Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. Pentru aşi apăra interesele. împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. Ea a luptat pentru credinţele sale. La Curte. doi miniştrii şi soldaţi. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. îi sfărâmă. care erau închise în apartamentele lor.Teodora nu cunoştea ezitări. Teodora moare de cancer. Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice. nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. simţea nevoia de a calma. Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. vile somtuoase. Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. În Imperiul Roman de Răsărit. începea decadenţa. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu. palatul şi monarhia. Primise de la Justinian proprietăţi imense. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare.nici scrupule. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului. unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli. pe timpul lui Justinian. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine.căutat. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. Teodora ca orice bună bizantină . băuturile cele mai variate. Împărăteselor nu le lipseau nimic . la 29 iunie 548.era credincioasă. După moartea ei. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. viaţa capătă o mare dezvoltare. ca un om de Stat. cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane.

În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea .din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. femeia care s-a numit „basileu”4. destul de variate. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. Frumoasa tânără. 163 4 Charles Diehl. sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. pag. care zguduia imperiul de patruzeci de ani. prin succesiune. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. op. La data de 18 decembrie 768. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat. pag. se împărţea în două tabere . Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. 239 . o flotă de gală. Nevoită să apeleze la prefăcătorie. Irina era o provincială pioasă. Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei. Lumea bizantină. ca singură împărăteasă. pe Irina. mare basileu şi autocrator al romanilor”3. În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi.Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase.cit. viitoarea împărăteasă a Bizanţului.ca suspecte de sentimente iconoclaste. În istoria bizantină. În 1 noiembrie 768. ca basilissă. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. vol I . Ea primea puterea imperială. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. De o parte se găseau oficialităţile. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu.cit. Este vorba de conflictul icoanelor. op. clasele mijlocii.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea.

gustul de lux. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. Ca tutore al fiului său. prin câştigarea victoriei religioase. brutalitatea. A dovedit cât era de femeie. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. dar oricum sa manifestat Irina. arătând simţul ceremoniei.cit. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate. desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor. la Constantinopol. alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa. Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. Ajutată de un politician. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială. pag. Este considerată o femeie născută pentru tron. Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă . Irina a modifcat şi politica externă a imperiului .166 . Pentru a-şi atinge scopul. op. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni.descoperite în apartamentul său. Din istoria bizantină. Pentru a-şi atinge scopul. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. Irina devine împărăteasă. Orgoliasă şi pasională. Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. Conciliul a fost convocat pentru anul 786. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. Irina a devenit atotputernică. regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. Stăpână pe situaţia militară. Din fericire pentru Irina. leon al IV-lea moare subit. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea. În doar şapte ani de luptă politică. Când triunful Irinei părea complet.

În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. considerându-se această cruzime un adulter. La începutul domniei sale. izbucnise o revoltă. Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. drăguţă. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. în 792.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. Ca femeie a luat titlul de împărat. în luna august 803 părăsită de toţi. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale. ea negociase din interese politice. După victoria în domeniul religios. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. înconjurată de intrigi şi denunţuri. În urma acestei lovituri. Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei. . A murit trista. în Biserica Sfinţilor Apostoli. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. ea a fost ameţită de atotputernicia sa. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. Prin toate reprezentările ei. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. A găsit o tânără armeancă. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important. dorea să îşi arate măreţia dobândită. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. În urma acestei cruzimi. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. Tânărul Constantin al IV-lea. a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. mare basileu şi autocrator al romanilor”. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie.

care se dădea femeilor bizantine. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. serioasă. riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. pentru istorie. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. Avea o mare stimă pentru literatura.Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas. Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. Aflată sub influenţa bunicii sale. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii .Încă din leagăn. La această femeie se surprinde ambiţia. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie. Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. curtea bizantină se schimbase foarte mult. Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. Acestea erau . o tânără binecrescută. prin datoria care se impunea istoricului. Ana Comnena a deveni. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. mama împăratului. Sub influenţa Anei Dalassena. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui. puterea şi aptitudinea minţii. de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena.

Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială. Pentru psihologia personajului din Alexiada. se căsătoreşte cu marele senior. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. Ana Comnena a murit în 1148. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă. Alexiada. iar tatăl său fiind Alexios Charon. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse. find foarte tineri. 6 Charles Diehl. În 1136 când soţui ei moare. Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire. la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . op. căreia Ana Comnena. Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii.cit. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. În 1097. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. având întinse legături prin nobilimea imperiului. Ea era inteligentă şi plină de energie. o făcea fără gânduri ascunse. ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. Într-o epocă de războaie.l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri. rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. pag 97 . A fost o femeie remarcabilă. Ana Dalassena. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste. Această femeie cinstită. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. ca o doamnă cinstită cum era. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină. toate regretele şi toate amintirile6. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile . Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful