Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

doi miniştrii şi soldaţi. pe timpul lui Justinian. cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. care erau închise în apartamentele lor. vile somtuoase. Primise de la Justinian proprietăţi imense. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. În Imperiul Roman de Răsărit. Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare. Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. îi sfărâmă. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. Împărăteselor nu le lipseau nimic . ca un om de Stat. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. la 29 iunie 548. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice.nici scrupule. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. Ea a luptat pentru credinţele sale. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica. începea decadenţa. simţea nevoia de a calma. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ.Teodora nu cunoştea ezitări. Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi.căutat.era credincioasă. Pentru aşi apăra interesele. fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine. viaţa capătă o mare dezvoltare. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. După moartea ei. La Curte. Teodora moare de cancer. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane. palatul şi monarhia. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli. băuturile cele mai variate. Teodora ca orice bună bizantină .

De o parte se găseau oficialităţile. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea. Frumoasa tânără. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. Ea primea puterea imperială. ca singură împărăteasă. Este vorba de conflictul icoanelor. vol I . Lumea bizantină. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei. care zguduia imperiul de patruzeci de ani. pag. pag. 163 4 Charles Diehl. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. Nevoită să apeleze la prefăcătorie.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea . ca basilissă. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. prin succesiune. La data de 18 decembrie 768. sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. se împărţea în două tabere .Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase. În 1 noiembrie 768. pe Irina. viitoarea împărăteasă a Bizanţului. egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. op. destul de variate. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi. Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat. o flotă de gală.ca suspecte de sentimente iconoclaste. femeia care s-a numit „basileu”4.cit.din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor. clasele mijlocii. În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. Irina era o provincială pioasă. 239 . mare basileu şi autocrator al romanilor”3. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă. În istoria bizantină.cit. Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. op.

Irina a modifcat şi politica externă a imperiului . Pentru a-şi atinge scopul. regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. În doar şapte ani de luptă politică. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. Irina a devenit atotputernică. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. leon al IV-lea moare subit. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. arătând simţul ceremoniei. Ca tutore al fiului său. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă . a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. prin câştigarea victoriei religioase. Stăpână pe situaţia militară. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. Conciliul a fost convocat pentru anul 786.166 . Din fericire pentru Irina. Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă. Orgoliasă şi pasională. brutalitatea. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia. op. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică.cit. Când triunful Irinei părea complet. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. Pentru a-şi atinge scopul. A dovedit cât era de femeie. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. la Constantinopol. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. pag. Este considerată o femeie născută pentru tron. Din istoria bizantină. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni. Irina devine împărăteasă. Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787. iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate.descoperite în apartamentul său. gustul de lux. Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme. dar oricum sa manifestat Irina. Ajutată de un politician. alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa.

Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. considerându-se această cruzime un adulter. La începutul domniei sale.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. drăguţă. ea negociase din interese politice. În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. ea a fost ameţită de atotputernicia sa. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. În urma acestei cruzimi. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important. a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. izbucnise o revoltă. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. în Biserica Sfinţilor Apostoli. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie. Prin toate reprezentările ei. inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. În urma acestei lovituri. dorea să îşi arate măreţia dobândită. Tânărul Constantin al IV-lea. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. înconjurată de intrigi şi denunţuri. . Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei. A murit trista. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. mare basileu şi autocrator al romanilor”.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. în luna august 803 părăsită de toţi. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. A găsit o tânără armeancă. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. După victoria în domeniul religios. în 792. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. Ca femeie a luat titlul de împărat.

pentru istorie. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas. o tânără binecrescută. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena. Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . La această femeie se surprinde ambiţia. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. Aflată sub influenţa bunicii sale. Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. Sub influenţa Anei Dalassena. Avea o mare stimă pentru literatura. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului.Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale. mama împăratului.Încă din leagăn. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii . iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. prin datoria care se impunea istoricului. Acestea erau . de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. care se dădea femeilor bizantine. fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. puterea şi aptitudinea minţii. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. curtea bizantină se schimbase foarte mult. Ana Comnena a deveni. serioasă. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie.

Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire. Alexiada. A fost o femeie remarcabilă. Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. pag 97 . Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile . Ea era inteligentă şi plină de energie. Pentru psihologia personajului din Alexiada. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul. Ana Dalassena. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică. la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . iar tatăl său fiind Alexios Charon. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii. căreia Ana Comnena. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină.l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri. ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina.cit. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. ca o doamnă cinstită cum era. Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse. op. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. În 1097. Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. În 1136 când soţui ei moare. se căsătoreşte cu marele senior. find foarte tineri. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. având întinse legături prin nobilimea imperiului. toate regretele şi toate amintirile6. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. o făcea fără gânduri ascunse. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă. Ana Comnena a murit în 1148. Această femeie cinstită. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. Într-o epocă de războaie. 6 Charles Diehl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful