---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

H. K. Co. e. I. Zn.Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C.---. Mg.---. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . Ni. au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii.comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti. Cd. Mo. legatura dubla 6e. Na. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. CI Biomolecule Fe. Cu. H20). N. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara.---. legatura simpla 4e. S. Mn. S. . Ca. Se etc. H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba. legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. P. a-. Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e. 0. F.Oligoelemente C.

atomii de Co--. s. N. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. In moleculele care contin atomi de 0. S sau halogen (mai ales F). C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). De exemplu. Legaturile energie. Atomii de C. in timp ce Hb+ .a. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica). De altfel. moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare.) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. eel care prirneste e devine ion negativ.Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom. N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva. intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-). covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra. NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. Ca urmare. Astfel. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. fixarea ligandului la receptor. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). N. deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. 00--. Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat. tertiara. legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH. 0. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile.

H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'.... /' "N-H---S / /' <..H '- R . alterari profunde in structura moleculei..H-...0:: /' H H '" / /' N..../ -f' <. struetura ADN). " / N-H---N N-H---O /. uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen. Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor)..Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor. I I I O-H---O /H H<.-O=C H "" ~N.H.. S) care atrage atomul de H. N. -C-H---O=C / "- -~- . O---H H/ / "H /' / 0.

N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. Van der Waals). lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice. hidrofobe.gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare. prin legaturi necovalente (ionice. Le. Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica . Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica.Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule. se numesc si macromole informationale.CO2. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie. lungi. atrnosferic. in complexe supramoleculare (nucleoproteine. ca si in recunoasterea substratului de catre enzima. form and legaturi cu alte molecule de apa. structura ADN). Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa.a. lipoproteine. fosfodiesterice). O2. Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. enzimatice. macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor). disulfidice. De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. -J- . prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. De asemenea. Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele.).) La nivelul celulei. uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice.rol major al acestora. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. rnitocondrii etc. La randul lor. in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. formand organitele celulare (nucleu. Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice. ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale. avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor). alterari profunde in structura moleculei. Organizarea moleculara a materiei vii H2. s. reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . de hidrogen. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe. asigurand reproducerea organismelor.

micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor ..''. . 18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor..a. 100·350) M").''''..aClZI grasl o metaboliti intermediari . 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele.i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~.. a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi . tinand cont de marimea lor este: I..! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol. libere lipide s... macromolecule . Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l.monozaharide . 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo .'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m".compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I..--C'" Ecos.) a-Celoaciz.Mcmc rndM'Zi 1 t .aCIZI organlcl.//" S M~cromolecule (mas<>mol.coenzime . Spcci.. II.D - .~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa.Populeli i--·. rrlOl.". Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!...zaharuri.aminoacizi .':.nucleotide . mass 1'1101.Jar~(rnasa mol.

U pentoza .ADN .Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H. H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron. cat si in mediul intern al acestora De altfel. apa este substanta cea mai raspandita.px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H . o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni.acizi nucleici <---- baze azotate .A. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic.deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii. G. Configuratia electronica a atomilor de H si 0. C. . C. doua de cate un atom de H. se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+).riboza .A.i-- . ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice. ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric. I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2. in stare fundamentala. iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0.ARN . G. rezultand 2 legaturi covalent polare de H. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H. T . atat in: mediul extern.

poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H). cat si la anirnale. cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature. La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20.g - . Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba. oase . 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi). tesutul adipos -. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier . Se constata. atat la plante. prin cele 2 perechi de e" neparticipanti. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. Astfel. cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. Atomul de 0 al unei molecule de apa. marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%). tesutul muscular . Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata.75%. procente din greutatea lor. La plante.30%. la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . gradul de hidratare variind cu natura speciei. Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie.H o / / / / 8- Atat atomul de 0.22%.84%. 15-20% in sernintele unor fructe.

22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras . varsta organismelor.adipozitate. o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 .sexul organismelor . variind invers proportional cu aceasta. variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------.~ - . .-.• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta.barbatii detin mai multa apa. de la nivelul tesuturilor Sl organelor.

apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic . Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale. Embrionul uman contine > 95% apa. Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. acizi nucleici). la hidratare. enzime. intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie . iar nou-nascutul .~c- . Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine.H2S. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen. perspiratie insensibila. . Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita. H2Se. ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie.Jncinse''. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile. Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice. deterrninandu- 1. in sange si in fondul total de apa al organismului. 2. mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat. fatui de 3 luni 94%.22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg). termica inalta. ale apei net de orice alt fluid. H2 Te). cu 4. favorizandu-Ie si absorbtia. acizi nucleici). 3. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice. Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii. ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. Conduetivitatea activitate metabolica 5.66%. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase.

incarcate electric (tip: carboxilat. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. Astfel. Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice. numita apa legata.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine.AI- . numite si nepolare sau hidrofobe. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. deci un numar mai mic de molecule de apa. In solutii apoase diluate. deci un numar mai mare de molecule de apa. lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice. Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. La dizolvarea substantelor ionizate in apa. La randul lor. aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. polizaharide. fosfat. Apa legata de moleculele . este un solvent mai slab.

10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ . Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange.<0 . 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film.proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei. cu care interactioneaza.6.1.5>0 1 -T·Ii5<O t . cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. fosfolipide. B. in care este inchis un strat subtire de apa. . In functie de concentratia lor in apa. Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa. The "oU drop effect" ------""'""'4 . Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu. apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici. aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat. De obicei. numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. acizi biliari. .(. gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari. in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa.

qelne. care detin grupari polare externe. 6. care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura. la 25°C. disociere ce se realizeaza cu usurinta. In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. in apa pura. I-hO+. Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor. la 25°C are pH = - log [H ] = . astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci. [H30+] = [HO-] = 10-7 . H+ nu se gaseste ca atare. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil. De fapt. ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru. ci sub forma de ion hidroniu.nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen.An'an.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. atasat de apa.

la • • integrata in structura citoplasmei celulare. De exemplu. Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente. urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. hidroliza. aparatul respirator. apa are atat rol structural. digestiv. Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: . particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului. cat si rol functional. 1. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare./<t- . apa legata poate f intra si extracelulara. Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. este principalul transportor finali de metabolism. Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara . Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III.interstitiala circulanta IV. apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare. acizi nucleici). oxidare. Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. Exista mai multe criterii de clasificare a apei. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule. dezhidratare). in realitate grupele se intrepatrund. contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii. A. globul ocular. endo sau exogena. regleaza echilibrul termic al organismului.

in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B.contine > lichid interstitial . in afara elementelor figurate ale sangelui. substante nutritive (glucoza. Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. aminoacizi). alaturi de hormoni . extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. produsii de degradare metabolica. digestiv. urinar. se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (.:::. apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. variatie legata de functiile organelor.reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari . contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). ioni. Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul. aparatului respirator. Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace. lichid transcelular (cavitar) . isi regenereaza unele structuri.scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica. saruri minerale. substante toxice si detoxifiate. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen. Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. sinoviala) si contine r= 10. acizi grasi. depoziteaza si utilizeaza energie. reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern. . volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular.------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2. pleurala si plasma . In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l .5 I (5% din greutatea corporala a adultului).molecule celulelor aflate la distanta unele de altele. lmpreuna cu volumul globular. 0% din greutatea corporala a unui adult).5 I (15% din greutatea corporala a adultului). este com pus 4 Acest compartiment.

predomina .6 mmol/l) Calciu (2.20 . K+.2. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente. cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine. K+. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene.predomina plasma . fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara. de sustinere. Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 . conform ecuatiei: .43 . si modul de form are (exudat > 3g% proteine. Cl". diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati. ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. interstitiale. in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -.------------- La randul ei. fiind: compozitie caracteristica. ale Na +. Li-Cl 110 mrnol/l.62 mmolll) Magneziu (0.1. motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I. Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice. important in anumite stari patologice. Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular . CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni. volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase. sarac Potasiu (3.30 mmol/l) Sulfat (0.0.66 . cationilor este egala cu cea a anionilor.1.10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara. care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice.6-6 mmol/l) Fosfat (0. deoarece surna incarcaturii electrice a In practica. HP04 Na+. Li-carbonat acid 30 mmol/l). Mg+.98 . Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala.este neutra din punct de vedere electric.8 .4.8 g/l).95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne.

Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta. acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. ATP-aza Na+K+ dependenta. echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. Introducerea Na+ obtinuta de celula. In cazul sangelui. Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca. nedisociabile . lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. utilizand 0 parte din energia celulara. uree. I d·Isocla bil e . el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~.. membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara.N a. si se numeste transport activ contragradient. datorita prezentei proteinelor. Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia . care retine unele macromolecule (proteinele). . principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial).glucoza. C a ++.+ K+ .------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui.. de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica. Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza. motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica. forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa. particule nedifuzabile. intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene. enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea.. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful