Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. vile somtuoase. simţea nevoia de a calma. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice. ca un om de Stat. La Curte. Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. După moartea ei. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane. Ea a luptat pentru credinţele sale. împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. doi miniştrii şi soldaţi. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare.căutat. la 29 iunie 548. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu.era credincioasă. palatul şi monarhia. Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului.Teodora nu cunoştea ezitări. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. Teodora moare de cancer. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. În Imperiul Roman de Răsărit. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine. Teodora ca orice bună bizantină .nici scrupule. cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. Împărăteselor nu le lipseau nimic . nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. începea decadenţa. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. băuturile cele mai variate. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi. Pentru aşi apăra interesele. îi sfărâmă. pe timpul lui Justinian. au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. Primise de la Justinian proprietăţi imense. viaţa capătă o mare dezvoltare. care erau închise în apartamentele lor. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica.

Frumoasa tânără.cit. clasele mijlocii. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. Irina era o provincială pioasă.ca suspecte de sentimente iconoclaste. pag. 163 4 Charles Diehl. ca basilissă. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea. În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea . Este vorba de conflictul icoanelor. Ea primea puterea imperială. În 1 noiembrie 768. Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. La data de 18 decembrie 768. 239 . o flotă de gală. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. se împărţea în două tabere . Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu.cit. pag.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. Lumea bizantină. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei. Nevoită să apeleze la prefăcătorie. op. femeia care s-a numit „basileu”4. vol I . care zguduia imperiul de patruzeci de ani.din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor. destul de variate. pe Irina.Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase. viitoarea împărăteasă a Bizanţului. În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii. op. sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi. prin succesiune. ca singură împărăteasă. În istoria bizantină. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. mare basileu şi autocrator al romanilor”3. De o parte se găseau oficialităţile. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat.

regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa. Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . brutalitatea. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor. Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă. a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. op. În doar şapte ani de luptă politică.cit. Este considerată o femeie născută pentru tron. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă . Din fericire pentru Irina. Orgoliasă şi pasională. ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. dar oricum sa manifestat Irina. Irina a modifcat şi politica externă a imperiului . Ajutată de un politician. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea. gustul de lux. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. la Constantinopol.166 . Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787. iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. Conciliul a fost convocat pentru anul 786. prin câştigarea victoriei religioase. leon al IV-lea moare subit. Stăpână pe situaţia militară. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia.descoperite în apartamentul său. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. Când triunful Irinei părea complet. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică. arătând simţul ceremoniei. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică. Ca tutore al fiului său. Irina devine împărăteasă. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. Din istoria bizantină. desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. Irina a devenit atotputernică.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. Pentru a-şi atinge scopul. pag. A dovedit cât era de femeie. Pentru a-şi atinge scopul.

. considerându-se această cruzime un adulter. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. A murit trista. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. Prin toate reprezentările ei. dorea să îşi arate măreţia dobândită. ea a fost ameţită de atotputernicia sa.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie. în luna august 803 părăsită de toţi. mare basileu şi autocrator al romanilor”. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. izbucnise o revoltă. A găsit o tânără armeancă. în Biserica Sfinţilor Apostoli. În urma acestei lovituri. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important. drăguţă. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. Tânărul Constantin al IV-lea. În urma acestei cruzimi. în 792. înconjurată de intrigi şi denunţuri. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. Ca femeie a luat titlul de împărat. Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei. a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. ea negociase din interese politice. La începutul domniei sale. Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. După victoria în domeniul religios. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul.

riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. Aflată sub influenţa bunicii sale. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. mama împăratului. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. La această femeie se surprinde ambiţia. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui. prin datoria care se impunea istoricului. pentru istorie. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale.Încă din leagăn. iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena. puterea şi aptitudinea minţii. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. Ana Comnena a deveni. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii .Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie. o tânără binecrescută. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. serioasă. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas. s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. care se dădea femeilor bizantine. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. Avea o mare stimă pentru literatura. de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. Acestea erau . Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului. Sub influenţa Anei Dalassena. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. curtea bizantină se schimbase foarte mult. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre.

la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. toate regretele şi toate amintirile6. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa. A fost o femeie remarcabilă. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă. Această femeie cinstită. Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. căreia Ana Comnena. ca o doamnă cinstită cum era. 6 Charles Diehl. o făcea fără gânduri ascunse. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă. Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. Pentru psihologia personajului din Alexiada. având întinse legături prin nobilimea imperiului. Ana Comnena a murit în 1148.l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. În 1136 când soţui ei moare. Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. Ana Dalassena. Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste. Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire. pag 97 . ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică.cit. Într-o epocă de războaie. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. se căsătoreşte cu marele senior. Ea era inteligentă şi plină de energie. rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. op. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială. find foarte tineri. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. iar tatăl său fiind Alexios Charon. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. Alexiada. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile . În 1097.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful