Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. vile somtuoase. Împărăteselor nu le lipseau nimic . Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica. După moartea ei. Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. la 29 iunie 548. Teodora ca orice bună bizantină .era credincioasă. împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. Teodora moare de cancer. Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ. Ea a luptat pentru credinţele sale. care erau închise în apartamentele lor. începea decadenţa. La Curte.căutat. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. palatul şi monarhia.Teodora nu cunoştea ezitări. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu.nici scrupule. băuturile cele mai variate. ca un om de Stat. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. Pentru aşi apăra interesele. pe timpul lui Justinian. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi. îi sfărâmă. Primise de la Justinian proprietăţi imense. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. În Imperiul Roman de Răsărit. doi miniştrii şi soldaţi. nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . viaţa capătă o mare dezvoltare. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice. unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. simţea nevoia de a calma. cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli.

ca basilissă. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu. De o parte se găseau oficialităţile. se împărţea în două tabere . sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare. Este vorba de conflictul icoanelor. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. pag.din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor. viitoarea împărăteasă a Bizanţului. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. Nevoită să apeleze la prefăcătorie. 163 4 Charles Diehl. La data de 18 decembrie 768. femeia care s-a numit „basileu”4. Frumoasa tânără. destul de variate. vol I . Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. mare basileu şi autocrator al romanilor”3. În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii.cit. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. prin succesiune. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi. În istoria bizantină. care zguduia imperiul de patruzeci de ani. egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. op. 239 . op.Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase. Ea primea puterea imperială. clasele mijlocii. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. pe Irina. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. În 1 noiembrie 768. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat. În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea . Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. ca singură împărăteasă. Irina era o provincială pioasă. pag. Lumea bizantină. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. o flotă de gală. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei.ca suspecte de sentimente iconoclaste. Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu.cit.

Irina devine împărăteasă. Este considerată o femeie născută pentru tron. regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. Irina a modifcat şi politica externă a imperiului . alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa. pag. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică. Ca tutore al fiului său. Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme.descoperite în apartamentul său. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. prin câştigarea victoriei religioase. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. arătând simţul ceremoniei. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. Ajutată de un politician. Orgoliasă şi pasională. a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. Când triunful Irinei părea complet. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor. Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială. leon al IV-lea moare subit. brutalitatea. În doar şapte ani de luptă politică. Irina a devenit atotputernică. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni. Pentru a-şi atinge scopul. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. la Constantinopol. op. Pentru a-şi atinge scopul. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia.cit. gustul de lux. ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă . Stăpână pe situaţia militară. Conciliul a fost convocat pentru anul 786. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică. Din fericire pentru Irina. A dovedit cât era de femeie. dar oricum sa manifestat Irina. iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate. Din istoria bizantină.166 .

dorea să îşi arate măreţia dobândită. izbucnise o revoltă. în 792. în Biserica Sfinţilor Apostoli. După victoria în domeniul religios. inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. ea a fost ameţită de atotputernicia sa. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. ea negociase din interese politice. Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. . a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. La începutul domniei sale. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. În urma acestei cruzimi. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. Tânărul Constantin al IV-lea. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important. Prin toate reprezentările ei. Ca femeie a luat titlul de împărat. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. A găsit o tânără armeancă. Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. mare basileu şi autocrator al romanilor”. În urma acestei lovituri. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale. Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei. iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. considerându-se această cruzime un adulter. drăguţă. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. în luna august 803 părăsită de toţi. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. A murit trista. înconjurată de intrigi şi denunţuri.

riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii . Avea o mare stimă pentru literatura.Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. Aflată sub influenţa bunicii sale. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas. Ana Comnena a deveni. mama împăratului. La această femeie se surprinde ambiţia. s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. prin datoria care se impunea istoricului. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena.Încă din leagăn. puterea şi aptitudinea minţii. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. Sub influenţa Anei Dalassena. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. pentru istorie. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale. care se dădea femeilor bizantine. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. serioasă. curtea bizantină se schimbase foarte mult. de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui. Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. Acestea erau . Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. o tânără binecrescută. Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului.

rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii. Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse. ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri. Ana Comnena a murit în 1148. Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. ca o doamnă cinstită cum era. se căsătoreşte cu marele senior. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. În 1136 când soţui ei moare. Această femeie cinstită. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste. A fost o femeie remarcabilă. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială. Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. o făcea fără gânduri ascunse. op. În 1097. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. Alexiada. ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile .l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. iar tatăl său fiind Alexios Charon. Ana Dalassena. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. Într-o epocă de războaie. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică. find foarte tineri. la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. Ea era inteligentă şi plină de energie. pag 97 . toate regretele şi toate amintirile6. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul.cit. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. având întinse legături prin nobilimea imperiului. 6 Charles Diehl. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. Pentru psihologia personajului din Alexiada. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă. căreia Ana Comnena.