Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor.Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea. Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii. în vederea afl rii adev rului în cauz . fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii.4 Cod procedur civil .Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor. se reg sesc i în legisla ia na ional . Nu exist . compunerea instan ei. art. . art. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s . 112. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare.1 din Conven ie. deci. Un al doilea element al exigen ei formulate prin art. a a cum au fost ele anterior redate. La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului. iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor. Ori. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile.107. într-o societate democratic . în vederea exercit rii c ilor legale de atac. mandatul. inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan .114 alin. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces.6 pct. încuviin area probelor se face în edin public .115. ii)tribunal independent. argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. Astfel. în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal. ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces.Cerin a din art. iii)tribunal impar ial. sunt toate premisele ca. art. art. dup prealabila lor discutare de c tre p r i. art114 alin. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. prin cererile scrise adresate instan ei. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil.6 pct.1 al Conven iei.128-129. respectând în elesul art. instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil. îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´. În virtutea contradictorialit ii. mai precis în reglementarea art. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1.1 din Conven ie. neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i.1. ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen . Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care .6. .i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice. prin hot rârile pronun ate.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege. alin.

dar i în raporturile dintre ele. nu o ingerin în interesele p r ilor. a modific rii cadrului litigiului. prev zut de art. prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii. Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. obiectului i temeiului de drept.i ap ra interesele. inând seama c prin art. În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern.1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice.24 alin.. egalit ii p r ilor.Cerin a examin rii cauzei în public. înseamn publicitatea dezbaterilor. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional.21 alin. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers . colegialit ii. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora. prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane. prin indicarea . deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. În sens material. afar de cazurile prev zute de lege. rolul activ al instan ei reprezint .126 din Constitu ie. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare. pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. controlului judiciar.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat. la baza c ruia stau principiile legalit ii.1 din Conven ie. 2. a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar .imutabilitatea semnific imposibilitatea. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a. art. acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale. Astfel. precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii. art. ales sau numit din oficiu.i angaja un avocat. iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. care se realizeaz . 6 pct. sub aspectul p r ilor. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti. de c tre o instan a superioar în grad.5 din Legea de organizare judec toreasc nr. care asigur p r ilor posibilitatea de a.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a.Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat .92/1992 i art. iar pe de alt parte. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale. constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. de principiu. gratuit ii. imutabilit ii i rolului activ al instan ei. publicit ii.

complexitatea procesului. 25/1997. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist . dificultatea dezbaterilor. aprobat prin legea 87/1998.U. Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea.2 al art.260 alin. într-un termen rezonabil. aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. a cererilor deduse judec ii. în edin public . a independen ei acestora. Cu toate acestea. Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat . iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete.Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte. îns . stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. ci este nevoie s se i vad acest lucru. pe temeiul învoielii p r ilor. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art.156 alin. pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii. iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei. 3. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei.G. 121 alin. care permit amânarea judec ii.3 Cod procedur civil . aprobat prin Ordinul nr. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor.6 pct. indiferent de natura lor.1 i art. Dintre acestea. reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor.264 alin. în acela i scop. De asemenea. pronun area hot rârii judec tore ti. 121 alin. Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor. .2 Cod procedur civil ). Pentru asigurarea publicit ii.991/C/1993 al Ministerului Justi iei. precum i cele din art. 125 Cod de procedur civil ). Caracterul dezbaterilor nu influen eaz .44 ). cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art. dar i în art. luând în considerare durata procedurii.1 i art. care se face. întotdeauna. pentru c nu este suficient s se fac dreptate. 155 alin. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile.1. care se afi eaz la u a s lii de edin . i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art. o singur dat . comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor. fapt prev zut expres în art.1 din Conven ie. potrivit listei de edin .121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret . cele mai importante sunt cele din art. natura preten iilor. în zilele i la orele fixate de instan . pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin. reglementat prin O. decât într-un num r limitat de litigii.1 Cod procedur civil . de pild .unor criterii de apreciere.

cât mai curând posibil.faptul c în realizarea actului de justi ie.tribunale i Cur i de apel. adic judec torii. ca i în cazul instan elor de judecat .4 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judec toreasc . În acela i sens sunt i prevederile art.126 alin.125 alin. ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. Astfel. Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens.126 alin. Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului. Independen a judec torilor este reflectat în art. care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege.2 din Constitu ia României). a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii.1 Constitu ia României.Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea.124 alin. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ . nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. Independen a.18 alin. Acest aspect este reflectat în art. . care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii.3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat . în condi iile legii sale organice(conform art. Astfel. de statutul s u. în competen a conduc torului instan ei. care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept. în art. În acela i timp. Aceasta presupune. sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV). are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´.2 din Constitu ia României. În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat .92/1992 pentru organizarea judec toreasc . astfel în eleas . prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr.nu afecteaz independen a. Independen a instan elor. propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii.

O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora. dispozi iile codului de . prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat . În acest context. Împar ialitatea. trebuie subliniat c prin legi speciale. ca element al unui proces echitabil. Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României.în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise.de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. atât din punct de vedere material cât i teritorial. la rang de principiu. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -.125 alin. conform art. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor. Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ).precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV). referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil . este dat de inamovibilitate. Acela i text arat în alin.prin care se realizeaz actul de justi ie.reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea.1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. astfel. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie. ca element al unui proces echitabil. Stabilirea prin lege a tribunalului. transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii.2 c promovarea. în condi iile legii. În acela i timp. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei. competen a teritorial (titlul II). în condi iile legii sale organice. care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. cazurile de extindere a competen ei(titlul III).

Pronun area în edin public .procedur prev zând.267 alin. . Legea nr 14/2003. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. în edin a public . Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.1 Cod procedur civil ). s renun e în instan la calea de atac (art. legea partidelor politice. d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil. este impus de art. chiar în lipsa p r ilor.258 alin.cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu.2 Cod procedur civil . Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti. relativ la competen a material . imediat dup deliberarea completului de judecat .