Sunteți pe pagina 1din 3

Patul lui Procust (Camil Petrescu) -1933 -cartea se intituleaza si dosar de existenta, ceea ce subliniaza dorinta de aute nticitate,

de sentimente / trairi unice, si nu de mari, fastuoase ntmplari. Romane le lui Camil Petrescu nu mai abordeaza temele majore n grandoarea lor, ci n marunt ul lor, n cotidian, prezentnd sentimente, reactii, viziuni subiective ale personaj elor / naratorului. Lucrurile nu se mai ntmpla n exteriorul personajelor, ci n inter iorul constiintei lor. E diferenta majora ntre romanul obiectiv (care prezinta ev enimente majore pentru o ntreaga comunitate) si romanul subiectiv (cu accent pe t rairile interioare). -Roman de analiza psihologica -Roman subiectiv, subiectivitate accentuata de forma discursului (jurnal sau scr isoare, ambele semne ale literaturii confesive, intime) -Structural, sunt doua axe ale romanului, pe care se desfasoara doua povesti de dragoste: Fred Vasilescu-doamna T si George Demetru Ladima-Emilia Rachitaru. Sun t cupluri care se intersecteaza, la rndul lor, un alt element care le uneste fiin d acela ca ambele relatii se ncheie prin disparitia violenta a personajului mascu lin (Ladima se sinucide, iar Fred moare ntr-un accident de avion). -Compozitie. 4 niveluri: scrisorile doamnei T (n care aflam despre relatia ei cu Fred Vasilescu, notat n textul ei cu X, relatia ei cu D., barbatul acela umil car e facuse o obsesie pentru ea, dar si lucruri care tin de personalitatea ei), jur nalul lui Fred Vasilescu (vorbeste despre relatia lui cu Emilia Rachiatru, desp re relatia cu doamna T., despre relatia Emiliei cu Ladima, plus ca sunt introdus e personaje de decor, cum ar fi Valeria, sora Emiliei, si inserate elemente ale personalitatii lui Fred ), epilog I (o ncercare de a rezolva enigma mortii lui La dima) epilog II (aici naratorul e Autorul, care ncearca sa rezolve misterul morti i lui Fred si relateaza ntlnirea cu doamna T.) si notele de subsol, un loc n care e exilat Autorul (care nu e Camil Petrescu, ci un personaj nvestit cu functie auct oriala. Notele de subsol cuprind, de regula, informatii care suplimenteaza celel alte paliere, completari, dar si detalii cu privire la actul scrierii). Exista t rei naratori (Fred, doamna T si Autorul), care la rndul lor devin personaje. Mai mult, Autorul (care n majoritatea romanelor detine functia cea mai nalta din punct de vedere ierarhic), e acum izolat n subsolul paginii, ceea ce accentueaza relat ivismul celor narate si absenta unui centru coagulant si a unei perspective unic e. Perspectivei subiective i corespunde astfel o focalizare interna. -Personaje. Emilia vazuta de Fred. O actrita de proasta calitate, materialista, vulgara, fara nicio urma a feminitatii, neslefuita, voluptoasa. Emilia vazuta de Ladima: o muza, asezata pe-un piedestal. Doamna T n ochii lui Fred. Acesta e osc ilant, mai nti e atras de ea, din momentul n care devine accesibila nsa, o respinge, iar la final ajunge chiar sa o insulte. Oricum, din punctul lui de vedere, e un personaj rafinat. Autorul o vede extrem de emotiva, rafinata, inteligenta si se nzuala n acelasi timp. Ladima ajunge sa o descopere dupa deceptia suferita n urma Emiliei, si vede n ea exact opusul vulgaritatii. De cealalta parte, anturajul lui Fred o percepe neplacuta din punct de vedere estetic, o femeie slaba, dependent a de Fred, desi independenta din punctul de vedere al altor personaje. Multitudi nea de perspective / puncte de vedere accentueaza complexitatea acestui personaj . Ladima n perspectiva lui Fred: respect, mai ales ca scriitor (Ladima era gazeta r), dar aceasta nainte de a afla despre idila lui cu Emilia, ulterior si va schimb a perspectiva si va vedea n el un naiv. Emilia l manipuleaza permanent, fara scrup ule, l numeste ncapatnat si cam aiurea. Prietenii lui Ladima fie vedeau n el un geni u, un mare poet (Cibanoiu), fie l credeau un ratat, mai ales din punct de vedere social (Penciulescu). Fred, din nou un personaj complex. Din punctul de vedere a l doamnei T, Fred e barbatul iubit, al carui comportament va ramne o enigma. Nae Gheorghidiu sau Tanase Vasilescu, rudele snoabe ale lui Fred, l percep ca pe un t ip inteligent, pe care ncearca sa-l transforme ntr-o unealta pentru a-si atinge sc opurile sociale mai putin curate, n vreme Emilia vede n Fred un prilej de a-si sch imba statutul social, percepndu-l unicamente drept un tnar superficial, monden. Au torul reuseste nsa, la fel ca doamna T., sa citeasca n adncime si sa-i repereze int eligenta. -Timp si spatiu: Bucurestiul anilor 1926-1928, n prelungirea celui din Ultima noa

pte de dragoste, ntia noapte de razboi. - Conflictul e unul interior si consta n procesele de constiinta pe care si le fa ce fiecare personaj n parte. -Tehnici. Plurisperspectivism (privirea aceluiasi personaj / aceluiasi fapt din diverse puncte de vedere), o tehnica labirintica / de tip caleidoscopic, ceea ce face ca adevarul absolut sa fie de negasit, nici macar pentru Autor. Personajel e ramn straine unele fata de celelalte, contribuind astfel la taina / vraja acest ui roman. Intuitionism bergsonian, introspectie (analiza interiorului, astfel ca episoadele sunt noncronologice, prezentate n contrapunct, pe planuri), analiza p sihologica (analiza evolutiei psihologiei unui personaj, dar si a efectelor pe c are un act exterior le produce n forul interior al personajului), fragmentarism / memorie involuntara (faptele nu sunt prezentate cronologic, ci haotic, asa cum rasar ele involuntar din memorie), polifonismul vocilor (exista multipli narato ri / multiple instante care vorbesc / transmit un mesaj), autorul devenind un pe rsonaj periferic, un regizor izolat n subsolul paginii. -Explicatia titlului. Procust e numele unui tlhar antic, care si faurise un pat de dimensiuni fixe, pe care si ntindea victimele, si le schingiua pna deveneau potriv ite patului (daca erau mai lungi, oamenii erau scurtati, iar daca erau mai scurt i erau ntinsi). E un titlu metaforic, care presupune uniformizare. O uniformizare fie a vocilor narative (niciunei voci nu i e permisa autoritatea), fie a unui pe rsonaj asupra celuilalt. Exista n roman personaje care ncearca sa le aduca pe cele lalte la propriul lor standard, tipar (Emilia l njoseste pe Ladima, doamna T l rafi neaza pe Fred). -Valente ale romanului 1.roman erotico-filozofic, care surprinde misterul unor legaturi complexe, contr adictorii, roman avnd n centru 4 personaje organizate n cupluri simetrice / complem entare. Cele 4 personaje sunt responsabile, fiecare, de un anumit tip de eros. A stfel, Fred (un alter ego al lui Ladima), e omul superior, sensibil, inteligent, care va genera o iubire de nivel superior. Ladima e intelectualul de exceptie, introvertit, incapabil sa traiasca n afara proprie interioritati, astfel ca iubir ea lui tine de idealizare, de utopie. Doamna T. e feminitatea elevata, completa, care iubeste superior, care crede ca iubirea e un sentiment superior, nu doar u n impuls erotic, carnal, cum e cazul Emiliei, prototip al materialului, al insti nctualitatii, al femelei. ofera contextul istoric, cauzal al ntmplarilor. Va avea mare import 2.roman social anta n cazul lui Ladima, care nu se va putea adapta si va apela la solutia suicid ului. Societatea romna interbelica, cu toate aspectele sale (socio-economic, sau cultural-politic), e observata fie n adncimea ei, fie n absurdul evenimentului ziln ic. Romanul e unul modern, prin spatiul citadin radiografiat n toate noile sale c rize: metafizice, ontologice, etice, estetice, istorice, sociale, economice, pol itice, psihologice. 3.roman total: prezinta o conceptie filozofica asupra lumii 4.roman de analiza psihologica (vezi tehnicile) 5.roman al conditiei omului superior / al intelectualului. n special la nivelul p ersonajului Ladima, romanul devine o drama umana, etica, psihologica, erotica, g noseologica, ontologica, metafizica. Ladima e tipul intelectualului interbelic: natura sa e profund romantica (el o idealizeaza pe Emilia, construindu-i inocent a), fiind fascinat n aceeasi masura de abis/mizerabil si de sublim. Drama lui Lad ima se naste din confuzia pe care o face ntre sinceritate si luciditate, plednd pe ntru cea dinti, ceea ce i va aduce decaderea. A fi sincer e, n epoca interbelica, a transformarilor, a fi vulnerabil. Ladima e orgolios, ca orice intelectual, frus trat din cauza conditiilor social-financiare, ca orice romantic, ratat si inadec vat ca orice modern. Totul i se trage de la structura lui poetica, care l transfo rma ntr-un campion al iluziei si un inadaptat, chiar n detaliu (nu se poate adapta social vezi discutiile despre moda pe care le are cu Fred pentru ca nu se poate adapta mai nti ontologic). Inadaptarea, att n cazul lui Ladima, ct si al lui Fred, e cauzata nu att de incapacitatea plierii sociale, ct de un exces de sensibilitate structurala de care sufera amndoi. De aici decurge si tragismul cartii, din nstrai narea la care vor ajunge, diferentiindu-se clar de ceilalti si de realitate. Pa tul lui Procust e si o drama a cunoasterii, cum era si Ultima noapte de dragoste

, ntia noapte de razboi. Stefan Gheorghidiu voia sa afle, Ladima refuza sa stie, i ar Doamna T si Fred Vasilescu nu pot sa stie. Romanul devine astfel un roman al esecului. Femeile sunt singurele care supravietuiesc: doamna T pentru ca si-a c onstruit propriul spatiu, un mediu atent controlat si personalizat, iar Emilia p entru ca s-a adaptat perfect societatii. 6.roman modern. Prin: latura psihologica, conceptualizarea filozofica, fascinati a exercitata de palierele inexplicabile, non-rationale (subconstientul, sexualit atea), primordialitatea cotidianului, a faptului divers, a detaliului, istoria s i evenimentele majore fiind subminate, subordonate. 7.Patul lui Procust arta poetica. Vorbeste despre conditia artei si despre princ ipiul ei de baza: autenticitatea. Scrisul lui Camil Petrescu e unul anticalofil, dar cu mare valoare catharctica / purificatoare. 8.Roman experimentalist, din punctul de vedere al tehnicii si al compozitiei. Se combina naratiunea la persoana I cu naratiunea la persoana a III-a, dar si tipu ri diverse de texte: caiet, jurnal, scrisoare, note de subsol, articole de ziar, poezii, confesiuni.

S-ar putea să vă placă și