Sunteți pe pagina 1din 43

Ciclul vietii de familie

Generalitati
Sus

Etapele emotionale si intelectuale prin care un om trece din copilarie pana la varsta pensionarii ca membru a unei familii se numeste ciclul vietii de familie. In fiecare etapa, omul se confrunta cu provocari in viata de familie care il ajuta sa isi dezvolte sau sa castige noi abilitati. Imbunatatindu-si aceste abilitati omul poate depasi schimbarile prin care aproape fiecare familie (traditionala sau nu) trece. Nu oricine trece prin aceste etape usor. Situatii ca boli severe, probleme financiare sau moartea unei persoane apropiate pot avea repercursiuni asupra modului in care o persoana trece prin aceste etape. Din fericire, abilitati pierdute in una din etape pot fi invatate in urmatoarele. Etapele ciclului vietii cuplul parinti: copii indrumarea - pensionarea sau varsta a treia. de sau pana familie sunt: celibat mariajul la adolescenta adolescentilor

Importanta intelegerii ciclului vietii de familie Abilitatile imbunatatite si evenimentele importante din fiecare etapa permit trecerea cu succes la urmatoarele stadii de dezvoltare. Daca nu sunt stapanite aceste aptitudini, trecerea la etapa urmatoare se poate realiza, dar este posibil sa se intampine dificultati in relatiile si tranzitiile viitoare. Teoria acestui ciclu sugereaza ca tranzitiile facute cu succes pot preveni boli si tulburari emotionale sau legate de stress. Indiferent de statut parinte sau copil, frate sau sora, legat prin sange sau dragoste, experientele din acest ciclu vor influenta ceea ce este sau devine o persoana. Cu cat se inteleg mai mult provocarile din fiecare etapa cu atat mai usor se trece mai departe. Intreruperea unui ciclu normal de viata Stresul vietii cotidiene, confruntarea cu o boala cronica sau orice alte crize scindeaza ciclul normal. O criza sau un stres in derulare poate intarzia urmatoarea faza a vietii, insa se poate merge mai departe, fara ca persoana sa fie pregatita pentru tranzitie. Imbunatatirea ciclului de viata al familiei Cu siguranta orice persoana poate invata abilitatile neinvatate anterior si prin aceasta sa imbunatateasca calitatea vietii personale si a familiei sale in oricare moment al vietii. Propria examinare, educatia si posibil consilierea sunt cai de imbunatatire a vietii personale si de familie. De asemenea cu ajutorul acestor actiuni se poate trece mai usor peste problemele

aparute, ca de exemplu un divort sau cand persona in cauza face parte dintr-o familie destramata.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5.
Generalitati Stadiul de celibat Stadiul de cuplu Parinti Varsta a treia

Stadiul de celibat
Sus

Celibatul este cea mai critica perioada. La maturitate individul se separa emotional de familie. In cursul acestui stadiu, oamenii incearca sa devina independenti din punct de vedere emotional, fizic, social si financiar. Incep sa dezvolte calitati unice si caracteristici care ii vor defini ca individ. Intimitatea este foarte importanta in dezvoltarea individului in etapa de precelibat. Intimitatea reprezinta abilitatea unei persoane de a dezvolta si mentine relatii stranse care sa reziste in orice conditii. In relatiile apropiate se invata - incredere lucruri comune sau dependenta de alta persoana care nu face parte impartasirea emotiilor despre: similare compatibilitate atasament din familie intr-o relatie.

Oamenii isi pot afla identitatea si in afara cadrului familial. Abilitatea de a avea relatii apropiate cu alta persoana depinde si de succesul cu care s-a format identitatea sa anterior in viata. Urmarirea intereselor si scopurilor este parte importanta in dezvoltarea independentei. In aceasta etapa a vietii de familie, omul devine responsabil de starea sa de sanatate, de nutritie, de nevoile fizice si medicale. Dezvoltarea obiceiurilor sanatoase de viata (alimentatie sanatoasa, exercitii fizice si sex protejat) este importanta pentru o sanatate indelungata si fericire. De-a lungul vietii se invata noi aspecte ale independentei. Chiar si cand s-a trecut la un alt stadiu al vietii (de exemplu viata de cuplu) tot se descopera noi aspecte ale independentei, dar in contextul acelui stadiu de viata. In timpul acelui stadiu al independentei se doreste: - vederea in mod separat in relatie cu familia (parinti, copii si alti membri ai familiei) stabilirea locului in cadrul carierei alte calitati descoperite de-a lungul respectivei faze: incredere principii morale

- identitate.

initiativa constiinta etica

Stadiul de cuplu
Sus

Dupa independenta urmeaza stadiul de cuplu. Acum se descopera abilitatea de a forma o noua familie si un nou stil de viata. In timpul unei relatii, dar fara a fi vorba de casatorie, se realizeaza un proces de adaptare si construire, pe cand casatoria necesita anumite deprinderi. Un nou sistem familial se va realiza prin casatorie. Schita familiala personala formata de idei personale, sperante si valori formate de relatiile si experientele anterioare se combina cu schita familiala a partenerului. Aceasta presupune o reconsiderare, din partea ambilor parteneri, a obiectivelor. In casatoriile care functioneaza, partenerii isi combina credinta si comportamentul intr-un mod sinergic. Sinergia intr-un ciclu de viata familial inseamna posibilitatea de a lua doua pareri si de a creea o optiune la care niciunul nu s-a gandit. Diferenta fata de compromis este prin faptul ca nu se renunta la ceva, ci dimpotriva energia partenerilor se canalizeaza spre a forma o a treia idee, mai buna. Se va descoperi ca idei si sperante din trecut nu mai sunt de actualitate in acest stadiu. Cateva - acordarea din ariile stil recreere relatiile comune de de si de ajustare ar fi: finante viata hobby rudenie sexualitate prietenii personale.

de

atentie

nevoilor

celeilalte

persoane

inaintea

nevoilor

Scopul suprem in acest stadiu este dobandirea interdependentei, care are loc in momentul in care se poate intra cu totul intr-o relatie cu o alta persoana. Aceasta necesita de asemenea dezbaterea obiectivelor si uneori de a pune mai presus nevoile persoanei de alaturi fata de cele personale. Totusi, inainte de a obtine interdependenta, e nevoie de a exista un grad inalt de independenta. Intr-un cuplu se pot comunicarea avansata intre membrii posibilitatea de a trece impreuna peste obiective spirituale si emotionale care sunt granitele cand pot fi puse nevoile partenerului deasupra celor invata: cuplului greutati comune relatiei personale.

Majoritatea cercetarilor indica faptul ca la inceput o casatorie reusita e marcata de pasiune si sexualitate, care devin mai putin importante mai tarziu. O casatorie reusita in acest stadiu include politete sau acte de bunavointa intre parteneri (de exemplu acela de a face ceva

dragut pentru celalalt fara a il intreba). Deprinderile de viata invatate in aceasta perioada sunt importante in dezvoltarea adevaratei interdependente si a abilitatii de a avea o relatie sanatoasa si cooperanta. Cateva din provocarile tranzitia spre un includerea partenerului de viata in obligatia de a face punerea nevoilor partenerului acestui stadiu nou sistem relatiile cu prietenii casatoria sa deasupra nevoilor sunt: familial si familia mearga personale.

Daca trecerea spre un sistem familial nou e lina, atunci partenerii vor fi mai putin stresati, ceea ce va duce la osanatate mai buna a partenerilor. Scopurile specifice acestei perioade creearea unei noi familii cu partenerul - includerea in familia natala si grupul de prieteni apropiati a partenerului. sunt: viata

de

Parinti
Sus

Luarea deciziei de a avea copii La un moment dat in casatorie, va veni momentul deciziei "copil - da sau nu", cu toate ca unele cupluri stiu ca nu vor copii. Calitatea de a fi parinte este una din cele mai mari incercari a ciclului de viata familial. Decizia de a avea copii va afecta dezvoltarea individuala, identitatea familiei si relatiile conjugale. Copii vor consuma atata timp, incat deprinderile neinvatate in stadiile anterioare vor fi dificil de recuperat. Capacitatile de comunicare, mentinere a relatiilor si de rezolvare a problemelor sunt des testate in cursul acestui stadiu. Aparitia copiilor duce la schimbarea rolurilor intre membrii familiei. Fiecare parinte are trei roluri importante si solicitante: ca si individ, partener de viata si parinte. Ca si noi parinti, identitatile se modifica in functie de felul in care reactioneaza intre ei si cu alte persoane. Daca in celelalte stadii nu s-a invatat despre compromis si angajament s-ar putea ca individul sa nu aiba deprinderile necesare tranzitiei in acest stadiu. Alaturi de bucuria de a avea copii parintele ar putea simti un stres sau o frica datorata schimbarilor aparute. Femeile ar putea fi ingrijorate de faptul ca sunt insarcinate si ca vor trece prin durerile nasterii. Barbatii tind sa fie introvertiti ceea ce ar putea cauza probleme medicale. Problemele emotionale sau medicale din cursul acestui stadiu trebuie discutate cu medicul de familie si medicul obstetrician. Indrumarea copiilor mici Procesul emotional major al acestui stadiu este adaptarea copiilor in alte relatii, insa mai ales integrarea lor in familie. Partenerii cuplului isi vor insusi rolurile de indrumatori si vor trece la stadiul de parinte. Astfel ca in timp ce personalitatea individuala se va dezvolta, parintii vor fi si factorii de decizie in noua familie. De fapt o casatorie reusita apare in momentul in care personalitatea individuala conlucreaza la realizarea unui cuplu armonios. Dezvoltarea sanatoasa a unui copil depinde de abilitatea parintilor de a-i oferi un mediu inconjurator plin de afectiune, sigur si organizat. Copii au de castigat atunci cand parintii au o

relatie

solida.

Grija pe care o poarta copiilor mici scurteaza timpul pe care o persoana il petrece singura sau cu partenerul. Daca nu s-au invatat anterior lucruri precum compromisul pentru bunastarea familiei, mariajul poate avea de suferit. Divortul, relatiile extraconjugale pot interveni in perioada de crestere a copiilor atunci cand parintii nu si-au insusit deprinderile potrivite. Pe de alta parte, pentru cei care s-au inarmat cu abilitatile potrivite aceasta perioada poate fi una fericita, rasplatita in ciuda tuturor provocarilor. Astfel, o persoana se poate dezvolta atat individual cat si ca parte a unui cuplu sau a unei familii. Scopurile specifice in momentul in care in familie intra un copil sunt: crearea de spatiu pentru copil prin ajustarea sistemului conjugal preluarea rolului de parinte - revizuirea relatiilor in familia marita incluzand rolurile de parinte si bunic. Parinti de adolescenti Perioada adolescentei poate fi una grea pentru o familie, o perioada care poate testa abilitatile membrilor de a relationa. De asemenea poate fi o perioada de crestere si explorare creativa pentru intreaga familie. Familiile care trec cu bine peste aceasta perioada au un mariaj solid, flexibil, cladit pe comunicare buna, rezolvarea problemelor, grija reciproca, sustinere si incredere. Majoritatea tinerilor experimenteaza diferite ganduri, convingeri, stiluri care pot cauza un conflict familial. Puterea unui om ca individ si ca parte a unui cuplu este critica pentru modul in care face fata provocarilor care intervin atunci cand creste un adolescent. Se tinde spre o atmosfera echilibrata in care un tanar capata incredere, siguranta emotionala si posibilitatea de a incerca noi comportamente. Importanta in aceasta etapa este flexibilitatea cu care se incurajeaza un copil pentru a deveni independent si creativ. Stabilind granitele tanarului si in acelasi timp incurajandu-i explorarea. Daca o persoana are o identitate individuala bine dezvoltata anterior aceasta va fi mult mai linistita in ceea ce priveste schimbarile prin care trece copilul sau. In schimb, daca persoana nu are abilitatile necesare se simte amenintata de evolutia copilului. Flexibilitatea in rolurile pe care o persoana le joaca in sistemul familial este o deprindere esentiala in dezvoltarea acestei etape. Responsabilitati ca serviciul sau grija pentru cineva bolnav pot cere unui om sa joace roluri variate, schimbatoare. Este momentul in care unul sau mai multi membrii ai familiei simt depresie (stare psihica caracterizata prin tristete, incetinirea ritmului ideativ, inhibitia activitatii) sau alta suferinta. De asemenea se pot plange de dureri fizice fara cauza aparenta (tulburari somatice ca dureri de stomac sau de cap) alaturi de alte tulburari legate de stress. Toate acestea pot duce la o lipsa de grija pentru mariaj sau pentru dezvoltarea individuala. Spre sfarsitul acestei faze atentia unui parinte se imparte intre maturizarea adolescentului si cariera si mariajul propriu. Neglijarea personala si a cuplului face aceasta trecere dificila.

Omul trebuie sa inceapa sa se gandeasca la rolul pe care il joaca in ingrijirea propriilor parinti care imbatranesc. Facand din propria sanatate o prioritate in aceasta faza este de mare ajutor in etapele ce urmeaza in ciclul familial de viata. Scopurile acestei faze sunt: - schimbarea relatiilor parinte-copil pentru a permite acestuia evolutii inauntrul si in afara sistemului familial indreptarea atentiei asupra mariajului si carierei - se incepe indreptarea atentiei asupra batranilor din familie. Cuibul gol: plecarea tinerilor Aceasta etapa incepe atunci cand primul copil paraseste casa parinteasca si se termina cu "cuibul gol". Plecarea copilului cel mare de acasa are consecinte pozitive si negative. Daca familia s-a dezvoltat semnificativ in cadrul ciclului, copiii vor fi pregatiti sa plece si sa faca fata provocarilor vietii. Nefiind responsabili de indatoririle parintesti se poate revigora propria relatie sau atingerea tintelor profesionale. Stabilirea unor relatii mature cu copiii este cheia acestei etape. Parintii pot fi pusi la incercare prin acceptarea unor noi membrii in familie datorita casatoriei sau altor relatii ale copiilor. Acum este momentul de a restabili prioritatile in viata, de a ierta pe cei care au gresit (chiar cu mult timp inainte) si de a evalua convingerile proprii. Daca nu s-a trecut peste etape cu mijloace si atitudini potrivite, copii pot avea nesansa sa nusi fi insusit deprinderile necesare pentru a trai bine pe cont propriu. Sotul si sotia trebuie sa faca tranzitia impreuna altfel pot deveni incompatibili unul cu altul. Dar nu trebuie sa se uite faptul ca toate aceste abilitati se pot inca recupera. Viata unui individ si tranzitia spre faza urmatoare poate fi imbunatatita prin educatie si examinarea proprie. Acesta este perioada in care sanatatea si vitalitatea unei persoane se poate diminua. Unii sunt chiar diagnosticati cu boli cronice. Simptomele acestor boli pot limita activitatile uzuale si cele indragite. Problemele de sanatate legate de varsta mijlocie pot include: - hipertensiune (tensiune arteriala crescuta) probleme legate de greutatea corporala - artrita (inflamatia elementelor componente ale unei articulatii) - menopauza (incetarea activitatii biologice genitale caracterizata prin incetarea menstrelor) - osteoporoza (decalcifierea oaselor) - boli coronariene (boli ale inimii) - depresie boli legate de stress. Tot in aceasta etapa stressul legat de ingrijirea batranilor poate afecta starea de sanatate a individului. Telurile specifice atentia asupra acestei mariajului etape fara includ: copii

dezvoltarea de relatii mature cu tinerii - regruparea relatiilor pentru a include aliantele de rudenie si nepotii atunci cand copii si-au intemeiat propria familie.

Varsta a treia
Sus

In cadrul acestei faze a ciclului familial intervin multe schimbari in viata omului. Primirea unor noi membrii in familie sau plecarea altora pe masura ce copiii se casatoresc sau divorteaza, aparitia nepotilor sunt partea cea mai importanta a etapei. Poate fi o mare implinire cand, dupa ce s-a eliberat de responsabilitatea de crestere a copiilor omul se poate bucura de roadele muncii lui de o viata. Provocarile la care o persoana face fata sunt intretinerea altor membrii ai familiei, urmarirea intereselor si activitatilor proprii, concentrarea asupra cuplului. Majoritatea oamenilor au grija de parintii mai in varsta in acest stadiu. Astfel se pot simti incercati de problemele emotionale, financiare, fizice ale acestora incercand sa-i ajute si sa-si mentina in acelasi timp independenta. Se poate intalni si declinul in abiltatile fizice si psihice precum si modificari in statutul social sau material. Exista de asemenea si posibilitatea mortii unora din membrii familiei, chiar si a partenerului de viata. Calitatea vietii va depinde de capacitatea fiecaruia de a se adapta schimbarilor, dobandita in celelalte stadii. Depinde de asemenea si de cat de bine fiecare individ a avut grija de propria sanatate pana in acel punct. Procesul normal de imbatranire va afecta corpul uman prin scaderea densitatii osoase, riduri si dureri. Exista posibilitatea aparitiei de boli fizice sau psihice odata cu inaintarea in varsta; cu toate acestea imbatranirea nu inseamna neaparat si sanatate proasta. Pensionarea poate fi si o perioada de fericire si implinire. Aparitia nepotilor va aduce multa bucurie, fara a aduce si responsabilitatile aparute la cresterea unui copil. Totusi cei care nu au un sistem de suport sau au dificultati materiale ar putea intampina dificultati in aceasta faza a vietii. Principalele scopuri necesare pentru a ajunge la acest stadiu final al vietii familiale sunt: - mentinerea intereselor personale si sanatatea fizica alaturi de ale partenerului de viata, odata cu imbatranirea explorarea de noi roluri familiale si sociale - acordarea suportului moral copiilor mai mari si a altor membri ai familiei - acceptarea in sistemul familial a inteligentei si experientei de viata a celor mai in varsta acordarea de suport generatiilor mai in varsta, fara depasirea limitelor - trecerea peste moartea partenerului de viata, a unui frate, sora sau prieten apropiat precum si pregatirea pentru propria moarte - cugetarea si reflectarea asupra a ceea ce s-a invatat si experimentat in timpul vietii. 24904 vizualizari, 23 August 2009

Pagina printabila

1
1 2 3 4

Verifica-ti sanatatea
alegi zona afectata si primesti diagnosticul Afla acum

MEDICI SPECIALISTIrecomandarile noastre


S.C. psiholog Diana Balan Dr. Elisabeta Alexe Psiholog Corina Bacalearos Psiholog Catalin Andrei

Vezi lista completa

Clinici

Centrul Medical Medicover Pipera Bucuresti Centrul Mindcare CLINICA AQUAMARIN Bio Medica International

Spitale

Spitalul de psihiatrie TITAN Dr. Constantin Gorgos Ambulatoriul de specialitate - Spitalul de bolnavi cronici si geriatrie Sf. LUCA Spitalul clinic de psihiatrie prof. dr. OBREGIA Centrul de sanatate Medic Line

Vezi spitale din Bucuresti

Comunitate

Toate posturile

Tradare14 zile, 4 ore, 24 min

Buna ziua. imi este foarte greu sa scriu aceste randuri, dar tocmai am avut parte de cea mai dureroasa experienta din...

Obsesia de perfectiune a lucrurilor16 zile, 5 ore, 58 min

Buna! as vrea sa imi spuna si mie cnv cum as putea sa scap de obsesia asta pe care o am de ceva timp. de exemplu daca am...

Deceptie19 zile, 8 ore, 16 min

Buna ziua.de curand am trecut printr-o deceptie care pe mina m-a marcat si nu-mi pot revenii.as dori o consultatie sau o...

Cum sa procedez?1 luni si 4 zile

Nu stiu daca este grupul de discutie potrivit pentru problema mea, insa sper sa primesc niste sfaturi. de paste am fost in...

Citeste si
Arhiva

Necesitatile nutritionale ale femeii...


Generalitati Pentru prima decada din viata, din punct de vedere nutritional nu exista multe diferente intre alimentatia fetelor si cea a baietilor de aceeasi varsta. Dar odata ce este atinsa varsta adolescentei, lucrurile incep sa se schimbe. Necesitatile...citeste mai mult

Metode contraceptive
Generalitati Metodele contraceptive (contraceptia) sunt acele metode care previn o sarcina. Acestea ii permit unei femei sa aleaga momentul potrivit pentru a face un copil. Majoritatea femeilor pot ramane insarcinate incepand cu varsta primei menstruatii si pana...citeste mai mult

CAPITOLUL 3 Caracteristicile vieii de familie n acest capitol plec de la premisa c familia este un sistem dinamic, ea cunoate transformri permanente. Membrii ei se dezvolt, evolueaz mpreun i adaug noi elemente care mbogesc viaa familial. i voi prezenta cteva dintre concepiile referitoare la ciclul vieii familiale, cteva procese familiale semnificative i m opresc mai mult la abordarea transgeneraional a familiei (a lui Murray Bowen) pe care o consider extrem de interesant i de util n nelegerea psihologiei familiei. Mi-a dori ca la finalul studiului acestui capitol s cunoti: care sunt principalele etape prin care trece o familie i care sunt caracteristicile specifice fiecrei etape; s caracterizezi procesul comunicrii n familie;

1.

s nelegi de ce este abordarea lui Murray Bowen att de important; s poi defini i pune n practic noiunea de difereniere a sinelui i toate celelalt concepte ale orientrii transgeneraionale; s poi construi i interpreta sumar o genogram; Etapele vieii familiale Familia este un sistem deschis, viu, cu influene multe i diverse din partea mediului i numeroase tipuri de interaciuni cu acesta. Sistemul familial niciodat nu rmne la fel; el se schimb de la un moment la altul n funcie de evenimentele care apar n interiorul i exteriorul familiei. El trebuie s se restructureze i reorganizeze n funcie de: apariia sau dispariia unora dintre membrii ei (naterea copiilor a nepoilor, decesul, cstoria copiilor, revenirea dup un divor a copilului n cuibul familiei de origine); creterea i dezvoltarea membrilor (copilul mic, adolescentul, conietentizarea rolului parental de ctre printe, naintarea n vrst etc.,); apariia unor evenimente ateptate sau neateptate (intrarea copilului la grdini sau coal, divorul, pensionarea prinilor, obinerea unui loc de munc pentru printe, o boal etc.); Deci, o schimbare ntr-o generaie determin schimbri i n celelalte generaii. Transformrile care au loc ntr-un susbsistem familial influeneaz i celelalte subsisteme. Important este s reii c schimbrile prin care trece o familie nu se fac n mod lin, ci, dimpotriv, n salturi, unoeri presupunnd chiar zguduiri, care pot fi plcute sau dureroase, dar aproape ntotdeauna stresante. De exemplu, atunci cnd copilul merge la coal, toi ceilali membrii ai familiei i vor schimba programul, atitudinile i comportamentele unul fa de altul. De asemenea, problemele de comunicare i relaionale pe care o fat adolescent de 15 ani le are cu prinii si se pot datora interaciunii mai multor factori: adaptrii ei la adolescen; crizei de 40 de ani a tatlui; ngrijorrii mamei sale pentru o boal proprie sau a unui printe. Sau, dup plecarea copiilor de acas i restabilirea echilibrului i a vieii n doi a prinilor, ei pot fi confruntai cu ntoarcerea copilului n urma unui divor i asta va presupune o nou i dificil sarcin parental. n felul acesta, a aprut ideea ciclului de via familial, care presupune parcurgerea mai multor stadii sau etape. Salvador Minuchin identific patru stadii de dezvoltare care apar n majoritatea familiilor: 1. Constituirea cuplului diada marital formeaz un sistem funcional prin

negocierea granielor (interaciunea cu socrii), reconciliind stilurile de via diferite i dezvoltnd reguli referitoare la conflict i cooperare. 2. Familia cu copii mici sistemul marital se reorganizeaz atunci cnd apar copiii

pentru a se adapta cerinelor cerute de parentalitate. 3. Familia cu copii colari i adolesceni familia interacioneaz acum i cu

sistemul colar. Pe msur ce copiii devin adolesceni, familia trebuie s se adapteze la probleme ca influena prietenilor, pierderea parial a controlului parental, emanciparea copiilor, etc. 4. Familia cu copii mari acetia devin deja aduli, astfel c relaia dintre prini i

copii trebuie modificat pentru a deveni relaie de tip adult adult.

Sociologii Evelyn Duval i Reuben Hill au aplicat un cadru de dezvoltare familiilor din anii 1940, prin stabilirea unor etape discrete ale dezvoltrii grupului familial, cu sarcini ce trebuie ndeplinite pentru fiecare dintre ele. Acestea sunt: Etapa cuplului fr copii Etapa familiei cu copii de vrst colar Etapa familiei cu copii devenii aduli; Etapa familiei omului singur (vduvia).

Terapeuii de familie Betty Carter i Monica McGregor(1980, 1999) au mbogit acest cadru; ei au apelat la orientarea multigeneraional, recunoscnd patternurile culturale diverse i avnd n vedere i etape care nu sunt neaprat specifice, cum ar fi divorul i recstoria. Este de altfel, considerat cea mai cuprinztoare i demonstrat clinic etapizare, organizat pe ase etape a) b) c) d) e) f) distincte: iniiativa tnrului adult cstoria familiile cu copii mici familiile cu adolesceni iniiativele copiilor i prsirea cminului familia la btrnee.

Te rog, studiaz i tabelul de mai jos n care sunt prezentate mai detaliat etapele conform concepiei autorilor menionai mai sus (dup Nichols i Schwartz, 2005, p. 126- 127). Evident, nu exist nici o versiune standard a etapelor vieii de familie. Nu numai c familiile au o diversitate de tipuri, aa cum ai vzut n capitolul anterior, dar aceste tipuri pot avea norme i reguli foarte diferite pentru etape diferite. Valoarea conceptului de ciclu de via const n a recunoate c familiile, adesea, dezvolt probleme la tranziiile de la o etap la alta datorit inabilitii sau temerilor membrilor i a sistemului familial de a face tranziia de la o etap la alta. De aceea, te-a ruga s nu le foloseti pentru a stabili i a judeca ce este normal sau de ateptat n anumite etape ntr-o familie.

Etapele ciclului Procesul emoional alSchimbri de gradul doi n statutul vieii de familie tranziiei: Principiul cheie familiei cerute pentru a continua dezvoltarea Prsirea casei: Acceptarea responsabilitii a) Diferenierea sinelui n legtur cu adulii tineri emoionale i financiare familia de origine; singuri b) Dezvoltarea relaiilor intime egale; c) Stabilirea sinelui n legtur cu munca i independena financiar;

Formarea Angajarea n noul sistem a) Formarea sistemului marital; familiilor prin b) Realinierea relaiilor cu familiile cstorie: extinse i prietenii pentru a include noul cuplu soul/soia; Familii cu copii Acceptarea noilor membrii na) Adaptarea sistemului marital pentru a mici sistem face loc copiilor; b) mprirea sarcinilor privind creterea copilului, a sarcinilor financiare i gospodreti; c) Realinierea relaiilor cu familia extins pentru a include rolurile prinilor i bunicilor; Familia cu Mrirea flexibilitiia) Schimbarea relaiei printe-copil adolesceni granielor familiei pentru apentru a putea permite adolescentului s putea permite independenase mite n interiorul i n afara copiilor i slbiciunilesistemului; bunicilor b) Refocalizarea asupra problemelor maritale de la mijlocul vieii i asupra carierei; c) nceputul schimbrii spre ngrijirea generaiei mai vrstnice. Lansarea copiilor i plecarea. Lansarea copiilor Acceptarea multitudinii dea) Renegocirea sistemului marital ca o i plecarea lor de ieiri i intrri n sistemuldiad; acas familiei b) Dezvoltarea relaiilor adult-adult; c) A face fa dizabilitilor i morilor prinilor (bunicilor);

Familii n viaa Acceptarea schimbriia) Meninerea funcionrii i intereselor trzie rolurilor generaionale proprii i /sau ale cuplului n faa declinului psihologic: explorarea noilor opiuni ale rolului familial i social; b) Sprijin pentru un rol mai central al generaiei de mijloc; c) Flexibilizarea sistemului familial datorit nelepciunii i experienei celor mai n vrst, sprijinind generaia mai vrstnic fr suprasolicitarea lor; d) Declanarea mecanismelor de coping pentru a face fa pierderii soului, copiilor i a altor perechi i pregtirea pentru moarte.

2.

Procesele familiei n cadrul familiei au loc numeroase procese i fenomene familiale, cum ar fi intercunoaterea, comunicarea, cooperarea, conflictul, competiia, negocierea, formarea unor coaliii, manipularea, etc. M-am gndit s fac o prezentare succint doar a intercunoaterii i comuniicrii, pe care le consider fundamentale, lsndu-te pe tine s le aprofundezi pe acelea care i strnesc interesul, folosind bibliografia suplimentar de la sfritul capitolului. Intercunoaterea Alturi de comunicare, acest proces de intercunoatere st la baza formrii i evoluiei cuplului i familei. Cei doi parteneri se ntlnesc, se plac, se ndrgostesc (de cele mai multe ori) i hotrsc s se cunoasc. Dup ce consider c se cunosc suficient, dac exist i dorina de a forma un cuplu stabil, de a rmne mpreun, de regul se cstoresc. Dar procesul intercunoaterii nu s-a ncheiat, ci dimpotriv, abia acum se manifest plenar. O dat ce partenerii ncep s locuiasc mpreun, s realizeze sarcinile casnice mpreun, s fac fa influenelor externe, ei se cunosc din ce n ce mai mult, pe diverse faete ale personalitii. Astfel intercunoaterea este un proces att voluntar, contient, ct i involuntar, automat. Partea voluntar const n aciuni directe de autodezvluire i dezvluire reciproc. Partea involuntar const n comportamentele obinuite i automate pe care fiecare pertener le realizeaz i n urma crora partenerul poate culege informaii reprezentative despre cellalt. Uneori, acest tip de intercunoatere este ignorat sau minimalizat n unele cuplui, partenerii bazndu-se mai mult pe ceea ce afirm dect pe ceea ce fac. De exemplu, ntr-o familie cu un partener alcoolic sau neimplicat emoional, cellalt partener poate minimaliza comportamentele de abuz de alcool sau cele lipsite de afeciune, creznd c ntr-o zi se va schimba, pentru c aa spune. Asta va duce la o fals intercunoatere i la un fenomen de autoiluzionare. Totui, aa cum cred c tii i tu, faptele caracterizeaz omul cel mai bine. Autodezvluirea i dezvluirea reciproc ajut foarte mult la stabilirea intimitii n cuplu i familie. Att cei doi parteneri, ct i prinii i copiii stabilesc relaii mai bune, mai deschise i mai calde tocmai prin intermediul autodezvluirii. Tot ea faciliteaz stimularea dragostei erotice, dar mai ales cea profund, matur. Dar nu este uor i nici la ndemn s te dezvlui i s asculi dezvluirea altei persoane, nici chiar a soului sau copilului tu. Iat care sunt cteva dintre barajele intercunoaterii: Teama de a nu lsa pe cellalt s afle presupusele defectele proprii; Teama de respingere sau pierdere care ar putea urma (n mod real sau doar fantasmat) dac cellalt cunoate ceea ce tu apreciezi ca fiind urt, nepotrivit, defect, etc.; Tendina de a judeca propria dezvluire sau ceea ce dezvluie partenerul(a); Tendina de a te arta superior partenerului (ceea ce falsific intercunoaterea); Mitul conform cruia partenerul trebuie s i dea sema cum eti, dac te iubete suficient de mult; Deprinderi greite de comunicare (vezi mai jos, la blocajele comunicrii) Evident, ns, ceea ce faciliteaz intercunoaterea esteautocunoaterea i ncrederea n sine. Ele ajut att n primele momente ale dezvluirii, ct i mai trziu, la aprofundarea intercunoaterii. Ele ajut la gestionarea temerilor i la eliminarea sau reducerea barajelor. Comunicarea

Comunicarea este foarte strns legat de intercunoatere, fiind mijlocul prin care aceasta din urm se realizeaz. De aceea, o bun comunicare va

stimula intercunoaterea, care la rndul ei va contribui la satisfacia i mplinirea comunicrii. Cred c deja cunoti cele dou forme fundamentale de comunicare uman, cea verbal i cea nonverbal, aa c nu am s insist asupra lor. Menionez doar c ambele sunt folosite i foarte utile n cuplu i familie. Ele pot ajuta la reglarea relaiilor familiale i la reechilibrarea sistemului familial. O alt clasificare a tipurilor de comunicare, util celor care studiaz familia este cea a lui Gregory Bateson. El mparte comunicarea n: Comunicarea digital; Comunicarea analogic.
n comunicarea digital, fiecare mesaj are doar un referent, aparine doar unui tip logic i const n semne arbitrare (Bateson i Jackson, 1968). De exemplu, cuvntul mas nu desemneaz nimic altceva dect o pies de mobilier. Din punctul de vedere al comunicrii digitale, o durere de cap este o durere de cap i nimic altceva. n comunicarea analogic, mesajul are mai mult dect un referent, putnd exprima diferite grade. De exemplu, strngerea unui pumn este n acelai timp un semn pentru un anumit tip de comportament (ex. ameninare, opoziie, frustrare, agresivitate), dar, totodat, este i o parte a acestui comportament. n anumite culturi, manifestri ca plnsul, ipatul, ruperea hainelor, smulgerea prului, lovirea capului de un zid exprim n mod analog diferite grade de disperare. Un mesaj analogic poate fi decodificat doar prin luarea n considerare a altor mesaje. Aa de pild, o durere de stomac nu este doar o durere de stomac, ci, concomitent, exprimarea dezgustului, un mod de a te sustrage de la a face o treab, sau o cerere de afeciune. Durerea de stomac comunicat cuiva ca mesaj analogic va depinde de situaia i de contextul n care mesajul analogic a fost emis (Madanes). Astfel, simptomele care apar n familie sunt de fapt mesaje comunicate celorlali membri cu scopul de a schimba ceva n sistemul familial.

De exemplu, o soie frustrat de lipsa de atenie a soului su preocupat de alte probleme i poate comunica brusc o durere de stomac, n timpul cinei. Mesajul are mai multe semnificaii. El poate nsemna intenia de a-l deturna pe so de la problemele lui, nevoia de a-i capta atenia i afeciunea i, totodat, o stare fizic logic de disconfort epigastric.

Sau Am o durere de cap, comunicat n momentul pregtirii de culcare poate nsemna mai mult dect o stare intern, deteriorarea relaiilor sexuale sau refuzul acestora. De asemenea, stilul i modalitile de comunicare se nva n primul rnd n familie. Apoi ele sunt modelate n grupuri i societate. De aceea, inclusiv blocajele n comunicare vor fi preluate din familie i folosite n viitoarele relaii de cuplu i de familie ale copiilor. Elementele care faciliteaz o bun comunicare sunt: Sentimentele de afeciune autentic ale membrilor familiei; Abilitile de gestionare ale sentimentelor care se nasc n procesul comunicrii; Onestitatea i promovarea adevrului n orice comunicare; Deschiderea la i preuirea mesajelor (verbale i nonverbale) care vin de la ceilali membrii, ca urmare a contientizrii faptului c acestea ajut la pstrarea echilibrului familial; Oferirea unui timp i spaiu special pentru comunicare, mai ales a ceea ce este important, delicat, sensibil; Folosirea unui stil adecvat partenerului de comunicare, tocmai pentru a te asigura c ceea ce ai transmis a i fost recepionat corect de ctre partener. Cele mai frecvente blocaje ale comunicrii n cuplu i familie sunt: Deprinderile greite de comunicare: lipsa ascultrii, ntreruperea discursului celuilalt, realizarea unor alte activiti n timpul discuiei cu partenerul, aezarea pe o poziie superioar cum ar fi: tiam asta, exact asta voiam s spun i eu, eu tiu mai bine, nu trebuie s mi spui tu, ignorarea a ceea ce spune partenerul sau copilul, atitudinile de autoritate de genul eu tiu cel mai bine ce e bine pentrun tine etc; Timiditatea, jena de a spune, de a exprima propriile opinii; Teama de a se exprima, de reaciile partenerului, printelui sau copilului; Miturile de exemplu nu e frumos s vorbeti despre sex/despre defectele celuilalt, nu trebuie s i spun asta; ar trebui s i dai singur() seama dac stai cu mine i spui c m iubeti, dac ne simim bine n pat nu mai trebuie s i vorbim etc. Dimensiunea afectiv a familiei Familia i relaiile familiale reprezint principalul izvor al vieii afetive a omului. Relaia afectiv a copilului cu mama i tatl su vor fi modelul de baz al dezvoltrii sentimentelor fa de sine i ceilali. Acest lucru este frumos i foarte clar surprins de Dorothy Law Nolte n poemul su Copiii nva ceea ce triesc (1954) pe care am s i-l ofer aici. Dac triesc n critic i cicleal, copiii nva s condamne; Dac triesc n ostilitate, copiii nva s fie agresivi; Dac triesc n team, copiii nva s fie anxioi; Dac triesc nconjurai de mil, copiii nva autocomptimirea; Dac triesc nconjurai de ridicol, copiii nva s fie timizi; Dac triesc n gelozie, copiii nva s simt invidia; Dac triesc n ruine, copiii nva s se simt vinovai; Dac triesc n ncurajare, copiii nva s fie ncreztori; Dac triesc n toleran, copiii nva rbdarea; Dac triesc n laud, copiii nva preuirea; Dac triesc n acceptare, copiii nva s iubesc; Dac triesc n aprobare, copiii nva s se plac pe sine; Dac triesc nconjurai de recunoatere, copiii nva c este bine s ai un el; Dac triesc mprind cu ceilali, copiii nva s fie generoi; Dac triesc n onestitate, copiii nva respectul pentru adevr; Dac triesc n corectitudine, copiii nva s fie drepi; Dac triesc n bunvoin i consideraie, copiii nva respectul; Dac triesc n siguran, copiii nva s aib ncredere n ei i n ceilali; Dac triesc n prietenie, copiii nva c e plcut s trieti pe lume.

3.

Te invit ns s i citeti cartea Cum se formeaz copiii notri (Ed. Humanitas, 2001), scris mpreun cu Rachel Harris, pentru a putea afla mai multe i nelege mecanismele prin care copiii asimileaz tot ce se ntmpl n viaa familial i n special n viaa afectiv. De asemenea, ar putea s i lrgeasc i cunotinele referitore la rolurile parentale. Am decis s i prezint aici doar cteva lucruri despre iubire, cel mai important sentiment din familie, care st la baza dezvoltrii noastre ca fiine umane i despre intimitate care reprezint caracteristica funcdamental a vieii de cuplu i de familie. Restul te provoc pe tine s caui n bibliografia pe care i-o sugerez la finalul capitolului i n alte cri la care eu nu m-am gndit sau nu le-am citit sau nu au aprut nc! Iubirea Iubirea este sentimentul puternic de afeciune, atracie i unire a celor doi parteneri care formeaz cuplul (marital sau nu). Actualmente iubirea este principala motivaie pentru transformarea cuplurilor erotice n cupluri conjugale (cstorie). E. Wheat (1980, apud I. Mitrofan, 1997, p. 177) descrie cinci forme de manifestare a iubirii: 1. Epithumia - se refer la dorina fizic puternic, reciproc exprimat prin dragoste sexual plin de satisfacie. Satisfacia sexual este un indicator sigur al sntii csniciei, chiar dac, dup Wheat, relaiile sexuale nu sunt aspectul cel mai important al cstoriei. 2. Eros - este forma de dragoste ce implic cel mai mult romantismul. Eros presupune mai ales ideea de contopire, unificare, fuziune cu fiina iubit, dar i dorina de a o poseda total (fizic, mental, spiritual). De aici - romantismul. Este o iubire pasional i sentimental i reprezint cel mai adesea punctul de plecare n cstorie. 3. Storge - este o form de dragoste, descris ca relaie confortabil, care nglobeaz o afeciune natural i sentimentul de apartenen reciproc. Se bazeaz pe loialitate mutual i se manifest n relaiile dintre soi, prini i copii, frai i surori, realiznd sentimentul de apartenen la un grup unit. 4. Fileo - este genul de iubire care preuiete pe cel iubit manifestnd-se cu gingie, dar ateptnd ntotdeauna un rspuns. Se traduce prin prietenie, reciprocitate. Fileo creeaz prieteni, n strns apropiere. Ei i mrturisesc i mprtesc gnduri, planuri, sentimente, atitudini, visuri, probleme intime, pe care nu le-ar putea ncredina altcuiva. Ei i mpart timpul i interesele, ceea ce confer cstoriei siguran, atractivitate i recompense. Chiar dac exist mult pasiune n sexualitate, absena lui Fileo nnegureaz cstoria i o face neinteresant. 5. Agape - este dragostea complet, lipsit de egoism, care are capacitatea de a se oferi continuu, fr a atepta nimic n schimb. Ea preuiete i slujete necondiionat, spre deosebire de Fileo care presupune reciprocitate. Este modelul iubirii Christice, dincolo de emoii i sentimente pasionale, fiind profund infuzat spiritual, rod al unei opiuni contiente, al unei alegeri libere. Este definit i ca o dragoste a aciunii, presupunnd ajutorare, a face bine, a avea compasiune

pentru cellalt, fiind mai curnd o atitudine i un comportament motivat spiritual, i aproape deloc emoie. Dincolo de aceste modaliti, putem diferenia ntre o dragoste sau iubire imatur i una matur. Iubirea imatur se caracterizeaz printr-o intenistate mare, printr-un amestec de dependene i deci de atepri ca partenerul s satisfac mult din nevoile personale; este de fapt dragostea fuzional, despre care vorbete M. Bowen i D. Schnarck, cel care a aplicat concepia bowenian la relaiile erotice sexuale ale cuplurilor. Astfel, dragostea imatur este specific adolescenilor i tinerilor. O dat cu maturizarea emoional, cu dezvluirea reciproc a partenerilor i dezvoltarea ncrederii n sine i n partener, apare i drasgostea matur. Dragostea matur este mai puin intens (nu i d fluturi n stomac), dar este mult mai profund; implic ncredere, respect i acceptarea partenerului aa cum este el (fr tendine de a-l schimba, a-l controla sau manipula); presupune a te bizui pe partener, n orice situaie, indiferent dac este sau nu de acord cu tine, dac i place sau nu; tii c este acolo i te va ajuta n ceea ce faci; presupune i admiraie i valorizarea partenerului aa cum este el. Bineneles, la o astfel de dragoste ajung persoanele care se iubesc i pe sine, persoane cu un eu bine difereniat, care pot s fie autonome i totui s fie implicate emoional n relaia cu partenerul. Multe relaii de cuplu trec de la dragostea imatur la cea matur. Altele se destram n aceast tranziie din cauza incapacitii unuia sau ambilor parteneri de a iubi matur. Trecerea nu se face uor, ci dimpotriv cu conflicte, suferine adaptri. De altfel, Erich Fromm considera c iubirea este o art, un mod de a tri n art i milita pentru nvarea acestei arte aa cum se procedeaz n oricare art (muzic pirctur etc.). Ccea ce ajut ns la transformarea iubirii imature n iubire matur, dup Fromm sunt: Disciplina adic angajarea responsabil a timpului i eu-lui personal; Concentrarea asupra partenerului, pentru a-l putea cunoate i nelege; Rbdarea e nevoie de exerciiu, n timp i treptat, pentru a nva s iubeti; Sensibilitatea legat mult de contientizarea propriilor erori, fluctuaii de sentimente i autocontrol; Depirea narcisismului ieirea din propriul eu, din propriile plceri, din egocentrism i egoism i a manifesta modestie i disponibilitate n relaie. De altfel, toi cei care au ajuns la dragostea matur afirm c satisfacia marital este mult mai crescut, c intimitatea i satisfacia sexual sunt incomparabil mai plcute i pline de satisfacii dect n timpul ndrgostirii sau la tineree. Intimitatea Dennis Bagarozzi, doctor n psihologie i consilier care a lucrat cu cupluri mai bine de 30 de ani, n cartea sa Stimularea intimitii maritale publicat n 2001 pleac n studiul su asupra intimitii n cuplu de la definiia dat de Dicionarul Random House al limbii engleze. Acesta definete intimitatea ca relaie personal apropiat, familar i de regul afectuoas sau de dragoste cu o alt persoan care presupune o cunoatere detaliat sau o nelegere profund a celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a gndurilor i sentimentelor ce ofer o baz pentru familiaritate (apud D. Bagarozzi, 2001, p. 5). Bagarozzi concluzioneaz c intimitatea este un proces interactiv care conine o serie de componente bine structurate i interrelaionate n centrul acestora stau cunoaterea, nelegerea, acceptarea celuilalt i aprecierea modului unic al partenerului de a vedea lumea (D. Bagarozzi, 2001, p. 56).

Acelai autor menioneaz ca intimitatea este o nevoie uman de baz, ce deriv din nevoia fundamental de supravieuire, de ataament. Acest lucru poate fi observat cu relativ uurin la persoanele care au fost private n perioada imediat dup natere de un ataament bun fa de mam i care devenite adulte, au dificulti de dezvoltare a intimitii (Ainsworth, Blehar, Waters, Wall, 1978, Bowlby, 1969, 1973, 1988, Horner, 1984). Nevoia de intimitate poate fi conceptualizat, din punctul de vedere al dezvoltrii, ca o manifestare mai matur, mai difereniat i mai avansat a nevoii biologice universale de apropiere, de contact cu o alt fiin uman. De aceea, aceast nevoie de intimitate va varia n intensitate de la o persoan la alta, astfel nct, n fiecare cuplu, partenerii vor avea nevoi de intimitate diferite att per global, ct i pe fiecare component a intimitii n parte.

D. Bagarozzi (2001, p. 6-14) vorbete de nou componente ale intimitii: 1. intimitate emoional

2. intimitate psihologic 3. intimitate intelectual 4. intimitate sexual 5. intimitate fizic (non-sexual)

6. intimitate spiritual 7. intimitate estetic

8. intimitate social i recreaional 9. intimitate temporal

Intimitatea emoional reprezint nevoia de a comunica i mprti cu partenerul toate sentimentele, att pe cele pozitive, ct i pe cele negative. Exist cteva limite care pot influena manifestarea acestui tip de intimitate: credina c numai sentimentele pozitive trebuie manifestate, sau dimpotriv c, doar cele negative, pentru a ti ce trebuie s mbunteti; credina c doar anumite tipuri de sentimente pozitive sau negative pot fi exprimate, de ex, doar bucuria i iubirea, dar nu i fericirea sau excitarea, sau doar tristeea i frustrarea, dar nu i furia sau ura. Intimitatea psihologic reprezint nevoia de a comunica, mprti i conecta cu o alt fiin uman prin dezvluirea caracteristicilor propriului sine, caracteristici semnificative i foarte personale, cum ar fi speranele, visele, fanteziile, aspiraiile, dar i propriile ndoieli, nemulumiri,

temeri, probleme, insecuriti, conflicte interioare cu partenerul. Acest tip de intimitate necesit o mare putere interioar a celui care mprtete, deoarece el devine n astfel de momente foarte vulnerabil, dar i o mare capacitate de susinere a celui care ascult pentru a nu-l rni pe partenerul su. De aceea, ncrederea reciproc este foarte important pentru ca aceast form de intimitate s se manifeste. Intimitatea intelectual este nevoia de a comunica i mprti cu cellalt ideile importante, gndurile, credinele. Ea nu presupune intelectualizare sau raionalizare (cele dou mecanisme de aprre incontiente), orgoliu sau demonstrarea superioritii, sau cererea de laud, recunoatere sau adulaie. Toate acestea vor crea distan ntre parteneri i n nici un caz intimitate. Dimpotriv ea presupune capacitatea unui partener de a vedea lumea prin ochii celuilalt, indiferent dac este sau nu de acord cu aceast perspectiv. Putem spune c este varianta cognitiv a empatiei. Intimitatea sexual reprezint nevoia de a comunica, mprti i exprima cu partenerul acele gnduri, sentimente, dorine i fantezii de natur senzual i sexual. Ea duce la trezirea dorinei sexuale, dar nu e obligatoriu s se ajung la actul sexual. Acest tip de intimitate presupune sruturi, mbriri, atingeri, dans, jocuri erotice, mbierea mpreun etc. evident, ea este conectat profund cu dragostea erotic, nu cu cea printeasc, fratern, amical sau cea narcisic. De asemenea, aa cum spuneam i mai sus, dragostea erotic trebuie s ajung la maturitate pentru a facilita intimitatea sexual.

Intimitatea fizic (nonsexual) reprezint nevoia de apropiere fizic de partener, fr a avea vreo tent sexual. Presupune atingere sau simple mbriri, mersul de mn, dans, masaje nonsexuale etc.
Intimitatea spiritual presupune nevoia de a mprti partenerului gndurile, sentimentele, credinele i experienele referitoare la religie, supranatural i aspectele spirituale ale existenei, via moarte, valori morale, etc. Spiritualitatea este o chestiune foarte personal. De aceea, este nevoie de o mare deschidere din partea ambilor parteneri pentru a ajunge la acest tip de intimitate, deoarece ea nu nseamn c cei doi mprtesc aceleai valori, idei, practici. Intimitatea estetic reprezint nevoia i dorina de a mprti cu partenerul sentimentele, gndurile, credinele, valorile, experienele pe care persoana le consider frumoase, la care sufletul rezoneaz sau inspir. Minunile naturii, simple (un fulg de nea) sau complexe (cosmosul), pot fi baza unei asemenea intimiti. Alte exemple sunt muzica, poezia, literatura, pictura, sculptura arhitectura si alte forme de expresie artistic. Acest tip de intimitate nu se asociaz i nu

este preludiu pentru nici un alt tip de intimitate. Este o experien care se triete, se mplinete prin ea nsi. Intimitatea social i recreaional este nevoia de a se angaja n activiti i experiene plcute i de joc cu partenerul. Include activiti precum: schimbul de glume i povestiri haioase, mprtirea evenimentelor curente de via, luatul meselor mpreun, practicarea de sporturi i jocuri, dansatul de plcere etc. aceste activiti pot include i prieteni comuni sau rude. Intimitatea temporal implic timpul pe care fiecare partener va dori s l petreac zilnic cu cellalt pentru activiti intime. Aceast cantitate de timp va fi diferit pentru cei doi parteneri. Pentru unele persoane 15-20 de minute pot fi suficiente, n timp ce pentru altele dou ore nu vor fi suficiente. Comunicarea, cum spuneam i mai devreme, poate stimula sau diminua intimitatea cuplului. Stimulativ este comunicarea direct a nevoilor i dorinelor fiecrui partener, adic atunci cnd mesajele sunt clare, directe i sincere. Inhibitive sunt: mesajele mincinoase - partenerii pot mini fie ca s se apere de eventualele refuzuri sau conflicte, fie pot avea tulburri de caracter. n ambele cazuri ns minciunile erodeaz sentimentele de ncredere i iubire dintre cei doi. mesajele confuze - cnd mesajele sunt neclare, putnd avea mai multe nelesuri. De exemplu, dac soul i spune soiei sale ntr-o zi n sfrit mi-au dat o prim consistent. Acum ne permitem s ne facem de cap n acest caz, soia nu va ti cu exactitate dac el se refer la mult-visata cltorie de la sfritul sptmnii despre care au tot vorbit sau la a-i cumpra frigiderul de care au nevoie; mesajele paradoxale sunt cele care exprim dou idei opuse n acelai timp. De exemplu, un so dominator i agresiv care i cere soiei s i exprime mai clar i mai des opiniile proprii sau o soie care plnge n urma unei certe cu soul i spune acestuia s nu in cont de plnsul ei. mesajele agresive sunt cele care jignesc, ridiculizeaz, critic, mesajele incongruente

Gerard Leleu vorbete i el clar i pe neles despre intimitatea n cuplu, care de altfel se constituie ca fundament pentru intimitatea familial; merit s menionez aici ceea ce el consider condiii pentru o bun intimitate psihic: autocunoaterea; ncrederea n sine i intimitatea cu sine; a tri n prezent, adic aici i acum;

ndeprtarea barierelor fizice (mirosuri neplcute, atmosfer neprielnic, eliminarea sau diminuarea complexelor corporale etc.); ndeprtarea barierelor psihice (n special temerile); crearea cadrului pentru dezvoltarea i manifestarea senzualitii. Mai multe detalii gseti citind crile sale aprute la Editura Trei (vezi bibliografia suplimentar). 4. Abordarea transgeneraional a familiei n cadrul acestor abordrilor transgeneraionale, locul cel mai important l ocup teoria lui Murray Bowen, denumit, dup numele su, teoria (i terapia) bowenian.

Murray Bowen, medic cu specializare n psihiatrie, i-a fcut rezidena la faimoasa clinic Menninger (Menninger Clinic), recunoscut pentru orientarea sa psihanalitic. Aici, Bowen a devenit din ce n ce mai nesatisfcut de conceptele psihanalitice care nu puteau fi validate prin metode tiinifice acceptate n mod convenional. Ca urmare, el a nceput s dezvolte o nou teorie conceput s corespund n mod precis cu principiile evoluiei i cu omul ca fiin evolutiv (Kerr & Bowen, 1988, p. 360). Bowen i-a perfecionat teoria i dup mutarea sa la Institutul Naional pentru Sntate Mental (INSM) n Bethesda, Maryland, n 1954. La INSM, Bowen a admis familii ntregi n secia de cercetare psihiatric. Cercetarea acestor familii a fost ghidat de teoria bowenian, i, astfel, teoria a fost extins i modificat de fiecare dat cnd specialitii se confruntau cu informaii noi sau incompatibile. n timpul celor cinci ani la INSM, cercetarea lui Bowen s-a centrat pe familiile cu copii schizofreni, i n particular pe relaia simbiotic observat ntre mame i copiii lor. n final, teoria s-a dezvoltat pentru a include ntreaga familie, adresndu-se i altor tipuri de familii.
Esena teoriei boweniene este alctuit din opt concepte fundamentale. Aceste concepte interrelaionate construiesc piatra de temelie (Walsh, 1996) a teoriei, i anume sistemul emoional.

Sistemul emoional include fora pe care biologia o definete ca instinct, reproducere, activitate automat controlat de sistemul nervos autonom, stri emoionale subiective i sentimente i forele care guverneaz sistemele de relaie n termeni largi, sistemul emoional guverneaz dansul vieii n toate lucrurile vii. (Bowen, 1975, p. 380). Un alt termen-cheie de la nceputul muncii lui Bowen este masa de ego familial nedifereniat. Acesta se refer la unitatea emoional intens ntr-o

familie care produce emoionalitate ce interfereaz cu gndirea i mpiedic diferenierea individului de familie. (Bowen, 1978). Hall noteaz c Bowen nu mai utilizeaz aceast terminologie, termenul de fuziune fiind cel preferat n mod curent. Astfel, teoria bowenian face o distincie ntre indivizii care sunt fuzionai i cei care sunt difereniai. Caracteristica preferat este cea de difereniere. Prezentm mai jos cele opt concepte eseniale ale teoriei boweniene, n care diferenierea sinelui este considerat foarte important.

1. Diferenierea sinelui. n contextul unui sistem emoional, diferenierea sinelui


reprezint gradul relativ de autonomie pe care un individ l pstreaz, n timp ce rmne n relaie semnificativ cu ceilali. Aceti indivizi pot transcede nu doar propriile emoii, ci i cele ale sistemului lor familial. De asemenea, astfel de persoane difereniate sunt mai flexibile, adaptabile i mai autonome. Ca urmare, ele i triesc propriile emoii i, dei nu sunt lipsite de contiina emoiilor celor din jurul lor, sunt capabile s menin un grad de obiectivitate i distan emoional fa de problemele emoionale proprii sau ale altora. De aceea, se consider c indivizii nalt difereniai au un eu solid (solid self), mai integrat. Acesta

reprezint pentru Bowenconceptul de eu care este ghidat n principal de intelect, adic persoana poate aciona sau lua decizii pe baza unor judeci raionale.

Indivizii cu nivele sczute de difereniere tind s fie mult mai rigizi i mai dependeni emoional de alii, comportamentul fiind direcionat mai degrab de emoii. Ei sunt ghidai preponderent de pseudo-eul (pseudo-self) lor. Acesta este un concept de eu care este negociabil cu alii, sensibil la emoii i mai puin la judecile raionale. Astfel de persoane vor lua decizii bazate pe sentimente, nu pe principii logice, raionale. De aceea, deciziile luate n momente diferite de timp vor fi inconsistente unele cu altele, dar indivizii cu pseudo-eu nu sunt contieni de aceast inconsisten. Bowen (1976) descrie pseudo-eu-ul ca un eu pretins, adic un eu fals, dup cum ar spune Winnicott, pe care persoana l poate simi ca fiind real, dei nu este. n terapia de familie bowenian se urmrete gradul diferenierii sinelui la fiecare membru al familiei, i n special al copiilor (mai ales dac acetia sunt adolesceni sau chiar

maturi). Este mult mai probabil ca persoanele cu un grad mic de difereniere a sinelui fa de membrii familiei care dezvolt anumite simptome s prezinte i ele, la rndul lor, alte, sau chiar aceleai, simptome, comparativ cu persoanele cu un grad mare de difereniere. De aceea, unul dintre scopurile terapeutice va fi creterea gradului de autonomie a membrilor familiei, unii fa de alii. Mai mult, conceptele de difereniere i fuziune sunt foarte importante pentru Bowen (ca i pentru oricare alt terapeut) i n ceea ce privete ipotezele intergeneraionale sau transgeneraionale. Bowen consider c persoanele care prsesc familia de origine cu un pseudo-eu sau cele care sunt fuzionate cu familiile lor de origine tind s se cstoreasc cu persoane cu care vor putea, de asemenea, s fuzioneze. Astfel, dou persoane nedifereniate tind s se gseasc unele pe altele. Rezultatul va fisepararea emoional de familia de origine i fuzionarea soilor. Asta presupune c pseudo-eul unuia dintre soi se va baza pe pseudo-eul celuilalt, adic se vor uita unul la cellalt pentru a detecta diferite indicii pentru a alege modul de reacie emoional i de luare a deciziilor. n felul acesta, procesele familiale neproductive trec de la o generaie la urmtoarea prin astfel de mariaje. (Becvar i Becvar, 1996).

2. Procesul emoional familial nuclear. Acest concept descriegama de pattern-uri


relaionale emoionale din sisteme, dintre prini i copii. Exist patru mecanisme utilizate de familie pentru a face fa anxietii cnd aceasta devine prea intens n familia nucleu. Toate cele patru mecanisme pot fi folosite, dar, de regul, o familie, mai ales dac este fuzional, utilizeaz n mod predominant unul sau mai multe: Distana emoional. ntr-un sistem familial fuzional cu nivele nalte de anxietate, un membru al familiei poate mri distana interpersonal atunci cnd el sau ea nu mai poate face fa reactivitii emoionale (Bowen, 1978). Frecvent, aceasta poate determina o distan mai mare dect dorete, de fapt, individul. Conflictul marital. Cantitatea de conflict ntr-un mariaj este o funcie a gradului de fuziune din relaie i a intensitii anxietii corespunztoare. (Papero, 1991). Poate avea loc un proces ciclic n care conflictul este urmat de distan emoional, o perioad de apropiere cald, apoi o cretere a tensiunii care precipit un alt conflict i, astfel, ciclul se perpetueaz.

Transmiterea sau proiecia problemei ctre copil. De multe ori, problemele dintre soi i anxietatea acestora tind s fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai muli copii. Cel mai comun pattern este ca mama s-i concentreze o mare parte din energia sa emoional pe un copil (ajungndu-se chiar la fenomenul de fuziune simbiotic ntre mam i copil), n timp ce tatl se distaneaz i este evitat n acelai timp. Copilului pe care printele se concentreaz i sporesc reactivitatea i fuziunea sistemului intelectual i emoional. De aceea, el este cel mai vulnerabil la dezvoltarea unor simptome.

Disfuncia ntr-un so. n cazul unui cuplu cu un membru inadecvat sau disfuncional, iar cellalt n mod deschis adecvat cu scopul de a compensa, se pot dezvolta roluri reciproce. Acest pattern poate lua amploare i poate deveni solid dac un membru al familiei dezvolt o maladie fizic sau mental cronic.

3. Triunghiurile sau triangularea. Acest concept este mult legat de cel al proieciei
unei probleme asupra unuia sau mai multor copii. Un triunghi este unitatea de baz a interdependenei n sistemul emoional familial. Pentru Bowen, o diad, adic un sistem de dou persoane, este stabil att timp ct ea este calm. Dac apar factori stresori care determin creterea nivelului de anxietate, diada poate rmne stabil, dar cnd anxietatea ntr-o diad atinge un nivel mai ridicat, o a treia persoan va fi atras n cmpul emoional al celor doi. De exemplu, naterea primului copil determin apariia unui triunghi format din cei doi prini i copil. Sau, atunci cnd exist un conflict ntre soi, soia poate apela la mama sa pentru ai reduce anxietatea, implicnd-o i pe aceasta n conflictele cu soul; n felul acesta apare triunghiul format din so, soie i mama soiei. Triunghiurile ntr-o familie pot fi latente i s nu se manifeste n mod deschis. Totui, aceste triunghiuri pot fi activate (i se activeaz frecvent) n timpul perioadelor de stres. Bineneles, nivelul stresului sau al anxietii necesar pentru destabilizarea diadei este n strns legtur cu gradul de difereniere al celor doi.

4. Procesul proiectiv al familiei. Acest proces se refer la faptul c nivelul de


difereniere al prilor trece mai departe la unul sau mai muli dintre copiii lor. n mod obinuit, un copil dintr-o familie va avea o implicare emoional crescut cu unul dintre prini. Aceast supraimplicare poate varia de la printele care e n mod excesiv ngrijorat de ce se ntmpl cu copilul pn la printele care este extrem de ostil aciunilor copilului. Dinamica aceasta deterioreaz capacitatea copilului de a

funciona eficient n contexte sociale. Gradul de difereniere al prinilor i nivelul de stres n familie determin intensitatea procesului proiectiv al familiei.

5. ntreruperea (distanarea) emoional. n ncercarea de a face fa fuziunii i


absenei diferenierii n relaiile lor interne, membrii familiei sau segmente ale sistemului extinsse pot distana unul de altul i pot deveni separai

emoional (Hall, 1981). Dei individul care ntrerupe poate prea c face fa relaiei cu familia, individul rmne mai vulnerabil la alte relaii intense. Kerr (1981) sugereaz cntreruperea emoional indic o problem - fuziunea dintre generaii -, rezolv o problem - scade anxietatea asociat cu contactul familial - i creeaz o problem - izoleaz indivizii care ar putea beneficia de contact. Ca rezultat al separrii emoionale, individul rmne prins n sistemul emoional al familiei i poate fi mai puin capabil s rspund eficient la situaiile de rezolvare a problemelor. Disfuncia consecvent se poate manifesta i n alte moduri, cum ar fi relaii superficiale, boal fizic, depresie i comportamente impulsive (Walsh, 1980).

6. Procesul de transmitere multigeneraional. Tendina puternic de a repeta


pattern-urile disfuncionale ale conduitei emoionale n generaii succesive culmineaz cu nivele sczute de difereniere a eului pentru anumii membri ai generaiilor mai tinere (Hall, 1981). Bowen consider c indivizii la niveluri echivalente de difereniere, deci fie difereniai, fie fuzionai, se gsesc unul pe altul i se cstoresc i pot avea unul sau mai muli copii cu niveluri mai sczute de difereniere. De aceea, ne putem atepta ca aceste ataamente sau distanri s fie mai accentuate la copii dect au fost la prinii lor. Deoarece pattern-ul repetitiv determin n mod succesiv nivele mai sczute de difereniere la generaiile urmtoare, procesul culmineaz cu un ultim nivel de disfuncie, adic ataamentele (adic fuziunile) sau distanrile emoionale care determin apariia diferitelor simptome care fac ca persoana sau familia s recurg la terapie.

7. Poziia de frate sau sor. Vrsta mai mare i distribuia pe sexe ntre frai n aceleai
generaii au o puternic influen asupra comportamentului (Hall, 1981). Cercetrile lui Walter Toman (1969) descriu roluri diferite pe care indivizii le manifest ca rezultat al poziiei lor n familiile de origine, cum ar fi copilul cel mai mare, sora mai mic, cel mai mic copil. De exemplu, ntr-o familie cu muli copii, ultimul copil, cel mai mic, poate s fie cu totul ignorat din punct de vedere afectiv, din cauza preocuprii i stresului prinilor

pentru asigurarea hranei i securitii familiei. Bowen sugera, de asemenea, c patternurile interactive dintre cuplurile maritale pot fi legate de rolurile indivizilor din familiile lor de origine.

8. Procesul emoional al societii (regresia social). Acest concept-cheie al lui Bowen are
n vedere faptul c procesele caracteristice familiilor pot fi observate i n interaciunile la nivel social. De exemplu, deoarece exist o anxietate crescut i un stres continuu cauzate de crim, omaj i poluare, exist i o tendin social ctre reactivitate emoional i o probabilitate sczut a individului de a-i utiliza eficient procesele emoionale. Bowen observa c istoria recent a societii noastre pare s reflecte acest tip de regresie, adic societatea poate face fa cu succes unor factori stresori situaionali acui, dar eueaz cnd factorii stresori se cronicizeaz. Din pricina stresului cronic, att societatea, ct i familia pierd contactul cu principiile sistemului lor intelectual i vor aciona n virtutea sistemului emoional, pierzndu-i obiectivitatea.

Rezumatul capitolului Acest capitol l-am dedicat ctorva elemente de via familial. Am ales s i vorbesc despre: etapele vieii de familie: etapa adultului tnr, etapa cuplului nou, cstorit, etapa familiei cu copii mici, etapa familiei cu copii adolesceni, etapa cuibului gol cnd copii prsesc familia de baz, etapa familiei cu prinii n vrst. procesele familiei, unde m-am oprit asupra a dou dintre ele: intercunoaterea i comunicarea, punnd accent pe factorii facilitatori i inhibitori ai lor i pe importana lor n manifestarea i pstrarea intimitii. abordarea transgeneraional a lui Murray Bowen, una dintre cele mai cuprinztoare abordri psihologice ale familiei. i-am prezentat conceptele fundamentale ale acestei orientri i o s ne folosim de ele i cnd vom studia metodele de cercetare n psihologia familiei, unde genograma reprezint un instrument extrem de util. Aa c te invit s dai mare importan acestui capitol. Pentru a aprofunda ceea ce i-am prezentat i recomand cu cldur crile din bibliografia suplimentar. Glosar de termeni folosii

Coaliie

Comunicare analogic Comunicare digital comunicare n care mesajul are un singur referent. Diferenierea sinelui gradul relativ de autonomie pe care un individ l pstreaz, n timp ce rmne n relaie semnificativ cu ceilali, capacitatea de a-i tri propriile emoii i de a pstra obiectivitatea fa de problemele emoionale proprii sau ale altora.

alian ntre dou persoane mpotriva unei a treia. Atunci cnd se realizeaz ntre un printe i un copil, vorbim de coaliie transgeneraional. comunicare n care mesajul are mai multe sensuri.

Etap de via familial Fuziune

perioad din existena familiei caracterizat printr-un anumit tip de organizare i care se confrunt cu provocri specifice. stare a eului opus diferenierii. Estomparea granielor dintre sine i alii, a celor dintre sistemele emoional i intelectual. Intimitate relaie personal apropiat, familar i de regul afectuoas sau de dragoste cu o alt persoan care presupune o cunoatere detaliat sau o nelegere profund a celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a gndurilor i sentimentelor. Iubire sentimentul puternic de afeciune, atracie i unire a celor doi parteneri care formeaz cuplul, dar i ntre prini i copii. Procesul proiectiv al transmiterea nivelului de difereniere de la prini la unul sau mai familiei muli copii Separare emoional mecanism de distanare fizic i/sau emoional prin care un membru al familie face fa anxietii crescute din familie Transmitere tendina puternic de a repeta pattern-urile disfuncionale ale transgeneraional conduitei emoionale n generaii succesive culmineaz cu nivele sczute de difereniere a eului pentru anumii membri ai generaiilor mai tinere (Hall, 1981) Triangulare proces prin care o a treia persoan este atras n cmpul emoional al unei diade, pentru a diminua anxietatea, dar nu pentru a o rezolva.
Diana Lucia Vasile @ Introducere n Psihologia Familiei i Psihosexologie

PUBLICAT DE VITALIE POPESCU LA 03:29 TRIMITEI PRIN E-MAILPOSTAI PE BLOG!DISTRIBUII PE TWITTERDISTRIBUII PE FACEBOOKDISTRIBUII PE GOOGLE BUZZ

0 COMENTARII: TRIMITEI UN COMENTARIU


Postare mai nouPostare mai vechePagina de pornire Abonai-v la: Postare comentarii (Atom)

PERSOANE INTERESATE

ARHIV BLOG

o o

2011 (4) aprilie (1) martie (3)

Capitol 3. Caracteristica vietii de familie. Capitol 2. Sistemul Familial Capitol 1. Introducere

DESPRE MINE VITALIE POPESCU VIZUALIZAI PROFILUL MEU COMPLET

Viata in cuplu - Osho - Farmacie pentru suflet

Dragostea este singurul joc de doi in care amandoi pot sa castige.

Declaratii de dragoste Poezii de dragoste Citate despre dragoste Versuri de dragoste Povesti de dragoste Mesaje de dragoste Scrisori de dragoste Idei despre dragosteDespre Dragobete Sfantul Valetin Colinde de Craciun Spiritualitate / IubireRugaciuni Dumnezeu si Iubirea Download

Special dindragoste.ro - Dragoste si Pedeapsa Dragoste si Pedeapsa ep 57 Dragoste si Pedeapsa ep 56 Dragoste si Pedeapsa ep 55 Dragoste si Pedeapsa ep 54 Dragoste si Pedeapsa ep 53 Dragoste si Pedeapsa ep 52 FORUMUL Din Dragoste Castiga premii lunare! Tot ce trebuie sa faci este sa fii activ pe forum! Mai multe detalii aici. Fotografii de dragoste Video Arta si dragoste Ma iubeste ? Felicitari de dragoste I love you! Oracol sabian Horoscop zilnic Umor si dragoste Poze amuzante Carte de oaspeti Site-uri recomandate Linkuri In limba franceza:

Spiritualite et amour Textes sur l'amour Poesies d'amour Films d'amour Peintures et amour Sculptures et amour Photographies In limba engleza: Famous couples Love poems Love quotes Love letters Love advices Rules for love 10 commandments

Sursa: www.caricaturisai.ro

Viata in cuplu - Osho


fragment din cartea Farmacie pentru suflet de Osho
Noi traim unii cu altii, dar nu stim ce inseamna sa traiesti in cuplu. Putem trai ani de zile impreuna fara sa aflam acest lucru. Priviti prtetutindeni in lume: oamenii traiesc impreuna, nimeni nu traieste singur: sotii cu sotiile, sotiile cu sotii, parintii cu copiii, parintii cu prietenii. Toti traiesc alaturi de alti oameni. Voata nu exista decat in asociere, dar stiti voi ce inseamna asocierea? Traiesti alaturi de o sotie timp de 40 de ani si poate ca nu ai trait impreuna cu ea nici macar o singura clipa. Chiar si cand faci dragoste cu ea te gandesti la alte lucruri. Nu esti prezent,. iar dragostea devine un act mecanic.

Am auzit ca odata Mulla Nasruddin s-a dus la un film cu sotia. Erau casatoriti de cel putin 20 de ani. Filmul la care s-au dus era un film de dragoste. La plecare, sotia i-a spus lui Mulla: "Nasruddin, tu nu faci niciodata dragoste cu mine asa cum au facut actorii aceia. De ce?" Nasruddin i-a raspuns: "Esti nebuna? Stii cu cat sunt platiti sa faca asemenea lucruri?"

Oamenii traiesc alaturi unii de altii, dar nu se iubesc. Voi nu iubiti decat atunci cand puteti obtine anumite beneficii de pe urma iubirii voastre. Cum poti iubi pe cineva daca astepti sa obtii ceva de pe urma lui? Iubirea a devenit o marfa. Ea nu mai este o relatie, o tovarasie, o celebrare. Voi nu sunteti fericiti atunci cand sunteti alaturi de celalalt; cel mult va tolerati.

Sotia lui Mulla Nasruddin se afla pe patul de moarte. Doctorul i-a spus lui Mulla: "Nasruddin, trebuie sa fiu sincer cu tine; in asemenea clipe, cel mai bine este sa fi sincer. Sotia ta nu mai poate fi salvata. Boala a avansat prea mult, asa ca trebuie sa fi pregatit. Incearca sa nu suferi, accepta fatalitatea. Acesta este destinul tau. Sotia ta va muri." Nasruddin a raspuns: "Nu-ti fa probleme. Daca am suferit alaturi de ea atatia ani, mai pot indura cateva ore!"

Cel mult, noi ne toleram unii pe altii. Iar atunci cand gandesti in termeniu de toleranta, viata impreuna devine suferinta. Asa se explica de ce spunea Jean-Paul Sartre, ca celalalt inseamna iadul... caci alaturi de el nu faci decat sa suferi, esti dominat. Celalalt iti face probleme, iar tu iti pierzi libertatea si fericirea. Viata in cuplu devine o rutina, ceva ce trebuie tolerat. Daca va toerati reciproc, cum ati putea cunoaste frumusetea vietii in cuplu? Este imposibil. Voi nu stiti ce inseamna casnicia, caci acest cuvant inseamna celebrarea vietii in cuplu. Ea nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar. Casnicia inseamna o revolutie uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate petrece decat daca ajungeti sa celebrati statul impreuna, daca celalalt nu mai e pur si simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra. Cei doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr-o anumita perspectiva. Din punct de vedere fizic raman doi, dar in ceea ce priveste fiinta lor interioara, au devenit unul. Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor este una singura. A aparut o punte. Foarte rar se intampla sa dai de o casnicie adevarata. Oamenii traiesc impreuna pentru ca nu pot trai singuri. Retineti: pentru ca nu pot trai singuri, acesta este unicul motiv pentru care traiesc impreuna. Sa traiesti singur nu este deloc confortabil, cheltuiesti mai multi bani, este dificil. De aceea traiesc oamenii impreuna. Motivatiile lor sunt in totalitate negative.

Un barbat urma sa se casatoreasca, iar cineva l-a intrebat: "Ai fost intotdeauna impotriva casatoriei? Cum se face ca ti-ai schimbat parerea?" Omul a raspuns: "Se apropie iarna si se pare ca va fi una foarte friguroasa. Costurile cu incalzirea ma depasesc, iar o nevasta mi se pare mai ieftina."

Aceasta este logica. Traiti unul cu altii deoarece este mai confortabil, mai convenabil, mai ieftin. Sa traiesti singur este intr-adevar dificil: o nevasta iti poate aduce atat de multe lucruri. Iti poate face menajul, iti poate gati, poate fi o slujitoare, o ingrijitoare - atat de multe lucruri. Ea reprezinta cea mai ieftina mana de lucru din lume. Face atatea lucruri fara sa fie platita deloc. Totul este doar o forma de exploatare.

Casnicia este o forma de exploatare, nu un act de comuniune. De aceea, ea nu conduce in mod normal la fericire. Nu are cum. Cum s-ar putea naste floarea necatarului din radacinile exploatarii? Mai exista si asa-zisii vostri sfinti, care afirma ca voi sunteti nefericiti deoarece traiti in familie, deoarece traiti in lumea exterioara. Ei spun: "Renuntati la toate, parasiti totul!". Logica lor pare sa fie justa, dar nu pentru ca este intr-adevar justa, ci pentru ca voi nu ati cunoscut comuniunea. Daca ati fi cunoscut fericirea prin comuniune, i-ati fi luat pe toti in ras. Cine a cunoscut fericirea prin comuniune, L-a cunoscut pe Dumnezeu; cine a cunoscut adevarata casnicie, L-a cunscut pe Dumnezeu, caci iubirea este cea mai directa cale catre acesta. Voi nu cunoasteti insa comuniunea si traiti impreuna fara a sti ce inseamna acest lucru; traiti in acest fel timp de 70-80 de ani, fara a sti ce este viata. Rataciti fara a prinde radacini in solul fertil al vietii. Treceti de la un moment la altul fara sa savurati vreunul. Aceasta stiinta de a trai viata nu vi se daruieste la nastere; ea nu este ereditara. Viata apare o data cu nasterea, dar intelepciunea, experienta, extazul - acestea trebuie sa fie invatate. De aceea insist eu atat de mult pe meditatie. Savoarea vietii trebuie invatata, trebuie sa cresteti, sa va maturizati pentru a o putea trai. Viata nu poate fi cunoscuta decat la maturitate. Dar voi traiti si muriti ca niste copii. Nu cresteti niciodata. Nu ajungeti la maturitate. Ce este maturitatea? A fi copt din punct de vedere sexual nu inseamna a fi matur. Intrebati-i pe psihologi: acestia afirma ca varsta mentala medie a adultului ramane pe la 13-14 ani. Corpul fizic creste, dar mintea isi opreste cresterea pe la varsta de 13-14 ani. Nu-i de mirare ca va comportati atat de prosteste, ca viata voastra este doar un lung sir de nazbatii! O minte care nu a crescut nu poate face decat prostii. O minte imatura va arunca intotdeauna responsabilitatea pe ceilalti. Va simtiti nefericiti si sunteti convinsi ca sunteti asa din cauza ca cei alaturi de care traiti va fac viata un iad. "Celalalt este iadul". Dupa parerea mea, aceasta aformatie a lui Sartre este foarte imatura. Pentru un om matur celalalt poate deveni la fel de bine si Raiul. De fapt, el este ceea ce sunteti deja voi,caci el nu este decat oglinda in care va priviti. Cand spun maturitate, ma refer la o anumita integritate interioara. Aceasta nu va aparea decat atunci cand veti inceta sa-i mai faceti pe altii responsabili pentru suferintele voastre, cand veti incepe sa intelegeti ca voi sunteti singurii responsabili pentru ele. Acesta este primul pas catre maturitate: eu sunt responsabil. Orice s-ar intampla, eu sunt vinovat. Daca va simtiti trist, puneti-va intrebarea: "a cui este vina?" Daca acceptati ca este vina voastra, mai devreme sau mai tarziu vati inceta sa faceti foarte multe lucruri pe care le faceti la ora actuala. In fond, aceasta este esenta stravechii teorii a karma-ei. Voi sunteti singurii responsabili. Incetati sa mai spuneti ca societatea este responsabila, ca parintii vostri sunt de vina, ca situatia economica v-a adus in aceasta stare; nu mai aruncati responsabilitatea asupra altora. Voi sunteti singurii responsabili. La inceput, vi se va parea o povara, caci acum nu veti mai putea arunca vina pe altcineva. Dar trebuie sa v-o asumati...

Cineva l-a intrebat pe Mulla Nasroddin: "De ce esti atat de trist?"

Mulla a raspuns: "Sotia mea a insistat sa nu mai joc carti si alte jocuri de noroc, sa nu mai fumez si sa nu mai beau. Am renuntat la toate aceste lucruri." Omul a spus: "Sotia ta trebuie sa fie foarte fericita acum". Nasruddin: "Tocmai asta e problema. Acum nu mai are de ce sa se planga asa ca este foarte nefericita. Incepe sa vorbeasca, dar nu are de ce sa se planga. Acum nu ma mai poate face responsabil pe mine pentru nefericirea ei. Credeam ca daca o sa renunt la toate aceste luycruri o voi vedea mai fericita, dar a devenit mai nefericita ca oricand. "

Daca ati continua sa aruncati responsabilitatea asupra altora si toti ar face ceea ce le spuneti sa faca, mai devreme sau mai tarziu v-ati sinucide. In cele din urma, nu ati mai avea asupra cui sa aruncati vina. De aceea, este bine sa va pastrati cateva greseli; Asta ii ajuta pe ceilalti sa fie fericiti. Daca ar exista un sot perfect pe lume, sotia lui l-ar parasi. Cum poti domina un sot perfect? De aceea, chiar daca nu doriti acest lucru, faceti cateva greseli pentru ca sotia dumneavoastra sa va poata domina si astfel sa fie fericita! Daca exista undeva un sot perfect sigura solutie este divortul. Gasiti un barbat perfect si veti fi automat impotriva lui, caci nu-l mai puteti condamna, nu-i mai puteti atribui nici o gresala. Mintile noastra adora sa arunce responsabilitatea asupra celorlalti, sa se planga, caci in acest fel se simt bine, intrucat nu se mai simt responsabili. Aceasta eliberare este insa foarte costisitoare. Ea nu este reala, dimpotriva, povara devine din ce in ce mai mare, dar voi nu va dati seama. Oamenii traiesc cate 70 de ani, vieti la rand, fara sa stie ce este viata. Ei nu ajung la maturitate, nu se integreaza, nu sunt centrati. Ei nu traiesc decat la periferie. Daca periferia voastra se intalneste cu periferia altora, ciocnirile sunt inevitabile. Pe de alta parte, daca sunteti tot timpul preocupati de greselile altora, nu puteti trai decat la periferie. Daca veti realiza ca "Eu sunt singurul responsabil pentru existenta mea. Orice s-ar intampla, eu sunt cauza care a generat acest lucru.", atunci constiinta voastra trece brusc de la periferie in centru. Abia acum incepeti sa deveniti centrul existentei voastre. De acum inainte veti putea face foarte multe lucruri. Daca nu va place ceva, puteti renunta la el; daca va place altceva, il puteti adopta. Daca vi se pare ceva adevarat, il puteti urma; daca simtiti ca nu este adevarat, puteti sa-l evitati, caci acum sunteti centrat si inradacinat in sine. Pentru a comanda cartea, vizitati site-ul editurii: www.edituramix.ro

Cititi si alte articole despre spiritualitate Love, romance and relationship quotes for your soul: 'To love and be loved is to feel the sun from both sides.' ~ David Viscott 'What lies behind us, and what lies before us are tiny matters compared to what lies within us.' ~ Ralph Waldo Emerson 'I have been astonished that men could die martyrs for their religion - I have shudder'd at it. I shudder no more. I could be martyr'd for my religion. Love is my religion.

And I could die for that. I could die for you.' ~ John Keats

Copyright (c) 2005-2011 www.dindragoste.ro. Contact Atentie: Acest site nu este asociat in nici un fel cu emisiunea omonima de la Antena 1.

csid.ro Web
cauta

search by okidoki
RSS | Newsletter

Home Health Beauty Diet Sport Sex Family Lifestyle Evenimente Blog Forum

nr 63 | 05.2011 vezi arhivaaboneaza-te Hom e Sex Probl em e in via ta de cup lu? D is cu ta ti, nu l e tre ce ti sub t ac er e!

Probleme in viata de cuplu? Discutati, nu le treceti sub tacere!

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M

Discutand cu pesoana iubita despre ceea ce iti place si ceea ce iti doresti in materie de sex, iti poti conduce viata sexuala spre o etapa plina de impliniri, relatia voastra devenind mai profunda. Nimeni nu poate citi gandurile In multe cupluri, unul dintre parteneri considera ca celalalt nu il poate satisface din punct de vedere sexual. Cea mai mare greseala este aceea de a ne astepta ca persoana iubita sa stie ce ne place si ce ne dorim cu adevarat. O alta problema este aceea ca de cele mai multe ori consideram ca stim deja cam totul despre sex. Mai ales dupa o relatie indelungata avem impresia ca stim totul despre ceea ce ii face sau nu placere partenerului. De fapt, sexualitatea, ca si orice altceva in viata, se invata. Un bun inceput este acela de a discuta cu partenerul care ii sunt asteptarile si cum pot fi acestea satisfacute. Nu putem aplica ceea ce stim in general despre sex intr-un caz particular. Si asta pentru ca fiecare persoana raspunde diferit la stimulii sexuali. Unora le plac atingerile delicate in timp ce altii prefera un contact mai ferm. Pentru a afla ceea ce ii place partenerului tau trebuie sa intrebi si sa inveti sa citesti limbajul trupului. Spune ce ti-ar placea sa incerci A discuta despre ceea ce iti place si ce nu in materie de sex are mai multe avantaje. Nu numai ca iti vei simplifica viata sexuala, dar vei avea mai multa incredere si vei reusi sa fii mai relaxata in relatia cu partenerul. De teama de a nu fi refuzati sau de a nu fi considerati ciudati, multi oameni isi tin ascunse dorintele, ceea ce poate duce in timp la adevarate frustrari. Cand vine vorba de sexualitate, oamenii pot fi reticenti. De aceea nu este recomandat sa te prezinti in fata partenerului spunand: "Vreau asta!" Cel mai bine este sa spui intr-o maniera delicata ceea ce iti doresti. De exemplu, daca va uitati impreuna la un film ii poti sugera sa

experimentati

ceea

ce

ati

vazut

impreuna.

Indicii non-verbale Comunicarea este esentiala, dar nu este nevoie de fiecare data sa comentati diversele atingeri sau senzatii. Nu numai ca poate fi jenant, dar va distrage atentia de la ceea ce se intampla cu adevarat. De aceea incearca sa sesizezi miscarile si respiratia partenerului. Vei putea descoperi din gesturile sale ceea ce ii place si ce nu. Acelasi lucru este valabil si in cazul tau. Ii poti arata cand te simti bine si cand nu, cu ajutorul sunetelor si gesturilor. Daca ai de gand sa discuti cu partenerul tau despre ceea ce iti doresti in viata voastra sexuala, tine seama de aceste doua sfaturi: Fii pozitiva! Nu-i spune iubitului tau ca este groaznic in pat. Poti spune ceea ce ai de spus fara a fi prea directa sau dura. Fii sincera! Nu are nici un sens sa spui ceva ce nu este adevarat sau sa te prefaci. Din contra, poate face foarte mult rau relatiei voastre.

Toate problemele au rezolvare, insa cel mai important este sa stii ce afecteaza relatia. Sunt rare cuplurile care pot spune ca nu se confrunta cu nici un fel de problema legata de convietuirea in doi. Nici macar atunci cand viata amoroasa e pe culmi, problemele nu contenesc. Pasul 1: identifica suferinta Ca sa stii ce tratament se impune, trebuie sa identifici problema. Tot ce ai de facut este sa fii sincera cu tine - va certati din cauza banilor, a lipsei de incredere unul in celalalt sau alta e cauza? Ia o foaie de hartie, imparte-o in doua pe verticala si trece cu liniute in stanga minusurile relatiei si in dreapta plusurile. Trage linie si aduna! Pasul 2: probleme si solutii Lipsa increderii Simptome - increderea devine o problema atunci cand unul din parteneri simte ca celalalt ascunde ceva. Te poti insela usor mai ales cand e vorba de un cuplu cu putina vechime Solutia - discutia sincera. Intrebarile care cer exact acele raspunsuri de care te indoiesti. Sfat - nu termina niciodata aceasta discutie atata vreme cat mai exista intrebari fara raspuns. Scopul este sa va deschideti unul in fata celuilalt. Comunicarea defectuoasa Simptome - singurele lucruri pe care le vorbesti cu el sunt despre cum impartiti responsabilitatile. iar cinele voastre aduc a proveghi! Solutia - alege momentul in care sa reaprinzi comunicarea - ceva care sa va placa amandurora (la cumapraturi, la un pahar de vin in timp ce gatiti etc.), activitati pe care de obicei le faceti impreuna. Sfat - daca prima oara nu iese nimic, gandeste-te ca inceputul a fost facut. Si continua, e ca intr-un inceput de relatie. daca te opresti o sa-ti vina foarte greu sa reincepi. Impartirea responsabilitatilor Simptome - ati ajuns acasa si doar tu ai ramas in bucatarie, Ai de spalat vase, de gatit, de pregatit pachetelele pentru a doua zi. Solutia - atunci cand vrei sa reglezi situatia, nu trebuie sa fii nici nervoasa, nici

irascibila, ci foarte linistita. Porneste o discutie despre asteptarile fiecaruia. Sfat odata deschisa discutia, nu te lasa pana nu schimbi regulile!

Scandalurile care dezbina Simptome - ori de cate ori ai ceva sa-i comunici, o faci la cel mai inalt decibel. Tu urli, el raspunde cu o octava mai sus ca sa te acopere. Solutia - nu deschide o astfel de discutie cand sunt copiii prin preajma, cand el tocmai a intrat in casa dupa o lunga zi la serviciu. Pastreaza-ti calumul si vorbeste-i foarte hotarata: "ma simt absoult neglijata cand nu ma anunti ca vei intarzi.". Sfat - asigura-te ca te asculta. Si nu uita sa tii deschisa linia de comunicare dintre voi. Cere cu voce coborata, dar sigura. `Banii, Simptome va certati ochiul mereu pentru ca banii nu dracului` ajung.

Solutia - o intrevedere financiara o data la trei luni. Adica stati de vorba si stabiliti prioritatiile intregii familii. Sfat - daca el e mai bun la capitolul cifre, lasa-l pe el sa se ocupe, cu conditia sa stiti amandoi de bugetul casei. Pasul 3: tine minte! daca vrei ca relatia ta sa functioneze, nu uitati: sa va respectati reciproc sa va aratati aprecierea unul fata de celalalt sa fiti sinceri si realisti sa acceptati ca sunteti diferiti unul de celalalt - sa radeti, sa va bucurati de realizari, sa sarbatoriti victoriile.
Frigiditatea - cu alte cuvinte, imposibilitatea femeii de a ajunge la orgasm, in urma unui contact sexual normal cu un barbat. "La femeile foarte tinere, anorgasmia vaginala este obisnuita. Chiar daca aceasta se prelungeste pana la maturitate, specialistii nu o considera patologica decat in cazurile extreme, cand apogeul placerii nu este niciodata atins, nici macar prinmasturbare. Numai si numai in acest caz putem vorbi de frigiditate - o tulburare care, spre deosebire de anorgasmie, se caracterizeaza printr-o inhibare a dorintei si se refera la viata sexuala in ansamblul ei. Nu ne nastem frigide, nicidecum... devenim pe parcurs. As numi frigiditatea mai degraba o problema de dinamica si comunicare in cuplu decat o patologie de sine statatoare", vine cu lamuriri Emilia Potenteu. Deci, daca ar fi sa vorbim despre cauze... "pot fi atat fizice (preludiu neadecvat, lipsa de umiditate a vaginului, contactul sexual dureros, bolile genitale), dar mai ales psihologice (traumele emotionale, frica de a ramane gravida, frica de a contacta o boala cu transmitere sexuala, stresul, rutina, rusinea, plictiseala, etc.). Indiferent de ele, psihoterapia reprezinta o solutie viabila pentru depasirea starii de frigiditate . Cel maiimportant lucru pentru tratarea frigiditatii consta in abordarea acesteia nu ca pe o problema grava sau ca pe un complex, ci ca disfunctie pasagera, ce are intotdeauna rezolvare. Si de retinut: orgasmul se invata!" Complexele fizice - definitia cea mai comuna a unui complex este aceea de "sentiment de inferioritate care cauzeazatimiditate si inhibitii". Din punct de vedere psihologic, complexul se traduce printr-o focalizare excesiva asupra unui defect real sau imaginar, persoana complexata intretinandu-si astfel o imagine deformata a propriilor trasaturi.

