Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

mai precis în reglementarea art. iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor. art. instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil. art114 alin. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s .4 Cod procedur civil . prin hot rârile pronun ate. deci. 112. sunt toate premisele ca.Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege.128-129. prin cererile scrise adresate instan ei.6.i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice.6 pct. ii)tribunal independent.1 din Conven ie. Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care . argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. .107. art.6 pct. a a cum au fost ele anterior redate. ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen .1 din Conven ie. Ori.1. îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´. alin. în vederea afl rii adev rului în cauz . Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii. La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului. . tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor. Nu exist . dup prealabila lor discutare de c tre p r i. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor. inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan . neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i.114 alin. fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii. Un al doilea element al exigen ei formulate prin art.Cerin a din art. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile.1 al Conven iei. art. într-o societate democratic . iii)tribunal impar ial. Astfel. mandatul. în vederea exercit rii c ilor legale de atac. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. încuviin area probelor se face în edin public . art. respectând în elesul art.Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil.115. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1. compunerea instan ei. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii. în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces. În virtutea contradictorialit ii. se reg sesc i în legisla ia na ional .

deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . egalit ii p r ilor. constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. art. de principiu. În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern. obiectului i temeiului de drept.Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat . imutabilit ii i rolului activ al instan ei. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a. inând seama c prin art. colegialit ii.126 din Constitu ie.1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice. Astfel. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti.imutabilitatea semnific imposibilitatea. prin indicarea . controlului judiciar.i angaja un avocat. precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii.92/1992 i art. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale. prev zut de art. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a. iar pe de alt parte. la baza c ruia stau principiile legalit ii. iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. 6 pct. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional.24 alin. pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. a modific rii cadrului litigiului.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat. sub aspectul p r ilor. prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii.1 din Conven ie. prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane. 2. care asigur p r ilor posibilitatea de a.. care se realizeaz . În sens material.Cerin a examin rii cauzei în public. gratuit ii. nu o ingerin în interesele p r ilor. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare.i ap ra interesele.21 alin. art. dar i în raporturile dintre ele. a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar . acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale. înseamn publicitatea dezbaterilor. de c tre o instan a superioar în grad. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers . afar de cazurile prev zute de lege. rolul activ al instan ei reprezint . publicit ii.5 din Legea de organizare judec toreasc nr. ales sau numit din oficiu.

în acela i scop. care se afi eaz la u a s lii de edin . precum i cele din art.3 Cod procedur civil . iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei. indiferent de natura lor. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. care permit amânarea judec ii. îns . Cu toate acestea.260 alin. aprobat prin Ordinul nr. 3.1. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist . aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile. 155 alin. cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art. în zilele i la orele fixate de instan . iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete. a cererilor deduse judec ii.156 alin. întotdeauna. complexitatea procesului. dificultatea dezbaterilor.991/C/1993 al Ministerului Justi iei. pronun area hot rârii judec tore ti. fapt prev zut expres în art. o singur dat . De asemenea. stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. într-un termen rezonabil. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art. Caracterul dezbaterilor nu influen eaz . Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea.6 pct. în edin public . decât într-un num r limitat de litigii. luând în considerare durata procedurii. natura preten iilor. a independen ei acestora. pe temeiul învoielii p r ilor. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei. aprobat prin legea 87/1998. reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat . cele mai importante sunt cele din art. pentru c nu este suficient s se fac dreptate. pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin.Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte. potrivit listei de edin . care se face.U. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor. de pild . Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres.G.1 din Conven ie. comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor. reglementat prin O.unor criterii de apreciere.44 ).1 i art. . Dintre acestea. Pentru asigurarea publicit ii. 125 Cod de procedur civil ). 25/1997.264 alin. dar i în art. ci este nevoie s se i vad acest lucru. 121 alin. 121 alin.2 al art.1 Cod procedur civil . i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art. pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii.1 i art.121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret .2 Cod procedur civil ). potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor.

Astfel. ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. Independen a judec torilor este reflectat în art.faptul c în realizarea actului de justi ie. astfel în eleas . Independen a. care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept.tribunale i Cur i de apel. nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr. în condi iile legii sale organice(conform art. care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .2 din Constitu ia României).nu afecteaz independen a. are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative.3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat .125 alin.Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea.4 din Legea nr. Astfel. în art.92/1992 pentru organizarea judec toreasc . de statutul s u.126 alin. Acest aspect este reflectat în art. prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr.18 alin.2 din Constitu ia României. cât mai curând posibil. propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta presupune.1 Constitu ia României.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´. ca i în cazul instan elor de judecat .126 alin. În acela i sens sunt i prevederile art. . Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului. în competen a conduc torului instan ei. În acela i timp. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat . Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens. adic judec torii. a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii.124 alin. care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ . sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV). Independen a instan elor.

conform art.în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise.reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea.O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora. În acest context.precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV).125 alin. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei. cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor. este dat de inamovibilitate. ca element al unui proces echitabil. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -. cazurile de extindere a competen ei(titlul III).1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili. Acela i text arat în alin. referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil.prin care se realizeaz actul de justi ie. transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat . Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României. care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. Împar ialitatea. dispozi iile codului de . trebuie subliniat c prin legi speciale.2 c promovarea. în condi iile legii sale organice. atât din punct de vedere material cât i teritorial. în condi iile legii. Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ). astfel. competen a teritorial (titlul II).de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie. În acela i timp. la rang de principiu. ca element al unui proces echitabil. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil . Stabilirea prin lege a tribunalului.

imediat dup deliberarea completului de judecat .1 Cod procedur civil ). este impus de art. . în edin a public . Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.258 alin. Pronun area în edin public .cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu. Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti.2 Cod procedur civil . s renun e în instan la calea de atac (art. relativ la competen a material . chiar în lipsa p r ilor. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. Legea nr 14/2003.267 alin.procedur prev zând. legea partidelor politice. d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful