Sunteți pe pagina 1din 1

Iluminismul -Miscare culturala care domina ntreg secolul XVIII, ale carei coordonate esential e sunt: suprematia ratiunii

si a civilizatiei, gndirea critica, lupta contra prej udecatilor si a superstitiilor, libertatea individului, ncrederea n stiinta si pro gres, dar si n rolul programelor de educatie, discurs puternic anticlerical, cos mopolitism (vezi aparitia, n 1751, a primei Enciclopedii, editate de Diderot si D A lembert). Iluminismul impune imaginea filozofului, o noua categorie sociala. -Reprezentanti la nivel european: Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Kant, Lessing , Locke, Hume. -Iluminismul romnesc. Reprezentat n Tara Romneasca de catre Ion Heliade Radulescu, iar n Transilvania de Scoala Ardeleana, miscare culturala dezvoltata n ultimele de cenii ale secolului XVIII si nceputul secolului XIX. Reprezentantii Scolii Ardele ne (Samuil Micu-Klein, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu) sunt continuatori ai cron icarilor, sustinnd ideea romanitatii romnilor, dar si originea latina a limbii. Lu pta lor e si una pentru egalitate n drepturi cu nationalitatile privilegiate din Transilvania (vezi redactarea Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae) -Lucrari ale Scolii Ardelene. Gramatici: Elementa lingua daco-romanae sive valac hicae (1780, e prima gramatica romneasca tiparita, apare sub egida lui Samuil Mic u-Klein si Gheorghe Sincai). Lucrari sitorice: Gheorghe Sincai, Hronica romnilor si a mai multor neamuri (1802), Petru Maior, Istoria pentru nceputul romnilor n Dac hia (1812). Literatura: Ion Budai-Deleanu, Tiganiada. -Scoala Ardeleana a fost, nti si-nti, o miscare de idei. Totusi, activitatea ei s-a desfasurat pe urmatoarele paliere: ideologic (Scoala Ardeleana afirma unitatea si continuitatea poporului si limbii romne), politic (prin actul revendicativ de drepturi pentru romni Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae din 1791), social -cultural (Scoala Ardeleana militeaza pentru nfiintarea de scoli, tiparirea de ma nuale si de carti de popularizare a stiintei), literar (Ion Budai-Deleanu si Tig aniada). Eroarea majora a iluministilor romni: afirmarea puritatii etnice latine, prin ignorarea fondului dacic, ceea ce a condus la adoptarea unui scris etimolo gic. -Dimirie Cantemir, personalitate umanista si iluminista n acelasi timp. Un import ant reprezentant al barocului, prin scrieri precum Divanul (Glceava nteleptului cu lumea) si Istoria ieroglifica. Aceasta din urma e o alegorie animaliera care pr ezinta secret / enigmatic / ncifrat istoria Moldovei la nceputul secolului XVIII. Personajul central e Inorogul (alter ego al lui Cantemir), n conflict cu alte per sonaje, de asemenea surprinse mascat. Textul se caracterizeaza prin digresiuni, intercalari, dilatari retorice, limbaj ntortocheat, lexic cosmopolit. Elementul p redominant iluminist e opozitia pe care o dezvolta textul ntre ratiune si lumea p rimara, optnd pentru cea dinti. Textul e unul umanist datorita procedeelor retoric e n exces: repetitii, enumerari, gradatii, hiperbole, invocatii si interogatii re torice. Complexitatea face din acest text un pamflet, un roman, o epopee, o sati ra sociala, memorii, eseu, poem, spectacol cu masti, toate n acelasi timp. Rafina mentul e dat mai ales de parantezele filozofice si de temele si procedeele baroc e: labirintul, lumea pe dos, mastile, enigma, secretul, iluzia, instabilitatea, n carcatura stilistica / ornamentala (Baroc: curent de secolul XVII, caracterizat prin fantezie, inventivitate, abundenta ornamentala si stilistica, senzualitate, jocul opulentelor).