Sunteți pe pagina 1din 1

Lacul de Mihai Eminescu)

Dintre elegiile eminesciene ce mbina n mod armonios sentimentul erotic cu sentimen tul naturii, Lacul este una dintre cele mai cunoscute. Tinnd seama de titlul acesteia, reluat prin inversiune n primul vers, am fi tentat i sa consideram poezia un pastel. La Eminescu nu se poate nsa vorbi de pasteluri, n maniera n care a cultivat Alecsandri aceasta specie, pentru ca Eminescu nu este niciodata un contemplator detasat de cadrul natural descris, ci este parte comp onenta a peisajului, iar reflectarea se face de pe pozitia celui care este n mijl ocul naturii. Specia preferata, pe care o ilustreaza si poezia Lacul , este idila care mbina n mod armonios sentimentul iubirii cu sentimentul naturii. Discursul liric da glas dorintei de iubire, unui vis de iubire ideala desfasurat a n snul naturii care, prin transfigurare devine martor si ocrotitor al idilei. Compozitional, poezia formata din cinci catrene este structurata n trei secvente poetice construite simetric. Prima secventa este formata din strofa nti si primele doua versuri din strofa a doua si infatiseaza cadrul natural real; secventa a d oua, reprezentata de strofa de mijloc, prezinta visul de iubire, iar cea de-a tr eia secventa este construita simetric cu prima, prin revenire la cadrul natural real. Discursul liric transmite gradat diferite stari sufletesti. Astfel, in prima par te, folosind verbele la indicativ prezent, este construit un cadru natural roman tic, specific eminescian, creat prin personificare ca fiind in consonanta cu tra irile eului liric. Epitetele cromatice ( albe , albastru , galbeni ) contureaza un tablou viu, colorat si luminos care, personoficat ( tresarind , cutremura ), transmite sentime ntul de asteptare a iubitei, trait de eul liric. Starea de ncordare proprie eului liric este sugerata prin enumeratie si repetitie: Si eu trec de-a lung de maluri /Parc-ascult si parca astept/ Ea din trestii sa rasara. Ce-a de-a doua secventa poetica, construita in exclusivitate cu verbe la conjunc tiv ce sugereaza o stare de incertitudine, de nesiguranta( sa sarim , sa plutim , sa sc ap ) transmite visul de dragoste, speranta mplinirii unei iubiri ideale, construind unul din cele mai frumoase pasaje erotice din lirica eminesciana. Confesiunea e ului liric este sustinuta de verbe la persoana nti, plural, acesta imaginndu-se ntro consonanta perfecta cu iubita care nsa nu este definita, fiind numita o singura data prin pronumele de persoana a treia singular ea. Natura descrisa in prima s trofa ca martora a idilei, devine acum prin personificare partenerul ndragostitil or. Epitetele personificatoare antepuse( blnda luna , lin fosneasca , unduioasa apa ) s reaza o natura ocrotitoare. Trairea afectiva creste n intensitate, stare intima s ugerata de dativul etic( sa-mi cada lin pe piept ). Trezirea din acest vis, revenirea la realitate se face prin intermediul conjunct iei adversative dar cu care ncepe ultima secventa lirica alcatuita simetric cu prim a. Dar, daca, de exemplu, prin inversiune n prima secventa lirica se aducea n prim -plan natura prin antepunerea epitetelor singuratic si n zadar ca si cele doua verbe uspin si sufar aduc n atentie deziluzia, tristetea si nsingurarea eului liric. Asonan ta creata prin reluarea consoanelor siflante s,z sugereaza parca plnsul interior al eului liric. n consonanta cu aceasta traire, natura personificata simte parca ace easi traire sufleteasca sugerata de constructia metaforica cu valoare de epitet personificator: ncarcat cu flori de nufar . n ciuda simplitatii aparente a poeziei, din text se degaja o vraja aparte datorit a muzicalitatii versurilor, plasticitatii, imaginilor, a mbinarii imaginii vizual e nuferi galbeni l ncarca cu imaginea auditiva: Vntu-n trestii lin fosneasca precum a atmosferei generate de cadrul natural. Desi iubirea ramne nemplinita, atmosfera este senina si de calma resemnare. Poezia Lacul este o creatie lirica de dragoste si de natura, o idila cu elemente d e pastel n care se mbina sentimentul dragostei pentru fiinta iubita cu adoratia fa ta de frumusetile naturii.