---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

Oligoelemente C. S. legatura dubla 6e. 0. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara.comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti.---. Ni.---. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . Mg. P. Cd. e. Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e. .Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C. Mo. K. I. Mn. H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba.---. a-. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. Se etc. S. N. Co. F. H20). au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii. Ca. legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. CI Biomolecule Fe. Zn. legatura simpla 4e. Cu. Na. H.

N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva. 00--. De altfel. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom. eel care prirneste e devine ion negativ. Ca urmare. NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. In moleculele care contin atomi de 0. Legaturile energie. determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. N. S sau halogen (mai ales F). atomii de Co--.a. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica). Atomii de C. s. Astfel. N. 0. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. tertiara. De exemplu. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-).Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter. deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare. fixarea ligandului la receptor. C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile. in timp ce Hb+ .) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH.

. /' "N-H---S / /' <. alterari profunde in structura moleculei..0:: /' H H '" / /' N. Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0.. struetura ADN).H-.H. " / N-H---N N-H---O /.. uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen.H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'.H '- R ...Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor. I I I O-H---O /H H<. N. O---H H/ / "H /' / 0.. S) care atrage atomul de H./ -f' <. -C-H---O=C / "- -~- ..-O=C H "" ~N.... Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor)..

Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele. hidrofobe. s. avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor). N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale. O2. Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa. se numesc si macromole informationale. in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. de hidrogen. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule. De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. in complexe supramoleculare (nucleoproteine. La randul lor. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare.CO2. formand organitele celulare (nucleu.gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A.rol major al acestora. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica. lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice. sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. asigurand reproducerea organismelor. Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice. atrnosferic. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor). structura ADN). lungi. prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . prin legaturi necovalente (ionice. Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice. ca si in recunoasterea substratului de catre enzima. Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. fosfodiesterice). Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. Organizarea moleculara a materiei vii H2. -J- . Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe. lipoproteine.) La nivelul celulei. De asemenea. alterari profunde in structura moleculei. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie.a. enzimatice. Van der Waals). disulfidice.). rnitocondrii etc.Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. form and legaturi cu alte molecule de apa. macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica . Le.

.--C'" Ecos.'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m". 100·350) M")....D - .''''. 18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor. rrlOl.aCIZI organlcl.//" S M~cromolecule (mas<>mol. 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo .nucleotide .. tinand cont de marimea lor este: I.! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol.''..':. Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l. macromolecule ...Jar~(rnasa mol. mass 1'1101.Mcmc rndM'Zi 1 t .) a-Celoaciz.coenzime ..zaharuri. II.aClZI grasl o metaboliti intermediari .. Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!.monozaharide ..Populeli i--·. . a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi .a. Spcci.compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I. 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele. libere lipide s.aminoacizi .~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa. micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor .".i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~.

apa este substanta cea mai raspandita.px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H .deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii.Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H. cat si in mediul intern al acestora De altfel. U pentoza .riboza . in stare fundamentala. G.acizi nucleici <---- baze azotate .i-- .ADN . G. rezultand 2 legaturi covalent polare de H.A. atat in: mediul extern. doua de cate un atom de H. I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2. ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric.A. C. Configuratia electronica a atomilor de H si 0. H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron. Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0. . o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni. iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. T .ARN . C. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H. se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+). ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice.

La plante. 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi). atat la plante. marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%).H o / / / / 8- Atat atomul de 0. iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20. cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. oase . Se constata. Atomul de 0 al unei molecule de apa. Astfel. tesutul adipos -. cat si la anirnale. tesutul muscular . cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature. Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata.84%. gradul de hidratare variind cu natura speciei. prin cele 2 perechi de e" neparticipanti. fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier . la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. procente din greutatea lor. 15-20% in sernintele unor fructe.g - . poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H).30%.22%. Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba.75%. Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie.

. variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------. o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 . de la nivelul tesuturilor Sl organelor.~ - .adipozitate.sexul organismelor . varsta organismelor.-. variind invers proportional cu aceasta.barbatii detin mai multa apa.• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta. 22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras .

Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice. favorizandu-Ie si absorbtia.22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg). H2 Te).H2S. Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. deterrninandu- 1. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen. fatui de 3 luni 94%. acizi nucleici). ale apei net de orice alt fluid. in sange si in fondul total de apa al organismului. acizi nucleici). 3. apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic . Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. iar nou-nascutul . enzime. . Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. cu 4. la hidratare. Embrionul uman contine > 95% apa. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase. Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. Conduetivitatea activitate metabolica 5. termica inalta. Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii. H2Se. ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie.66%. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine. mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice.Jncinse''. intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie . la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. 2. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile.~c- . perspiratie insensibila. ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale.

Astfel. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. deci un numar mai mare de molecule de apa. in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central. In solutii apoase diluate. numite si nepolare sau hidrofobe. este un solvent mai slab. deci un numar mai mic de molecule de apa. numita apa legata. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. incarcate electric (tip: carboxilat. Apa legata de moleculele . aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. fosfat. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara.AI- . polizaharide.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice. La dizolvarea substantelor ionizate in apa. La randul lor. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine. La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice.

gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari. Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange. cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici. In functie de concentratia lor in apa. acizi biliari. cu care interactioneaza.<0 . De obicei. The "oU drop effect" ------""'""'4 .5>0 1 -T·Ii5<O t . Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. 10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ . Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa.1. numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. in care este inchis un strat subtire de apa. in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa. 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film.(. Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu. .6. fosfolipide. aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat.proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei. apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera. . B.

Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. la 25°C. 6. la 25°C are pH = - log [H ] = .An'an. I-hO+. Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor.nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru. ci sub forma de ion hidroniu. astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci. atasat de apa.qelne. care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura. disociere ce se realizeaza cu usurinta. [H30+] = [HO-] = 10-7 . In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen. in apa pura. H+ nu se gaseste ca atare. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil. De fapt.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. care detin grupari polare externe.

a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei. Exista mai multe criterii de clasificare a apei. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). regleaza echilibrul termic al organismului. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule. in realitate grupele se intrepatrund. Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: .interstitiala circulanta IV. Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara . globul ocular. este principalul transportor finali de metabolism. endo sau exogena. De exemplu. acizi nucleici). A. Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente. aparatul respirator. cat si rol functional.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. apa are atat rol structural. digestiv. Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. 1. hidroliza. la • • integrata in structura citoplasmei celulare. al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. oxidare. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. apa legata poate f intra si extracelulara. particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului./<t- . Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR. dezhidratare). contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii. apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare.

se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (. lmpreuna cu volumul globular. 0% din greutatea corporala a unui adult). acizi grasi. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen. aminoacizi). pleurala si plasma . contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace. in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B.molecule celulelor aflate la distanta unele de altele. substante nutritive (glucoza. reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern. produsii de degradare metabolica.:::.reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari . sinoviala) si contine r= 10. volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular. lichid transcelular (cavitar) . aparatului respirator.5 I (5% din greutatea corporala a adultului). reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2. digestiv. variatie legata de functiile organelor. Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator. depoziteaza si utilizeaza energie. saruri minerale. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. substante toxice si detoxifiate. apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. este com pus 4 Acest compartiment.5 I (15% din greutatea corporala a adultului). urinar.------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul. ioni. In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l . isi regenereaza unele structuri. in afara elementelor figurate ale sangelui. . alaturi de hormoni .scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica.contine > lichid interstitial .

care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice.95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2. conform ecuatiei: .predomina .4. Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular . important in anumite stari patologice.98 .43 . CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni. cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine. Mg+. sarac Potasiu (3.66 .------------- La randul ei. deoarece surna incarcaturii electrice a In practica.20 . HP04 Na+. si modul de form are (exudat > 3g% proteine.62 mmolll) Magneziu (0.8 g/l). K+. cationilor este egala cu cea a anionilor. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente. Li-Cl 110 mrnol/l. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne.6 mmol/l) Calciu (2. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene. interstitiale.6-6 mmol/l) Fosfat (0. K+. Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 .1.30 mmol/l) Sulfat (0.predomina plasma . ale Na +.0. fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara. diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati.10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara. in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -. ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. de sustinere. Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice. Cl". Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala. fiind: compozitie caracteristica. motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I. volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase.este neutra din punct de vedere electric.8 .2.1. Li-carbonat acid 30 mmol/l).

el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~.+ K+ . .glucoza. C a ++. Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta. In cazul sangelui.N a.. forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. datorita prezentei proteinelor. echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. nedisociabile . uree.. principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial). si se numeste transport activ contragradient. de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica. ATP-aza Na+K+ dependenta.------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia .. care retine unele macromolecule (proteinele). Introducerea Na+ obtinuta de celula. membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. utilizand 0 parte din energia celulara. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara. enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza. acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui. intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene. particule nedifuzabile. Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile. motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule. I d·Isocla bil e .