Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative Constantin Daniel Alexandru AN II Seria A FR Taxele vamale In organizarea

statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei nationale si, indirect, un rol social si de aparare a natiunii. Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875. Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor vamale si a fost elaborat Tariful vamal. Dupa cel de- al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale. Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in anul 1969. Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii Nationale de Control. In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale. Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de aparare. Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei. Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public, care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat; este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte. De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei nationale, in diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicata direct in punerea in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si, uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost nevoita sa le sustina la un moment dat. In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre integrarea in structurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de prim ordin, vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene si, nu in ultimul rand, va avea rolul de a contribui la protejarea granitei rasaritene a Europei unite. In prezent, Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile HG nr. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata si completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului, in numele Ministerului Finantelor Publice. Directia Generala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107 birouri vamale. Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale, asigurand aplicarea strategiei Guvernului in domeniul vamal. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile cu administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale, in problemele cu specific vamal. Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost reforma in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma finala a Codului vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei, devenind Legea nr. 141/1997. Acest act a intrat in vigoare la data de 01.10.1997 si reprezinta, din punct de vedere juridic, o realizare care se inscrie in activitatea de armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. De asemenea, a fost redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor de natura vamala a fost

aliniata cerintelor comunitatii europene, pe teritoriul Romaniei. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a legislatiei vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de raporturile juridice reglementate. In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia ASYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ, care este in vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale. Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO 9304), a fost finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea tuturor functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate, supraveghere si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca de zi cu zi a vamesilor a fost adaptata la procedurile automatizate, in acest fel ridicandu-se semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru. Pornind de la principiile enuntate in "Declaratia de aprobare a strategiei de pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania", elaborata de U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si tinand cont de stadiul actual al administratiei vamale, Directia Generala a Vamilor a elaborat strategia de pregatire pentru preaderare a Administratiei Vamale Romane. Obiectivele strategiei vamale din Romania si masurile de realizare a acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a Aqcuis-ului Comunitar (PNAAC). Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA, Bulgaria, Armenia, Grecia, Moldova, Ucraina si Georgia. O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea la data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului de combatere a coruptiei si crimei organizare, lansat de domnul Emil Constantinescu, Presedinte al Romaniei intre anii 1996-2000, crearea centrului fiind materializata prin eforturile considerabile ale Directiei Generale a Vamilor si Ministerului de Interne din Romania. Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect. Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibitii etc), fie prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre

state si poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare. Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii: in functie de sensul fluxurilor comerciale; dupa modul de fixare; dupa modul de percepere al taxei; dupa scopul instituirii taxelor vamale. a)In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim: - taxe vamale de import; - taxe vamale de export; - taxe vamale de tranzit. Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa vamala se adauga la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii importatoare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte. Taxele de export se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea exporturilor. Ratiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri si le pot obtine in principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu in tarile care exporta masiv bogatii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al acestor taxe vamale ar fi acela al descurajarii exporturilor de materii prime neprelucrate. Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. Sunt practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand diverse beneficii de pe urma acestui lucru. b)Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi: - taxe vamale autonome; - taxe vamale conventionale; - taxe vamale autonom-conventionale; - taxe vamale asimilate. Taxele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind "clauza natiunii celei mai favorizate".

Taxele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai numesc si taxe vamale preferentiale. Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului vamal al unei alte tari. c)Dupa modul de percepere al taxei intalnim: - taxe vamale ad valorem; - taxe vamale specifice; - taxe vamale mixte. Taxele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai intalnite. Utilizarea lor are avantajul simplitatii, dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii importate. Msurile de politic comercial sunt stabilite prin acte normative la nivel comunitar i naional i se aplic la importul i exportul anumitor categorii de mrfuri. Politica comercial include i restriciile cantitative i interdiciile comerciale n probleme de politic extern (embargouri i sanciuni). Unele dintre acestea acoper toate aspectele relaiilor comerciale, altele vizeaz numai anumite produse sau grupe de produse. Ca excepie de la regula general de politic comercial a UE, conform creia importul i exportul se desfoar liber, fr a fi supus unor limitri cantitative, Comunitatea European a stabilit:

regimuri speciale de supraveghere prealabil pentru importul de produse siderurgice originare din toate rile tere; regimuri speciale de dubl supraveghere sau de control pentru anumite produse siderurgice originare din unele ri tere; regimuri speciale de supraveghere sau de control la o serie de produse textile originare din anumite ri tere.

Administrarea acestor regimuri specifice de import sau de export se face prin documente de autorizare emise de autoritile naionale competente din fiecare stat membru. n Romnia, autoritatea emitent a documentelor de autorizare este Direcia General Politici Comerciale din cadrul MIMMCTPL. Msurile de politic comercial au drept scop:

aprarea sntii animalelor, protecia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, sigurana alimentelor de origine animal i non-animal destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru

animale i protecia mediului. Din aceste considerente operaiunile de import/export se efectueaz n condiiile prezentrii unor documente sau ndeplinirii unor formaliti speciale;

protecia mpotriva introducerii i rspndirii organismelor de carantin duntoare plantelor sau produselor vegetale, scop n care vegetalele i produsele vegetale trebuie s fie nsoite la import i export de un certificat fitosanitar; controlul respectrii msurilor de protecie a mediului; autoritile competente pentru protecia mediului conduc procedura de reglementare i emit, dup caz, avize de mediu, acorduri i autorizaii, in condiiile legii, care se prezint autoritii vamale la depunerea declaraiei vamale de import sau export; restricionarea sau interzicerea la utilizare a substanelor i preparatelor chimice periculoase; n acest sens, importul/exportul se efectueaz n conformitate cu prevederile acordurilor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte, n baza unui document specific eliberat de autoritile competente; realizarea politicii statului n domeniul controlului calitii medicamentelor i a altor produse de uz uman (de ex. dispozitive medicale); operaiunile de import/export a medicamentelor i a dispozitivelor medicale se realizeaz pe baza unei autorizaii emis de autoritile din domeniul sntii; reglementarea introducerii pe pia, a comercializrii i distribuirii gratuite a articolelor de mbrcminte purtat sau uzat i a articolelor textile uzate sau purtate; n scopul protejrii vieii i sntii populaiei, se admite introducerea n ar a acestor categorii de produse numai dac se face dovada c acestea au fost supuse operaiunilor de curare, dezinfecie i dezinsecie.

Prohibiii i restricii Sunt considerate prohibite toate mrfurile a cror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al Romniei este, potrivit legii, interzis cu orice titlu. Sunt considerate ca restricionate mrfurile a cror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al Romniei este supus unor condiii sau ndeplinirii unor formaliti speciale. Cnd introducerea sau scoaterea nu este permis dect cu prezentarea unei autorizaii speciale, mrfurile sunt prohibite dac nu sunt nsoite de un astfel de document sau dac acesta nu este valabil. Valoarea n vam Valoarea n vam a mrfurilor importate este, conform Acordul privind punerea n aplicare a articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale i comer (GATT)1994, valoarea de tranzacie, respectiv preul efectiv pltit sau de pltit pentru mrfuri atunci cnd sunt vndute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitii. Valoarea de tranzacie poate fi ajustat atunci cnd anumite elemente specifice care sunt considerate ca fcnd parte din valoarea n vam

sunt n sarcina cumprtorului, dar nu sunt incluse n preul efectiv pltit sau de pltit pentru mrfurile importate (de exemplu, cheltuielile de transport i costul asigurrii mrfurilor importate, precum i cheltuielile de ncrcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pn la punctul de introducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitii, redevene i drepturi de licen, etc.). n valoarea de tranzacie se includ i anumite prestaii fcute de cumprtor n favoarea vnztorului sub form de mrfuri sau de servicii determinate, altele dect sub form de bani. Sunt prevzute i elemente care nu se includ n valoarea n vam a mrfurilor, cu condiia s fie evideniate separat de preul efectiv pltit sau de pltit ( de exemplu, cheltuielile de transport pentru mrfuri dup sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul Comunitii, comisioane de cumprare, etc.). Atunci cnd valoarea n vam nu poate fi determinat pe baza preului de tranzacie, ea se determin prin parcurgerea succesiv a urmtoarelor regulilor de evaluare pn la prima n conformitate cu care aceast valoare poate fi stabilit: (a) valoarea de tranzacie a mrfurilor identice vndute pentru export n Comunitate i exportate n acelai sau aproximativ acelai moment cu mrfurile care se evalueaz; (b) valoarea de tranzacie a mrfurilor similare vndute pentru export n Comunitate i exportate n acelai sau aproximativ acelai moment cu mrfurile care se evalueaz; (c) valoarea bazat pe preul unitar care corespunde vnzrilor n Comunitate de mrfuri importate sau de mrfuri identice sau similare importate totaliznd cantitatea cea mai mare, ctre persoane care nu au legtur cu vnztorii; (d) valoarea calculat egal cu suma:

costului sau valorii materialelor i fabricrii sau altor transformri n procesul de fabricare a mrfurilor importate; valorii profitului i cheltuielilor generale egale cu cele care se reflect n mod obinuit n vnzrile de mrfuri de aceeai natur sau tip cu mrfurile evaluate care sunt fabricate de productori n ara exportatoare pentru a fi exportate n Comunitate; cheltuielilor de transport i costul asigurrii mrfurilor importate, precum i cheltuielile de ncrcare i manipulare legate de transportul mrfurilor importate pn la punctul de introducere a mrfurilor pe teritoriul vamal al Comunitii.

Determinarea valorii n vam nu trebuie s se bazeze pe anumite elemente, cum ar fi: preul de vnzare n Comunitate pentru mrfuri produse n Comunitate, preul mrfurilor de pe piaa intern a rii exportatoare, valori n vam minime, arbitrare sau fictive, etc. Msuri anti-dumping i compensatorii 1. Masurile anti-dumping si compensatorii sunt integrate in baza de date TARIC dupa cum urmeaza: DUMP P DUMP D COMP P taxa anti-dumping provizorie taxa anti-dumping definitiva taxa compensatoare provizorie

COMP D

taxa compensatoare definitiva

2. Lista cu codurile tarifare a produselor la care se aplica taxe anti-dumping/compensatorii au la baza regulamentele de baza:

- Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protectia impotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea tarilor care nu sunt membre ale Comunitatii Europene (J.O. L343/22.12.2009). - Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protectia impotriva importurilor care fac obiectul unor subventii din partea tarilor care nu sunt membre ale Comunitatii Europene (J.O. L 188/18.07.1997).

Conform art. 14 la Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 se prevad urmatoarele dispozitii generale: Taxele antidumping, provizorii sau definitive, se impun prin regulament si percepute de statele membre in conformitate cu forma, rata de schimb si celelalte elemente stabilite de regulamentul care le impune. Aceste taxe sunt de asemenea percepute in mod independent de taxele vamale, de impozite si de alte taxe percepute in mod normal la import. Niciun produs nu poate fi supus in acelasi timp taxelor antidumping si taxelor compensatorii pentru a remedia o situatie care rezulta in urma unui dumping sau a acordarii unei subventii la export. Regulamentele care impun taxe antidumping provizorii sau definitive, regulamentele sau deciziile care prevad acceptarea angajamentelor sau ncheierea anchetelor sau a procedurilor sunt publicate n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene."

Bibliografie Alexandru-Mihnea Gaina, Drept fiscal si procedura fiscala, Universul Juridic, 2009 Site-ul oficial al Autoritatii Nationale a Vamilor Minea Mircea Stefan, Costas Cosmin Flavius, Drept financiar i fiscal, Ed. Wolters Kluwer , 2008 Codul Vamal al Romaniei.