxului de sange. Astfel regurgitarea poate fi masurata. Radiografia. Aceasta imagine arata care este starea inimii, plamanilor si vaselor de sange si poate ajuta medicul sa puna un diagnostic. Electrocardiograma (ECG). In cazul acestui test, doctorul va pune niste electrozi pe piept, care inregistreaza impulsurile electrice ale inimii. ECG inregistreaza aceste semnale electrice si poate ajuta medicul sa detecteze aritmiile si prolapsul de valva mitrala. Testul de stres. Medicul dumneavoastra va poate face un test de stres, de obicei un test de efort, pentru a vedea daca regurgitarea de valva mitrala va limiteaza capacitatea de a face efort. Puteti face, de asemenea, un test de stres, daca aveti dureri in piept si medicul dumneavoastra incearca sa vada daca acest lucru se datoreaza prolapsului de valva mitrala sau unei boli coronariene. Cateterizarea cardiaca. Daca medicul dumneavoastra considera ca aveti un prolaps de valva mitrala atat de sever incat aveti nevoie de o interventie chirurgicala, va poate recomanda un cateterism cardiac si o angiograma coronariena inainte de interventia chirurgicala. In timpul unui cateterism cardiac, un tub lung, subtire, flexibil, din material plastic (cateter) este introdus in corp, iar un colorant este injectat in vasele de sange din inima. Astfel colorantul produce niste pete vizibile cu ajutorul razelor X. Aparatul va produce rapid niste imagini, oferind o privire detaliata asupra arterelor inimii pentru a determina daca aveti nevoie de by-pass coronarian si o operatie a valvei. Daca aveti regurgitare de valva mitrala, dar nu manifestati simptome, medicul dumneavoastra va poate sugera sa reveniti la consultatii periodice pentru a va monitoriza starea o data la 35 ani, in functie de cat de grava este starea dumneavoastra.