Sunteți pe pagina 1din 24

GRUP SCOLAR GRIGORE MOISIL BISTRITA

PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA SCULELOR SI PIESELOR PE STRUNGUL NORMAL

INDRUMATOR: Prof. ing. CARJA ALINA

ABSOLVENT: GOGANCEA MARIUS Cls.XIII B,Rp

BISTRITA, 2011

CUPRINS Argument
1. Generalitati privind dispozitivele utilizate pe masinile-unelte

pag.3 1.1. Clasificarea dispozitivelor folosite la masinile-unelte 1.2. Importanta dispozitivelor in mecanizare si automatizare 1.3. Asezarea semifabricatelor in dispozitive pag.4 pag.4 pag.6 pag.7

2. Dispozitivele pentru prinderea si fixarea sculelor pe srtrungul normal pag.8 2.1. Principiul si scopul suportului cutit pag.8 2.2. Fixarea directa a cutitului pe suport pag.9 2.3. Fixarea indirecta a cutitului pe suport pag.9 2.4. Port cutite cu reglare rapida pag.10 2.5. Port cutite speciale pag.10 2.6. Scule montate in pinola papusii mobile pag.11 3. Dispozitie pentru fixarea si prinderea pentru strungul normal pag.13 3.1. Dispozitive pentru prinderea si fixarea pieselor scurte pag.13 3.2. Dispozitive pentru prinderea pieselor scurte intre varfuri pag.16 4. N.T.S.M. la prelucrarile prin aschiere 5. BIBLIOGRAFIE

pag.23 pag.24

ARGUMENT
Dispozitivele au rolul de a fixa semifabricatele in timpul prelucrarii pe masinile-unelte, in asa fel incat sa asigure o anumita pozitie relativa intre traiectoria taisurilor sculei si suprafetele prelucrate. Modul in care este asezat si fixat semifabricatul influenteaza in mod direct atat precizia prelucrarii, cat si folosirea rationala a masinii-unelte sub aspectul cresterii productivitatii muncii, prin reducerea tipului de munca. In vederea prelucrarii, semifabricatele pot fi asezate si fixate fie direct pe masinaunealta, fie prin intermediul unui dispozitive. Folosirea dispozitivelor, chiar si a celor cu fixarea manuala, conduce la reducerea volumului de munca cu valori ce pot atinge 40-60 %. In mod direct prin dispozitiv se intelege un echipament tehnologic al masiniiunelte, care asigura centrarea corecta a semifabricatului si fixarea acestuia in timpul prelucrarii. Dispozitivele trebuie sa asigure si executarea unor alte operatiuni tehnologice si anume operatiile de masurat si de control sau asamblare. Proiectul este structurat in 4 capitole, dupa cum urmeaza: In capitolul 1 am prezentat generalitati privind dispozitivele utilizate la masinileunelte: clasificarea dispozitivelor, importanta acestora in mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice, asezarea semifabricatelor in dispozitive. Capitolul 2 trateaza dispozitivele utilizate pentru prinderea sculelor pe strungul normal: cu placa; cu doua suruburi de strangere; cu turela patrata cu patru pozitii; cu turela cu blocuri schimbabile; portcutite speciale; In capitolul 3 am prezentat dispozitivele pentru prinderea pieselor pe strungul normal: dispozitive pentru prinderea pieselor scurte; dispozitive pentru prinderea pieselor lungi; Capitolul 4 prezinta principalele norme de protectia muncii respectate la prelucrarile prin aschiere; Bibliografia cuprinde materialele indicate de profesorul indrumator pentru elaborarea lucrarii.

1. GENERALITATI PRIVIND DISPOZITIVELE UTILIZATE PE MASINILE - UNELTE

1.1.

CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR Dupa scop dispozitivele folosite la masinile - unelte se pot clasifica in urmatoarele categorii: pentru asezarea si fixarea semifabricatelor in vederea prelucrarii; pentru fixarea sculelor aschietoare, sau portscule; pentru asamblare pentru masurare si control;

Dupa grupa de masini-unelte dispozitivele se clasifica: dispozitive pentru masini de gaurit; dispozitive pentru strunguri; dizpozitive pentru masini de frezat; dispozitive pentru masini de danturat si pentru prelucrari de netezire;

Dupa gradul de specializare: dispozitive universale - folosite la masini-unelte pentru piese variate, ca de exemplu: universale pentru strunguri, menghine, pentru masini de frezat, capete divizoare; dispozitive specializate proiectate pentru executarea unei anumite operatii, la un anumit reper sau la un numar restrans de repere, similare din punct de vedere constructiv si tehnologic;

Dupa modul de actionare se disting urmatoarele tipuri de dispozitive: dispozitive actionate manual; dispozitive cu actionare mecanizata, care pot fi pneumatice, hidraulice, hidropneumatice, electromagnetice, dispozitive la care se foloseste energia organelor mobile ale masinii unelte; Folosirea dispozitivelor in tehnologia moderna prezinta o deosebita importanta, deoarece se asigura atat cresterea productivitatii muncii, cat si obtinerea preciziei de prelucrare impuse in documentatia tehnica. Cresterea productivitatii muncii si deci reducerea pretului de cost se obtin prin eliminarea operatiilor de trasaj, care reclama un consum mare de munca, prin reducarea timpilor necesari pentru bazarea si fixarea semifabricatelor prin marimea numarului de
4

semifabricate ce se prelucreaza simultan prin suprapunerea timpilor cu cei auxiliari si cel de masina si cresterea posibilitatii de a deservi mai multe masini-unelte de catre un singur muncitor. De asemenea, utilizarea dispozitivelor largeste considerabil posibilitatile tehnologice ale masinilor-unelte si deci asigura folosirea mai rationala a utilajelor existente. Alegerea dipozitivelor necesare realizarii unei anumite piese este factorul care influenteaza in mare masura proiecatera desfasurarii proceselor tehnologice si in acelasi timp dependent de volumul productiei.La productia de serie mica si individuala se folosesc dispozitive universale si de constructie simpla, ieftine,care sa asigure obtinerea preciziei cerute si pe cat posibil reducerea timpilor auxiliari. Dispozitivele folosite pentru productia de serie mica si individuala sunt,in majoritatea cazurilor, dispozitive universale care se livreaza ca accesorii ale masinilor unelte si anume: mandrine universale cu trei falci; platouri cu patru falci; lunete; menghine; mandrine pentru fixarea sculelor pentru prelucrarea gaurilor; capete divizoare; diverse placi pentru fixare: prisme, reazeme, dornuri si suruburi; La productia de serie mijlocie se folosesc dispozitive speciale care au posibilitati mai generale in ceea ce priveste fixarea unor semifabricate aceste dispozitive devenind tot mai specializate pe masura ce volumul productiei creste. Tot in productia de serie mijlocie se folosesc tot mai multe dispozitive reglabile concepute pentru prelucrarea de grup. Dispozitivele pentru productia de grup se proiecteaza pentru grupe de piese similare din punct de vedere al metodelor de asezare si fixare. Proiectarea dispozitivelor este mai complicata, deoarece mecanismele de fixare a semifabricatelor trebuie sa aiba posibilitatea unei reglari rapide de la un domeniu de dimensiuni la altul. La productia in masa dispozitivul este destinat pentru executarea unei anumite operatii la o anumita piesa. In acest caz,unui dispozitiv nu i se cere numai sa asigure precizia de prelucrare prevazuta in documentatia tehnica, ci sa reduca la minimum posibil timpul de executie.

1.2.

IMPORTANTA DISPOZITIVELOR IN MECANIZAREA SI AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Din analizele efectuate rezulta ca in atelierele de prelucrari prin aschiere, numai circa 50 % din timp este folosit efectiv pentru procesul de aschiere, restul timpului fiind consumat pentru efectuarea operatiilor auxiliare : alimentarea cu semifabricate, eliberarea si indepartarea pieselor prelucrate, precum si pentru efectuarea comenzilor masinii unelte si a controlului. Se impun deci mecanizarea si automatizarea preoceselor tehnologice fiind de neconceput fara automatizarea dispozitielor. Prin automatizarea masinilor-unelte se urmareste reducerea la minimum a timpilor consumati pentru efectuarea tuturor comenzilor masinii-unelte inclusiv alimentarea cu semifabricate si fixarea acestora pentru a se executa prelucrarea in vederea obtinerii unei productivitati maxime, pe baza mecanizarii tuturor operatiilor manuale. Nivelul automatizarii unui dispozitiv se poate aprecia prin numarul de faze de lucru mecanizate sau automatizate. La dispozitivele cu automatizarea partiala, o serie de faze cum ar fi: fixarea si eliberarea semifabricatelor dupa prelucrare, rotirea si blocarea dispozitivelor intr-o anumita pozitie, se executa automat fara participarea muncitorilor celelalte faze ramanand mecanizate sau manuale. La dispozitiele au automatizare totala toate fazele incepand cu alimenatera cu semifabricate si terminand cu eliberarea si indepartarea pieselor prelucrate se executa in mod automat. Automatizarea proceselor tehnologice necesita, asadar atat automatizarea masiniiunelte, cat si a dispozitivelor. La baza automatizarii masinilor-unelte, cat si a dispozitivelor stau sisteme de comanda automata mecanica, hidraulica, electrica, pneumatica, electrohidraulica si electropnematica. In acest automatizarea ciclului de lucru al masinii-unelta completata cu automatizarea ciclului de lucru al dispozitiului, conduc la transformarea masinii-unelte universala in masina-unealta semiautomata sau automata. Privita prin aceasta prisma, problema mecanizarii si automatizarii dispozitivelor prezinta o importanata deosebita, deoarece conduce direct la semiautomatizarea si automatizarea masinilor-unelta, la cresterea productivitatii muncii.

1.3.

ASEZAREA SEMIFABRICATELOR IN DISPOZITIVE

Asezarea semifabricatelor in dispozitive prismatice se realizeaza luandu-se acestora cele sase grade de libertate (fig.1). Schemele de asezare a unui semifabricat prismatic in dispoziti este data de fig.1. Asezarea semifabricatelor clinindrice lungi de tipul arborilor necesita de asemenea sase puncte de sprijin, dispuse ca in fig.2. Punctele 1 si 2 din planul orizontal preiau translatia de axa ox si rotirea in jurul axei oz. Punctele 1,2,3 si 4 reprezinta o baza dubla de ghidare si preiau patru grade de libertate ale semifabricatului. Aceasta baza dubla de ghidare, in practica, este materializata printr-o prisma. Pentru a se prelucra si translatia in jurul axei oy (fig.2) se prevede punctul 5, care reprezinta baza de sprijin. Cand semifabricatul trebuie sa aiba o anumita pozitie unghiulara fata de planul de asezare, se introduce punctul 6, care impiedeca rotirea in jurul axei oy. Semifabricatele cilindrice scurte se aseaza poe una din suprafetele frontale,suprafata cilindrica fiind baza de ghidare.

2. DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA SI FIXAREA SCULELOR PE STRUNGUL NORMAL


2.1. PRINCIPIUL SI SCOPUL SUPORTULUI CUTITULUI Suportul se intercaleaza intre cutit si ansamblul portcutit. Acesta asigura transmiterea integrala a miscarilor de avans si de patrundere (traiectoria cutitului fiind identica cu generatoarea piesei de prelucrat). Suportul cutitului are ca scopuri principale (Fig.3.).

sa ofere cutitului o pozitie corecta (varful cutitului sa se gaseasca la inaltimea axei piesei de prelucrat).

Fig.3.Fixarea cutitului la strunjire; sa fixeze cutitul pe blocul portcutit prin strangere (in turela) sau aderenta (in suportul conic al papusii mobile); sa reziste fortelor de aschiere (sa se regleze consola la cutit cat mai mica). Se admite lc 2h , in care h este inaltimea sau diametrul corpului cutitului. De obicei, cutitele pentru alezat au o lungime a consolei lc 2h. de aceea se pot indoi daca efortul este prea mare. Alezorul de degrosare sau de finisare cu mai multe taisuri simetrice nu se indoaie (desi lucraeza in consola) deoarece fortele de aschiere pe diferite varfuri se echilibreaza. In acest caz este de preferat alezorul in locul cutitului.

2.2. FIXAREA DIRECTA A CUTITULUI PE SUPORT Aceasta solutie simpla este adoptatata de obicei pentru cutite care strunjesc suprafete exterioare (Fig.4.a). Pozitia este asigurata prin contactul suprafetelor de referinta SR (cu calare la dorinta). Suprafata de referinta SR a cutitului (planul de baza) este prelucrata. Asezarea taisului la inaltime este usurata de folosirea unor sabloane sau prin referirea la unul din varfurile strungului.

Fig.4. Fixarea directa si indirecta a cutitului; a fixare directa; b fixare pe prisma in V; c fixare in portcutit; 1 cutit monobloc; 2 cutit OR (otel rapid); 3 prisma in V; 4 cutit-bara; 5 tija; 6 suport; Cutitul se fixeaza cu ajutorul a trei suruburi care se strang in mod egal. Apasarea sau strangerea este de 100 la 1000 daN (se va aseza o placa de protectie intre surub si cutit). 2.3. FIXAREA INDIRECTA A CUTITULUI PE SUPORT Anumite cutite nu se pot fixa direct pe suport, fie ca corpul lor este cu sectiuni circulare (fig.4.b) la cutitele pentru strunjire interioara , fie ca sunt cu sectiune redusa circulara sau patrate (cutite-bare) (Fig.4.c) sau dreptunghiulara (cutite-lame). Pozitia taisului in inaltime este asigurata prin punerea in contact a suprafetelor de referinta SR a diferitelor elemente constitutive: cutite-bara, tija portcutitului, suportul tijei, eventul cala. Aceasta suprapunere justifica o fabricatie foarte ingrijita a diferitelor elemente ale portcutitelor si in special a suprafetelor lor de referinta SR. Blocarea diferitelor elemente ale portcutitului se realizeaza printr-un dispozitiv de blocare. Se recomanda folosirea barelor si lamelor-cutit ajustate in portcutite fiind una economica.

2.4. PORTCUTITE CU REGLARE RAPIDA La portcutitele cu reglare rapida, fiecare cutit apartine unui bloc care poate fi retras pentru a fi repus, dupa dorinta, in actiune fara un nou reglaj. Strungurile normale moderne sunt prevazute cu portcutite turela patrata (fig.5.a). In portcutit se pot fixa doua, trei sau patru cutite, care se pot roti pe rand in fata piesei de prelucrat. Pentru a se trece de la un cutit la altul este suficient sa se deblocheze turela si sa se roteasca (cu 90 in jurul axului vertical). Opritorul de pozitie in rotatie este automat.

Fig.5. Turela port-cutit: a turela patrata; b turela cu inaltime reglabila; 1 corp; 2 opritor; 3 piulita; h inaltime reglabila;

Se poate determina pozitia relativa a fiecarui cutit in raport cu capatul arborelui principal sau in raport cu axa si sa se repereze aceasta pozitie (pe tamburul corespunzator ). La portcutitul turela cu blocuri schimbabile (fig.5.b) fiecare cutit se monteaza la inaltimea dorita pe un suport special si poate sa fie ascutit fara a fi separat de blocul sau. Fiecarui bloc ii corespunde un anumit reper de pozitie pe tamburul gradat, ceea ce permite un reglaj foarte rapid, pentru asezarea cutitului la dimensiunile pieselor de prelucrat. 2.5. PORTCUTITE SPECIALE In locul cutitelor monobloc pentru strunjire exterioara se aseaza de multe ori portcutitele speciale cu cutite ajustate, similare cu cele pentru alezare. Exista de asemenea, cutite-disc, fixate in portcutite speciale (fig.6) care se folosesc pentru urmatoarele operatii : canelare, filetare, striere, etc.
10

Fig.6. Portcutite speciale; a cutit-disc; b portcutit-disc; c cutit-disc pentru canale; d cutit-disc pentru filetare; 1 tija; 2 corp; 2.6. SCULE MONTATE IN PINOLA PAPUSII MOBILE Pentru operatii de gaurire, alezare, filetare, etc, in alezajul pilonei papusii mobile (fig.7) se monteaza burghie, alezoare, tarozi, etc, cu coada conica.

Fig.7. Scule fixate in pinola papusii mobile: a schema fixarii; b burghiu; c cutit pentru lamare; d alezor monobloc; e manson-alezor; In concluzie, pentru prinderea si fixarea cutitelor pe strungul normal, se folosesc urmatoarele tipuri de portcutite: (Fig.8.) cu placa (fig.8.a); cu doua suruburi de strangere (Fig.8.c); cu turela patrata cu patru pozitii (Fig.8.b); cu turela cu blocuri schimbabile (Fig.8.d); portcutite speciale;
11

c Fig.8. Tipuri de suporturi portcutite;

Cutitul 1(Fig.9) se fixeaza in portcutitul 3 cu suruburile 2, astfel incat varful lui sa se gaseasca la inaltimea axei piesei de prelucrat 4. Pentru asezarea cutitului la inaltimea necesara, de obicei se folosesc placute de reglare care se aseaza sub cutit. Aceasta inaltime la care se aseaza inaltimea varfului cutitului se verifica dupa inaltimea varfului din papusa mobila sau cu ajutorul unor sabloane.

Fig.9. Stabilirea inaltimii varfului cutitului;

12

3. DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA SI PRINDEREA PIESELOR PE STRUNGUL NORMAL


3.1. DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA PIESELOR SCURTE Piesele de rotatie scurte, avand lungimea mai mica decat diametrul (L<D), se prelucraeza pe strung , fiind sustinute cu portpiese numai la o singura extremitate, cealalta extremitate fiind in consola. Suportul, care constituie dispozitivul pentru strangerea piesei pe strung, trebuie sa formeze, cu arborele principal, un asamblu nedeformabil. Acesta reprezinta o legatura rigida care uneste piesa cu arborele principal. El permite sa se realizeze blocul: arbore principal suport piesa. Mandrina cu trei bacuri (Fig.10.a) (universalul) realizeaza simultan centrarea si strangerea pieselor cu diametre intr-o gama larga. Falcile universalului sunt reversibile, permitand strangerea pieselor din exterior sau din interior.

Fig.10. Mandrina (universalul) : a) cu trei bacuri; b) cu patru bacuri; Falcile universalului sunt din otel cu duritate mare pentru strangerea pieselor brute, iar pentru prelucrarea pieselor cu suprafete prelucrate, sau a pieselor cu rigiditate scazuta se folosesc falci moi, din otel obisnuit. Pentru prinderea pieselor cu sectiune patrata se utilizeaza universale cu patru bacuri actionate simultan (Fig. 10.b). Partile componente ale universalului cu trei bacuri si functionarea acestuia sunt prezentate in figura 11.
13

Fig.11. Partile componente si functionarea universalului; Diametrele universalelor sunt de 80,100, 125, 160, 200, 250, 315, 400 si 500 mm, in functie de marimea strungului si a piesei care se prelucreaza.

14

Platoul cu patru falci independente este prevazut cu falci din otel si de obicei reversibile care pot fi actionate independent. Aceasta actionare permite strangerea in consola a pieselor cu forme variate (crapodina cu talpa dreptunghiulara, piese excentrice etc). Platoul cu gauri este prevazut cu gauri ovalizate sau cu deschideri care permit trecerea tijelor unor buloane. Pe aceste platorui se pot aseza si strange piese cu forme foarte diferite. Diametrele sunt cuprinse intre 230 si 800 mm.

15

3.2. DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA PIESELOR INTRE VARFURI Piesele de rotatie avand lungimea L > 4D, in care D este diametrul piesei, se strunjesc intre varfuri sau combinat. Varfurile sustin piesa care se prelucreaza. Un dispozitiv de antrenare leaga piesa de arborele care se roteste. Asezarea si centrarea piesei 1 (Fig.12.a), se executa cu ajutorul varfurilor 2 si 3, fixate in arborele principal, si respectiv papusa mobila 5. Strangerea pe cele doua conuri se realizeaza prin deplasarea spre stanga a pinolei 4.

Fig.12. Prinderea pieselor lungi intre varfuri; a- elementele prinderii intre varfuri; b- inima de antrenare; c- protejarea piesei contra strivirii; Antrenarea in miscare de rotatie se face cu ajutorul unei flanse 6, montata pe capatul filetat al arborelui principal. Flansa este prevazuta cu un bolt de antrenare 9 cu ajutorul caruia pune in miscare inima de antrenare 7 fixata cu surubul 8 pe piesa. In alte cazuri, flansa este prevazuta cu un canal in care intra capatul incovoiat al inimii de antrenare (Fig.12.b). Pentru a proteja piesa contra strivirii la strangerea cu surubul inimii de antrenare, capatul piesei se poate introduce intr-o bucsa crestata 1 (Fig.12.c). Pentru prinderea pieselor intre varfuri sunt necesare urmatoarele elemente:
16

doua varfuri de centrare, unul fixat in arborele principal al strungului, iar celalalt in pinola papusii mobile; antrenoare; dornuri; lunete; Varfuri de centrare (Fig.13):

Fig.13. Varfuri de centrare; Varfurile de centrare pot fi fixe (Fig.14.a), sau rotative (Fig.14.b).

a b Fig.14. Varf de centrare fix (a) si varf de centrare rotativ (b); Varfurile fixe sunt executate din otel calit si rectificat si se monteaza in arborele principal al strungului. Sunt formate dintr-o parte activa conica cu unghiul la varf de 60 sau 90 pe care se sprijina piesa, si o parte de fixare sub forma unui con Morse, care serveste la fixarea varfului in masina. Varfurile rotative se monteaza in pinola papusii mobile (se rotesc odata cu piesa), avand scopul de a anula frecarea dintre piesa si conul activ, acest fapt avand importanta
17

in special la operatiile de degrosare. Sunt executate din otel dur, iar varful propriu-zis se roteste fata de corpul sau fiind prevazut cu rulmenti. Antrenoare (Fig.15): Antrenoarele au rolul de a antrena piesa in miscare de rotatie (leaga arborele principal de piesa de prelucrat). Acestea sunt:

Fig.15. Antrenoare; - Flanse de antrenare (platouri de antrenare) (Fig.16) prevazute cu gauri (pentru inimi de antrenare cotite) (Fig.16.a), cu deget (pentru inimi de antrenare drepte) (Fig.16.b) si cu manson de protectie (Fig.16.c). Se monteaza pe capatul arborelui principal.

18

Fig.16. Flanse de antrenare: a- cu taietura; b- cu deget; c- cu manson de protectie; Inimi de antrenare (Fig.17.) care pot fi drepte (Fig.17.a) sau cotite (Fig.17.b): Se fixeaza pe piesa prin intermediul unui surub.

Fig.17. Inimi de antrenare: a- drepte; b- cotite; Varfuri de antrenare (Fig.18.) care prezinta pe partea activa o portiune zimtata care antreneaza piesa in miscare de rotatie datorita fortelor de frecare mari.

Fig.18. Varf de antrenare;


19

Dornuri : Dornurile se folosesc pentru fixarea intre varfuri a pieselor cu alezaj. In functie de felul alezajului piesei, dornurile pot fi: netede, cu pana, cu caneluri, cu arcuri disc, etc.

Fig.19. Fixarea pieselor pe dornuri; a- dorn rigid; b- dorn elastic; Dornul din fig.19.a, de constructie rigida, serveste la centrarea si strangerea piesei 1 cu ajutorul saibei 2 si a piulitei 3. Aceste dornuri trebuie sa asigure, pe langa o bazare corespunzatoare, si blocarea (sau strangerea piesei). In acest sens, aceste dornuri sunt prevazute pe partea activa cu o conicitate mica (1:1000), sau sunt prevazute cu elemente si mecanisme de blocare. Pentru prelucrarile de finisare la care centrarea piesei trebuie facuta cu precizie ridicata, se utilizeaza dornurile elastice (Fig.19.b). Piesa se strange datorita desfacerii dornului elastic 1, la insurubarea conului 2. Elasticitatea se obtine pe seama degajarii interioare a dornului, sau se utilizeaza bucse elastice crestate pe generatoare. Lunete (Fig.20): Lunetele se folosesc ca reazeme suplimentare la prelucrarea axurilor lungi, la care raportul L/D > 8, cu scopul de a se evita incovoierea sub actiunea fortelor de aschiere si a greutatii proprii. Dupa destinatie, lunetele pot fi universale (au falcile de reazem deplasabile, putand fi folosite la prelucrarea pieselor cu diametre diferite) sau speciale (se folosesc numai pentru prelucrarea unei anumite piese de un anumit diametru), iar dupa modul cum se fixeaza, pot fi fixe (montate pe batiu, la o anumita distanta), sau mobile (se monteaza pe caruciorul strungului si se deplaseaza impreuna cu acesta).

20

Fig.20. Lunete; a- mobila; b- fixa;

21

In concluzie, metodele utilizate pentru prinderea pieselor pe strungul normal, sunt prezentate in schema de mai jos:

22

4. NORME DE TEHNIC A SECURITII MUNCII SI P.S.I. LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE


Norme generale : La prelucrarea prin aschiere trebuie respectate urmtoarele : -organizarea raionala a locului de munca, pstrarea ordinii, curenie si disciplina ; - descongestionarea cailor de acces, se interzice depozitarea materialelor pe caile de acces ; - folosirea echipamentului adecvat de protecie i de lucru ; - folosirea dispozitivelor i aprtorilor de protecie ; - folosirea corect a dispozitivelor de oprire/pornire a utilajelor; - verificarea strii tehnice a mainilor-unelte nainte de nceperea lucrului; - verificarea SDV-urilor naintea nceperii lucrului; - folosirea instalaiilor electrice n condiii de siguran ; - ridicarea, montarea, demontarea subansamblurilor, dispozitivelor, pieselor i a accesorilor se va face numai cu mijloace de ridicat i transportat n cazul n care acestea depesc 20 kg. - interveniile la mainile-unelte se fac numai cnd acestea sunt oprite i numai de ctre personal specializat n acest domeniu ; - nlturarea achiilor, a pulberilor metalice se face numai cu crlige, mturi, perii fr a se folosi minile ; - se deconecteaz motoarele electrice de acionare a mainilor-unelte n cazul cureniei, prsirii locului de munc sau terminarea lucrului; - se vor folosi lichide de rcire adecvate la operaiile care necesit prelucrarea i rcirea acestora ; - la terminarea lucrului se cur i se unge maina ; - se interzice blocarea cilor de acces ; - se va evita suprasolicitarea reelei electrice ; - exploatarea mainjior-unelte se va face n limita puterii instalate ; - se va evita supranclzirea mainilor-unelte, iar achiile ncinse nu se vor arunca peste elemente combustibile ; - se va evita scurgerea uleiului pe pardoseal ; - la curarea mainilor-unelte cu petrol, acestea se vor scoate de sub tensiune ; - se interzice curirea cu benzin sau alt solvent inflamabil a minilor, iar dup curare cu benzin minile se spal bine cu ap i spun ; - pentru evitarea descrcrilor electromagnetice mainile-unelte vor fi prevzute cu instalaii pentru legarea la pmnt

23

5. BIBLIOGRAFIE

1. Ghinea,E.,s.a. industriale, EDP,

-Tehnologia prelucrrii prin aschiere, manual pentru licee Bucuresti, 1978.

2. Hollanda, D., - Aschierea si scule aschietoare, E.D.P. , Bucuresti, 1982. 3. Neuman, C., - Dictionar de termeni tehnici. 4. Voicu, M.,s.a. - Utilajul i tehnologia prelucrrilor prin achiere, E.D.P., Bucuresti, 1987.

24