Consider ca afirmatia lui Paul Zaripofol cu privire la personajele lui Caragiale este adevarata si subliniaza modul n care acesta

da viata unor papusi de caracter ", le da credibilitate, facndu-le sa para att de reale. n primul rnd, I.L.Caragiale nu se remarca doar prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional n ceea ce priveste realizarea pers onajelor. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timp ului respectiv, fiecare avnd identitatea sa bine precizata, trasaturi specifice, modul sau de a gandi si de a se exprima. Personajele sale sunt asadar tipuri uma ne, personaje de factura clasica, avnd ca dominanta o trasatura careia i se subor doneaza celelalte trasaturi, pentru ca personajele, desi tipice, nu sunt realiza te schematic, ci sunt privite n complexitatea lor. Astfel, exista trasaturi comun e si trasaturi individuale care se contopesc n realizarea personajului caragiales c. n al doilea rnd, asa cum spunea Paul Zaripofol Caricatura n opera lui Caragiale este ndeobste eminent amuzanta", acest amuzament fiind strnit de ntmplarile prin care tr ec si de situatiile n care sunt puse personajele. Din personajele comediei O scris oare pierduta", cel mai expresiv consider ca este Nae Catavencu. Avocat, directo rul ziarului Racnetul Carpatilor", seful opozitiei politice din judet, ilustreaza tipul demagogului si al parvenitului. Este fondator si presedinte al Societatii Enciclopedice Aurora Economica Romna", a carei prescurtare A.E.R. este sugestiva pentru statutul de societate fantoma, prin care si nsuseste ilegal sume importante de bani. Dovada ilegalitatilor financiare este polita falsificata pe care o gas este, fara efort, Trahanache: Girurile astea doua cu care onorabilul domn Cataven cu a ridicat cinci mii de lei de la Sotietate, sunt tot pentru enteresul tarii?" . n al treilea rnd, Caragiale a dat adeseori figurilor lui un mecanism de marionete, dar exceptionala lui capacitate de observare le-a facut sa fie papusi de caracte r", asa cum sustine Paul Zaripofol. Comicul de caracter releva nsusirile ce reies , n mod indirect, din atitudinea, faptele si vorbele acestui politician, iar n mod direct din didascalii sau din relatiile cu celelalte personaje. Nae Catavencu e ste ridicol, principalele trasaturi decurgnd din manifestarea diversificata a com icului. Patron de ziar si conducatorul opozitiei politice, Catavencu vrea sa par a un cetatean onorabil, dator sa informeze opinia publica despre moravurile amor oase ale prefectului, dar n esenta este un santajist josnic, folosind scrisoarea ca unealta n dorinta de a obtine postul de deputat ( Vreau... mandatul de deputat, iata ce vreau: nimic altceva!"). Parvenit, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza scopul scuza mijloacele", pusa nsa, din pricina inculturii, pe seama nemuri torului Gambetta", pe care-l confunda cu Niccolo Machiavelli, de altfel, celebru pentru acest principiu al succesului n parvenitism. Catavencu este nfumurat si im pertinent atta timp ct se afla n posesia scrisorii, arma santajului ( Ma omoara vampi rul! prefectul asasin! ajutor!", striga el de la fereastra cnd este atacat de Tip atescu), dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci cnd pierde scrisoarea: n s anatatea iubitului nostru prefect! Sa traiasca pentru fericirea judetului nostru !". Prin comicul de situatie reies, n mod indirect si alte trasaturi ale lui Cata vencu. Lipsit de demnitate si de coloana vertebrala, el conduce manifestatia fes tiva n cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara niciun scrupul, intuind ca sansa de a cstiga n viitor este legata de Zoe. Demagogia este principala trasatur a de caracter a lui Catavencu nu bratul care loveste, vointa care ordona e de vin a", iar atunci cnd ea mbraca forme de patriotism, personajul este de un ridicol de savrsit: Nu voi, stimabile, sa stiu de Europa d-tale, eu voi sa stiu de Romnia mea si numai de Romnia...". Nu n ultimul rnd, comicul de limbaj si cel onomastic ajuta la caracterizarea perso najului si la conturarea caracterului sau fatarnic. Comicul de limbaj se manifes ta mai ales n discursurile politicianului, care reliefeaza personajul semidoct, d ar infatuat, plin de importanta. Atunci cnd ia cuvntul la adunarea electorala care precede alegerile, Catavencu si construieste cu ipocrizie o poza" de patriot ngrij orat de soarta tarii, rostind cu greu cuvintele din cauza emotiei care-l neaca, d ramaturgul evidentiind aceste atitudini ridicole prin didascalii: Iertati-ma, fra tilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare... suindu-ma la ace asta tribuna... pentru a va spune si eu... (plnsul l neaca mai tare)... Ca orice ro

mn, ca orice fiu al tarii sale... n aceste momente solemne... (de abia se mai stapn este) ma gndesc... la tarisoara mea... (plnsul l-a biruit de tot) la Romnia... (plng e)". Ignoranta lui Catavencu este evidenta att din nonsensul afirmatiilor Industri a romna e admirabila, e sublima putem zice, dar lipseste cu desavrsire". Aceeasi l ipsa elementara de cultura rezulta si din confuzii semantice, Catavencu numindui capitalisti" pe locuitorii capitalei, iar el autocaracterizndu-se liber-schimbist ". Prin comicul onomastic, se sugereaza, indirect, firea de mahalagiu, de palavragi u a lui Catavencu, ntruct "cata" nseamna persoana rautacioasa, cicalitoare, iar cuvn tul cataveica" numeste o haina cu doua fete, de unde reies, indirect, ipocrizia s i demagogia individului. n concluzie, principalele mijloace artistice de caracterizare a personajului sunt sursele comicului, foarte variate si sugestive, n conturarea trasaturilor etice remarcndu-se comicul de situatie, de caracter, de limbaj si de nume. Dialogul si monologul constituie modalitati de caracterizare indirecta, ca si vorbele, fapte le si gndurile personajului, caracterizarea directa fiind facuta de catre celelal te personaje sau de catre dramaturg. Prin indicatiile scenice, care sunt adevara te fise de caracterizare, dramaturgul si misca" personajele, le da viata si credib ilitate, facndu-le att de reale, nct traiesc si n zilele noastre.