P. 1
Chipuri de Femei Ilustre Pana La Ana2

Chipuri de Femei Ilustre Pana La Ana2

|Views: 39|Likes:
Published by Claudia Oltean

More info:

Published by: Claudia Oltean on Jun 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2011

pdf

text

original

Chipuri de femei ilustre. Împărătese.

Din perspectiva istoriei, Imperiul Bizantin a reprezentat o „Lume” şi nu doar un imperiu cu o evoluţie zbuciumată şi strălucită. Lumea bizantină a fost o lume pitorească, măreaţă, inedită şi mai ales colorată; a fost o lume care a purtat cu ea tot binele şi tot răul din om,o lume cu urcuşuri şi coborâşuri, cu victorii şi cu înfrângeri. Din mulţimea graţioasă, luxoasă şi spectaculoasă a femeilor şi împărăteselor bizantine, a rămas foarte cunoscută aventuroasa Teodora, soţia şi împărăteasa alăturată lui Iustinian. Atât în timpul vieţii cât şi în lungul timp de după dispariţia ei, această femeie de joasă condiţie a atras curiozitatea şi a surprins prin norocul ei miraculs. Născută în jurul anului 500, în Cipru, Teodora a ajuns din fragedă copilărie la Constantinopol. A trăit îmreună cu familia sa umilă, de circari, în capitala lumii. Din înpreunarea celor doi actori de circ s-au născut trei fete: Cornito,Teodora şi Anastasia. Pe măsură ce au atins împlinirea fizică şi frumuseţea, Teodra şi surorile ei, s-au dedicat plăcerilor prostituţiei. După ce a domnit ceva timp asupra plăcerilor şi a sfidat dispreţul capitalei s-a retras pe coasta Africii, însoţindu-l pe un anume Hecebolas care obţinuse guvernarea acelei părţi a imperiului. Dar această plecare a fost de scurtă durată deoarece amantul guvernator a alungato brusc şi fără bani. Teodora mai avea şi alte calităţi în afara frumuseţii şi a talentelor trupeşti de prostituată. Era inteligentă, spirituală şi veselă. Era plăcută şi nostimă, avea graţie şi desigur o irezistibilă putere de seducţie.Mintea ei lucidă şi hotărâtă a dominat puternic sufletul amantului de patruzeci de ani. Îndrăgostit nebuneşte Iustinian, nu i-a refuzat nimic iubitei sale. A copleşit-o cu toate bogăţiile Orientului, pentru că era atrasă de bani ca în vechea meserie. Dorind cu lăcomie, onoruri şi stimă, Justinian a obţinut pentru ea titlul de patriciană, speculând slăbiciunea împăratului unchiul său. Ambiţia şi dorinţa de influenţă i-a satisfăcut-o lăsându-se condus de sfaturile ei, de antipatiile şi simpatiile ei1. Atracţia nemăsurată a lui Justinian a cunoscut apogeul în momentul când s-a hotărât să o ia în căsătorie, fiind încântat să înobileze şi să îmbogăţească fiinţa iubită. Teodora iubea luxul, îi plăceau rafinamentele şi extravaganţele. Avea o abilitate politică,ea ştia foarte bine că farmecul ei era cel mai sigur garant al influenţei sale2.Masa îi era servită cu un gust fin şi
1 2

Vladimir Roşculeţ, Femei celebre în istorie, 2000, pag. 150-153 Charles Diehl, Teodora, edit.Histiria, 2007, pag. 60

începea decadenţa. palatul şi monarhia. Ea a luptat pentru credinţele sale. băuturile cele mai variate. Împărăteasa Irina Spre deosebire de femeile lumii antice. destul de curajoasă să îşi protejeze prietenii săi persecutaţi şi să le dea mijloacele de a-şi reforma biserica. Teodora care făce parte din familia marilor împăraţi ai Bizanţului care. pe timpul lui Justinian. Primise de la Justinian proprietăţi imense. în care se sfârşi trist o domnie glorioasă. cele din Imperiul Creştin de Răsărit au evoluat pe linia libertăţii patricenienelor romane. sub forma trecătoare şi schimbărilor a certurilor teologice. După moartea ei. Teodora moare de cancer. La Curte. destul de hotărâtă în aşi impune politica sa împăratului. Înafară de asta avea prea multă fineţe dar şi un bun simţ politic ca să înţeleagă importanţa chestiunilor religioase. viaţa capătă o mare dezvoltare. Influenţa ei n-a fost întotdeauna bună. În faţa împăraţilor oamenii trebuiau să îngenuncheze şi să fie cu gura până la pământ. dar ea a însemnat cu o urmă adâncă guvernarea lui Justinian. În timp ce Justinian se ocupa de chestiunile religioase. au ştiut totdeauna să vadă fondul permanent al problemelor politice. vile somtuoase. Justinian dorea ca în memoria ei să menţină în serviciul său pe toţi cei ce fuseseră în preajma ei . Împărăteselor nu le lipseau nimic . cu pasiune ca o adevărată femeie îndrăzneaţă să aresteze un papă. Statutul femeilor bizantine au umbrit statele barbare apusene ale evului mediu. Ea simţea pericolul pe care-l creau pentru imperiu ciocnirile religioase prin care. popoarele orientale îşi manifestau tendinţele lor separatiste. unde Curtea petrecea ceea mai mare parte a anului. Teodora ca orice bună bizantină . îi sfărâmă. care erau închise în apartamentele lor. nemulţumirile lor ameninţătoare şi făcea eforturi să îndrepte politica imperială. ca un om de Stat. Teodora cerea la fiecare dintre mesele sale mâncărurile cele mai fine. la 29 iunie 548. Pentru aşi apăra interesele. În Imperiul Roman de Răsărit. fără milă pe toţi cei a căror ambiţie îi năzuise să-i zdruncine autoritatea.nici scrupule. Când părăsea Constantinopolul era însoţită de gărzi. iar Justinian plânge cu amărăciune pierderea care era ireparabilă. Pentru ai face pe plac Justinian construi cu mari cheltuieli. împărătesele nu erau considerate ca nişte minore eterne. A fost o mare ambiţioasă care a tulburat profund. simţea nevoia de a calma.Teodora nu cunoştea ezitări.căutat. Ea participa la toate ceremoniile şi la toate treburile imperiului.era credincioasă. domenii întinse care cereau o administrare specială şi din care Teodora scotea un venit mare. doi miniştrii şi soldaţi.

egală cu ceea aviitorului soţ şi după aceea devenea soţia basileului. În aceea zi a fost aşezată pe tron prima împărăteasă care a avut ambiţia şi puterea de a domni independent. O mireasă imperială bizantină era mai întâi încoronată ca împărăteasă. Irina fusese încoronată împărăteasă de către cei doi împăraţi. Irina era o provincială pioasă. sa cunoscut domnia Irinei ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare. Lumea bizantină. În statele occidentale germanice nu se accepta intrarea puterii. în mâinile unei femei dar Bizanţul a cunoscut şi a acceptat fără revoltă o suverană care era numită în acte :”Irina. tatăl lui Constantin al IV-lea şi fiul Leon al IV-lea. Este vorba de conflictul icoanelor. viitoarea împărăteasă a Bizanţului.cit.clasele sociale şi armata iar pe cealaltă parte clerul. care sub aparenţa teologică ascundea contradicţii din viaţa gloriosului imperiu. Simpatiile Irinei pentru cultul icoanelor nu era îndoielnic dar periaoda urcării ei pe tron cunoştea persecuţiile celor care încercau sa repună icoanele pe pereţi. Ceremoniile care întovărăşau încoronarea şi căsătoria dădeau viitoarei împărătese o prestanţă cu totul nouă şi transformau o fată săracă într-o finţă supraomenească vie a purităţii şi divinităţii. fusese găzduită o perioadă în palatul Hieria din faţa capitalei.ca suspecte de sentimente iconoclaste. dintr-o provincie legată strâns de cultul icoanelor. În anul 780 mai multe persoane din intimitatea împărătesei au fost închise din ordinul lui Leon al IV –lea . care zguduia imperiul de patruzeci de ani. împodobită cu flori au adus la Constantinopol. 163 4 Charles Diehl. pag. ca basilissă.cit. destul de variate. La data de 18 decembrie 768. În 1 noiembrie 768. vol I . femeia care s-a numit „basileu”4. Timpurile în care Irina se ridica pe tron erau dominate de un conflict religios creştin. Nevoită să apeleze la prefăcătorie. De o parte se găseau oficialităţile. ca singură împărăteasă. înlocuind în totalitate drepturile barbăteşti la titlul de împărat. 239 . clasele mijlocii. se împărţea în două tabere . În istoria bizantină. Ea primea puterea imperială. op. Basilissa s-a compromis grav din cauza a două icoane 3 Vladimir Roşulescu.Acest conflict iconoclast era în realitate un conflict între puterea civilă şi comunităţiile religioase. poporul şi femeile îndrăgostite de luxul bisericesc. pe Irina. prin succesiune. în prezenţa întregii curţi imperiale bizantine şi a bisericii. Imaginile împărăteselor au apărut în descrieri şi în portrete. Alegere fetelor care deveneau soţii de împăraţi se făcea foarte natural şi dezinteresat. op. Irina trebuia să jure că nu va accepta niciodată icoanele. mare basileu şi autocrator al romanilor”3. Frumoasa tânără. pag. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Sacru. o flotă de gală.din plăcerile puterii iar în viaţa publică ele aveau rol politic recunoscut de toţi bărbaţii din timpul lor.

desfăşurând în acest scop tot spiritul lor de intrigă. a încheiat războiul din Orient şi a căutat o apropiere de papalitatea apuseană. brutalitatea. ea a rămas totdeauna credincioasă şi admirată. rămâne pentru epoca în care a trăit deosebit de interesantă şi de dramatică. pag. basilissa şi primul său ministru au plănuit răzbunarea. Irina a modifcat şi politica externă a imperiului .cit. Frumoasa dar aruncata de foarte tânără într-o curte coruptă .166 .descoperite în apartamentul său. leon al IV-lea moare subit. Pe plan religios a instituit o toleranţă dând libertate repopulării şi dispunând obiectivele venerate de biserică. regimentele de gardă au fost îndepărtate de Constantinopol şi înlocuite imediat cu trupele credincioase. Fiul său crescuse 5 Vladimir Roşulescu. Împărăteasa şi noul patriarh nu au ţinut seama de opoziţia grupului de episcopi şi de ostilitatea faţă de icoane a regimentelor din garda imperială. Conciliul a fost convocat pentru anul 786. dezaprobând sinodul iconoclast din 753 şi negând autoritatea canonică. gustul de lux. împărăteasa a trebuit să-şi caute alte ajutoare care să fie devotaţi numai ei şi cauzei ortodoxiei. stăpânirea tronului era periculos ameninţată. Prefăcându-se că nu ştie de existenţa lor se arăta gata să jure dar în faţa împăratului a suferit o ştirbire semnificativă. În doar şapte ani de luptă politică. Este considerată o femeie născută pentru tron. Pentru a-şi atinge scopul. Ajutată de un politician. op. Stăpână pe situaţia militară. Ca tutore al fiului său.iar moştenitorul tronului Constantin al IVlea era încă un copil. A dovedit cât era de femeie. cruzimea şi s-a adaptat de minune la toate problemele curţi imperiale. Irina a lansat ideea unui conciliu ecumenic menit să restabilească pacea în lumea creştină. Pentru a-şi atinge scopul. Orgoliasă şi pasională. a înconjurat-o de agitaţia unor ambiţii rivale ale supuşilor şi inamicilor. prin câştigarea victoriei religioase. Din istoria bizantină. Când triunful Irinei părea complet. Irina devine împărăteasă. dând satisfacţie Bisericii ortodoxe şi propriei sale credinţe tot ceea ce îi împiedicase ambiţia. arătând simţul ceremoniei. Moartea lui Leon al IV-lea pe lângă faptul că i-a dat Irinei realitatea puterii supreme. Toată viaţa a fost dominată de dorinţa de a domni. Irina a devenit atotputernică. Din fericire pentru Irina. Irina a convocat un nou conciliu ecumenic la Niceea în 787. Unii vedeau în ea femeia remarcabilă care a dat Bizanţului „ cea mai bună guvernare şi cea mai capabilă pe care a avut-o Imperiul Bizantin”5. de o inteligenţă virilă şi dotată cu toate calităţile care se cer marilor suverani. Cu bani şi promisiuni au cumpărat ataşamentul corpurilor de gardă şi sub pretextul unui război cu arabii . iar pentru aşi atinge scopul a folosit toate mijloacele rău famate. domnia Irinei s-a desprins ca unul dintre cele mai surprinzătoare. la Constantinopol. alături de toate frumuseţile ei talente a adăugat şi violenţa. dar oricum sa manifestat Irina.

iar pe actele oficiale intitulându-se: ”Irina. ea a fost ameţită de atotputernicia sa. Acolo a fost ţinută sub pază strictă şi nu avea voie sa fie vizită de nimeni. Ultimii ani de domnie ai Irinei au fost foarte tragici. La începutul domniei sale. Ca femeie a luat titlul de împărat. Împreună cu câţiva prieteni ai săi. în luna august 803 părăsită de toţi. Dar Constantin al IV-lea cedând cerinţelor mamei sale. înconjurată de intrigi şi denunţuri. mare basileu şi autocrator al romanilor”. Corpul său a fost înmormântat într-o mănăstire iar mai târziu a fost dus la Constantinopol. Împărăteasa a renunţat la proiect şi a căutat pentru Constantin al IV-lea o noră imperială frumoasă şi potrivită. conjuraţii prezentându-se la Palatul Sacru au prezentat gărzilor ordine false ale basilissei prin care poruncea să fie proclamat drept împărat Nichifor. După victoria în domeniul religios. inteligentă şi săracă menită să rămână recunoscătoare împărătesei mamă. Însă Irina era tot mai bătrână iar în jurul ei se ţeseau intrigi surde pentru acapararea succesiunii. Sănătatea ei fiind foarte rea le dădea speranţe celor care îi vânau tronul. a decăzut în faţa poporului şi chiar în faţa bisericii. Irina a considerat că acordul cu francii este mai puţin important. Irina se întorcea însetată de răzbunare şi doritoare să-i pedepsească pe cei care o tradaseră. Împărăteasa se afla la plimbare iar răsculaţii au profitat de absenţa ei.şi îşi cerea drepturile la moştenirea tatălui său. considerându-se această cruzime un adulter. a readus-o la Palatul Sacru unde i-a redat titlul de împărăteasă şi a asociat-o la domnie. un proiect de căsătorie a fiului său cu o fiică a lui Carol cel Mare. drăguţă. Tânărul Constantin al IV-lea. în 792. În urma acestei lovituri. în Biserica Sfinţilor Apostoli. Pe măsură ce împărăteasa era măcinată de boală la data de 31 octombrie 802. dorea să îşi arate măreţia dobândită. Prin toate reprezentările ei. dar încerca să ţină cu dinţii de autoritatea supremă. Irina nu a mai ripostat find lovită de boală şi a fost exilată din Constantinopol pe insulele Preoţilor. A murit trista.Împărăteasa fiind sigură de triumf a cerut un nou jurământ armatei după o formulă : atâta timp cât tu vei trăi nu vom recunoaşte pe fiul tău ca suveran”. Irina a încercat să îşi convingă fiul pentru al bănui de trădare pe Alexis Mosele şi să-l denigreze. A găsit o tânără armeancă. Irina a rămas singura deţinătoare de drept a puterii supreme şi încurajată de credincioşii ei sfetnici. ea negociase din interese politice. În anul 790 are loc o revoltă în urma căruia Irina trebuia să cedeze puterea şi să se retragă în palat de unde privea cum toţi duşmanii icoanelor restaurate de ea cum erau ridicaţi în înalta demnitate a ceremoniilor. . izbucnise o revoltă. s-a răzvrătit împotriva tutelei impuse de mama şi prim ministru. a încercat să comploteze împotriva mamei sale dar aceştia au fost descoperiţi iar cei care au participat la complot au fost exilaţi şi Constantin a fost bătut cu vergile şi închis pentru câteva zile în apartamentele sale. În urma acestei cruzimi.

Avea o mare stimă pentru literatura. care se dădea femeilor bizantine. ştia să discute despre problemele militare şi să vorbească cu medici despre cel mai bun tratament. prin datoria care se impunea istoricului. curtea bizantină se schimbase foarte mult. cu o ţinută şi o vorbă absolut ireproşabile. Aflată sub influenţa bunicii sale. Este fiica lui Alexie Comnenul şi a Irinei Dukas. iar Ana a păstrat amintirea emoţionantă a acestui tânăr. mama împăratului. puterea şi aptitudinea minţii. serioasă. Prinţesa cu o înfăţişare serioasă şi cu moravuri rigide puse capăt intrigilor gineceului. de titlul imperial cu care fusese împodobită din leagă. Încă de mică o logodeau cu tânărul Constantin Dukas.Irina s-a ridicat peste condiţia femeilor nobile din vremea ei. Ea declară că pentru părinţii săi atât de iubitori. de a fi cea mai mare dintre copii lui Alexie. riscându-şi averea şi viaţa pentru ei. priceperea cu care şi-a cultivat darurile şi gustul pentru cărţi. convinsă că numai prin ele pot fi descoperite numele cele mai ilustre. pentru istorie. Ca orice bizantină ea cunoştea foarte bine problemele religioase şi se pricepea să întrebuinţeze cărţile sacre. ea nu putea pune nimic mai presus de demnitatea covârşitoare. Ana Comnena a deveni. La această femeie se surprinde ambiţia. Ana Comnena era o adevărată prinţesă şi lumea ceremonioasă unde trăia nu putuse decât să întărească în ea dispoziţiile naturale. Contemporanii sunt de acord să-i laude eleganţa stiluluiantic. o tânără binecrescută. Ana Comnena era de o inteligenţă remarcabilă şi nu se mai putea mulţumi cu educaţia sumară. Fiind foate mândră de locul unde s-a născut. prinţesa Ana primise pe cap diadema imperială iar numele său făcea parte din aclamaţiile ritualice cu care se salutau suveranii în Bizanţ. Acestea erau . Ana Comnena Este una dintre cele mai celebre şi remarcabile prinţese care trăiau la curtea Bizanţului. Mai mult decât orice era atrasă de istorie. Sub influenţa Anei Dalassena.Încă din leagăn. Logodnicul promis de când erau mici a murit la vârsta de douăzeci de ani . Ea cunoscu istoria şi geografia Bizanţului şi era interesaată de monumentele antice. În ochii ei Bizanţul era stăpânul lumii şi toate celelalte naţiuni trebuiau să fie vasale lui. a condus cel mai dominator imperiu şi a impus propria credinţă ortodoxă. ea nu ezită să se supună la cele mai mari neplăceri şi la cele mai mari primejdii . fiul împăratului pentru a fi siguri că într-o zi va deveni împărăteasă. o trăsătură de sensibilitate care câteodată este amuzantă. s-a dovedit mai puternică decât bărbaţii ce au înconjurat-o. Aceasta era educaţia intelectuală pe care o primise Ana Comnena.

Ea era inteligentă şi plină de energie. se căsătoreşte cu marele senior. lui Ana Comnena inspiră cititorului îngrijorare şi neâncredere. Pentru psihologia personajului din Alexiada. Ana Dalassena. Ea se ocupase foarte tare de educaţia băieţilor pentru ai face să pătrundă în primele locuri ale imperiului şi astfel pregătindu-i pentru purpura imperială. Dacă Ana Comnena se uita după bărbaţii frumoşi. trăită într-o atmosferă de intrigă a curţii şi avea o mare abilitate politică. una dintre cele mai însemnate din societatea bizantină. Ana Dalassena îşi va trimite pe rând fii la oştire. Prin căsătorie Ana Dalassena intră în familia Comnenilor. Ana Comnena a murit în 1148. pag 97 .cit. a încercat să îşi convingă soţul pentru a accepta coroana imperială de la Comneni. având întinse legături prin nobilimea imperiului. Literele pe care le iubise în tinereţe fură consolarea în izolarea ei. find foarte tineri. Ea se născuse într-o familie nobilă din neamul Dalassenos după mamă. iar tatăl său fiind Alexios Charon. Ana Dalassena Este una dintre cele mai cunoscute şi mai reprezentative femei ale viacului XI-lea bizantin. la vârsta de şaizeci şi cinci de ani . Moartea lui fusese pentru ea marea nenorocire a vieţii sale. adevărat titlu de poem epic în onoarea unui erou de legendă.l-a dat acest titlu semnificativ: „ALEXIADA. Ana Comnena s-a înălţat ca o stea inegalabilă în lumea femeilor evului mediu. Alexiada. op. A încununat nu numai condiţia de femeie dar şi gloria Imperiului Bizantin în calitate de nucleu al culturii pentru Europa. A fost o femeie remarcabilă. 6 Charles Diehl.sentimentele de familie foarte respectabile şi pe care Ana Comnena nu vroia să le extindă asupra tuturor celor din jurul său. Excesul de a vorbi arată destul de bine tendinţa cărţii. ambiţioasă a fost o femeie care şi-a iubit mult bărbatul. Nichifor Bryenne şi din această căsătorie politică totul se transformă într-o căsătorie din dragoste. În 1097. Această femeie cinstită. o făcea fără gânduri ascunse. În 1136 când soţui ei moare. unul dintre cele mai alese spirite feminine pe care le-a produs Bizanţul cu mult superioară bărbaţilor din vremea sa. În opera sa numită „Alexiada „ ea îşi dezvălui toate tristeţiile . ea primi grija de a continua istoria pe care mâna lui nu o putuse termina. Într-o epocă de războaie. ca o doamnă cinstită cum era. ea ducea cu glorie deschiderea marilor ambiţii drumul către măriri. Ana Comnena a avut o preocupare reală şi sinceră de a aduna informaţii exacte şi amănunţite. căreia Ana Comnena. Ea va purta toată viaţa duşmănie faţă de familia Ducas şi va avea ambiţia săi pună pe fiii săi la coroană pe care familia ei o pierduse. o rană sângerândă care o apropiase de mormânt. rămâne un document de primă importanţă iar din punct de vedere general este o carte remarcabilă. toate regretele şi toate amintirile6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->