ASPECTE CULTURALE IN TERAPIA DE FAMILIE 1.

Abilitati/aptitudini clinice cheie Imbunatatirea aptitudinilor/abilitatilor clinice inrudite cu aspectele culturale in terapia de familie presupune/include schimbari in cognitii, afect si comportament. Pentru a distinge intre aspectele cognitive si afective ale competentei culturale, descriem separat constientizarea si sensibilizarea culturala. Constientizarea culturala: Documentarea/informarea asupra istoricului cultural al clientului (etnie,clasa sociala,orientare sexuala, religie) creste constientizarea terapeutului in ceea ce priveste aspectele culturale , pe masura ce ele sunt legate/se refera de/la procesul terapeutic. O constientizare sporita/marita extinde contextul terapiei de la relational la contextual.Terapia se extinde de la accentul pe modul in care relatiile clientului afecteaza bunastarea si invers pana la luarea in considerare a modului in care contextul cultural afecteaza aceste relatii,simtul de sine al clientului si procesul terapeutic. Sensibilitatea: Desi curiozitatea si constientizarea reflecta abilitati cognitive,sensibilitatea culturala este in primul rand o abilitate afectiva. A fi cultural sensibil inseamna a respecta one s self si pe altii ca si fiinte culturale, mentinerea curiozitatii culturale,aprecierea unicitatii culturale a individului, dar si divesitatea culturala intre individizi, si pastrarea unei inimi deschise la asemanarile si diferentele dintre oamenii cu trecuturi/istorii culturale diferite. Reactiile emotionale neprovocate la membrii unui grup cultural specific (frica, neincrederea,adoratia, mila) sunt semne ale unei sensibilitati culturale reduse. Acestea militeaza constientizarea si eficacitatea terapeutului si trebuiesc clarificate/mentionate/invatate in supervizare si practica. Curiozitatea culturala: Curiozitatea culturala reprezinta deschiderea terapeutului in ceea ce priveste trecutul cultural al clientului si cine este el ca si fiinta culturala.Aceasta provine din sinceritatea/deschiderea terapeutului spre propriul trecut cultural si din disponibilitatea de trai chiar ei experienta unei fiinte culturale. Curiozitatea este o calitate innascuta la copii pe masura ce exploreaza si descopera lumea din jur fara a face judecati. Atunci cand terapeutul nu este familiar cu lumea clientului , dar este dispus sa o explore si sa o descopere, acesta foloseste o curiozitata respectuoasa/de bun simt ca o unealta pentru a se ghida in aflarea mai multor detalii despre trecutul cultural al clientului. Analiza sociala: Analiza contextului social al clientului , dar si al celui propriu, ajuta terapeutii sa-si hraneasca/intareasca cuirozitatea culturala, sa-si mareasca gradul de constientizare si sa-si imbunatateasca sensibilitatea si eficacitatea (culturale presupun). Analiza factorilor istorici si socioculturali asa cum se desfasoara ei in viata clientului si in procesul terapeutic este o abilitate clinica mult subestimata in randul terapeutilor de familie. Cand

terapeutii se angajeaza in aceasta analiza, ei propun/modeleaza pentru clienti modalitati pentru ca ei sa se perceapa ca si fiinte culturale situate istoric .Aceasta metoda este o unealta puternica ce poate ajuta clientii sa-si elibereze sentimentele de rusine sau blamare/vinovatie pentru circumstante ce ar putea fi determinate macar partial din cauze economice sau alte forte sociale ce nu depind de ei/asupra carora nu au control.

2. Abilitati pentru interventie Multe dintre abilitatile identificate in literatura de specialitate sunt cultural specifice si sunt descrise ca fiind folositoare mai ales in lucrul cu clientii dintr-un grup cultural specific. Abilitatile cognitive si cele ale afectului mentionate anterior pun bazele pentru urmatoarele 4 categorii extinse de abilitati pentru interventie: 1) Responsabilizarea/intarirea eului clientilor - Acesta reprezinta un scop general valabil al terapeutilor de familie - Clientii se simt cel mai des responsabilizati/intariti cand terapeutii: - incadreaza problema prezenta in context cultural - ii recunoaste ca si fiinte culturale - ii intelege si le confirma dilemele de viata ca fiind incorporate in circumstantele sociale, normele si valorile culturale  Acest aspect este relevant mai ales in cazul grupurilor asuprite : clienti ce traiesc in saracie, homosexuali etc.  Cateva interventii folosite pentru responsabilizarea/intarirea clientilor: 1)incurajarea aceastora sa valorifice si sa fie mandri de trecutul cultural 2)intretinerea/hranirea stimei de sine prin recunoasterea unicitatii culturale a acestora 3)validarea experientelor si a valorilor culturale ale acestora 4)incurajarea clientilor sa pastreze,sa continue,sa practice traditiile culturale 5)recunoasterea/confirmarea/acceptarea forta/puterea culturale ale acestora 6)recunoasterea/confirmarea competentelor biculturale ale acestora

7)recunoasterea/confirmarea

fortele

sociale

(discriminare,rasism,

homofobia) care ar fi putut sa-i puna pe acestia in pozitii vulnerabile in societate si care ar fi putut sa contribuie la problemele din prezent. 2) Explicitarea aspectelor culturale  Terapeutii pot face 2 mai greseli in ceea ce priveste explicitarea aspectelor culturale in mod pertinent: (Hardy,Laszloffy-rasa) a) Erorile alpha: cand terapeutul presupune in mod gresit ca cultura este centrala in problema prezenta a clientului b) Erorile beta: apar atunci cand aspectele cuturale ocupa un loc central in problema clientului, dar acestea sunt ignorate sau respinse.  Atunci cand terapeutii identifica corect locul central al aspectelor culturale in problema clientului , prezentarea explicita a acestui lucru poate schimba cursul terapiei  Plasarea problemei in contextul cultural corect si verbalizarea acesteia poate duce la deconstruirea multor probleme mai de graba contextual decat intern  Interventii in acest sens: y Definirea problemei in contextul valorilor si practicilor culturale; y Discutii libere legate de trecutul cultural,normele si practicile culturale, atat ale clientului cat si al terapeutului; y Provocarea comportamentelor si atitudinilor culturale stereotipicale y Plasarea problemei clientului in contextul presiunii sociale exercitate asupra acestuia din cauza identitatii sale culturale; y Modelarea unor practici culturale alternative in relatia client-terapeut, incluzand discutii libere in ceea ce priveste asemanarile si deosebirile dintre trecuturile lor culturale. 3) Construirea unei potriviri culturale /armonii culturale intre client si terapeut  Acest lucru nu presupune ca cei doi sa aiba acelasi bagaj cultural  implica crearea unui cadru confortabil si a unei relatii confortabile in care clientul sa se simta bine primit, respectat, inteles  interventiile- user-friendly (documentatie, servicii trebuie sa fie valabile in limba nativa a clientului si sa se potriveasca programului acestuia,situatiei financiare si localizarii sale geografice)  validarea oferita de profesionalisti compententi d.p.d.v. cultural poate diminua aparitia problemelor determinate de presiuni si de aspectele dificile ce aduc de multe ori clientii in terapie (abuzul,violenta,abandonul,dependente,esecuri, pierderi, conflicte)  Interventii specifice:

y y y y

informarea privind trecutul cultural al clientului prin folosirea unor intrebari contextuale si declaratii (tot contextuale?) recunoasterea modului in care asemanarile si deosebirile culturale dintre client si terapeut influenteaza terapia crearea unei relatii de tip colaborare intre client-terapeut prin crearea unor practici terapeutice non opresive flexibilitatea de a modifica structura terapiei in asa fel incat sa I se potriveasca cat mai bine clientului si felului sau de a fi (includerea unor membri ai familiei/comunitatii,un program flexibil).

4) Co-crearea unor noi povestiri  povestirile pot ajuta clientii sa-si confirme realitatea care de obicei difera de povestea oficiala , mai ales in cazul membrilor unor grupuri opresive/vulnerabile  povestile lor culturale pot fi reprimate,distorsionate sau prezentat in mod stereotipic (in scoli,mass-media)  povestirile mai pot ajuta clientii in eliberarea din pattern-urile ce sunt impuse de relatari(narratives)  tehnici pentru ajutarea clientilor in crearea unor noi povestiri: y joaca cu timpul (Cum ai descrie aceasta problema peste 5 ani?) y crearea unor martori invizibili (Cand incepi cearta, imagineaza-ti ca bunica ta ar fi in camera. Ce ar zice?) y ajustarea locului (Cum ar fi fost acest incident diferit daca ati fi fost in Puerto Rico?) 3. Aspecte ale sinelui terapeutului/autocunoasterii si inteventia clinica Pentru a interveni cat mai eficient, terapeutii trebuie:        sa se cunoasca foarte bine sa-si cunoasca punctele slabe, valorile, credintele sa-si cunoasca abilitatile de comunicare , dar lipsurile in aces sens sa prezinte un nivel obisnuit de caldura si empatie sa fie ok in ceea ce priveste limitele sa se cunoasca ca si fiinte culturale sa inteleaga originile culturale/istorice ale credintelor lor , dar si relativitatea lor

Terapeutii care se simt bine in pielea lor ca si fiinte culturale pot deveni modele mai bune pentru clientii lor. 4. Tehnici si instrumente de invatare/predare Cursuri:

  

unele programe integreaza informatiile despre aspectele culturale in cursurile generale alte programe ofera cursuri axate exact pe acest gen de subiecte: genul biologic, clasa sociala, etnie, religie etc. scopurile acestor cursuri: de a creste cosntientizarea culturala a participantilor si de a creste sensibilitatea culturala a acestora, ce se afla in stransa legatura cu auto-cunoasterea a) genograma culturala:  Hardy, Laszloffy (1995) au dezvoltat genograma culturala ca intrument de invatare pentru cresterea constientizarii si sensibilizarii culturale ale cursantilor  Cursantii isi definesc cultura de origine, identifica principii organizatorice,si prezinta aspecte ce pot determina mandrie, dar si rusine, asociate cu propria cultura.  Cursantii isi creeaza propriile simboluri si isi aleg diverse culori pentru grupuri culturale diferite pentru a accentua efectele vizuale ale genogramei.  Pregatesc cultural framework charts cu informatii aditioonale pentru o interpretare mai usoara a genogramei b) Diagrama sexelor:  Initial realizata ca si instrument de lucru cu clientii, aceasta metoda este folositoare si pentru terapeuti intrucat ii ajuta pe acestia sa conecteze stagiile ciclului de viata, rolurile genurilor, tipare si teme cu evenimente din viata ce au fost saliente pentru dezvoltarea identitatii genului biologic.  Contine parti ce accentueaza dezvoltarea identitatii biologice in ciclurile vietii, atat pentru acelasi sex cat si pentru sexe diferite  Aceasta metoda conduce la constientizarea si sensibilizarea genului biologic pornind de la familia de origine  Terapeutii care folosesc atat genograma culturala cat si diagrama sexelor, le pot lega/conecta , observand modul in care genul biologic si cultura le-au modelat experientele. c) Produse populare ale mass-mediei:  Citirea unor carti, vizionarea unor filme despre populatia unei culturi diferite de a lor si apoi sa realiazeze o interventie pentru acea familie folosind o teorie specifica  De ex.: cursantii sunt rugati sa scrie o tema structurala despre o familie ca si cum ar fi prezentata intr-un roman; apoi urmeaza discutii libere, iar faptul ca familia este fictiva, le permite acestora sa-si asume riscuri si sa discute liber, lucru destul de dificil atunci cand se intalnesc cu familii ce difera cultural de a lor intr-o situatie clinica.