CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. 8.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. concesionare sau închiriere. • Studiu al planurilor de urbanism locale. • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. 6. 7. • Studiu arheologic. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului. • Studiu ecologic. • Studiu privind aspectele legale. • Studiu privind căile de comunicaţii. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. .

mecanic etc. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. de depozitare a materialelor etc. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare. a unor reţele pentru utilităţi (apă. Astfel. a căilor de comunicaţie (drumuri. se precizează încă din faza de proiectare. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. de mortare. poligoane de prefabricate. . balastiere şi cariere etc. ce cuprind soluţiile organizatorice. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. ce vizează lucrările de organizare a şantierului. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. fierărie.). Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită. precum şi a unor ateliere (dulgherie. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază.2. elaborată de către proiectant. Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. de fiecare dată. de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. energie.Organizarea şantierului 203 8. căi ferate. cât şi cele provizorii). volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. căldură. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază.). staţii de betoane. reţele telefonice etc. Ca urmare a acestor evoluţii.). Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate.

acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj. . prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază. grafice.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar. depozite etc. . în devizul general.faza a II-a . .elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. de către constructor. pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor. lucrări subterane etc. de către proiectant. .204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă.utilizarea.. indiferent de valoarea investiţiei: .folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. Proiectul de organizare . să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv.faza I . . . drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. fără ca. improprii producţiei agricole.executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor.). . diagrame. să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază.care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată. care detaliază soluţiile prevăzute în faza I. magazii.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. . fondurile necesare. prin aceasta. mobile etc.dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren. a unor mijloace de organizare demontabile. cantine.. piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: .faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate.

posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. nivelul apelor freatice şi subterane. climatică şi hidrologică. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier. starea drumurilor de acces). posibilităţile de racordare provizorie. reţelele şi utilităţile existente în zonă. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. piatră de carieră). iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. rampe de descărcare. numărul zilelor cu regim de îngheţ. nisip. posibilitatea reducerii costurilor etc. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. nu şi de către beneficiarul de investiţii. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. respectiv structurile geologice. 8.3. debitele disponibile ale cursurilor de apă. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. în vederea soluţionării ulterioare.

. depozite de var. cantine şi depozite de alimente. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. chioşcuri de pâine. băi. magazii.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. . rampe de descărcare şi . lăcătuşerie. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: .unităţi auxiliare productive. mecanice. magazine etc. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale..construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. în funcţie de necesităţi. vagoane sau bacuri-dormitor. estacade.. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate. volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. se negociază între constructor şi beneficiar. depozite de carburanţi. instalaţii pentru sortarea agregatelor. castele sau bazine de apă. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). anexelor social-culturale. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. ateliere şi poligoane de prefabricate. După admiterea la finanţare a lucrărilor. respectiv a subantreprenorilor. birouri. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. la banca finanţatoare. locuinţe.construcţii social-culturale şi administrative. direct antreprenorului general. puncte sanitare şi farmaceutice. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. depozitelor etc. fierărie. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă. dormitoare. debarcadere. ateliere de dulgherie. cluburi. care se depune de către antreprenorul general. se determină prin proiectul de organizare coordonator. de către beneficiarii de investiţii. spălătorii. staţii centrale de betoane şi mortare etc.

linii provizorii de garaj.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. Constructorul este obligat să inventarieze materialele . . precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv.Organizarea şantierului 207 depozitare.întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. . fără a necesita o nouă autorizaţie. desfiinţarea lor este obligatorie.care pot fi: demontabile. cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv.definitive . iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate. pot fi vândute sau desfiinţate.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier.provizorii . sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie. a lucrărilor de bază. . drumuri.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală. devenite disponibile. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . centrale termice şi electrice provizorii. reţele electrice. în bune condiţii. remize pentru locomotive şi utilaje. ţinând seama de funcţia. căi de rulare pentru macarale. pe baza unei autorizaţii prealabile. iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa . staţii de compresoare. mobile sau fixe. Conform acestor caracteristici. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează.exceptând achiziţionarea de utilaje . durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier. reţele de apă şi canalizare. Din fondurile pentru organizarea de şantier. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului.

evacuarea materialelor . 8. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". antreprenorului general amplasamentul lucrării.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. precum şi teritoriul de organizare. reîntregindu-şi. pentru ca beneficiarul să predea.demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază.4. defrişarea terenului . curăţirea acestuia . pe această cale. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. care se deplasează la locul lucrării. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate. beneficiarul. proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. pe bază de procesverbal. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. dând toate lămuririle necesare. fondul de organizare de şantier. Pentru deschiderea şantierului. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului.dacă este cazul. Înainte de deschiderea şantierului. Cu această ocazie. de comun acord. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. De asemenea. antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul.

băi. După executarea principalelor lucrări de organizare. prin construcţii definitive (locuinţe. Se vor utiliza. constructorul trasează terenul. cămine. atunci când este cazul. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. nivelarea terenului etc. construcţii administrative (birouri. săli şi terenuri de sport. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. posibilităţile locale de folosire . spălătorii etc. frizerie. cabine de pază şi control. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. debite de tutun.). ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). grupuri sociale etc. 8. în principal.5. oficiu poştal. săli de clasă. chioşcuri de ziare.).Organizarea şantierului 209 rezultate. creşe. oficiu telefonic etc. se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. săli de spectacole. În vederea decontării lucrărilor. cizmărie.). puncte sanitare. ateliere de croitorie. în vederea începerii lucrărilor de bază. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. cât mai intens. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate.).). construcţii social-culturale (cluburi. cantine. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp. dispensare etc.

În principiu. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. La nevoie. săli de mese.)2 S = (NPt . indicii de suprafaţă sau de volum. necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. cantine. .5 etc. spălătorii. sunt situate în zone izolate. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. birouri. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar.NPl) x i. prin preluare sau închiriere. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. ca elemente de organizare de şantier. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. în mod expres. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. dispensare. Aceste cazuri sunt precizate.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. punct sanitar (mc/muncitor) = 0. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. a unor construcţii definitive existente. sau în situaţiile în care complexele industriale. de legislaţia în vigoare. inclusiv locuinţele. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. total sau parţial. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. băi. fiind din localitate sau împrejurimi.

trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive. inclusiv membrii de familie.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. frecvent. Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. pentru fiecare categorie de construcţie. De aceea. iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. după caz. i = indicele de suprafaţă sau de volum. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. la soluţii . de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. la care se adaugă instalaţiile telefonice. Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului.6. cât şi pentru transmiterea mesajelor. Asigurarea şantierului. 8. din: drumuri (interioare şi exterioare). căi ferate (normale sau înguste). unele cu masă foarte mare. În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. se recurge încă. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje.

La obiectul care se construieşte. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. administrativ şi funcţionăresc. orăşenească. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. municipală. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. de obicei. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. . care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. dreptunghiulare sau hexagonale. unde se deplasează volume importante de pământ. Drumurile exterioare nu se execută. judeţeană sau naţională. în baza de producţie. deoarece ele se află în administrarea comunală. prefabricate din beton armat.5 m. să fie cât mai puţin costisitoare.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat). respectiv 6 m). Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. iar cele cu trafic mijlociu . în general. dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. În general. se va stabili necesarul de drumuri balastate. Pentru dimensionarea căii ferate. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor.212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii. din fondurile de organizare de şantier. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. în funcţie de sistemul de circulaţie. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat. într-un singur sens sau în două sensuri (3. Excepţie fac şantierele mari.

7. presupune creşterea consumului de utilităţi şi. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. Creşterea gradului de mecanizare. energie electrică. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. . se vor reduce şi consumurile de aer comprimat. Cu toate acestea. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. Pe şantiere se desfăşoară. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj.folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate. energie electrică. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. cu mecanizare complexă. macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică. sunt mari consumatoare de apă şi energie. încât să nu . zugrăveli. . şape.Organizarea şantierului 213 8. în condiţiile industrializării construcţiilor. de energie electrică. termică şi aer comprimat. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. în proporţii mari. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază. în special. În acest sens. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: . . trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie. căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. în cantităţile necesare. apă şi căldură necesare pe şantier.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. lucrări de montaj. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. placări cu faianţă etc. ci şi în bazele de producţie.

“Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. cât şi în faza de execuţie. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. pag.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. U2. Conform definiţiei de mai sus. la costuri reduse şi într-un timp optim. care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. două probleme distincte. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. Kaufmann. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică.Un-1) este un arbore de valoare minimă. Acest algoritm presupune ca. atunci arborele obţinut va fi unic. încă din faza de proiectare. lucrând în etape. 347. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. Bucureşti. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. iar graful (X. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale). care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă.. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. . . vol. atât în faza de proiectare. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal.1967. Editura Ştiinţifică.amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. Un-1 ……. Respectarea acestor cerinţe. 2. 3 A.

reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. pentru creşterea siguranţei în alimentare. în primul rând. conductor). Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. la stabilirea diametrului acesteia contează. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. se folosesc două surse distincte.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. cât şi avantajele şi dezavantajele lor. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. felul şi cantitatea utilităţii transportate. punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. însă. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior. staţie de compresoare pentru . post de transformare pentru energie electrică. Dacă. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. În cele mai multe cazuri. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31).

Notă: S = sursă. centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie.216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31. Reţea de distribuţie mixtă . C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29.

+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene.2...n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S). în unităţi de timp egale. Se consideră "n" puncte Pi (i =1....n). Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos. Z(min)= C1r1 + C 2r2 + . această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ".Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii.2. iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei.. Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n .

în funcţie de natura utilităţii. În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. se pot ataşa. la graficul calendaristic. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. fără nici o dificultate. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. Pentru a respecta această cerinţă. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. se pot face reprogramări ale unor activităţi. să servească atât pentru . prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). la alimentarea cu apă. După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. Astfel. rezervele libere de timp şi. la proiectarea organizării şantierului. în aşa fel încât să asigure. volumele utilităţilor necesare în orice moment. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. ca soluţie iniţială. să se găsească la mică adâncime. să fie aproape de şantier. în funcţie de acestea. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. este necesar ca.

Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. să permită asigurarea debitului maxim. Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. De asemenea.şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate. cel puţin parţial). pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea. La alimentarea cu energie electrică. Totodată. sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. La alimentarea cu aer comprimat. Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. să poată fi folosită. să fie scurtă . şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare).pentru evitarea . trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. presiunea necesară. la fiecare consumator.Organizarea şantierului 219 consumul productiv. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate). sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. cât şi pentru nevoile gospodăreşti. deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil.pentru cantităţi mari de aer comprimat . eventual. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea.

menajere. stabilirea acestuia este destul de dificilă. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic. sursa trebuie: să fie. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16).220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare. spălări de agregate etc. definitivă. pentru a uşura exploatarea. să aibă lungime minimă. ori de câte ori este posibil. iar dacă este provizorie. .. neputându-se face cu exactitate. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. 8. La alimentarea cu abur.8.

pe secundă.400 La şantierele cu consumuri foarte mari. în litri. 1. pentru a stabili vârfurile de consum.2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: .2 . necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i . pe un schimb cu durata de 8 ore. Aci . În cazul lucrărilor obişnuite. în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei. în vederea dimensionării instalaţiilor. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 . Kn . 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 . exprimat în litri. crt.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute. întocmind grafice calendaristice.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1.Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr.

reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. Am1 . pe zi. Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3. băi. pentru diverşi consumatori (duşuri. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori.) timp de 8 ore.debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s.consumul de apă.consumul de apă potabilă.222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg .600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb. dispensar etc. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier. DAg2. cantină. în litri. într-un schimb.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. N2 . .numărul locuitorilor coloniei. N1 .600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3. DAg1.debitul de apă potabilă pe şantier l/s. Am2 .numărul de muncitori de pe şantier. Ad1 .

Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă.). pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. pe şantier şi în colonie. Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: . băi.Organizarea şantierului 223 Ad2 . Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri.consumul de apă potabilă în colonia de muncitori. spitale. pe baza normativelor existente. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. timp de 24 de ore. Ag1 .consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. Ag2 . şcoală etc.consumul de apă potabilă pe şantier.

224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor. Ker = 1. mijloacelor de transport etc. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor. recircularea apei.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de . Pt . dispensarelor etc. pentru reţele provizorii:1. creşelor.. cantinelor. verificarea robineţilor şi a conductelor. întreţinerea acestora etc.10 . Costul energiei electrice reprezintă.50 m/s).00 m/s. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. pentru evitarea pierderilor de apă. în m/s (pentru reţele permanente: 0. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. nituire. a magaziilor. a clădirilor administrative şi sociale.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator.7 -1. iluminatul secţiilor auxiliare productive. ori de câte ori este posibil.reprezintă puterea totală necesară. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare. datorită mecanizării lucrărilor.debitul de apă necesar. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei. la lucrările mari.viteza de circulaţie a apei în conducte. DAT . în Kw. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. V . pentru dezgheţarea terenurilor. În construcţii. circa 1. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care.00 -1. a instalaţiilor de purificare a apei. a aparatelor de sudură. încălzirea materialelor de construcţii etc. în mm. cu restricţii. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede. protecţia betonului proaspăt. în l/s.5 % din costul total.5 2. iar pe timp de iarnă. spălătoriilor.).

pentru cele cu peste 50 motoare electrice. pentru iluminatul exterior. K = 0.75. Pn . folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. K = 0. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. Ks2. este 0. Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros. . K = 0. Ks1. Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor. amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare). La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor.75). să nu fie uzate şi să fie bine protejate.50. Pii . folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea.factorul de putere al reţelei. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor. Pie . amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă.puterea corpurilor de iluminat. în Kw. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. Ks3 . care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie. dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. Cosϕ .Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice.puterea corpurilor de iluminat. pentru iluminatul interior. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice.70.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii.

uscarea materialului lemnos etc. Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative). te . luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie. în grade Celsius.coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. Ki . în Kcal/mp. Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale.temperatura exterioară luată în calcul. în mp. din suprafaţa clădirii. în care: Q1 .temperatura interioară luată în calcul.). în decurs de o oră. exprimat în kcal/h.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii. dezgheţarea cu abur a pământului. în grade Celsius. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor.coeficient de siguranţă. Si . 1.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) .1 . ti . de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii.

Kr2 .000 .cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h. îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea. se poate considera K=1.000 20. în Kcal/h. Q2 . Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur.43. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli.000 140.000 75.Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii. Q1 . astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.15). folosirea unor radiatoare cu randament mare.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor. în Kcal/h.coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m. Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură.c.) 15. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare. reducerea consumului de căldură pentru .000 220.000 7.000 190. Kr1 .coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ.

în mc/min aer aspirat. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare.). sau pentru transportul materialelor pulverulente.3 -1. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). scule pentru cioplirea pietrei etc. urgentarea realizării proceselor naturale etc. Ka .83 etc.90. Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. însă. pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. pentru 4-6 scule = 0. ciocane de abataj. Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. pompe de mortarbeton etc.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor.).80-0.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. qs . Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. pentru a putea alimenta lucrările.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare.5). cu aer comprimat. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile. pentru 2-4 scule = 0. De regulă. prin extinderea prefabricării uzinale. fără întreruperi. aparate de sablare. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor.).

8. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie. este mai mică de 5oC. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii.2. folosirea unor reţele scurte.). măsurată la ora 7 dimineaţa. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. folosirea unor scule cu randament bun. în aer liber. de: perioada în care se va executa lucrarea. când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2.5. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii.9. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. etanşarea corespunzătoare a reţelei. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. la umbră. aparat de vopsit: 0. bine etanşate. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. datorită pierderilor de presiune pe reţea. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari.2-0. pentru reducerea pierderilor pe reţea.0 . în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente. media termică înregistrată în zona de amplasare .3 etc.

prevenirea şi stingerea incendiilor etc. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. utilaje etc. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. rogojini. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii . Soluţiile organizatorice. pământul care trebuie săpat etc. să se desfăşoare în perioadele favorabile. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. a unor măsuri speciale. regimul hidrografic al zonei. în general.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. natura lucrărilor executate. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros.provizorie sau definitivă . materiale. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. mai puţin costisitoare. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. ca: . instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică).) produsele de balastieră şi carieră. închiderea .a golurilor de la uşi şi ferestre. schiţe şi desene de execuţie. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri. cu cheltuieli minime. măsuri de protecţia muncii. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. pentru asigurarea închiderilor. cu multe procese umede. documentaţia de deviz. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante. talaş etc. Ca piese desenate.

folii şi plăci din PVC. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare. supravegherea focurilor deschise.amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. asigurarea stivelor de materiale. clei. platforme de lucru. staţiilor de betoane. scări. streşini şi acoperişuri.).protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros. PAL. var.amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. exterioare.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante. ipsos. a surselor de căldură pentru spaţiile închise... . revizuirea canalizărilor. a spălării lor cu apă caldă etc. . spaţiilor administrative. .aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. . solvenţi etc. . asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe.organizarea activităţii meteorologice pe şantier. rezervoare de apă. ..). furtunuri. . a reţelelor electrice etc. social-culturale etc. . panouri de incendiu etc. prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces.. pompe de beton. mortarelor. prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. malaxoare).. PFL. atelierelor. .). organizarea evacuării apelor etc. magaziilor de materiale.organizarea pazei şi stingerii incendiilor.organizarea protecţiei şi igienei muncii. a temperaturii betoanelor.Organizarea şantierului 231 terminate etc. mixturilor asfaltice etc. . stingătoare. . lacuri şi vopsele. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor.amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment. prin îngrădirea locurilor periculoase. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc...amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru.

rumeguş. “Îndrumătorul constructorului”. 8. sare.a.10. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. 446 – 448. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). Bucureşti. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor.). Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. . Pop ş. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite. în mod favorabil.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. . indiferent dacă se lucrează sau nu). căilor de comunicaţie 5 S. paie. 1981. pg. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. talaş..aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip. rogojini. Editura Tehnică. panouri termoizolante.. folii de polietilenă etc. ca urmare a întreruperii lucrărilor. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. închiderea provizorie a golurilor.

Organizarea şantierului 233 provizorii. . surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei. energiei electrice. aerului comprimat. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. aburului.

4. 14. trebuie rezolvate . Şopron var. 13. Cu această ocazie. Centrală termică. Sala de mese. 10. 5. Magazii metalice. 7. 3. Staţie betoane.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. 11. Depozite cu diferite destinaţii. 9. 15. Groapă var. Depozit carburanţi. Dormitoare. 2. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. 8. 6. Birouri.Sediu şef şantier. WC. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. Şopron pentru fierari şi dulgheri. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. Fosă septică ptr. 12. Post trafo. Castel apă.

a reţelelor şi construcţiilor definitive. prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune. depozite etc. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. De asemenea. el trebuie elaborat în mai multe variante. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. solicită un nou amplasament. în cadrul unei zone (platforme industriale). prefabricatelor etc. Termeni cheie . prevenirii şi stingerii incendiilor. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi.. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier..reţea de alimentare cu utilităţi . finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului. pentru organizarea de şantier. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor. la rândul lui. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier.proiect de organizare a şantierului .Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. În acest capitol sunt prezentate. crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. folosirea. Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. selectându-se apoi varianta optimă. asigurarea spaţiilor de servire a personalului. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care. proiectare. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros.

amplasament .236 Managementul proiectelor de construcţii . Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9. În ce document sunt ele fundamentate? 12.spaţii de servire a personalului . Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros. inelară. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2.obiect de organizare de şantier . Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? . Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6. mixtă) .algoritm Kruskal.cale de comunicaţie lucrărilor . Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8. Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10.reţea (radială.planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări . Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4.sursă de alimentare cu utilităţi . Steiner-Weber . Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5.fond de organizare de şantier . Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11.zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful