Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE Specializarea: Psihologie

Grile pentru examenul de licen - sesiunea Iulie 2009


1. Psihicul uman este un sistem: a) static b) probabilist c) dinamic d) dinamic-evolutiv 2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este: 1. integral innascut 2. dobandit in copilarie 3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a) dimensiunea teleonomica b) dimensiunea motivationala c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitiva 4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe 5. Constiinta este: 1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila 6. Constiinta de sine este o functie: 1. proiectiva 2. autoreflexiva 3. reflexiva

7. Constiinta de sine: 1. genereaza identitatea Eului 2. deriva din identitatea Eului 3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea: 1. constiintei lumii externe 2. subconstientului 3. constiintei de sine 9. Functia reglatoare a constiintei consta in: a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse 10. Perceptia este: 1. o senzatie complexa 2. o structura cognitiva distincta 3. o suma de senzatii 11. Perceptia reflecta: 1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor 2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale 3. proprietati situational-accidentale 12. Determinantii perceptiei includ: 1. 2. 3. 4. exclusiv factorii obiectivi externi factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat exclusiv factori subiectivi interni factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in: 1. perceperea unui obiect o singura data 2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori 3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara 15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din: 1. numarul elementelor componente 2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente 3. marimea elementelor componente 16. Iluziile sunt rezultatul: 1. halucinatiilor 2. excedentului de informatie 3. efectelor de camp 17. Rolul setului in perceptie este: 1. intotdeauna pozitiv 2. atat pozitiv, cat si negativ 3. intotdeauna negativ 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: 1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 2. cu ajutorul figurilor duble 3. cu ajutorul figurilor suprapuse 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: 1. se fixeaza direct pe scop 2. foloseste procedee logico-formale 3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight 1. 2. 3. 4. introspectionista gestaltista asociationista behaviorista

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wrzburg 1. 2. 3. 4. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii sa ilustreze trecerea de la concret la abstract sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic

22. Notiunea este:

1. un model informational imagistic 2. un model informational izomorfic 3. un model informational homomorfic esentializat 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: 1. 2. 3. 4. polaritatii generalitatii sinonimiei contrastului

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in: 1. succesiunea reprezentarilor 2. judecata 3. interactiunea dintre cuvant si imagine 25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii 1. 2. 3. 4. finalitatea structuralitatea continuitatea reversibilitatea

26. Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general 27. Procesarea de tip deductiv asigura: 1. trecerea de la general la particular 2. trecerea de la concret la abstract 3. trecerea de la real la virtual 28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: 1. planul de desfasurare 2. continutul asupra caruia se aplica 3. rezultatul la care ne conduc 29. Operatia generalizarii consta in: 1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

30. Abstractizarea consta in: 1. asamblarea insusirilor esentiale 2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte 3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

31. Algoritmul este aplicabil: 1. oricarei probleme bine definite 2. oricarui gen de probleme 3. doar problemelor de matematica 32. Euristica se subordoneaza: 1. principiului tot sau nimic 2. principiului incercarilor si erorilor 3. principiului conexiunii inverse 33. Gandirea euristica este solicitata: 1. in orice situatie slab definita 2. doar in creatia artistica 3. doar in jocul de sah 34. Reteaua semantica se realizeaza: 1. pe baza relatiei de sinonimie 2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune 3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor 35. Ca activitate decizionala, gandirea: 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii 2. reduce incertitudinea in situatii alternative 3. realizeaza planificarea actiunilor 36. Comunicarea desemneaza: 1. schimburi de energie 2. orice fel de schimburi in societate 3. schimburi de informatie 37. Latura semantica a comunicarii consta in: 1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza

3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate 38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in: 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor 2. valoarea mesajelor pentru receptor 3. coerenta succesiunii mesajelor

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in: 1. promptitudine 2. utilitate 3. fidelitate 40. Codarea, recodarea, decodarea presupun: a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul c) intelegerea mesajului receptionat 41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul a) concretitudinea b) generalitatea c) fidelitatea d) finalitatea e) determinarea 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: 1. rapiditatea aplicarii ei 2. presiunea timpului 3. functia de utilitate 43. Strategia minimax se aplica in: 1. formarea notiunilor 2. adoptarea deciziilor 3. rezolvarea problemelor slab definite 44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: 1. dificultatea articularii 2. locul ocupat in propozitie 3. frecventa folosirii in comunicare 45. Latura semantica exprima: 1. o legatura de similitudine 2. o legatura designativa

3. o legatura spatiala 46. Legatura cuvantului cu obiectul: 1. este predeterminata 2. este directa 3. este mediata prin imagine 4. este impusa din afara 47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte 48. Modelul gramaticii generative presupune: 1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica 3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice 49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este: 1. contextul 2. dispozitia interlocutorilor 3. obiectul comunicarii 50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: 1. stabilirea raporturilor sintactice 2. stabilirea raporturilor semantice 3. stabilirea raportului particular general 51. Veriga eferenta a limbajului include: a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala c) componenta auditiva d) componenta fono - articulatorie 52. Functia reglatorie a limbajului consta in: 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect 2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor 53. Limbajul intern este: 1. vocabularul latent al unui subiect 2. premisa dezvoltarii limbajului extern 3. limbajul extern selectiv comprimat

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: 1. 2. 3. 4. J. Piaget P.J. Guilford O. Selz W. Khler

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala 56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune: 1. om 2. animal 3. mamifer 57. Afectivitatea reflecta: 1. proprietatile fizice ale stimulilor 2. variatiile mediului intern al organismului 3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern 58. Emotia poate fi provocata de: 1. actiunea oricarui stimul 2. actiunea stimulilor nocivi 3. actiunea stimulilor semnificativi 59. Declansarea emotiei se produce: 1. in urma deliberarii subiectului 2. in mod involuntar, neintentionat 3. cand subiectul nu este atent 60. In prim planul constiintei subiectului se impune: 1. semnul trairii emotionale 2. durata trairii emotionale 3. intensitatea trairii emotionale 61. Caracterul polar al emotiilor deriva din: 1. intensitatea stimulilor 2. starea de motivatie a subiectului 3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

62. Optimumul emotional este determinat de: 1. intensitatea trairii 2. semnul trairii 3. imaginea obiectului

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la: 1. schimbarea intensitatii emotiei 2. schimbarea semnului emotiei 3. schimbarea referentialului emotiei 64. Trairea emotionala: 1. urmeaza producerii reactiilor periferice 2. are loc concomitent cu reactiile periferice 3. precede reactiile periferice 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange 1. Fug pentru ca mi-e frica 2. Mi-e frica pentru ca fug 66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: 1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei 2. nevoia de hrana 3. semnalizarea unei stari de necesitate 67. Dinamica motivationala se subordoneaza: 1. principiului tensiune reductie 2. legii efectului 3. legii contrastului 68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 1. 2. 3. 4. interesul idealul aspiratia trebuinta

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii c) criteriul complexitatii d) criteriul specificitatii umane

70. Optimumul motivational exprima: 1. intensitatea absoluta a motivului 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii

71. Rolul social exprima: A. conceptia despre viata B. imaginea de sine C. standarde comportamentale D. norme sociale 72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: A. locul Eului in structura personalitatii B. structura psihologica a Eului C. rolul Eului in structura personalitatii D. particularitatile eului 73. Extraversia este asociata cu tipul: A. astenic B. schizotim C. ciclotim D. atletic 74. Legatura dintre biotip si psihotip este: A. o legatura genetica B. o legatura cauzala C. o corelatie statistica D. o corelatie cantitativa E. o corelatie calitativa 75. Inteligenta de tip A este: A. inteligenta innascuta B. inteligenta cristalizata C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate 76. Aptitudinile reprezinta: A. valori psihosociale B. valori morale C. valori functionale D. valori socioculturale

77. Persoanele inalt creative: A. aleg situatii problematice noi B. aleg situatii problematice ambigue C. folosesc nivelul constient D. folosesc nivelul inconstient

78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale: A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negativa D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa 79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este: A. constiinta de sine B. constiinta de lume C. constiinta reflexiva D. constiinta morala 80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii 81. Inteligenta emotioanala contine elemente: A. cognitive B. afective C. motivationale D. sociale 82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia D. inteligenta E. creativitatea 83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism B. nonconformism C. convergenta D. divergenta 84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial

85. Eul este: A. gandire B. simtire C. reflexie D. emotie

86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice 87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii D. atitudinii E. deprinderii 88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul E. gandirea 89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste E. behavioriste 90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta B. asimilarea C. acomodarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare 91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme: A. de apreciere B. de selectie C. de compatibilizare D. de valorizare E. de feedback 92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii F. fie adecvate imaginatiei creatoare

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila 94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: A. asemanarea B. contrastul C. serendipitatea D. medierea prin simboluri E. medierea prin imaginatie 95. Componentele statutului social sunt: A. subiective B. obiective C. atitudinale D. comportamentale 96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul: A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta C. depasete constiinta D. este directionat de constiinta 97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin: A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara C. activism D. nonactivism E. anxietate 98. Succesul unei activitati depinde de: A. prezenta mai multor aptitudini B. relatiile de compensare dintre aptitudini C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor 99. Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati

C. o combinatie a factorilor de grup 100. Temperamentul: A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor 101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: A. genetica B. factoriala C. cognitiva D. psihometrica E. eclectica F. sistemica 102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: A. creativitate B. temperament C. atitudini D. aptitudini E. caracter 103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt: A. trasaturi comune B. trasaturi individuale C. durabile D. spontane E. in numar foarte mare F. in numar foarte mic 104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici 105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat: A. ne apropiem de polul pozitiv B. ne apropiem de polul negativ C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ 106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: A. operatii B. produse C. structuri D. continuturi 107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat E. excitabil 108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale 109. Spre deosebire de personalitate, Eul: A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea D. este nucleu al personalitatii 100. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului: A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim F. ciclotim 111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii D. talentului 112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral 113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla 114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: A. convingeri B. obiectul atitudinii C. tendinta spre actiune D. informatii

E. trebuinte F. orientare constienta 115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford E. Gardner 116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului 117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare C. absenta aptitudinilor creatoare D. prezenta aptitudinilor creatoare 118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels F. Janet 119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt: A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea 120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: A. se identifica cu starile de constiinta B. se identifica cu constiinta globala C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta 121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului: A. hipertimic B. obsesiv C. agresiv D. senzitiv-introvertit 122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: A. genotipului

B. fenotipului C. arhetipului 123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe: A. motivatie intrinseca B. cunoastere C. creatie D. sociabilitate E. afectivitate 124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. 125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu. 128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare b) acomodare c) adaptare d) crestere e) dezvoltare

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). 130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby? a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat d) formarea de relatii reciproce

131. Imitatia amanata este: A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:

132.

Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism b) imagine mintala c) evocare verbala

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani: a) logic b) ontologic c) patologic 134. Egocentrismul copilului se manifesta prin: a) artificialismul gandirii b) sincretismul gandirii c) realism d) animism 135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt : a) clasificarea b) serierea c) conceptualizarea numarului 136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie: a) analitica b) sintetica c) fonetica 137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de: a) decentrare socio-afectiva b) decentrare intelectuala 138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt: a) conduita suportului b) coduita revoltei c) conduita inchiderii in sine d) conduita exaltarii

e) conduita afirmarii

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt: a) etapa dependentei b) etapa conflictului c) etapa relativei independente d) etapa maturizarii afectiv emotionale 140. Imaginea de sine este structurata de: a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului c) imaginea eului psihic si psihosocial 141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) stabilirea identitatii eului b) independenta relatiilor personale c) cresterea intereselor/preocuparilor d) umanizarea valorilor 142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente: a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista c) gandirea dualista d) gandirea sistematica 143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt: a) extensiunea simtului eului b) raportarea calda a eului la ceilalti c) securitatea emotionala d) perceptia realista e) obiectivarea eului f) filosofia unificatoare a vietii 144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt: a) altruismul b) sublimarea c) umorul d) reprimarea e) rationalizarea 145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama 146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii b) Conduita suportului c) Reactiile circulare tertiare d) Conduita bastonului 147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect a) este innascuta b) se formeaza

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt : a) centripeta b) egocentrica c) centriufuga 149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismul b) artificialism c) realismul 150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare 151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) multiliniar c) pragmatic d) metacognitiv e) stadiul dialectic f) empatic 152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti c) a fi mai putin defensiv d) a fi mai deschis la ideile noi 153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare 154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii: a) suplete, b) echilibru c) calitatea miscarilor 155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie: a) b) c) d) e) f) stadiul mazgalelii stadiul realismului fortuit, stadiului realismului nereusit stadiul realismului intelectual stadiul realismului vizual stadiul realismului izbutit

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in : a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator c) stadiul operatiilor formale 157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape: a) preabecedara b) abecedara c) postabecedara 158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea b) mediul familial c) grupul de prieteni 159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti 160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) b) c) d) dificultati afective dificultati cognitive dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii : a) b) c) d) perioada de opozitie perioada de tranzitie perioada de gratie perioada de imitatie

162. Gandirea egocentrica este o gandire : a) prelogica b) intuitiva c) preconceptuala d) euristica 163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate 164. Atributul de dinamic se refer la faptul c elementele ce aparin incontientului (idei, imagini) exercit continuu o presiune pentru a intra n contient i se asociaz ntre ele. 165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluia forelor pulsionale, reprezint perspectiva economic n psihanaliz. 166. Principiul plcerii stipuleaz c principalul scop al activitii psihice este evitarea neplcerii i obinerea plcerii. 167. Principiul realitii stipuleaz c satisfacerea nevoii trebuie amnat n funcie de cerinele realitii 168. Perspectiva dinamic se refer la faptul c orice fenomen psihic posed o dimensiune cantitativ, coninuturile psihice fiind investite cu o anumit cantitate de energie psihic 169. Investirea afectiv presupune detaarea unei cantiti de energie unui coninut psihic 170. Dezinvestirea afectiv presupune ataarea cantitii de energie de reprezentarea aferent

171. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect voina pacientului 172. Vindecarea nevrozei depinde de voina pacientului de a depi strile prin care trece 173. Simptomele nevrotice au la baz perturbri n viaa sexual a individului 174. Imposibilitatea descrcrii tensiunii sexuale pe cale normal duce la descrcarea acestei tensiuni pe ci indirecte i nespecifice prin atacuri de panic, simptome somatice etc. 175. n perioada adolescenei individul renun la imaginile parentale idealizate i la iluzia atotputerniciei 176. Punctul de vedere economic se refer la: a. cantitatea de energie investit ntr-un proces sau fenomen psihic b. deplasarea i condensarea energiei psihice c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic 177. Simptomul apare ca rezultat al: a. imposibilitii descrcrii tensiunii psihice datorit interdiciei impuse de eu i supraeu b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu i realitatea exterioar; depinde de capacitile adaptative ale eului c. energiei psihice libere care caut s se descarce sub form de angoas 178. Incontientul este caracterizat de : a. procesele primare, mecanismele condensrii, deplasrii i simbolizrii i de principiul economiei psihice b. tendine interzise care caut continuu s devin contiente c. evenimente din trecut 179. Conflictul specific stadiului oral este legat de: a. nrcare b. clivajul obiectului c. tendinele agresive ale copilului 180. Principala funcie psihic n stadiul anal este: a. educarea toaletei b. dobndirea controlului asupra propriilor tendine c. inhibarea agresivitii 181. Mecanismul psihozelor are la baz: a. conflictul dintre Eu i realitate

b. proiectarea conflictului n exterior i nu refularea lui c. absena tatlui 182. Schizofrenia este rezultatul: a. unei fixaii la stadiul schizoparanoid b. introiectrii aspectelor rele ale obiectului c. clivajului 183. Perspectiva dinamic se refer la: a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interaciunea dintre forele ce tind ctre scderea tensiunii psihice i cele care se opun acestei descrcri b. principiul plcerii i principiul realitii c. studiul pulsiunilor individului i al evoluiei lor n timp 184. Energia psihic aparine: a. sinelui ca sediu al pulsiunilor b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecrei instane psihice, fiind repartizat ntre cele trei instana i putnd circula ntre ele 185. Pentru a menine tensiunea psihic la un nivel constant, aparatul psihic: a. transform energia liber n energie ataat unei reprezentri sau idei astfel nct descrcarea s fie ntrziat i controlat b. tinde s descarce ct mai repede tensiunea prin satisfacie pulsional direct c. recurge la mecanismul refulrii 186. ntre instanele i nivelurile psihice exist urmtoarele relaii: a. sinele este incontient, eul i supraeul aparin contientului b. sinele este incontient, eul este n parte incontient n parte contient, supraeul este sediul unor fore inhibitorii care acioneaz incontient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este incontient, eul ca sediu al mecanismelor de aprare este incontient, supraeul ca instan moral este contient 187. Pulsiunea este constituit la nivel psihic din : a. reprezentare pulsional i afectul care o nsoete b. scopul i obiectul pulsiunii c. for i surs pulsional 188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare: a. un singur tip de pulsiune, libidoul

b. dou tipuri de pulsiune: libidoul i interesul eului c. dou tipuri de pulsiune: libido i destrudo 189. Principala activitate psihic n stadiul oral este: a. plcerea obinut prin stimularea zonei orale b. asimilarea de informaii auditive, vizuale, cutanate c. identificarea cu obiectele din exterior 190. Funcionarea psihic n plan cognitiv este caracterizat n stadiul oral de: a. nediferenierea dintre fantasm i realitate b. angoasa de a nu fi nghiit sau devorat c. satisfacerea halucinatorie a dorinei 191. Caracteristica afectiv n stadiul anal este: a. agresivitatea b. masochismul c. ambivalena 192. Principala achiziie psihoafectiv n stadiul anal este: a. identitatea sexual b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor i persoanelor din jur c. controlul sfincterian 193. Declanarea unei nevroze are loc cnd: a. exist unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forelor implicate n acest conflict, i apare alegerea incontient a unei modaliti de compromis prin care acest conflict se va exprima b. exist o traum psihic, o fixaie i apare senzaia c ceva straniu i se ntmpl subiectului c. apare un conflict ntre Sine, Eu i Supraeu 194. Psihoza maniaco-depresiv este explicat de Melanie Klein prin: a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziia depresiv b. fixaia la poziia paranoid-schizoid c. ruptura dintre Eu i realitate 195. Refularea reprezint: a. o barier energetic care se opune trecerii coninuturilor incontiente n contient b. mpingerea n incontient a unor coninuturi contiente c. trecerea n contiin a unor coninuturi incontiente 196. Pulsiunea reprezint:

a. un rspuns automat la stimulrile din mediu b. reprezentantul psihic al instinctului c. o imagine 197. Conflictul psihic se manifest: a. n nevroz b. n nevroz i psihoz c. n nevroz, psihoz i normalitate 198. Tulburrile psihice apar cnd: a. forele ce intr n conflict sunt egale ca intensitate b. forele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre descrcare c. nu exist refulare 199. ntre normal i patologic exist o deosebire: a. cantitativ b. calitativ c. dinamic 200. Energia psihic se deplaseaz n aparatul psihic: a. de la un element la altul prin intermediul lanurilor asociative b. de la un neuron la altul c. ntre structurile psihice i cele somatice 201. Procesul refulrii const n: a. mpingerea unei reprezentri n incontient i separarea ei de afectul ataat ei b. descrcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traume c. eliberarea afectului sub form de angoas 202. Pulsiunea este un proces aflat la grania dintre: a. psihic i somatic b. afect i reprezentare c. Eu i Sine 203. Complexul Oedip presupune dou conflicte: a. un conflict interior dat de regretul fa de printele respins i unul exterior dat de teama fa de printele respins b. un conflict pozitiv dat de atracia fa de printele de sex opus i un conflict negativ dat de atracia fa de printele de acelai sex c. un conflict moral ntre Eu i Supraeu i un conflict 204. Narcisismul primar se refer la investirea afectiv a:

a. subiectului i a corpului su b. Eului prin intermediul identificrilor c. obiectului asemntor cu sine 205. n stadiul oral relaia de obiect este caracterizat de: a. a nghii sau a fi nghiit b. narcisismul secundar c. ambivalen 206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de: a. obiectul parial ce trebuie controlat n scopul afirmrii autonomiei b. obiectul clivat n obiect bun i obiect ru c. obiectul parial incorporat n scopul identificrii 207. Nevroza fobic are drept simptome: a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins s le nfptuiasc dintro necesitate intern b. teama de necontrolat fa de anumite obiecte sau situaii c. elaborarea psihic a angoasei 208. Psihozele au ca specific: a. nediferenierea dintre realitatea psihic i cea extern b. diferenierea dintre obiectul bun i cel ru c. regresia la narcisismul secundar 209.Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? 1. cocaina 2. amfetaminele 3. morfina 4. marihuana 210. Sevrajul la heroina se manifesta prin: 1. Crampe abdominale si diaree 2. Piele si mucoase uscate 3. Tahicardie si hipertensiune 4. Constrictie pupilar 211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv 2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc 3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

212. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni n gndire negarea 213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: 1. Ulcerul 2. Scaderea numarului de tentative suicidare 3. Cresterea criminalitatii globale 4. Risc crescut de cancer cerebral 214. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta 215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 4. terapii sistemice familiale 216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla: 1. AUDIT 2. CAGE 3. ADS 4. CIWA-r 217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 1. psilocibina 2. mescalina 3. LSD 4. marihuana 218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice 219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica 221 Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala 3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta 222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt: 1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2. Tulburarea de personalitate schizotipala 3. Tulburarea de personalitate paranoida 4. Tulburarea de personalitate borderline 223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate histrionica 3. tulburarea de personalitate schizotipal 4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a: 1. intoxicatiilor 2. relatiilor afective negative intrafamiliale 3. afectiunilor lobilor frontal si temporal 4. abandonului matern 226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: 1. Tulburarea somatoform 2. Alcoolismul 3. Episoadele psihotice tranzitorii 4. Tulburarea distimic 227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali

2. factori psihodinamici 3. factori de mediu 4. ereditatea 228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale 4. impulsivitate 229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind: 1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta 230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: 1. Comportamentele bizare 2. Gandirea ilogica 3. Prezenta ideatiei delirante 4. Lipsa criticii fata de propria boala 231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze: 1. Tulburarea schizoafectiva 2. Schizofrenia 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara 232. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie 233. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. 234. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: 1. scaderea expresivitatii emotionale 2. alogie 3. diminuarea capacitatii hedonice 4. idei delirante de tip paranoid 236. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica 3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie 237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 3. de grandoare 4. kinestezice 238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism. 2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil 239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina 240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate 3. labilitate emotionala 4. distractibilitate 241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: 1. consumul de alcool si de medicamente 2. perioada postpartum 3. comorbiditate medicala 4. vrsta de debut peste 40 de ani 242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie

243. Dintre etapele investigrii dementei fac parte: 1. Istoricul familial 2. Istoricul psihiatric 3. Istoricul medical general 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos 244. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. 245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck 246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%. 247. ntre etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele patologice 248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim: 1. gravitatea tulburarii 2. critica individului asupra bolii sale 3. etiologia tulburarii 4. prezenta anxietatii 249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva 3. neurastenia 4. nevroza isterica 250. Dintre tulburarile disociative fac parte: 1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla 3. dismorfofobia 4. amnezia psihogena

251. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres 4. tulburarea somatoforma 252. ntre etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele penale 253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte 254. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute 4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare 255. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul n public, 2. Urinatul n toaletele publice, 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate 256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si: 1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva 4. Desensibilizarea sistematica 257. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor 3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent 4. Desensibilizarea sistematica

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 259. Continuumul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor performane nalte. 260 Optimul motivaional se refer la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiii de munc, relaii cu eful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie, ct i insatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm. 261. Recrutarea intern reprezint procesul de acomodare a noilor angajai cu condiiile specifice ale activitii instituiei i locului de munc. 262. Selecia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta i de a identifica acei candidai care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituiei, i de atragere a acestora n cadrul instituiei. 263. Recrutarea intern se refer la recrutarea candidailor din interiorul instituiei fie prin afiarea postului liber urmat susinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer n cadrul instituiei. 264. Prin metodele informale de recrutare intern instituia angajeaza foti salariai sau foti studeni care au lucrat n regim de colaborare n instituia respectiv. 265. Surse de recrutare extern pot fi: ageniile de fora de munca (oficiile de fora de munca), centrele teritoriale de nregistrare a omerilor, trgurile de locuri de munca, asociaiile profesionale, instituiile de nvaamnt. 266. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare extern sunt: competena, vechimea n munc, i potenialul de dezvoltare al angajailor. 267. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A. Maslow arata ca: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuine de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a satisface trebuinele de la un nivel inferior 268. Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitai: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepiei faa de sine; parasirea domeniului. 269. Satisfacia muncii este influenat de: a. facilitile economice i socio-profesionale b. caracterul rutinier/ variat al muncii c. relaiile la locul de munc muncii d. cadrul organizaional n care se desfoar munca e. caracteristicile fizice ale locului de munc 270. Tipurile de trebuine din teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.Maslow sunt:

a. b. c. d. e.

trebuinele de cooperare i afiliere trebuinele de stim i statut trebuinele de hran, locuin, mbrcminte trebuinele de autorealizare trebuinele de securitate

271. Conform ..................... factorii de igien (supravegherea, condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali (realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc; Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: 1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii 272. Interviul de selecie este eficient n urmtoarele situaii: a. relevarea unor caliti ale candidailor ca de exemplu: inut, limbaj, conduit nonverbal, motivaii, interese i aspiraii de viitor, pregtire i calificare profesional, experien b. relevarea cunotinele profesionale ale candidatului c. evidenierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abiliti, trsturi de temperament i personalitate, etc.) 273. Recrutarea intern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre urmtoarele elemente: a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajailor n vederea viitoarei promovari; c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiilor; d. punctele forte i punctele slabe ale candidailor sunt cunoscute mult mai bine. Precizai care din combinaiile de mai jos reflect cel mai corect principalele avantaje ale recrutrii interne: 274. Care dintre elementele de mai jos reprezint dezavantaje ale recrutrii interne: a. costul recrutrii personalului este mult mai ridicat; b. mpiedic infuzia de suflu proaspt i nu favorizeaz promovarea unor idei noi; c. la un ritm rapid de extindere a instituiei, posibilitaile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaite; d. nu este nevoie de o perioad de acomodare cu noul loc de munc; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate meninndu-i legaturile cu fotii colegii de munca; Precizai care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne:

275. Conform ..................... munca este o parte important a vieii oamenilor, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei, accept bucuroi responsabiliti n funcie de recompensele asociate acestora i pot da dovada de inventivitate i creativitate n munc. 1) Managementului tiinific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizrii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitii 7) Teoriei ateptrii 8) Teoriei rentririi i consolidrii 276. se bazeaz pe urmtoarele postulate: a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca i vor ncerca s o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze i sa-i constrnga pe angajai pentru realizarea obiectivelor organizaiei; c. angajaii trebuie condui pentru ca evita responsabilitaile; d. angajaii sunt preocupai n general de securitatea personal. Alegei dintre variantele urmtoare pe cea corect: 1. teoria X 2. managementul tiinific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5. teoria echitii 6. teoria consolidrii 277. Recrutarea extern prezint o serie de avantaje care se regsesc printre elementele de mai jos: a. recrutarea personalului este mult mai rapid i cu costuri mai mici; b. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; c. ncurajeaz un nou mod de gndire n cadrul organizaiei; d. crete motivarea personalului; e. se realizeaz economii n costurile de pregtire pentru c se angajeaz profesioniti competeni, bine pregtii, din exterior 278. Care dintre elementele prezentate reprezint dezavantaje ale recrutrii externe: a. favorizeaz promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodrii, adaptrii i integrrii pe posturi a noilor angajai este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea i evaluarea candidailor se realizeaz mult mai dificil; d. nu implic elaborarea unor programe de pregtire profesional ntruct se angajeaz profesioniti din exterior; e. poate aprea respingerea noilor venii de ctre vechii angajai ceea ce creeaz dificulti de integrare, duce la scderea motivaiei afectnd productivitatea muncii

279. Care dintre urmtoarele metode sunt utilizate n recrutarea extern? a. observaia b. anunurile publicitare c. analiza produselor activitii d. fiierul cu poteniali angajai e. instituii specializate n recrutarea/selecia de personal/ consultan n domeniul resurselor umane f.metoda timpilor i a micrilor g.reeaua de cunotine h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul 280. Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor i a oamenilor c. testarea psihologic d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selecie f. analiza evidenei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de munc h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare Alegei din urmtoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunului de mai sus: 281. Conform ..................... factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe care acetia l primesc 1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii

282. Conform ..................... indivizii sunt preocupai nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintre recompensele pe care le primesc ei i cele pe care le primesc ceilali. 1. Managementului tiinific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizrii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale

6.Teoriei echitii 7. Teoriei ateptrii 8. Teoriei rentririi i consolidrii 283. Etapele seleciei de personal sunt urmtoarele: a. analiza scrisorii de intenie i a curriculumului vitae b. adaptarea n munc c. interviul de selecie d. identificarea cu munca e. testarea psihologic f. recrutarea intern g. probele de cunotine profesionale h. probele de lucru i. integrarea la locul de munc j. examinrile medicale k. asimilarea informaiilor i comportamentelor specifice muncii l. verificarea referinelor m. decizia final 284. Factorii care influeneaz procesul de integrare sunt: a. scopurile instituiei la care angajatul trebuie s adere; b. coeziunea i coerena grupului n care angajatul i desfoar activitatea; c. contractul dintre angajat i instituie i care stabilete un echilibru ntre contribuiile i realizrile cerute i recompensele financiare i nonfinanciare din partea instituiei; d. normele care definesc rolurile angajatului n instituie; e. raporturile de putere i de dependen cu colegii i cu superiorii ierarhici 285. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilitile b. mutrile disciplinare c. meninerea unei echiti efort-compensaie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile f. stingerile g. consolidrile negative h. creterile salariale i. sancionrile

286. Tipurile de erori care pot aprea n timpul interviului de selecie sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea n funcie de vrst c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative e. eroarea de tip halou f. eroarea datorat primei impresii

g. discriminarea n funcie de sex 287. Stadiile procesului de integrare profesional n viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea n munc b. vizite n instituie, conduse de eful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa i mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea d. identificarea cu instituia i colectivul e. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care s conin informaii referitoare la structura organizatoric a instituiei, facilitile existente, programul de lucru, modalitile de evaluare, regulamentele instituiei, date despre protecia muncii, prevenirea accidentelor, etc. 288. Teoria celor trei necesiti a lui David McClelland are n vedere urmtoarele necesiti: a. necesitile de existen b. necesitile de securitate c. necesitile de putere d. necesitile de afiliere e. necesitile de realizare f. necesitile de stim i statut 289. ...............................const n compararea fiecrui candidat cu predecesorul su/ predecesorii si, neglijnd comparaia cu standardul prestabilit al interviului. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorat primei impresii 290. Conform ..................... oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie, calificare, abilitai, experiena, timpul lucrat n organizaie, etc) i compensaia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoateri, promovari). Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect a. teoriei performanelor ateptate b. teoriei echitii c. teoriei bifactoriale motivaie igien d. teoriei consolidrii e. teoriei Y 291. .......................are la baza nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual faa de o anumita profesiune a. motivaia intrinsec b. motivaia cognitiv c. motivaia pozitiv

d. motivaia extrinsec e. motivaia afectiv 292. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuinele personale ale individului i este solidara cu activitaile lui, individul exercitnd o munca n conformitate cu propriile aptitudini i abilitai. a. motivaiei intrinseci b. motivaiei cognitive c. motivaiei negative d. motivaiei extrinseci e. motivaiei afective 293. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va disprea daca va fi ignorat. a. Sanciunea b. Consolidarea pozitiv c. Extincia d. Consolidarea negativ 294. .............................este determinat de interaciunea membrilor grupului de munca i se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum i satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima i statut social ale acestora a. Motivaia economic b. c. Motivaia profesional Motivaia psihosocial

295. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecie dar care n realitate demonstreaz c sunt muncitori buni a. Indivizii fali negativi b. Indivizii fali pozitivi

296. n cadrul interviului de selecie. se produce atunci cnd o anumit caracteristic a interviului impresioneaz foarte puternic, punndu-i amprenta asupra evalurii generale a candidatului. a. Eroarea de contrast b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate 297. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post n cadrul unei instituii prin analiza obiectiv a concordanei dintre caracteristicile profesionale ale unui post i caracetristicile fizice, psihice i informaionale pe care le prezint solicitanii postului. a. selecia de personal b. recrutarea intern c. recrutarea extern

298. .........................................explic motivarea n munc ca pe un proces complex n care indivizii analizeaz ansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura n care aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei. a. Teoria Y b. Teoria echitii c. Managementul tiinific d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria ERG 299. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuine i anume trebuine legate de existena, trebuine legate de relaiile cu semenii i trebuine de cretere. a. Teoria X b. Teoria echitii c. Teoria ERG d. Teoria asteptrii e. Teoria bifactorial motivaie-igien f. Teoria celor trei necesiti 300...........................are la baz reacii de respingere i aversiune ale individului faa de consecine neplacute care pot aprea la locul de munc (concediere, retrogradare, critica, teama de eec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivaia extrinsec pozitiv b. motivaia extrinsec negativ 301. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de baz n instituie; 2. angajarea pe via, polivalent, cariera lent, contureaz motivaia individual; 3. respectul oamenilor pentru munc i grup este msura propriului lor respect. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: a. b. c. d. e. teorie ERG teoria celor trei necesiti teoria Z teoria Y teoria performanelor ateptate

302. Una dintre teoriiile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru munc este determinat de patru tipuri de comparaii: 1. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul aceleiai organizaii; 2. comparaia cu o situaie anterioara n care s-a aflat individul n afara organizaiei; 3. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaiei; 4. comparaia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaiei. Alegei dintre variantele de mai jos pe cea corect: teorie echitii teoria celor trei necesiti teoria Z teoria bifactorial motivaie-igien teoria performanelor ateptate

a. b. c. d. e.

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. 305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor. 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. 307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie. 308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume: a. omogenitatea b. globalitatea c. fluiditatea d. coerenta e. permanenta (stabilitatea) temporala 309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt: a. descrierea b. explicarea c. predictia 310. Notiunea de personalitate poate fi considerata: a. ca desemnand individul uman concret;

b. un termen fara aplicabilitate concreta; c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana. 311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte: a. domeniul in care testul va fi folosit b. numarul de itemi c. scopul testarii 312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns; b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise; c. elaborarea unor scale de validare a testului d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului 313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa: a. initiala b. de elaborare si constructie c. finala 314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind: a. metoda intuitiva b. metoda analizei factoriale c. metoda empirica

315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: a. abordarea idiografica b. abordarea nomotetica c. abordarea interactionista 316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la trasatura considerata: a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari b. tendinta de a formula raspunsuri variate

c. tendinta de a da raspunsuri afirmative 317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele: a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural c. specificarea unor criterii de excludere 318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii: a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale c. etalonul sa fie reprezentativ d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti 319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. ambiguitatea b. lungimea c. compexitatea d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns 320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii: a. trasaturilor b. situationiste c. psihanalitice 321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt: a. ambiguitatea b. gradul de referinta personala c. comprehensibilitatea d. lungimea e. evaluarea f. nivelul de abstractizare 322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la : a. confidentialitate b. respectarea intimitatii c. consimtamantul informat

323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor: a. psihologica b. sociala c. biologica 324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este: a. perspectiva situationista b. perspectiva idiografica c. perspectiva situationista 325. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului. a. factorii b. trasaturile c. comportamentele 326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii: a. sentimentele b. ergii c. caracterul 327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind: a. aspiratiile b. perceptiile c. sentimentele 328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici: a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala) b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta. c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie 329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin: a. chestionare b. sondaje de opinie c. teste obiective d. observatii directe e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. 330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele: a. trasaturi constitutionale b. trasaturi populare

c. trasaturi ce tin de mediu 331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex b. profesie c. varsta 332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului C descrie anxietatea ca fiind: a. un sentiment-master b. un factor primar c. un factor secundar 333. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: a. C b. Q4 c. Q3 334. In chestionarul C al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat: a. 6 b. 7 c. 5 335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii: a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului 336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele: a. tensiunea interioara b. stabilitatea emotionala c. lipsa de incredere in sine d. manifestari psihosomatice 337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite: a. concepte obiective b. concepte populare

c. concepte-sursa 338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt: a. Sa, Cs, Do b. Do, Re, Fe c. Wb, Cm, Gi 339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt: a. factori de natura exclusiv ereditara b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ c. constructe bipolare 340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica: a. subiectul a raspuns la intamplare b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite 341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba: a. FPI b. MMPI c. PF 16 342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru: a. scoruri medii b. scoruri extremizate c. scoruri negative 343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza: a. acceptarea cerintelor sociale b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. aspectele motivationale 344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta b. dependenta c. empatia 345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la:

a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor 346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume: a. Ai, Ac, Ie b. Do, Re, Cm c. Sa, Wb, Fe 347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau: a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant 348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit: a. analiza corelativa b. analiza configuratiei profilului c. analiza factoriala 349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poate fi aplicat si in: a. scoli si colegii b. industrie si afaceri c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala 350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: a. modelul tridimensional al intelectului b. piramida trebuintelor c. medelul cuboid

S-ar putea să vă placă și