PIATA ( Realitate complexa si dinamica.

In societatile primitive supravietuirea era asigurata prin activitati de vanatoare si culesul produselor naturii.Dupa aparitia primelor meserii si deprinderea de catre unii oameni a fabricarii uneltelor si ceramicii,iar de catre altii a lucrarii pamantului,schimbul de bunuri a devenit o necesitate. Organizarea schimburilor constituie unul din actele fondatoare ale oricarei societati, un contract social mai mult sau mai putin spontan,care defineste locul economiei in ansamblul vietii sociale. Piata este cadrul in care se se realizeaza schimburile, elementul central, definitoriu al economiei de piata. In cadrul acesteia devin obiect al tranzactiilor nu numai produsele pamantului sau ale industriei, ci si proprietatile funciare si banii, care circula mai repede decat orice alta marfa,precum si munca oamenilor. Piata este o categorie a economiei de schimb, cu un continut complex si o larga sfera de cuprindere. In limbaj curent, piata reprezinta locul public, acoperit sau sub cerul liber, unde se vand si se cumpara marfuri, adica ansamblul tranzactiilor de bunuri si servici, ansamblul relatiilor dintre vanzatori si cumparatori . Conditiile de existenta ale pietei sunt: A) specializarea producatorilor; B) schimbul de bunuri, ca o consecinta a specializarii. Tehnica de productie ,natura produselor, tradiile nationale sau regionale joaca un rol important asupra formarii pietei . De aceea, piata este de fapt o institutie sociala si organizarea sa este legata de institutii , mentalitati si comportamentele fiecarui popor. In acest context, stiinta economica defineste piata ca o categorie care exprima relatiile economice dintre oameni, ce se desfasoara intr-un anumit spatiu si cadru carora se confrunta cererea cu oferta de bunuri economice, se formeaza preturile si au loc acte de vanzare-cumparare. Ea apare ca un ansamblu de mijloace de comunicatie, prin care vanzatorii si cumparatorii se

informeaza reciproc despre ceea ce au de vanzare, ceea ce doresc sa cumpere si preturile practicate , pentru a incheia tranzactiile. In conditiile contemporane, piata ,desi presupune spatiu economic, ea nu se limiteaza la aceasta, ci exprima relatii intre oameni, la care participa, pe de o parte producatorii- ca purtatori ai ofertei de factori de productie si de alte bunuri economice si pe de alta parte, cumparatorii ca purtatori ai cererii de bunuri economice- , adica agentii economici ce se aprovizioneaza cu factori de productie si populatia consumatoare de bunuri materiale si servicii. Piata are un continut bogat, cuprinzator, desemnand piata fiecarui bun economic si piata tuturor bunurilor economice . Piata fiecarui bun economic reprezinta locul si momentul de intalnire al cumparatorilor, ale caror dorinte sunt exprimate prin cererea de marfuri, cu vanzatorii, ale caror dorinte sunt exprimate prin acestora. De precizat ca notiunea de piata are semnificatie in raport cu bunul supus tranzactiei, care, poate fi: produs, factor de productie, serviciu, existand atatea piete cate bunuri sunt destinate vanzarii-cumpararii. Expresia "loc de intalnire" nu este rigida. Ofertantii si solicitantii pot sau nu sa se intalneasca fizic intr-un spatiu delimitat, intalnirea putandu-se realiza si prin mijloace moderne de telecomunicatii. Piata tuturor bunurilor desemneaza cadrul economico-social in care are loc schimbul tuturor bunurilor economice si care cuprinde urmatoarele fenomene si procese economice C) diviziunea muncii agentilor economici; D) autonomia si independenta participantiilor la schimb; E) libertatea de actiune si de decizie a agentilor economici; F) concurenta G) cererea si oferta Privita prin perspectiva cadrului economico-social, piata se manifesta ca un sistem de piete, ce se clasifica dupa mai multe criterii, astfel: H) dupa volumul tranzactiilor care se deruleaza, pietele pot fi: 1) piete dispersate

2)piete concentrate B) dupa spatiul geografic afectat,pietele pot fi: 1) piete locale 2) piete nationale 3) piete regionale 4) piata mondiala C) dupa obiectul tranzactiilor, intalnim: 1) piata bunurilor si serviciilor,unde obiectul tranzactiilor il constituie bunurile de consum, de capital si serviciile; 2) piata fortei de munca , pe care se vinde si se cumpara forta de munca disponibila; 3)piata resurselor naturale, pe care se negocieaza diverse resurse naturale si pamantul 4) piata capitalului , pe care se vand si se cumpara activele financiare cu scandente medii si lungi sub diferitele sale forme 5) piata monetara, pe care se vand si se cumpara activele finaciar-monetare cu 6) piata valutara , al carei obiect il constituie monedele convertibile supuse vanzarii-cumpararii(valutele) D) dupa structura pietei se disting: 1) piete pure(perfecte) 2) piete imperfecte Clasificarea pietelor dupa structura nr.vanzatori nr.cumparatori numar mare numar mic numar mare piata monopolistica piata oligopsonica numar mic piata oligopolista piata oligopolista bilaterala unul singur piata monopsonica piata monopsonica care unul singur piata monopolista piata monopolista care limiteaza oferta piata monopolista bilaterala

limiteaza cererea

Diferitele tipuri de piete formeaza un tot organic, un sistem de piete, in sensul ca ele se influenteaza reciproc , schimbarile care au loc in cadurl uneia reflectandu-se , direct sau indirect, in evolutia altora sau in ansamblul relatiilor de piata la nivel national. Piata constituie ca un mecanism prin care se regleaza cererea si oferta de marfuri, din care rezulta un pret pentru fiecare bun si un nivel de volum al tranzactiilor. Odata cu reglarea schimbului de marfuri, piata regleaza intregul sistem economic si orienteaza evolutia tuturor activitatilor economice. In acceptiunea clasica, piata reprezinta "mana invizibila" care reglementeaza activitatea economica, acea "forta impersonala" care actioneaza dincolo de capacitatea de interventie a participantilor la diviziunea muncii si la schimbul de activitati. Din aces unghi de vedere, piata are o natura duala : reprezinta o forta benefica pentru agentii economici, dar si o amenintare, un "arbitru suprem" care le orienteaza pretul marfurilor si implicit veniturile. De acea, situtia economica,succesul sau esecul fiecarui agent economic depind nu numai de propia-i activitate, ci si de conjuctura pietei. Principalele functii , care definesc locul si rolul pietei in cadrul sistemului economic de piata sunt urmatoarele: -asigura legatura dintre producatorii si consumatorii de marfuri, dintre ceea ce se ofera si ceea se cere, la un moment dat, punand in evidenta concordanta sau neconcordanta dintre oferta si cerere. -piata este un adevarat sistem de comunicatie a informatiilor Realizarea functiilor pietei, depinde de o conditie esentiala si anume autonomia de decizie a agentilor economici, libertatea economica, ce are la baza proprietatea privata, care permite o mare mobilitate a firmelor fara ingaduiri birocratice din partea statului.

CONCURENTA (piata cu concurenta perfecta)

Raporturile economice pe care le reprezinta piata se alfa intr-un sistem de concurenta. Acest sistem este propriu economiei de piata, deoarece el este determinat de liberalismul economiei de piata,deoarece el este determinat de liberalismul economic, generat de proprietatea privata si de pluralismul formelor de proprietate. Concurenta permite agentilor economici sa efectueze operatiuni economice in conditiile cele mai favorabile pentru ei. Concurenta este un proces

de confruntare deschisa a agentilor economici, in cadrul careia fiecare urmareste sa-si atraga clientela consumatoare , sa-si stimuleze vanzarea si mentinerea pe piata a produsului, prin preturi mai convenabile, prin calitatea mai buna a produselor si serviciilor, prin reclama, in vederea obtinerii de profituri cat mai mari .Concurenta exprima relatiile dintre agentii economici, comportamentul lor in actele de vanzare-cumparare. In procesul concurentei apare rivalitatea , opozitia,raportul de forte dintre agenti economici, pe piata bunurilor de consum si serviciilor, pe piata factorilor de productie etc..., in cadrul carora cei competitivi sunt avantajati si castiga , iar cei ineficienti in activitate pierd, fiind scosi din afaceri, falimentand. Concurenta are un rol deosebit de important in dezvoltarea economicosociala a fiecarei tari, manifestandu-se in urmatoarele directii: -incurajeaza si stimuleaza creativitatea, inovatia, determinand introducerea progresului tehnic in procesele de productie,precum si imbunatatirea metodelor si tehnicilor de management si marketing-cerinte esentiale ale sucesului in afaceri; -contribuie la satisfacerea intereselor tuturor membrilor unei comunitati, deoarece ofera cumparatorilor posibilitatea de a alege bunurile, in maximizarea nevoilor lor la un moment dat,spre deosebire de monopol, unde publicul este lasat la dispozitia unui singur producator; -se constituie intr-un factor de contracarare puternica a tendintelor inflationiste, deoarece sub presiunea concurentei,intreprinzatorii sunt nevoiti sa micsoreze costurile, promovand progresul tehnic si tehnologic fapt ce le permite mentinerea sau chiar reducerea preturilor pentru a castiga noi piete de desfacere. -orienteaza activitatea economica, prin repartizarea resurselor economice in directia producerii a ceea ce este necesar si cu eficienta maxima. Concurenta se manifesta ca o lege economica legea concurentei, fiind una dintre legile de baza ale economiei de piata. Aceasta lege are caracter obiectiv deoarece exprima relatiile dintre producatori,precum si dintre producatori

si consumatori,in vederea asigurari unor conditii tot mai bune pentru producerea si desfacerea bunurilor. Actiunea si formele de manifestare a legii concurentei difera, de la o etapa la alta, in functie de numerosi factori cum ar fi : numarul si puterea economica a vanzatorilor si cumparatorilor; specificul productiei; transparenta pietei; flexibilitatea sau rigiditatea preturilor; conjuctura interna si externa; cultura si educatia economica a populatiei; nivelul dezvoltari economiei nationale etc.In conditiile contemoporane, se remarca extinderea sferei de actiunea legii concurentei asupra cercetarii stiintifice si organizarii proceselor de productie, cresterea importantei factorilor extraeconomici in lupta de concurenta cum ar fi : coruptia,santajul,spionajul economic, furturi de documente. In functie de instrumentele utilizate in concurenta dintre agentii economici, acesta poate fi apreciata ca loiala sau neloiala. Concurenta loiala presupune folosirea nediscriminatorie de catre toti agenti economici angrenati in competitie a instrumentelor economice legale si morale. Concurenta neloiala consta in utilizarea unor instrumente extraeconomice, artificiale, nelegale si imorale, pentru promovarea propiilor produse si servici. Teoretic, in literatura de specialitate sunt tratate, in principal, doua tipuri de concurenta: perfecta si imperfecta. Piata cu concurenta perfecta presupune ca toti ofertanti sa-si vanda intregal bunurile produse la pretul pietei atat cat doresc, fara a actiona ascupra acestuia. Acest tip de concurenta este lipsit de orice interventie de monopol. Concurenta perfecta se definste printr-o serie de paricularitati, care sunt in acelasi timp si conditii de existenta a acestui tip de concurenta. Piata cu concurenta imperfecta. Economiile de piata contemporane cunosc toate formele de concurenta corespunzatoare lor, dar in proportii diferite pe ramuri de activitate si tari.Pe piata cu concurenta imperfecta producatorii si consumatorii, in actiunea lor pentru maximizarea profitului, pot influenta nivelul preturilor marfurilor, respectiv raportul dintre cerere si oferta. Principalele forme de manifestare a pietei cu concurenta imperfecta sunt:

1)piata cu concurenta monopolistica; 2)piata cu concurenta oligopol; 3)piata cu concurenta monopol; 4) piata cu concurenta monopsonica si oligopsonica. Piata cu concurenta monopolistica se caracterizeaza prin diferentierea produselor si prin existenta unui numar suficient de mare de producatori, incat, fiecare dintre ei sa poata lua decizii independent de consecintele pe care le-ar avea asupra deciziei celorlanti producatori . Diferentierea produselor consta in aceea ca fiecare producator, in vederea atragerii clientilor si obtinerii de profituri cat mai mari, asigura produselor sale anumite particularitati, cu caracter de noutate, dobandind, astfel, temporar, un anumit monopol aascupra marfii respective, care ii permite o crestere a pretului. O astefel de concurenta perminte satisfacerea cererii atomizate a unu numar mare de cumparatori deoarece solicitantii au posibilitatea sa aleaga acele produse de care au nevoie si care sunt oferite de o multitudine de producatori.Este o forma de piata de dimensiuni semnificative in tarile cu economie moderna , mai ales in contextul "exploziei" firmelor mici . Piata cu concurenta de oligopol este cea mai raspandita forma de concurenta imperfecta.Ea se caracterizeaza prin aceea ca exista un numar mare de cumparatori, iar oferta unu produs este asigurata de cativa producatori. Intrucat fiecare producator detine o pondere importanta din oferta totala de bunuri, acesta , poate influenta piata prin deciziile pe care le ia in domeniul preturilor sau al productiei.Drept urmare, fiecare producator trebuie sa ia in consideratie celorlanti, precum si consecintele propiilor decizii asupra altora. Piata cu concurenta de monopol se manifesta ca relatie de piata, atunci cand acesta este dominata de un singur si puternic ofertant, fapt ce permite acestuia sa impuna numerosilor cumparatori conditiile de calitate si pret.Pretul de monopol, impus de singurul producator care asigura intreaga oferta a produsului respectiv, este mai mare decat pretul de pe piata monopolistica si sau de oligopol. Piata de monopol este opusa liberei concurente, reducand consumatorului

posibilitatea de a alege,baza de selectie.In practica, este greu de presupus existenta in stare pura a monopolului absolut. Situatia de monopol absolut, de regula, este legata de conditiile naturale, iar temporar, se poate vorbi de monopol absolut in cazul in care un produs nou este fabricat de o singura firma econimica.

Piata cu concurenta de monopson si oligopson exista atunci cand acesta este dominata de un sigur sau cativa solicitanti, care exercetia o anumita influenta asupra nivelului pretului de vanzare. Existenta unui numar foarte redus de cumparatori, in confruntare cu unu numar mare de vanzatori, permite putinilor cumparatori sa impuna pretul de cumparare a marfurilor. Un exemplu tipic de concurenta monopsonica il reprezinta situatia in care statul este sigur cumparator al armamentului produs de mai multi agenti economici. In practica economica de piata se poate intalni si situatia cand tranzactia unei marfi este disputata doar de un singur ofertant si de un singur solicitant. Acesta este un monopol bilateral.

PRETUL
(concept,functii,tipuri,formare)

Mecanismul economiei de piata nu poate fi expilicat fara intelegerea categoriei economice de pret. Pretul de vanzare al fiecarui bun sau serviciu rezulta dintru-un compromis intre doua riscuri condtradictorii: pe de o parte riscul ca producatorul sa-si piarda clientii, daca pretul creste prea mult; pe de alta parte ,riscul de a-si compromite profitul, daca pretul scade prea mult. Pretul constituie modalitatea cea mai complexa de masurarea economica, denumita si masurare monetara. In esenta, pretul se concretizeaza in suma de bani pe care o incaseaza vanzatorul in schimbul unei marfi, de la cumparatorul acesteia.Pretul poate fi definit ca fiind masurarea unui bun material sau serviciu in expresie monetara. Sintetizand multitudinea de conceptii , privind pretul, se poate considera ca el este un instrument complex de masurare monetara , care reflecta, in marimea lui, atat cheltuielile de munca efectuate pentru obtinerea bunului, cat si utilitatea acestuia, cererea,oferta,raritatea,precum si altel variabile . Astfel spus, pretul exprima cantitatea de bani pe care cumparatorul o plateste in schimbul unui bun economic, respectiv, el fiind expresia baneasca a valorii de schimb pe care o incaseaza vanzatorul pentru o unitate din bunul tranzactionat. Pretul este,deci sumade bani incasata- platita pentru transferarea

defintitiva a atributelor de proprietate de la o persoana la alta. Pretul nu reprezinta doar o categorie valorica, ci are si functii economice importante, care scot in evidenta faptul ca el se constituie si intr-o parghie economica de mare insemnatate pentru reglarea economei, ceea ce evidentiaza rolul lui in functionarea mecanismului complex si dinamic al pietei. Principalele functii ale pretului sunt: 1) de informare de evaluare a eficientei de stimulare a producatorilor de evaluare a puterii de cumparare de redistribuire a veniturilor

2) 3) 4) 5)

Functia de informare asupra pietei consta in faptul ca pretuirle transmit agentilor economici informatii privind mutatiile care intervin in conditiile de productie. Oglindind situatia complexa a pietei, abundenta sau raritatea bunurilor materiale si serviciilor produse precum si a factorilor de productie, pretul serveste la orientarea optiunilor si deciziilor producatorilor si cumparatorilor. Functia de evaluare a eficientei economice si de recompensare a factorilor de productie evidentiaza faptul ca, daca pretul incasat este mai mare decat costul de productie, atunci intreprinzatori optin profit.Astfel, activitatea lor este eficienta, asigurandu-se recompensarea factorilor de productie consumati pentru producerea bunurilor vandute pe piata.Calcularea cheluielilor si rezulatatelor, in expresie baneasca,face ca pretul sa devina un instument de analiza si fundamentare a deciziilor agentilor economici.Prin pret se pot determina indicatorii care reflecta activitatea economica atat pentru fiecare agent economic, cat si la nivel de macroeconomic. Functia de stimulare a producatorilor se concretizeaza in faptul ca pretul constituie principala motivatie economica a acestora, in sensul ca marimea veniturilor este dependenta de nivelul si dinamica preturilor. Pretul este un adevarat barometru, deoarece ii orienteaza si stimuleaza pe ofertanti sa produca marfuri cerute pe piata, ca volum, structura si caltiate in conditii de maxima

rationaltiate. Astfel , producatorii care desfasoara o activitate eficitenta obtin profit, ca o bonificatie oferita de piata prin intermediul pretului incasat, iar cei ce nu au activitate econimica eficienta sunt penalizati prin faptul ca nu obtin profit sau nu isi acoprea cheltuieile intrand astfel in faliment. Functia de evaluare a puterii de cumparare a monedei consta in faptul ca ,daca preturile cresc,iar veniturile nominale sunt constante, atunci puterea de cumparare a monedei scade,iar daka preturile sunt relativ constante si veniturile nominale cresc, puterea de cumparare a monedei creste si ea. Functia de redistribuire a veniturilor se manifesta atunci cand, prin modificarile preturilor, veniturile sunt redistribuite intre agenti economici sau intre diferite categorii ale populatiei. Astfel , o scadere relativa a preturilor produselor unor anumiti agenti economici, dintr-o anumita ramura sau sector, determina scaderea veniturilor relate ale altor agenti, aflati in postura de cumparatori ai respectivelor bunuri.