Sunteți pe pagina 1din 1

Cand se vorbeste despre abuz asupra copilului, tendinta generala este de a ne gandi la abuzul sexual, fizic si emotional.

Acest lucru este o consecinta a prezentarii in literatura de specialitate, cat si in mass-media a unor cazuri foarte grave si dure. Se uita astfel o forma de maltratare care este si ea la fel de importanta: neglijarea copilului.

in DSM-IV (American Psychiatric Association, 1996), conceptul de maltratare grupeaza trei componente principale: abuzul fizic, abuzul sexual si neglijarea.

Maltratarea este definita ca orice forma de actiune sau de omitere a unei actiuni care este in detrimentul copilului si are loc profitand de incapacitatea acestuia de a se apara, de a discerne intre ceea ce este bine si ceea ce este rau, de a cauta ajutor si de a se autoservi sau orice forma de violenta, vatamare, abuz fizic sau mintal, abandon sau neglijare, rele tratamente, exploatare, abuz sexual.

Atat abuzul, cat si neglijarea copilului constituie maltratarea acestuia, ce are drept repercusiune consecinte nefaste asupra dezvoltarii copilului din punct de vedere fizic si psihic.

Daca intr-un caz de abuz clasic parintele produce o vatamare directa copilului , in cazul neglijarii adultul respectiv uita sa aiba grija de copil. Aceasta diferentiere ne poate sugera ideea ca neglijarea nu este atat de grava. Nimic mai fals, caci din punct de vedere al efectelor asupra copilului, in multe cazuri nu exista diferente, suferinta psihologica si fizica fiind de multe ori la fel de mare.