"De cele mai multe ori, complexele fizice (kilograme in plus, bust imperfect, posterior generos), din care deriva automat si cele psihice, sunt cauza principala a unei vieti sexuale nesatisfacatoare. Psihoterapia ne ajuta sa transformam diferentele fata de cei din jur in atuuri personale, sa avem incredere in noi insine, sa renuntam la comparatii distructive sau inutile, dar mai ales sa intelegem originea complexului pentru a-l putea elimina", este sfatul specialistei. Infertilitatea - sau cum scrie la carte, inabilitatea de a ramane insarcinata dupa un an de raporturi sexuale regulatefara a utiliza contraceptive. "Intotdeauna, problemele legate de infertilitate se reflecta mental, social si psihologic in viata femeii. Imposibilitatea conceperii afecteaza identitatea cuplului - barbatul isi pune intrebari asupra propriei virilitati, femeia se simte neimplinita. Astfel, ea se lasa coplesita de cerintele tratamentului (masurarea si inregistrarea temperaturii, injectiile si nenumaratele teste), devine obsedata de sarcina, dezvolta depresia, are o pofta sexuala tot mai scazuta din cauza tratamentului dur si a planificarii relatiilor sexuale in functie de ovulatie, se confrunta cu o multitudine de sentimente care vin cu diagnosticul sterilitate. Consilierea psihologica este absolut necesara. Ii ajuta pe parteneri sa inteleaga cum le poate afecta aceasta problema relatia, reduce stresul si anxietatea care pot afecta inclusiv fertilitatea", este de parere Emilia Potenteu. Citeste Foto: Photoland, Northfoto
Tags: probleme intime, frigiditate, complexe fizice, act sexual, bts, orgasm

si Revitalizeaza-ti

viata

sexuala!

Care ar fi semnele unei relatii codependente? In zona de fictiune, Romeo si Julieta formeaza un cuplu a caror sentimente au fost mai importante decat propriile vieti. In domeniul istoriei este prezentat cazul sotiilor lui Henry al XIII-lea care se considerau nefericite in mariajul cu regele egocentric, daca nu ii oferau fiul mult dorit. Cele mai multe dintre relatiile codependente nu au un sfarsit tragic, desigur. Totusi, o persoana codependenta nu permite deseori celor din jurul ei sa se bucure, pe deplin, de viata. Intr-o relatie, cel codependent considera partenerul si insasi relatia mult mai importanta decat propria persoana. Este un fel ciudat de a privi lucrurile, caracterizat de lipsa de echilibru intre dependenta si independenta. Vestea buna este ca un partener codependent ar putea gasi solutii prin propriile sale eforturi la problema pe care o are.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5.
Generalitati Codependenta Cauze si tratament ale codependentei Relatia dvs. este codependenta? Revenind la codependenta

Codependenta
Sus

Conceptul de codependenta a fost exprimat, mai ales in cazul cuplurilor in care un partener era dependent de alcool sau droguri. Totusi, chiar si in viata de cuplu pot exista probleme care pot stimula codependenta. Dificultatile pot sa apara atunci cand unul dintre parteneri nu-si controleaza impulsurile, anumite reactii sau pur si simplu nu arata interes pentru relatie. Celalalt partener - cel care este codependent - incearca sa faca tot posibilul sa rezolve lucrurile care nu functioneaza. De exemplu, daca o persoana este alcoolica, partenerul va face tot posibilul si va incerca intr-un mod personal, prin diverse modalitati, sa il ajute sa depaseasca

aceasta dependenta. Deseori, acesta va incerca in mod repetat sa-si salveze partenerul sau relatia. Codependenta poate sa apara intr-o relatie si atunci cand unul dintre parteneri este preocupat de sine sau dezinteresat, iar celalalt este mai implicat si face multiple eforturi de a consolida relatia. Totusi, partenerul codependent gaseste modalitati de recompensa pentru eforturile sale. Probabil ca explicatia are legatura cu detinerea controlului. Aceste persoane joaca rolul celui lipsit de control, neajutorat si se transforma in persoane care detin puterea si astfel, considera ca vor fi respectate, dar pierd din vedere faptul ca ar trebui sa aibe grija de sine in loc sa-si dovedeasca acest tip de putere. Pur si simplu, pentru unii oameni, faptul ca se afla intr-o relatie - chiar daca nu e intotdeauna ideala - poate fi reconfortant. Multi indivizi au o stima de sine scazuta si considera ca nu fac nimic bun, ca nimeni nu-i doreste ca parteneri si ca atare se complac in diverse situatii. Aceste ganduri negative sunt frecvente si au un mare impact in cazul justificarilor unor oameni privind implicarea lor in relatii care nu sunt tocmai potrivite pentru ei.

Cauze si tratament ale codependentei


Sus

Oamenii care sunt codependenti deseori au crescut in familii in care s-a manifestat aceeasi problema. De exemplu, o tanara cu un tata alcoolic ar putea sa fie atrasa, mai tarziu, de barbati care consuma prea mult alcool. Definitia lor legata de iubire presupune codependenta inca din faza de inceput a unei legaturi. Cei mai multi, dintre oamenii care nu s-au dezvoltat intr-o atmosfera codependenta nu vor rezista prea mult timp intr-o astfel de relatie. Persoanele codependente considera ca dragostea inseamna sacrificiul pentru partener, se multumesc cu orice le ofera partenerul. Deseori, pur simplu acestea ajung sa ramana blocate in relatie, chiar daca aceasta nu le ofera nici o satisfactie, la modul real.

Relatia dvs. este codependenta?


Sus

Raspunsurile la trei intrebari simple pot fi de ajutor pentru a identifica daca o relatie este sau nu codependenta: 1. Relatia este mai importanta decat mine? Dragostea implica sentimente altruiste, prin care un partener doreste sa-l faca pe celalalt fericit. Totusi ceea ce o persoana ofera din dragoste, nu trebuie sa atinga limite extreme. Daca se ajunge la sacrificiu, e ceva in neregula. 2. Ce pret am platit/platesc pentru a avea o relatie cu partenerul meu? Cei care sufera de tulburari de anxietate pot constientiza anumite aspecte doar atunci cand evalueaza rezultatele actiunilor lor. De exemplu, cazul in care unul dintre parteneri nu se poate deplasa intr-o vacanta in strainatate pentru ca sufera de rau de inaltime si nu poate zbura cu avionul, dar il incurajeaza pe partener sa petreaca singur vacanta. De obicei, ar trebui sa se gaseasca o cale de mijloc. A fi pe ultimul loc, nu este un lucru deloc sanatos, pentru nici o persoana. 3. Sunt singurul care doresc ca aceasta relatie sa mearga? Daca partenerului nu-i place tenisul sau nu este interesat sa trimita mingea in terenul celuilalt,

jocul nu va fi prea distractiv. Acelasi lucru este valabil in cazul cuplului in care doar o persoana depune efort ca o relatie sa functioneze.

Revenind la codependenta
Sus

Daca se descopera ca acest aspect exista intr-o relatie, totusi, aceasta mai poate fi salvata? Acest lucru depinde de modul in care vor fi abordate problemele: poate fi nevoie de ajutorul unui consilier de familie sau a unuipsihoterapeut (uneori unul dintre parteneri poate avea nevoie de consiliere individuala). Este utila si implicarea in diverse grupuri de suport si sprijin in cazul persoanelor afectate de diverse dependente (alcool, droguri, etc.). Deseori, dupa ce redevine o persoana echilibrata, cel care a fost codependent decide sa renunte la relatie. Ajunge deseori sa spuna: "te iubesc, dar trebuie sa am grija si de propria mea persoana". Iar in alte cazuri, relatia suporta schimbari, pozitive, consolidandu-se

Cum mentinem o relaie de succes


Postat in Cuplu Tags: probleme in cuplu, relatie de lunga durata, viata de cuplu

Poate la nceput totul pare doar lapte i miere, dar ce ne facem dup cinci ani sau zece? Cum meninem o relaie de succes, ce facem cnd lucrurile nu mai merg aa de bine ca la nceput? Iat nite sfaturi grozave de la Dr. Phil. O prietenie solid ntreab-te ce fel de prieten eti pentru partenerul tu. i-ar plcea s fii cea mai bun prieten a lui? S v povestii (aproape) tot? Acum gndete-te despre ce vorbeti cu prietenele tale, pentru c trebuie s fii la fel de deschis i cu iubitul tu. ncearc s vorbeti cu el i despre cele mai nensemnate lucruri, nu trebuie s discutai doar despre nclzirea global sau evoluia bursei. Nevoile ntr-o relaie de succes trebuie s faci cunotiin cu nevoile lui i el cu ale tale. Poate tu ai nevoie de cineva cruia s-i spui problemele tale, un umr pe care s plngi. Poate el vrea s stea cteva ore singur, retras cu gndurile lui. Aceste lucruri trebuie spuse nu intuite i mai ales respectate. Cheia succesului

Doctor Phil ne sftuiete s scriem pe hrtie ce nseamn pentru noi o relaie perfect? Dup ce principii i reguli funcioneaz? Gata lista? Perfect! Acum pune n practic tot ce ai scris pe ea.

Asum-i responsabiliti ntr-o relaie de succes trebuie s-i asumi ntotdeauna responsabilitate pentru ceea ce faci. Fie c e vorba despre un lucru promis, o minciun sau chiar o banal list de cumprturi, trebuie s rspunzi pentru faptele tale. Transform rul n ceva bun La sfrit gndete-te care sunt lucrurile care i displac cel mai tare n relaia ta i transform-le n ceva pozitiv. De exemplu: dac nu te distrezi deloc cu partenerul tu, concepe un program de distracie intensiv. Ce zici de o comedie la MoviePlex, un stand-up Comedy, un concert sau chiar o noapte de clubbing? Dac la baza unei relaii se afl o prietenie strns, atunci ansele de reuit sunt mult mai mari. ncearc s fii tu n preajma iubitului tu, nu ai de ce s te forezi s pari altceva. Poart-te cu el exact cum o faci i cnd eti cu cele mai bune prietene. Fii deschis i problemele de comunicare vor disprea! Sursa articol: mayra.ro (c)

Dormiti separat sau impreuna?


Postat in Cuplu Tags: avantajele dormitului impreuna, dezavantajele dormitului cu partenerul, intimitatea in cuplu, parteneri de viata, viata de cuplu

Ingredientul secret al unei casnicii lungi si fericite este dormitul in camere diferite. La aceasta concluzie a ajuns dr. Neil Stanley, expert in problemele somnului, care sustine ca o noapte odihnitoare, petrecuta in liniste, are un impact urias asupra sanatatii noastre si asupra starii de spirit, in timp ce privarea de somn creste riscul de a face infarct, atac cerebral sau de a ajunge la divort. E bine sau nu sa dormim impreuna cu partenerul? Intimitatea este importanta pentru sanatatea noastra emotionala, dar un somn bun este mult mai important pentru sanatatea noastra fizica si mentala. Ganditi-va la acest aspect deseara, inainte de a merge la culcare, a mai spus Stanley.

Tina B. Tessina, Ph.D., psihoterapeut si autoarea cartii Bani, Sex si Copii sustine ca dormitul separat poate contribui la

deconectarea relatiei dintre cei doi parteneri. E foarte usor sa-l evitam pe celalalt cand, de fapt, ce conteaza cu adevarat este legatura ce se formeaza intre parteneri si contactul direct cu partenerul. Exista destule solutii pentru sforait, insomnii si alte probleme ce ar duce la dormitul separat. Avantaje ale dormitului cu partenerul * Crearea intimitatii de inceput in viata unui cuplu: la inceputul unei relatii, cei doi parteneri doresc sa fie in fiecare secunda din viata lor cu persoana iubita, sa-si ofere momente de tandrete si pasiune si acest lucru culmineaza cu dorinta de a dormi impreuna. Dormitul impreuna aduce partenerii unul langa altul cu bune si rele, cu obiceiuri nocturne ce pot deranja sau nu. Pentru a vedea ntreg coninutul acestui articol te rugm s ne dai un like pe facebook! :) Citeste dezavantajele pe mayra.ro Sursa articol: mayra.ro (c)

Primeste articole prin email


Introdu adresa ta de email:

Horoscop zilnic