Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

căutat. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului. doi miniştrii şi soldaţi. fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea. nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. Teodora moare de cancer. băuturile cele mai variate. cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice. palatul şi monarhia. cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare.nici scrupule. Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. După moartea ei.Teodora nu cunoştea ezitări. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine. La Curte. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ. la 29 iunie 548. Împărăteselor nu le lipseau nimic . Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. În Imperiul Roman de Răsărit. Ea a luptat pentru credinţele sale.era credincioasă. viaţa capătă o mare dezvoltare. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. ca un om de Stat. începea decadenţa. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. Primise de la Justinian proprietăţi imense. simţea nevoia de a calma. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. care erau închise în apartamentele lor. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica. vile somtuoase. Pentru aşi apăra interesele. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli. au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. pe timpul lui Justinian. Teodora ca orice bună bizantină . îi sfărâmă.

În istoria bizantină. destul de variate. ca singură împărăteasă. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. se împărţea în două tabere . În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii. ca basilissă.Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase. viitoarea împărăteasă a Bizanţului. femeia care s-a numit „basileu”4. Este vorba de conflictul icoanelor. De o parte se găseau oficialităţile. Lumea bizantină. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi.cit. Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. 163 4 Charles Diehl. La data de 18 decembrie 768. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. pag. pag. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. Ea primea puterea imperială. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat. op. Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei. egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. În 1 noiembrie 768.cit. care zguduia imperiul de patruzeci de ani. clasele mijlocii. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. pe Irina. 239 . op. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea. Irina era o provincială pioasă. o flotă de gală. Frumoasa tânără. Nevoită să apeleze la prefăcătorie.din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor.ca suspecte de sentimente iconoclaste. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. prin succesiune. În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea . mare basileu şi autocrator al romanilor”3. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. vol I .

Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă . În doar şapte ani de luptă politică.cit. A dovedit cât era de femeie. leon al IV-lea moare subit. Pentru a-şi atinge scopul. la Constantinopol. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. Este considerată o femeie născută pentru tron. arătând simţul ceremoniei. iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. gustul de lux. Pentru a-şi atinge scopul. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea. Irina a modifcat şi politica externă a imperiului . Din istoria bizantină. prin câştigarea victoriei religioase. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. Stăpână pe situaţia militară. pag. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme. dar oricum sa manifestat Irina. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa. Conciliul a fost convocat pentru anul 786. regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. Din fericire pentru Irina. Irina a devenit atotputernică. Ca tutore al fiului său. Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă.166 . Ajutată de un politician.descoperite în apartamentul său. brutalitatea. op. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. Când triunful Irinei părea complet. Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. Orgoliasă şi pasională. ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică. Irina devine împărăteasă. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică.

Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. A găsit o tânără armeancă. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. Tânărul Constantin al IV-lea. a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. Ca femeie a luat titlul de împărat. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. ea negociase din interese politice. . inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. considerându-se această cruzime un adulter. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale. în luna august 803 părăsită de toţi. dorea să îşi arate măreţia dobândită. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. Prin toate reprezentările ei. La începutul domniei sale. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. înconjurată de intrigi şi denunţuri. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. În urma acestei cruzimi. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie. După victoria în domeniul religios. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. drăguţă. în 792. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. mare basileu şi autocrator al romanilor”. Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. izbucnise o revoltă. în Biserica Sfinţilor Apostoli. A murit trista.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul. iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. ea a fost ameţită de atotputernicia sa. În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. În urma acestei lovituri.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important.

Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului. Ana Comnena a deveni. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. Avea o mare stimă pentru literatura. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. Acestea erau .Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena.Încă din leagăn. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. Sub influenţa Anei Dalassena. o tânără binecrescută. curtea bizantină se schimbase foarte mult. puterea şi aptitudinea minţii. iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului. pentru istorie. riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii . serioasă. Aflată sub influenţa bunicii sale. de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. La această femeie se surprinde ambiţia. Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre. fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. mama împăratului. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . prin datoria care se impunea istoricului. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. care se dădea femeilor bizantine. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui.

Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. Alexiada. căreia Ana Comnena. Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă. find foarte tineri. Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. Această femeie cinstită. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă. Ana Comnena a murit în 1148. ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri.l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. 6 Charles Diehl. A fost o femeie remarcabilă.cit. În 1136 când soţui ei moare. op. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică. Într-o epocă de războaie. la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . pag 97 . ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii. o făcea fără gânduri ascunse. Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse. se căsătoreşte cu marele senior. În 1097. Pentru psihologia personajului din Alexiada. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. având întinse legături prin nobilimea imperiului. toate regretele şi toate amintirile6. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină. Ana Dalassena. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. Ea era inteligentă şi plină de energie. ca o doamnă cinstită cum era. rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile . iar tatăl său fiind Alexios Charon. Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful