P. 1
Compozitia Chimica a Materiei Vii

Compozitia Chimica a Materiei Vii

|Views: 3,232|Likes:
Published by cameliaprimavara

More info:

Published by: cameliaprimavara on Jun 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2013

pdf

text

original

---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

K. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. P. H20). Cd. Mo. CI Biomolecule Fe. Na. Zn. au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii. Co. Mg. Cu.---. 0.Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C.---. e. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara.---. legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. legatura simpla 4e. Se etc. Mn.Oligoelemente C. S. . H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba. I. a-. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e. N. S.comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti. legatura dubla 6e. F. H. Ni. Ca.

N. fixarea ligandului la receptor. eel care prirneste e devine ion negativ. Astfel. NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-).) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. 00--. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. 0. N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva. in timp ce Hb+ . Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. atomii de Co--. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile. S sau halogen (mai ales F). legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH. C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat. Ca urmare. N. tertiara. s. moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica). Legaturile energie. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom. Atomii de C. deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. De altfel.Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. De exemplu. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter.a. In moleculele care contin atomi de 0. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra.

Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor. -C-H---O=C / "- -~- .. /' "N-H---S / /' <..H-... struetura ADN). Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0. I I I O-H---O /H H<. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor).. alterari profunde in structura moleculei...-O=C H "" ~N... O---H H/ / "H /' / 0./ -f' <.0:: /' H H '" / /' N. S) care atrage atomul de H.H '- R . uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen.H. N..H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'.. " / N-H---N N-H---O /..

Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice. hidrofobe. prin legaturi necovalente (ionice. prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. De asemenea. s. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule.gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie.Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. lipoproteine. ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale. in complexe supramoleculare (nucleoproteine. O2. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor). structura ADN). in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. -J- . avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor).). reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . form and legaturi cu alte molecule de apa. N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. de hidrogen. lungi. Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe. uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica.a. lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice. Van der Waals). Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa. Organizarea moleculara a materiei vii H2. macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). La randul lor. fosfodiesterice). ca si in recunoasterea substratului de catre enzima. se numesc si macromole informationale. Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele. alterari profunde in structura moleculei. atrnosferic. enzimatice. Le. rnitocondrii etc. asigurand reproducerea organismelor. Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica .CO2. Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare.) La nivelul celulei.rol major al acestora. disulfidice. formand organitele celulare (nucleu.

. 18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor.. 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo .':..''. 100·350) M")..'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m".Jar~(rnasa mol.Mcmc rndM'Zi 1 t . Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!. libere lipide s. II..''''..aminoacizi . Spcci.) a-Celoaciz.zaharuri.aCIZI organlcl.aClZI grasl o metaboliti intermediari . mass 1'1101.Populeli i--·.! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol.. rrlOl.nucleotide .i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~. tinand cont de marimea lor este: I.compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I.a. a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi . macromolecule . micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor . 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele.."..--C'" Ecos.D - .monozaharide ..//" S M~cromolecule (mas<>mol.coenzime . ..~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa. Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l.

C. rezultand 2 legaturi covalent polare de H.A.px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H . in stare fundamentala. atat in: mediul extern.ADN .A. H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic.acizi nucleici <---- baze azotate .riboza . iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H. ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric. se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+).i-- . o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni.deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii. cat si in mediul intern al acestora De altfel. C. U pentoza . Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0. G.ARN . apa este substanta cea mai raspandita. Configuratia electronica a atomilor de H si 0. doua de cate un atom de H.Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H. T . ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice. . G. I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2.

la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . procente din greutatea lor. fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie. cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H).75%. La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. Atomul de 0 al unei molecule de apa. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20. gradul de hidratare variind cu natura speciei. 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi). tesutul adipos -.H o / / / / 8- Atat atomul de 0. La plante. atat la plante. Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier . Se constata. Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba. 15-20% in sernintele unor fructe.30%. prin cele 2 perechi de e" neparticipanti.g - . cat si la anirnale. marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%).22%. cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature. tesutul muscular .84%. Astfel. oase .

• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta.-. variind invers proportional cu aceasta. variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------.~ - . 22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras . varsta organismelor.barbatii detin mai multa apa. de la nivelul tesuturilor Sl organelor.adipozitate. . o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 .sexul organismelor .

intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie . ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice. Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice. iar nou-nascutul .66%. ale apei net de orice alt fluid. H2Se. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen. Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. 3. termica inalta. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile. Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii. la hidratare. . Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. Conduetivitatea activitate metabolica 5. fatui de 3 luni 94%.Jncinse''. Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita.H2S. ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie. Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. in sange si in fondul total de apa al organismului. favorizandu-Ie si absorbtia. 2. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic . ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase. Embrionul uman contine > 95% apa. acizi nucleici). enzime. acizi nucleici). H2 Te). deterrninandu- 1.~c- .22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg). la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. perspiratie insensibila. cu 4. mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat.

Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. In solutii apoase diluate. polizaharide. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. numite si nepolare sau hidrofobe. fosfat. aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa. deci un numar mai mic de molecule de apa. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. numita apa legata. in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. este un solvent mai slab. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. deci un numar mai mare de molecule de apa.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice.AI- . La dizolvarea substantelor ionizate in apa. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. incarcate electric (tip: carboxilat. La randul lor. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine. lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara. Apa legata de moleculele . Astfel.

aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat. . The "oU drop effect" ------""'""'4 . apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera.<0 . gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari. B. numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film. in care este inchis un strat subtire de apa.proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei. in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici.5>0 1 -T·Ii5<O t .1. Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange. Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu.6. De obicei.(. fosfolipide. . acizi biliari. cu care interactioneaza. 10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ . Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa. In functie de concentratia lor in apa.

I-hO+. De fapt. [H30+] = [HO-] = 10-7 .nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. ci sub forma de ion hidroniu. la 25°C. Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. disociere ce se realizeaza cu usurinta. care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura. atasat de apa.qelne. astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci. H+ nu se gaseste ca atare. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil.An'an. care detin grupari polare externe. Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor. In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen. in apa pura. la 25°C are pH = - log [H ] = . ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. 6.

Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. apa legata poate f intra si extracelulara. hidroliza. globul ocular. Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR. dezhidratare). urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii. Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III. a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei./<t- . este principalul transportor finali de metabolism. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. A. De exemplu.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: . apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare. Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente.interstitiala circulanta IV. regleaza echilibrul termic al organismului. oxidare. Exista mai multe criterii de clasificare a apei. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului. Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara . endo sau exogena. acizi nucleici). aparatul respirator. cat si rol functional. digestiv. 1. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare. in realitate grupele se intrepatrund. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. apa are atat rol structural. la • • integrata in structura citoplasmei celulare. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule.

reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2. 0% din greutatea corporala a unui adult). Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. este com pus 4 Acest compartiment. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. depoziteaza si utilizeaza energie.------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. acizi grasi. reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern.5 I (15% din greutatea corporala a adultului). alaturi de hormoni . aparatului respirator. In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l . Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace.molecule celulelor aflate la distanta unele de altele. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen. se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (. digestiv. lmpreuna cu volumul globular. urinar.contine > lichid interstitial .reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari . variatie legata de functiile organelor.5 I (5% din greutatea corporala a adultului). saruri minerale. ioni. substante toxice si detoxifiate. produsii de degradare metabolica. volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular. apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul.:::. lichid transcelular (cavitar) . aminoacizi). substante nutritive (glucoza. extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator. . sinoviala) si contine r= 10.scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica. in afara elementelor figurate ale sangelui. isi regenereaza unele structuri. contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). pleurala si plasma . in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B.

de sustinere. cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine.predomina . diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati.20 .8 g/l). K+.2. Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala. ale Na +. cationilor este egala cu cea a anionilor.62 mmolll) Magneziu (0. in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -. deoarece surna incarcaturii electrice a In practica. sarac Potasiu (3. K+.6-6 mmol/l) Fosfat (0.66 .10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara.1.8 . Mg+. Cl". care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice.30 mmol/l) Sulfat (0. HP04 Na+. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne. Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular . ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 . important in anumite stari patologice. si modul de form are (exudat > 3g% proteine. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene.este neutra din punct de vedere electric.98 .6 mmol/l) Calciu (2. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente. conform ecuatiei: . fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara. Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice. motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I. fiind: compozitie caracteristica.1.43 . interstitiale.predomina plasma .95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2.0.------------- La randul ei. Li-carbonat acid 30 mmol/l). volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase.4. CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni. Li-Cl 110 mrnol/l.

------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~. acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. ATP-aza Na+K+ dependenta. Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta. lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. In cazul sangelui. nedisociabile . Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia . motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica.+ K+ . si se numeste transport activ contragradient. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea. enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa. care retine unele macromolecule (proteinele). Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza. echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. I d·Isocla bil e . In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui. intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene. forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara. datorita prezentei proteinelor. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule.. principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial). C a ++. particule nedifuzabile. membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. utilizand 0 parte din energia celulara. uree. . Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca.glucoza. Introducerea Na+ obtinuta de celula...N a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->