CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

7. • Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. . • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. • Studiu privind căile de comunicaţii. • Studiu al planurilor de urbanism locale. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. • Studiu arheologic. Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. concesionare sau închiriere. • Studiu privind aspectele legale. • Studiu ecologic.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. 8. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare. 6.

cât şi cele provizorii).). Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme.). balastiere şi cariere etc. Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită. căi ferate. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. se precizează încă din faza de proiectare. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. a căilor de comunicaţie (drumuri. mecanic etc. de fiecare dată. . fierărie. poligoane de prefabricate. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate. ce cuprind soluţiile organizatorice. energie. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. elaborată de către proiectant. de mortare. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. de depozitare a materialelor etc. a unor reţele pentru utilităţi (apă. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază. Ca urmare a acestor evoluţii.Organizarea şantierului 203 8. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii.). staţii de betoane. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare. volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. reţele telefonice etc. ce vizează lucrările de organizare a şantierului. Astfel. căldură.2. precum şi a unor ateliere (dulgherie.

fără ca.folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. Proiectul de organizare . în devizul general. depozite etc. .faza a II-a .).asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj.. drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. . de către constructor.faza I .utilizarea. grafice.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar. .care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată. diagrame. mobile etc. indiferent de valoarea investiţiei: . a unor mijloace de organizare demontabile. .204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă.faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate. să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv. piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului. cantine. care detaliază soluţiile prevăzute în faza I. pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. fondurile necesare. magazii. prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază. . de către proiectant. lucrări subterane etc.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. prin aceasta. să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază..dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: .elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. improprii producţiei agricole. .executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. . .

a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate.3. respectiv structurile geologice. debitele disponibile ale cursurilor de apă. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. posibilităţile de racordare provizorie. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. starea drumurilor de acces). situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică. nivelul apelor freatice şi subterane. posibilitatea reducerii costurilor etc.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. climatică şi hidrologică. nisip. iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. în vederea soluţionării ulterioare. rampe de descărcare. 8. nu şi de către beneficiarul de investiţii. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. piatră de carieră). numărul zilelor cu regim de îngheţ. reţelele şi utilităţile existente în zonă. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier.

la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. birouri. cantine şi depozite de alimente. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă. anexelor social-culturale. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. magazii. ateliere de dulgherie. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale. spălătorii. cluburi. puncte sanitare şi farmaceutice. dormitoare. depozite de var. locuinţe. în funcţie de necesităţi. rampe de descărcare şi . . de către beneficiarii de investiţii. ateliere şi poligoane de prefabricate. se determină prin proiectul de organizare coordonator. staţii centrale de betoane şi mortare etc. volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. depozite de carburanţi. magazine etc. care se depune de către antreprenorul general. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate...unităţi auxiliare productive. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. fierărie. direct antreprenorului general. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . debarcadere. vagoane sau bacuri-dormitor. chioşcuri de pâine.construcţii social-culturale şi administrative. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. După admiterea la finanţare a lucrărilor. depozitelor etc. estacade. . castele sau bazine de apă.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. la banca finanţatoare. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză). În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. instalaţii pentru sortarea agregatelor. mecanice. băi. lăcătuşerie. se negociază între constructor şi beneficiar.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. respectiv a subantreprenorilor.

.exceptând achiziţionarea de utilaje . . devenite disponibile.întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea. drumuri. mobile sau fixe. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. reţele electrice.definitive . se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. remize pentru locomotive şi utilaje. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează. sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie. căi de rulare pentru macarale. staţii de compresoare. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. în bune condiţii. durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier. fără a necesita o nouă autorizaţie. pe baza unei autorizaţii prealabile. Constructorul este obligat să inventarieze materialele . desfiinţarea lor este obligatorie. Din fondurile pentru organizarea de şantier. reţele de apă şi canalizare.Organizarea şantierului 207 depozitare. iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială. ţinând seama de funcţia. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. pot fi vândute sau desfiinţate. linii provizorii de garaj. cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier. a lucrărilor de bază. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală.provizorii .care pot fi: demontabile. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa . Conform acestor caracteristici. .obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. centrale termice şi electrice provizorii.

antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul. dând toate lămuririle necesare. pe această cale.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. evacuarea materialelor .dacă este cazul. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. Pentru deschiderea şantierului. de comun acord. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate. De asemenea. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale.4. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. care se deplasează la locul lucrării. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. reîntregindu-şi. pentru ca beneficiarul să predea.demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. beneficiarul. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. 8. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. antreprenorului general amplasamentul lucrării. Cu această ocazie. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive. curăţirea acestuia . pe bază de procesverbal. precum şi teritoriul de organizare. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. fondul de organizare de şantier. defrişarea terenului . pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". Înainte de deschiderea şantierului.

săli de clasă. În vederea decontării lucrărilor. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. cantine. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. debite de tutun. prin construcţii definitive (locuinţe. posibilităţile locale de folosire . în principal. oficiu telefonic etc. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. spălătorii etc.Organizarea şantierului 209 rezultate. cizmărie. oficiu poştal. ateliere de croitorie. cabine de pază şi control. nivelarea terenului etc. După executarea principalelor lucrări de organizare.).5. se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). în vederea începerii lucrărilor de bază.).). Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. cât mai intens. dispensare etc. săli de spectacole. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp. chioşcuri de ziare. construcţii administrative (birouri. 8. băi. puncte sanitare.).). cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. creşe. săli şi terenuri de sport. Se vor utiliza. atunci când este cazul. frizerie. construcţii social-culturale (cluburi. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. cămine. constructorul trasează terenul. grupuri sociale etc.

necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului. La nevoie.5 etc. sunt situate în zone izolate. indicii de suprafaţă sau de volum. dispensare. a unor construcţii definitive existente. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. inclusiv locuinţele. birouri. total sau parţial. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. punct sanitar (mc/muncitor) = 0. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. cantine. săli de mese. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. În principiu. Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare.NPl) x i. Aceste cazuri sunt precizate. finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). spălătorii. fiind din localitate sau împrejurimi. ca elemente de organizare de şantier. . sau în situaţiile în care complexele industriale. de legislaţia în vigoare.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. prin preluare sau închiriere. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. în mod expres.)2 S = (NPt . precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar. băi.

6. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici). căi ferate (normale sau înguste). amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. frecvent. pentru fiecare categorie de construcţie. se recurge încă. Asigurarea şantierului. Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. cât şi pentru transmiterea mesajelor. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. după caz. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. la care se adaugă instalaţiile telefonice. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. din: drumuri (interioare şi exterioare). Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. la soluţii . În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. i = indicele de suprafaţă sau de volum. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive. Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. 8. inclusiv membrii de familie. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. unele cu masă foarte mare. De aceea.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului.

care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. Drumurile exterioare nu se execută. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. în funcţie de sistemul de circulaţie. Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. În general. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. judeţeană sau naţională. . Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. administrativ şi funcţionăresc. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat). în general. iar cele cu trafic mijlociu . Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. în baza de producţie. orăşenească. municipală.212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii.5 m. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. Excepţie fac şantierele mari. să fie cât mai puţin costisitoare. orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. de obicei. indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. respectiv 6 m). dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. din fondurile de organizare de şantier. deoarece ele se află în administrarea comunală. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. dreptunghiulare sau hexagonale. într-un singur sens sau în două sensuri (3. Pentru dimensionarea căii ferate. unde se deplasează volume importante de pământ. La obiectul care se construieşte. prefabricate din beton armat. se va stabili necesarul de drumuri balastate. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport.

macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică. Creşterea gradului de mecanizare. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: . termică şi aer comprimat. iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. lucrări de montaj. ci şi în bazele de producţie. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. Cu toate acestea.folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. cu mecanizare complexă. presupune creşterea consumului de utilităţi şi. căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie. energie electrică. încât să nu .Organizarea şantierului 213 8. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). în special. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. în proporţii mari. zugrăveli. în condiţiile industrializării construcţiilor. . în cantităţile necesare. În acest sens. şantierul trebuie să fie alimentat cu apă. energie electrică. .traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază. Pe şantiere se desfăşoară. sunt mari consumatoare de apă şi energie. apă şi căldură necesare pe şantier. . deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. şape. de energie electrică. placări cu faianţă etc. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă.7.

şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. U2. Un-1 ……. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. Conform definiţiei de mai sus. atât în faza de proiectare. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1.. . fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior.Un-1) este un arbore de valoare minimă. Kaufmann. la costuri reduse şi într-un timp optim. 3 A. Editura Ştiinţifică. încă din faza de proiectare. cât şi în faza de execuţie. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale). care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. 2. Respectarea acestor cerinţe. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. atunci arborele obţinut va fi unic. pag. .amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. Bucureşti. două probleme distincte. iar graful (X. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. 347. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. vol. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă. lucrând în etape. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă. Acest algoritm presupune ca. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor.1967.

în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. pentru creşterea siguranţei în alimentare. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior. post de transformare pentru energie electrică. În cele mai multe cazuri. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. felul şi cantitatea utilităţii transportate. însă. se folosesc două surse distincte. reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. cât şi avantajele şi dezavantajele lor. Dacă. care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. staţie de compresoare pentru . la stabilirea diametrului acesteia contează. în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). în primul rând. conductor). Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29).Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua.

centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31.216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat. C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29. Reţea de distribuţie mixtă . Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30. Notă: S = sursă.

Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n . Z(min)= C1r1 + C 2r2 + . această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1. cantităţile "Ci" la distanţele "ri ". Se consideră "n" puncte Pi (i =1..Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii. iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei...n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S)..n)..+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene. în unităţi de timp egale.2.2. Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos..

fără nici o dificultate. să se găsească la mică adâncime. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie. Pentru a respecta această cerinţă. la graficul calendaristic. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. să servească atât pentru . în funcţie de acestea. la alimentarea cu apă. Astfel. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. se pot ataşa. ca soluţie iniţială. volumele utilităţilor necesare în orice moment. În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. se pot face reprogramări ale unor activităţi. la proiectarea organizării şantierului. să fie aproape de şantier. în aşa fel încât să asigure. rezervele libere de timp şi. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. este necesar ca. sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. în funcţie de natura utilităţii.

Organizarea şantierului 219 consumul productiv. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. Totodată.şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare). cel puţin parţial). De asemenea. sursa trebuie: să folosească compresoare fixe . La alimentarea cu energie electrică. Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă. trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. să poată fi folosită. La alimentarea cu aer comprimat. şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. să permită asigurarea debitului maxim.pentru cantităţi mari de aer comprimat . să fie scurtă . deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil. fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. la fiecare consumator. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate). sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate. Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. presiunea necesară. eventual. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea. cât şi pentru nevoile gospodăreşti.pentru evitarea .

. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. sursa trebuie: să fie. sanitare şi pentru combaterea incendiilor. menajere. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii..220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. La alimentarea cu abur. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. ori de câte ori este posibil. pentru a uşura exploatarea. 8.8. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare. neputându-se face cu exactitate. definitivă. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16). spălări de agregate etc. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. să aibă lungime minimă. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. iar dacă este provizorie. stabilirea acestuia este destul de dificilă. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire.

În cazul lucrărilor obişnuite. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv. exprimat în litri. Kn . Aci .Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 . crt.2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: . în litri. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 . pe secundă.2 . în vederea dimensionării instalaţiilor. pe un schimb cu durata de 8 ore.400 La şantierele cu consumuri foarte mari. întocmind grafice calendaristice. pentru a stabili vârfurile de consum.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i . 1. necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor. în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei.

DAg2. N1 .reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.numărul locuitorilor coloniei.) timp de 8 ore. pe zi.numărul de muncitori de pe şantier. într-un schimb. Am1 . . N2 .debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti. în litri. băi. Am2 .222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg . dispensar etc.consumul de apă potabilă. Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3. Ad1 .600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb. DAg1.consumul de apă. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier.600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile.debitul de apă potabilă pe şantier l/s. pentru diverşi consumatori (duşuri. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori. cantină. Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3.

consumul de apă potabilă în colonia de muncitori.consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2). conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. Ag2 .Organizarea şantierului 223 Ad2 . pe şantier şi în colonie.consumul de apă potabilă pe şantier. băi. şcoală etc.). Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri. Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: . timp de 24 de ore. pe baza normativelor existente. spitale. Ag1 . Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă.

reprezintă puterea totală necesară. creşelor. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei.viteza de circulaţie a apei în conducte. ori de câte ori este posibil. cantinelor. întreţinerea acestora etc. organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor.7 -1. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. pentru reţele provizorii:1. Ker = 1. circa 1. dispensarelor etc. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator.5 % din costul total. datorită mecanizării lucrărilor.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de .224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor.00 -1.00 m/s. pentru dezgheţarea terenurilor. a magaziilor. în l/s. Costul energiei electrice reprezintă.debitul de apă necesar. verificarea robineţilor şi a conductelor. V . a aparatelor de sudură. a instalaţiilor de purificare a apei. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică.50 m/s). folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede.). Pt . în Kw. mijloacelor de transport etc. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare. protecţia betonului proaspăt. pentru evitarea pierderilor de apă. nituire. În construcţii. iluminatul secţiilor auxiliare productive.10 . cu restricţii.5 2. în m/s (pentru reţele permanente: 0. recircularea apei. a clădirilor administrative şi sociale. spălătoriilor. DAT . energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. iar pe timp de iarnă. încălzirea materialelor de construcţii etc.. în mm. la lucrările mari.

Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea.75). amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare). Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice. . dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice. Ks2. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Ks3 . Cosϕ . în Kw. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. folosirea întrerupătoarelor de mers în gol.puterea corpurilor de iluminat. Ks1. pentru iluminatul exterior. este 0. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. pentru cele cu peste 50 motoare electrice.75. Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros.factorul de putere al reţelei. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. Pii . pentru cele cu până la 30 de motoare electrice. amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor.puterea corpurilor de iluminat.70.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor. pentru iluminatul interior. La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor. folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. Pn .50. care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. K = 0. Pie . care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii. K = 0. K = 0.

coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor. 1. în decurs de o oră. Ki . Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . exprimat în kcal/h. uscarea materialului lemnos etc. ti .temperatura interioară luată în calcul.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor. în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative). în Kcal/mp.coeficient de siguranţă. de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. te . Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit. luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie. în mp.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. Si .temperatura exterioară luată în calcul. în grade Celsius. în care: Q1 . în grade Celsius. dezgheţarea cu abur a pământului.1 .). din suprafaţa clădirii.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii. Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale. regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) .

cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor.coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. Q1 .Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii.000 .15).000 20. Kr1 . folosirea unor radiatoare cu randament mare.c.43.) 15.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor.000 190. Q2 . îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.000 140.000 7. astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură. pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m. se poate considera K=1. Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare.cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli. Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură. reducerea consumului de căldură pentru .coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură. luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea.000 220. în Kcal/h. în Kcal/h. Kr2 .000 75.

). pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. qs .90. în mc/min aer aspirat.80-0. aparate de sablare. De regulă.5).). pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. însă. Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. pentru 2-4 scule = 0.3 -1. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare).). eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier. pentru a putea alimenta lucrările.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. cu aer comprimat. scule pentru cioplirea pietrei etc. ciocane de abataj. Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare. fără întreruperi. pentru 4-6 scule = 0. sau pentru transportul materialelor pulverulente. urgentarea realizării proceselor naturale etc. Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor. prin extinderea prefabricării uzinale. Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. pompe de mortarbeton etc.consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . Ka .83 etc.

pentru reducerea pierderilor pe reţea. folosirea unor reţele scurte. bine etanşate. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente. este mai mică de 5oC. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. aparat de vopsit: 0.5. măsurată la ora 7 dimineaţa. media termică înregistrată în zona de amplasare . Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. în aer liber. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului.2. la umbră. folosirea unor scule cu randament bun.3 etc. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate.0 . 8. Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice. când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. de: perioada în care se va executa lucrarea.2-0.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros.). datorită pierderilor de presiune pe reţea. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros. etanşarea corespunzătoare a reţelei.9.

umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii . regimul hidrografic al zonei. Soluţiile organizatorice. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică). încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri.) produsele de balastieră şi carieră. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. rogojini. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. documentaţia de deviz. închiderea . materiale. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate. Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea. în general. talaş etc. cu multe procese umede. măsuri de protecţia muncii.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. natura lucrărilor executate. mai puţin costisitoare. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc.a golurilor de la uşi şi ferestre. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante. pentru asigurarea închiderilor. cantitatea lucrărilor ce se vor executa. utilaje etc. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros. a unor măsuri speciale. Ca piese desenate. pământul care trebuie săpat etc. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. ca: . Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. tehnologiile alese în condiţiile de mai sus.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. să se desfăşoare în perioadele favorabile. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. cu cheltuieli minime.provizorie sau definitivă . schiţe şi desene de execuţie. prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

. . .Organizarea şantierului 231 terminate etc. var.amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. PFL. în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare. social-culturale etc. PAL.. mortarelor. rezervoare de apă. pompe de beton. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc. supravegherea focurilor deschise. staţiilor de betoane.. mixturilor asfaltice etc.amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment. folii şi plăci din PVC. . solvenţi etc. a spălării lor cu apă caldă etc.organizarea activităţii meteorologice pe şantier. prin îngrădirea locurilor periculoase.amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru. . . stingătoare. .. . asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe. prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces.revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. atelierelor. scări. ipsos.amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. revizuirea canalizărilor. a reţelelor electrice etc. lacuri şi vopsele. .). a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante. asigurarea stivelor de materiale.). a surselor de căldură pentru spaţiile închise.organizarea protecţiei şi igienei muncii.). platforme de lucru. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc. . clei. streşini şi acoperişuri.aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor.organizarea pazei şi stingerii incendiilor.. panouri de incendiu etc. organizarea evacuării apelor etc..protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros.. furtunuri. elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor. . exterioare. . magaziilor de materiale. spaţiilor administrative. malaxoare). prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. a temperaturii betoanelor.

. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. pg. rumeguş.10.. Editura Tehnică. “Îndrumătorul constructorului”. . panouri termoizolante. 446 – 448. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). Pop ş. paie. talaş.). rogojini. ca urmare a întreruperii lucrărilor.a. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. 8. închiderea provizorie a golurilor. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite.. căilor de comunicaţie 5 S.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează. în mod favorabil. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor.aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. Bucureşti. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. folii de polietilenă etc. sare. indiferent dacă se lucrează sau nu). 1981.

energiei electrice. aerului comprimat. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei.Organizarea şantierului 233 provizorii. aburului. .

Birouri. Centrală termică. 2. Şopron var. Sala de mese. Post trafo.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. Cu această ocazie. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. Staţie betoane. 10. 7. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. Castel apă. Magazii metalice. 12. WC. 5. 15. 14. Şopron pentru fierari şi dulgheri. 9.Sediu şef şantier. Depozite cu diferite destinaţii. 6. Groapă var. Depozit carburanţi. 4. 13. Fosă septică ptr. Dormitoare. 3. 11. trebuie rezolvate . 8.

prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune. fără încrucişări sau transbordări suplimentare. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului. pentru organizarea de şantier. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care.. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. prefabricatelor etc. în cadrul unei zone (platforme industriale). realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. depozite etc. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive.proiect de organizare a şantierului .Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază. În acest capitol sunt prezentate. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor. De asemenea. a reţelelor şi construcţiilor definitive. asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros.. prevenirii şi stingerii incendiilor. crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. proiectare. el trebuie elaborat în mai multe variante. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier. Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. solicită un nou amplasament. la rândul lui. Termeni cheie . asigurarea spaţiilor de servire a personalului.reţea de alimentare cu utilităţi . selectându-se apoi varianta optimă. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. folosirea.

Steiner-Weber . Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? .zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1. Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5. În ce document sunt ele fundamentate? 12. Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.obiect de organizare de şantier .236 Managementul proiectelor de construcţii .cale de comunicaţie lucrărilor . Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11. inelară. Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4. Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10.fond de organizare de şantier .algoritm Kruskal. Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6.spaţii de servire a personalului . Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. mixtă) .planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări .sursă de alimentare cu utilităţi .reţea (radială. Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9. Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8.amplasament .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful