CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

8. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. 7. concesionare sau închiriere. • Studiu ecologic. • Studiu privind aspectele legale. • Studiu privind căile de comunicaţii. • Studiu al planurilor de urbanism locale. 6. • Studiu arheologic. . • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului.

Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită.). În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare. Astfel. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. fierărie. Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme. a căilor de comunicaţie (drumuri.). pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. se precizează încă din faza de proiectare. căi ferate. cât şi cele provizorii). mecanic etc. energie. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. elaborată de către proiectant.2. poligoane de prefabricate.Organizarea şantierului 203 8. de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. ce cuprind soluţiile organizatorice. volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. reţele telefonice etc.). de depozitare a materialelor etc. precum şi a unor ateliere (dulgherie. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate. staţii de betoane. a unor reţele pentru utilităţi (apă. Ca urmare a acestor evoluţii. ce vizează lucrările de organizare a şantierului. . În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. de mortare. căldură. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază. de fiecare dată. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. balastiere şi cariere etc. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora.

executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. . fără ca.faza a II-a . cantine. piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar. improprii producţiei agricole.faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate.204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă. prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază. . grafice. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: . să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv. Proiectul de organizare . de către constructor.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază. .care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor. mobile etc. în devizul general.elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie.folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. prin aceasta. . .faza I .dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren. de către proiectant. depozite etc. pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. fondurile necesare. a unor mijloace de organizare demontabile. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj. drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. indiferent de valoarea investiţiei: . . lucrări subterane etc. . magazii.. care detaliază soluţiile prevăzute în faza I..).utilizarea. diagrame. .

în vederea soluţionării ulterioare. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. debitele disponibile ale cursurilor de apă. posibilitatea reducerii costurilor etc. numărul zilelor cu regim de îngheţ. respectiv structurile geologice. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier. reţelele şi utilităţile existente în zonă. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. nu şi de către beneficiarul de investiţii. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. rampe de descărcare. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. nisip. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. posibilităţile de racordare provizorie. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. 8. posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică.3. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. climatică şi hidrologică. starea drumurilor de acces). piatră de carieră). Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . nivelul apelor freatice şi subterane.

. ateliere de dulgherie. respectiv a subantreprenorilor. depozitelor etc. . de către beneficiarii de investiţii.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. mecanice. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . lăcătuşerie. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. magazii. rampe de descărcare şi . volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. cluburi. puncte sanitare şi farmaceutice. . debarcadere. birouri. care se depune de către antreprenorul general. locuinţe. ateliere şi poligoane de prefabricate. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. anexelor social-culturale. dormitoare. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă. castele sau bazine de apă. estacade.unităţi auxiliare productive. depozite de carburanţi. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. băi. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. direct antreprenorului general.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. la banca finanţatoare. depozite de var. chioşcuri de pâine. cantine şi depozite de alimente. se determină prin proiectul de organizare coordonator. După admiterea la finanţare a lucrărilor. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate. spălătorii. staţii centrale de betoane şi mortare etc. instalaţii pentru sortarea agregatelor. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani.. fierărie. în funcţie de necesităţi.construcţii social-culturale şi administrative. magazine etc. se negociază între constructor şi beneficiar. vagoane sau bacuri-dormitor.

Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. fără a necesita o nouă autorizaţie. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează. în bune condiţii. drumuri. cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier. linii provizorii de garaj. sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie. pe baza unei autorizaţii prealabile. iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează. a lucrărilor de bază. desfiinţarea lor este obligatorie.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială. . Din fondurile pentru organizarea de şantier. Constructorul este obligat să inventarieze materialele .definitive . remize pentru locomotive şi utilaje. căi de rulare pentru macarale. Conform acestor caracteristici. .provizorii . iar în momentul în care nu mai folosesc scopului.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală. pot fi vândute sau desfiinţate. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. reţele electrice. centrale termice şi electrice provizorii. mobile sau fixe. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. .întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. devenite disponibile.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament.exceptând achiziţionarea de utilaje .Organizarea şantierului 207 depozitare. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . staţii de compresoare. ţinând seama de funcţia.care pot fi: demontabile. reţele de apă şi canalizare. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa .

4. Înainte de deschiderea şantierului. pe bază de procesverbal. Cu această ocazie. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. dând toate lămuririle necesare. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. 8.dacă este cazul. De asemenea. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. curăţirea acestuia . pentru ca beneficiarul să predea. Pentru deschiderea şantierului. fondul de organizare de şantier. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. evacuarea materialelor . care se deplasează la locul lucrării. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. defrişarea terenului .demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. beneficiarul. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. pe această cale. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. reîntregindu-şi. pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. precum şi teritoriul de organizare. antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale. de comun acord. antreprenorului general amplasamentul lucrării. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate.

debite de tutun. cămine.).5. constructorul trasează terenul. săli şi terenuri de sport. Se vor utiliza. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. frizerie. chioşcuri de ziare. în principal. creşe.Organizarea şantierului 209 rezultate. cizmărie. grupuri sociale etc. spălătorii etc. săli de clasă.). cantine. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp.). oficiu poştal. prin construcţii definitive (locuinţe. ateliere de croitorie. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. construcţii social-culturale (cluburi. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. săli de spectacole. puncte sanitare. posibilităţile locale de folosire . cabine de pază şi control. construcţii administrative (birouri. 8. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. oficiu telefonic etc. După executarea principalelor lucrări de organizare. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. cât mai intens. se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. dispensare etc. băi.). în vederea începerii lucrărilor de bază. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. atunci când este cazul. nivelarea terenului etc.). În vederea decontării lucrărilor. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor).

prin preluare sau închiriere. . băi. precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar. în mod expres. a unor construcţii definitive existente. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. fiind din localitate sau împrejurimi. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. sunt situate în zone izolate. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului.)2 S = (NPt . personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. birouri. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. ca elemente de organizare de şantier. inclusiv locuinţele.NPl) x i. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. săli de mese. punct sanitar (mc/muncitor) = 0. indicii de suprafaţă sau de volum.5 etc. necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. Aceste cazuri sunt precizate. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. La nevoie. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. spălătorii. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. cantine. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. de legislaţia în vigoare. dispensare. sau în situaţiile în care complexele industriale. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. total sau parţial. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. În principiu. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc.

NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. i = indicele de suprafaţă sau de volum. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. unele cu masă foarte mare. trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. frecvent.6. la soluţii . De aceea. În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. după caz. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. se recurge încă. Asigurarea şantierului. pentru fiecare categorie de construcţie. cât şi pentru transmiterea mesajelor. Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. la care se adaugă instalaţiile telefonice. inclusiv membrii de familie. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. 8. din: drumuri (interioare şi exterioare). de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului. căi ferate (normale sau înguste).

să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. se va stabili necesarul de drumuri balastate. administrativ şi funcţionăresc. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. Excepţie fac şantierele mari. într-un singur sens sau în două sensuri (3. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat. în general. La obiectul care se construieşte. În general. de obicei. Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. dreptunghiulare sau hexagonale. respectiv 6 m). orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. . judeţeană sau naţională. în funcţie de sistemul de circulaţie. orăşenească. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. prefabricate din beton armat. să fie cât mai puţin costisitoare. deoarece ele se află în administrarea comunală. din fondurile de organizare de şantier. Drumurile exterioare nu se execută. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. Pentru dimensionarea căii ferate. iar cele cu trafic mijlociu . unde se deplasează volume importante de pământ. dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. în baza de producţie. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat).212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii.5 m. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. municipală.

sunt mari consumatoare de apă şi energie. . presupune creşterea consumului de utilităţi şi. în special.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. lucrări de montaj. de energie electrică.Organizarea şantierului 213 8.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. în proporţii mari. Cu toate acestea. . căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. cu mecanizare complexă. macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă. apă şi căldură necesare pe şantier. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. şape. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. în condiţiile industrializării construcţiilor. placări cu faianţă etc. zugrăveli. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: . pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat. În acest sens. energie electrică. Pe şantiere se desfăşoară. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi).folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate. în cantităţile necesare. energie electrică. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare. Creşterea gradului de mecanizare. . încât să nu . atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. termică şi aer comprimat. ci şi în bazele de producţie. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază.

214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă.1967. încă din faza de proiectare. Un-1 ……. . lucrând în etape. cât şi în faza de execuţie.. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. . Kaufmann.amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. 2. la costuri reduse şi într-un timp optim.Un-1) este un arbore de valoare minimă. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. Conform definiţiei de mai sus. Bucureşti. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc. atunci arborele obţinut va fi unic. Respectarea acestor cerinţe. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale). vol. pag. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. 3 A. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior. atât în faza de proiectare. Editura Ştiinţifică. U2. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. 347. două probleme distincte. Acest algoritm presupune ca. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. iar graful (X.

cât şi avantajele şi dezavantajele lor. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. în primul rând. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. post de transformare pentru energie electrică. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior. punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. În cele mai multe cazuri. conductor). de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). Dacă. staţie de compresoare pentru . Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. pentru creşterea siguranţei în alimentare. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). la stabilirea diametrului acesteia contează. se folosesc două surse distincte. reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. felul şi cantitatea utilităţii transportate. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. însă.

Reţea de distribuţie mixtă . C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31. centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30. Notă: S = sursă.216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat.

.2.+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene.n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S)... această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1.n). Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n . Se consideră "n" puncte Pi (i =1. Z(min)= C1r1 + C 2r2 + ...Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii. iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei. în unităţi de timp egale.. Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos.2. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ".

la alimentarea cu apă. se pot ataşa. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie. ca soluţie iniţială. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. rezervele libere de timp şi. Pentru a respecta această cerinţă. Astfel.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. în aşa fel încât să asigure. este necesar ca. volumele utilităţilor necesare în orice moment. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. la proiectarea organizării şantierului. la graficul calendaristic. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora. fără nici o dificultate. se pot face reprogramări ale unor activităţi. să servească atât pentru . în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. să se găsească la mică adâncime. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. să fie aproape de şantier. în funcţie de natura utilităţii. în funcţie de acestea.

De asemenea. sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . să fie scurtă . fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. să poată fi folosită. trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil. La alimentarea cu aer comprimat. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. la fiecare consumator. să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate. pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea. sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă).pentru evitarea . Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. presiunea necesară. şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare.pentru cantităţi mari de aer comprimat . Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate). cel puţin parţial).şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. Totodată. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare).Organizarea şantierului 219 consumul productiv. să permită asigurarea debitului maxim. cât şi pentru nevoile gospodăreşti. La alimentarea cu energie electrică. Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. eventual.

să aibă lungime minimă. spălări de agregate etc. . Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii.8. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16). adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic. stabilirea acestuia este destul de dificilă.220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. ori de câte ori este posibil. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. neputându-se face cu exactitate. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. definitivă. iar dacă este provizorie. menajere. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. pentru a uşura exploatarea.. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. 8. La alimentarea cu abur. sursa trebuie: să fie.

exprimat în litri.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i . în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 . în litri. pentru a stabili vârfurile de consum. Kn . necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor. întocmind grafice calendaristice.2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: . Aci . crt.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1. 1. pe secundă.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 .consumul de apă pentru fiecare consumator productiv. pe un schimb cu durata de 8 ore. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3.Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr. în vederea dimensionării instalaţiilor.2 .400 La şantierele cu consumuri foarte mari. În cazul lucrărilor obişnuite.

numărul locuitorilor coloniei. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier.600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile.consumul de apă.600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb. pentru diverşi consumatori (duşuri. DAg2. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori. Am2 . Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. dispensar etc. cantină. DAg1. Am1 . în litri.reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.debitul de apă potabilă pe şantier l/s. pe zi.numărul de muncitori de pe şantier. N1 . băi.debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s. . Ad1 . N2 .222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg . într-un schimb.consumul de apă potabilă.) timp de 8 ore.

spitale. Ag2 . pe şantier şi în colonie. şcoală etc. Ag1 .consumul de apă potabilă în colonia de muncitori. timp de 24 de ore. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri. Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: .Organizarea şantierului 223 Ad2 . pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. băi. Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă. pe baza normativelor existente.consumul de apă potabilă pe şantier.).

în mm.00 m/s. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor. în Kw. dispensarelor etc.reprezintă puterea totală necesară.224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor. În construcţii.. creşelor.). DAT . verificarea robineţilor şi a conductelor.50 m/s). circa 1. Pt . mijloacelor de transport etc. recircularea apei. a clădirilor administrative şi sociale. Costul energiei electrice reprezintă. cantinelor. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. a aparatelor de sudură. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare.5 2. a magaziilor.viteza de circulaţie a apei în conducte.5 % din costul total.debitul de apă necesar.00 -1. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care. nituire. pentru reţele provizorii:1. Ker = 1. pentru dezgheţarea terenurilor. datorită mecanizării lucrărilor. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor.10 . în l/s. iluminatul secţiilor auxiliare productive. întreţinerea acestora etc.7 -1. în m/s (pentru reţele permanente: 0. spălătoriilor. încălzirea materialelor de construcţii etc. la lucrările mari. ori de câte ori este posibil. cu restricţii.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de . a instalaţiilor de purificare a apei. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. pentru evitarea pierderilor de apă.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator. protecţia betonului proaspăt. iar pe timp de iarnă. V .

folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. Ks3 . Pn . K = 0. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea. Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros.Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor.puterea corpurilor de iluminat. pentru cele cu peste 50 motoare electrice. pentru iluminatul exterior. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. K = 0. amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă. Pie .70. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. pentru iluminatul interior. care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Cosϕ . Pii . folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. . în Kw. amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare).50.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii.puterea corpurilor de iluminat. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice.75. dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. este 0. Ks1.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor.factorul de putere al reţelei. K = 0. Ks2. care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului.75).

coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. în Kcal/mp.). în care: Q1 . regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) . 1. în mp. luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie. în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative).temperatura interioară luată în calcul.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . ti . Si . te .coeficient de siguranţă. Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale.temperatura exterioară luată în calcul. din suprafaţa clădirii.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii. dezgheţarea cu abur a pământului. Ki . de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. în grade Celsius. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit. exprimat în kcal/h.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor. în grade Celsius. în decurs de o oră.1 . uscarea materialului lemnos etc.

pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m.c. Kr2 .) 15.cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h.coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. în Kcal/h. în Kcal/h.43. folosirea unor radiatoare cu randament mare. Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură.000 .coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea.Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii. Q1 . Q2 .000 190.15). reducerea consumului de căldură pentru .000 20.000 7. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli. Kr1 . îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare.000 75. Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor.000 220. se poate considera K=1.000 140. îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.

). Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor. pentru 4-6 scule = 0.83 etc. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. aparate de sablare. însă.3 -1. De regulă. sau pentru transportul materialelor pulverulente.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. pentru a putea alimenta lucrările. ciocane de abataj. scule pentru cioplirea pietrei etc. urgentarea realizării proceselor naturale etc. Ka . cu aer comprimat. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare. qs .80-0. pompe de mortarbeton etc. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate.5).90. prin extinderea prefabricării uzinale. pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1.). pentru 2-4 scule = 0. Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. fără întreruperi.). în mc/min aer aspirat.

când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc.2-0.9.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. media termică înregistrată în zona de amplasare . în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros. pentru reducerea pierderilor pe reţea. în aer liber. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice.2.5. la umbră. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente. folosirea unor scule cu randament bun. de: perioada în care se va executa lucrarea. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului.3 etc.0 . Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate.). constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii. bine etanşate. este mai mică de 5oC. etanşarea corespunzătoare a reţelei. aparat de vopsit: 0. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros. măsurată la ora 7 dimineaţa. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. folosirea unor reţele scurte. 8. datorită pierderilor de presiune pe reţea.

mai puţin costisitoare. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. ca: . planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. materiale. Soluţiile organizatorice. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. cu multe procese umede. rogojini. Ca piese desenate. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. documentaţia de deviz. talaş etc. cu cheltuieli minime. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. schiţe şi desene de execuţie.) produsele de balastieră şi carieră. utilaje etc.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică).provizorie sau definitivă . a unor măsuri speciale. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii . tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. regimul hidrografic al zonei.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. natura lucrărilor executate. pământul care trebuie săpat etc. în general. închiderea . permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri. încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante.a golurilor de la uşi şi ferestre. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. pentru asigurarea închiderilor. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. măsuri de protecţia muncii. să se desfăşoare în perioadele favorabile. prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

staţiilor de betoane. . a spălării lor cu apă caldă etc. .amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. revizuirea canalizărilor. prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. .Organizarea şantierului 231 terminate etc..amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru.). magaziilor de materiale. clei.. .amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. folii şi plăci din PVC. atelierelor.. a surselor de căldură pentru spaţiile închise..aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor...amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. a reţelelor electrice etc.organizarea protecţiei şi igienei muncii. PFL. exterioare. panouri de incendiu etc.. . .protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros. prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc. a temperaturii betoanelor.). . stingătoare. . organizarea evacuării apelor etc. scări. supravegherea focurilor deschise. solvenţi etc. prin îngrădirea locurilor periculoase. malaxoare). mortarelor. social-culturale etc. PAL. . streşini şi acoperişuri. spaţiilor administrative. . ipsos. asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe.organizarea pazei şi stingerii incendiilor. asigurarea stivelor de materiale. platforme de lucru. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc. furtunuri. var. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor. mixturilor asfaltice etc. . a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante. pompe de beton. rezervoare de apă.). lacuri şi vopsele. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare.organizarea activităţii meteorologice pe şantier.

folii de polietilenă etc. Pop ş. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros.a. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă. “Îndrumătorul constructorului”. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. ca urmare a întreruperii lucrărilor. rogojini. 1981. Bucureşti.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. căilor de comunicaţie 5 S. rumeguş. . în mod favorabil. paie. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. 8. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă)..10. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează. indiferent dacă se lucrează sau nu).aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip.. Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. 446 – 448. pg. talaş. Editura Tehnică. .). acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. închiderea provizorie a golurilor. sare. panouri termoizolante.

surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei.Organizarea şantierului 233 provizorii. aburului. energiei electrice. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. aerului comprimat. .

4. 10. 11. Cu această ocazie. Magazii metalice. trebuie rezolvate . Depozit carburanţi. 3. 13. Centrală termică. 5. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. Şopron var. Birouri. Depozite cu diferite destinaţii. 14. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. 12. Fosă septică ptr.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. Sala de mese. 6. WC.Sediu şef şantier. Post trafo. Groapă var. Staţie betoane. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. 8. 15. 9. 2. 7. Şopron pentru fierari şi dulgheri. Castel apă. Dormitoare.

pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. depozite etc. selectându-se apoi varianta optimă.proiect de organizare a şantierului . Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. în cadrul unei zone (platforme industriale). la rândul lui.. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros. crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului. prefabricatelor etc. De asemenea. prevenirii şi stingerii incendiilor. prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune.. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. el trebuie elaborat în mai multe variante. solicită un nou amplasament. pentru organizarea de şantier. asigurarea spaţiilor de servire a personalului. a reţelelor şi construcţiilor definitive. În acest capitol sunt prezentate.reţea de alimentare cu utilităţi . Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor. proiectare. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. Termeni cheie . Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier.Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. folosirea.

236 Managementul proiectelor de construcţii . Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5.amplasament . În ce document sunt ele fundamentate? 12. Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10.cale de comunicaţie lucrărilor . mixtă) .reţea (radială. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11.sursă de alimentare cu utilităţi . Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Steiner-Weber . inelară.zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1. Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6. Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9. Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.algoritm Kruskal. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2. Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? .obiect de organizare de şantier .spaţii de servire a personalului . Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8.fond de organizare de şantier . Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4.planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări .