Sunteți pe pagina 1din 2

Reprezentata pe scena n 1884, comedia O scrisoare pierduta" de I. L.

Caragiale est e a treia dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. Op era literara O scrisoare pierduta" este o comedie de moravuri, n care sunt satiriz ate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa ele ctorala din anul 1883. Comedia este o specie a genului dramatic, care strneste rsul prin surprinderea uno r moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fer icit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. n cadrndu-se n categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omene sti, piesa prezinta aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentant i corupti ai politicianismului romnesc. Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dova da fiind lista cu Persoanele de la nceputul piesei si indicatiile scenice, singur ele interventii directe ale autorului n piesa. Textul dramatic este structurat n p atru acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici nt re personaje. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avnd ca instrument al santajului politic o scrisoare pierduta" p retextul dramatic al comediei. Actiunea comediei este plasata n capitala unui judet de munte, n zilele noastre", a dica la sfrsitul secolului al XIX-lea, n perioada campaniei electorale desfasurate pe trei zile. Intriga piesei porneste de la o ntmplare banala: pierderea unei scr isori intime, compromitatoare pentru reprezentantii partidului aflat la putere ( prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache si Zoe, sotia acestuia) si grupar ea independenta constituita n jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprie tar al ziarului Racnetul Carpatilor. Conflictul secundar este reprezentat de gru pul Farfuridi Brnzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Tensiunea drama tica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului n finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita Dandanache, este ales deputat. Scena initiala din actul I prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, c are citesc ziarul lui Catavencu. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scri sorii de amor de catre adversarul politic constituie intriga comediei. Actul II prezinta n prima scena numararea voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor si de clansarea conflictului secundar. Actul III constituie punctul culminant, actiune a se muta n sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, n cadrul ntrunirii electorale. Actul IV prezinta deznodamntul si adu ce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe, iar Cata vencu se supune conditiilor ei. n final, este ales n unanimitate Dandanache si tot ul se ncheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se mpaca. Perso najele actioneaza stereotip, simplist, ca niste marionete lipsite de profunzime sufleteasca, fara a suferi transformari psihologice pe parcursul actiunii (perso naje plate ). Personajele din comedii apartin viziunii clasice pentru ca se ncadreaza ntr-o tipo logie comica, avnd o dominanta de caracter si un repertoriu fix de trasaturi. Scr iitorul depaseste cadrul comediei clasice, avnd capacitatea de a individualiza pe rsonajele, prin comportament, particularitati de limbaj si prin combinarea eleme ntelor de statut social si psihologic. Personajele apartinnd aceleiasi categorii se deosebesc prin modul de a reactiona la mprejurari, fiind astfel orientate catre comicul de caractere. De exemplu, pri ncipala trasatura a avocatului si gazetarului Nae Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie, fiind mereu pregatit sa si schimbe masca. Este vio lent cnd se stie stapn pe situatie, dar este lingusitor, umil si servil cnd se stie vinovat. De asemenea, se arata arogant si inflexibil ct timp are scrisoarea, dar devine lipsit de demnitate, trndu-se la picioarele Joiticai atunci cnd nu o mai de tine. Un alt mijloc de caracterizare indirecta este onomastica. Numele personajelor su gereaza trasatura lor dominanta. Numele lui Nae Catavencu caracterizeaza tipul d emagogului latrator (derivat de la cata" nsemnnd femeie brfitoare"). Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Formele g resite, erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura sau trasaturi ps

ihologice ale personajelor comice. Prin comicul de limbaj se realizeaza caracter izarea indirecta. Limbajul politicienilor demagogi, avocati de profesie, adversa ri n lupta pentru mandatul de deputat, tradeaza n cazul lui Catavencu incultura (c are contrasteaza comic cu pretentia de eruditie). Astfel, pretinsa eruditie a ga zetarului este tradata" de formularea principiilor sale: Scopul scuza mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta!" cnd de fapt erau vorbele lui Machiavelli. Fiind un p ersonaj care se defineste n primul rnd prin vorbire, Catavencu foloseste incorect neologismul n etimologia populara: capitalistii" devin "locuitori ai capitalei", i ar expresia latineasca honeste vivere devine oneste bibere". Nu are ticuri verbal e, pentru ca vorbirea sa este adaptata la situatii si este mobila, precum caract erul sau. Indicatiile autorului contureaza indirect personajele, prin semnificatia, n plan moral sau intentional, a gesturilor si a mimicii. n lista cu persoanele" de la ncep utul piesei, se precizeaza, alaturi de numele semnificative si statutul social, ocupatia personajelor, ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate con stitui punctul de plecare n caracterizare: Catavencu este prezentat ca avocat, dir ector- proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident-fundator al Societa tii enciclopedice-cooperative Aurora economica romna". Numele ziarului sugereaza frazeologia liberala, interesul pentru stirile de scandal si demagogia patriotis mului local. De asemenea, numele societatii sugereaza pretentia de cultura encic lopedica, anulata de intentia cstigului cooperativ. Prin aceste mijloace, piesa provoaca rsul, dar n acelasi timp, atrage atentia spec tatorilor, n mod critic, asupra comediei umane". Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de arivisti, care actioneaza dupa principiul Scopul scu za mijloacele", urmarind mentinerea sau dobndirea unor functii politice nemeritat e.