Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

Ori. deci. .6. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil. art. iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor. în vederea afl rii adev rului în cauz . ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen . art114 alin. art. alin. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii. îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´.1. dup prealabila lor discutare de c tre p r i.1 al Conven iei.107. art.128-129.114 alin.Cerin a din art.1 din Conven ie. a a cum au fost ele anterior redate.Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1. într-o societate democratic . compunerea instan ei. La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului.Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor.i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. în vederea exercit rii c ilor legale de atac.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege. 112. respectând în elesul art. fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii. Un al doilea element al exigen ei formulate prin art. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii. ii)tribunal independent. tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor. În virtutea contradictorialit ii. argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor.115. ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces. Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care .6 pct. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. sunt toate premisele ca.1 din Conven ie.4 Cod procedur civil . mai precis în reglementarea art. prin hot rârile pronun ate. neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare. încuviin area probelor se face în edin public . instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil. art. mandatul. Astfel. inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan .6 pct. iii)tribunal impar ial. prin cererile scrise adresate instan ei. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s . se reg sesc i în legisla ia na ional . Nu exist . . în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal.

care se realizeaz . de principiu. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti.126 din Constitu ie. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. iar pe de alt parte. a modific rii cadrului litigiului. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a.92/1992 i art. nu o ingerin în interesele p r ilor.i ap ra interesele. obiectului i temeiului de drept. care asigur p r ilor posibilitatea de a. ales sau numit din oficiu.Cerin a examin rii cauzei în public. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers . la baza c ruia stau principiile legalit ii. imutabilit ii i rolului activ al instan ei. 6 pct. controlului judiciar. de c tre o instan a superioar în grad.imutabilitatea semnific imposibilitatea.. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional. colegialit ii. În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern. precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii. a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar .Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat . 2.i angaja un avocat. publicit ii. gratuit ii.1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora.24 alin. deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii. prin indicarea .5 din Legea de organizare judec toreasc nr. pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. prev zut de art. art. prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane. iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. înseamn publicitatea dezbaterilor. În sens material. inând seama c prin art.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat. rolul activ al instan ei reprezint . afar de cazurile prev zute de lege. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege. Astfel. dar i în raporturile dintre ele.1 din Conven ie. art. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare.21 alin. Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. sub aspectul p r ilor. constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. egalit ii p r ilor. gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a. acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale.

dar i în art.121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret . pe temeiul învoielii p r ilor. reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor. Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor.2 Cod procedur civil ). aprobat prin Ordinul nr.1 din Conven ie.156 alin. cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art.U. 25/1997. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei. într-un termen rezonabil.264 alin. precum i cele din art. aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. 155 alin. decât într-un num r limitat de litigii. comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor. natura preten iilor. ci este nevoie s se i vad acest lucru. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile. Caracterul dezbaterilor nu influen eaz .G. Dintre acestea. complexitatea procesului. în zilele i la orele fixate de instan .1 i art. luând în considerare durata procedurii. De asemenea. a independen ei acestora. care se face. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat .3 Cod procedur civil . 121 alin. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor. fapt prev zut expres în art.991/C/1993 al Ministerului Justi iei. indiferent de natura lor. în acela i scop.2 al art. 121 alin. potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. reglementat prin O. cele mai importante sunt cele din art. aprobat prin legea 87/1998. de pild .Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte. care permit amânarea judec ii. pronun area hot rârii judec tore ti.1 Cod procedur civil . a cererilor deduse judec ii.260 alin. întotdeauna.unor criterii de apreciere. pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist .44 ). pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii. Pentru asigurarea publicit ii. dificultatea dezbaterilor. potrivit listei de edin . 125 Cod de procedur civil ). îns .6 pct. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art. iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete. pentru c nu este suficient s se fac dreptate. Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres. care se afi eaz la u a s lii de edin .1 i art. iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei. Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea.1. i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art. Cu toate acestea. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. . în edin public . 3. o singur dat .

1 Constitu ia României. în competen a conduc torului instan ei.125 alin. astfel în eleas . ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr. în art. Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului.126 alin. Independen a judec torilor este reflectat în art. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat . a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea.18 alin. Astfel. care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept.nu afecteaz independen a. Acest aspect este reflectat în art.2 din Constitu ia României. are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative. sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV). Astfel. care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege.92/1992 pentru organizarea judec toreasc . propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii.2 din Constitu ia României). În acela i timp.3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat . ca i în cazul instan elor de judecat . în condi iile legii sale organice(conform art. .124 alin. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ .tribunale i Cur i de apel. Aceasta presupune. adic judec torii.4 din Legea nr. nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr. Independen a instan elor. care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii.faptul c în realizarea actului de justi ie. de statutul s u.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´. În acela i sens sunt i prevederile art. Independen a. Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens.126 alin. cât mai curând posibil.

care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. atât din punct de vedere material cât i teritorial.2 c promovarea.reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea. dispozi iile codului de . Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ).125 alin. trebuie subliniat c prin legi speciale. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil . astfel. ca element al unui proces echitabil. competen a teritorial (titlul II). transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei.de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. la rang de principiu.prin care se realizeaz actul de justi ie. În acela i timp. ca element al unui proces echitabil. conform art. cazurile de extindere a competen ei(titlul III).1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili. În acest context. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie. Acela i text arat în alin.în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise. este dat de inamovibilitate. cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. în condi iile legii sale organice. prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat . Stabilirea prin lege a tribunalului. referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil. în condi iile legii.precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV). Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României. Împar ialitatea.O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora.

1 Cod procedur civil ). . Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. legea partidelor politice.258 alin. este impus de art.cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu.267 alin. relativ la competen a material . Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.2 Cod procedur civil . Legea nr 14/2003. s renun e în instan la calea de atac (art.procedur prev zând. imediat dup deliberarea completului de judecat . chiar în lipsa p r ilor. în edin a public . d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil. Pronun area în edin public .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful