Politica de PDF Imprimare mediu In contextul economic actual, marcat de recunoasterea tot mai larga a interdependentelor dintre mediu

si dezvoltare, asistam la cresterea exigentelor societatii privind protectia mediului, exigente concretizate in reglementari din ce in ce mai severe. Activitatile principale desfasurate de Complexul Energetic Rovinari SA, extractia lignitului, producerea si furnizarea energiei electrice se realizeaza in conditii de eficienta ridicata si cu impact cat mai redus asupra mediului, respectand Strategia energetica nationala de dezvoltare durabila a sectorului energetic. Managementul de varf si executive al Complexului Energetic Rovinari SA, constient ca activitatile desfasurate pot genera impacturi importante asupra mediului se angajeaza sa asigure performantele durabile privind mediul prin: Conformarea cu legislatia actuala de mediu si cu toate reglementarile nationale si internationala de mediu aplicabile activitatilor desfasurate in cadrul societatii Implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua s unui Sistem de Management de Mediu in conformitate cu standardul SR EN ISO 14001:2005 Actionarea sistematica in vederea imbunatatirii continue a performantelor de mediu, a prevenirii si combaterii poluarii generate de activitatile noastre prin promovarea utilizarii de instalatii si echipamente performante cu impact cat mai redus asupra mediului si prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile. Interventie operativa pentru prevenirea si/sau limitarea efectelor asupra mediului in caz de incident, avarie sau dezastre. Utilizarea eficienta a materiilor prime, materialelor si utilitatilor in procesul de producere a energiei electrice Cresterea gradului de recuperare si valorificare a deseurilor, eliminarea responsabila si in plina siguranta a deseurilor reziduale. Educarea, instruirea, motivarea intregului personal pentru a-si desfasura activitatea intr-un mod responsabil fata de mediu si cultivarea unei mentalitati proactive in ceea ce priveste mediul. Asigurarea transparentei in relatiile cu comunitatea locala, societatea civila si autoritatile prin

implementarea unui proces de comunicare continua. Directiile de actiune precizate constituie referintele pe baza carora se stabilesc obiectivele si tintele de mediu. Personal ma angajez, impreuna cu managementul executiv, sa asigur cadrul organizatoric si resursele necesare punerii in aplicare a politicii de mediu, sao sustin in mod activ si permanent. Director General Dr. Ing. Tiberu Trotea

Protectia mediului PDF Imprimare - Termo Rovinari S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., constient de rolul si locul sau in spatiul energeticii romanesti, de faptul ca orice politica de dezvoltare care nu este ancorata intr-un context ecologic este sortita escului, face eforturi permanente si sustinute pentru reducerea impactului activitatii sale asupra mediului inconjurator. Datorita complexitatii constructiilor, instalatiilor si proceselor tehnologice, a materiilor prime si deseurilor rezultate, a suprafetelor ocupate de depozitele de zgura si cenusa, centrala are un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, peisaj) dar are un impact pozitiv din punct de vedere socio economic. La nivelul Uniunii Europene, protectia mediului reprezinta un domeniu de interes major, acquis ul comunitar fiind intr-o continua dinamica de schimbare si dezvoltare vizand : integrarea obiectivelor de mediu in politicile sectoarelor economiei; actiuni la nivel local si regional pentru promovarea dezvoltarii durabile; promovarea tehnicilor si instrumentelor cu caracter preventiv si de precautie. Completarea cadrului legislativ cu acte normative referitoare la protectia mediului, a impus o reconsiderare a modului de abordare a activitatii unitatii noastre. Politica de baza S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. are in vedere producerea si furnizarea energiei electrice si termice in conditii de eficienta ridicata si cu impact cat mai redus asupra mediului. Strategia de mediu pentru punerea in aplicare a acestei politici face parte integranta din strategia generala de dezvoltare a complexului si urmareste reducerea impactului negativ al instalatiilor energetice asupra mediului in conditiile unor costuri cat mai reduse si cu respectarea reglementarilor nationale si internationale in domeniu. Odata cu finalizarea, in decembrie 2004, a negocierilor cu Uniunea Europeana privind Capitolul

22 Protectia Mediului Inconjurator, Romania se angaja sa implementeze acquis ul comunitar in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, 1 ianuarie 2007. Pentru sectorul energetic au fost solicitate perioade de tranzitie pentru urmatoarele acte comunitare: Controlul poluarii industriale si managementul riscului: Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul inegrat al poluarii (IPPC), transpusa in legislatia nationala prin OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (IMA) a caror putere nominala este egala sau mai mare de 50 MWt, transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 541/2003 (completata si modificata de HG nr. 322/2005) privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor de aer a anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere. Managementul deseurilor Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. In vederea respectarii angajamentelor asumate, in conformitate cu Capitolul 22 Protectia Mediului Inconjurator din Tratatul de aderare a Romaniei si avand in vedere importanta continuarii actiunilor referitoare la reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. Termocentrala Rovinari si-a propus urmatoarele directii de actiune: A. Planul de Implementare al Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere (IMA) Respectarea angajamentelor asumate prin Planul de Implementare al Directivei 2001/80/EC si reducerea emisiilor in aer prin: Modernizarea instalatiilor de desprafuire electrica aferente blocurilor energetice nr. 3 6 pentru aducerea concentratiilor de pulberi in gazele de ardere evacuate la valori de 50 mg/Nmc; Realizarea instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere la toate blocurile energetice pentru reducerea concentratiei de SO2 la 400 mg/Nmc; Montarea arzatoarelor cu NOx redus; Monitorizarea continua a emisiilor de noxe; Montarea amortizoarelor de zgomot. B. Planul de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE privind

depozitarea deseurilor prin: Sistarea depozitarii zgurii si cenusii sub forma de hidroamestec in depozitul Cicani Beterega pana la 01.01.2009. Dupa aceasta data compartimentele depozitului vor fi retrase esalonat din exploatare, se va realiza cultivarea si fertilizarea lor, se va monitoriza evolutia factorilor agrochimici, agrofizici, hidrici si ai calitatii produselor in vederea redarii in circuitul agricol sau silvic; Realizarea unui nou depozit de zgura si cenusa Depozitul Garla, care va asigura spatiul de depozitare a zgurii si cenusii pe o perioada de cca. 15 ani. Noul depozit de zgura si cenusa se va realiza in conformitate cu cerintele comunitare si va avea ca tehnologie de transport si depunere metoda fluidului dens autointaritor. C. Planul de Implementare pentru Directiva 1996/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Respectarea angajamentelor asumate conform prevederilor Directivei 1996/61/CE prin : Obtinerea autorizatiei integrate de mediu nr. 12/19.07.2006; Promovarea actiunilor de prevenire si control integrat al poluarii / factori de mediu APA Contorizarea apei brute prelevate/evacuate din/in raul Jiu pentru o mai buna gestionare a consumului de apa; Contorizarea apelor uzate evacuate si monitorizarea calitatii acestora in vederea imbunatatirii procesului de supraveghere a calitatii apelor uzate evacuate; Modernizarea instalatiilor de neutralizare a apelor provenite din procesele chimice; Reabilitarea sistemului de canalizare a apei in vederea reducerii poluarii apelor de suprafata; Reabilitarea instalatiilor de racire a apei in vederea reducerii poluarii termice a apelor de suprafata; Reabilitarea instalatiilor de tratare chimica a apei in vederea reducerii consumului de reactivi. AER Perfectionarea proceselor de control si reglare a arderii; Cresterea performantelor instalatiilor de desprafuire a gazelor de ardere; Achizitionarea si utilizarea pacurii cu continut redus de sulf (< 1%);

Reducerea consumului de pacura prin utilizarea acesteia doar pentru stabilizarea flacarii in perioadele de pornire a blocurilor energetice; Imbunatatirea procesului de supraveghere a emisiilor poluante prin montarea de aparatura de supraveghere continua a concentratiilor de pulberi din gazele de ardere ceea ce adus la limitarea timpului de functionare a instalatiilor de desprafuire in conditii de ,,avarie prin interventia prompta a personalului de exploatare; Casarea instalatiilor cu uzura fizica si morala avansata; Montarea atenuatoarelor de zgomot; Cresterea eficientei energetice, reducerea consumurilor specifice in vederea promovarii reducerii emisiilor de CO2 si respectarea prevederilor Directivei nr. 87/2003 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. SOL Crearea spatiilor de depozitare in siguranta a reziduurilor rezultate in urma arderii carbunelui; Redarea in circuitul agricol a suprafetelor de teren ocupae de depozitul de zgura si cenusa epuizat Balta Unchiasului; Rotirea debitarilor si umezirea permanenta a suprafetei depozitelor in vederea prevenirii si limitarii spulberarilor de zgura si cenusa; Inlocuirea permanenta a tronsoanelor uzate la conductele de transport zgura si cenusa in vederea prevenirii deversarilor accidentale de hidroamestec pe sol; O mai buna gestionare a deseurilor reciclabile. EMC ROVINARI problematica protectiei mediului Suprafata afectata de exploatarea miniera , conform perimetrului de licenta, este: Cariera Rovinari - 1.444,38 ha Cariera Tismana - 1.557,9 ha Cariera Pinoasa - 1.499,9 ha Activitatea de exploatare a lignitului in carierele E.M.C. Rovinari a inceput in urma cu peste 55 de ani, perioada in care au fost deterioarate terenuri agricole, silvice precum si asezari omenesti. In aceste conditii se poate spune ca:

Geomorfologic, suprafetele au fost afectate in mod diferit, in functie de specificul tehnologiilor miniere, carierele dezvoltandu-se in zonele de lunca cat si in cele colinare, atat excavatiile cat si depunerile de halda, modificand astfel relieful fata de situatia naturala; Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbatii sub aspect hidrogeologic, cursurile de apa care brazdau perimetrele viitoarelor cariere au fost deviate, cu influente directe (asupra apelor freatice al caror nivel s-a modificat) cat si indirecte asupra mediului ambiant; Lucrarile de asecare ce se impun a fi executate in cariere pentru crearea conditiilor normale de desfasurare a activitatii au un efect negativ asupra localitatilor limitrofe; Defrisarea padurilor si livezilor de pomi fructiferi intalnite in perimetrul viitoarelor cariere a condus la disparitia faunei si florei asociate; Deversarea in cursurile naturale de apa (paraie si rauri) a apelor rezultate din sistemele de asecare si a celor uzate constituie tot atatea surse de poluare; Solul vegetal a disparut prin excavare fie a fost excavat separat si depozitat fie a fost excavat odata cu sterilul cu care s-a amestecat inseparabil astfle ca, in haldele de steril, apare un amestec eterogen care se accentueaza si mai mult cu ocazia amenajarilor acestora in circuitul agricol si silvic; In aceste conditii, pe haldele de steril, o perioada de 3 5 ani nu se instaleaza nici o forma de viata vegetala, perioada dupa care incep sa apara o serie de specii mezoxerofile ierboase, mai putin pretentioase la conditiile de viata oferite; Dupa anul 1997, cand extractia lignitului a initiat programul de restructurare, a aparut si impactul social oglindit in reducerile de personal care a fost trecut in somaj, zonele miniere neoferind alternative viabile pentru excedentul de forta de munca astfel creat. Reabilitarea ecologica a terenurilor In proiectarea lucrarilor de reabilitare ecologica si teritoriala a zonelor afectate se tine seama de o serie de exigente reale si verificate: Ale populatiei care traieste efectiv in teritoriu; Ale teritoriului, privit ca subiect capabil sa-si exprime atractiile si repulsiile fata de utilizarea sa; Ale traditiilor, privite ca raport verificat intre cultura locala si teritoriu. Finantarea acestor lucrari de reabilitare ecologica s-a realizat numai din surse proprii. Va punem la dispozitie anexa VII din Tratatul de Aderare al tarii noastre la Uniunea Europeana din aprilie 2005 privitoare la protectia mediului.

Standarde de mediu
Partea I

Partea a II-a

Hotel Miami

Calea Eroilor, nr. 27, Targu Jiu, Gorj 0253-218407, 0253-221994 Fax: 0253-213449 E-mail: hostel@termorov.ro Web: www.hostel-miami.ro

C.E. ROVINARI S.A.

Strada Energeticianului, nr. 25, Rovinari, jud. Gorj Romtelecom: 0253/372556, 0253/372560, 0253/372603, 0253/372607 Fax:0253/371590 Vodafone: 0372.539.100, 0372.539.300 Orange: 0750.250.400 Email: scer@termorov.ro

Despre recultivarea PDF Imprimare agricola Activitatea de redare in circuitul economic a inceput in Oltenia inca din 1969, cand s-a infiintat primul lot experimental semanat cu grau iar in anul urmator cu porumb. Intre 1981 1983, pe halda exterioara a carierei Tismana I si intre 1984 1985 pe halda Cicani, s-au realizat experimente privind viabilitatea a patru plante de cultura: grau, porumb, cartof si trifoi. Intre 1993 1994 au fost reluate experimentele pe halda Balta Unchiasului, folosindu-se de aceasta data sase tipuri de plante de cultura: cartof, porumb, ovaz,mazare, orzoaica si borceag. Rezultatele obtinute au aratat o crestere a productiei in directa proportionalitate cu procesul de solidificare a argilelor. Recultivarea viti pomicola Haldele de steril ofera conditii pentru soiurile de pomi fructiferi cu maturitate timpurie sau extratimpurie. Rezultatele obtinute pe plantatia realizata pe halda Cicani au evidentiat buna comportare a marului, prunului, ciresului si a visinului. Plantatiile de vita de vie au demonstrat ca se pot obtine rezultate bune printr-o pregatire corespunzatoare a terenului, constand in fertilizarea de baza si anuala. Recultivarea silvica Preponderent pentru stabilizarea taluzurilor de halda s-au realizat, incepand cu 1990, impaduriri cu salcam la carierele Garla si Rovinari Est precum si impaduriri cu pin la cariera Tismana I.

Reconstructia de PDF Imprimare case si gospodarii Datorita faptului ca perimetrele de exploatare a carbunelui, pentru care s-au obtinut licentele de exploatare, sunt intr-o interactiune directa cu comunitatile locale, acest lucru constituie o problema majora, la care S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. este conectat in permanenta in identificarea unor solutii cat mai viabile pentru membrii comunitatilor locale care sunt afectati de extensia in timp si spatiu a activitatiilor de exploatare. Astfel, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. aloca resurse financiare propri in fiecare an pentru reconstructia de gospodarii , proprietate a membrilor comunitatilor locale, care sunt afectati de lucrarile miniere si necesita stramutarea pe alte locatii. In conformitate cu legislatia in vigoare, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. deruleaza negocieri transparente cu proprietarii de terenuri si gospodarii, astfel incat despagubirile pe care acestia le primesc sa echivaleze cu valoarea reala de piata. In ultimii ani, au fost configurate mai multe vetre de sat Vart, in apropierea orasului Rovinari, Cornesti, Dragoieni in apropierea municipiului Targu Jiu, tinta principala in alegerea locatiei acestora fiind aceea de a asigura o infrastructura compatibila cu cerintele actuale retea de gaze, apa, canalizare.

In prezent, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. se afla in curs de reautorizare pentru activitatea miniera, parcurgandu-se urmatoarele etape : S-a intocmit documentatia de solicitare a autorizatiei; S-a realizat bilantul de mediu nivel II; S-au depus solicitarile de reautorizare la Agentia pentru Protectia Mediului Gorj; A fost publicat anuntul de organizare a dezbaterii publice pentru carierele Tismana si Rovinari.

HOMEDESPRE NOI DEZVOLTARE INFORMATII UTILE INFO CLIENTI COMUNICATE DE PRESALABORATOARE APA CONFERINTAEDUCATIONAL CONTACT SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

In cadrul Modulului Functional al Departamentului de Monitorizare Cercetare Reglementare se afla nucleul Sistemului de Management de Mediu. In subordinea Reprezentalnului Managementului de Mediu isi desfasoara activitatea: - Responsabilul cu aplicarea si conformarea la prevederile legislatiei referitoare la substantele periculoase; - Responsabilul cu urmarirea si asigurarea indeplinirii obligatiilor prevazuta de lege in sarcina producatorilor de deseuri; - Responsabilul cu inregistrarea si centralizarea documentelor in "Lista cu legislatia de Mediu in vigoare, aplicabila la S.C. APA CANAL 2000 S.A.". Marea majoritate a personalului cu studii superioare a urmat cursuri de perfectionare si postuniversitare, masterate si doctorat, facand parte din Unitatea de Cercetare-Dezvoltare a S.C. APA CANAL 2000 S.A Pitesti. Activitatea de cercetare/dezvoltare si inovare s-a concentrat, in principal, pe directia achizitiei si transmisiei de date si pe domeniile conexe ale acesteia, culegerea de date si dispecerizarea complexa a informatiilor. Directii de Cercetare de Dezvoltare: a) Control poluare (apa) - servicii de control/monitorizare poluare pe platforme/unitati economice; b) Tehnologii de mediu - cercetare tehnologii fizico-chimice si biologice inovative de tratare ape, epurare ape uzate industriale/municipale, tratare deseuri/namoluri; - optimizare, retehnologizare procese existente tratare ape/epurare ape uzate. In conformitate cu viziunea, misiuneasi directiile principale de cercetare, sociatatea isi propune contributii la cunoasterea in domeniul tehnicilor, metodelor, tehnologiilor inovative de

control, reducere si combatere a poluarii si aplicarea acestora in activitatea proprie si a altora interesati. Rezultatele obtinute sunt diseminate prin prezentarea lor la diverse conferinte, simpozioane, workshop-uri. Proiectele de cercetare la care S.C. APA CANAL 2000 S.A a participat si participa in calitate de copartener sunt urmatoarele: 1. "Sistem de monitorizare a calitatii apei in reteaua de distributie: detectia microorganismelor patogene utilizand biosenzori"; Coordonator de proiect: Centrul International de Biodinamica - finalizat 2. "Platforma adaptiva WEB pentru managementul integrat in domeniual apei"; Coordonator proiect: Universitatea Politehnica Bucuresti - Centrul de Cercetari Energetice si de Protectia Mediului - finalizat 3. "Managementul durabil in gestionarea si valorificarea namolurilor organice din statiile orasenesti de epurare-post tratare a namolurilor stabilizate anaerob"; Coordonator proiect: ECOIND Bucuresti - finalizare in 2010 4. "Procedeu biotehnologic hibrid pentru epurarea apelor uzate cu continut ridicat de amoniu"; Coordonator proiect: ECOIND Bucuresti - finalizare in 2011. Costurile necesare realizarii acestor proiecte sunt decontate partial de la buget, intrucat societatea a obtinut Atestarea societatii ca Unitate ce poate desfasura activitati de cercetaredezvoltare, in anul 2008. Persoana de contact din partea operatorului S.C. APA CANAL 2000 S.A. Pitesti in relatia cu Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, face parte din Modulul Functional. Pentru o mai buna diseminare a rezultatelor obtinute in urma cercetarilor efectuate au fost tiparite lucrari stiintifice cum ar fi: 1. Valorificarea in agricultura a namolurilor orasenesti - Ed. SOLNESS 2. Studiul privind utilizarea in agricultura a namolurilor procesate in cadrul statiei de epurare a municipiului Pitesti. Impactul asupra productiei si a mediului - in curs de aparitie. Prin intermediul Centrului de Mediu se realizeaza schimburi de experienta cu organisme similare din tara si strainatate