Academia de Studii Economice Facultatea de Economie

Proiect la Economie European -

Impactul politicii de coeziune in Uniunea Europeana Absoria fondurilor structurale

Bucureti 2010 1

Cuprins :

1. Politica de Coeziune 2. Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune Impactul macroeconomic al Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC) : Cazul Romaniei

3.

4. Bibliografie

Impactul politicii de coeziune . Absortia fondurilor structurale Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de a reduce disiparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale. Fondurile Structurale si de Coeziune sunt principalele instrumente bugetare prin care Uniunea Europeana sustine coeziunea economica si sociala in statele membre . Acopera 1/3 din bugetul UE si sunt construite sub forma initiativelor-multianuale . Programul de implementare a politicii de coeziune acopera perioada 2000 2013 ( impartita la randul ei in 2 perioade : 2000-2006 , 2007-2013 ) cu posibilitatea prelungirii ei cu inca 2 ani in unele cazuri . Pentru perioada 2007-2013, vor fi utilizate urmatoarele instrumente ale politicii de coeziune : - Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sustine reducerea disparitatilor inter-regionale si dezvoltarea si conversia regiunilor, prin actiuni de sprijin in domeniul infrastructurii de baza, infrastructurii de educatie si sanatate si sectorului productiv ( industrie si servicii ) - Fondul Social European, care urmareste indeplinirea obiectivelor Strategiei europene de ocupare a fortei de munca, prin finantarea actiunilor de prevenire si combatere a somajului, dezvoltare a capitalului uman si de promovare a integrarii pe piata muncii; - Fondul de Coeziune, prin care se finanteaza, in principal, proiectele majore ( de interes european ) de infrastructura de transport, mediu si energie. Pentru perioada 2007-20013 , politica petnru coeziune economica si sociala are la baza un buget de 308 miliarde . Aceste fonduri vor fi cocnentrate catre urmatoarele obiective : - Convergenta : 252 miliarde ( sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii economice ) - Competitivitate Regionala si Ocupare : 49 miliarde ( sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona )

- Cooperare Teritoriala Europeana , 9 miliarde ( promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei axe : cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala . Urmatorul tabel prezinta alocarea fondurilor structurale si de coeziune pentru statele membre (milioane )

O perspectiva foarte interesanta n ceea ce priveste Uniunea Europeana si proiectele sale survine n urma analizei modului n care comunitatea aloca si administreaza fondurile structurale destinate statelor membre sau statelor n curs de aderare, care se mpart n functie de o suma de criterii ntr-o suma de categorii dintre care cele mai cunoscute sunt fondurile oferite prin intermediul programelor PHARE, ISPA si SAPARD. Cu toate acestea, ele nu sunt cele mai importante. La o privire de ansamblu, Uniunea Europeana este o structura suprastatala, care se defineste ca o comunitate de state europene independente, astazi n numar de 27, reunite n jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, n urma procesului de cooperare si integrare nceput n 1951, odata cu semnarea Tratatului de la Paris.

La nivel bugetar, statele membre contribuie la bugetul Uniunii Europene si primesc o anumita cota din bugetele astfel constituite. Fondurile sunt repartizate statelor membre prin doua sisteme, denumite Fonduri Structurale si Fonduri de Coeziune. Fondurile Structurale sunt acordate pentru ca un stat membru sa atinga un nivel minim de dezvoltare a infrastructurii n raport cu standardele europene, investitiile tintind catre cresterea economica, a locurilor de munca si la dezvoltarea euroregiunilor, precum si la nlaturarea slabiciunilor structurale atat la nivelul regiunilor mai putin dezvoltate cat si n centrele urbane. n ceea ce priveste Fondurile de Coeziune, acestea si propun sa reduca diferentele dintre regiunile si tarile europene. Obiectivul coeziunii economice si sociale apare n preambulul Tratatului de la Roma din 1957, iar termenul coeziune a fost ales ca fiind principalul cuvant cheie pentru programul lansat n perioada anilor 80 de catre Jacques Delors, menit sa relanseze procesul de integrare europeana prin crearea pietei interne si a uniunii monetare europene. Ideea de baza a fost aceea de a nsoti elementele liberale orintate catre piata ale programului de integrare, cu o componenta sociala si o aderare explicita la solidaritate ntre curentele de stanga si dreapta din Uniunea Europeana. Astfel, Delors si colaboratorii sai au propus atunci pentru componenta sociala a noii politici europene termeni cheie cum ar fi redistribuirea, solidaritatea, justitia, dezvoltarea sociala si regionala si convergenta. Aceste deziderate au fost reunite sub formula coeziune economica si sociala, care se regaseste si n preambulul din 1957. Prin urmare, Fondurile de Coeziune reprezinta un mecanism care urmareste sa elimine diferentele economice care submineaza spiritul comunitar. Desi paradoxal, una dintre principalele problemele mentionate recent n articolele de presa si comentariile asupra extinderii Uniunii Europene este tocmai slaba capacitatea sau incapacitatea statelor europene si aderante de a absorbi fondurile comunitare, fenomen care este atribuit de specialistii si analistii financiari fragilitatii financiare a acestor state. De asemenea, foarte des se mentioneaza capacitatea redusa a tarilor de a pregati proiecte eligibile pentru absorbtia fondurilor comunitare. Dificultatile de absorbtie apar de regula n zona Central si Est Europeana, unde sunt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numara si diferentele de organizare si structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democratiei locale. tarile din Est au initiat la nceputul anilor 90 un proces de descentralizare, aspirnd la rentoarcerea la autonomia locala, iar colectivitatile locale dispun n prezent de organisme de decizie constituite democratic, alese prin vot universal si cu competente sporite. n acest context, rolul acestor colectivitati devine din ce n ce mai mare la nivel finaciar, ntr-o perioada n care cerintele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri si pentru cofinantarea proiectelor comunitare. Criticile legate de folosirea banilor comunitari au semnalat n cazul Romniei o serie de cazuri de conflict de interese n care persoane din administratia publica locala si-au nsusit o parte din fondurile europene prin intermediul unor lucrari avand ca obiect alimentarea cu apa, gaze si canalizare. O problema de acest tip afecteaza, printre altele, si capacitatea de absorbtie a fondurilor europene,

determinand Guvernul sa aprobe o serie de interdictii pentru alesii locali si functionarii publici, care se refera la accesul acestora la fondurile europene. Pe de alta parte, o reorientare a politicii structurale europene prin acordarea de fonduri regionale n baza unor statistici privind venitul la nivel national si nu regional ar crea premisele pentru scaderea cheltuielilor fara a neglija regiunile cu adevarat dezavantajate. Structurat n trei capitole, lucrarea de fa prezint informaii privind fondurile puse la dispoziie de ctre Uniunea European rii noastre. ntreprinderile mici i mijlocii (IMM), organizaiile neguvernamentale (ONG), instituiile publice sau private pot solicita finanare n condiiile stabilite pentru fiecare program. Aceast form de asisten financiar a primit denumirea de Fonduri i reprezint doar o parte a asistenei financiare totale oferite de Uniunea European Romniei, asisten care se mparte n trei categorii: fonduri, investiii publice, respectiv sprijin instituional direct. Domeniile de interventie ale fondurilor structurale si de coeziune se impart in 3 mari categorii : 1.Infrastructura - transport - mediu - telecomunicatii - infrastructura urbana - infrastructura sociala si de sanatate 2.Resurse umane: - educatie - programe pentru formarea profesionala - antreprenoriat - actiuni pentru femei - incluziune sociala 3.Sectorul productiv - sustinerea sectorului privat - tursim - cercetare, dezvoltare si inovare

Urmatorul tabel prezinta marimea fondurilor structurale acordate de UE ca % din PIB

Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune Politica de coeziune influenteaza economia printr-o combinatie de canale ale cererii si ofertei. Efectele cererii pe termen scurt ( keynesiene ) apar ca o consecinta a deciziilor politice de crestere a veniturilor si a cheltuielilor legate de initiativele politicii de coeziune. Prin efectele multiplicatorilor, acestea se vor propaga in toate componentele consumului intern (investitii totale, consum privat, importuri etc.) si in componentele output-ului intern si ale venitului national. Analiza nu trebuie insa sa se limiteze la efectele pe termen scurt, ci mai degraba sa isi indrepte atentia asupra influentelor pe termen lung ale politicii de coeziune, de stimulare a ofertei potentiale. Pentru evaluarea impactului macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune s-au folosit 3 modele macroeconomice : 1.Hermin - este un model econometric care combina atat elementele neo-clasice cat si cele Keynesiene. Avantajul utilizarii acestui tip de model consta in posibilitatea de a cuantifica efectele fondurilor structurrale si de coeziune asupra economiei nu prin simpla insumare a efectelor, ci prin includerea efectelor de spillover si a externalitatilor. Modelul este unul structural, bazat pe fundamente micro-economice : latura ofertei include incorporarea principalelor mecanisme prin care fondurile influenteaza potentialul productiv ( externalitati directe asupra output-ului). Sunt incluse, de asemenea, externalitati indirecte ale factorilor de productie ( capital si forta de munca ). 2.EcoMod - este un model multi-sectorial . Acest model realizeaza o prezentare detaliata a structurii economiei , in special a comportamentului si interctiunii sectoarelor economice respectiv agentii economici. Modelul este util in analizarea modificarilor structurale , efectelor comerciale , respectiv variatia ofertei un obiectiv tinta a politicii de coeziune . Rezultatele acestui model nu sunt relevante pentru masurarea schimbarilor pe termen scurt( care au loc de la an la an ). 3.Quest- este un model elaborat de Comisia Europeana. Reprezinta un model global macro-econometric care se bazeaza pe sinteza noului model keynesist-neoclasic .P rezinta mai putine detalii sectoriale in comparatie cu celelalte doua modele , dar are o arie de acoperire geografica mai mare , incluzand toate economiile Uniunii Europene. De asemenea este singurul dintre modele care include efectele avute asupra economiilor contribuitoare nete la politica de coeziune.

Impactul politicii de coeziune asupra economiei statelor membre UE poate fi impartit in 2 etape : etapa de absorbtie , perioada in care impactul politicii de coeziune se remarca prin modificarea componentelor Cag ( C , I )

etapa a doua perioada de dupa incetarea implementarii politicii de coeziune - moment in care programele de investitii derulate anterior isi fac simtite efectul asupra ofertei agregate .

La nivelul economiei nationale exista un numar mare de firme care produc si vand bunuri economice conform functiei de productie Y = f (A x K ,B x L) Functia productiei reprezinta relatia dintre factorii de productie utilizati si bunurile economice obtinute de pe urma combinarii si utilizarii acestora . A = progresul tehnic = reprezinta stocul de cunostiinte stiintifice rezultate din cercetarea stiintifica si aplicativa care , in urma utilizarii in procesul de productie , genereaza mai multa productie pentru acelasi nivel al consumului factorilor de productie . K = stocul de capital fizic B = nivelul calitativ al fortei de munca L = forta de munca

functia de productie depinde astfel de cantitatea de capital fizic si forta de munca acumulata de intreprindere precum si de productivitatea globala a acestor factori de productie

Utilizarea fondurilor structurale determina astfel o crestere a productivitatii stocului de capital fizic ( sau progres tehnic ) ca urmare a dezvoltarii activitatii de cercetare-dezvoltare prin intermediul cheltuielilor publice privind transportul si comunicarea , statul finanteaza / furnizeaza bunuri si servicii publice pure/mixte care conduc la cresterea productivitatii capitalului privat . Aceste bunuri nu pot fi procurate prin mecanismele pietei , faciliteaza activitatea sectorului privat , asigurand partial insasi desfasurarea productiei . Utilizarea fondurilor structurale determina astfel o crestere a productivitatii fortei de munca disponibila in economie. prin intermediul cheltuielilor pentru educatie : finantarea consumului de bunuri si servicii care conduc la cresterea productivitatii fortei de munca .=> creste nivelul de educare , instruire , calificaresi implicit nivelul de specializare creste capacitatea angajatilor de a acumula informatii si aptitudini noi ( un efect similar asupra productivitatii muncii il au si cheltuielile pentru sanatate ) asigura evolutia progresului tehnic ( capacitatea de a produce noi tehnologii si de a le utiliza ) Ca urmare a educarii , instruirii si calificarii , precum si asigurarii unei bunestari fizice , psihice si sociale , indivizii in calitatea lor de agenti economici sunt si vor fi capabili sa asigure o productivitate a muncii ridicata . Marimea impactului politicii de coeziune asupra ofertei agregate depinde de :

- structura macro-sectoriala a economiei beneficiare - nivelul fondurilor aferente politicii de coeziune ( exprimate ca % din PIB ) - modul de distribuire a acestor fonduri pe categorii economice ( infrastructura fizica , resurse umane , cercetare-dezvoltare ) Programul de implementare a politicii de coeziune acopera perioada posibilitatea prelungirii ei cu inca 2 ani in unele cazuri . 2000 2013 cu

Previziunile privind impactul PC asupra gradului de ocupare a fortei de munca in ultimul an de implementare a programului ( 2013 ) este de 2 milioane de noi locuri de munca create . Efectul pe termen lung al PC asupra gradului de ocupare este de 720.000 de noi locuri de munca create ( 2020 7 ani dupa finalizarea implementarii programului de coeziune ) Previziunile privind impactul PC asupra balantei comerciale este unul negativ de-alungul perioadei de implementare , efectul pe termen lung insa ( dupa terminarea implementarii programului ) este unul benefic per ansamblu , impactul putand fi amplificat in urma aplicarii si a altor politici macroeconomice . -> efectul asupra balantei comerciale este negativ intr-o prima instanta ca urmare a cresterii importurilor generate Cag. -> in cazul in care aceste importuri au fost preponderent bunuri de capital si nu bunuri de consum , immporturile vor facilita progresul tehnic orizontal = adoptarea rapida a modificarilor tehnologice din exterior -> W capitalului fizic

10

Urmatorul tabel prezinta cresterea % a PIB ca urmare a utilizarii fondurilor structurale acordate de UE

11

Pentru estimarea cantitativa a impactului macroeconomic al Fondurilor Structurale si de Coeziune (FSC) in cazul Romaniei ( in perioada 2007-2013 ) a fost utilizat un model de tip HERMIN Efectele pe termen lung ale politicii de coeziune se fac resimtite in economie in principal prin trei mecanisme : a) cresterea stocului si calitatii infrastructurii fizice, care constituie un input pentru activitatea productiva a sectorului privat b) cresterea stocului si calitatii capitalului uman, prin investitii in training, ce constituie de asemenea un factor de crestere a productivitatii sectorului privat c) asistenta financiara pentru firmele din sectorul privat pentru stimularea initiativelor investitionale, cresterea cercetarii-inovarii, dezvoltarea sistemelor de management si marketing, etc., ceea ce duce in final la cresterea productivitatii factorilor si reduceri sectoriale ale costurilor productiei si costurilor capitalului. Pentru a surprinde impactul fondurilor structurale si de coeziune, modelul utilizat a inclus mecanismele externalitatilor directe( asupra outputului ) si indirecte ( asupra factorilor de productie ). Dupa cum se stie, programele politicii de coeziune includ un sistem complex de masuri. Pentru a putea insa estima efectul global al FSC, este necesar ca aceste masuri sa fie agregate in categorii cu semnificatie economica, mai precis care sa fie relevante pentru mecanismele de transmisie amintite anterior. Astfel, sumele aferente diverselor programe sunt agregate in trei tipuri de cheltuieli: investitii in infrastructura tehnica investitii pentru imbunatatirea capitalului uman ajutoare directe pentru investitii in sectorul industrial, servicii de piata si agricultura In plus, in cadrul acestor trei categorii, este util sa distingem intre posibilele surse de finantare: transferuri de la UE sub forma de subventii pentru autoritatile Publice co-finantare din fondurile publice, asa cum este stipulata in reglementarile FSC co-finantare din fondurile private, stipulata de asemenea in reglementarile FSC.

12

Planificarea FSC 2007-2013 pentru Romania, dupa categorii de cheltuieli si surse de finantare mil.

Au fost rulate doua scenarii, considerate scenarii standard in studiile de impact: - scenariul de baza (cu fonduri)- cheltuielile FSC la nivelul stabilit in PND - scenariul 1 (fara fonduri) se presupune ca in cadrul PND nu se vor efectua cheltuieli FSC (cheltuielile se vor mentine la nivelul fondurilor de pre-aderare). Rezultatele simularilor vizeaza: - PIB ( PIB la costul factorilor, in industrie, in servicii, in sectorul guvernamental) - cheltuieli (consumul privat, consumul public, investitiile totale) - piata muncii somajul si ocuparea fortei de munca ( total, in industrie si in servicii) - rata de crestere a salariilor ( rata salariala in industria prelucratoare ) - deficit bugetar; - export si import.

13

14

Impactul macroeconomic al Fondurilor Structurale. Diferenta procentuala intre valorile obtinute in scenariulcu fonduri si cel fara fonduri (%)

Conform tabelului de mai sus , injectia de fonduri va face ca, in 2020, PIB sa fie cu peste 25% mai mare. Majoritatea acestei cresteri va fi generata in timpul perioadei 2007-2013 (perioada injectiei), cu precadere in anii de inceput si final ai perioadei acoperite de PND. In scenariul cu fonduri, ritmul mediu anual de crestere a PIB (2007-2020) este cu 1,6 puncte procentuale mai mare decat in scenariul fara fonduri. Pentru consumul privat (CONS), diferentele apar mai mici intre scenarii, fiind preconizate o diferenta de doar 0,52 puncte procentuale intre ritmurile anuale de crestere a consumului real, in favoarea scenariului cu fonduri structurale. Investitiile (I) vor inregistra ritmuri mari de crestere, cu diferente semnificative intre scenarii (in medie +1,71 puncte pe perioada 2007-2020, in favoarea scenariului cu fonduri). Drept rezultat, in 2020, investitiile vor fi cu circa 25% mai mari datorita impactului fondurilor structurale. Interesant este si faptul ca dupa o scadere inevitabila in 2014 a diferentelor dintre cele doua scenarii (datorita ipotezei de eliminare a fondurilor structurale), totusi efectele pe termen lung inregistreaza o crestere permanenta pana in 2020, cand chiar se depaseste diferenta din ultimul an al fondurilor structurale.

15

Piata fortei de munca va fi si ea sensibil afectata de injectia de fonduri, astfel incat in cei 14 ani ai perioadei de prognoza vor fi create peste 550.000 noi locuri de munca (net) in scenariul cu fonduri, rezultat remarcabil in comparatie cu prognozata scadere a populatiei ocupate in scenariul fara. Ratele anuale de 370 crestere sunt prognozate la 0,25% in scenariul fara fonduri, in timp ce in scenariul cu fonduri ajunge la 0,42% pe an. Acestea vor duce la o diferenta neta a populatiei ocupate (L) la sfarsitul perioadei (2020) de aproape 10% fata de scenariul fara fonduri. Pe de alta parte, rata somajului (UR) in 2020 va fi la aproximativ jumatate fata de nivelul la care ar fi ajuns in scenariul fara fonduri. Atat in industrie, cat si in servicii, salariile reale (WT si WN) vor creste de 3-4 ori in timpul perioadei de prognoza. Diferentele intre scenarii, in favoarea celui cu fonduri, vor fi maxime intre anii 2007 (4%) si 2013 (6%), dupa care ele vor incepe sa se estompeze, pentru a redeveni totusi semnificative in 2020. Injectia de fonduri va mari sensibil deficitul bugetar (GBORR) in anii in care se produce (20072013), deoarece cheltuielile bugetare vor creste suplimentar cu 13-18% in termeni nominali, in timp ce veniturile vor creste moderat, cu 10-15%. Beneficiile injectiei de fonduri vor fi resimtite mai mult de sectorul industriei prelucratoare (bunuri comercializabile pe pietele externe ), al carui output (OT) va creste suplimentar in scenariul cu fonduri cu 38% in 14 ani, prin comparatie cu sectorul serviciilor, in cazul caruia cresterea suplimentara pentru ON este prognozata la circa 25%. Efectele acestor fenomene vor conduce la cresterea relativa in scenariul cu fonduri a costului unitar cu forta de munca in sectorul T (ULCT) si la scaderea relativa a acestuia in sectorul N (ULCN). Exporturile au fost considerate ca fiind determinate de variabile internationale; de aceea, nu exista diferente intre scenarii. In schimb, importurile (M) vor fi mai mari ( intre 2,7% in 2020 si 5% in 2013 ) in cazul scenariului cu fata de scenariul fara fonduri, desi diferentele nu par semnificative.

16

Bibliografie

a)

Bradley, J; Untiedt, G; Mitze, T: Analysis of the Impact of Cohesion Policy. A note explaining the HERMIN-based simulations, 2007; Guvernul Romniei: Planul Naional de Dezvoltare. Cap VII, Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune; Comisia Europeana: Growing regions, growing Europe, fourth report on economic and social cohesion Comisia European: The Potential Impact of the Fiscal Transfers under the EU Cohesion Policy Programme, European Economy, Economic Papers, nr. 283, 2007 Oprescu, G ; Constantin, L : Analiza capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare n Romania Institutul European din Romania

b)

c)

d)

e)

Surse web:

www.europa.eu www.euractiv.ro www.cnp.ro

17