Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conven ia European a Drepturilor Omului (CEDO) (oficial Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale) este un tratat interna ional care protejeaza drepturile omului i libert ile fundamentale în Europa. Redactat în 1950 de c tre Consiliu, atunci nou format Europa, Conven ia a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953. Toate statele membre ale Consiliului Europei iau parte la Conven ie i se a teapt ca noii membri sa adopte Conventia cat mai repede posibil. Conven ia a infiintat Curtea European a Drepturilor Omului. Orice persoan care simte ca drepturile sale au fost înc lcate în temeiul Conven iei se poate adresa Cur ii. Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei monitorizeaz executarea hot rârilor judec tore ti, în special pentru a asigura plata sumelor acordate de Curte reclaman ilor cu titlu de desp gubiri pentru prejudiciul suferit. Infiin area unui tribunal pentru a proteja persoanele fizice de la violarea drepturilor omului este o idee inovatoare pentru o conven ie interna ional privind drepturile omului, deoarece ofer individului un rol activ in spatiul international. . CEDO contine mai multe articole, precum: Dreptul a viata, dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil.

Articolul 6 : Dreptul la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil ocup un loc special printre drepturile fundamentale recunoscute într-o societate democratic a c rui garantare trebuie s fie inerent oric rui sistem de drept.Articolul 6 prevede un drept detaliat laun proces echitabil, inclusiv dreptul la o audiere pubilca în fa a unui tribunal independent i impar ial în timp rezonabil, prezum ia de nevinovatie si alte drepturi minime pentru cei îns rcina i cu o infrac iune penal (timp i facilit i adecvate pentru a preg ti ap rarea lor, acces la reprezentare juridic , dreptul de a examina martori). Analizând dispozi iile art.6 din CEDO , care au în vedere un proces echitabil, se poate constata c acestea se refer la unele cerin e f r de care procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un tribunal impar ial i independent, atât in ce prive te judecarea i solu ionarea conflictului de drept penal, cât i luarea oric rei m suri de constrângere asupra unor drepturi i liberta i fundamentale. În ce prive te prima cerin , acesta este asigurat în procesul nostru penal , deoarece numai o instan judec toreasc are dreptul la jurisdic ie , s aplice pedeapsa infractorilor. Tot în România, în procesul penal exist separa ia între func ia procesual de acuzare, exercitat de un procuror, care aduce în fa a tribunalului suspectul i func ia de jurisdic ie, exercitat de instan a de judecat , care judec i solu ioneaz definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeaps nu poate fi aplicat decât de instan a judec toreasc . În leg tur cu aceste cerin e la care se refer art.6 alin.1 din Conven ie, Curtea European a Drepturilor Omului are o practic bine cristalizat i constant , care ofer un tablou complet al situa iilor juridice , cu care pot fi confruntate instan ele judec tore ti na ionale, în leg tur cu

Äinstan a european a ar tat c sintagma semnific încrederea pe care .107. deci.fiecare dintre cele trei elemente care alc tuiesc structura exigen ei exprimate de Conven ie în aceast privin i anume: i)tribunal stabilit de lege. prin cererile scrise adresate instan ei. iii)tribunal impar ial. mai precis s discute i s combat sus inerile f cute de fiecare dintre ele i s .Cerin a din art. .115. instan ele na ionale s nu se fac vinovate de înc lc ri ale dreptului la un proces echitabil. în vederea afl rii adev rului în cauz .i exprime opinia asupra ini iativelor instan ei în scopul stabilirii adev rului i al pronun rii unei hot râri legale i temeinice. compunerea instan ei.6 pct. ÄTribunalul stabilit prin lege´ este una dintre condi iile esen iale promovate de Conven ie pentru a asigura condi iile obiective ale unei judec i echitabile. alin. dup prealabila lor discutare de c tre p r i. iar hot rârile judec tore ti sunt comunicate p r ilor. prin nesocotirea principiului contradictorialit ii. prin hot rârile pronun ate.6 pct. Astfel. Nu exist . art. în vederea exercit rii c ilor legale de atac. art. trebuie în eleas în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oric rui proces i anume principiul contradictorialit ii i principiul dreptului la ap rare. mai precis în reglementarea art. Consacr ri indirecte ale manifest rilor principiului contradictorialit ii.128-129.Contradictorialitatea este principiul care îng duie p r ilor din proces s participe în mod activ i egal la prezentarea. Ori. aceea ca o cauz s fie examinat în mod echitabil.Conven ia nu are în vedere numai baza legal a existen ei tribunalelor. ci i orice dispozi ie din dreptul intern referitoare la: competen . îl constituie Ädreptul la un tribunal independent´. ii)tribunal independent. în cursul procesului toate p r ile sunt ascultate în mod egal. sunt toate premisele ca. art. ap r rile i probele de care în eleg s se foloseasc în proces. pentru a se lua în considerare existen a unei posibile b nuieli legitime de lips de independen a unei jurisdic ii. tribunalele trebuie s o inspire justi iabililor.1 din Conven ie. 112. fa de garan iile pe care aceasta din urm le instituie pentru asigurarea contradictorialit ii.4 Cod procedur civil . a a cum au fost ele anterior redate. În virtutea contradictorialit ii.1 din Conven ie. într-o societate democratic . argumentarea i dovedirea drepturilor lor în cursul desf ur rii procesului. elementul determinant const în a se ti dac aprehensiunile celui interesat pot trece ca obiectiv justificat´ 1. . încuviin area probelor se face în edin public .1. p r ile î i aduc reciproc la cuno tin preten iile. art114 alin.1 al Conven iei. inclusiv asupra împrejur rilor de fapt sau de drept puse în discu ie de instan . Un al doilea element al exigen ei formulate prin art. neconcordan e de semnifica ie juridic a contradictorialit ii între dispozi iile Conven iei i dispozi iile din legea na ional i.114 alin. ambele asigurând egalitatea deplin a p r ilor în proces. se reg sesc i în legisla ia na ional . respectând în elesul art. La sintagma Ästabilit prin lege´ se aplic o interpretare extensiv a termenului. judecata nu se poate face decât dup legala lor citare. mandatul.6. incompatibilitatea i recuzarea magistra ilor. art.

. prin recunoa terea acelora i drepturi procesuale i impunerea acelora i obliga ii. controlul judiciar înseamn posibilitatea verific rii. a modific rii cadrului litigiului. gratuit ii.egalitatea p r ilor semnific egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instan a. iar pe de alt parte. prin indicarea . pe de o parte prin asigurarea accesului p r ilor la dezbateri. obiectului i temeiului de drept. prin asigurarea accesului la dezbateri al oric ror persoane.126 din Constitu ie. imutabilit ii i rolului activ al instan ei. înseamn publicitatea dezbaterilor. în limita competen elor ce le-au fost conferite de legiuitor. de principiu. colegialit ii.imutabilitatea semnific imposibilitatea. gratuitatea înseamn ob inerea unei rezolv ri judiciare necondi ionat de plata vreunei taxe. Realizarea dreptului la ap rare este asigurat i prin modul de organizare i func ionare a instan elor judec tore ti. care asigur p r ilor posibilitatea de a.5 din Legea de organizare judec toreasc nr.i angaja un avocat. deoarece are ca unic scop aflarea adev rului în cauz . constând în dreptul la ap rare i dreptul la dezbateri contradictorii. Dreptul la ap rare are în dreptul românesc i valoare de principiu constitu ional. la baza c ruia stau principiile legalit ii. nu o ingerin în interesele p r ilor. publicit ii.Dreptul la un proces echitabil înseamn i posibilitatea rezonabil a oric rei p r i de a expune cauza sa instan ei de judecat . 6 pct. ceea ce se realizeaz prin asigurarea dreptului s u la ap rare.24 alin. art. de c tre o instan a superioar în grad.92/1992 i art. precum i supunerea judec torilor numai în fa a legii. ci o garan ie a respect rii drepturilor i realiz rii intereselor acestora. care se realizeaz .Cerin a examin rii cauzei în public. cazurile de excep ie de la regula publicit ii sunt nominalizate în lege. în condi ii care s nu o dezavantajeze fa de partea advers .1 din Codul de procedur civil proclam c edin ele de judecat sunt publice. sub aspectul p r ilor. inând seama c prin art. acest drept include toate drepturile i garan iile procesuale. În acela i mod este în eleas no iunea de publicitate i în dreptul intern. 2. egalit ii p r ilor.21 alin. ales sau numit din oficiu. iar în sens formal el include dreptul p r ilor de a.i ap ra interesele. În sens material. iar prin alineatul 2 al aceluia i articol se prevede c în tot cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat. afar de cazurile prev zute de lege. dar i în raporturile dintre ele.1 din Constitu ie se stabile te c dreptul la ap rare este garantat. prev zut de art. aceasta fiind o condi ie inerent a exercit rii drepturilor lor procesuale. controlului judiciar.1 din Conven ie. Astfel. a legalit ii i temeiniciei hot rârii pronun ate de instan a inferioar . rolul activ al instan ei reprezint . Legalitatea semnific înf ptuirea justi iei în numele legii de c tre instan ele judec tore ti prev zute de lege. art.

decât într-un num r limitat de litigii. Celeritatea judec rii proceselor nu este consacrat în legisla ia na ional în mod expres. care se afi eaz la u a s lii de edin . a cererilor deduse judec ii. întotdeauna.1 din Conven ie. se reglementeaz m surile ce se dispun de instan la primirea sesiz rii. edin ele de judecat se in la sediul stabil i cunoscut al instan ei. iar redactarea hot rârii se face în termen de 30 de zile de la pronun area ei. Cu toate acestea. iar ter ele persoane nu pot fi îndep rtate din sala de judecat decât în cazul edin elor secrete. Dintre acestea. precum i cele din art. ci este nevoie s se i vad acest lucru. a independen ei acestora. potrivit c rora pronun area se poate amâna pentru un termen ce nu poate dep i 7 zile. în acela i scop.264 alin. dar i în art. 25/1997.unor criterii de apreciere. Pentru asigurarea publicit ii. pe baza c rora instan a de judecat trebuie s le determine ± alin.Cerin a Conven iei ca examinarea cauzei s se fac într-un termen rezonabil trebuie raportat la fiecare caz în parte. 121 alin. care se face. dificultatea dezbaterilor.1 i art.3 Cod procedur civil . reglementat prin O. indiferent de natura lor. Publicitatea este o garan ie a corectitudinii i impar ialit ii judec torilor.1. pronun area hot rârii judec tore ti. potrivit listei de edin . aprobat prin legea 87/1998. cu cel pu in o or înainte de începerea edin ei de judecat ( art. îns . 155 alin. pentru acest motiv p r ile nu pot fi împiedicate s participe la dezbaterea cauzelor proprii. i de c tre judec torul c ruia i s-a repartizat cauza spre solu ionare ( art. comportamentul autorit ilor competente i al p r ilor. Codul de procedur civil cuprinde o suit de norme prin care se asigur solu ionarea. în Regulamentul pentru organizarea i func ionarea instan elor. nici m car atunci când s-a declarat edin secret (art. De asemenea. dac dezbaterea public ar putea v t ma ordinea sau moralitatea public ori p r ile. în zilele i la orele fixate de instan .44 ). reglementat prin legea 10/2001 sau în materia adop iilor. .2 al art.260 alin.121 Cod procedur civil stabile te c instan a poat s dispun ca dezbaterile s se fac în edin secret . pentru c nu este suficient s se fac dreptate.2 Cod procedur civil ). aglomerarea rolului instan ei i exercitarea c ilor de atac. care permit amânarea judec ii.6 pct. 121 alin. o singur dat . Caracterul dezbaterilor nu influen eaz . 3. pe temeiul învoielii p r ilor. luând în considerare durata procedurii. respectiv pentru lips de ap rare temeinic motivat .1 Cod procedur civil .1 i art. cele mai importante sunt cele din art. 125 Cod de procedur civil ). de pild .156 alin.U.991/C/1993 al Ministerului Justi iei. natura preten iilor. în edin public . într-un termen rezonabil. fapt prev zut expres în art.G. complexitatea procesului. stabilindu-se c prin acestea trebuie s se asigure solu ionarea cu celeritate a cererilor primite i c acelea i m suri trebuie luate. în materia restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunist . aprobat prin Ordinul nr.

În acela i timp trebuie subliniat c nici verific rile atribuite prin Legea nr.2 din Constitu ia României. Independen a instan elor. de statutul s u. Independen a. Independen a judec torilor este reflectat în art. sunt reglementate numirea i avansarea în func ie a magistra ilor(titlul IV). care prevede c judec torii sunt independen i i se supun numai legii.124 alin. în competen a conduc torului instan ei.4 din Legea nr. prin dispozi ii speciale prev zute de Legea nr. ca i în cazul instan elor de judecat . propunerile de numire în func ie a magistra ilor sunt date în competen a Consiliului Superior al Magistraturii. .92/1992 pentru organizarea judec toreasc .126 alin. nu exclude interven ia instan elor de control judiciar care intervine în urma exercit rii c ilor de atac împotriva hot rârilor judec tore ti. Acest aspect este reflectat în art. în condi iile legii sale organice(conform art.3 din Constitu ie care prev d c prin lege sunt stabilite competen a i procedura de judecat .2 din Constitu ia României). ceea ce constituie o garan ie a unui proces echitabil. În acela i timp. Acest control nu vizeaz în nici un fel activitatea de judecat . În acela i sens sunt i prevederile art. Aceasta presupune. Astfel. în art.18 alin. a drepturilor înc lcate i prin reinstaurarea legalit ii. care prevede c justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege. Independen a presupune dou laturi i anume independen a instan elor i independen a magistratului. magistra ii nu pot fi influen a i de puterea executiv sau legislativ .nu afecteaz independen a.92/1992 pentru organizarea judec toreasc se prevede c ´În nici o împrejurare verific rile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desf urarea proceselor în curs sau la repunerea în discu ii a ceea ce a fost deja judecat´.92/1992 pentru organizarea judec toreasc .tribunale i Cur i de apel. Astfel.Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înl turarea incertitudinii în care se g sesc p r ile prin restabilirea.1 Constitu ia României. Independen a judec torilor este dat de garan iile aflate în acest sens.125 alin.faptul c în realizarea actului de justi ie.126 alin. care trebuie s guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept. astfel în eleas . adic judec torii. are în vedere c sistemul instan elor prin care se realizeaz justi ia nu face parte i nu este subordonat puterii executive sau legislative. cât mai curând posibil.

în legisla ia intern dispozi iile legale sunt clare i precise.O alt garan ie oferit magistra ilor i care asigur independen a acestora. conform art. Inamovibilitatea era reglementat în Constitu ia României. Acela i text arat în alin. Importan a acestui aspect este recunoscut prin consacrarea unui întreg titlu din Codul de procedur civil ± titlul V -. Sunt întâlnite astfel dispozi ii care stabilesc competen a dup materie(titlul I Cod procedur civil ). trebuie subliniat c prin legi speciale. la rang de principiu. referitor la str mutarea pricinilor În acela i timp i prin Constitu ie s-a recunoscut importan a acestei laturi a unui proces echitabil. care prevede cazurile concrete în care un magistrat i celelalte persoane implicate în actul de justi ie sunt incompatibili precum i procedurilor de urmat în cazul intervenirii acestora. În acest context. transferarea i sanc ionarea judec torilor este de competen a Consiliului Superior al Magistraturii. competen a teritorial (titlul II). dispozi iile codului de . prev zându-se c func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat .reprezint garan ia încrederii justi iabililor în magistra ii i institu iile în care ace tia î i desf oar activitatea.125 alin. este reglementat competen a de solu ionare a cauzelor. Aceasta presupune c orice avansare sau transferare nu se poate face decât cu consim mântul judec torilor. în condi iile legii. Aspecte vizând impar ialitatea pot fi reg site i în titlul VI Cod procedur civil . ca element al unui proces echitabil. Stabilirea prin lege a tribunalului.precum i procedura în cazul intervenirii unui conflict de competen (titlul IV). În acela i timp. astfel. cazurile de extindere a competen ei(titlul III). este dat de inamovibilitate. delimitând foarte clar competen ele instan elor de judecat implicate în realizarea actului de justi ie.de reglementare a unui anumit domeniu de activitate. cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior. ca element al unui proces echitabil. atât din punct de vedere material cât i teritorial.1 judec torii numi i de Pre edintele României sunt inamovibili.2 c promovarea.prin care se realizeaz actul de justi ie. are în vedere competen a de solu ionare a cauzei. Împar ialitatea. în condi iile legii sale organice.

Publicitatea pronun rii hot rârilor judec tore ti.267 alin.2 Cod procedur civil . legea partidelor politice. Pronun area în edin public . . d posibilitatea p r ii a c rei cauz a fost solu ionat nefavorabil. relativ la competen a material . s renun e în instan la calea de atac (art. chiar în lipsa p r ilor.procedur prev zând. Legea nr 14/2003. Acest aspect asigur cunoa terea de c tre justi iabili a hot rârii judec tore ti. este impus de art.1 Cod procedur civil ). Pronun area dispozitivului hot rârii judec tore ti.258 alin. imediat dup deliberarea completului de judecat . în edin a public .cazul´în orice materii date prin lege în competen a lor´ ± cu titlul de exemplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful