---------------------------

-----------------

--

COMPOZITIA
Materia

CHIMICA A MATERIEl
din elemente
0

VII
care se gasesc si In materia vii, elementele anorganica, In:

vie este alcatuita

chimice

In functie de ponderea 1. macroelemente numite si elemente

pe care

au In organismele organismului):

se clasifica

(99% din masa plastice.

C, H, 0, N, S, P, Ca, Cl, Mg, Na, K; sunt

2. microelemente sau oligoelemente « 1% din masa organismului): Fe, I, F, B, Cu, Co, Cd, Se, Mo, Va, Ba, Li; multe dintre ele In structura unor hormoni si enzime, participand astfel la cataliza unor importante procese metabolice din organism. In organismul uman s-a constatat prezenta In permanents numai a 2] de elemente, num ite si elemente esentiale. Concentratia acestorain organism adeterminat clasificarea lor In 3 grupe: I. C, H si N - elemente In concentratie mare (60% din atom i); In concentratie mica (0,02 - 0,1% din atomi); In concentratie foarte mica (sub 0,02%

II. Na, K, Cl, Ca, Mg, P, S - elemente

III. Fe, Si, B, Cu, Mn, Zn, Va, J, Ni, Co, Se - elemente atomi) -- de ordinul unei sutimi / miimi de rng fiecare. Aceste bioelemente se cornbina intre ele In diverse

variante

si proportii, acestor

forrnand

biomolecule

-->

compusi ---'t substante. de C deoarece: • poate realiza electronegative

Rolul predominant

In cadrul tuturor

bioelemente

11 detine atomul

combinatii atat cu (0, S, N, P, Cl);

elemente

electropozitive

(H),

cat

si cu

clemente

poate realiza combinatii cu alti atomi (lineare, ramificate sau ciclice);

de C, formand

structuri

moleculare

cornplexe

Alaturi de atomul de C, atomii de H si reprezinta constituenti elementari ai matcnei vu. formand glucide si lipide. Combinarea atornilor de C, H si 0 ell un alt element esentia!, atomul de N, conduce la formarea proteinelor, cele mai importante structuri ale organismelor vii. Elementele de concentratie mica fie intra in structura unor molecule ale materiei vii: P, S, Ca, Mg, fie participa ca elemente indispensabile la transportul unor substante in interiorul si in afara celulei. Elementele de concentratie foarte mica intra in structura unor enzime astfel incat deficitul lor afecteaza grav metabolismul celular. sau sunt activatori ai altora,

°

Principalele bioelernente esentiale, in marea lor majoritate, sunt situate in primele patru perioade ale tabelului lui Mendeleev, ceea ce confera anumite particularitati materiei vii, facilitandu-i insasi existenta. Biosul este alcatuit din atomi usori care se combina in compusi de complexitate redusa. Compusii formati prezinta proprietati de importanta vitala pentru organismele vii: • • hidrosolubilitatea
---'t

transportul

substantelor

nutritive

si al altor substante cu
0

intre celule specifica ridicata

foarte slaba conductivitate
---'t

electrica

si termica,

in contrast

caldura

desfasurarea

proceselor

metabol ice.

Biomoleculele
Biomoleculele • • se formeaza din combinarea bioelementelor intre ele si sunt de 2 categorii:

anorganice organice

- reprezentate - reprezentate

de apa si saruri minerale; de glucide, lipide, proteine, vitamine, enzime, hormoni s.a .

. 1_"

H20 (60%) Saruri min (5%) RoJ plastic si W • proteine • glucide • lipide Rol catalitic si reglator • enzime • vitamine • hormoni Rol informational • ARN • AD La baza formarii biomoleculelor • • • • din bioelemente stau 4 tipuri de legaturi: legatura covalenta (unele avand caracter macroergic) legatura ionica legatura de hidrogen legatura hidrofoba. . legatura simpla 4e. Mo. H.---. Legatura covalenta devine legatura covalenta polara. Zn. au structura specifice care Ie confera un rol foarte important pentru existenta vietii. e. Mg.Biomoleculele organ ice sunt compusi organici ai atomului de C. N. a-. Legatura covalenta este 0 caracteristica com un a electronilor intre 2 atomi: • • • 2e. Ni.---. Se etc. F. I. iar molecula astfel constituita se numeste dipol (ex. 0.Oligoelemente C. legatura dubla 6e.---. Ca. Na. CI Biomolecule Fe. Mn. Co. SI functii Bioelernente CataJitice (1%) . legatura tripla a compusilor organici si se realizeaza prin punerea in In cazul in care unul dintre atomii participanti la legatura covalenta are 0 afinitate mai mare pentru e pusi in comun (este puternic electronegativ) decat celalalt atom. Cd. S. S. Cu. P. H20).comuni nu sunt distribuiti simetric intre cei 2 atomi participanti. K.

Legaturi covalente se realizeaza intre atomul de C si atomii de H. legatura intre gruparea carboxil -COO-H3N+ a altui aminoacid din structura proteinelor al unui aminoacid si gruparea ammo R-CH-COO- R-CH -COO- Starea ionizata a gruparilor functionale este influentata de pH. in timp ce Hb+ . De exemplu. eel care prirneste e devine ion negativ. s. asigurarea strueturii spatiale a acizilor nueleici expresia genica si replicarea ADN transmiterea semnalelor biologice Legatura ionica se formeaza prin cedarea de catre un atom a unui sau mai multor e altui atom. Ca tipuri de astfel de legaturi intermoleculare sunt: • • • • • legatura ionica sau eleetrostatiea legatura de hidrogen legatura hidrofoba legatura maeroergiea legatura Van der Waals slabe stau la baza reversibilitatii un or procese bioehimiee. Astfel.a. In moleculele care contin atomi de 0. legaturile necovalente sunt legaturi slabe si ca urmare usor reversibile. Legaturile energie. deci legaturile electrostatice (ionice) sunt dependente de pH. determina atragerea e" pusi in comun ell atomul de H catre acesti atomi si formarea unui dipol. Legatura de H se realizeaza intra si intermolecular (intre 2 molecule dipolare). 0. intre 2 atomi de S (-S-S-legatura disulfidica). Atomii de C. 00--. puternica electronegativitate a atornilor si volumul mic al H. N capata incareatura partiala electronegativa si atomul de H incarcatura partiala electropozitiva. N. ionizarea gruparilor Ie imprima aminoacizilor si proteinelor un caracter amfoter. atomul care cedeaza devine ion pozitiv. fixarea ligandului la receptor. De altfel. tertiara. N. atomii de Co--.) mentinerea conformatiei tridimensionale cuaternara) a proteinelor (prin structurile secundara. S sau halogen (mai ales F). moleculelor lor va f atras de gruparea electronegativa a altor molecule dipolare. C (legatura simpla -C-C-sau dubla -C=C-). intre atomul de C si atomul de 0 (legatura dubla (-C=O-). Ca urmare. Deci legaturile ion ice se formeaza intre doua grupari ionizate avand sarcini electrice opuse. covalente sunt legaturi puternice si distrugerea lor necesita 0 mare cantitate de Din contra. NO--vor atrage HO+ altor molecule dipolare. de Aceste interaetiuni intermoleculare exemplu: • • • • • fixare moleeulara (fixarea enzimei la substrat.

" / N-H---N N-H---O /.Legatura de H exereita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fiziee ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza eonformatia moleculara (struetura tertiara a proteinelor.H---O=C '- / R O-H---O=C "- ""'.H.H-. I I I O-H---O /H H<..0:: /' H H '" / /' N.. -C-H---O=C / "- -~- .. S) care atrage atomul de H. O---H H/ / "H /' / 0. Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (eazul denaturarii proteinelor).. Aeeeptorul este un atom eu inearcatura partial eleetronegativa (0. N.-O=C H "" ~N. /' "N-H---S / /' <....H '- R .. struetura ADN). alterari profunde in structura moleculei.... uneori Legatura de hidrogen intermoleeulara se stabileste praetic intre 2 atomi (donor si acceptor) care impart acelasi atom de hidrogen./ -f' <..

Moleculele hidrofobe (nepolare) impiedica formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de apa. Organizarea moleculara a materiei vii H2. lipoproteine. pentru molecule eu masa moleculara mare numite macromolecule. -J- . acizii nucleiei detin si transmit informatia genetica. Interactiunea apare ca urrnare a distributiei asimetrice a electronilor intre cei doi atomi. structura ADN). s. provin din mediul exterior si se numesc biomolecule primordiale. De retinut ca doar legaturile prin a caror hidroliza se elibereaza energie pentru metabolism sunt denumite legaturi macroergice. asigurand reproducerea organismelor.gatura Van der Waals rezulta din atractia nespecifica dintre 2 atorni situati la 0 distanta de 3· 4 A.rol major al acestora. glucide Ie reprezinta sursa de energie sau material de constructie.) La nivelul celulei. Cele mai simple molecle ale materiei vii sunt cele cu masa moleculara mica . fosfodiesterice). reducandu-le la minim contactul cu zonele hidrofobe . in complexe supramoleculare (nucleoproteine. lungi. sau ale unor molecule diferite aflate in solutii apoase. Legatura macroergica este un tip de legatura covalenta prin a carei hidroliza se elibereaza 0 mare cantitate de energie care este utilizata in procesele metabolice. ca si in recunoasterea substratului de catre enzima. disulfidice. de hidrogen. in urma carora are loc cresterea masei lor moleculare produsi intermediari se transforma in biomolecule de baza. macromoleculele • • • • sunt specific specializate din punct de vedere functional: proteinele au rol plastic sau eatalitic (enzimatic). De asemenea. se numesc si macromole informationale. avand drept consecinta stabilizarea conformatiei macromoleculei (polimerilor). Le. prin legaturi necovalente (ionice. lipidele sunt componente de baza ale membrane lor si depozite energetice.). Acest tip de legatura poate duce la formarea unui numar mare de lanturi alifatice. Rezulta 0 forta care tinde sa reuneasca moleculele de apa intre ele. macromoleculele se unesc in cadrul unor procese metabolice. Aceste biomolecule sunt supuse unor transformari metabolice.a. N2 cu ajutorul unor sisterne si treeand printr-o serie de Biomoleculele de baza au masa moleeulara medie si reprezinta elemente de reconstruetie. alterari profunde in structura moleculei. rnitocondrii etc. legatura hidrofoba are rol important in formarea si stabilizarea structurilor membranelor celulare. form and legaturi cu alte molecule de apa.Legatura de H exercita 0 influenta importanta asupra proprietatilor fizice ale multor substante (in primul rand ale apei) si stabilizeaza conformatia moleculara (structura tertiara a proteinelor. enzimatice. Aceste molecule nepolare formeaza zone hidrofobe. La randul lor. ceea ce determina aparitia unor sarcini electrice partiale. formand organitele celulare (nucleu. prin asamblarea lor prin legaturi covalente (peptidiee. in care dipolii de apa sunt impinsi catre exterior. Aceste complexe se asoeiaza ulterior prin legaturi necovalente. atrnosferic. Van der Waals). Distrugerea legaturii de hidrogen antreneaza ireversibile (cazul denaturarii proteinelor). uneori Legatura hidrofoba ia nastere intre partile hidrofobe (nepolare): • • ale aceleiasi molecule. O2.CO2. hidrofobe.

micromolecule apa unitatea de baza a macromoleculelor .i ~~ / 'tt"me comracule ~\ '~~ \\ -'~. macromolecule .''''.aCIZI organlcl.zaharuri.Mcmc rndM'Zi 1 t .! CellAo Organile Nur:Jeu Milocordfii t Cklroplastg Comptexe Cornpl6X8 erzimatlce seorarnoteculare (rresa mol.... II.aClZI grasl o metaboliti intermediari .Jar~(rnasa mol..... 18-44') H20 N2 Organizarea moleculara a organismelor vii o alta o o clasificare a biomoleculelor.//" S M~cromolecule (mas<>mol. libere lipide s.--C'" Ecos..aminoacizi .~' Acetal MalOfla! Cornousi irnerrnediarl (masa.monozaharide . Li!'O' "- P'TOC'OO Blomoreu'1e de l.compusi cu structura complexa proteine ~ aminoacizi glucide ~ monozaharide lipide ~ acizi grasi - /I.Populeli i--·.a. tinand cont de marimea lor este: I. Spcci. . 1QJ-W9) )='" Riboza -: / pr'oo . a j)<lfHculef 1Q1Ll09} /// flJbowmi ...'''''"'''''' GalUamil/osfal "1m".D - .nucleotide . rrlOl. mass 1'1101. 100·350) M").) a-Celoaciz.''.':.". Fo:Mopiru'I'Ilt ~~'!. 5O-Z50) ~~-- Mala! C02 Precursori (biofTlciecul8 pnmordlele.coenzime ..

se creaza 0 incarcatura negativa partiala (fractionata) in jurul 0 (82-) si 2 incarcaturi pozitive partiale in jurul atomilor de H (8+). ---* au ---* un strat energetic cu un au 2 straturi enegetice. o (Z=8) situat in perioada a doua si in grupa a IV -a de tip A ultimul strat fiind ocupat de 6 electroni.Hb+ ---* 020- <---- HO+ - HOH Formarea moleculei de H20 se realizeaza prin contopirea celor 2 orbitali atomici monoelectronici ai atomului de 0 2ply si 2plz CLI cei 2 orbitali atomici ISI ai celor 2 atorni de H. G.A. rezultand 2 legaturi covalent polare de H. C.px 2 Ill' 2 pz Formarea rnoleculei de H20 este reprezentata clasic: H + 0 + H . doua de cate un atom de H. I H este: c:=::::J 2S1 sau 1 s' sau 1 S2 2S2 2p4 0 c:=J 1 S2 c:=J 2S2 I 2p4 7 1 1 2.ARN . Configuratia spatiala a moleculei de H20 este un tetraedru centrat de un atom de 0 si avand colturile ocupate: doua de cate 0 pereche de electroni neparticipanti ai 0. primele forme de viata all aparut si s-au dezvoltat chiar in rnediu acvatic. ceea ce-i confera moleculei de H20 caracter de dipol electric. iar evolutia lor pe scara filogenetica a fost determinata de proprietatile fizico-chimice al apei. Electronii pusi in cornun (in cadrullegaturii H-O-H) sunt atrasi mai puternic de catre 0 decat de catre H.A.deoxiriboza H20 In raport cu organismele vii. U pentoza . T . G.ADN . in stare fundamentala.riboza . H20 este 0 substanta chimica cornpusa din elemente chimice: H(Z= 1) situat in prima perioada si in prima grupa de tip A electron. . C. atat in: mediul extern.i-- . Configuratia electronica a atomilor de H si 0. cat si in mediul intern al acestora De altfel. apa este substanta cea mai raspandita.acizi nucleici <---- baze azotate .

tesutul adipos -. cat si la anirnale. Astfel.22%. Cantitatea de apa din organismele vii are limite largi de variatie. Atomul de 0 al unei molecule de apa. Se constata. 80-85% in pulpa fructelor si boabele de mazare tinere (verzi). prin cele 2 perechi de e" neparticipanti. cantitatea de apa reprezinta intre: • • • 13-15% in boabele de rnazare mature. oase .75%.g - . iar cei 2 atom i de H se pot atasa de alti 2 atom i de 0 (la cele 2 perechi de e" neparticipanti) ale altor 2 molecule de H20. poate realiza legaturi de H cu alte 2 molecule de apa (la nivelul celor 2 atomi de H). gradul de hidratare variind cu natura speciei.30%.H o / / / / 8- Atat atomul de 0. la toate organisrnele vii ca practic nivelul apei este in functie de: . marine inferioare continutul lor in apa este foarte apropiat de al mediului In cazul anirnalelor acvatic (::::: 96%). fiecare molecula de apa poate realiza legaturi de H cu aproximativ 4 molecule vecine de H20 intr-o retea tridimensionala. media situandu-se intre 60-95% din compozitia celulei. 15-20% in sernintele unor fructe. tesutul muscular .84%. cat si cei 2 atomi de H din structura unei molecule de apa formeaza legaturi de H si participa la hidratare. Legatura de H este 0 legatura necovalenta slaba. atat la plante. La animalele superioare concentratia apei poate f in unele celule de 98% din compozitia celulei. Repartitia pe tesuturi si organe este diferita: creier . La plante. procente din greutatea lor. Metabolismul apei H20 este 0 molecula anorganica indispensabila oricarei forme de viata.

variind direct scazand pe masura inaintarii in varsta: 80 70 60 50 40 30 20 10 -BARBATI FEMEI --------.• • intensitatea proceselor metabolice proportional cu aceasta.sexul organismelor .-. variind invers proportional cu aceasta. o +---~--~~--~--~--~--~--~--~~--~ o • • 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 .barbatii detin mai multa apa.~ - . varsta organismelor. de la nivelul tesuturilor Sl organelor.adipozitate. 22% 18% 22% 35% 60% Normal Gras . .

Proprietatile fizieo-ehimiee Unele din proprietatile fizico-chimice ale apei 0 diferentiaza i si importanta sa vitala pentru organismele vii.Jncinse''. 3. acizi nucleici). la hidratare. Repartitia apei in organism variaza de la 90% in sange la mai putin de 25% in oase. enzime. ceea ce impiedica supraincalzirea corpului transpiratie. ceea ce-i permite sa primeasca / cedeze o cantitate considerabila de caldura. . la care caldura eliberata ar denatura ireversibil multe macromolecule (proteine. mai ales in cazul reactiilor metabolice exergonice. ale apei net de orice alt fluid. acizi nucleici). in sange si in fondul total de apa al organismului. Aceasta proprietate este foarte importanta pentru organism. ducand la pierdera unor structuri si functii biologice vitale. apa sa se gaseasca in stare lichida si nu in stare de vapori (ca analogii sai: dihidratii elernentelor ce urmeaza oxigenului in grupa VI principala din tabelul periodic . Conduetivitatea activitate metabolica 5. Caraeterul de dipoI aI moleeulei de apa deterrnina prin interrnediul carom are 1'01de: • • • principal solvent in organism. 2. deterrninandu- 1.22% 70% Slab In organismul uman adult apa reprezinta cea mai abundenta micromolecula: 65-70% din masa corporala (45-501 la 0 greutate de 70kg). Caldura specifiea = eapaeitatea ealoriea este mare. iar nou-nascutul . favorizandu-Ie si absorbtia. Pierderile • • calorice au loc prin: ridicata. fatui de 3 luni 94%. H2 Te). perspiratie insensibila. Embrionul uman contine > 95% apa. Aceasta stare de agregare ii confera rolul de mediu intern. principal transportor stabilizator al substantelor hidrosolubile. intensa (creierul) faciliteaza disiparea caldurii din zone Ie .H2S. participa usurinta de a realiza legaturi de hidrogen. H2Se. termica inalta.66%. Caldura de vaporizare este de asemenea in cursul proceselor metabolice. a conformatiei spatiale a unor macromolecule (proteine. Punetul de topire (O°C) si punetul de fierbere (100°C) inalte deterrnina ca la temperatura obisnuita. cu 4. mentinandu-si totodata temperatura constanta tirnp indelungat.~c- .

La fel de bine hidratate ca si ionii sunt gruparile amoniu) din structura unor molecule organice. Astfel. usor solubilizate deoarece formeaza legaturi de hidrogen cu Moleculele hidrofobe (tip: proteine.AI- . Transportul transmembranar devine mai dificil in cazul in care doi ioni incarcati electric diferit trebuie sa participe la aceeasi reactie. acizi nucleici) pot forma legaturi de hidrogen la nivelul gruparilor sall atomilor ce au aceasta capacitate. La dizolvarea substantelor ionizate in apa. este un solvent mai slab. in timp ce ionii cu raza mai mare leaga mai slab. deci un numar mai mare de molecule de apa. incarcate electric (tip: carboxilat. fosfat. La randul lor.Apa este un solvent foarte bun pentru ioni si molecule polare sau hidrofile (iubitoare de apa). in timp ce pentru substantele compuse predominat din hidrocarburi. In solutii apoase diluate. viteza de traversare fiind invers proportionala cu raza ionului hidratat. numita apa legata. formand in jurul fiecarui ion 0 patura de hidratare care ii izoleaza de ceilalti ioni. in structura lor una / mai multe grupari hidroxil (tip: glicerol. dipolii de apa sunt imobilizati in patura (sfera) de hidratare urrnand ionul central. Exista si molecule care detin in structura lor atat grupari polare cat si nepolare. Apa legata de moleculele . numite si nepolare sau hidrofobe. Acestea se numesc amfipatice sau amfifile si au un comportament particular fata de apa. lonii cu raza mai mica leaga mai puternic. Izolarea (individualizarea) ionilor in sfera de hidratare are rol important in deplasarea lor si traversarea membranelor celulare. Dipolii de apa se orienteaza spre ioni cu incarcatura fractionata opusa. deci un numar mai mic de molecule de apa. K+ trece mai usor decat Na + prin membrana celulara. Moleculele neutre care detin zaharide) sunt de asemenea molecule Ie de apa. aceste macromolecule complexe retin 0 parte din apa. intre ionii substantelor si dipolii apei se realizeaza interactiuni electrostatice. polizaharide.

cu care interactioneaza. 10 x 1 mL Total surface : a rea: 48 cm~ .1. in care gruparile polare de la capete sunt orientate spre moleculele de apa. De obicei. B. Cele inchise in forma de sac sunt cunoscute sub denumirea de vezicule si servesc la transportul substantelor in celule si in sange. acizi biliari.6. gruparile lor nepolare se orienteaza spre solventi nepolari.<0 . numita reprezentand mediul de deplasare al apei legate de macromolecula hidratata. cornpusii amfipatici forrneaza micelii = agregate sferice cu gruparile terminale orientate spre exterior sau cu membrane duble extinse in dublu strat. in care este inchis un strat subtire de apa. In functie de concentratia lor in apa. aceste substante formeaza la suprafata apei filme intr-un singur strat. . Majoritatea mernbranelor biologice sunt asamblate conform acestui principiu. The "oU drop effect" ------""'""'4 .5>0 1 -T·Ii5<O t .(. fosfolipide. apa libera SI Prin intermediul apei legate se realizeaza permanente schimburi intre molecule si apa libera. Un exemplu ar f schimbul intre ionii constitutivi ai osului (in principal calciu si fosfat) si ornologii plasmatici. Ca rezultat al "efectului picaturii de ulei" substantele arnfipatice au tendinta de a se pozitiona astfel incat sa reduca la minim suprafata de contact intre regiunile nepolare ale lor si apa. . Substantele amfifile sunt reprezentate de sapunuri. 1 x 10 ml Surface 22 i:'I rea: em1 Bulele de sapun sunt reprezentate de un dublu film.proteice sau de alte componente citoplasmatice difera de restul apei.

astfel incat reactia de disociere se reprezinta: 2H20 •• • H30+ + HO0 molecula de Deci. ca: deci pH-ul apei pure la 25°C este neutru. atasat de apa. H+ nu se gaseste ca atare. pH-ul apei Termenul de pH a fost definit in 1909 de Sorensen. De fapt.qelne. 6. concentratia ionilor hidroniu este egala cu cea a ionilor hidroxil. [H30+] = [HO-] = 10-7 . Emulsionarea grasimilor alimentare pentru digestia grasimilor. la 25°C are pH = - log [H ] = . I-hO+. disociere ce se realizeaza cu usurinta. care detin grupari polare externe. in apa pura.nts or amphipathic Surface film substances in Wilrrelr------------------. la 25°C.log 10 + -7 = - (-7) = 7 Aceasta inseamna ca in urma disocierii moleculei de apa. Air Vesicle Double membrane Separarea dintre ulei si apa poate fi prevenita prin adaugarea de substanta puternic amfipatica. In timpul agitarii se formeaza 0 emulsie mai mult sau mai putin stabila in care suprafata picaturilor de ulei este ocupata de molecule amfipatice. ci sub forma de ion hidroniu.An'an. care I-a definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor de hidrogen pH = - de catre acizii biliari si fosfolipide este 0 conditie vitala log [H+] Apa pura.

in realitate grupele se intrepatrund. aparatul respirator. constituent al compusilor macromoleculari (tip proteine. contribuind conformatia lor spatiala si la facilitarea legaturilor lor cu liganzii./<t- . Din punct de vedere al raportului • • apa intracelulara apa extracelulara . acizi nucleici). Metabolismul hidroeleetrolitie separate de membrane biologice: In organism apa este repartizata in 2 mari compartimente. A. este principalul transportor finali de metabolism. Din punct de vedere al distributiei • • apa tisulara (din tesuturi) apa cavitara in tesuturi = transcelulara (in LCR. apa legata poate f intra si extracelulara. intensitatea fosforilarii oxidative din mitocondrii este direct proportionala cu gradul de hidratare al organitelor). urinar) Aceste c1asificari sunt facute in scop didactic. regleaza echilibrul termic al organismului. Din punct de vedere al originii • • apa endogena apa exogena +-+-- din oxidare aeroba din exteriorul organismului eu tesuturile si eelulele III. Rolul structural rezida din participarea apei in formarea unor biomolecule. Din punct de vedere ehimie • • apa libera apa legata II. globul ocular. la • • integrata in structura citoplasmei celulare. a carei functie fiziologica este determinata de stare a de agregare a apei. apa are atat rol structural. 1. digestiv. endo sau exogena. apa fiind: • component de baza al structurilor intracelulare. Compartimentul intraeelular care reprezinta 2/3 din apa total a din organism si constituie mediul inconjurator al celulei in care aceasta: . Rolul functional al apei este indeplinit deoarece: • • • • • este principalul solvent din organism. De exemplu. particpa activ la procesele metabolice de detoxifiere a organismului. cat si rol functional. al substantelor nutritive la tesuturi si celule si al produsilor participa activ la diferite procese metabolice (hidratare.Rolul apei in organism Ca urmare a proprietatilor sale fizico-chimice. hidroliza. a caror activitate 0 determina in mare parte (ca exemplu. dezhidratare). oxidare. Exista mai multe criterii de clasificare a apei.interstitiala circulanta IV.

Supuse direct actiunii mecanice a pompei cardiace. sinoviala) si contine r= 10. volurnul sanguin este incadrat in ansamblul sistemului vascular. in afara eritrocitelor) Carbonat acid (5-20 mmol/I) B. se multiplica isi indeplineste functiile specifice totalizand 28 I (.molecule celulelor aflate la distanta unele de altele. alaturi de hormoni . urinar. contribind la: • • mobilitatea lichidelor din alte compartimente / sectoare (intracelular si interstitial). lmpreuna cu volumul globular.5 I (5% din greutatea corporala a adultului). acizi grasi.scalda celulele (inclusiv pelicula lichidiana pericardica. Lichidul celular • • • mediul lor aduce la celule oxigen. substante nutritive (glucoza. 0% din greutatea corporala a unui adult). In generallichidele bogate in Potasiu (100-150 mmol/l) Magneziu (15-25 mmol/I) Fosfat (60-80 mrnol/I) Sui fat (2-5 mmol/I) Anioni organici (20m mol/I) Proteine (40 mmol/I) -- citosolice sunt: sarace 1I1 Sodiu (5-15 mmol/I) Calciu (1-2 mrnol/l) Cloruri (l0 rnrnol/l . apa plasmatica formeaza volumul sanguin sau volemia. Apa plasmatica se gaseste in sisternul vascular. din: • • apa libera si apa de irnbibitie a gelurilor citoplasmatice. Este dificil de precizat cornpozitia cornpartirnentului intracelular deoarece aceasta variaza de la un organ la altul. reglatoare ce coordoneaza functiile preia de la celule CO2. saruri minerale. digestiv. ioni. este com pus 4 Acest compartiment. isi regenereaza unele structuri.:::. produsii de degradare metabolica. Compartimentul 3 compartimente: • • • extracelular detine 1/3 din apa totala din organism si este subdivizat in alte 3. aminoacizi). lichid transcelular (cavitar) . depoziteaza si utilizeaza energie. variatie legata de functiile organelor.reprezentat de LCR si lichidele de la nivelul globilor oculari .------------------------------ • • • • isi sintetizeaza. . reglarea schimburilor de apa si substante dizolvate dintre celule si mediul extern. aparatului respirator. extracelular au loc schimburile dintre celule Sl La nivelul compartimentului inconjurator.5 I (15% din greutatea corporala a adultului). in afara elementelor figurate ale sangelui. substante toxice si detoxifiate. pleurala si plasma .contine > lichid interstitial .

6 mmol/l) Calciu (2. fiind: compozitie caracteristica. Perturbarile in forrnarea sau rezorbtia lichidului interstitial due la forrnarea de ederne. transudat locul de formare concentratia ionilor in diferitele compartimente.0.66 . care sunt direct proportionale cu incarcaturile lor electrice. ceea ce-i imprima un caracter heterogen: • • • din tesuturile din tesuturile din lirnfa. sarac Potasiu (3. in laboratorul clinic se determina concentratiile plasmatice HC03 -. deoarece surna incarcaturii electrice a In practica.8 g/l).4. interstitiale.1.98 . CT si Constatandu-se ca suma concentratiilor celor 2 cationi este mai mare decat suma concentratiilor celor 2 anioni. Apa transcelulara reprezinta un volum mic din greutatea corporala.predomina . motiv pentru care concentratia cationilor e mai mare decat in apa plasrnatica (Li-Na 132 mmol/I. fiind in final rezultatul scaderii apei plasmatice din apa extracelulara. Este reprezentata de mai multe tipuri lichidiene. si modul de form are (exudat > 3g% proteine.10 mmol/l) Apa interstitiala include apa transcelulara. Concentratia de proteine este foarte scazuta (3 . diferenta este un parametru ce reprezinta concentratia anionilor nernasurati.20 . ale Na +.30 mmol/l) Sulfat (0.predomina plasma .------------- La randul ei.2. Li-Cl 110 mrnol/l. de sustinere. Cl". Compozitia sa chimica este ~ cu a apei plasrnatice. K+.43 . cand formeaza un sector particular: • • • lichidul pericardic lichidul pleural lichidul peritoneal = dar care poate deveni ascita Compozitia • • acestor lichide este in functie de: < 3g%o proteine. HP04 Na+. important in anumite stari patologice.6-6 mmol/l) Fosfat (0.95 mrnol/l) Cloruri (95-105 mmol/l) Carbonat acid (26-30 mrnol/l) Acizi organici (2.1.62 mmolll) Magneziu (0. Cl" si HC032 - Sintetizand • • • constatam ca: intracelular extracelular . K+.este neutra din punct de vedere electric.8 . volemia este reglata prin mecanisme Lichidul plasmatic bogat Proteine (62-80 g/l) Sodiu (137-145 mmol/l) are 0 riguroase. Li-carbonat acid 30 mmol/l). cationilor este egala cu cea a anionilor. conform ecuatiei: . Mg+.

. Caracteristic presiunii oncotice sanguine este faptul ca. I d·Isocla bil e . intrucat cresterea sa este un indicator valoros in Revenind la compartimentele lichidiene.------------------ ----- ~-- Acest parametru are 0 mare importanta diagnosticul de acidoza metabolica. particule nedifuzabile. are rol important in formarea lichidului intersitital si aportul substantelor nutritive in celule. si se numeste transport activ contragradient. In conditii fiziologice Na + determina 93% din valoarea presiunii osmotice a sangelui. uree.+ K+ . de talie mica si exprimate difuzibile pentru egalizarca se m31 numeste si in moli/l de solutie Forta care deplaseaza moleculele numeste presiune osmotica. el iberata din • gradientul de concetratie pentru Na+ (i intracelular) si K+ 0 ajutorul pompei de Na~. Este bine cunoscut faptul ca extracelular) este mentinut cu membranara. care retine unele macromolecule (proteinele). Presiunea plasma: osmotica a sangelui de apa si substante este deterrninata din plasma in conditii normale se substantelor difuzibile din de concentratia . datorita prezentei proteinelor. C a ++. In cazul sangelui. enzima in celula si scoaterea K+ din celula are loc cu utilizarea de energie ATP. Odata cu egalizarea concentratiilor solutiilor de 0 parte si de alta a membranei serniperrneabile se produce si egalizarea presiunilor osmotice din cele 2 cornpartimente delimitate de aceasta. nedisociabile . membrana endoteliului vascular separa plasma de lichidul interstitial si este tot un filtru semipermeabil. Concentratia (concentratii substantelor formate din particule molare) reprezinta osmolaritatea. utilizand 0 parte din energia celulara. motiv pentru care este denumita presiune coloidosmotica sau presiune oncotica. Introducerea Na+ obtinuta de celula.glucoza... forta cu care contribuie la echilibrarea diferentei de presiune intre compartimentul vascular si eel extravascular este determinata si de proteinele plasmatice. acestea sunt delimitate de membrane permeabile pentru unele substante si impermeabile pentru altele. Transportul liber al apei si substantelor dizolvate prin membrane concentratiilor substantelor din compartimentele delimitate de membrane transport osmotic sau osmoza.N a. rolul sau este de a mentine gradientul de concentratie si diferenta de potential electric intre compartimentele pe care Ie separa.. ATP-aza Na+K+ dependenta. lasand sa treaca liber apa si substantele dizolvate. principale fiind: • membrana celulara delimiteaza lichidul intracelular de lichidul extracelular (plasmatic sau interstitial). echilibrarea diferentei de presiune dintre cele 2 compartimente se realizeaza numai prin circulatia apei. motiv pentru care aceste membrane sunt denum ite semipermeabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful