P. 1
Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

|Views: 130|Likes:
Published by Alexandru Ducaru

More info:

Published by: Alexandru Ducaru on Jun 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2014

pdf

text

original

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil. într-o societate democratic .Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor.6. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile.6 pct. se reg sesc i în legisla ia na ional .1. art. iii)tribunal impar ial.115.107. neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. art. Ori. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s .Cerin a din art. art.Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea. Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii. dup prealabila lor discutare de c tre p r i.i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice. fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii. ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen . iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor.6 pct. respectând în elesul art. mai precis în reglementarea art. Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care . îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´. tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor. ii)tribunal independent. inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan . instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege.114 alin. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1. încuviin area probelor se face în edin public . În virtutea contradictorialit ii. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare. argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. art. compunerea instan ei. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. în vederea exercit rii c ilor legale de atac. în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal.1 din Conven ie. a a cum au fost ele anterior redate. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor. . Un al doilea element al exigen ei formulate prin art. Astfel. 112. prin hot rârile pronun ate. alin. prin cererile scrise adresate instan ei. deci.1 al Conven iei. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. mandatul. în vederea afl rii adev rului în cauz . La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului.128-129. art114 alin.4 Cod procedur civil . Nu exist . ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces.1 din Conven ie. sunt toate premisele ca.

prev zut de art. 2. iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. art. dar i în raporturile dintre ele.Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat . constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. la baza c ruia stau principiile legalit ii.imutabilitatea semnific imposibilitatea.. sub aspectul p r ilor.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat.24 alin. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. înseamn publicitatea dezbaterilor. iar pe de alt parte.126 din Constitu ie. publicit ii. acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale. 6 pct. În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional. a modific rii cadrului litigiului. de c tre o instan a superioar în grad.i ap ra interesele. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare.i angaja un avocat. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. de principiu. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti. gratuit ii.Cerin a examin rii cauzei în public. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege. ales sau numit din oficiu. imutabilit ii i rolului activ al instan ei. Astfel. prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane.5 din Legea de organizare judec toreasc nr. egalit ii p r ilor. deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . colegialit ii.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a.92/1992 i art.21 alin. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a. În sens material. gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe. Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar . prin indicarea . afar de cazurile prev zute de lege. care se realizeaz . rolul activ al instan ei reprezint .1 din Conven ie. pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers . care asigur p r ilor posibilitatea de a. nu o ingerin în interesele p r ilor. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora. obiectului i temeiului de drept. controlului judiciar. inând seama c prin art.1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice. prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii. art.

Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea.44 ). precum i cele din art.1 din Conven ie. pronun area hot rârii judec tore ti. iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei.260 alin. în zilele i la orele fixate de instan . Caracterul dezbaterilor nu influen eaz . a independen ei acestora. reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile. întotdeauna. Cu toate acestea.1 i art. Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor.156 alin. de pild . aprobat prin Ordinul nr. 121 alin. reglementat prin O. stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin. dar i în art. decât într-un num r limitat de litigii.1. 3. De asemenea. i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art. Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres. iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete. Pentru asigurarea publicit ii. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. cele mai importante sunt cele din art. cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art. indiferent de natura lor. în acela i scop.121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret .1 i art. 155 alin. 121 alin.G. ci este nevoie s se i vad acest lucru. într-un termen rezonabil. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei. natura preten iilor. fapt prev zut expres în art.2 Cod procedur civil ). pe temeiul învoielii p r ilor. pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii. care permit amânarea judec ii.unor criterii de apreciere. potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art. complexitatea procesului. . potrivit listei de edin .2 al art.Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte.U. aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist . o singur dat . în edin public . 25/1997.6 pct. Dintre acestea.264 alin.991/C/1993 al Ministerului Justi iei. luând în considerare durata procedurii. care se face. dificultatea dezbaterilor. a cererilor deduse judec ii. pentru c nu este suficient s se fac dreptate.1 Cod procedur civil . îns . 125 Cod de procedur civil ). aprobat prin legea 87/1998. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat .3 Cod procedur civil . comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor. care se afi eaz la u a s lii de edin .

În acela i timp. Aceasta presupune. În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr. cât mai curând posibil. Independen a instan elor.2 din Constitu ia României). sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV).1 Constitu ia României.2 din Constitu ia României.126 alin. are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative. în condi iile legii sale organice(conform art. Astfel. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat . în art.125 alin. Acest aspect este reflectat în art.faptul c în realizarea actului de justi ie. care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat .126 alin.92/1992 pentru organizarea judec toreasc . care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept. prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr. propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii.124 alin. Independen a judec torilor este reflectat în art. de statutul s u. care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege. nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului.nu afecteaz independen a. Astfel.4 din Legea nr. Independen a. Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ . .18 alin. a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii. În acela i sens sunt i prevederile art.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´.tribunale i Cur i de apel. ca i în cazul instan elor de judecat .Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea. astfel în eleas . ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. în competen a conduc torului instan ei. adic judec torii.

În acela i timp.reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea. referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. astfel. Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ).precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV). Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României.O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora.prin care se realizeaz actul de justi ie. ca element al unui proces echitabil.1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili. dispozi iile codului de . cazurile de extindere a competen ei(titlul III). este dat de inamovibilitate. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor. în condi iile legii. ca element al unui proces echitabil. competen a teritorial (titlul II). În acest context. care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii. conform art. atât din punct de vedere material cât i teritorial. cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. Acela i text arat în alin. Împar ialitatea. trebuie subliniat c prin legi speciale.în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -.de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil .125 alin. prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat .2 c promovarea. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie. la rang de principiu. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei. Stabilirea prin lege a tribunalului. în condi iile legii sale organice.

.cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu. Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti. relativ la competen a material . Legea nr 14/2003. chiar în lipsa p r ilor. Pronun area în edin public . imediat dup deliberarea completului de judecat . este impus de art.267 alin.258 alin. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. s renun e în instan la calea de atac (art. Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.2 Cod procedur civil . legea partidelor politice.1 Cod procedur civil ). d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil.procedur prev zând. în edin a public .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->