CAPITOLUL 8: ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

MOD DE LUCRU

Cuprins 8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv 8.2. Proiectul de organizare a şantierului 8.3. Fondul de organizare de şantier 8.4. Deschiderea şi amenajarea şantierului 8.5. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului 8.6. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie 8.7. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă, energie electrică, căldură şi aer comprimat 8.8. Determinarea consumului de utilităţi 8.9. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros 8.10. Organizarea teritoriului şantierului
REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

200

Managementul proiectelor de construcţii

MOD DE LUCRU

Organizarea şantierului

201

8.1. Selectarea şi achiziţionarea amplasamentului viitorului obiectiv

Selectarea şi achiziţionarea teritoriului şantierului constituie o etapă importantă în realizarea proiectului, în situaţia în care clientul nu este proprietarul amplasamentului. Aceste activităţi trebuie realizate cât mai devreme posibil, în mod ideal în paralel cu întocmirea studiului de fezabilitate. Ele sunt în sarcina iniţiatorului proiectului (client, persoană juridică achizitoare) care le poate realiza prin intermediul managerului său de proiect sau al unui consultant specializat. Obiectivele acestei etape sunt: • Definirea cerinţelor pentru viitorul amplasament în concordanţă cu caracteristicile proiectului; • Selectarea amplasamentului în conformitate cu aceste cerinţe şi achiziţionarea teritoriului şantierului astfel încât să corespundă constrângerilor financiare, tehnice şi temporale ale proiectului şi să minimizeze riscurile proiectului. Pentru atingerea acestor obiective trebuie realizate următoarele activităţi: 1. Definirea obiectivelor, a cerinţelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv şi acceptarea lor de către client. 2. Precizarea unor criterii de evaluare pentru viitorul amplasament pe baza obiectivelor şi cerinţelor definite. 3. Stabilirea modului de finanţare a achiziţiei amplasamentului. 4. Precizarea responsabilităţilor, competenţelor şi sarcinilor în cadrul echipei de proiect privind procesul de selectare şi achiziţie a amplasamentului; monitorizarea şi controlul realizării sarcinilor.

• Studiu privind posibilităţi de recrutare a forţei de muncă locale. Selecţia amplasamentului dintre cele 3-4 rămase pentru evaluarea finală. • Studiu referitor la proprietatea asupra terenului. • Studiu privind accesul la utilităţi şi resurse materiale. • Studiu privind căile de comunicaţii. • Studiu privind aspectele legale. concesionare sau închiriere. Evaluarea amplasamentelor utilizând criteriile stabilite şi selectarea a 3-4 dintre acestea pentru o analiză detaliată. 6. Negocierea preţului şi încheierea contractului de vânzare–cumpărare.202 Managementul proiectelor de construcţii 5. • Studiu al planurilor de urbanism locale. Culegerea datelor privind amplasamentele posibile prin realizarea următoarelor categorii de studii: • Studiu geotehnic. 8. • Studiu ecologic. • Studiu arheologic. 7. . • Studiu privind nivelul apelor freatice şi subterane.

de transformare a societăţilor comerciale în unităţi de montaj. căi ferate. Ca urmare a acestor evoluţii. . fierărie.Organizarea şantierului 203 8. cât şi cele provizorii). energie. pentru asigurarea condiţiilor de viaţă. În acest 1 Şantierul este teritoriul pe care se execută lucrările de construcţii-montaj (atât cele de bază. de depozitare a materialelor etc. este necesară realizarea unor spaţii (social-culturale şi administrative. În domeniul construcţiilor se manifestă tendinţe de industrializare.). volumul lucrărilor de organizare de şantier este în continuă descreştere. staţii de betoane. rezolvarea unor probleme care se referă la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii de bază. ce vizează lucrările de organizare a şantierului. balastiere şi cariere etc. de mortare. precum şi a unor ateliere (dulgherie.2. Ea este formată dintro serie de piese scrise şi desenate. reţele telefonice etc. prin transferarea unor activităţi în baze de producţie în vederea organizării realizării lucrărilor după principiile producţiei industriale.). ce cuprind soluţiile organizatorice.). a unor reţele pentru utilităţi (apă. se precizează încă din faza de proiectare. de fiecare dată. mecanic etc. a căilor de comunicaţie (drumuri. Proiectul de organizare a şantierului1 Organizarea unui şantier pentru realizarea unui nou proiect (obiectiv) solicită. aer comprimat) şi a instalaţiilor aferente producerii acestora. căldură. care asigură condiţiile necesare pentru realizarea lucrărilor şi a obiectelor de construcţii. sub forma unei scheme generale de organizare şi detaliată de către antreprenorul general. cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului. elaborată de către proiectant. poligoane de prefabricate. Proiectul de organizare a şantierului reprezintă documentaţia tehnico-economică. Astfel. Rezolvarea integrală sau parţială a unor asemenea probleme.

să fie unică pentru constructorii din zonă şi să utilizeze temporar unele obiecte de bază. . a unor mijloace de organizare demontabile. prin începerea din timp a execuţiei construcţiilor de locuinţe anterior anului în care este prevăzută începerea lucrărilor de bază. prin aceasta. Proiectul de organizare de şantier se realizează în două faze: . . drumuri de acces la şosele şi obiecte de construit. . improprii producţiei agricole.asigurarea condiţiilor pentru cazarea constructorilor.204 Managementul proiectelor de construcţii scop se alocă. . fără ca.. Proiectul de organizare .faza a II-a . depozite etc. magazii. de către constructor.faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate.dimensionarea construcţiilor şi a obiectelor de organizare de şantier pe baza numărului de personal strict necesar. mobile etc. de către proiectant. pe baza soluţiilor prevăzute în nota de comandă. piese scrise şi tabele privind următoarele aspecte de bază ale organizării şantierului. .dimensionarea bazei de producţie astfel încât aceasta să ocupe suprafeţe minime de teren.adoptarea celor mai economice soluţii pentru transportul muncitorilor. lucrări subterane etc. în devizul general.utilizarea.care se concretizează într-o "schemă generală de organizare" elaborată. fondurile necesare.elaborată de către antreprenorul general pe baza "schemei generale de organizare" şi a proiectului de execuţie. . .faza I . diagrame. acordându-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj.executarea construcţiilor de bază într-o succesiune raţională a lucrărilor. indiferent de valoarea investiţiei: .). . care detaliază soluţiile prevăzute în faza I. cantine..folosirea la maximum a construcţiilor de bază pentru cazarea constructorilor. să se prelungească termenul de dare în folosinţă stabilit pentru obiectivul respectiv. grafice.

posibilitatea reducerii consumurilor de materiale şi forţă de muncă. a gradului de recuperabilitate şi funcţionalitate. posibilităţile de racordare provizorie. în vederea soluţionării ulterioare.Organizarea şantierului 205 La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se ţină seama de baza materială a constructorului. următoarele aspecte: posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de şantier.3. nu şi de către beneficiarul de investiţii. nisip. Valoarea fondurilor de organizare de şantier cuvenită . 8. posibilitatea reducerii costurilor etc. Pentru organizarea de şantier sunt necesare următoarele informaţii şi date: situaţia geologică. nivelul apelor freatice şi subterane. Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a şantierului trebuie analizate. rampe de descărcare. situaţia resurselor materiale din zonă (balast. posibilitatea reducerii duratei de instalare pe şantier a obiectelor de organizare. starea drumurilor de acces). posibilităţile de recrutare a forţei de muncă din zonă etc. situaţia căilor de comunicaţii (liniile ferate existente. iar obiectele de organizare de şantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în cazuri temeinic justificate din punct de vedere economic şi social. Fondul de organizare de şantier Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de organizare de şantier se aprobă de către organul de conducere al organizaţiei de construcţii-montaj. respectiv structurile geologice. debitele disponibile ale cursurilor de apă. posibilitatea măririi numărului de refolosiri. numărul zilelor cu regim de îngheţ. piatră de carieră). reţelele şi utilităţile existente în zonă. climatică şi hidrologică. posibilitatea măririi simplităţii şi a uşurinţei în instalare şi dezafectare.

. Fondul de organizare de şantier se pune la dispoziţia antreprenorului general sau a celui de specialitate. pentru întreaga lucrare admisă la finanţare. direct antreprenorului general. depozitelor etc. vagoane sau bacuri-dormitor. magazine etc.. staţii centrale de betoane şi mortare etc. de către beneficiarii de investiţii. împreună cu beneficiarii şi organizaţiile de construcţii-montaj. bazelor unice de utilaje şi mijloace de transport. magazii. în funcţie de necesităţi. După admiterea la finanţare a lucrărilor. mecanice. fondul de organizare de şantier destinat bazelor unice de producţie pe întreaga platformă.construcţii pentru servirea producţiei: şoproane. la începutul fiecărui an băncile finanţatoare analizează. Pentru lucrările de construcţii-montaj care se execută în zone sau platforme industriale.unităţi auxiliare productive. rampe de descărcare şi . depozite de carburanţi. În situaţia în care lucrările şi cheltuielile de organizare de şantier sunt eşalonate pe mai mulţi ani. se determină prin proiectul de organizare coordonator. ateliere de dulgherie. la banca finanţatoare. Din fondul de organizare de şantier se pot executa: . depozite de var. cantine şi depozite de alimente. birouri. sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se pun la dispoziţie. debarcadere. anexelor social-culturale. care se depune de către antreprenorul general. băi. lăcătuşerie. . instalaţii pentru sortarea agregatelor.206 Managementul proiectelor de construcţii constructorului. cluburi. estacade. castele sau bazine de apă. dormitoare. spălătorii.construcţii social-culturale şi administrative. volumul şi eşalonarea anuală a acestor cheltuieli. fierărie. chioşcuri de pâine. locuinţe.. se negociază între constructor şi beneficiar. puncte sanitare şi farmaceutice. ateliere şi poligoane de prefabricate. respectiv a subantreprenorilor. pe măsura necesităţii reale de executare a lucrărilor şi de efectuare a cheltuielilor şi pe baza "programului de eşalonare a sumelor destinate brigăzii pentru întreaga lucrare şi anual" (care constituie anexă la contractul de antrepriză).

reţele electrice. . mobile sau fixe. căi de rulare pentru macarale. Construcţiile provizorii se execută imediat după deschiderea şantierului. ţinând seama de funcţia. iar cele fixe se părăsesc sau se demolează. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor lucrări de bază apropiate. a lucrărilor de bază.obiecte care se utilizează în întreaga durată normată pe acelaşi amplasament. staţii de compresoare. Conform acestor caracteristici. s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcţiilor şi ale obiectelor de organizare de şantier. precum şi de stadiul dotării cu utilităţi a şantierului respectiv. pot fi vândute sau desfiinţate. iar construcţiile disponibile ce nu pot fi vândute se desfiinţează.provizorii . devenite disponibile. unităţile de construcţii-montaj au libertatea de a executa .întreaga gamă de lucrări de construcţii şi instalaţii menite să asigure desfăşurarea.care pot fi: demontabile. Construcţiile realizate pentru organizarea de şantier.definitive . reţele de apă şi canalizare.exceptând achiziţionarea de utilaje . centrale termice şi electrice provizorii. sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizaţie.instalaţii şi lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumină artificială. în bune condiţii. fără a necesita o nouă autorizaţie. Constructorul este obligat să inventarieze materialele . drumuri. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de şantier. . linii provizorii de garaj. se deosebesc următoarele categorii de obiecte de organizare de şantier: . cele demontabile şi cele mobile se deplasează pe un alt şantier la terminarea funcţiei îndeplinite pe şantierul respectiv.Organizarea şantierului 207 depozitare. iar în momentul în care nu mai folosesc scopului. durata de folosire pe şantier şi amplasamentul obiectelor de organizare de şantier.construcţii şi instalaţii de folosinţă generală. desfiinţarea lor este obligatorie. pe baza unei autorizaţii prealabile. remize pentru locomotive şi utilaje. . Din fondurile pentru organizarea de şantier.

precum şi teritoriul de organizare. un grafic care stabileşte stadiile fizice de execuţie la care proiectantul va fi obligatoriu prezent pe şantier. pe această cale. dând toate lămuririle necesare. prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului. curăţirea acestuia . beneficiarul. fondul de organizare de şantier.demolarea clădirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bază. Economiile rezultate la fondul de organizare de şantier pot fi utilizate. antreprenorului general amplasamentul lucrării. pe bază de procesverbal. libere de orice obiecte sau reţele care ar împiedica executarea lucrărilor în condiţii normale. care se deplasează la locul lucrării.208 Managementul proiectelor de construcţii recuperate şi să înregistreze valoarea lor. Pentru deschiderea şantierului. Pentru urmărirea aplicării corecte a proiectului. antreprenorul general convoacă beneficiarul şi proiectantul.4. 8. antreprenorul general şi proiectantul general întocmesc. Deschiderea şi amenajarea şantierului După încheierea contractului de antrepriză şi admiterea la finanţare a lucrărilor de construcţii-montaj contractate. proiectantul general prezintă proiectul de execuţie. antreprenorul general trece la deschiderea şi amenajarea şantierului. pentru care emite "ordinul de începere a lucrărilor". defrişarea terenului . Cu această ocazie.dacă este cazul. pentru ca beneficiarul să predea. evacuarea materialelor . proiectantul predă reperele principale de amplasament şi cotele nivelmetrice materializate pe teren. pentru realizarea unor obiecte de organizare de şantier definitive. antreprenorul general ia o serie de măsuri care să permită începerea lucrărilor pregătitoare (împrejmuirea terenului. De asemenea. Înainte de deschiderea şantierului. de comun acord. reîntregindu-şi.

ateliere de croitorie. consemnându-se într-un proces verbal începerea efectivă a lucrărilor la fiecare obiect în parte şi precizându-se motivele întârzierii. băi. cizmărie.Organizarea şantierului 209 rezultate.). construcţii administrative (birouri. cu excepţia construcţiilor ce pot servi ca obiecte de organizare. în vederea începerii lucrărilor de bază. culturale şi tehnico-administrative trebuie asigurate. 8.5. debite de tutun. După executarea principalelor lucrări de organizare.). săli de spectacole. Aceste lucrări trebuie atacate la început şi terminate în cel mai scurt timp. prin construcţii definitive (locuinţe. se întocmeşte o evidenţă clară a stadiilor fizice ale lucrărilor. Organizarea şi dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului În cadrul spaţiilor de servire a personalului şantierului se includ următoarele grupe de construcţii: construcţii de cazare şi construcţii anexe acestora (dormitoare. construcţii social-culturale (cluburi.). chioşcuri de ziare. Realizarea spaţiilor de cazare necesare personalului şantierului. În vederea decontării lucrărilor. dispensare etc. magazii şi remize pentru instalaţii de pază contra incendiilor). posibilităţile locale de folosire . oficiu poştal. săli şi terenuri de sport. nivelarea terenului etc.). atunci când este cazul. cămine. cămine şi grădiniţe pentru copiii personalului şantierului. spaţii comerciale şi de prestări servicii (magazine alimentare. săli de clasă. cantine. Se vor utiliza. în principal. frizerie.). creşe. ca şi a celor pentru alte necesităţi sociale. spălătorii etc. grupuri sociale etc. oficiu telefonic etc. puncte sanitare. cabine de pază şi control. cât mai intens. constructorul trasează terenul.

dispensare.NPl) x i. stabiliţi pentru fiecare categorie de construcţie (dormitoare. La nevoie. se execută cu precădere lucrările de bază ale investiţiei ce pot fi folosite de către constructor. băi. prin preluare sau închiriere. sau se poate apela la rezolvarea cazării pe plan local. sau în situaţiile în care complexele industriale. personalul care nu beneficiază de anumite spaţii. Aceste cazuri sunt precizate. necesarul de cazare trebuie rezolvat în cadrul construcţiilor de locuinţe. necesare până la realizarea construcţiei definitive pentru acoperirea unor vârfuri. pentru anumite categorii de spaţii) din perioada de vârf. de legislaţia în vigoare. 2 Indici de suprafaţă sau volum pentru săli de mese (mc/muncitor) = 1. . finisate sau cu grad redus de finisaj (prevăzute în programele primăriilor). Constructorii obiectului de bază vor putea prelua executarea acestor lucrări. Pentru reducerea volumului lucrărilor de organizare. săli de mese.5 etc. indicii de suprafaţă sau de volum. se poate apela la obiecte de cazare cu caracter demontabil sau mobil. În principiu. spălătorii. exprimate în metri pătraţi sau în metri cubi. birouri. total sau parţial. în care: S = reprezintă spaţiile de servire a personalului unităţii. care corespund necesităţilor socialadministrative ale executantului. cantine.)2 S = (NPt . în mod expres. fiind din localitate sau împrejurimi. în cazurile în care acestea sunt amplasate în apropierea obiectelor ce se construiesc. sunt situate în zone izolate. inclusiv locuinţele. ca elemente de organizare de şantier. a unor construcţii definitive existente.210 Managementul proiectelor de construcţii temporară. precum şi în cel al căminelor de nefamilişti care se construiesc pentru beneficiar. În ceea ce priveşte dimensionarea spaţiilor de servire a personalului şantierului. trebuie să se ţină seama de următoarele elemente de calcul: personalul total al şantierului (inclusiv membrii de familie. punct sanitar (mc/muncitor) = 0.

Cum aceasta nu este întotdeauna posibilă. În funcţie de mărimea şi amplasarea şantierului. deoarece la şantiere şi în interiorul acestora se transportă cantităţi uriaşe de materiale şi elemente de construcţii. se recurge încă.Organizarea şantierului 211 NPt = personalul total al şantierului. de la deschiderea lui şi înainte de începerea lucrărilor de bază. din: drumuri (interioare şi exterioare). cu căile de comunicaţie necesare este o condiţie esenţială pentru buna desfăşurare a lucrărilor. De aceea. unele cu masă foarte mare. la care se adaugă instalaţiile telefonice. frecvent. pentru fiecare categorie de construcţie. Cea mai bună modalitate de realizare a căilor de comunicaţie este soluţia definitivă. căi ferate (normale sau înguste). trebuie luate toate măsurile posibile pentru limitarea acestor cheltuieli şi creşterea gradului de refolosire a materialelor rezultate. 8. după caz. Organizarea şi dimensionarea căilor de comunicaţie Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare ca lăţime. inclusiv membrii de familie. cât şi pentru transmiterea mesajelor. iar valorile recuperabile la lichidarea şantierului nu sunt prea mari. Cheltuielile pentru realizarea construcţiilor provizorii reprezintă cheltuieli neproductive.6. lungime şi sistem rutier are o mare importanţă. căile de comunicaţie ale acestuia sunt formate. Calculele se fac pentru fiecare categorie de spaţiu de servire a personalului. la soluţii . Asigurarea şantierului. amenajări pentru transportul fluvial (unde este cazul). i = indicele de suprafaţă sau de volum. atât pentru aprovizionarea cu materiale şi utilaje. NPl = personalul care nu beneficiază de anumite spaţii (localnici).

care trebuie să respecte anumite condiţii: să aibă un traseu cât mai scurt. Căile ferate pentru organizarea de şantier se construiesc. În general.212 Managementul proiectelor de construcţii provizorii. orice bază de producţie trebuie să fie racordată la calea ferată care oferă condiţii economice de transport al materialelor pentru distanţe de peste 50 km. Posturile telefonice şi reţeaua telefonică sunt dimensionate în funcţie de numărul personalului de conducere. judeţeană sau naţională. orăşenească.din balast cilindrat sau pământ stabilizat (tratat cu liant şi compresat). să asigure securitatea traficului şi a pietonilor. la fel procedându-se şi pentru drumurile din elemente de beton prefabricat. unde se deplasează volume importante de pământ. iar cele cu trafic mijlociu . municipală. de obicei. Pentru dimensionarea căii ferate. acesta se execută înaintea celorlalte lucrări de bază. respectiv 6 m). indicii se exprimă în metri liniari la un milion lei producţie. Drumurile cu trafic intens şi greu se execută din dale trapezoidale. Excepţie fac şantierele mari. Drumurile exterioare nu se execută. din fondurile de organizare de şantier. să asigure o circulaţie normală a mijloacelor de transport. într-un singur sens sau în două sensuri (3. prefabricate din beton armat. să fie rezistente în perioadele de ploi şi de iarnă. La obiectul care se construieşte. Ţinând seama de producţia din anul de vârf. administrativ şi funcţionăresc. în general. se va stabili necesarul de drumuri balastate. să fie cât mai puţin costisitoare. deoarece ele se află în administrarea comunală. în baza de producţie.5 m. dreptunghiulare sau hexagonale. în funcţie de sistemul de circulaţie. dacă investiţia are prevăzut racord de cale ferată. Dimensionarea drumurilor interioare se face pe bază de indici de suprafaţă la un milion lei producţie de construcţiimontaj. Drumurile provizorii interioare ale şantierului şi ale bazelor de producţie au lăţimi diferite. care angajează firme specializate în execuţia şi întreţinerea lor. .

energie electrică. sunt mari consumatoare de apă şi energie.folosirea reţelelor provizorii numai în cazuri bine justificate. energie electrică. Creşterea gradului de mecanizare. Organizarea şi dimensionarea reţelelor de alimentare cu apă. la termenele planificate şi la parametrii ceruţi de documentaţia de proiectare. cu mecanizare complexă. în special. şape. Încă din faza de proiectare a reţelelor de alimentare cu utilităţi. însă mecanizarea nu se extinde numai la lucrările de bază. În condiţiile creşterii gradului de prefabricare a lucrărilor de finisaj. Cu toate acestea. presupune creşterea consumului de utilităţi şi. încât să nu . placări cu faianţă etc. în cantităţile necesare. În acest sens.7. în condiţiile industrializării construcţiilor. trebuie să se respecte următoarele cerinţe: .Organizarea şantierului 213 8. macaralele şi aparatele de sudură fiind principalii consumatori de energie electrică. căldură şi aer comprimat Şantierele moderne. Pe şantiere se desfăşoară. numai pentru racordarea obiectelor de organizare de şantier. termică şi aer comprimat. se vor reduce şi consumurile de aer comprimat. trebuie folosiţi algoritmi de determinare a lungimii minime a reţelei (arbori minimi). zugrăveli. . ci şi în bazele de producţie. pentru a permite desfăşurarea normală a lucrărilor şi înscrierea acestora în duratele planificate de execuţie.traseele reţelelor de alimentare provizorie cu utilităţi să fie cât mai scurte.folosirea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi. deoarece vor fi eliminate sau diminuate mult lucrările de tencuieli. . şantierul trebuie să fie alimentat cu apă.traseele reţelelor provizorii să fie astfel alese. de energie electrică. lucrări de montaj. apă şi căldură necesare pe şantier. atunci când condiţiile tehnice sau economice împiedică realizarea cu prioritate a celor definitive. în proporţii mari. . iar lucrările pentru realizarea instalaţiilor necesare şi a reţelelor de distribuţie ocupă un volum important din totalul construcţiilor provizorii de organizare.

Editura Ştiinţifică.. încă din faza de proiectare. în funcţie de durata lor de exploatare şi de cantităţile şi parametrii utilităţilor furnizate. care vor mări cheltuielile de organizare de şantier şi vor prelungi durata de execuţie. să se aleagă de fiecare dată muchia cu valoarea cea mai mică. Respectarea acestor cerinţe. se va alege o mulţime de "n-1" muchii ce vor forma un arbore de valoare minimă.1967. Lungimea minimă a unei reţele provizorii (sau definitive) se poate determina cu ajutorul algoritmului lui Kruskal. Bucureşti. “Metode şi modele ale cercetării operaţionale”. Dacă toate muchiile grafului iniţial au valori diferite. Conform definiţiei de mai sus. vol. şi anume: lungimea reţelelor şi diametrele acestora. cât şi în faza de execuţie. asigură realizarea unor reţele provizorii de lungimi minime. Se numeşte "arbore" un graf finit conex fără cicluri şi având cel puţin două vârfuri3.amplasarea reţelelor provizorii de alimentare cu utilităţi să se facă cu cheltuieli minime de muncă vie şi materializată. pentru a asigura atacarea obiectelor de bază la temenele prevăzute. 3 A. două probleme distincte. . la costuri reduse şi într-un timp optim. Mulţimea de "n-1" muchii (Un-1) va avea următoarea formă: Un-1 = U1. U2. pag. atunci arborele obţinut va fi unic. lucrând în etape. Un-1 ……. Trebuie să nu se aleagă soluţii de amplasare subterană a acestora pentru durate mici de exploatare (necesitând un cost mai mare al amplasării) şi nici reţele de cote "0" sau supraterane la lucrări cu durate mari şi foarte mari de exploatare. iar graful (X.214 Managementul proiectelor de construcţii traverseze amplasamentele lucrărilor de bază. întreruperea furnizării utilităţilor pe timp de iarnă şi prelungirea duratei de execuţie. Pentru a realiza reţelele provizorii cu cheltuieli minime se urmăresc.Un-1) este un arbore de valoare minimă. 347. 2. Acest algoritm presupune ca. deoarece acestea duc la deteriorarea reţelelor. care permite obţinerea unui arbore parţial de valoare totală minimă. fără însă a forma astfel un ciclu cu muchiile alese anterior. Kaufmann. . atât în faza de proiectare. deoarece în acest caz vor fi necesare cheltuieli suplimentare pentru demontări şi remontări (totale sau parţiale).

cât şi avantajele şi dezavantajele lor. Dacă reţeaua de tip inelar prezintă o mare siguranţă în exploatare. se folosesc două surse distincte. Dacă întreruperea furnizării utilităţii provoacă pagube obiectului alimentat (staţie de betoane şi mortare. trebuie rezolvate două probleme distincte: amplasarea şi dimensionarea sursei (priză de alimentare cu apă. fie costul total al reţelei ce acoperă această muchie. în primul rând. În dimensionarea instalaţiilor provizorii de alimentare cu utilităţi. la stabilirea diametrului acesteia contează. felul şi cantitatea utilităţii transportate. conductor). care poate fi blocată şi deteriorată la întreruperea furnizării energiei electrice) atunci. în funcţie de natura obiectului căruia i se furnizează utilitatea respectivă. întreruperea furnizării utilităţii ca urmare a unei defecţiuni a reţelei nu provoacă pagube sau pierderi importante. însă. Această schemă presupune alimentarea fiecărui obiect prin două surse independente şi se numeşte reţea de distribuţie inelară (figura 29). Dacă pentru determinarea lungimii reţelei contează foarte puţin "utilitatea" pentru care se construieşte reţeaua. punctele de lucru şi obiectele de organizare de şantier sunt conectate la o reţea de tip radial (figura 30) ceea ce presupune o reducere importantă a lungimii reţelei în cele mai multe dintre cazuri. Reţeaua de distribuţie a utilităţilor poate fi realizată după diferite scheme. Dacă. care îmbină atât schemele celor două tipuri prezentate anterior. În cele mai multe cazuri. pentru creşterea siguranţei în alimentare. În cadrul lucrărilor de determinare a traseului minim al reţelei. atunci arborele ce se poate obţine nu mai este unic. staţie de compresoare pentru . în practică se folosesc reţele de tip mixt (figura 31). reţeaua de tip radial asigură reducerea consumului de metal (ţeavă. în etapa de proiectare pot fi asociate valorilor muchiilor fie lungimea muchiei respective. de manoperă precum şi o durată mai scurtă de realizare.Organizarea şantierului 215 Dacă două sau mai multe muchii au valoare egală. post de transformare pentru energie electrică.

Reţea de distribuţie radială C3 C7 C1 S C2 C4 C6 C5 Figura 31. centrală termică pentru abur şi apă caldă) şi dimensionarea reţelei de distribuţie. C = consumatori C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 29. Reţea de distribuţie mixtă . Notă: S = sursă. Reţea de distribuţie inelară C3 C7 C1 S C6 C5 C2 C4 Figura 30.216 Managementul proiectelor de construcţii aer comprimat.

2.n) de la care se vor transporta (la sau de la punctul S). iar x şi y sunt coordonatele necunoscute ale sursei. în unităţi de timp egale.n)...2. Se consideră "n" puncte Pi (i =1.Organizarea şantierului 217 Amplasarea optimă a unei surse de alimentare cu utilităţi faţă de mai mulţi consumatori poate fi stabilită pe baza sumei minime a cheltuielilor de transport al utilităţii.. această relaţie devine: Z(min) ∑ C i (x − xi )2 + (y − yi )2 = i =1 n unde xi şi yi sunt coordonatele punctului Pi (i=1. Necunoscutele x şi y se vor obţine prin iteraţii succesive la care etapa “k+1” arată astfel: ∑C x(k+1) = i =1 n i xi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 yi (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 Ci (x(k) − xi )2 + (y(k) − yi )2 ∑ i =1 n ∑C y ( k+1) n = i =1 i ∑ i =1 n .+ C n rn = ∑ Ci ri i =1 n În coordonate carteziene. cantităţile "Ci" la distanţele "ri "... Folosind algoritmul "Steiner-Weber" se parcurg etapele descrise mai jos. Z(min)= C1r1 + C 2r2 + ..

furnizarea utilităţilor respective în perioada de consum maxim. în funcţie de acestea. să servească atât pentru . se pot face reprogramări ale unor activităţi. să fie aproape de şantier. în scopul diminuării vârfurilor de consum de utilităţi. este necesar ca. După determinarea necesarului de utilităţi şi după o eventuală aplatizare a vârfurilor acestui necesar. La proiectarea surselor de alimentare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să se aibă în vedere particularităţile şi cerinţele acestora. în aşa fel încât să asigure. cât şi reţeaua de distribuţie se dimensionează în funcţie de consumul preliminat de utilităţi. se pot ataşa. ca soluţie iniţială. Astfel. În cazul în care aceste volume ar solicita capacităţi prea mari pentru sursele de alimentare cu utilităţi şi pentru reţelele de distribuţie datorită masării lor într-o anumită perioadă de timp. prin proiectarea pe abscisa unui grafic calendaristic (construit pe baza graficului reţea). sursa trebuie: să asigure debitul maxim necesar. să se cunoască foarte bine volumele lucrărilor de bază ce urmează a se executa şi eşalonarea în timp a acestora.218 Managementul proiectelor de construcţii Se poate utiliza. conform celor prezentate se pot dimensiona sursa de alimentare şi reţeaua de distribuţie pentru fiecare utilitate în parte. vârfuri ce determină capacităţile sursei şi ale reţelei de distribuţie. În condiţiile programării execuţiei obiectelor de bază folosind graficele reţea se pot determina. să se găsească la mică adâncime. în funcţie de natura utilităţii. rezervele libere de timp şi. centrul de greutate al sistemului de puncte Pi având coordonatele: x (0) = ∑ C i xi i =1 n n ∑C i =1 y ( 0) = ∑C y i =1 n i n i i ∑C i =1 i Atât sursa. Pentru a respecta această cerinţă. la graficul calendaristic. la alimentarea cu apă. volumele utilităţilor necesare în orice moment. la proiectarea organizării şantierului. fără nici o dificultate.

la fiecare consumator. să permită asigurarea debitului maxim. Ea trebuie să fie amplasată în centrul de greutate al şantierului pentru a evita crearea mai multor surse (posturi de transformare). De asemenea. La alimentarea cu aer comprimat. Reţeaua de alimentare trebuie: să aibă lungime minimă. şi pentru alimentarea viitorului obiect de construcţii etc. Reţeaua trebuie: să fie radială şi să asigure. La alimentarea cu energie electrică. Ori de câte ori este posibil trebuie să se realizeze posturi de transformare definitive în cabine tipizate (bine protejate).şi compresoare mobile pentru cantităţi mici. pentru a diminua lungimea reţelei şi pierderile din reţea. sursa trebuie: să aibă o putere corespunzătoare sumei puterilor instalate de pe şantier (corectate cu factorul de putere şi coeficienţii de simultaneitate). ea trebuie amplasată în centrul de greutate al şantierului (cea fixă) sau în imediata apropiere a punctului de lucru (cea mobilă). trebuie ca grupurile electrogene (fixe sau mobile) să se folosească numai în cazuri bine justificate. să fie montată sub adâncimea de îngheţ (dacă funcţionează şi iarna) şi să poată fi folosită ca reţea definitivă (dacă nu total. Totodată. eventual. presiunea necesară. cel puţin parţial). Conductorii trebuie să aibă diametre care să reziste parametrilor proiectaţi ai utilizării şi să asigure minimum de pierderi în reţea. deoarece funcţionează cu un consum specific ridicat de combustibil. iar reţeaua de joasă tensiune să nu aibă o rază mai mare de 500 metri pentru a evita pierderile de energie. să poată fi folosită. să nu traverseze căile de comunicaţii decât în conductori izolaţi în subteran sau la înălţime corespunzătoare. Reţeaua trebuie: să aibă lungime minimă.pentru evitarea . fiind necesară totodată şi izolarea sa fonică. sursa trebuie: să folosească compresoare fixe .Organizarea şantierului 219 consumul productiv.pentru cantităţi mari de aer comprimat . cât şi pentru nevoile gospodăreşti. să nu permită pătrunderea impurităţilor sau a apelor uzate. să fie scurtă .

ori de câte ori este posibil. pentru a uşura exploatarea. montată aerian sau subteran deasupra apelor freatice. . să aibă lungime minimă. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesităţile de apă ale unităţii.. Determinarea consumului de utilităţi Determinarea consumului de apă În unităţile de construcţii-montaj apa se consumă pentru scopuri tehnologice. să asigure consumul maxim cerut de procesul de producţie şi necesităţile de încălzire. instalaţii de evacuare a condensului şi loc de dilatare. neputându-se face cu exactitate. stabilirea acestuia este destul de dificilă. spălări de agregate etc. menajere. iar consumul este supus unor neuniformităţi mari. La şantierele cu un consum de apă obişnuit. La alimentarea cu abur. iar dacă este provizorie. 8.220 Managementul proiectelor de construcţii pierderilor de presiune pe reţea şi să se termine la fiecare consumator cu conducte flexibile. cantităţile de apă pentru procesul de producţie se determină pe baza unor consumuri medii stabilite pentru principalele lucrări de pe şantier (tabelul 16). sanitare şi pentru combaterea incendiilor. definitivă. adică acolo unde nu se execută volume mari de lucrări de terasamente prin hidromecanizare. Ea ar trebui amplasată în centrul de greutate al şantierului. sursa trebuie: să fie.8. Reţeaua trebuie: să fie izolată termic.

crt. în litri.consumul de apă pentru fiecare consumator productiv.coeficient care ţine seama de consumuri neprevăzute. pentru a stabili vârfurile de consum. În cazul lucrărilor obişnuite.coeficientul de neuniformitate a consumului de apă pe un schimb Consumul maxim de apă necesară desfăşurării procesului de producţie pentru un schimb (Ap) se determină astfel: Ap = 1. necesarul de apă trebuie calculat în diferite faze ale executării lucrărilor.Organizarea şantierului 221 Tabelul 16 . pe secundă. Aci . exprimat în litri. 1. întocmind grafice calendaristice.400 La şantierele cu consumuri foarte mari.Consumuri medii de apă pentru principalele lucrări de pe şantier Nr. debitul de apă pentru desfăşurarea procesului de producţie se calculează astfel: DA p = 8ore×3. în care: DAp reprezintă debitul de apă pentru nevoile producţiei.600sec oră 1 2× K n × ∑Ac i .2 x Kn x Σ Aci Debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: . Kn .2 . în vederea dimensionării instalaţiilor. pe un schimb cu durata de 8 ore. 1 2 3 4 5 Denumirea lucrării Spălarea mecanică a agregatelor Prepararea mortarului Stingerea varului Prepararea betonului Stropirea betonului Consum mediu de apă (l / mc) 710 – 5000 170 – 300 2500 – 3500 200 – 300 200 .

Debitul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: D Ag1 = K 'n × în care: N1 × A m1 + ∑ A d1 sec 8ore 3. dispensar etc.600 × or ă Kn' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă potabilă în timpul unui schimb.consumul de apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti.numărul locuitorilor coloniei. Ad1 .reprezintă debitul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare.debitul de apă potabilă în colonia de muncitori l/s. Am2 . cantină. DAg2. pentru diverşi consumatori (duşuri. într-un schimb.222 Managementul proiectelor de construcţii DAg = DAg1 + DAg2 în care: DAg .consumul de apă. pe zi. în litri.600 × oră în care: Kn'' reprezintă coeficientul de neuniformitate a consumului de apă în timpul unei zile. calculat în litri pentru un locuitor din colonia de muncitori. DAg1. băi. .) timp de 8 ore. calculat în litri pentru un muncitor de pe şantier.numărul de muncitori de pe şantier.debitul de apă potabilă pe şantier l/s.consumul de apă potabilă. N1 . N2 . Am1 . Debitul de apă potabilă în colonia de muncitori (Ag2) se stabileşte după formula: ' DAg2 = K 'n × N 2 × A m2 + ∑ A d2 sec 8ore 3.

timp de 24 de ore. spitale. Consumul de apă potabilă pe şantierul de construcţii (Ag1) se determină astfel: Ag1 = Kn' x (N1 x Am1 + ∑Ad1) iar cel de apă potabilă în colonia de muncitori (A g2).consumul de apă potabilă în colonia de muncitori.consumul de apă potabilă pe şantier. conform relaţiei: Ag2 = Kn'' x (N2 x Am2 + ∑Ad2) unde semnificaţiile notaţiilor rămân aceleaşi ca în formulele de determinare a debitului de apă. Debitul de apă necesar pentru stingerea incendiilor (Ai) se stabileşte de comun acord cu organele de pompieri. pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare. Ag2 . pe baza normativelor existente. Debitul total de apă necesar şantierului (DAT) se calculează cu ajutorul relaţiei: DAT =D Ap + DAg + DAi Dimensionarea diametrului instalaţiilor de apă se face pe baza formulei: D= 4x1000 T xA π xV în care: .Organizarea şantierului 223 Ad2 . pe şantier şi în colonie. Consumul de apă potabilă pentru scopuri gospodăreşti şi sanitare se determină conform relaţiei: Ag = Ag1 + Ag2 unde: Ag reprezintă consumul de apă potabilă. băi.).consumul de apă în litri pentru diverşi consumatori (duşuri. Ag1 . şcoală etc.

7 -1. iar pe timp de iarnă. a aparatelor de sudură. a instalaţiilor de purificare a apei.coeficientul prin care se ţine seama de pierderile de . în Kw. astfel: Pt = Ker (Ks 1∑Pn + Ks 2 ∑Pii + Ks 3 ∑Pie) cosϕ în care. creşelor. în mm. cantinelor. pentru dezgheţarea terenurilor. în m/s (pentru reţele permanente: 0. Procurarea şi distribuirea apei pe şantier presupun consum mare de energie precum şi alte cheltuieli (realizarea sursei. a clădirilor administrative şi sociale. DAT . încălzirea materialelor de construcţii etc. dispensarelor etc. la lucrările mari. pentru reţele provizorii:1. prin aplicarea următoarelor măsuri: deschiderea punctelor de alimentare cu apă numai în locuri strict necesare. În construcţii. Determinarea consumului de energie electrică Unităţile de construcţii-montaj au devenit mari consumatoare de energie electrică. nituire..). în l/s. recircularea apei.debitul de apă necesar. Ker = 1. folosirea unor dispozitive de reglare a consumului de apă în staţiile de spălare a utilajelor.viteza de circulaţie a apei în conducte.5 % din costul total. protecţia betonului proaspăt. iluminatul secţiilor auxiliare productive. folosirea hidromecanizării numai în cazuri bine justificate. folosirea unor dispozitive de blocare a alimentării cu apă la terminarea unor procese umede.50 m/s). ori de câte ori este posibil. datorită mecanizării lucrărilor. ceea ce face necesară întărirea acţiunilor de economisire a apei. mijloacelor de transport etc. a magaziilor. energia electrică are diverse utilizări (pentru acţionarea maşinilor şi a utilajelor de construcţii. pentru evitarea pierderilor de apă.224 Managementul proiectelor de construcţii D reprezintă diametrul conductelor.reprezintă puterea totală necesară.5 2. Pt . verificarea robineţilor şi a conductelor. spălătoriilor.) Puterea electrică totală necesară se obţine prin însumarea puterii necesare pe fiecare consumator.10 . organizarea judicioasă a alimentării cu apă a duşurilor.00 -1.00 m/s. circa 1. întreţinerea acestora etc. Costul energiei electrice reprezintă. cu restricţii. V .

Determinarea consumului de căldură Şantierele de construcţii-montaj sunt mari consumatoare de energie termică în perioada de timp friguros. să nu fie uzate şi să fie bine protejate. La lucrările de construcţii se consumă căldură atât pentru încălzirea clădirilor şi a barăcilor. programarea lucrărilor exterioare în afara perioadei de timp friguros etc. pentru cele cu peste 50 motoare electrice. pentru iluminatul exterior. astfel încât să se minimizeze pierderile de energie în reţea. folosirea de motoare electrice de puteri corespunzătoare celor solicitate de capacitatea utilajelor. Pii . K = 0. Ks1. Pn . amplasarea punctelor de transformare (dotate cu transformatoare de puteri corespunzătoare). folosirea întrerupătoarelor de mers în gol. este 0. pentru cele cu până la 30 de motoare electrice.Organizarea şantierului 225 putere ale reţelei. prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor.75.puterea nominală a maşinilor şi instalaţiilor.puterea corpurilor de iluminat. Ks2.factorul de putere al reţelei. îmbunătăţirea eşalonării execuţiei proceselor de producţie mari consumatoare de energie pentru aplatizarea curbei de sarcină. . dimensionarea reţelei astfel încât pierderile de energie să fie minime.coeficienţii de simultaneitate corespunzători4 Pentru reducerea consumurilor de energie electrică se pot lua următoarele măsuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare. cât şi pentru nevoi tehnologice (cu restricţii. pentru aburirea prefabricatelor de beton armat. amplasate astfel încât fiecare să lumineze o suprafaţă maximă.puterea corpurilor de iluminat. Ks3 . Pie .50. care depinde de numărul şi de felul sarcinilor (în medie. eliminarea remedierilor şi a refacerilor unor lucrări ce solicită consumuri energetice. folosirea de maşini şi utilaje ale căror motoare electrice să aibă un randament ridicat. încălzirea cu abur a 4 Coeficientul de simultaneitate reprezintă raportul între sarcina consumatorilor la un moment dat şi puterea instalată a tuturor consumatorilor. pentru iluminatul interior. Cosϕ .75). K = 0. Pentru unităţile având până la 10 utilaje sau instalaţii cu motoare electrice. în Kw. care să oprească funcţionarea motorului electric sau a transformatorului de sudură la întreruperea lucrului.70. K = 0.

în mp. regimurile termice adoptate şi alte condiţii care determină cantitatea de căldură şi intensitatea consumării ei (tabelul 17) . în cazul în care diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii este de 10C (coeficienţii Ki se stabilesc prin normative). Ki . exprimat în kcal/h. în grade Celsius.temperatura exterioară luată în calcul. Consumul de căldură pe oră (Kcal/h) pentru încălzirea clădirilor poate fi determinat cu ajutorul următoarei formule: Q1 = 11x∑Si xK i (ti − te ) . de volumele clădirilor şi de diferenţa de temperatură dintre interiorul şi exteriorul clădirii. Si . uscarea materialului lemnos etc. dezgheţarea cu abur a pământului. luându-se ca bază volumul de lucrări proiectat şi termenele de execuţie.coeficientul de cedare de căldură a pereţilor şi tavanelor.reprezintă consumul de căldură pe oră pentru încălzirea barăcilor şi clădirilor. din suprafaţa clădirii.temperatura interioară luată în calcul. în care: Q1 . 1. te .1 . în decurs de o oră.). în grade Celsius.coeficient de siguranţă. Consumul de căldură pentru scopuri tehnologice se determină de fiecare dată prin calcule speciale.suprafaţa pereţilor şi a tavanelor de structuri diferite. ti . Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor depinde de proprietăţile termotehnice ale elementelor de încălzit. în Kcal/mp.226 Managementul proiectelor de construcţii betonului în timpul iernii.

stabilirea traseelor minime pentru reţelele de alimentare. Q2 .000 190.000 7. Natura consumului Dezgheţarea pământului a) nisipos b) argilos Încălzirea apei cu abur. până la temperatura de 7500 C Aburirea elementelor de construcţie din beton Prepararea betonului Turnarea betonului în construcţia de protecţie încălzită Turnarea betonului în pardoseli.c.coeficient ce asigură acoperirea pierderilor de căldură în reţea (în mod aproximativ. îmbunătăţirea termoizolaţiei reţelelor de alimentare. îmbunătăţirea termoizolaţiei încăperilor încălzite.000 140.000 220.cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea clădirilor şi barăcilor.000 Cantitatea totală de căldură se stabileşte prin însumarea consumurilor de căldură ale tuturor consumatorilor. Kr2 . astfel: QC = (Q1 + Q2) x Kr1 x Kr2 în care: QC reprezintă cantitatea totală de căldură.15).000 . Reducerea consumurilor de căldură în construcţii-montaj se poate asigura prin următoarele măsuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare cu căldură. se poate considera K=1.cantitatea de căldură necesară pentru nevoi tehnologice în Kcal/h.000 20.43. folosirea unor radiatoare cu randament mare.Organizarea şantierului 227 Consumuri medii de căldură pentru lucrările de construcţii.coeficient ce asigură acoperirea consumurilor neprevăzute de căldură. în Kcal/h. pe pământ Tabelul 17 Consumul de căldură (Kcal/h/m. în Kcal/h.000 75. Q1 . reducerea consumului de căldură pentru .) 15. Kr1 . luând în considerare pierderile inevitabile de căldură în reţea.

De regulă.). pentru a putea alimenta lucrările.80-0. Cantitatea de aer comprimat se determină pe baza următoarei formule: QA = Ka x Ksa x ∑qs în care: QA reprezintă debitul instalaţiei de compresoare. în cazul reparării sau întreţinerii unuia din compresoare. Ka . pentru acţionarea diferitelor dispozitive şi aparate (dispozitive de vopsire cu aer comprimat. Cele mobile se amplasează la locul de executare a lucrărilor. pompe de mortarbeton etc. pentru 2-4 scule = 0. Ksa -coeficientul de simultaneitate (pentru o sculă racordată =1. qs .). Determinarea consumului de aer comprimat Aerul comprimat se foloseşte la lucrările de construcţiimontaj pentru acţionarea sculelor pneumatice (perforatoare. fără întreruperi. sau pentru transportul materialelor pulverulente. urgentarea realizării proceselor naturale etc.).consumul de aer comprimat pentru fiecare unealtă . ciocane de abataj. prin extinderea prefabricării uzinale. Este recomandabil să se instaleze cel puţin două compresoare. folosirea energiei solare pentru uscarea materialelor.coeficientul pierderilor de aer comprimat în reţea (1. La lucrările de durată şi cu volum mare se utilizează staţii de compresoare fixe de mare capacitate.90. însă. În unele cazuri există posibilitatea de a obţine aerul comprimat de la staţia de compresoare a unei întreprinderi existente (la extinderea sau reconstruirea unor întreprinderi în exploatare). cu aer comprimat.228 Managementul proiectelor de construcţii procese tehnologice pe şantier. pe şantierele de construcţii-montaj se folosesc staţii de compresoare mobile sau fixe. aşezate pe fundaţii de beton şi adăpostite în clădiri provizorii de şantier.3 -1.83 etc. eşalonarea corespunzătoare a lucrărilor în scopul realizării proceselor ce solicită un mare consum de căldură în perioadele favorabile.5). aparate de sablare. Aerul comprimat se produce în staţiile de compresoare. pentru 4-6 scule = 0. scule pentru cioplirea pietrei etc. în mc/min aer aspirat.

0 . când punctele de consum sunt situate la distanţe mari de sursa de alimentare centralizată etc. măsurată la ora 7 dimineaţa. folosirea unor reţele scurte.Organizarea şantierului 229 pneumatică (în mc/min) servită de instalaţia respectivă (aparat de tencuit: 2. în elaborarea proiectului de organizare a lucrărilor pe timp friguros. 8.).2. folosirea unor scule cu randament bun. de: perioada în care se va executa lucrarea. bine etanşate. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros Proiectantul ţine seama. datorită pierderilor de presiune pe reţea. Organizarea executării lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros Extinderea executării lucrărilor de construcţii-montaj în tot cursul anului solicită organizarea distinctă a lucrărilor pe timp friguros.2-0.3 etc. constructorul trebuie să ia anumite măsuri de protecţie. aparat de vopsit: 0. alimentarea cu aer comprimat de la instalaţiile independente. alimentarea cu aer comprimat la parametrii necesari. Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii. la înălţimea de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii. în aer liber. este mai mică de 5oC.5. pentru reducerea pierderilor pe reţea. Pentru reducerea consumului de aer comprimat pot fi luate următoarele măsuri: folosirea unor receptoare neuzate. la umbră. introducerea limitatoarelor de alimentare cu aer comprimat la încetarea lucrului. care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. Sunt considerate "zile friguroase" zilele în care temperatura aerului. Acestea sunt minimizate prin intermediul soluţiilor alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. etanşarea corespunzătoare a reţelei.9. media termică înregistrată în zona de amplasare . Presiunea de lucru a compresoarelor trebuie să fie cu 2030% mai mare decât presiunea din sculele şi mecanismele pneumatice.

mai puţin costisitoare. pământul care trebuie săpat etc. în general. cu multe procese umede. a unor măsuri speciale. regimul hidrografic al zonei. tehnologiile alese în condiţiile de mai sus. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ. Ca piese desenate. permit eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât lucrările de structuri. ca: . utilaje etc. încălzirea materialelor înainte de a fi puse în operă etc. graficele de eşalonare a necesarului de forţă de muncă. prevenirea şi stingerea incendiilor etc. umplerea cu pământ a golurilor de fundaţii .provizorie sau definitivă . cantitatea lucrărilor ce se vor executa. cu cheltuieli minime. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros cuprinde piese scrise şi desenate.230 Managementul proiectelor de construcţii aleasă pentru perioada de execuţie. materiale. acoperirea produselor de balastieră şi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante.a golurilor de la uşi şi ferestre.) produsele de balastieră şi carieră. Soluţiile organizatorice. în care să se realizeze lucrările pe timp friguros. închiderea . Asigurarea executării lucrărilor pe timp friguros presupune adoptarea. schiţe şi desene de execuţie. talaş etc. natura lucrărilor executate. Soluţiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuţie la condiţiile de lucru pe timp friguros. se ataşează: graficul de eşalonare a lucrărilor pe timp friguros. limitele minime de temperatură la care calitatea lucrărilor nu este afectată. planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfăşura lucrări pe timp friguros.amenajarea generală a şantierului (refacerea drumurilor şi a şanţurilor de evacuare a apelor de suprafaţă. prin folosirea unor adaosuri care să coboare punctul de îngheţ al materialelor. documentaţia de deviz. măsurile suplimentare de protecţia muncii etc. instrucţiunile de desfăşurare a lucrărilor (fişa tehnologică). rogojini. Pregătirea lucrărilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfăşurării lucrărilor pe timp friguros poate fi asigurată prin soluţii organizatorice şi soluţii tehnice. să se desfăşoare în perioadele favorabile. Tot prin soluţii organizatorice pot fi protejate de îngheţ (prin acoperire cu paie. prefabricarea elementelor şi a detaliilor de construcţii care solicită procese umede. măsuri de protecţia muncii. pentru asigurarea închiderilor.

prin realizarea instalaţiilor de încălzit la staţiile de betoane şi mortare. var.organizarea activităţii meteorologice pe şantier. stingătoare. prin îngrădirea locurilor periculoase.. asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe. . .revizuirea reţelelor de şantier şi protejarea termică a conductelor de apă şi termoficare. revizuirea canalizărilor. scări.. a curăţirii lor la terminarea schimbului (autobasculante.. magaziilor de materiale.protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrările pe timp friguros.organizarea protecţiei şi igienei muncii.). . asigurarea stivelor de materiale. . PAL.amenajarea spaţiilor de depozitare prin izolarea termică a depozitelor ce păstrează materiale sensibile la umiditate şi temperatură (ciment.organizarea pazei şi stingerii incendiilor..amenajarea punctelor de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uşoare a acestora. . în vederea obţinerii şi valorificării datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare.). mortarelor. organizarea evacuării apelor etc. panouri de incendiu etc. platforme de lucru.Organizarea şantierului 231 terminate etc. a reţelelor electrice etc. .. social-culturale etc.amenajarea sursei şi a reţelei de încălzire tehnologică pentru încălzirea spaţiilor de lucru. . clei. spaţiilor administrative.. a spălării lor cu apă caldă etc. prin curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces. furtunuri. atelierelor. mixturilor asfaltice etc.). elaborarea instrucţiunilor de folosire a sobelor. supravegherea focurilor deschise. staţiilor de betoane. a temperaturii betoanelor.. streşini şi acoperişuri. malaxoare). rezervoare de apă. . PFL. pompe de beton. lacuri şi vopsele. . folii şi plăci din PVC.aplicarea unor măsuri speciale pentru perioadele de dezgheţ prin asigurarea cu materiale şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. a surselor de căldură pentru spaţiile închise. . exterioare. .amenajarea construcţiilor speciale pe şantier. ipsos. solvenţi etc. a instalaţiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spălare a utilajelor de construcţii şi a mijloacelor de transport etc. presărarea materialelor antiderapante pe drumuri etc.

Organizarea teritoriului şantierului Realizarea producţiei la calitatea şi termenele stabilite. 8. indiferent dacă se lucrează sau nu). închiderea provizorie a golurilor. Bucureşti. Toate aceste măsuri5 privind asigurarea continuităţii lucrărilor de construcţii-montaj pe timp friguros influenţează. Alegerea unei variante din soluţiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor. “Îndrumătorul constructorului”.a. .). Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de şantier pe timp friguros pot fi minimizate prin soluţiile alese în proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros. rogojini.. paie. . în mod favorabil. pg. căilor de comunicaţie 5 S. rumeguş. Editura Tehnică. se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros chiar dacă cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obţinute. acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcţii etc. panouri termoizolante. utilaje) sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros. Se acceptă continuarea executării lucrărilor pe timp friguros atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forţă de muncă.232 Managementul proiectelor de construcţii prin asigurarea taluzurilor împotriva surpărilor.10. ca urmare a întreruperii lucrărilor. talaş. În anumite situaţii (urgentarea dării în folosinţă). folii de polietilenă etc.. costurile fixe pe unitatea de produs (deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaşi. Pop ş. 446 – 448.aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrărilor pe timp friguros (nisip. creşterea productivităţii muncii şi reducerea costului obiectelor de construcţii sunt condiţionate şi de modul de amplasare a depozitelor. sare. 1981.

aerului comprimat. precum şi a obiectelor de construcţii provizorii de servire a personalului de pe şantier etc. surselor de alimentare şi reţelelor de distribuire a apei.Organizarea şantierului 233 provizorii. energiei electrice. aburului. .

Dormitoare. Castel apă. 6. Groapă var. 12. Depozit carburanţi. Centrală termică. Planul de organizare a teritoriului şantierului Această amplasare se realizează pe baza planului de organizare a teritoriului şantierului. Birouri. Sala de mese. în care se stabileşte situarea pe teren a elementelor şi obiectelor de organizare de şantier. Magazii metalice. Post trafo. WC. Şopron var. 4. Depozite cu diferite destinaţii. 2. 13. 7.Sediu şef şantier. trebuie rezolvate . 14. 8. Şopron pentru fierari şi dulgheri. 11.234 Managementul proiectelor de construcţii Hală de fabricaţie Hală de fabricaţie 10 11 11 6 11 11 10 Caz an 6 15 7 1 2 LEGENDĂ: 1. 3. Staţie betoane. Fosă septică ptr. 15. 10. 13 Depozit materiale pentru brigadă 4 5 2 2 2 1 Spaţiu rezervat 4 pentru subantreprenori 3 9 D R U M 8 1 1 A C C E S Figura 32. Cu această ocazie. 5. 9.

De asemenea. Un criteriu important în amplasarea construcţiilor necesare executării lucrărilor de bază este cel al costului transporturilor. prevenirii şi stingerii incendiilor.reţea de alimentare cu utilităţi . prevederea diverselor etape ce apar în desfăşurarea lucrărilor (darea parţială în funcţiune. depozite etc. pentru organizarea de şantier. Rezumat Particularităţile procesului de producţie şi ale producţiei de construcţii impun desfăşurarea unor ample lucrări de organizare a şantierului pentru fiecare nou proiect (obiectiv) care. prefabricatelor etc.proiect de organizare a şantierului . asigurarea continuităţii lucrului pe timp friguros. cât şi la amplasarea unor construcţii provizorii pe şantier. selectându-se apoi varianta optimă. la rândul lui. sunt prezentate modalităţile de organizare a lucrărilor pe timp friguros. Pentru ca planul de organizare a teritoriului să fie conceput în mod judicios şi să corespundă tuturor cerinţelor enumerate. a reţelelor şi construcţiilor definitive. solicită un nou amplasament. asigurarea suprafeţelor necesare desfăşurării proceselor de producţie pe şantier. asigurarea spaţiilor de servire a personalului. în cadrul unei zone (platforme industriale). crearea condiţiilor optime din punct de vedere al securităţii muncii. rezolvarea optimă a fluxurilor de circulaţie a materialelor... fără încrucişări sau transbordări suplimentare. Termeni cheie . proiectare. Astfel de probleme se pun atât în ceea ce priveşte amplasarea unor unităţi anexe productive. folosirea. finanţare şi organizare a lucrărilor de amenajare a şantierului. pe scurt activităţile de selectare şi achiziţionare a amplasamentului. el trebuie elaborat în mai multe variante. posibilitatea de a servi şi alte amplasamente sau unităţi în anumite perioade) şi a măsurilor corespunzătoare legate de planul de organizare. realizarea căilor de comunicaţii şi a surselor şi reţelelor de alimentare cu utilităţi. În acest capitol sunt prezentate.Organizarea şantierului 235 următoarele probleme: precizarea amplasamentelor tuturor lucrărilor şi a amenajărilor provizorii necesare executării lucrărilor de bază.

Cine elaborează proiectul de organizare a şantierului şi de ce? 3. Este necesară organizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros? Ce elemente pot influenţa decizia de continuare a lucrărilor pe timp friguros? 11. Ce fel de spaţii sunt necesare pentru servirea personalului şantierului şi cum pot fi ele asigurate? 5. În ce document sunt ele fundamentate? 12.sursă de alimentare cu utilităţi . Ce categorii de obiecte de construcţii pot fi finanţate din fondul de organizare de şantier? 4.zi friguroasă proiectul de organizare a pe timp friguros 1.cale de comunicaţie lucrărilor . Ce înţelegeţi prin noţiunea de “utilităţi” necesare pe şantier? 7. Ce activităţi trebuie derulate în vederea selectării şi achiziţionării amplasamentului viitorului obiectiv? 2.reţea (radială.fond de organizare de şantier . Ce este o sursă de alimentare cu utilităţi? Cum poate fi dimensionată şi amplasată? 10. Ce este o reţea de alimentare cu utilităţi şi cum poate fi organizată? 8.amplasament .obiect de organizare de şantier . inelară.236 Managementul proiectelor de construcţii . mixtă) .algoritm Kruskal. Ce cuprinde şi la ce serveşte planul de organizare a teritoriului şantierului? .planul de organizare a teritoriului şantierului Întrebări . Enumeraţi măsurile organizatorice de asigurare a continuării lucrărilor pe timp friguros.spaţii de servire a personalului . Steiner-Weber . Ce tipuri de căi de comunicaţie se folosesc pe şantiere şi cum pot fi organizate acestea? 6. Cum se dimensionează mărimea reţelelor de alimentare cu utilităţi? 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful