CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

7. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. concesionare sau închiriere. • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. • Studiu privind aspectele legale.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului. • Studiu al planurilor de urbanism locale. • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. • Studiu ecologic. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare. • Studiu privind căile de comunicaţii. . Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. 8. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. 6. • Studiu arheologic.

Astfel. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. a căilor de comunicaţie (drumuri. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. a unor reţele pentru utilităţi (apă. mecanic etc. fierărie. de depozitare a materialelor etc. balastiere şi cariere etc. Ca urmare a acestor evoluţii. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare. elaborată de către proiectant. de mortare.2. staţii de betoane. Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme. ce vizează lucrările de organizare a şantierului.). precum şi a unor ateliere (dulgherie. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. . poligoane de prefabricate.). aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. se precizează încă din faza de proiectare. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. energie. de fiecare dată. volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. reţele telefonice etc. ce cuprind soluţiile organizatorice. căi ferate. Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită.). de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. cât şi cele provizorii). căldură.Organizarea şantierului 203 8.

).dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren. .. să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv.faza a II-a . de către constructor.utilizarea. . cantine. drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. indiferent de valoarea investiţiei: . piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. magazii. prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar.executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. improprii producţiei agricole.care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată. depozite etc. a unor mijloace de organizare demontabile. .elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. lucrări subterane etc. .faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate. . diagrame.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor. fondurile necesare. Proiectul de organizare . care detaliază soluţiile prevăzute în faza I. de către proiectant.204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă. .faza I . mobile etc. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: . prin aceasta. să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază..folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. grafice. în devizul general. . pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. . fără ca.

posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. nivelul apelor freatice şi subterane.3. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier. posibilităţile de racordare provizorie. în vederea soluţionării ulterioare. numărul zilelor cu regim de îngheţ. debitele disponibile ale cursurilor de apă. climatică şi hidrologică. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. posibilitatea reducerii costurilor etc. reţelele şi utilităţile existente în zonă. rampe de descărcare. respectiv structurile geologice. piatră de carieră). nisip. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. starea drumurilor de acces). nu şi de către beneficiarul de investiţii. 8. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social.

la banca finanţatoare. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). se negociază între constructor şi beneficiar. locuinţe. cluburi. magazii. estacade. chioşcuri de pâine.. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. dormitoare. ateliere şi poligoane de prefabricate. puncte sanitare şi farmaceutice. lăcătuşerie. volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. După admiterea la finanţare a lucrărilor. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. spălătorii. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă. anexelor social-culturale. de către beneficiarii de investiţii. respectiv a subantreprenorilor. în funcţie de necesităţi. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. .206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. mecanice. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. depozite de carburanţi. . cantine şi depozite de alimente. vagoane sau bacuri-dormitor. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. care se depune de către antreprenorul general. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj.unităţi auxiliare productive. depozite de var. băi. se determină prin proiectul de organizare coordonator. ateliere de dulgherie. fierărie. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. direct antreprenorului general. birouri.construcţii social-culturale şi administrative. instalaţii pentru sortarea agregatelor. castele sau bazine de apă. staţii centrale de betoane şi mortare etc. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale. rampe de descărcare şi . debarcadere.. magazine etc. depozitelor etc.

Din fondurile pentru organizarea de şantier. . desfiinţarea lor este obligatorie. cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv. durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier. . Constructorul este obligat să inventarieze materialele .construcţii şi instalaţii de folosinţă generală.exceptând achiziţionarea de utilaje .care pot fi: demontabile. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. în bune condiţii. reţele de apă şi canalizare.definitive . centrale termice şi electrice provizorii. . iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează. pe baza unei autorizaţii prealabile. pot fi vândute sau desfiinţate. ţinând seama de funcţia. căi de rulare pentru macarale. iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate. devenite disponibile. mobile sau fixe. fără a necesita o nouă autorizaţie.provizorii . staţii de compresoare. remize pentru locomotive şi utilaje. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier. linii provizorii de garaj. a lucrărilor de bază. sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie.Organizarea şantierului 207 depozitare. drumuri. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa . Conform acestor caracteristici.întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. reţele electrice.

dând toate lămuririle necesare. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale.demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. pe bază de procesverbal. de comun acord. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. Pentru deschiderea şantierului. evacuarea materialelor . proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. pentru ca beneficiarul să predea. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. Cu această ocazie. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. Înainte de deschiderea şantierului. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. De asemenea. beneficiarul. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. curăţirea acestuia . pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". pe această cale. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. care se deplasează la locul lucrării. precum şi teritoriul de organizare. 8. defrişarea terenului . antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate.dacă este cazul. fondul de organizare de şantier. antreprenorului general amplasamentul lucrării. reîntregindu-şi.4.

spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. dispensare etc. creşe. săli şi terenuri de sport. se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor.). cabine de pază şi control. nivelarea terenului etc. spălătorii etc. cizmărie. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. Se vor utiliza. băi. cât mai intens. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. în principal.). săli de clasă. ateliere de croitorie.5. puncte sanitare. grupuri sociale etc. chioşcuri de ziare. săli de spectacole. 8. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). atunci când este cazul.).). După executarea principalelor lucrări de organizare. oficiu telefonic etc.).Organizarea şantierului 209 rezultate. constructorul trasează terenul. oficiu poştal. în vederea începerii lucrărilor de bază. construcţii administrative (birouri. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. construcţii social-culturale (cluburi. În vederea decontării lucrărilor. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. posibilităţile locale de folosire . cantine. cămine. debite de tutun. frizerie. prin construcţii definitive (locuinţe. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp.

precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. ca elemente de organizare de şantier. total sau parţial. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. a unor construcţii definitive existente. Aceste cazuri sunt precizate. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1.)2 S = (NPt . de legislaţia în vigoare. săli de mese. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. cantine. indicii de suprafaţă sau de volum. băi. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil.5 etc. inclusiv locuinţele. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. prin preluare sau închiriere. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. birouri. În principiu. în mod expres. sau în situaţiile în care complexele industriale. necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri.NPl) x i. dispensare. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. spălătorii. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. sunt situate în zone izolate. punct sanitar (mc/muncitor) = 0. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). . La nevoie. fiind din localitate sau împrejurimi.

cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). pentru fiecare categorie de construcţie. trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. la care se adaugă instalaţiile telefonice. unele cu masă foarte mare. la soluţii . de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate.6. se recurge încă. iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. cât şi pentru transmiterea mesajelor. din: drumuri (interioare şi exterioare). frecvent. În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. Asigurarea şantierului. după caz. Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive. 8. inclusiv membrii de familie. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). De aceea. i = indicele de suprafaţă sau de volum. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. căi ferate (normale sau înguste).

Excepţie fac şantierele mari. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. se va stabili necesarul de drumuri balastate. unde se deplasează volume importante de pământ. deoarece ele se află în administrarea comunală. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. judeţeană sau naţională. prefabricate din beton armat. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. Drumurile exterioare nu se execută.212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii. dreptunghiulare sau hexagonale. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. orăşenească. în baza de producţie. În general. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. în funcţie de sistemul de circulaţie. Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. din fondurile de organizare de şantier. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat). administrativ şi funcţionăresc. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. într-un singur sens sau în două sensuri (3. de obicei. orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. iar cele cu trafic mijlociu . care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. . municipală. respectiv 6 m). La obiectul care se construieşte. să fie cât mai puţin costisitoare.5 m. Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. Pentru dimensionarea căii ferate. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. în general.

. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. şape. termică şi aer comprimat. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. În acest sens. . căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică. placări cu faianţă etc. zugrăveli. apă şi căldură necesare pe şantier. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază.Organizarea şantierului 213 8. de energie electrică. pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie.7. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. cu mecanizare complexă. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: .folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. presupune creşterea consumului de utilităţi şi. sunt mari consumatoare de apă şi energie. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. în condiţiile industrializării construcţiilor. Pe şantiere se desfăşoară. în cantităţile necesare. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). lucrări de montaj. energie electrică. Creşterea gradului de mecanizare. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. în special. . Cu toate acestea. energie electrică. ci şi în bazele de producţie. în proporţii mari. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. încât să nu . Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă.

întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. vol. Acest algoritm presupune ca. Conform definiţiei de mai sus. “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. atât în faza de proiectare. Un-1 …….amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. . Kaufmann. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. 347. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. . să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. încă din faza de proiectare. două probleme distincte.. 3 A. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale). care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. 2.Un-1) este un arbore de valoare minimă. iar graful (X. Respectarea acestor cerinţe. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. la costuri reduse şi într-un timp optim. Editura Ştiinţifică. U2. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. cât şi în faza de execuţie. pag.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior. lucrând în etape.1967. atunci arborele obţinut va fi unic. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. Bucureşti.

la stabilirea diametrului acesteia contează. conductor). staţie de compresoare pentru . În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. felul şi cantitatea utilităţii transportate. post de transformare pentru energie electrică. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. se folosesc două surse distincte. cât şi avantajele şi dezavantajele lor. Dacă. care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. În cele mai multe cazuri. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. pentru creşterea siguranţei în alimentare. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. în primul rând. Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. însă. reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri.

Reţea de distribuţie mixtă .216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat. Notă: S = sursă. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31. C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29. centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30.

2.n)... Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos.Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii..2..n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S). Z(min)= C1r1 + C 2r2 + . iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei. această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1. Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n ..+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene. în unităţi de timp egale. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ". Se consideră "n" puncte Pi (i =1..

în funcţie de acestea. se pot ataşa. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. să fie aproape de şantier. este necesar ca. Pentru a respecta această cerinţă. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. să servească atât pentru . După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. să se găsească la mică adâncime. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). la graficul calendaristic. fără nici o dificultate. În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. ca soluţie iniţială. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. la alimentarea cu apă. la proiectarea organizării şantierului. volumele utilităţilor necesare în orice moment. Astfel.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. rezervele libere de timp şi. în funcţie de natura utilităţii. în aşa fel încât să asigure. se pot face reprogramări ale unor activităţi. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie.

cel puţin parţial). să poată fi folosită. La alimentarea cu aer comprimat. să permită asigurarea debitului maxim. deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil.şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. Totodată. trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare). Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea.pentru cantităţi mari de aer comprimat . cât şi pentru nevoile gospodăreşti. La alimentarea cu energie electrică. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . De asemenea. Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie.pentru evitarea . să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate.Organizarea şantierului 219 consumul productiv. ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. la fiecare consumator. fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. presiunea necesară. să fie scurtă . eventual. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate). sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate).

iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. definitivă. neputându-se face cu exactitate. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. menajere. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. . sursa trebuie: să fie. iar dacă este provizorie. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. stabilirea acestuia este destul de dificilă.8. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii.220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic. pentru a uşura exploatarea. 8. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. ori de câte ori este posibil. spălări de agregate etc. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare.. să aibă lungime minimă. La alimentarea cu abur. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16).

400 La şantierele cu consumuri foarte mari. necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor. pe un schimb cu durata de 8 ore. întocmind grafice calendaristice. Kn .2 .Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr. 1. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 . în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei. În cazul lucrărilor obişnuite. exprimat în litri.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv. în vederea dimensionării instalaţiilor.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute. în litri.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i .Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 . pe secundă. pentru a stabili vârfurile de consum. Aci .2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: . crt.

Ad1 .debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s.) timp de 8 ore.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori. DAg2. . cantină. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3.consumul de apă. Am2 . N1 . într-un schimb. pe zi.600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile.600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb. în litri. Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3. N2 . pentru diverşi consumatori (duşuri.debitul de apă potabilă pe şantier l/s.222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg .consumul de apă potabilă. băi.numărul locuitorilor coloniei.reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. Am1 . dispensar etc. DAg1.numărul de muncitori de pe şantier.

Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: . pe şantier şi în colonie. pe baza normativelor existente. timp de 24 de ore.consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. Ag1 . şcoală etc. Ag2 .consumul de apă potabilă pe şantier. Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. băi. spitale.consumul de apă potabilă în colonia de muncitori. pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.Organizarea şantierului 223 Ad2 . Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri.).

224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor. Ker = 1. nituire. iar pe timp de iarnă. în mm.50 m/s).00 m/s. spălătoriilor. a magaziilor. cantinelor. a clădirilor administrative şi sociale.. a aparatelor de sudură. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor. Pt . pentru reţele provizorii:1.5 2. verificarea robineţilor şi a conductelor. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei. mijloacelor de transport etc.10 .). a instalaţiilor de purificare a apei. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care. protecţia betonului proaspăt.reprezintă puterea totală necesară. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. în Kw. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor. pentru evitarea pierderilor de apă. în m/s (pentru reţele permanente: 0. întreţinerea acestora etc. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. în l/s. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator. recircularea apei. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare.5 % din costul total. În construcţii. cu restricţii. încălzirea materialelor de construcţii etc. DAT . dispensarelor etc.7 -1. iluminatul secţiilor auxiliare productive. circa 1.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de .viteza de circulaţie a apei în conducte. V . la lucrările mari. ori de câte ori este posibil. Costul energiei electrice reprezintă. pentru dezgheţarea terenurilor.debitul de apă necesar. datorită mecanizării lucrărilor.00 -1. creşelor.

pentru cele cu peste 50 motoare electrice.puterea corpurilor de iluminat. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice. Pn .coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare.Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor.puterea corpurilor de iluminat. dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice. Cosϕ . folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor.75. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat.70. Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros. în Kw. pentru iluminatul interior. pentru iluminatul exterior.50. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii. care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor. Pie . programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. Pii . eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice. care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului. K = 0. amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare).75). prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor. . folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. Ks2. K = 0. Ks1. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. este 0. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea. K = 0. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină.factorul de putere al reţelei. Ks3 . amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă.

Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale. Si .coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. uscarea materialului lemnos etc. din suprafaţa clădirii. în grade Celsius. în grade Celsius. 1. te .temperatura exterioară luată în calcul. în care: Q1 . în mp. dezgheţarea cu abur a pământului.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie. în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative).coeficient de siguranţă. în decurs de o oră.). regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) . Ki . de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . în Kcal/mp.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit. ti . exprimat în kcal/h.1 .reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor.temperatura interioară luată în calcul.

Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii. pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor.15). Kr2 .000 7. reducerea consumului de căldură pentru .coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură. Kr1 .000 190.coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură. în Kcal/h. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare. în Kcal/h. astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.) 15.43. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. Q2 .000 20. se poate considera K=1.c.000 75. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea.000 220.000 .cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h. Q1 . îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.000 140. Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur. folosirea unor radiatoare cu randament mare.

prin extinderea prefabricării uzinale. Ka . pentru 4-6 scule = 0. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă .3 -1.). sau pentru transportul materialelor pulverulente. scule pentru cioplirea pietrei etc. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. pentru a putea alimenta lucrările. Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe. în mc/min aer aspirat.83 etc. Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. urgentarea realizării proceselor naturale etc. aparate de sablare.80-0. qs .5). fără întreruperi.). În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor. Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1. ciocane de abataj. De regulă.90. pompe de mortarbeton etc.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare.). pentru 2-4 scule = 0. însă. cu aer comprimat.

folosirea unor scule cu randament bun. datorită pierderilor de presiune pe reţea. măsurată la ora 7 dimineaţa. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente.2-0. de: perioada în care se va executa lucrarea. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. pentru reducerea pierderilor pe reţea.2. când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. este mai mică de 5oC. în aer liber.3 etc. aparat de vopsit: 0. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii.9. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. bine etanşate. la umbră. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros. etanşarea corespunzătoare a reţelei. folosirea unor reţele scurte. 8. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie.). media termică înregistrată în zona de amplasare .0 .5. în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros.

în general. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată.) produsele de balastieră şi carieră. cu cheltuieli minime. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. cu multe procese umede. natura lucrărilor executate. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii . documentaţia de deviz. materiale. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică).230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. rogojini. măsuri de protecţia muncii. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. a unor măsuri speciale. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea. schiţe şi desene de execuţie. ca: . măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. regimul hidrografic al zonei. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. prevenirea şi stingerea incendiilor etc. încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc.a golurilor de la uşi şi ferestre. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. mai puţin costisitoare. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. talaş etc. pământul care trebuie săpat etc. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. utilaje etc.provizorie sau definitivă . în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. Ca piese desenate. închiderea . pentru asigurarea închiderilor. Soluţiile organizatorice. să se desfăşoare în perioadele favorabile. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros.

a spălării lor cu apă caldă etc. scări. revizuirea canalizărilor. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc.. staţiilor de betoane. . prin îngrădirea locurilor periculoase. mortarelor. clei. social-culturale etc. furtunuri.. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor. prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. .Organizarea şantierului 231 terminate etc.). panouri de incendiu etc. asigurarea stivelor de materiale. supravegherea focurilor deschise. stingătoare.. ipsos. PFL. mixturilor asfaltice etc.protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros. pompe de beton. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare....). magaziilor de materiale.organizarea protecţiei şi igienei muncii. PAL. solvenţi etc. . a reţelelor electrice etc. malaxoare).aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. lacuri şi vopsele. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc. a temperaturii betoanelor.amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment..organizarea activităţii meteorologice pe şantier. asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe. atelierelor. platforme de lucru. . prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces. spaţiilor administrative. . var.amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. . a surselor de căldură pentru spaţiile închise. . . a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante. folii şi plăci din PVC. .). rezervoare de apă. exterioare. organizarea evacuării apelor etc.amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. .organizarea pazei şi stingerii incendiilor.amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru. . streşini şi acoperişuri.

Pop ş. “Îndrumătorul constructorului”. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. panouri termoizolante.). rogojini. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. talaş. pg. . 1981. în mod favorabil. Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. indiferent dacă se lucrează sau nu).10. ca urmare a întreruperii lucrărilor. folii de polietilenă etc. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. Editura Tehnică. căilor de comunicaţie 5 S.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. închiderea provizorie a golurilor. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. Bucureşti. paie.a.aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute.. . utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează.. 446 – 448. 8. sare. rumeguş.

precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. aerului comprimat. aburului. energiei electrice. surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei.Organizarea şantierului 233 provizorii. .

Depozite cu diferite destinaţii. 11. Groapă var. Magazii metalice. 8. WC. Castel apă. 12. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. Sala de mese. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. 2. 4.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. 14. trebuie rezolvate . Şopron var. Staţie betoane. 3. Centrală termică. 6. 7. Birouri. Cu această ocazie. Dormitoare. 15. Depozit carburanţi.Sediu şef şantier. 10. Fosă septică ptr. 13. 9. Şopron pentru fierari şi dulgheri. 5. Post trafo. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32.

. folosirea. depozite etc. asigurarea spaţiilor de servire a personalului. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros. proiectare. în cadrul unei zone (platforme industriale). asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. pentru organizarea de şantier. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. a reţelelor şi construcţiilor definitive.proiect de organizare a şantierului . la rândul lui. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive. prefabricatelor etc. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune.reţea de alimentare cu utilităţi . crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. solicită un nou amplasament. Termeni cheie .Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. În acest capitol sunt prezentate. selectându-se apoi varianta optimă. De asemenea. el trebuie elaborat în mai multe variante. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier.. prevenirii şi stingerii incendiilor. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului.

În ce document sunt ele fundamentate? 12.planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări .reţea (radială. Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4.spaţii de servire a personalului .236 Managementul proiectelor de construcţii . mixtă) .algoritm Kruskal. Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? . Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.obiect de organizare de şantier . inelară. Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5. Steiner-Weber . Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8.fond de organizare de şantier . Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2.cale de comunicaţie lucrărilor .amplasament . Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6. Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11.sursă de alimentare cu utilităţi .zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1. Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9.