Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului. neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i.1. .1 din Conven ie. compunerea instan ei.128-129. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s .6 pct. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. . iii)tribunal impar ial. mai precis în reglementarea art.6 pct. alin. iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor. argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor. art. încuviin area probelor se face în edin public . inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan . Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii.1 din Conven ie.Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor. Astfel.114 alin. art.1 al Conven iei.115. într-o societate democratic . dup prealabila lor discutare de c tre p r i. instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil. se reg sesc i în legisla ia na ional . fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1.6. În virtutea contradictorialit ii. ii)tribunal independent. în vederea exercit rii c ilor legale de atac.i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice. Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care . mandatul. Nu exist . art114 alin. ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen . în vederea afl rii adev rului în cauz .Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea. sunt toate premisele ca. a a cum au fost ele anterior redate. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. respectând în elesul art. prin hot rârile pronun ate. Ori. prin cererile scrise adresate instan ei. ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile. art. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´.107. art. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces.4 Cod procedur civil . 112. tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor. deci. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare. Un al doilea element al exigen ei formulate prin art.Cerin a din art.

nu o ingerin în interesele p r ilor.i ap ra interesele.5 din Legea de organizare judec toreasc nr.Cerin a examin rii cauzei în public. prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii. prev zut de art.92/1992 i art.imutabilitatea semnific imposibilitatea. gratuit ii. acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale. obiectului i temeiului de drept. constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii.24 alin. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege.21 alin. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers . prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane. care asigur p r ilor posibilitatea de a.i angaja un avocat. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora. de c tre o instan a superioar în grad.1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. ales sau numit din oficiu. care se realizeaz . a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar . iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. 2. sub aspectul p r ilor. În sens material. art.126 din Constitu ie.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a. la baza c ruia stau principiile legalit ii. controlului judiciar. art. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a.Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat . gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe.. Astfel. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional. publicit ii. înseamn publicitatea dezbaterilor.1 din Conven ie. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare. colegialit ii. Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. iar pe de alt parte. egalit ii p r ilor. inând seama c prin art. a modific rii cadrului litigiului. imutabilit ii i rolului activ al instan ei. afar de cazurile prev zute de lege.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat. rolul activ al instan ei reprezint . dar i în raporturile dintre ele. 6 pct. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale. prin indicarea . În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. de principiu.

155 alin.Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte.6 pct. pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii. indiferent de natura lor. în edin public . 25/1997.U. 121 alin.264 alin. i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art.1 i art.2 Cod procedur civil ).unor criterii de apreciere. cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art. care permit amânarea judec ii. aprobat prin legea 87/1998. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei. care se afi eaz la u a s lii de edin . în acela i scop. iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei. pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin. .156 alin. îns . de pild . Dintre acestea. 3.1 din Conven ie.2 al art. pentru c nu este suficient s se fac dreptate. reglementat prin O. Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres.121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret . complexitatea procesului. o singur dat . decât într-un num r limitat de litigii. potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. Cu toate acestea. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. Caracterul dezbaterilor nu influen eaz .991/C/1993 al Ministerului Justi iei. dar i în art. întotdeauna. luând în considerare durata procedurii. pronun area hot rârii judec tore ti. cele mai importante sunt cele din art. iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile. a independen ei acestora. dificultatea dezbaterilor. a cererilor deduse judec ii. care se face. într-un termen rezonabil. ci este nevoie s se i vad acest lucru. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor.3 Cod procedur civil . 125 Cod de procedur civil ). Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor. Pentru asigurarea publicit ii. precum i cele din art. reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor. De asemenea. stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist . în zilele i la orele fixate de instan . comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor.1.1 Cod procedur civil . fapt prev zut expres în art.1 i art. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art.260 alin.G. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat . 121 alin. aprobat prin Ordinul nr. potrivit listei de edin . pe temeiul învoielii p r ilor. aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. natura preten iilor. Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea.44 ).

faptul c în realizarea actului de justi ie. adic judec torii. propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii.2 din Constitu ia României). sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV). Astfel. astfel în eleas .124 alin.4 din Legea nr.125 alin.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .tribunale i Cur i de apel. În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat .126 alin. care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii. cât mai curând posibil. Independen a judec torilor este reflectat în art.1 Constitu ia României.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´.2 din Constitu ia României.Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea. Acest aspect este reflectat în art. în competen a conduc torului instan ei. Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens.3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat . Independen a instan elor. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ . care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege. ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept. . Independen a. a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii. Astfel. prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr. Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului. în art. de statutul s u. nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. În acela i sens sunt i prevederile art.18 alin.126 alin. în condi iile legii sale organice(conform art.nu afecteaz independen a. Aceasta presupune. ca i în cazul instan elor de judecat . În acela i timp. are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .

cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil. în condi iile legii. astfel. conform art. care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. în condi iile legii sale organice. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -.2 c promovarea. ca element al unui proces echitabil.125 alin. Acela i text arat în alin. dispozi iile codului de .precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV). competen a teritorial (titlul II).1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii. Stabilirea prin lege a tribunalului. cazurile de extindere a competen ei(titlul III). ca element al unui proces echitabil. Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ).în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise. trebuie subliniat c prin legi speciale.prin care se realizeaz actul de justi ie. Împar ialitatea. atât din punct de vedere material cât i teritorial. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei. prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat .O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora. Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României. este dat de inamovibilitate. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor.reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea. la rang de principiu. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil . În acela i timp. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie.de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. În acest context.

chiar în lipsa p r ilor. Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti.258 alin. Pronun area în edin public . este impus de art. imediat dup deliberarea completului de judecat .procedur prev zând. legea partidelor politice. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. relativ la competen a material .2 Cod procedur civil . în edin a public . .267 alin. s renun e în instan la calea de atac (art. Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.1 Cod procedur civil ).cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu. Legea nr 14/2003. d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful