P. 1
Cap8 - Organizare de Santier ( Parea III)

Cap8 - Organizare de Santier ( Parea III)

|Views: 4,749|Likes:
Published by Vaiesu Ioan

More info:

Published by: Vaiesu Ioan on Jun 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/22/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

• Studiu al planurilor de urbanism locale. • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare. • Studiu privind aspectele legale. • Studiu arheologic. • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. . Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. • Studiu privind căile de comunicaţii. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. 8. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. • Studiu ecologic. concesionare sau închiriere.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. 6. 7. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului.

). cât şi cele provizorii). a căilor de comunicaţie (drumuri. Astfel. ce vizează lucrările de organizare a şantierului. de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. precum şi a unor ateliere (dulgherie. staţii de betoane. balastiere şi cariere etc. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. energie. se precizează încă din faza de proiectare. . a unor reţele pentru utilităţi (apă. de fiecare dată. Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită.). de mortare.Organizarea şantierului 203 8. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. poligoane de prefabricate. căldură. ce cuprind soluţiile organizatorice. elaborată de către proiectant. volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. fierărie. reţele telefonice etc. mecanic etc. Ca urmare a acestor evoluţii. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază.). Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate.2. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. de depozitare a materialelor etc. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. căi ferate.

.faza a II-a . pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. magazii. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj. diagrame.executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. prin aceasta.). care detaliază soluţiile prevăzute în faza I. improprii producţiei agricole.dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren.faza I . indiferent de valoarea investiţiei: . . prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază. .. . Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: . fără ca. a unor mijloace de organizare demontabile. Proiectul de organizare . în devizul general.utilizarea. piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului.folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor..care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată. . . depozite etc. să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. grafice.204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă. mobile etc.faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate. . fondurile necesare. lucrări subterane etc. de către proiectant. să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv. cantine.elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. . drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. de către constructor.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar.

posibilitatea măririi numărului de refolosiri. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. nivelul apelor freatice şi subterane. starea drumurilor de acces). următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . posibilitatea reducerii costurilor etc. 8. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. nu şi de către beneficiarul de investiţii. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. nisip. climatică şi hidrologică. debitele disponibile ale cursurilor de apă. numărul zilelor cu regim de îngheţ. în vederea soluţionării ulterioare. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. reţelele şi utilităţile existente în zonă.3. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. piatră de carieră). rampe de descărcare. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică. iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. posibilităţile de racordare provizorie. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. respectiv structurile geologice.

vagoane sau bacuri-dormitor. cluburi. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. se determină prin proiectul de organizare coordonator. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. ateliere şi poligoane de prefabricate. la banca finanţatoare. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă. direct antreprenorului general. . anexelor social-culturale. care se depune de către antreprenorul general. . chioşcuri de pâine. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate. rampe de descărcare şi . volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. debarcadere. birouri. magazii.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. estacade. magazine etc.. se negociază între constructor şi beneficiar. locuinţe. dormitoare. depozite de var. băi. cantine şi depozite de alimente. staţii centrale de betoane şi mortare etc. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. depozite de carburanţi. După admiterea la finanţare a lucrărilor. lăcătuşerie. castele sau bazine de apă. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). instalaţii pentru sortarea agregatelor. spălătorii. fierărie. ateliere de dulgherie. în funcţie de necesităţi. de către beneficiarii de investiţii. respectiv a subantreprenorilor. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport..unităţi auxiliare productive. mecanice. puncte sanitare şi farmaceutice. depozitelor etc.construcţii social-culturale şi administrative.

fără a necesita o nouă autorizaţie. iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate.exceptând achiziţionarea de utilaje . iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa . reţele electrice. mobile sau fixe. ţinând seama de funcţia. . reţele de apă şi canalizare. sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie. Constructorul este obligat să inventarieze materialele .definitive . căi de rulare pentru macarale. drumuri.provizorii . În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. centrale termice şi electrice provizorii. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. pe baza unei autorizaţii prealabile.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială.care pot fi: demontabile. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier. . în bune condiţii. linii provizorii de garaj. durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier.întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. Conform acestor caracteristici. devenite disponibile.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: .Organizarea şantierului 207 depozitare. Din fondurile pentru organizarea de şantier. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează. cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv. . staţii de compresoare. pot fi vândute sau desfiinţate. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. a lucrărilor de bază. desfiinţarea lor este obligatorie. remize pentru locomotive şi utilaje.

dacă este cazul. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate. pentru ca beneficiarul să predea. antreprenorului general amplasamentul lucrării. proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. pe bază de procesverbal.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. pe această cale. De asemenea. beneficiarul. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. precum şi teritoriul de organizare.4. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. Cu această ocazie. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale. fondul de organizare de şantier. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. dând toate lămuririle necesare. defrişarea terenului . Înainte de deschiderea şantierului. evacuarea materialelor .demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. Pentru deschiderea şantierului. pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul. care se deplasează la locul lucrării. curăţirea acestuia . antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. 8. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. reîntregindu-şi. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive. de comun acord. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului.

prin construcţii definitive (locuinţe. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). cât mai intens. cizmărie. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. spălătorii etc. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. construcţii administrative (birouri. 8. atunci când este cazul.5. cantine. constructorul trasează terenul. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. săli de clasă. dispensare etc. frizerie. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. chioşcuri de ziare. posibilităţile locale de folosire . oficiu poştal. oficiu telefonic etc. grupuri sociale etc. În vederea decontării lucrărilor. După executarea principalelor lucrări de organizare. săli şi terenuri de sport. creşe. construcţii social-culturale (cluburi. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp. băi. cămine.). se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. debite de tutun. puncte sanitare. în principal. săli de spectacole.).). ateliere de croitorie. nivelarea terenului etc. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului.). Se vor utiliza. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare.). cabine de pază şi control. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare.Organizarea şantierului 209 rezultate. în vederea începerii lucrărilor de bază.

ca elemente de organizare de şantier. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. total sau parţial. birouri. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. sunt situate în zone izolate. prin preluare sau închiriere. necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. La nevoie. indicii de suprafaţă sau de volum. băi. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii.5 etc. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. Aceste cazuri sunt precizate. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). punct sanitar (mc/muncitor) = 0. precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. sau în situaţiile în care complexele industriale.NPl) x i. a unor construcţii definitive existente. de legislaţia în vigoare. personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. dispensare.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. În principiu. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. cantine. inclusiv locuinţele. în mod expres.)2 S = (NPt . . fiind din localitate sau împrejurimi. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. săli de mese. spălătorii.

iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. unele cu masă foarte mare. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive. inclusiv membrii de familie. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. frecvent.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului.6. cât şi pentru transmiterea mesajelor. căi ferate (normale sau înguste). cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. Asigurarea şantierului. pentru fiecare categorie de construcţie. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. la soluţii . de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. De aceea. trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. din: drumuri (interioare şi exterioare). Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). după caz. i = indicele de suprafaţă sau de volum. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). la care se adaugă instalaţiile telefonice. 8. se recurge încă.

Pentru dimensionarea căii ferate. Drumurile exterioare nu se execută. de obicei. să fie cât mai puţin costisitoare. respectiv 6 m). Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. în baza de producţie. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. prefabricate din beton armat. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. În general. . Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. iar cele cu trafic mijlociu . municipală. dreptunghiulare sau hexagonale. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. unde se deplasează volume importante de pământ. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. deoarece ele se află în administrarea comunală. Excepţie fac şantierele mari. orăşenească. dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat).212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii. La obiectul care se construieşte. într-un singur sens sau în două sensuri (3. în general. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. administrativ şi funcţionăresc. se va stabili necesarul de drumuri balastate.5 m. judeţeană sau naţională. din fondurile de organizare de şantier. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat. orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. în funcţie de sistemul de circulaţie.

termică şi aer comprimat. . în proporţii mari. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). energie electrică. Cu toate acestea. ci şi în bazele de producţie. energie electrică. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. zugrăveli. Pe şantiere se desfăşoară. în special. în cantităţile necesare. . În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază. de energie electrică. macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. Creşterea gradului de mecanizare.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. cu mecanizare complexă. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. lucrări de montaj. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. în condiţiile industrializării construcţiilor. apă şi căldură necesare pe şantier.7. . pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie. sunt mari consumatoare de apă şi energie. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive.folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat.Organizarea şantierului 213 8. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: . încât să nu . şape. presupune creşterea consumului de utilităţi şi. căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. În acest sens. placări cu faianţă etc.

Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. Bucureşti. la costuri reduse şi într-un timp optim. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. Un-1 ……. 3 A. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. încă din faza de proiectare. lucrând în etape. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. U2. 347. care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. atât în faza de proiectare. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă. pag.Un-1) este un arbore de valoare minimă. Conform definiţiei de mai sus. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. Acest algoritm presupune ca.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. vol. . cât şi în faza de execuţie.1967. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. două probleme distincte.. “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. Respectarea acestor cerinţe. iar graful (X. atunci arborele obţinut va fi unic. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. Editura Ştiinţifică. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale).amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. 2. . Kaufmann.

în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. staţie de compresoare pentru . Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. Dacă. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. se folosesc două surse distincte. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. însă. În cele mai multe cazuri. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. pentru creşterea siguranţei în alimentare. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. în primul rând. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. post de transformare pentru energie electrică. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. la stabilirea diametrului acesteia contează. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). felul şi cantitatea utilităţii transportate. cât şi avantajele şi dezavantajele lor. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. conductor).

216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30. Reţea de distribuţie mixtă . centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29. Notă: S = sursă. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31.

Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n .2. Z(min)= C1r1 + C 2r2 + ..n).2. Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos. această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1.. iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei.n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S). Se consideră "n" puncte Pi (i =1.. în unităţi de timp egale...+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ".Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii..

prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). Astfel. este necesar ca. se pot ataşa. rezervele libere de timp şi. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. în funcţie de natura utilităţii. Pentru a respecta această cerinţă. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. să fie aproape de şantier. să servească atât pentru . în aşa fel încât să asigure. la proiectarea organizării şantierului. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora. ca soluţie iniţială. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. la alimentarea cu apă. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. fără nici o dificultate. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. să se găsească la mică adâncime. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. la graficul calendaristic. în funcţie de acestea. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. se pot face reprogramări ale unor activităţi. volumele utilităţilor necesare în orice moment.

Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare). pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea. fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate).pentru cantităţi mari de aer comprimat . Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă.pentru evitarea . cât şi pentru nevoile gospodăreşti. presiunea necesară. sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). cel puţin parţial). La alimentarea cu energie electrică. ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil. eventual. Totodată. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. De asemenea. Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. să fie scurtă .şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. La alimentarea cu aer comprimat.Organizarea şantierului 219 consumul productiv. la fiecare consumator. să permită asigurarea debitului maxim. trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. să poată fi folosită. Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate.

stabilirea acestuia este destul de dificilă. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. La alimentarea cu abur. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare.8. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii. să aibă lungime minimă. menajere. definitivă. pentru a uşura exploatarea.220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. . cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16). neputându-se face cu exactitate. iar dacă este provizorie. 8. sursa trebuie: să fie. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. ori de câte ori este posibil. spălări de agregate etc. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice.. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare.

1.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1.400 La şantierele cu consumuri foarte mari. crt.2 . în vederea dimensionării instalaţiilor.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute. exprimat în litri. Aci . pe un schimb cu durata de 8 ore. pe secundă. în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei. Kn . necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor.Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr. întocmind grafice calendaristice. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 .2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: . pentru a stabili vârfurile de consum.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 . în litri.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i . debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3. În cazul lucrărilor obişnuite.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv.

cantină.numărul de muncitori de pe şantier.consumul de apă. DAg2. . Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3. într-un schimb. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier.reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s.debitul de apă potabilă pe şantier l/s.600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb.) timp de 8 ore.600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile. N1 . în litri. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3. băi. N2 . Ad1 .222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg .numărul locuitorilor coloniei. Am2 .consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. pe zi. DAg1. Am1 . calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori.consumul de apă potabilă. pentru diverşi consumatori (duşuri. dispensar etc.

Organizarea şantierului 223 Ad2 . timp de 24 de ore. Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri. Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă. spitale. pe şantier şi în colonie. pe baza normativelor existente. băi.). Ag2 . Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: .consumul de apă potabilă în colonia de muncitori.consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. Ag1 . şcoală etc. Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă.consumul de apă potabilă pe şantier.

Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede.reprezintă puterea totală necesară.5 % din costul total. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care. nituire. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate.7 -1. circa 1. a clădirilor administrative şi sociale. cu restricţii. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. iluminatul secţiilor auxiliare productive. Pt . încălzirea materialelor de construcţii etc.viteza de circulaţie a apei în conducte. Ker = 1. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei. a aparatelor de sudură. a magaziilor.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator. în m/s (pentru reţele permanente: 0.224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor. a instalaţiilor de purificare a apei. creşelor. În construcţii.). în l/s. iar pe timp de iarnă.50 m/s). pentru reţele provizorii:1. întreţinerea acestora etc. dispensarelor etc. la lucrările mari. cantinelor.. în mm. pentru dezgheţarea terenurilor. datorită mecanizării lucrărilor. ori de câte ori este posibil. recircularea apei. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de .00 -1. protecţia betonului proaspăt.debitul de apă necesar. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare. verificarea robineţilor şi a conductelor.5 2. pentru evitarea pierderilor de apă. DAT .10 . spălătoriilor.00 m/s. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. mijloacelor de transport etc. V . în Kw. Costul energiei electrice reprezintă.

puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor.50. dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. Ks1. în Kw. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice. K = 0. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. pentru iluminatul exterior. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice. Ks2. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor.puterea corpurilor de iluminat. Cosϕ .puterea corpurilor de iluminat. amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare). pentru cele cu peste 50 motoare electrice. K = 0. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului. K = 0. este 0.75). La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor. Pn . Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros. folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. Pii . Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii. . care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie.factorul de putere al reţelei. amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă.70. folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. pentru iluminatul interior.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. Ks3 .Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei.75. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. Pie . astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea.

temperatura interioară luată în calcul. luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie.coeficient de siguranţă. Ki . în mp. ti . de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. uscarea materialului lemnos etc. dezgheţarea cu abur a pământului.).temperatura exterioară luată în calcul. în Kcal/mp. în decurs de o oră. în grade Celsius.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor. Si . în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative). 1. în care: Q1 . Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . din suprafaţa clădirii.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale.1 . exprimat în kcal/h.coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. te . regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) . în grade Celsius. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit.

Q1 .cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h.000 190.000 220.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli.coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare.000 140. în Kcal/h. îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.) 15.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor. Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur.43.000 75. folosirea unor radiatoare cu randament mare. se poate considera K=1. astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii.000 7.000 20.15).coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. Kr2 .000 .c. Q2 . pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m. în Kcal/h. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. reducerea consumului de căldură pentru . Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură. Kr1 .

80-0. Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor. pentru 2-4 scule = 0. pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. prin extinderea prefabricării uzinale. Ka .coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1.). pentru 4-6 scule = 0. scule pentru cioplirea pietrei etc. ciocane de abataj.90.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. fără întreruperi. în mc/min aer aspirat.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . urgentarea realizării proceselor naturale etc. sau pentru transportul materialelor pulverulente. cu aer comprimat.5).).). qs . în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate. pentru a putea alimenta lucrările. pompe de mortarbeton etc. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. aparate de sablare. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. De regulă. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile.83 etc. Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare.3 -1. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). însă. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe.

media termică înregistrată în zona de amplasare .0 . la umbră. când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii. în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate. bine etanşate.). aparat de vopsit: 0.3 etc.2-0. în aer liber.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. măsurată la ora 7 dimineaţa. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros. datorită pierderilor de presiune pe reţea. 8. folosirea unor scule cu randament bun. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii. este mai mică de 5oC.9. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice. de: perioada în care se va executa lucrarea.2. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului.5. pentru reducerea pierderilor pe reţea. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. folosirea unor reţele scurte. etanşarea corespunzătoare a reţelei. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie.

provizorie sau definitivă . tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică). prevenirea şi stingerea incendiilor etc. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. pentru asigurarea închiderilor. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri. închiderea . rogojini. măsuri de protecţia muncii. Soluţiile organizatorice. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. talaş etc. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. regimul hidrografic al zonei. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. schiţe şi desene de execuţie. cu cheltuieli minime. materiale. cu multe procese umede.) produsele de balastieră şi carieră. să se desfăşoare în perioadele favorabile. în general. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros.a golurilor de la uşi şi ferestre. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante. ca: . prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. mai puţin costisitoare. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. utilaje etc. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. documentaţia de deviz. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. pământul care trebuie săpat etc. natura lucrărilor executate. Ca piese desenate. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. a unor măsuri speciale. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii . încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea.

mortarelor.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc.). organizarea evacuării apelor etc. folii şi plăci din PVC. social-culturale etc. pompe de beton. PAL. scări. . streşini şi acoperişuri. staţiilor de betoane. solvenţi etc.Organizarea şantierului 231 terminate etc. supravegherea focurilor deschise. platforme de lucru. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc. revizuirea canalizărilor. magaziilor de materiale. furtunuri...organizarea pazei şi stingerii incendiilor. mixturilor asfaltice etc. ipsos.). a temperaturii betoanelor.organizarea activităţii meteorologice pe şantier. ..amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru. PFL. spaţiilor administrative.). malaxoare). prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. exterioare.protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros. clei. . a spălării lor cu apă caldă etc. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare. prin îngrădirea locurilor periculoase. . lacuri şi vopsele.. rezervoare de apă. a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante. . asigurarea stivelor de materiale. . var. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor.amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. stingătoare. atelierelor. . prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces.. a surselor de căldură pentru spaţiile închise. .amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment.aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. .. panouri de incendiu etc..amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. . asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe. a reţelelor electrice etc.organizarea protecţiei şi igienei muncii. .

Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. . sare.. în mod favorabil. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). paie.aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. “Îndrumătorul constructorului”. pg. închiderea provizorie a golurilor. ca urmare a întreruperii lucrărilor. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. căilor de comunicaţie 5 S. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează. Editura Tehnică.10. Bucureşti. . talaş. Pop ş. panouri termoizolante..). 8. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. 446 – 448. folii de polietilenă etc. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite. rumeguş. indiferent dacă se lucrează sau nu). 1981. rogojini.a. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă.

aerului comprimat. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei. aburului. energiei electrice. .Organizarea şantierului 233 provizorii.

Depozit carburanţi. Şopron pentru fierari şi dulgheri. 3. Centrală termică. Birouri. 4.Sediu şef şantier. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. 12. Cu această ocazie. 6. 11. Magazii metalice. trebuie rezolvate . WC. 2. Post trafo. 15. Şopron var. 7. Depozite cu diferite destinaţii. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. Castel apă. Sala de mese. 14. Fosă septică ptr. 8. 13. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. Dormitoare. Staţie betoane. Groapă var. 10.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. 5. 9.

Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. folosirea. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor. solicită un nou amplasament. prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. prevenirii şi stingerii incendiilor. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. asigurarea spaţiilor de servire a personalului. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. în cadrul unei zone (platforme industriale).. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului.reţea de alimentare cu utilităţi . depozite etc. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care.Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. selectându-se apoi varianta optimă. Termeni cheie . proiectare. a reţelelor şi construcţiilor definitive. el trebuie elaborat în mai multe variante. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. pentru organizarea de şantier. crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. De asemenea.proiect de organizare a şantierului . cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier. la rândul lui. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. În acest capitol sunt prezentate. prefabricatelor etc..

inelară. Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. În ce document sunt ele fundamentate? 12.cale de comunicaţie lucrărilor . Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4. Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.reţea (radială. Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9. Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6. Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10. Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? . Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8.obiect de organizare de şantier .planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări .236 Managementul proiectelor de construcţii . Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11. Steiner-Weber .amplasament . mixtă) . Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2.sursă de alimentare cu utilităţi .fond de organizare de şantier .zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1.spaţii de servire a personalului .algoritm Kruskal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->