CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare. 8. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului. • Studiu privind aspectele legale. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. 6.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. 7. • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. concesionare sau închiriere. . • Studiu ecologic. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. • Studiu al planurilor de urbanism locale. Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. • Studiu arheologic. • Studiu privind căile de comunicaţii.

Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază. poligoane de prefabricate. de mortare. Astfel. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. . se precizează încă din faza de proiectare. Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. ce cuprind soluţiile organizatorice. balastiere şi cariere etc. mecanic etc. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate. cât şi cele provizorii). reţele telefonice etc. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme. a căilor de comunicaţie (drumuri. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. staţii de betoane. de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj.Organizarea şantierului 203 8.). cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. energie. Ca urmare a acestor evoluţii. de fiecare dată. fierărie. ce vizează lucrările de organizare a şantierului.). volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare.2. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. elaborată de către proiectant. căi ferate. căldură. precum şi a unor ateliere (dulgherie. de depozitare a materialelor etc.). a unor reţele pentru utilităţi (apă.

dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren. . grafice. care detaliază soluţiile prevăzute în faza I.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. cantine. . drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit.204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor. magazii.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar.faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate. să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv. Proiectul de organizare .. .utilizarea. de către constructor. de către proiectant. . să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază. .faza a II-a . depozite etc. mobile etc.care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată.folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. fără ca. lucrări subterane etc. fondurile necesare. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: .. prin aceasta. . prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază.). indiferent de valoarea investiţiei: .faza I . în devizul general.executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj. . improprii producţiei agricole. diagrame.elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. . piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului. a unor mijloace de organizare demontabile.

Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică. debitele disponibile ale cursurilor de apă. nisip. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. nivelul apelor freatice şi subterane. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. climatică şi hidrologică. rampe de descărcare. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. respectiv structurile geologice. posibilitatea reducerii costurilor etc. starea drumurilor de acces). Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. posibilităţile de racordare provizorie. piatră de carieră). nu şi de către beneficiarul de investiţii. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. 8.3. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. reţelele şi utilităţile existente în zonă. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier. în vederea soluţionării ulterioare. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. numărul zilelor cu regim de îngheţ.

locuinţe. de către beneficiarii de investiţii. ateliere şi poligoane de prefabricate. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. respectiv a subantreprenorilor.. lăcătuşerie. După admiterea la finanţare a lucrărilor. . dormitoare. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. mecanice. la banca finanţatoare. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. depozite de var.. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. ateliere de dulgherie. magazii. staţii centrale de betoane şi mortare etc. magazine etc.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului.unităţi auxiliare productive. puncte sanitare şi farmaceutice.construcţii social-culturale şi administrative. castele sau bazine de apă. rampe de descărcare şi . chioşcuri de pâine. estacade. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. în funcţie de necesităţi. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. băi. care se depune de către antreprenorul general. depozite de carburanţi. . cluburi. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate. fierărie. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. se negociază între constructor şi beneficiar. direct antreprenorului general. debarcadere. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . depozitelor etc. volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. instalaţii pentru sortarea agregatelor. birouri. anexelor social-culturale. vagoane sau bacuri-dormitor. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale. se determină prin proiectul de organizare coordonator. spălătorii. cantine şi depozite de alimente.

remize pentru locomotive şi utilaje. pe baza unei autorizaţii prealabile.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. în bune condiţii. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală. a lucrărilor de bază. pot fi vândute sau desfiinţate.exceptând achiziţionarea de utilaje . cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv. iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează.întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier.Organizarea şantierului 207 depozitare.provizorii . drumuri. căi de rulare pentru macarale. mobile sau fixe. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa . durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier. fără a necesita o nouă autorizaţie. linii provizorii de garaj.care pot fi: demontabile. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. staţii de compresoare.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială. reţele electrice. iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează. . reţele de apă şi canalizare. Conform acestor caracteristici. ţinând seama de funcţia. Constructorul este obligat să inventarieze materialele . .definitive . sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie. desfiinţarea lor este obligatorie. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. Din fondurile pentru organizarea de şantier. . devenite disponibile. centrale termice şi electrice provizorii.

prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. fondul de organizare de şantier. reîntregindu-şi. pe această cale. care se deplasează la locul lucrării. antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. Cu această ocazie. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale. curăţirea acestuia . un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. pentru ca beneficiarul să predea. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. beneficiarul. defrişarea terenului . proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". evacuarea materialelor . proiectantul general prezintă proiectul de execuţie.4. de comun acord. dând toate lămuririle necesare. Pentru deschiderea şantierului. pe bază de procesverbal. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. Înainte de deschiderea şantierului.dacă este cazul. De asemenea. 8. antreprenorului general amplasamentul lucrării.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor.demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. precum şi teritoriul de organizare. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate.

puncte sanitare. în principal. săli şi terenuri de sport.).5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. În vederea decontării lucrărilor. Se vor utiliza. După executarea principalelor lucrări de organizare. constructorul trasează terenul. atunci când este cazul. 8.Organizarea şantierului 209 rezultate. cabine de pază şi control.). cizmărie. săli de spectacole. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. dispensare etc.).). posibilităţile locale de folosire . magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare.). nivelarea terenului etc. oficiu telefonic etc. ateliere de croitorie. cantine. spălătorii etc. cât mai intens. construcţii social-culturale (cluburi. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. chioşcuri de ziare. în vederea începerii lucrărilor de bază. creşe. băi. prin construcţii definitive (locuinţe. construcţii administrative (birouri. săli de clasă. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. cămine. debite de tutun. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. grupuri sociale etc. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp. oficiu poştal. frizerie.

exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. a unor construcţii definitive existente. La nevoie. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. prin preluare sau închiriere. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. spălătorii. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. în mod expres. dispensare.)2 S = (NPt . personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. sau în situaţiile în care complexele industriale. . necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. Aceste cazuri sunt precizate. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. În principiu. punct sanitar (mc/muncitor) = 0. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. cantine. total sau parţial. săli de mese. indicii de suprafaţă sau de volum. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. sunt situate în zone izolate. băi. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. de legislaţia în vigoare. birouri.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. fiind din localitate sau împrejurimi. inclusiv locuinţele. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare.NPl) x i. ca elemente de organizare de şantier. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar.5 etc.

cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. Asigurarea şantierului.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. pentru fiecare categorie de construcţie. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. căi ferate (normale sau înguste). se recurge încă. i = indicele de suprafaţă sau de volum. de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. De aceea. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. cât şi pentru transmiterea mesajelor. 8. frecvent. din: drumuri (interioare şi exterioare). Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. la care se adaugă instalaţiile telefonice. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. unele cu masă foarte mare. trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. inclusiv membrii de familie. după caz. la soluţii . Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive.6.

Ţinând seama de producţia din anul de vârf. se va stabili necesarul de drumuri balastate.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat). orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. unde se deplasează volume importante de pământ. în general. municipală. de obicei. respectiv 6 m). să fie cât mai puţin costisitoare. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. Excepţie fac şantierele mari. care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. judeţeană sau naţională. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. . dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat.5 m. orăşenească.212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii. administrativ şi funcţionăresc. Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. din fondurile de organizare de şantier. în funcţie de sistemul de circulaţie. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. deoarece ele se află în administrarea comunală. dreptunghiulare sau hexagonale. prefabricate din beton armat. În general. Pentru dimensionarea căii ferate. Drumurile exterioare nu se execută. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. în baza de producţie. iar cele cu trafic mijlociu . Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. La obiectul care se construieşte. într-un singur sens sau în două sensuri (3.

presupune creşterea consumului de utilităţi şi. lucrări de montaj. în proporţii mari. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. Creşterea gradului de mecanizare. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: . de energie electrică. şape. încât să nu .7. în condiţiile industrializării construcţiilor. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. . la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. În acest sens. pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie. în cantităţile necesare. placări cu faianţă etc. energie electrică. în special. căldură şi aer comprimat Şantierele moderne.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi.folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. zugrăveli. ci şi în bazele de producţie. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. cu mecanizare complexă. apă şi căldură necesare pe şantier.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat. . Cu toate acestea. . macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică.Organizarea şantierului 213 8. sunt mari consumatoare de apă şi energie. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. termică şi aer comprimat. energie electrică. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. Pe şantiere se desfăşoară.

347. vol. două probleme distincte. care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. Respectarea acestor cerinţe. Un-1 ……. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. . “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior.Un-1) este un arbore de valoare minimă. 3 A. încă din faza de proiectare. Editura Ştiinţifică. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. pag. atât în faza de proiectare. cât şi în faza de execuţie. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime.. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. Acest algoritm presupune ca. atunci arborele obţinut va fi unic. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. Conform definiţiei de mai sus. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. Bucureşti. Kaufmann. lucrând în etape. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale).1967.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. U2. . la costuri reduse şi într-un timp optim. 2. iar graful (X. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite.amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată.

în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. felul şi cantitatea utilităţii transportate. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. pentru creşterea siguranţei în alimentare. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. la stabilirea diametrului acesteia contează. se folosesc două surse distincte. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior. staţie de compresoare pentru . punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. conductor). reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. cât şi avantajele şi dezavantajele lor. post de transformare pentru energie electrică. în primul rând. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. însă. Dacă. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. În cele mai multe cazuri.

centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. Reţea de distribuţie mixtă .216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30. Notă: S = sursă. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31. C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29.

Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii.. Z(min)= C1r1 + C 2r2 + . această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1. iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei..2... Se consideră "n" puncte Pi (i =1..n). Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos.2.+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene.n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S).. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ". în unităţi de timp egale. Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n .

În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. să fie aproape de şantier. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora. prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. la alimentarea cu apă. este necesar ca. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. să se găsească la mică adâncime. rezervele libere de timp şi. în funcţie de acestea.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. la proiectarea organizării şantierului. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. se pot ataşa. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. în funcţie de natura utilităţii. la graficul calendaristic. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie. în aşa fel încât să asigure. Astfel. se pot face reprogramări ale unor activităţi. fără nici o dificultate. volumele utilităţilor necesare în orice moment. ca soluţie iniţială. Pentru a respecta această cerinţă. să servească atât pentru .

Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. să fie scurtă . şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. să poată fi folosită. Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. De asemenea. Totodată. deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. La alimentarea cu aer comprimat. pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea.Organizarea şantierului 219 consumul productiv.pentru cantităţi mari de aer comprimat . sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . cel puţin parţial). la fiecare consumator. trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare). să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate. fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică.şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. cât şi pentru nevoile gospodăreşti. La alimentarea cu energie electrică. eventual. sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate). presiunea necesară.pentru evitarea . Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). să permită asigurarea debitului maxim.

stabilirea acestuia este destul de dificilă. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. definitivă. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. iar dacă este provizorie. 8. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. să aibă lungime minimă. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. La alimentarea cu abur. sursa trebuie: să fie. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari.8. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16). Reţeaua trebuie: să fie izolată termic.. . Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. pentru a uşura exploatarea.220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. neputându-se face cu exactitate. menajere. ori de câte ori este posibil. spălări de agregate etc.

2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: .400 La şantierele cu consumuri foarte mari. pe secundă. exprimat în litri. întocmind grafice calendaristice. pentru a stabili vârfurile de consum.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 .600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i . 1.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute. crt. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3. în vederea dimensionării instalaţiilor. În cazul lucrărilor obişnuite. în litri. pe un schimb cu durata de 8 ore.Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr. Aci . în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei. necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 .2 . Kn .

consumul de apă potabilă.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier. în litri. într-un schimb.consumul de apă. Ad1 . Am1 . N1 .reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. dispensar etc.numărul de muncitori de pe şantier.debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s.222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg .600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile. pentru diverşi consumatori (duşuri. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori. pe zi.600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb.) timp de 8 ore. băi.numărul locuitorilor coloniei. DAg2. cantină. . N2 .debitul de apă potabilă pe şantier l/s. Am2 . Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3. DAg1.

Ag2 .consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. spitale. şcoală etc.consumul de apă potabilă în colonia de muncitori. Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). Ag1 . Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: . pe şantier şi în colonie.Organizarea şantierului 223 Ad2 . băi. timp de 24 de ore. Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri.). pe baza normativelor existente. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă.consumul de apă potabilă pe şantier. pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.

reprezintă puterea totală necesară. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei.50 m/s). a clădirilor administrative şi sociale. a instalaţiilor de purificare a apei. iluminatul secţiilor auxiliare productive. spălătoriilor. la lucrările mari. verificarea robineţilor şi a conductelor.viteza de circulaţie a apei în conducte. Costul energiei electrice reprezintă. creşelor.5 2. mijloacelor de transport etc. cu restricţii. protecţia betonului proaspăt. Ker = 1.5 % din costul total. în mm. pentru dezgheţarea terenurilor.debitul de apă necesar. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor. în l/s. întreţinerea acestora etc. în Kw. datorită mecanizării lucrărilor. a aparatelor de sudură. pentru reţele provizorii:1. a magaziilor.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. ori de câte ori este posibil. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care. dispensarelor etc. încălzirea materialelor de construcţii etc. Pt . pentru evitarea pierderilor de apă.). iar pe timp de iarnă.10 . DAT . folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de . În construcţii. în m/s (pentru reţele permanente: 0.7 -1.. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. nituire. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. cantinelor.00 m/s. recircularea apei.00 -1.224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor. circa 1. V .

Ks3 . care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului.70. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. în Kw. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice. pentru iluminatul exterior. dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. Cosϕ . K = 0.puterea corpurilor de iluminat.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. pentru cele cu peste 50 motoare electrice.50.puterea corpurilor de iluminat. amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă. este 0.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor. K = 0. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea. folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. K = 0. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice.factorul de putere al reţelei. Ks1. . folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. pentru iluminatul interior. care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie. Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros.75). Pii . Pn . Ks2. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Pie . amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare). folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor.75. La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor.Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei.

luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie. în decurs de o oră. în Kcal/mp. 1. în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative). Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . Si . dezgheţarea cu abur a pământului.coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. în grade Celsius.).suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii.1 . ti . te .temperatura exterioară luată în calcul. din suprafaţa clădirii. în mp. uscarea materialului lemnos etc.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor. în grade Celsius. în care: Q1 . regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) . Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit.temperatura interioară luată în calcul. Ki .coeficient de siguranţă. exprimat în kcal/h.

000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor. Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură.000 7. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.000 220.coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare.c. în Kcal/h. folosirea unor radiatoare cu randament mare.000 20.000 . reducerea consumului de căldură pentru .Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii.cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h. Q2 . Kr1 . îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.43.15).cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor. pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m.000 140.coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură.000 75. Q1 . în Kcal/h. se poate considera K=1. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli.) 15.000 190. Kr2 . Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur.

80-0. urgentarea realizării proceselor naturale etc.83 etc. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. pentru a putea alimenta lucrările. aparate de sablare. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate.5). Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1. cu aer comprimat. însă. qs . De regulă. scule pentru cioplirea pietrei etc. Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor. pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. sau pentru transportul materialelor pulverulente. pentru 4-6 scule = 0. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. ciocane de abataj.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1.). prin extinderea prefabricării uzinale. pompe de mortarbeton etc.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. pentru 2-4 scule = 0. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare.3 -1. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe.90.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor.). Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare.). aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. fără întreruperi. în mc/min aer aspirat. Ka .

când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc. la umbră. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente.3 etc. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. măsurată la ora 7 dimineaţa.9.0 .). Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului. folosirea unor reţele scurte. 8. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. datorită pierderilor de presiune pe reţea. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. etanşarea corespunzătoare a reţelei. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice. bine etanşate. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. este mai mică de 5oC. pentru reducerea pierderilor pe reţea. în aer liber. aparat de vopsit: 0.5. în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros. de: perioada în care se va executa lucrarea. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie.2-0. folosirea unor scule cu randament bun. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. media termică înregistrată în zona de amplasare . Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros.2. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros.

măsuri de protecţia muncii. ca: . materiale. regimul hidrografic al zonei. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri. Soluţiile organizatorice. schiţe şi desene de execuţie. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. talaş etc. rogojini. utilaje etc. documentaţia de deviz. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii .a golurilor de la uşi şi ferestre. închiderea .provizorie sau definitivă . tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. pentru asigurarea închiderilor. pământul care trebuie săpat etc. mai puţin costisitoare. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică).) produsele de balastieră şi carieră. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea. prevenirea şi stingerea incendiilor etc. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. să se desfăşoare în perioadele favorabile.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. cu multe procese umede. în general. a unor măsuri speciale. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. Ca piese desenate. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros. natura lucrărilor executate. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. cu cheltuieli minime. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros.

a spălării lor cu apă caldă etc. spaţiilor administrative. streşini şi acoperişuri. a temperaturii betoanelor...amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment. rezervoare de apă. ipsos. asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe. .protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros. . social-culturale etc. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc.).organizarea activităţii meteorologice pe şantier.organizarea pazei şi stingerii incendiilor. . asigurarea stivelor de materiale.. furtunuri. a reţelelor electrice etc. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor. staţiilor de betoane. folii şi plăci din PVC. prin îngrădirea locurilor periculoase. . malaxoare).amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc. . PAL. revizuirea canalizărilor. var. a surselor de căldură pentru spaţiile închise. . mixturilor asfaltice etc. exterioare. mortarelor.amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru. stingătoare..amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. PFL. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare..). clei. .). platforme de lucru. pompe de beton. . . scări. panouri de incendiu etc.. .Organizarea şantierului 231 terminate etc. . organizarea evacuării apelor etc. supravegherea focurilor deschise. atelierelor. lacuri şi vopsele.aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces. magaziilor de materiale. prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. solvenţi etc.organizarea protecţiei şi igienei muncii. a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante..

costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi.a. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. Editura Tehnică.. folii de polietilenă etc. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. Pop ş. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. sare. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. căilor de comunicaţie 5 S. “Îndrumătorul constructorului”. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite.. închiderea provizorie a golurilor. Bucureşti. ca urmare a întreruperii lucrărilor.aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. rumeguş. panouri termoizolante. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă. . se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează.). pg. . În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). 446 – 448. indiferent dacă se lucrează sau nu). în mod favorabil.10. 8. talaş. 1981. rogojini. paie.

aerului comprimat. aburului. surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei. .Organizarea şantierului 233 provizorii. energiei electrice. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc.

14. Magazii metalice. Staţie betoane. 12. Sala de mese. Fosă septică ptr. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. 2. 15. 4. 8. 9. trebuie rezolvate . în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. Birouri. Depozit carburanţi. 7.Sediu şef şantier. Castel apă. Şopron var. Centrală termică. 5. 6.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. Post trafo. WC. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. Cu această ocazie. 11. 13. Depozite cu diferite destinaţii. 10. Dormitoare. 3. Şopron pentru fierari şi dulgheri. Groapă var.

el trebuie elaborat în mai multe variante. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. pentru organizarea de şantier.proiect de organizare a şantierului . asigurarea spaţiilor de servire a personalului. proiectare. prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor.. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului. prefabricatelor etc. folosirea. a reţelelor şi construcţiilor definitive. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. depozite etc.reţea de alimentare cu utilităţi . prevenirii şi stingerii incendiilor. În acest capitol sunt prezentate. în cadrul unei zone (platforme industriale).Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. Termeni cheie . selectându-se apoi varianta optimă. Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. solicită un nou amplasament. De asemenea. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive.. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros. la rândul lui.

obiect de organizare de şantier . Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9. Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11.reţea (radială. inelară. Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. În ce document sunt ele fundamentate? 12. Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2.236 Managementul proiectelor de construcţii . Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10. Steiner-Weber . Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5.planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări . mixtă) .spaţii de servire a personalului .sursă de alimentare cu utilităţi . Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? . Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6.fond de organizare de şantier .cale de comunicaţie lucrărilor . Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4.algoritm Kruskal.zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1. Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.amplasament .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful