---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C. Zn. . Na. Co. 0. legatura dubla 6e. au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii. N. H. Mn. e. S. a-. F. H20).Oligoelemente C. Cu. H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba. CI Biomolecule Fe. Cd. S.---. Ni.---. Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e. legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara. Mg. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. P. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . I. Mo. Ca. K.comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti. legatura simpla 4e.---. Se etc.

covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra. fixarea ligandului la receptor. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. De altfel. in timp ce Hb+ . S sau halogen (mai ales F). NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH. atomii de Co--. determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. N. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). 00--. de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat. N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva. Atomii de C. tertiara. eel care prirneste e devine ion negativ.) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom. Ca urmare. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. De exemplu. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica).a. Legaturile energie. Astfel. C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. s. N. intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-).Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. 0. In moleculele care contin atomi de 0. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter.

. " / N-H---N N-H---O /./ -f' <.H..H '- R . N.. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor). S) care atrage atomul de H.H-.0:: /' H H '" / /' N.Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor... uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen. O---H H/ / "H /' / 0.H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'.. alterari profunde in structura moleculei... I I I O-H---O /H H<.-O=C H "" ~N.. /' "N-H---S / /' <. struetura ADN).. Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0. -C-H---O=C / "- -~- ...

sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. La randul lor.CO2. fosfodiesterice). de hidrogen. prin legaturi necovalente (ionice. Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica . Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice. in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa. Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie.). Organizarea moleculara a materiei vii H2. lungi. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. atrnosferic. se numesc si macromole informationale. acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica.gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A. lipoproteine. hidrofobe. s. uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. De asemenea. rnitocondrii etc. ca si in recunoasterea substratului de catre enzima.Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. form and legaturi cu alte molecule de apa. avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor). De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. -J- . structura ADN). Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele. reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale. in complexe supramoleculare (nucleoproteine. Van der Waals). disulfidice. Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. alterari profunde in structura moleculei.rol major al acestora.) La nivelul celulei. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare. lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice. enzimatice. formand organitele celulare (nucleu. macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi.a. N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor). O2. asigurand reproducerea organismelor. Le.

18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor.. Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l. 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele.--C'" Ecos. rrlOl.~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa.nucleotide .aCIZI organlcl....Jar~(rnasa mol.. micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor ..Mcmc rndM'Zi 1 t ...'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m".". 100·350) M"). II.aminoacizi . libere lipide s.aClZI grasl o metaboliti intermediari . macromolecule . tinand cont de marimea lor este: I.//" S M~cromolecule (mas<>mol.zaharuri.i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~...coenzime .Populeli i--·.':.''''. Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!. mass 1'1101. 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo .! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol.D - .. Spcci. .''.a.monozaharide . a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi .compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I.) a-Celoaciz.

ADN . o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni. U pentoza . apa este substanta cea mai raspandita. G.A. atat in: mediul extern. .acizi nucleici <---- baze azotate . ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric. H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron. T . Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0. G. C. cat si in mediul intern al acestora De altfel. se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+).ARN .i-- .px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H . I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2. in stare fundamentala. iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic. doua de cate un atom de H. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H. C. rezultand 2 legaturi covalent polare de H. ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice.riboza .Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H. Configuratia electronica a atomilor de H si 0.A.deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii.

La plante.84%. fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature.22%. Astfel. Atomul de 0 al unei molecule de apa. gradul de hidratare variind cu natura speciei. poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H). Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie. la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . atat la plante. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. tesutul muscular . Se constata.g - . La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. tesutul adipos -.30%.75%. 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi). cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba. Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata. 15-20% in sernintele unor fructe. procente din greutatea lor. cat si la anirnale. iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier . marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%). prin cele 2 perechi de e" neparticipanti.H o / / / / 8- Atat atomul de 0. oase .

de la nivelul tesuturilor Sl organelor. variind invers proportional cu aceasta. varsta organismelor.barbatii detin mai multa apa.-. variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------.~ - . o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 . .• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta.sexul organismelor . 22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras .adipozitate.

ale apei net de orice alt fluid. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine. ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale. la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice. acizi nucleici). mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat. Conduetivitatea activitate metabolica 5. Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice.66%. apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic . in sange si in fondul total de apa al organismului. perspiratie insensibila. intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie . la hidratare. Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase. Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita.22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg). 2. H2Se. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. 3. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen.~c- . termica inalta. fatui de 3 luni 94%. Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii. enzime. deterrninandu- 1. H2 Te). Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. .H2S. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile. ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie. Embrionul uman contine > 95% apa. acizi nucleici). favorizandu-Ie si absorbtia.Jncinse''. iar nou-nascutul . cu 4.

lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. La dizolvarea substantelor ionizate in apa. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara.AI- . In solutii apoase diluate. Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa. in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. deci un numar mai mic de molecule de apa. fosfat. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice. incarcate electric (tip: carboxilat. polizaharide. Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. numita apa legata. La randul lor. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). Apa legata de moleculele . este un solvent mai slab. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. numite si nepolare sau hidrofobe. La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. deci un numar mai mare de molecule de apa. Astfel. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine.

(. cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. . gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari.6. In functie de concentratia lor in apa. Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange.proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei. fosfolipide.<0 . Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu. acizi biliari. Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film. B. apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici. De obicei. The "oU drop effect" ------""'""'4 . 10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ . in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa. in care este inchis un strat subtire de apa. . Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa. aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat. numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. cu care interactioneaza.1.5>0 1 -T·Ii5<O t .

Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor. 6. H+ nu se gaseste ca atare.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru.nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen. ci sub forma de ion hidroniu.An'an.qelne. disociere ce se realizeaza cu usurinta. [H30+] = [HO-] = 10-7 . la 25°C are pH = - log [H ] = . care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura. Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil. in apa pura. De fapt. care detin grupari polare externe. In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. la 25°C. atasat de apa. I-hO+. astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci.

al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare. aparatul respirator.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. oxidare. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. Exista mai multe criterii de clasificare a apei. Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR. 1. particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului. endo sau exogena. acizi nucleici).interstitiala circulanta IV. este principalul transportor finali de metabolism. globul ocular. contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III. urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei. hidroliza. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule. Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara . cat si rol functional. Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente. apa legata poate f intra si extracelulara. in realitate grupele se intrepatrund. A. digestiv. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. dezhidratare). apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare. la • • integrata in structura citoplasmei celulare. De exemplu. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: . regleaza echilibrul termic al organismului. apa are atat rol structural./<t- .

Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. urinar. Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen. contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). .molecule celulelor aflate la distanta unele de altele. reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern.scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica. se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (. variatie legata de functiile organelor.:::. produsii de degradare metabolica. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul.contine > lichid interstitial . depoziteaza si utilizeaza energie. este com pus 4 Acest compartiment. reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2. Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. digestiv. pleurala si plasma . alaturi de hormoni . extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator.------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. saruri minerale. in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B. 0% din greutatea corporala a unui adult). lmpreuna cu volumul globular. aparatului respirator.5 I (15% din greutatea corporala a adultului). substante nutritive (glucoza. lichid transcelular (cavitar) . acizi grasi. volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular. apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. aminoacizi).reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari . ioni. in afara elementelor figurate ale sangelui.5 I (5% din greutatea corporala a adultului). isi regenereaza unele structuri. In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l . sinoviala) si contine r= 10. substante toxice si detoxifiate.

ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 .8 g/l).1. cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine.62 mmolll) Magneziu (0.98 . Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular . deoarece surna incarcaturii electrice a In practica.43 . K+. Cl". ale Na +. CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni. diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati. si modul de form are (exudat > 3g% proteine. K+.predomina plasma .------------- La randul ei.95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente.este neutra din punct de vedere electric. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene. Li-Cl 110 mrnol/l. volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase. Li-carbonat acid 30 mmol/l).6-6 mmol/l) Fosfat (0. Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala.0.2. fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara.8 . conform ecuatiei: . in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -.predomina . sarac Potasiu (3. interstitiale. de sustinere. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne.30 mmol/l) Sulfat (0.1.20 .4. HP04 Na+. fiind: compozitie caracteristica. cationilor este egala cu cea a anionilor. care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice. important in anumite stari patologice.66 . Mg+. Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice. motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I.6 mmol/l) Calciu (2.10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara.

N a. si se numeste transport activ contragradient. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara.------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. Introducerea Na+ obtinuta de celula. particule nedifuzabile. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa. . Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia . utilizand 0 parte din energia celulara.+ K+ . el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~. In cazul sangelui... Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza. C a ++.. nedisociabile . enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. datorita prezentei proteinelor. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile. I d·Isocla bil e . intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene. uree. Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca. ATP-aza Na+K+ dependenta. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule. membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica. care retine unele macromolecule (proteinele). In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui. principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial). forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea. echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta.glucoza. lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful