Compozitia Chimica a Materiei Vii

---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

S. H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. P. legatura dubla 6e. 0. a-. CI Biomolecule Fe. H. F. Mg. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara.Oligoelemente C. Zn. K.---. Mn. N. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . Co. e. Mo.comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti. Se etc. H20). legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. Cd. legatura simpla 4e.Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C. S. Ca. Na. au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii. .---. Ni. Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e.---. I. Cu.

s. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). N. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter. 0. eel care prirneste e devine ion negativ. De altfel. intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-).a. S sau halogen (mai ales F). N. deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica). C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH. Legaturile energie.Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. fixarea ligandului la receptor. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom.) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile. Astfel. de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat. Ca urmare. tertiara. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. in timp ce Hb+ . De exemplu. 00--. atomii de Co--. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra. Atomii de C. In moleculele care contin atomi de 0. Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva.

. S) care atrage atomul de H. alterari profunde in structura moleculei... Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor)..H-. N...H '- R ./ -f' <.Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor... struetura ADN).. I I I O-H---O /H H<. -C-H---O=C / "- -~- . O---H H/ / "H /' / 0..H. uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen. Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0.-O=C H "" ~N..H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'..0:: /' H H '" / /' N. " / N-H---N N-H---O /. /' "N-H---S / /' <.

gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A. Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. -J- . de hidrogen. enzimatice. Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele. alterari profunde in structura moleculei. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor).Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica . form and legaturi cu alte molecule de apa. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. Organizarea moleculara a materiei vii H2.rol major al acestora. La randul lor. lipoproteine. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule. in complexe supramoleculare (nucleoproteine. Van der Waals). Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice. disulfidice. rnitocondrii etc. O2. acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica. Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa. ca si in recunoasterea substratului de catre enzima. prin legaturi necovalente (ionice. atrnosferic. structura ADN).) La nivelul celulei. se numesc si macromole informationale. lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice. sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. Le. N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. hidrofobe. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare. ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale.). reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor). Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie. De asemenea. De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. s. lungi. fosfodiesterice). macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). formand organitele celulare (nucleu. Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe.a. in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. asigurand reproducerea organismelor.CO2. Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice.

//" S M~cromolecule (mas<>mol.compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I.'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m"..! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol. Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!. macromolecule ..--C'" Ecos.aCIZI organlcl.. tinand cont de marimea lor este: I.aminoacizi .~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa. micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor .".. .''..monozaharide . 100·350) M")..':.zaharuri. II. Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l.''''. Spcci. a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi .coenzime . 18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor..i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~.Mcmc rndM'Zi 1 t ..) a-Celoaciz. mass 1'1101.. 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo . libere lipide s.a.D - .nucleotide . 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele. rrlOl...Populeli i--·.Jar~(rnasa mol.aClZI grasl o metaboliti intermediari .

. G.ARN . ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric. Configuratia electronica a atomilor de H si 0. C.i-- . rezultand 2 legaturi covalent polare de H. G.acizi nucleici <---- baze azotate .px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H .riboza . doua de cate un atom de H. ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice. atat in: mediul extern. in stare fundamentala. T .Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H.ADN . iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic. cat si in mediul intern al acestora De altfel. apa este substanta cea mai raspandita.deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii.A.A. U pentoza . I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2. Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0. se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+). o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni. C. H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron.

22%. poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H). 15-20% in sernintele unor fructe.g - . Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie.84%.75%. Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier .30%. Se constata. prin cele 2 perechi de e" neparticipanti. 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi).H o / / / / 8- Atat atomul de 0. fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature. La plante. atat la plante. tesutul adipos -. iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20. Astfel. marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%). La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. oase . procente din greutatea lor. gradul de hidratare variind cu natura speciei. Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata. cat si la anirnale. Atomul de 0 al unei molecule de apa. tesutul muscular .

variind invers proportional cu aceasta. 22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras . varsta organismelor. variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------. de la nivelul tesuturilor Sl organelor.• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta.-.sexul organismelor . .~ - .adipozitate. o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 .barbatii detin mai multa apa.

3. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine. ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale. termica inalta. Conduetivitatea activitate metabolica 5. Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. deterrninandu- 1. acizi nucleici). fatui de 3 luni 94%. favorizandu-Ie si absorbtia. mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat. 2. ale apei net de orice alt fluid. Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice. H2Se. apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic .H2S. la hidratare. intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie . in sange si in fondul total de apa al organismului. acizi nucleici).66%. . iar nou-nascutul . Embrionul uman contine > 95% apa. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile.Jncinse''. perspiratie insensibila. Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii. ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita.22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg).~c- . la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice. Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. H2 Te). ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie. cu 4. enzime.

Apa legata de moleculele . lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara. in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. deci un numar mai mic de molecule de apa. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. este un solvent mai slab. In solutii apoase diluate. Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice. Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. Astfel. La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. La dizolvarea substantelor ionizate in apa. numite si nepolare sau hidrofobe. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. numita apa legata.AI- . aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). polizaharide. fosfat. deci un numar mai mare de molecule de apa. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. La randul lor. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. incarcate electric (tip: carboxilat.

De obicei. numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. . 10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ .5>0 1 -T·Ii5<O t . in care este inchis un strat subtire de apa. acizi biliari. apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera. Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. cu care interactioneaza. in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa. gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari.<0 .proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei. Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa. Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu. B.(. 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film. aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat. The "oU drop effect" ------""'""'4 . . In functie de concentratia lor in apa. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici. cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange.6.1. fosfolipide.

care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura.qelne. [H30+] = [HO-] = 10-7 . astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci. De fapt. In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. la 25°C are pH = - log [H ] = . la 25°C. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil. ci sub forma de ion hidroniu. ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru. Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. in apa pura.An'an. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen.nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. care detin grupari polare externe. I-hO+. disociere ce se realizeaza cu usurinta. Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. 6. atasat de apa. H+ nu se gaseste ca atare.

a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. 1. aparatul respirator. cat si rol functional. urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III. apa are atat rol structural. Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR. globul ocular. particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului. Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente. digestiv. apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare./<t- . Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: . al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule. A.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. acizi nucleici). la • • integrata in structura citoplasmei celulare. regleaza echilibrul termic al organismului. hidroliza. Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara .interstitiala circulanta IV. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. De exemplu. contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii. endo sau exogena. Exista mai multe criterii de clasificare a apei. oxidare. este principalul transportor finali de metabolism. in realitate grupele se intrepatrund. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. apa legata poate f intra si extracelulara. dezhidratare).

:::. contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace. ioni.------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. digestiv. In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l .scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica. lichid transcelular (cavitar) . produsii de degradare metabolica. . depoziteaza si utilizeaza energie. variatie legata de functiile organelor. Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2.molecule celulelor aflate la distanta unele de altele.5 I (5% din greutatea corporala a adultului). urinar. este com pus 4 Acest compartiment. in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B. alaturi de hormoni . pleurala si plasma . sinoviala) si contine r= 10. reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern. aparatului respirator. extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator. in afara elementelor figurate ale sangelui.5 I (15% din greutatea corporala a adultului). isi regenereaza unele structuri.contine > lichid interstitial . volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. lmpreuna cu volumul globular. saruri minerale. se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (. substante nutritive (glucoza. Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. aminoacizi). apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. 0% din greutatea corporala a unui adult).reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari . Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul. acizi grasi. substante toxice si detoxifiate. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen.

8 g/l).6-6 mmol/l) Fosfat (0. de sustinere.20 .43 . cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine. important in anumite stari patologice.1. diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati. volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase. sarac Potasiu (3. motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I. Cl". Li-Cl 110 mrnol/l.predomina plasma . cationilor este egala cu cea a anionilor. care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice. K+. interstitiale. ale Na +. Mg+.2. Li-carbonat acid 30 mmol/l). Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala. fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara.este neutra din punct de vedere electric. si modul de form are (exudat > 3g% proteine.0.98 .30 mmol/l) Sulfat (0. Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular .------------- La randul ei. fiind: compozitie caracteristica. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne. deoarece surna incarcaturii electrice a In practica. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente.8 . Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 .predomina .1.4. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene. in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -.6 mmol/l) Calciu (2. HP04 Na+. Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice.66 .62 mmolll) Magneziu (0.95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2. K+.10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara. ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. conform ecuatiei: . CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni.

uree. echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. datorita prezentei proteinelor. ATP-aza Na+K+ dependenta.glucoza. lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule..+ K+ . Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa.N a. In cazul sangelui. si se numeste transport activ contragradient. care retine unele macromolecule (proteinele).. utilizand 0 parte din energia celulara. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara. forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui. Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta.. el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~. membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene.------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. C a ++. particule nedifuzabile. Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia . acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. Introducerea Na+ obtinuta de celula. enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. I d·Isocla bil e . principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial). Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza. motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile. de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica. nedisociabile . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful