Sunteți pe pagina 1din 82

CUPRINS

Strategia de Dezvoltare Regionala 2007-2013 Introducere...............................................................................................................................3 Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013...............................................3 Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune..................................................................... 4 Cadrul formularii Strategiei de Dezvoltare Regionala 2007-2013: Implicarea partenerilor institutionali si socio-economici ...............................................................................................5 Descrierea situatiei actuale......................................................................................................7 1. Caracteristici geo-demografice....................7 2. Trasaturi cheie ale economiei regionale .......................7 Analiza SWOT .....................24 Strategia si Prioritatile de Dezvoltare Regionale ......................36 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Regionala .....................36 Prioritatile de Dezvoltare Regionala......................38 Descrierea Domeniilor de Interventie Prevazute ..................................40 Coerenta cu politicile si reglementarile europene..................................................................76 Structura parteneriala pentru Elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala..78 Anexa Analiza socio-economica a regiunii SV Oltenia..83 Capitolul I: Descriere introductiva a regiunii .........................................................................84 Capitolul II: Contextul economic............................................................................................90 Capitolul III: Infrastructura....................................................................................................141 Capitolul IV: Infrastructura de afaceri. Infrastructura de cercetare......................................162 Capitolul V: Resursele umane si piata muncii.....................................................................165 Capitolul VI: Conditiile de mediu..........................................................................................200 Capitolul VII: Zone si activitati rurale...................................................................................226 Capitolul VIII: Turismul.........................................................................................................235 Capitolul IX: Disparitati infraregionale..................................................................................250 Capitolul X: Oportunitati egale.............................................................................................261 Capitolul XI: Servicii sociale.................................................................................. ..............269

Strategia de Dezvoltare Regionala 2007-2013

Introducere

In perioada februarie 2005 mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013, au avut loc grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea prioritatilor regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013. Prioritatile regionale au fost stabilite in stransa corelare cu cele din cadrul politicii nationale de dezvoltare, orientata spre atingerea obiectivului de coeziune economica si sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE. Incepand cu 2007, Romania va beneficia de acces la fondurile care finanteaza Politica de Coeziune, Politica Agricola si Politica Comuna de Pescuit. Eligibilitatea regiunii in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013 Intregul teritoriu al Romaniei, prin urmare si regiunea Oltenia, va fi eligibila sub doua obiective in cadrul Politicii de Coeziune: Obiectivul Convergenta Obiectivul Cooperarare teritoriala Europeana. Eligibilitatea in cadrul Obiectivului Convergenta Asistenta financiara structurala va fi acordata pe baza unui cadru multianual de planificare strategica, in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CNSR) si a programelor operationale. La baza CNSR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a fost conceput ca instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE. CNSR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2005-2008. Programele Operationale reprezinta instrumentele de management pentru implementarea axelor prioritare din cadrul CNSR: 1. Programul Operational Sectorial de Transport 2. Programul Operational Sectorial de Mediu 3. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 5. Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative 6. Programul Operational Sectorial pentru Asistenta Tehnica 7. Programul Operational Regional (complementar Programelor Sectoriale). Eligibilitatea in cadrul Obiectivului Cooperare Teritoriala Europeana sub 3 componente: 1. Cooperare transfrontaliera dezvoltarea sistemelor de infrastructura fizica (imbunatatirea infrastructurii de transport, a retelelor si serviciilor de informare si comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apa si reciclarea deseurilor);

intarirea conexiunilor/relatiilor economice intre regiunile invecinate pentru a sustine impreuna dezvoltarea economica durabila a zonei (dezvoltarea cooperarii in domeniile IMM, turism si comertul de granita, promovarea integrarii pietelor locale ale fortei de munca); realizarea coeziunii sociale si culturale intre comunitatile si cetatenii de pe ambele parti ale granitei (dezvoltarea utilizarii in comun a infrastructurii din domeniile sanatate, cultura si educatie); solutionarea in comun a unor amenintari similare si simultane din partea factorilor de mediu (prevenirea inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunii solului, realizarea unor sisteme de avertizare si control a riscurilor naturale si tehnologice).

Granita Romania-Bulgaria va deveni granita interna a UE, odata cu aderarea celor doua state, in 2007. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, in cadrul acestei componente vor fi eligibile judetele Dolj, Mehedinti si Olt. 2. Cooperare transnationala In urma divizarii recente a spatiului CADSES, intregul teritoriu al Romaniei va face parte din spatiul Dunare Balcani (CADSES sud), alaturi de state precum Austria, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Grecia si unele regiuni din Italia si Slovacia. Temele majore in jurul carora se vor dezvolta proiecte in aceasta zona sunt: managementul apei (in special fluviul Dunarea), siguranta maritima (Marea Neagra), prevenirea inundatiilor, cercetare-dezvoltare, inovare si retele IMM. 3. Cooperarea interregionala vizeaza programe si proiecte cu orice regiuni din Uniunea Europeana, cu conditia ca beneficiarii sa fie din trei regiuni localizate in trei state membre sau din trei tari, din care cel putin doua sunt state membre. Actiunile eligibile in cadrul acestei componente se refera la: incurajarea schimbului de experienta si de bune practici referitor la dezvoltarea urbana, modernizarea serviciilor publice, incluziune sociala, antreprenoriat; efectuarea de studii si colectarea de date in domenii de interes comun. Eligibilitatea in cadrul Politicii Agricole Comune Masurile privind dezvoltarea rurala sunt prevazute in cadrul Planului National Strategic de Dezvoltare Rurala, care urmeaza sa fie implementat prin Programul National de Dezvoltare Rurala, acesta din urma finantat din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) in cadrul Politicii Agricole Comune.

Cadrul formularii Strategiei de Dezvoltare Regionala 2007-2013: Implicarea partenerilor institutionali si socio-economici

Importanta realizarii PDR 2007-2013 Hotararea de Guvern 1115/2004 reglementeaza cadrul partenerial prin care Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, institutiile si organismele publice si private stabilesc obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, stipuland, printre altele, si faptul ca Agentia pentru Dezvoltare Regionala asigura presedintia si secretariatul Comitetului regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala (CRP). Realizarea PDR 2004-2006 a constituit premiza crearii unui parteneriat real intre diferitii actori implicati in dezvoltarea regionala. A fost de asemenea ultimul PDR elaborat inainte de aderarea Romaniei la UE, fiind un exercitiu pentru realizarea documentelor de programare viitoare. Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 se creeaza cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi finantate in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum si alte institutii, manifesta interes fata de continutul PDR, acesta constituind punctul de plecare in elaborarea altor documente de programare sectoriale si subsectoriale regionale: Planul Regional de Actiune pentru Mediu Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Comitetul regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) este o structura cu caracter permanent care isi desfasoara activitatea prin intalniri in plen si grupuri de lucru tematice/sectoriale organizate la nivel regional . In cadrul grupurilor de lucru, partenerii institutionali si socio-economici din Oltenia sau reunit in vederea definirii prioritatilor regionale printr-o abordare de jos in sus, prin dezbateri privind diferite aspecte tematice legate de domeniile de importanta majora pentru dezvoltarea regiunii. Parteneriatul este format din reprezentanti ai autoritatilor publice locale, ai serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale, institutiilor de invatamant superior si institutelor de cercetare, ai directiilor de statistica, precum si ai partenerilor economici si sociali. Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Instrumentelor Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza dezvoltarea rurala si pescuitul.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 20072013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul crestreii nivelului de trai al cetatenilor. Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin: 1) Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale 2) Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic 3) Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane

Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite urmatoarele prioritati: 1. sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat 2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale 3 dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice 4. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale 5. dezvoltarea zonelor rurale si montane 6. protectia si imbunatatirea calitatii mediului.

Descrierea situatiei actuale

1. Caracteristici geo-demografice Regiunea Oltenia, cu o suprafata de 29.212 km2, este situata in partea de Sud Vest a Romaniei, cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj, si coincide in mare cu vechea regiune istorica Oltenia. Muntii Carpati si Dunarea formeaza in nordul respectiv in sudul regiunii granitele naturale ale Olteniei. Dunarea reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Oltenia se invecineaza si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest. Relieful are o distributie relativ echilibrata, cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri. In zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona subcarpatica), predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este una din cele mai fertile din Europa Centrala. Reteaua hidrologica, alcatuita in principal din Fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei hidroelectrice). Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura, granit si alte roci ornamentale), minerale feroase si neferoase. Reteaua de localitati cuprinde 40 de orase, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzand 2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.843 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.980 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.941 locuitori), Targu-Jiu (96.320 locuitori) si Slatina (81.342 locuitori). Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2.317.636 locuitori (10,7% din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km2 fata de 91,2 locuitori/km2). Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), multe nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc. 2. Trasaturi cheie ale economiei regionale

2.1 Industria Principale subsectoare industriale preponderente in regiune sunt: industria extractiva, industria prelucratoare si industria de energie electrica si termica, gaze si apa. Industria extractiva oferea in 2004 locuri de munca pentru 7,52% din populatia ocupata in industrie. Pe masura diminuarii activitatii economice in acest sector, industria extractiva a pierdut locuri de munca, reducandu-se de la 21% in 1995, vizibil in special in judetele Gorj si Mehedinti.

Industria prelucratoare este cea mai dinamica din punct de vedere al ocuparii fortei de munca, oferind in 2004 85,5% din totalul ocupat in industrie. Pe un trend ascendent din 1995 (68%), industria prelucatoare va continua evolutia ascendenta, fiind cel mai competitiv sector industrial. Regiunea Sud-Vest Oltenia prezinta o buna specializare in industria alimentara (Dolj), textila (Dolj si Valcea), metalurgica (Olt), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Mehedinti), fabricarea substantelor si produselor chimice (Mehedinti si Valcea), automobilistica (Dolj), constructii navale (Mehedinti). Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71.57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici in 2001). Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Oltenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv important al economiei regionale. 2. 2. Sectorul serviciilor Din punctul de vedere al numarului de unitati locale active care presteaza diferite tipuri de servicii, ponderea majora fata de numarul total de unitati in regiune era detinuta in 2004 de comert (58,8%), urmata de tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (8,51%). Aceasta repartizare este asemanatoare celei nationale, dar inversa celei comunitare, unde sectorul serviciilor financiare si de afaceri este net superior. Evolutia ambelor categorii este fluctuanta de la an la an. Intreprinderi si Infrastructura de Afaceri In Oltenia distributia intreprinderilor in functie de marime este urmatoarea: 89.3% in clasa de marime 0-9 angajati, aprox. 8% in clasa de marime 10-49, 2% in clasa de marime 50249, sub 1% in clasa de marime peste 250 angajati. In orice caz, in termenii contributiei la crearea de noi locuri de munca, intreprinderile micro, mici si medii insumeaza doar 55,2% din total, in timp ce intreprinderile mari angajeaza 44,8% din totalul fortei de munca. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a intreprinderilor mari cu rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectorul industriei prelucratoare si sectorul energetic. Astfel, in judetul Dolj existau in anul 2004 53 de intreprinderi mari, reprezentand 25.7% din unitatile mari ale regiunii; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romania SA), productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare, generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA), productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet :, Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romania SA (Germania, Marea Britanie). In judetul Gorj existau in 2004 52 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Gorj in regiunea Sud-Vest a fost de 8

25,2%; o mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA). In judetul Mehedinti existau in 2004 26 de intreprinderi mari, dintre care jumatate activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Mehedinti in regiunea SudVest a fost de 12.6%; mare parte din cele mai importante produse industriale se regasesc in domeniul de activitate al principalelor intreprinderi ale judetului : fabricarea de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA), vagoane pentru transportat marfuri (Meva SA), constructii navale (Severnav SA, Santierul Orsova SA), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Celrom SA), furnire estetice (Delignit Romania SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Meva SA, Santierul Naval Orsova (Olanda, 20,81%), Cildro SA, Lamdro SA (Germania). In judetul Olt exista in 2004 un numar de 34 de intreprinderi mari, dintre care 23 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Olt in regiunea Sud-Vest a fost de 16,5%. Similar cu situatia intalnita in celelalte judete ale regiunii, se observa ca o mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc in domeniul de activitate al intrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia de piese si accesorii pentru autovehicule: Pirelli (Italia), (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri izolate din aluminiu (Alprom SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda), Altur SA, Artrom SA (Germania), Spar SRL (Franta). In judetul Valcea exista in 2004 un numar de 41 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiunea Sud-Vest a fost de 19.9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA (Franta), Magnetto Wheels Romania SA. In 2004, numarul intreprinderilor active a crescut cu 8% fata de 2003. Aceasta crestere sa inregistrat dupa perioada 1997-2002 in care numarul total al intreprinderilor a scazut cu 11%. Totusi, in anul 2004, Oltenia a inregistrat cel mai scazut numar de IMM-uri in Romania: 7,7% din numarul total al IMM-urilor. Din 1997 numarul de intreprinderi la 1000 locuitori a scazut continuu, de la 20,19 in 1997 la 13,43 in 2004 media nationala fiind de 18,65.

Fig.1. Numarul de IMM-uri pe clase de marime (1998- 2004)


27814 2004 2481 648 206 25153 2003 2485 618 209 23367 2002 2198 598 212 23675 2001 2213 557 214 24042 2000 2040 562 219 25873 1999 1944 605 253 27164 1998 1827 582 259

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Intre 2001-2004, numarul total al angajatilor s-a redus cu peste 17.518 persoane. Remarcabil, numarul angajatilor in intreprinderile micro, mici si mijlocii a crescut cu 9% intre 2001 si 2004; in aceeasi perioada, numarul angajatilor in intreprinderile mari a scazut cu peste 13%, ceea ce arata ca sectorul IMM absoarbe in prezent o parte din persoanele disponibilizate, ca o consecinta a procesului de restructurare industriala. Cifra de afaceri a intreprinderilor a avut in anul 2004 urmatoarea distributie sectoriala: 34,1% sectorul prelucrator, 31,2% comert, 14,27% energie, gaz si apa, aceste trei sectoare insumand aprox. 80% din total. Investitiile brute continua sa fie dominate de sectorul energetic, gaz si apa (49,3%), urmat de sectorul prelucrator (17,65%) si de industria extractiva (10,6%). Oltenia a atras pana acum investitii straine in valoare considerabil mai scazuta decat media nationala, care s-au concentrat intr-un numar mic de operatiuni mari. Intre 1991 si 2004, Oltenia a tras doar 2,6% din totalul investitiilor straine. Judetul Olt se plaseaza pe locul 20 in ierarhia judetelor, in functie de capitalul social total in echivalent valuta, realizat de ONRC. Gorj este judetul cu nivelul cel mai scazut al investitiilor straine din Romania, ceea ce se poate explica printr-un mediu nefavorabil atat in termini fizici (prezenta masiva a minelor active sau dezafectate) cat si in termenii fortei de munca cu experienta in activitati monoindustriale. In orice caz, nici Mehedinti si Valcea nu se pozitioneaza in topul preferintelor investitorilor in clasificarea pe judete a investitiilor straine, ocupand locurile 32, respectiv 26. In ciuda celor mentionate mai sus, economia Olteniei s-a dovedit competitiva intr-un numar de sectoare, in special industria usoara unde exportul de textile si articole de 10

imbracaminte a crescut de patru ori din 1996 si metalurgie unde exporturile au fost mai mult decat duble (Aluminiu). Regiunea sufera datorita insuficientei dezvoltarii retelei de asociatii profesionale din regiune; serviciile de consultanta sunt inca slabe, infrastructura de afaceri este intr-un stadiu primar de dezvoltare. In privinta eficientizarii activitatilor economice, autoritatile locale au inventariat activele industriale si de afaceri pentru a stimula localizarea agentilor economici in afara zonelor urbane si unde impactul fluxului de trafic poate fi fructificat, de exemplu in vecinatatea drumurilor Europene. In regiunea exista in prezent doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj (Craiova), in judetul Gorj (Sadu), un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri. Agricultura si Economia Rurala Din punctul de vedere al sectorului agriculturii, regiunea Oltenia este caracterizata printrun potential agricol considerabil. Productivitatea agriculturii este insa scazuta, fiind influentata de o serie de factori: - Slaba tehnologizare a sectorului, cauzata de lipsa investitiilor, accesul dificil la credite si salariile mici de subzistenta; la randul lor, acestea sunt determinate de structura terenului agricol, cu un grad ridicat de fragmentare ceea ce a condus la mecanizarea scazuta a activitatilor agricole si de rezistenta la asociere a fermierilor, reminiscenta celor cinci decenii de agricultura colectiva. - Saracia populatiei rurale reprezinta un obstacol serios pentru investitii; migrarea din zonele urbane catre cele rurale este un fenomen recent, determinat de declinul activitatilor industriale, din 1992 populatia angajata in agricultura crescand cu peste 8%, un procent mai ridicat decat cel la nivel national. Populatia rurala reprezenta, in anul 2004, peste 52,8% din populatia totala (comparativ cu media UE de 17,5% si media in Romania de 45,1%). Toti factorii mentionati anterior afecteaza serios economia regionala in general, si in primul rand mediul rural, avand in vedere relevanta acestui sector pentru regiune, peste 42% din populatia ocupata civila lucrand in agricultura, dar avand in anul 2003 o contributie de 14.37% la formarea PIB regional. O discrepanta considerabila intre zonele urbane si rurale se regaseste in educatie. Disparitatile urban-rural sunt de asemenea evidente in alte sectoare: transport, infrastructura de mediu, sanatate si alte servicii sociale sunt slab dezvoltate in comunitatile rurale. Infrastructura specifica, care ar putea sa contribuie la cresterea performantelor economice ale sectorului agricol in Oltenia, este identificata astfel: Infrastructura pentru depozitarea/distributia produselor proaspete (piata agroalimentara en gros) Facilitati sporite pentru transport comercial (cum ar fi containere de cereale transportate pe Dunare) Facilitati noi/moderne si echipamente pentru procesarea alimentara. 11

2.5. Turismul Potentialul turistic al Olteniei este bogat, relieful si resursele naturale constituind premise favorabile practicarii diferitelor forme de turism: balneoclimateric, rural, aventura montana (alpinism, speologie). Regiunea se afla pe locul 2 in Romania, dupa Moldova, din punctul de vedere al numarului de manastiri si lacase de cult. Desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara mediei nationale. In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul "turism social", care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin cheltuieli reduse. 2.6. Produsul intern brut

Regiunea Oltenia se confrunta cu dificultati structurale pentru a face fata economiei de piata. Pe de o parte, in perioada 1995-2000 s-a inregistrat o intoarcere masiva in agricultura, muncitorii disponibilizati din industrie si minerit practicand agricultura de subzistenta. Pe de alta parte, dependenta economiei de orasele mono-industriale care au suferit crize industriale severe, capacitatea redusa de atragere a investitiilor straine directe si dezvoltarea intarziata a sectoarelor IMM si de servicii, au contribuit la adancirea discrepantelor dintre Oltenia si regiunile traditional mai dezvoltate din Romania: in multe sectoare, Oltenia, alaturi de Moldova, este una dintre regiunile cu cei mai slabi indicatori ai performantelor socio-economice. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, PIB-ul per capita la nivelul regiunii (PPS1) reprezenta 25,5% din media UE-25 in 2003, Oltenia aflandu-se pe locul 6 intre regiunile Romaniei. Cea mai mare disparitate inter-regionala se inregistreaza fata de regiunea Bucuresti-Ilfov, in timp ce regiunea Sud are o situatie asemanatoare, urmata la mica distanta, de regiunea Nord-Est. In timp ce regiunile romanesti cu evolutie a PIB ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest) isi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile sarace, printre care si Sud-Vest Oltenia isi adancesc aceste disparitati. Acelasi comentariu este valabil si la nivel national inter-regional, care inregistreaza deja o crestere a disparitatilor intre diferitele regiuni de dezvoltare, cu perspective de adancire in viitor, ca urmare a
1

PIB per capita (PPS) 2003 (UE 25=100).

12

concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe in regiunile cu potential de crestere.


Fig. 2. Produsul intern brut in UE 25, Romania si Bulgaria in anul 2003.

Sursa: Eurostat 2006

13

Contributia pe sectoare la formarea PIB regional este urmatoarea: agricultura inregistreaza 14,37% din PIB, sectorul industriei peste 28%, constructiile 6,1%, transporturile 8,6%. In 2003, PIB-ul regional reprezenta 9% din totalul national, plasand Oltenia pe ultimul loc in clasamentul inter-regional. Capacitatea productiva a regiunii s-a diminuat constant in perioada 1998-2002, in contradictie cu evolutia nationala.
Tab. 1 Analiza comparativa inter-regionala 2004 PIB/capita 2003 lei 65759181 77881324 73773515 76980402 102651906 87837972 97477837 176389750 90903123

Regiuni de Dezvoltare 1. Nord-Est 2. Sud Est 3. Sud 4. 5. 6. 7. Sud Vest Vest Nord Vest Centru

Suprafata 36850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821 238391 15% 15% 14% 12% 13% 14% 14% 1% 100%

Populatie 2004 3738601 2850318 3342042 2317636 1939514 2738461 2539160 2207596 21673328 17,24% 13,15% 15,42% 10,70% 8,95% 12,63% 11,71% 10,18% 100%

PIB 2003 MLD lei 246190,6 222638,3 247760,3 179313,8 199827,1 241107,8 248107,6 389200,3 1975648

Somaj 2004 7,8 6,9 7,4 7,5 5,8 4,2 7,8 2,8 6,3

8. Bucuresti Romania

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

In 2003 s-a inregistrat insa o crestere a acestui indicator de 37% fata de 2002. Fata de anul 1997, importanta agriculturii in compozitia PIB a scazut cu 11,5%; de asemenea activitatile industriale au cunoscut o scadere fata de anii precedenti. Se remarca insa o crestere sensibila, dar constanta, a contributiei sectorului administratiei publice si apararii la formarea PIB (7,26% in 2003 fata de 3% in 1997). 2.7 Infrastructura de Transport Regiunea SV Oltenia are o infrastructura de transport reletiv bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene E70 (Timisoara- Orsova- Tr. SeverinFiliasi- Craiova- Caracal- Rosiori- Alexandria- Bucuresti- Giurgiu), E79 (Oradea- DevaTg. Jiu- Filiasi- Craiova- Calafat), E81 (Satu Mare- Cluj- Sebes- Sibiu- Rm ValceaPitesti) si un drum european secundar E574 (Craiova- Slatina- Pitesti- CampulungBrasov- Bacau) si de trei din axele prioritare TEN-T: axa prioritara 7 rutiera ( fostul coridor IV pan-european), axa prioritara 18 fluviull Dunarea (fostul coridor VII paneuropean), axa prioritara 22 (feroviara).

14

Fig. 3 Infrastructura regiunii SV Oltenia (drumuri europene si Aeroportul Craiova)

Drumuri Europene

Porturi si aeroporturi in regiune

Oltenia are o retea totala de drumuri publice de 10.480 km (13,26 % din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale), dintre care 1665 km modernizati si 8.437 km drumuri judetene si comunale (13,23 % din totalul national), dintre care 1.700 km modernizati. Exista zone intinse lipsite de sistem de transport, in special in sud si de-a lungul Dunarii, precum si zone montane care raman relativ izolate. In 2004 Oltenia dispunea de o retea de cai ferate de 990 km, reprezentand 9 % din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentand 51% in lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,9% cat este media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,35% din totalul regiunii, comparativ cu 26,8% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica din tara 34 km/1000 km. Zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia -, cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti. Un dezavantaj major il constituie faptul ca nu exista punte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale intre regiune si tarile invecinate sunt ingreunate. O solutie pentru aceasta situatie o reprezinta constructia podului CalafatVidin (axa prioritara TEN-T 22). Traficul pe cai navigabile este realizat in exclusivitate pe Dunare; de-a lungul celor 1.075 km ai Dunarii in Romania, cele 19 orase localizate pe malul romanesc sunt porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Corabia, Bechet,Calafat, Drobeta TurnuSeverin si Orsova. Porturile regionale necesita investitii in vederea modernizarii pentru a creste capacitatea de transport a bunurilor. Aeroportul Craiova este singurul aeroport din regiune si ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economica, dar necesita modernizari pentru a se mentine la standardele de siguranta si parametrii tehnici internationali.

15

2.8 Infrastructura de Mediu Infrastructura de mediu a Olteniei in special reteaua de furnizare de apa potabila, instalatiile de tratare si retelele de canalizare pentru apa uzata si managementul deseurilor solide - este mai degraba slaba atat cantitativ cat si calitativ. In acest sens, regiunea se plaseaza printre cele mai putin dezvoltare regiuni din Romania. Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1.466 km (8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel national - 17.514 km), regiunea Oltenia aflandu-se pe ultimul loc din acest punct de vedere. Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care are 49 de localitati conectate la retea). Evoluia cantitii de apa potabila distribuite populaiei ilustreaz o descretere de-a lungul ultimilor 10 ani n Oltenia ct i la nivel naional. Proporia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a nregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade. Doar 174 de localitati din regiune sunt prevazute cu instalatii de furnizare a apei potabile, problema apei potabile afectand puternic zonele rurale.
Fig. 5 Situatia apei potabile distribuite. Comparatie intre regiuni

Lungim ea retelei de apa potabila (km )

Volum ul apei potabile distribuita consum atori lor (m 3) Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru BucurestiIlfov

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Regia Autonoma de Apa Craiova beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare 2001) sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare. Infrastructura de management al deseurilor este intr-un stadiu primar de dezvoltare. Deseurile domestice generate in orase sunt in general depozitate fara tratament anterior, deseurile din zonele rurale nefiind sistematic colectate. Procentajul deseurilor reciclate sau re-utilizate este nesemnificativ. Pentru perioada 2003-2013 a fost elaborat Planul Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sitem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere economic si ecologic. 16

Cele mai mari cantitati de deseuri industriale sunt generate de judetele Valcea si Mehedinti. O categorie speciala o reprezinta poluarile accidentale, provenind din industria chimica (organica si anorganica), metalurgie si procese termice. Cantitati considerabile sunt raportate a fi produse in judetele Dolj, Olt si Valcea. In Oltenia se afla cea mai mare halda de steril (provenit din decantarea slamului carbonat de calciu in solutie) rezultat din activitatile de la UzineleSodice Govora, in suprafata de 168 ha, precum si cel mai mare batal de rezidii organice periculoase, provenite de la Oltchim S.A. Rm. Valcea in suprafata de 16 ha. 2.9 Probleme Cheie de Mediu

Un numar de zone critice au fost identificate in Oltenia ca zone de risc din punct de vedere al mediului: Uzine pentru producerea energiei electrice si termice (Dolj, Gorj, Mehedinti) Mine inca in folosinta (Gorj, Mehedinti) Uzine chimice, de ciment si anumite industrii usoare (Dolj, Gorj, Valcea) Fabrici de aluminiu (Olt). Suplimentar: Conducte pentru transportul petrolului, gazului, combustibilului etc. care sunt subiect al spargerilor accidentale; Poluarea cu nitrati si nitriti (judetul Dolj) Exploatarea zacamantului de sare de la Ocnele Mari (judetul Valcea) prin tehnologia extractiei in solutie continua cu precautie, in campurile de sonde III si IV (campurlile I si II fiind inchise), saramura fiind necesara functionarii societatii Oltchim Rm. Valcea S.A. si US Govora S.A. Exista riscul prabusirii terenurilor de suprafata in cavernele subterane rezultate din dizolvarea sarii si expulzarea saramurii in raul Olt, afectand calitatea apelor. In judetul Dolj se inregistreaza un proces ingrijorator de desertificare, 65% din fondul arboricol fiind afectat, cel mai ridicat grad de afectare din Romania. In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si zonele cu monumente naturale totalizeaza o suprafata de aproape 8.500 ha. Din cele 24 lacuri antropice majore din Romania, 9 sunt localizate in Oltenia, insumand o zona totala de peste 58,000 hectare si un procent de 80% din suprafata totala a lacurilor antropice din tara. La acestea ar trebui adaugat un rau natural-lunca cu o suprafata de 1867 ha. - peste 35% din suprafata totala a acestora in Romania. Poluarea acestor lacuri reprezinta motiv major de ingrijorare. 2.10 Planificarea si Reabilitarea Teritoriala Regiunea detine 2.369 ha de zone verzi in municipii si orase din care 1.300 ha in judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in zonele urbane. Trebuie mentionat ca unele din zonele verzi gazduiesc cladiri si alte elemente apartinand mostenirii culturale nationale de exemplu Parcul Romanescu in Craiova, al treilea parc natural intravilan din Europa, Parcul Brancusi in Targu Jiu unde sunt expuse in aer liber sculpturi bine-cunoscute in intreaga lume). Nivelul de poluare al acestor zone reprezinta un domeniu de preocupare majora inclusiv pentru sanatatea populatiei, intrucat aceste zone sunt localizate in cadrul asezarilor urbane. In cadrul regiunii, rezervatiile naturale si monumentele naturii sunt in numar de 121. Datorita investitiilor reduse din ultimele decenii, o mare parte a patrimoniului mostenirii culturale este puternic degradata. 17

2.11 Resurse Umane si Piata Muncii Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare al populatiei, ocuparea fortei de munca devenind una din cele mai tensionate zone ale tranzitiei In perioada 1992-2004, populatia ocupata a scazut continuu ca urmare a procesului de restructurare economica. In unele judete Gorj si Valcea, reducerea a fost mai drastica in principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). In Oltenia populatia ocupata a fost, in anul 2004, de 44,8% din populatia totala, femeile reprezentand 46% din totalul populatiei ocupate. In data de 31.12.2004 in Oltenia existau 68.694 someri inregistrati, reprezentand o rata a somajului de 7,5%, valoare mai mare decat media la nivel national (6,3%). Judetele din nord, Mehedinti (10,2%), Gorj (8%), Olt (7,7%), si Valcea (7,6%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce judetul Dolj (5,8%) inregistreaza o rata a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. Somajul ridicat in regiune reflecta existenta somajului pe termen lung, mai ales in randul tinerilor si privind anumite grupuri defavorizate (cum ar fi romii, desi date specifice privind somajul in randul populatiei Roma nu sunt disponibile).
Fig. 6. Evolutia somajului in judetele regiunii Oltenia (1993-2004)

Oltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Vilcea

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Sursa: INS, Statistici Teritoriale, 2005

In 2004, din numarul total de someri 40,54% erau femei, comparativ cu 42,04% la nivel national. Pe categorii de personal si nivel de instruire, cea mai mare parte a somajului este inregistrata in randul persoanelor cu nivel de instruire primar, gimnazial, profesional. Reducerea somajului dupa 2000 poate fi explicata prin amploarea muncii in economia subterana, a plecarilor la munca in strainatate, a pensionarilor, dar si prin faptul ca multi someri de lunga durata nu se mai inregistreaza la oficiile fortei de munca. Greutatea diferita a acestor factori explica probabil majoritatea diferentelor intre judete. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, din totalul tinerilor sub 25 de ani, 21.2% erau someri in 2004. 18

2.12 Educatie Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia materiala slaba a populatiei. O prima consecinta a acestor situatii se reflecta in scaderea continua a numarului populatiei scolare. Daca in anul scolar 1990/1991 populatia scolara in Oltenia era de 519.128, in anul 2004/2005 populatia din invatamantul de toate gradele era de 452.674, in scadere cu 12,8%. Populatia scolara reprezinta aproximativ 19,53 % din totalul populatiei regiunii. In ceea ce priveste numarul celor cuprinsi intr-o forma de invatamant, Regiunea SV Oltenia se situeaza pe penultimul loc, inaintea Regiunii Vest, comparativ cu media nationala. Infrastructura educationala preuniversitara cuprinde 471 gradinite, 796 scoli primare si gimnaziale, 150 licee, 5 scoli pentru invatamantul profesional si de ucenici, 8 scoli de invatamant postliceal. Numarul elevilor ce revin la un cadru didactic a fost in anul scolar 2004/2005, de 13,08 in invatamantul primar si gimnazial si de 12,31 in invatamantul liceal. Scolile profesionale si institutiile de invatamant superior nu ofera facilitati si mijloace moderne de instruire, desi au legaturi bune cu intreprinderile locale si prin urmare ar exista potential de plasare a tinerilor absolventi. Numarul de elevi inscrisi in invatamantul profesional si tehnic in perioada 2004-2005 a fost de 27.957, dintre care aprox. 35% fete. In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea,), cu un numar total de 43.819 studenti in anul universitar 2004/2005. Universitatea Craiova este a cincea mare universitate din tara, cu peste 25.000 studenti inscrisi.la 15 facultati si 2 colegii. Din 1996, numarul studentilor la aceasta universitate inregistreaza o tendinta crescatoare, de la 16.000 studenti in 1996 cu o crestere de peste 36% in 7 ani. Aceasta tendinta este semnificativa in special daca se ia in considerare distanta relativ mica intre Bucuresti si Craiova/Slatina/Valcea, care ar fi putut determina un numar mare de studenti sa se deplaseze in capitala. 2.13 Oportunitati Egale In anul 2004 dintr-un total de 2.317.636 persoane, femeile din Oltenia reprezinta 50,9%, adica 1.180.278 persoane. Dintre acestea, 52,8% traiesc in mediul rural. De remarcat ca procentul de femei in varsta de peste 60 de ani in mediul rural este semnificativ mai ridicat decat in mediul urban, unde procentul de femei tinere este mult mai mare. Explicatia consta in faptul ca un numar mare de femei tinere migreaza dinspre mediul rural inspre mediul urban, unde accesul la educatie si locuri de munca este considerabil marit, eventualele practici discriminatorii fiind mult mai putin intalnite. Rata ocuparii in randul femeilor este de 54,2%, cu 11,3% mai scazuta decat rata ocuparii in randul barbatilor. Din punctul de vedere al somajului, populatia feminina reprezinta 40,54% din totalul somerilor la nivel regional.

19

2.14 Saracia si Excluderea Sociala Sistemul de servicii sociale reprezinta componenta activa a sistemului de asistenta sociala avand cel mai important rol in promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate in dificultate. Ca produs al subdezvoltarii, saracia reprezinta pentru Romania principalul obstacol in calea alinierii la standardele europene. Este nevoie, de asemenea, de semnalat distributia teritoriala inegala a saraciei. In regiunea Nord-Est se inregistreaza cea mai ridicata rata a saraciei, potrivit datelor disponibile (CAPSIS). Urmeaza regiunile sudice (Sud-Est, Sud-Vest, Sud).
Tab. 2 Dinamica ratei saraciei pe regiuni

1995 Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti


37,5 26,3 27,6 28,5 17,9 22,2 23,9 10,2 Sursa: CAPSIS, 2005

2003
35,4 29,2 29,9 32,1 18,1 17,7 20,3 8,1

2004
25,9 23,9 19,8 22,7 11,5 14,8 17,0 6,1

2004 versus 1995 (%)


-30,9 -9,1 -28,4 -20,1 -35,8 -33,4 -28,9 -40,6

2004 versus 2003 (%)


-26,8 -18,1 --33,8 -29,2 -36,6 -16,5 16,6 -25,2

Fig. 7 Dinamica ratei saraciei in Romania pe medii de rezidenta

% 60 50 40 30 20 10 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Rural
Sursa: CAPSIS

37.6 29.2 15.2

42.3

43.0

46.3

47.8

44.7

42.4

38.0

20.2 12.5

20.6

22.2

25.9 18.8 17.6 13.8

Urban

Saracia si excluderea sociala sunt inter-conectate si exista un risc pentru anumite grupe ale populatiei, in special persoanele in varsta cu venituri scazute, persoanele cu nevoi speciale, mamele aflate in dificultate, copii abandonati. Rromii sunt o minoritate etnica prezenta in regiune si reprezinta un grup vulnerabil. Recensamantul din martie 2002 inregistra ca 535.140 de cetateni romani s-au autoidentificat ca fiind rromi. O cercetare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii in 1998 estimeaza numarul rromilor din Romania la 1.515.000, adica 6,9% din populatie. Conform datelor preliminarii ale Recensamantului Populatiei 2002, in Oltenia s-au declarat a fi de etnie rroma un numar de aproximativ 60 mii persoane. Populatia rroma traieste in conditii de saracie extrema. Un raport al Bancii Mondiale reflecte faptul ca in 2000 aproximativ 68,8% din populatia rroma traia cu mai putin de 4,3 20

USD/zi. O parte semnificativa a comunitatilor de rromi cumuleaza un spectru larg de dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau deloc, neparticiparea la educatia formala in trecut, numarul ridicat de copii, conditii de viata scazute, experienta sczuta pe piata fortei de munca. 2.15 Servicii Sociale Desi se considera ca inainte de 1989 organizarea serviciilor sociale era satisfacatoare in Romania (fapt contestabil), declinul economic din ultimii zece ani a produs un efect dublu: pe de o parte cresterea nevoilor sociale, pe de alta parte saracirea bugetelor publice pentru a satisface asemenea nevoi in mod corespunzator. In 2003, intre regiunile Romaniei, Oltenia a inregistrat cea mai scazuta valoare a contributiei la PIB regional din servicii de asistenta sociala si sanatate. In anul 2003 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Dispensarele prezinta aceeasi situatie nesatisfacatoare, daca in 1990 erau 696 dispensare, in 2004 numarul acestora s-a micsorat la 34. Ca numar de paturi in spitale raportat la 1000 de locuitori, regiunea se plaseaza pe locul 5 in Romania, iar ca numar de medici la 1000 de locuitori, de asemenea pe locul 5. Ca numar de medici stomatologi insa, Oltenia se plaseaza pe ultimul loc. Cladirile spitalicesti au o vechime intre 50-100 ani si chiar mai vechi, cele mai multe fara a dispune de expertize seismice. In Regiunea Sud-Vest majoritatea cladirilor (94%) nu au autorizatie de functionare, ceea ce afecteaza calitatea serviciilor oferite si siguranta pacientilor spitalizati. Echipamentele care deservesc serviciile de sanatate sunt vechi si/sau au durata de functionare depasita. Acest fapt, corelat cu infrastructura deteriorata, conduce la lipsa de eficienta generalizata a sistemului. Lipsa acuta de echipamente la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare se datoreaza si faptului ca spitalele sunt in administratia consiliilor locale, care abia fac fata necesarului financiar pentru reabilitare sau reparatii ale utilitatilor. Sistemul medical de urgenta opereaza prin intermediul spitalelor de urgenta si departamentelor de urgenta de la nivelul fiecarui judet, in cadrul spitalelor judetene, al serviciilor de ambulanta si al serviciilor de tip SMURD. Sistemul de ambulanta se concentreaza cu precadere in zonele urbane cu timp mediu de raspuns de 15 minute, in zonele rurale timpul de raspuns variind in medie intre 30 si 45 de minute. Oltenia se plaseaza in top in privinta mediei nationale a indicatorilor mortalitatii maternale si datorita bolilor cardiovasculare (locul intai pe tara), numarul cazurilor de TBC, infectiilor si bolilor parazitare. Numarul deceselor in randul copiilor la o varsta sub 1 an raportat la 1000 nascuti-vii depaseste media nationala in judetele Dolj si Mehedinti. In 2004 sporul natural al populatiei in regiunea Oltenia a fost negativ (-4,2), cel mai scazut la nivel national (aceeasi valoare s-a inregistrat si in regiunea Sud Muntenia). Persoanele cu nevoi speciale au un grad redus al nivelului de integrare in societate, cu putini operatori specializati implicati in furnizarea de informatii privind serviciile sociale. Sectorul social in acest domeniu este sub-dezvoltat in regiune. Numarul cantinelor de ajutor social reprezinta 8,4% din totalul pe tara, cu un procent de beneficiari serviti de 5,12% din totalul la nivel national. 2.16 Disparitati Infra-Regionale In cadrul Olteniei exista o serie de disparitati infra-regionale, dar care nu au un caracter pronuntat. Diferentele dintre judete sunt date de profilul geografic al acestora (trei judete 21

cu zone muntoase Mehedinti, Gorj si Valcea; doua judete cu zone de campie, Dolj si Olt), de marimea teritoriului si de populatie. Rata somajului inregistreaza valori diferite la nivelul judetelor: Dolj 5,8%, Gorj 8%, Mehedinti 10,2%, Valcea 7,6%, Olt 7,7%. Din punct de vedere al localitatilor conectate la reteaua de apa potabila judetul Dolj se plaseaza pe ultimul loc in Romania si, implicit, in Oltenia, cu numai 2,5% din numarul total de localitati conectate la retea. O alta diferenta considerabila se regaseste in infrastructura educatiei, intrucat educatia superioara se concentreaza in judetul Dolj, in Centrul Universitar Craiova. Analiza socio-economica identifica 10 tipuri de centre de polarizare in regiune: 1) centre urbane cu influenta inter-regionala; 2) centre urbane cu influenta inter-judeteana 3) centre urbane cu influenta inter-judeteana limitata; 4) municipalitati si orase cu influenta judeteana si utilizare a fortei de munca calificata; 5) municipalitati si orase cu influenta judeteana si utilizare a fortei de munca cu nivel doi de calificare; 6) orase cu influenta locala si utilizare a fortei de munca calificata; 7) orase cu influenta locala si utilizare a fortei de munca cu nivel doi de calificare; 8) localitati rurale angajand forta de munca calificata 9) localitati rurale angajand forta de munca cu nivel doi de calificare; 10) comune. Centre de polarizare in regiunea Oltenia

Sursa: Facultatea de Geografie din Craiova

Suplimentar, pe baza densitatii populatiei, este posibila identificarea a 3 relativ mari zone cu populatie raspandita in sate mici aflate la distante mari unul de altul si la peste 30 km distanta de cel mai apropriat oras. Doua din aceste zone se situeaza la nord de Bulgaria si la sud de Craiova, cel de al treilea aflandu-se pe axa Craiova - Rm. Valcea. Aceste zone sunt afectate de un deficit al infrastructurii mai mare decat media regionala.

22

Cea mai remarcabila disparitate sub-regionala exista intre zonele urbane si cele rurale, zonele rurale fiind serios afectate de saracie, sub-angajare, nivel scazut al infrastructurii de transport si a infrastructurii mediului si nivel scazut de dotare a serviciilor sociale. In unele cazuri, dezvoltarea scazuta a societatii informationale este un factor aditional ce contribuie la excluderea sociala in zone rurale, inregistrandu-se un numar limitat de utilizatori si conectari la Internet. In ceea ce priveste nivelul mediu de dezvoltare a satelor, satele din Dolj, Mehedinti si Olt inregistreaza indexul 2.1, in timp ce judetele Gorj si Valcea au 4.3 index, destul de scazut daca este comparat cu zonele din vecinatatea municipiului Bucuresti (19), Brasov si Sibiu (13.8).
Sursa: D.Sandu 2000 (coord) Evaluarea Sociala pentru Proiectul Dezvoltarii Rurale. Nevoi Sociale si Actiuni in Satele din Romania, Raport Banca Mondiala

23

Analiza SWOT
Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate pentru fiecare din sectoarele identificate de prioritatile nationale socio-economice ca si de prioritatile regionale, astfel:
PUNCTE TARI 1. Regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti); Regiunea SV Oltenia este traversata de 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV paneuropean) Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european) Axa prioritara 22 (feroviara) Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) judetul Mehedinti si Lotru-Olt in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Regiunea dispune de importante resurse minerale in principal carbune si petrol ( judetul Gorj), precum si de izvoare minerale cu proprietati deosebite (judetul Valcea) Zonele muntoase si subcarpatii Olteniei dispun de resurse forestiere, precum si de facilitati de exploatare si transport competitive. In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 5 private (2 in Craiova, 2 in Rm. Valcea, 1 in Drobeta Turnu Severin), cu un numar total de 35.397 studenti in anul 2000. Universitatea din Craiova este a cincea universitate din tara, cu 29.000 studenti inscrisi in 2001/2002 dintr-un numai de 35.000 studenti inscrisi la toate universitatile din regiune. Ca numar de studenti, comparativ cu celelalte regiuni, Oltenia se plaseaza pe locul 7 iar ca numar de studenti la 1000 de locuitori, pe locul 6.

2. Cel mai mare producator de energie din Romania cu resurse energetice refolosite;

3. Regiunea este bogata in resurse minerale (carbune, izvoare minerale, roci de constructie);

4. Industria lemnului (Subcarpatii Olteniei) si serviciile de transport din regiune sunt competitive; 5. Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din tara;

6. Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism;

Dunarea reprezinta frontiera naturala a regiunii cu Serbia si Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km si constituie Axa prioritara TEN-T 18. De asemenea, Dunarea reprezinta o resursa importanta pentru turism, porturile dunarene Orsova, Drobeta Turnu-Severin si Calafat, urmand sa figureze pe lista vaselor de croaziera straine ce vor circula pe Dunare. Fluviul Dunarea reprezinta o sursa importanta de pescuit, iar intreaga regiune este considerata un adevarat paradis pentru vanatoare. Pentru toate cele trei judete de la Dunare, Olt, Dolj si Mehedinti, vecinatatea acestui fluviu poate constitui un potential turistic, prea putin exploatat in prezent. Regiunea Oltenia are un potential turistic bogat, care

7. Potential turistic diversificat: arii protejate,

24

parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale, manastiri in zone pitoresti;

creeaza conditii favorabile pentru practicarea urmatoarelor forme de turism: - Turismul montan-muntii Carpati incadreaza regiunea Oltenia in partea de nord si nord-vest, unde sunt traversati de fluviul Dunarea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate in judetele Gorj, Valcea si Mehedinti. Turismul pentru vanatoare si pescuit regiunea dispune de importante resurse cinegetice si piscicole. - Turismul speologic- o atractie deosebita o reprezinta lumea pesterilor subterane, unele deschise turismului, iar altele avand statut de rezervatii naturale. - Turismul balnear. In regiune exista 6 localitati termale, cele mai importante fiind situate in judetul Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata) - Turismul rural. Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate, si pe bine-cunoscutele traditii folclorice ale Olteniei. - Parcuri naturale. Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. - Turism istoric, religios si cultural-Oltenia este un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, fiind a doua regiune dupa Moldova ca numar si importanta a acestor asezaminte religioase. Regiunea insumeaza peste 60 manastiri si schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii, incepand cu secolul 14, unele din acestea prezentand fresce exterioare de o valoare deosebita. Regiunea Oltenia dispune de o suprafata agricola totala de 1.810.676 ha, reprezentand 12,3% din suprafata agricola a tarii. Singurul producator de aluminiu din tara; cea mai mare pondere in exportul regional

8. Suprafete intinse de terenuri agricole, cu soluri fertile, propice unei agriculturi moderne; 9. Zone de concentrare a industriei moderne: Slatina - aluminiu, cu numeroase investitii de capital international

PUNCTE SLABE 1. Infrastructura de transport insuficient dezvoltata; Inexistenta unei autostrazi in regiune; Inexistenta unui drum/cale ferata de legatura cu Bulgaria; Porturi slab dezvoltate; Infrastructura aeroportuara insuficient dezvoltata; Densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica din tara 33,9 km/1000 km, iar zona de campie de-a lungul Dunarii nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. De asemenea, nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate. Infrastructura aeroportuara necesita efectuarea unor lucrari de modernizare si reabilitare care sa vizeze repararea infrastructurii de miscare, realizarea unui balizaj de categoria II, dotari tehnice strict necesare operarii in trafic international curent, precum si realizarea si dotarea unui spatiu de cargo. Nu exista un drum expres sau o autostrada in regiune; DN 65 Craiova-Slatina-Pitesti nu corespunde cerintelor europene in ceea ce priveste transportul de calatori si marfuri. In ultima perioada urmare a cresterii numarului de autovehicule si lipsei centurilor ocolitoare am asistat la o suprautilizare a DN 65, fapt ce a condus la o crestere a timpului de parcurs, la blocaje si aglomerari in trafic, la cresterea numarului de accidente. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale intre reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi metalele, lemnul,

25

materii prime agricole, produse miniere, etc. 2. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare, gaze, managementul deseurilor, comunicatii), in mediul rural, dar si in multe orase;

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44.987 km; de asemenea,
regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate. Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 7 in Romania. Reteaua de termoficare este foarte veche si genereaza pierderi platite de catre populatie. Oltenia are cel mai mic numar de abonamente la telefonia fixa la 100 locuitori, respectiv 15,33, media pe tara fiind 20 posturi telefonice la 100 locuitori. La nivel regional exista o singura groapa de gunoi ecologica si statii de transfer insuficiente. De asemenea, conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt in curs de realizare la Craiova si Calafat.

3. Regiune de granita slab dezvoltata (la granita cu Bulgaria si Serbia);

Fluviul Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera naturala, de-a lungul laturii sudice a regiunii, ingreunand schimburile. Volumul de investitii straine atras in Regiunea Sud - Vest Oltenia in anul 2003 a fost de 360,5 mil euro, reprezentand 3,5 % din volumul total si ocupand locul 7 intre regiuni.

4. Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba de consultanta;

5. Infrastructura de afaceri in stadiu incipient de dezvoltare (inclusiv pentru agricultura);

Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formata din doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj la Craiova, si in judetul Gorj la Sadu si 5 incubatoare de afaceri. Cele 5 incubatoare de afaceri reprezinta 26% din totalul incubatoarelor active. In ceea ce priveste centrele de consultanta in afaceri, regiunea Oltenia detine doar 3% din toate centrele din Romania. Aceasta situatie se datoreaza lipsei calificarii personalului ce lucreaza in domeniu, lipsei cunostintelor in identificarea nevoilor de afaceri si a altor probleme privind neincrederea omului de afaceri in aceste centre.

6. Ultimul loc in tara ca si numar de IMM-uri in regiune si cel mai mic numar de IMM-uri cu capital strain din tara;

Cu 30.943 IMM-uri active la nivelul anului 2004 regiunea Sud-Vest Oltenia se afla pe ultimul loc din cele opt regiuni din punct de vedere al numarului IMM. Microintreprinderile reprezinta 89,88 % din numarul total de IMM-uri. In anul 2004, baza materiala cuprindea 189 unitati de cazare (4,84% din totalul national), numar ce o situeaza pe penultimul loc comparativ cu celelalte regiuni. Cu un numar de 13.936 locuri de cazare (5,05% din totalul national), regiunea ocupa locul 7, la nivel national, inaintea Regiunii

7. Insuficienta si standardul scazut al infrastructurii turistice si de agrement, calitatea slaba a serviciilor din turism;

26

Bucuresti-Ilfov cu 11.467 locuri. Infrastructura de acces spre zonele turistice slab dezvoltata, utilitati turistice nemodernizate si dotarea tehnica necorespunzatoare duc la un indicele de utilizare a capacitatilor aflate in functiune scazut. Oltenia este regiunea cu cea mai semnificativa descrestere a capacitatii de cazare, de doua ori mai mare comparativ cu regiunile Sud-Est, Sud, Vest si Bucuresti-Ilfov si de aproape de 3 ori comparativ cu regiunea Nord-Vest 8. Prezenta unor zone monoindustriale Regiunea Oltenia include mai multe zone monoindustriale situate indeosebi in judetul Gorj, precum bazinele miniere Motru si Rovinari. Acesta a fost si motivul pentru care aceste bazine au fost desemnate zone defavorizate acordandu-se firmelor care investeau in aceste zone facilitati fiscale. In ceea ce priveste densitatea populatiei, Oltenia se afla sub media pe tara si are un numar relativ mare de sate si localitati mici. Cu exceptia judetului Dolj, celelalte judete au o densitate a populatiei mai scazuta decat media nationala si un numar de localitati per kilometru patrat mai mare, sau mult mai mare. Ca urmare, aceasta contribuie la izolare si sub-dezvoltare. De aici rezulta necesitatea de investitii substantial mai mari in infrastructura pe cap de locuitor pentru a atinge acelasi nivel al serviciilor ca in zonele cu o densitate mai mare a populatiei.

9. Existenta unor areale geografice cu densitate scazuta a populatiei si un grad redus de accesibilitate (est, sud, centru);

10. Regiune rurala cu o pondere mare a populatiei ocupate in agricultura si o rentabilitate scazuta a activitatilor agricole datorata faramitarii terenurilor, unitatilor productive mici, mecanizarii reduse etc; 11. Probleme serioase cu saracia, servicii sociale precare;

In anul 2003, la nivelul Regiunii Oltenia, sectorul agricol concentra 42% din populatia ocupata civila si contribuia cu un procent de 14,37% la formarea PIB regional.

Saracia este asociata atat cu indivizii, cat si cu anumite comunitati. Comunitatile afectate sunt in special cele monoindustriale a caror activitate economica predominanta este in declin. Zonele rurale nu au fost uitate de plaga saracie, o inalta gravitate a fenomenului fiind atinsa si in comunitatile de rromi. Conform Rapoartelor Dezvoltarii Umane, in ultimii ani, procentul persoanelor sarace a crescut in zonele rurale: (de la 32,75% in 1995 la 40,53% in 1998 la nivel national). In 1998, procentul persoanelor ce traiesc sub pragul saraciei a fost de 28,21% (19,01% in 1995), ilustrand diferenta semnificativa dintre zonele urbane si cele rurale. Economia rurala a regiunii Oltenia, aproape total dependenta de agricultura, a devenit o economie a subzistentei, singurul ei rol fiind acela de a asigura necesitatile de baza pentru cea mai mare parte a populatiei

12. Probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si subsolul.

Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere (activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente in protectia apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri in unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei. Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii

27

populatiei. In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O alta statie de epurare este in curs de finalizare, alta in Rm. Valcea este in curs de modernizare, dar in cele mai multe orase ale regiunii statiile de epurare a apei existente nu sunt corespunzatoare sau nu exista deloc. 13. Calitatea scazuta a infrastructurii de sanatate In anul 2004 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Ca numar de paturi in spitale regiunea se plaseaza pe locul 8 in si ca numar de medici raportat la 1000 de locuitori, regiunea se plaseaza pe locul 5 in Romania. Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti si slaba dotare cu echipamente si tehnologii de ultima generatie este foarte grava in mediul rural. Serviciile de ajutor de urgenta disponibile in regiune sunt doar terestre, desi la nivel national exista un numar de 8 elicoptere sanitare de interventie, distribuite insa in toate celelalte mari centre universitare, cu exceptia Craiovei. O analiza comparativa a ratei somajului la tineri si ratei somajului de lunga durata sunt o dovada clara a lipsei de corelare intre sistemul educational initial si continuu si cerintele reale de pe piata. Calitatea educatiei in mediul rural este afectata de infrastructura de educatie slab dezvoltata, de motivatia insuficinta a personalului si de situatia materiala slaba a populatiei rurale. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (796 scoli, 150 licee in anul scolar 2004/2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu o slaba dotare, un studiu al Ministerului Educatiei si Cercetarii relevand ca 76,13% din numarul de scoli la nivel regional necesita reabilitare. Cresterea numarului de studenti nu a fost insotita si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 11 universitati (de stat si particulare atestate): 5 in Craiova, 2 in Ramnicu Valcea, 2 in Drobeta Turnu Severin, 1 in Targu Jiu, 1 in Slatina. Inexistenta unui campus universitar (de exemplul cele de la Iasi, Cluj, Timisoara si Bucuresti) face dificila desfasurarea procesului de educatie, care se desfasoara in cladiri aflate la distante mari unele de celelalte. Mai mult, circa 60% din aceste cladiri sunt vechi si necesita lucrari de consolidare. In regiune nu exista o Biblioteca Centrala Universitara, ceea ce ingreuneaza accesul studentilor la informatie.

14.Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele pietei muncii;

15.Disparitati educationale intre mediul rural si urban;

16.Infrastructura de educatie insuficienta neadaptata standardelor moderne in materie;

si

17.Infrastructura de cercetare inovare slab dezvoltata si grad redus de punere in practica a rezultatelor cercetarii inovarii;

Infrastructura de cercetare in regiunea Oltenia este reprezentata de 26 institute si centre de cercetare, din care 13 in agricultura si silvicultura.

28

18.Grad redus de urbanizare si existenta unor areale urbane degradate cu infrastructura de utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului cultural in stare avansata de degradare, lipsa zonelor verzi si de recreere, insuficienta transportului public;

52,8% din populatia regiunii traieste in mediul rural.

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44.987 km; de asemenea,
regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national. Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate. Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Parcul de transport auto este insuficient Numar redus de abonamente internet; numar redus de calculatoare mai ales in mediul rural. Lipsa identitatii legale, cu efectul excluderii de la orice drept social, afecteaza un numar important de romi. Deficitul sever de educatie, manifestat inclusiv intr-un grad ridicat de analfabetism. Deficit masiv de calificare profesionala. Meseriile traditionale ale romilor sunt din ce in ce mai putin operative in economia moderna, segmentul populatiei adulte cu calificare este redus. Participarea romilor in activitatile economice legale este limitata. In mod special este dramatica situatia populatiei de romi din mediul rural. Accesul la ingrijirea medicala a scazut dramatic odata cu introducerea sistemului de asigurari sociale. Nivelul ridicat al abandonului copiilor, datorat saraciei excesive, a dezorganizarii familiei si, poate cel mai important, accesului limitat la mijloacele de planificare familiala care conduce la nasteri nedorite. Conditiile de locuire sunt precare in mod deosebit. Criminalitatea ridicata, generata de saracia severa si de excluziunea sociala, are un efect social dezorganizator important.

19.Decalaj informational (digital divide), inclusiv in (si intre) orase; 20.Dificultati legate de integrarea unei numeroase minoritati a Romilor (5-6% din populatia totala a regiunii, dupa estimarile facute de organizatiile etniei Rome);

Oportunitati: Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (axa prioritara TEN-T 18); Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (axa prioritara TEN-T 7); Potential crescut pentru turismul montan, rural, balnear, dunarean, religios etc; Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca; UE aloca fonduri substantiale prin programele operationale ; Potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism, in special in nord; Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si industriale; Disponibilitatea fortei de munca pentru recalificare si dezvoltarea abilitatilor;

29

Amenintari: Cresterea disparitatilor inter si infraregionale; Cresterea ratei somajului in urma privatizarii intreprinderilor mari si a restructurarii industriale; Problemele acumulate in industria extractiva a carbunelui inca greu de rezolvat; Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare traditionale, in prezent competitive la export; Migratia masiva a tineretului datorita lipsei locurilor de munca; Decalificarea specialistilor din industria constructoare de masini (Craiova, Bals, Turnu-Severin;

1. INFRASTRUCTURA
Puncte tari Puncte slabe

Infrastructura de transport (retea de drumuri) bine Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in special in sud, de-a lungul Dunarii dezvoltata in comparatie cu media nationala, dar concentrata doar in anumite zone Calitate slaba a drumurilor. In zona de munte, reteua Retea de distributie a energiei electrice bine drumurilor forestiere slab dezvoltata (rezultand astfel dezvoltata dificultati in exploatarea eficienta a lemnului) Localizata la intersectia a doua dintre cele trei Inexistenta unei autostrazi in regiune coridoare europene care traverseaza Romania Nici un drum/cale ferata in legatura cu Bulgaria O importanta mostenire culturala si istorica Porturi slab dezvoltate Cel mai important furnizor de energie din tara Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o retea de canalizare slab dezvoltata Retea de gaz slab dezvoltata Cel mai redus numar de abonamente telefonice din Romania Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza (apa, gaze, canalizare, etc) in mediul rural impiedica dezvoltarea industriala in afara marilor orase Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltata Infrastructura sociala si de educatie slab dezvoltata Existenta zonelor urbane degradate Infrastructura specifica de informare, cercetare si inovare in tehnologie slab dezvoltata Calitatea slaba a energiei electrice Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport, agrement reduce calitatea vietii

Oportunitati

Amenintari

30

Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus Flux de investitii semnificativ privind infrastructura de transport principala deja planificat in regiune Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata) Cresterea accesibilitatii si atractivitatii regionale Cresterea investitiilor si dezvoltarea regiunii Cel mai accesibil aeroport din provincie, cu facilitati si utilitati tehnice satisfacatoare Potential energetic amenajabil

Oltenia poate fi exclusa din societatea informationala datorita posibilitatii reduse de procurare a computerelor, accesului scazut la Internet etc. Insuficienta facilitatilor de cercetare poate impiedica progresul catre operatii industriale cu valoare adaugata ridicata Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, inj specila intre mediul urban si mediul rural

2. SECTORUL PRODUCTIV, CERCETAREA SI INOVATIILE


Puncte tari Universitatea din Craiova, centru important de cercetare Intreprinderile mici si mijlocii activeaza ca si creatori de locuri de munca Confectii si textile, produse din lemn si metale (aluminiu) competitive pe piata externa Traditie in industria electrotehnica, chimica si constructoare de masini (forta de munca pregatita) Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism Puncte slabe

Intreprinderi mari inca neprivatizate Sistemul bancar nu contribuie inca eficient la


dezvoltarea IMM-urilor

Penultimul loc in tara ca si numar de IMM-uri in


regiune si cel mai mic numar de IMM-uri cu capital strain din tara Cercetarea aplicata inca limitata la intreprinderile mari Abilitati slabe de marketing, antreprenoriale si manageriale Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba de consultanta

Oportunitati

Potential de dezvoltare a unor grupuri de IMM


(clustere) in regiune Amenintari Cresterea somajului in urma privatizarii intreprinderilor Cresterea disparitatilor intre diferitele zone ale regiunii Migratia fortei de munca Diminuarea productiei in lohn

Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si


industriale mari Sectorul IMM, de la importator net la exportator net Pozitia de frontiera favorabila cooperarii Cresterea deficitului balantei comerciale transfrontaliere

31

3. TURISMUL
Puncte tari Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale A doua regiune in Romania ca numar si importanta a vechilor manastiri (turism ecumenic) Folclor si traditii, gastronomie bazata pe produse naturale locale Interes crescut pentru agroturism Existenta vestigiilor culturale si istorice pe teritoriul regiunii Puncte slabe

Insuficienta si standard scazut al infrastructurii turistice


si de agrement , calitate slaba a cazarii

Numar redus de evenimente culturale si turistice si


cultura limitata in serviciile de turism

Regiunea se bazeaza pe turismul social (persoane in


etate), subventionat de la bugetul de stat

Inexistenta investitiilor de capital orientate spre


turismul pentru populatia cu venituri mici

Intarzieri in privatizarea utilitatilor de turism Promovarea insuficienta In zona de munte ruara exista multe localitati care nu
beneficiaza de utilitati (apa, canalizare, deseuri)

Infrastructura de acces catre obiectivele turistice este


slab dezvoltata Oportunitati

Lipsa spatiilor adecvate pentru depozitarea si


reciclarea deseurilor in zonele turistice

Perspective pentru turismul montan (recreativ) Perspective pentru dezvoltarea turismului rural in Amenintari
zonele izolate

Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor Competitivitate scazuta a ofertei turistice regionale fata
protejate ca resursa turistica, in acelasi timp protejand mediul regional (turism ecologic) Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul de croaziera de alte regiuni din tara si pe plan international

32

4. PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE

Puncte tari

Puncte slabe

Nu

exista diferente majore intre tendintele ocupationale pentru barbati si femei Prezenta unui numar mare de universitati publice si private Dezvoltarea economiei bazata pe competenta; existenta unui numar mare de unitati de invatamant tehnic si profesional Interes in crestere pentru invatamantul tehnic (ingineri, programatori) Existenta centrelor pentru formare profesionala a adultilor si a furnizorilor de formare profesionala autorizati Lipsa disparitatilor in privinta accesului la educatie intre femei si barbati Interes crescut pentru educatia deschisa si invatamantul la distanta Cresterea/imbunatatirea serviciilor de ajutor pentru copii abandonati si a pregatirii personalului in domeniul protectiei copilului Diversificarea formelor de invatamant si pregatire in domeniul serviciilor sociale. Elaborarea PRAI, PRAO

Piata fortei de munca rurale concentreaza mai mult de


jumatate din forta de munca Slaba educatie antreprenoriala Munca la negru fenomen foarte larg raspandit Declin puternic al angajarilor in industrie Descrestere naturala a populatiei Existenta decalajului informational in cadrul regiunii Infrastructura de educatie insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie Insuficienta utilitatilor de transport in mediul rural este inca un obstacol serios pentru multi copii care merg la scoala Dificultati de participare la formele de invatamant secundar pentru elevii din mediul rural. Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele pietei muncii. Parteneriat slab intre scoala si agentii economici Deficit de forta de munca calificata, mai ales in constructii si in sectorul de inginerie moderna Interes redus al populatiei Rrome in ceea priveste educatia Mobilitatea scazuta a fortei de munca intre activitatile sectoriale Insuficiente facilitati pentru formarea profesionala continua a populatiei active Slaba adaptabilitate a fortei de munca la tehnologiile de varf Infrastructura de sanatate precara, insuficienta medicamentelor si a aparaturii medicale, servicii de ajutor de urgenta, de preventie si de tratament ambulatoriu deficitare - problema acuta in mediul rural. Personalului medical de specialitate insuficient in mediul rural. Grad scazut de integrare in societate pentru persoanele dezavantajate. Saracia are efecte asupra posibilitatilor de acces la educatie si a conditiilor de sanatate


Oportunitati Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca. Stabilirea unor obiective comune si a unui parteneriat puternic intre institutiile de instruire si angajatori Fonduri relativ mari alocate de catre UE pentru dezvoltarea resurselor umane si serviciilor sociale Cresterea venitului pe cap de locuitor in regiune. Programe pentru reducerea decalajului informational din cadrul regiunii

Amenintari Cresterea indicelui de dependenta (populatia inactiva si neocupata raportata la 1.000 de persoane ocupate) Cresterea migratiei si a ratei somajului Cresterea decalajului educational intre mediul urban si cel rural Cresterea participarii la invatamatul superior in paralel cu cresterea abandonului scolar Salarii mici in sectorul bugetar, avand ca efect criza pregatirii in domeniul invatamantului i preuniversitar, respectiv insuficienta personalului medical la sate. Precarizarea/subevaluarea fortei de munca autohtone pe piata europeana a muncii

33

5. ZONELE RURALE SI MONTANE


Puncte tari Zona cu potential agricol semnificativ Rezerve importante de lemn (mari suprafete impadurite) Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri in special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, parcuri naturale si zone protejate cu flora si fauna unice) Existenta unui insemnat numar de centre de cercetare si de statiuni experimentale specializate in domenii agricole (vin, mere, cartofi) Costuri scazute pentru terenurile agricole Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural pentru infiintarea unor centre de polarizare cu functiune urbana Puncte slabe Infrastructura slab dezvoltata in mediul rural Rentabilitate scazuta a agriculturii datorita faramitarii terenurilor, unitatilor productive mici, mecanizarii reduse Forta de munca imbatranita Insuficienta irigare a terenurilor agricole Monocultura vegetala (concentrare ridicata a cultivarii cerealelor diversificare scazuta a productiei agricole) Saracia - un obstacol in calea investitiilor pentru diversificarea economiei rurale Insuficienta dezvoltare a utilitatilor de baza si a serviciilor publice (educatie, sanatate) in zonele rurale Promovare insuficienta a produselor alimentare si nealimentare traditionale din zonele rurale (inclusiv produse de artizanat confectionate manual, produse specifice zonei montane) Lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole, a pietelor de gros Inexistenta unei burse a marfurilor agro-alimentare care sa duca la existenta unei piete libere in domeniu Produse agricole neetichetate si necertificate Oportunitati reduse de angajare in alte sectoare decat agricultura

Oportunitati

Amenintari Migrarea populatiei tinere catre zonele urbane Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare traditionale, in prezent competitive la export Fenomenul de globalizare

Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii de baza si mecanizarii agriculturii (Romania va fi cel mai important beneficiar al fondurilor structurale pentru agricultura in 2007) Asocierea intre fermieri pentru a imparti costurile de productie si a creste profitabilitatea in agricultura Posibilitatea de a realiza produse ecologice

34

6. MEDIU
Puncte tari Puncte slabe

Calitatea aerului si a apei in zonele de munte.


si cel mai mare parc natural (Portile de Fier singurul care cuprinde principalele formele de relief) din tara, aflate partial pe teritoriul regiunii.

Dificultati in implementarea normelor UE


insuficient dezvoltat

Cel mai mare parc national (Domogled Valea Cernei) Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor
protejate, care sa reglementeze practicarea turismului in astfel de zone

Existenta unor programe de reabilitare a Dunarii,


precum si a baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii

Cresterea interesului fata de domeniul mediului Existenta unui important cadru natural nepoluat Existenta specializarii pe probleme legate de mediu in
sistemul de invatamant

Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii Calitate slaba a apei potabile Insuficienta instalatiilor de epurare apei Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor
uzate si reciclarea deseurilor solide

Interes scazut fata de separarea, colectarea si


reutilizarea deseurilor

Existenta unor localitati afectate de poluare industriala Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor
industriale

Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de


alunecari de teren.

Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in


zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj.

Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si


amenintat de fenomenul de desertificare

Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor
de transfer

Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de


mediu Oportunitati Amenintari

Imbunatatirea calitatii mediului UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului

Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti


din alte regiuni

Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele


sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul chimic, productia termo-electrica)

Degradarea continua a

ariilor protejate datorita exploatarii nerationale a resurselor si turismului neecologic

Diminuarea resurselor de apa

Strategia si prioritatile regionale de dezvoltare


OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE 2007-2013
OBIECTIV GENERAL Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor. OBIECTIVE SPECIFICE Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane PRIORITATI 1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat MASURI 1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale. 1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/ dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune 2.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera 2.2. Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti 2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie 2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri) 2.5. Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii 2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie 3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism 3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketingului regional 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii 4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC),

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale

36

cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii 4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii 4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate 4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor 4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare 5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale 5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor in mediul rural 5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural 5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane 5.5. Promovarea initiativelor locale de tip LEADER 5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii 6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului 6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare) 6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate 6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor 6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor protejate 6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida 6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica invechite 6.7. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate 6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu

37

Prioritatile de Dezvoltare Regionala Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat Cresterea economica este rezultatul dezvoltarii competitivitatii economiei; in acest context, desi a inregistrat in ultimii ani progrese semnificative, Romania prezinta numeroase decalaje economice in raport cu statele membre UE. Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este PIB-ul. Ceilalti doi indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de ocupare si productivitatea muncii. Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi curente, in crestere cu 37.9% in raport cu anul 2002. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 2000-2003, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei, evidentiaza o crestere cu aproximativ 140%, existand un trend crescator de la an la an pentru intreaga perioada. Ratele anuale de crestere ale PIB regional au fost per ansamblu inferioare valorilor inregistrate la nivel national, cresterea PIB regional manifestand un ritm mai lent in comparatie cu dinamica la nivel national in perioada 2000/2003, in mare parte din cauza lipsei de investitii in regiune. structura ocuparii fortei de munca pe diferitele sectoare economice si progresul tehnologic, depind in mare masura de volumul si structura investitiilor straine directe. In vederea sprijinirii procesului de creare masiva de locuri de munca, este necesara o investitie de capital cu o valoare mare. In acest scop, prin intermediul unui set de trei masuri, aceasta prioritate regionala regionala va urmari sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) care sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele pietei europene; in mod complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing si management in IMM-uri si turism) si investitiile pentru dezvoltarea retelelor de intreprinderi si asociatiilor profesionale. Deoarece inovarea reprezinta premisa dezvoltarii economice, se vor urmari stimularea inovarii si transferului tehnologic prin finantarea activitatii de cercetare dezvoltare produsa/achizitionata de intreprinderi, asigurarea serviciilor specializate de transfer tehnologic si consultanta pentru cercetare oferite de institutiile de transfer tehnologic si inovare, acordarea de sprijin pentru integrarea si adaptarea solutiilor e-business cu aplicatiile de tip e-Guvernare in vederea reducerii decalajului informational in regiune. A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale: aceasta vizeaza reducerea deficitului infrastructurii, urmarind imbunatatirea competitivitatii sistemului regional ca si a calitatii vietii in regiune. Interventia va contribui la: imbunatatirea infrastructurii de transport (drumuri, aeroporturi, porturi, cai ferate); imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie prin modernizarea si dotarea institiilor de invatament de toate nivelurile, a unitatilor sanitare si serviciilor medicale; crearea si/sau imbunatatirea structurilor de sprijinire a afacerilor 38

si a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor si infrastructurii energetice (alimentare cu apa, reteaua de canalizare apa, alimentare cu gaze naturale) si a infrastructurii energetice (retele de transport si capacitati de productie a energiei electrice si termice); reabilitarea mediului urban, conservarea resurselor culturale si arhitectonice din regiune, inclusiv a celor localizate in zonele urbane si sub-urbane; cresterea capacitatii regionale de a furniza servicii pentru afaceri si institutii publice si imbunatatirea infrastructurii de cercetare-dezvoltare; Interventia va viza de asemeni infiintarea unei mai bune legaturi cu Bulgaria si Serbia ceea ce, va duce la randul sau, la consolidarea legaturilor cu Europa de Vest. A treia prioritate regionala o reprezinta dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice si intense actiuni de promovare. Strategia regionala vizeaza cresterea atractivitatii regiunii prin dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca, ca urmare a valorificarii mostenirii culturale si resurselor naturale si a imbunatatirii calitatii infrastructurii de cazare si de agrement. Se urmareste totodata cresterea vizibilitatii regiunii prin crearea si editarea de pliante, brosuri, alte categorii de documentatie de prezentare si extinderea afacerilor in turism prin crearea de servicii-suport in sprijinul afacerilor in turism si de retele de asociatii profesionale in domeniul turismului.

A patra prioritate regionala este dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale cu accent pe stabilirea unor mai bune relatii intre cercetare, educatie de nivel inalt si educatie vocationala, pe de o parte, si economia regionala pe de alta parte. Strategia regionala vizeaza asigurarea cresterii capacitatii de angajare si a ocuparii prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietii muncii si societatii si economiei bazate pe cunoastere, prin aceasta combatandu-se si saracia si excluderea sociala. Interventia va sprijini dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii; dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua ( FPC ), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii; cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii; masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate. De asemenea, vor fi sprijinite investitiile pentru dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor. A cincea prioritate regionala este dezvoltarea zonelor rurale si montane, vizand: diversificarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor non-agricole, sprijinul pentru crearea si dezvoltarea micro-intreprinderilor, incurajarea activitatilor turistice; imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural prin dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatie, renovarea si dezvoltarea satelor, conservarea patrimoniului rural, pregatire profesionala, imbunatatirea competentelor de management si implementare a strategiilor locale de dezvoltare; dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatiilor forestiere prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere;

39

cresterea competitivitatii agriculturii si silviculturii si adaptarea ofertei la cerintele pietei; promovarea initiativelor locale prin incurajarea actiunilor de tip LEADER; asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii. A sasea prioritate regionala este protectia si imbunatatirea calitatii mediului, vizand imbunatatirea calitatii vietii in regiune. Se are in vedere imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrari de indiguire, regularizarea cursurilor de apa, modernizarea si dezvoltarea sistemelor informationale pentru avertizare-alarmare in timp real a populatiei, elaborarea hartilor de risc la inundatii si introducerea lor in planurile de urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajari, lacuri de acumulare, lucrari de desecare - drenaj); dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor (construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate.

3.4. Descrierea Masurilor de Interventie Prevazute


Parteneriatul Regional de Dezvoltare si-a inceput activitatea prin infiintarea a 5 Grupuri de Lucru Subregionale (unul pentru fiecare judet) si 5 Grupuri Tematice de Lucru. Pentru elaborarea PDR 2007-2013, prioritatile regionale au fot revizuite in grupurile de lucru tematice din cadrul CRP. Partenerii regionali au discutat despre prioritatile regionale in raport cu axele prioritare nationale, propunand modificari in continutul masurilor stabilite la nivelul fiecarei prioritati. Urmatoarea descriere evidentiaza rezultatele consultarilor regionale pentru fiecare dintre prioritatile identificate.

40

PRIORITATEA REGIONALA 1: Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat POS Cresterea competitivitatii economice Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public POR Axa Prioritara 3: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (Sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale / locale pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor) Impact anticipat: Cresterea valorii adaugate (VAB) regionale si a PIB regional Locuri de munca brute/nete create / pastrate dupa 2 ani (numarul si procentul din totalul locurilor de munca) Cresterea cifrei de afaceri a intreprinderilor care au beneficiat de sprijin financiar dupa 2 ani (%) Procent ridicat al ratei de supravietuire a IMM-urilor sprijinite Strategia regionala: Sprijinirea formarii/acumularii de capital in sectorul privat prin dezvoltarea sectorului productiv si sectorului serviciilor, prin incurajarea antreprenoriatului, prin sustinerea cercetarii si dezvoltarii tehnologice astfel incat intreprinderile romanesti sa fie competitive pe piata europeana si sa asigure adaptarea calitatii productiei la standardele acesteia. Masura 1.1 Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat Clasificare UE: 151 ASISTENTA PENTRU MARILE INTREPRINDERI (INVESTITII MATERIALE) 161, INVESTITII MATERIALE (INSTALATII SI UTILAJE) Obiectivul masurii 1.1: Cresterea competitivitatii sectorului privat prin sprijinirea directa a investitiilor materiale in intreprinderi apartinand sectorului productiv si sectorului serviciilor Fundamentare:
In anul 2004, la nivelul regiunii SV Oltenia exista un numar de 31.149 unitati active (ultimul loc la nivel national), dintre care 58,8% in domeniul comertului, 12,42 % in industria prelucratoare si 8,51 % in tranzactii imobiliare. Distributia intreprinderilor in functie de marime este urmatoarea: 89.3% in clasa de marime 0-9 angajati, aprox. 8% in clasa de marime 10-49, 2% in clasa de marime 50-249, sub 1% in clasa de marime peste 250 angajati. D.p.d.v. al contributiei la crearea de noi locuri de munca, intreprinderile micro, mici si medii insumeaza doar 55,2% din total, in timp ce intreprinderile mari angajeaza 44,8% din totalul fortei de munca. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a intreprinderilor mari cu rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectorul industriei prelucratoare si sectorul energetic. Numarul angajatilor in intreprinderile micro, mici si mijlocii a crescut cu 9% intre 2001 si 2004; in aceeasi perioada, numarul angajatilor in intreprinderile mari a scazut cu peste 13%, ceea ce arata ca sectorul IMM absoarbe in prezent o parte din persoanele disponibilizate, ca o consecinta a procesului de restructurare industriala.

Operatiuni indicative: Investitii in instalatii, echipamente, utilaje, masini, aparatura, etc; Sprijinirea intreprinderilor prin:
Achizitionarea de echipamente si tehnologii moderne pentru activitati de productie, servicii (cu exceptia celor ce nu sunt finantabile pe FEDR), constructii; Achizitionare sisteme IT (echipamente si soft); Relocalizarea in structuri de afaceri; Extindere /Reabilitare/amenajare spatii de productie; Activitati specifice de dezvoltare.

41

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Intreprinderile mici si mijlocii Intreprinderile mari deja existente, precum si cele nou create. Indicatori ai rezultatelor Investitii private directe in firmele mari sprijinite (ME) Investitii private directe in IMM-urile sprijinite (ME)

Indicatori output Nr. de mari intreprinderi care beneficiaza de sprijin Nr. de IMM-uri care beneficiaza de sprijin financiar Masura 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale Clasificare UE: 163 SERVICII DE CONSULTANTA PENTRU INTREPRINDERI (INFORMARE, PLANURI DE AFACERI, SERVICII DE CONSULTANTA, MARKETING, MANAGEMENT, PROIECTARE, INTERNATIONALIZARE, EXPORT, GESTIONAREA MEDIULUI, ACHIZITIONAREA DE TEHNOLOGIE), 164 SERVICII COMUNE (PARCURI DE AFACERI, INCUBATOARE DE AFACERI, STIMULARE, SERVICII PROMOTIONALE, CONSTITUIREA UNOR RETELE, CONFERINTE, TARGURI, 165 INGINERIE FINANCIARA, Obiectivul masurii: Cresterea competitivitatii economice a sectorului privat prin crearea de serviciisuport in sprijinul afacerilor si finantarea investitiilor necorporale in marketing si management al afacerilor. Fundamentare:
Abilitati slabe de marketing, antreprenoriale si manageriale Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba de consultanta

Operatiuni indicative: Sustinerea investitiilor intangibile vizand achizitionarea de tehnologii brevete, marci, licente si know-how Sustinerea implementarii si certificarii sistemelor de management al calitatii
Sustinerea implementarii si certificarii sistemelor de management de mediu (sau a inregistrarii EMAS) Sustinerea certificarii voluntare a produselor si etichetarea eco.

Sustinerea dezvoltarii si acreditarii laboratoarelor de incercari / analize, etalonare metrologica Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizarea
Servicii de consultanta furnizata IMM-urilor pentru imbunatatirea sistemelor de management (servicii logistice pentru promovarea produselor si serviciilor si identificarea furnizorilor/clientilor externi, website-uri, acces la retele de afaceri) Sustinerea participarii la targuri si expozitii internationale si sprijinirea misiunilor economice

Dezvoltarea functiei de co-garantare a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri


Infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare; Instrumente financiare inovative (capital de risc, equity, venture)

Consultanta pentru elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activitati de diseminare, informare


IMM-urile vor fi sprijinite pentru dezvoltarea produselor/serviciilor si strategiilor de firma, consultanta generala pentru cooperare si investitii comune, consultanta investitionala si financiara, activitati de marketing si promovare, managementul resurselor umane, tehnologii moderne, TI si e-business, drepturi de proprietate intelectuala si inovare, si asistenta manageriala

42

in dezvotarea IMM-urilor

Sprijin pentru infiintarea si dezvoltarea asociatiilor profesionale, a retelelor de IMM-uri Sprijin pentru organizarea de conferinte si targuri Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in cadrul lanturilor de furnizori si clusterelor
sprijin pentru procesul de concentrare, atat pe orizontala cat si pe verticala, care poate conduce la obtinerea unor avantaje competitive importante (ex: logistica, promovarea marcilor la nivel international, sprijinirea accesului pe piata muncii etc.) campanii de promovare/constientizare la nivelul intreprinderilor, privind structurile moderne de infrastructura de afaceri tip cluster, incubator, centru de afaceri etc.

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Intreprinderile micro, micii si medii in proprietate privata si antreprenorii. Asociatiile profesionale si retelele de intreprinderi. Organizatiile non-profit, inclusiv pentru dezvoltarea sectorului turistic. INDICATORI AI REZULTATELOR Nr. de IMM-uri care se lanseaza in activitatea de export Nr. de IMM-uri care exporta pe piete noi Nr. de retele de intreprinderi realizate INDICATORI OUTPUT Nr. de intreprinderi care beneficiaza de consultanta Nr. si volum fonduri de capital de risc si de pornire care beneficiaza de sprijin financiar Nr. si volum fonduri de garantare care beneficiaza de sprijin financiar Nr. planuri de leasing asistate Nr. de unitati economice care primesc sprijin financiar Masura 1.3: Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune Clasificare UE: 181 PROIECTE DE CERCETARE IN CADRUL UNIVERSITATILOR SI INSTITUTELOR DE CERCETARE, 182 INOVATIE SI TRANSFER DE TEHNOLOGIE, REALIZAREA UNOR RETELE SI PARTENERIATE INTRE INTREPRINDERI SI INSTITUTE DE CERCETARE, 322 TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICARII, 323 SERVICII SI APLICATII PENTRU CETATENI (SANATATE, ADMINISTRATIE, EDUCATIE) 324 SERVICII SI APLICATII PENTRU IMM-URI (COMERT ELECTRONIC, EDUCATIE SI FORMARE, CONSTITUIREA DE RETELE) Obiectivul masurii: Aceasta masura vizeaza cresterea atractivitatii regiunii Oltenia ca o destinatie pentru investitii prin sprijinirea inovarii tehnologice si cercetarii aplicate, a transferului tehnologic de la universitati la administratia publica si intreprinderi, precum si prin promovarea introducerii inovarii in sectorul productiv, in administratie, in viata cotidiana si de dezvoltarea a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii. Fundamentare:
In 2002, regiunea Sud-Vest Oltenia aloca 0.2% din PIB pentru activitati de cercetare-dezvoltare, de doua ori mai putin decat alocarea nationala, mult inferioara mediei UE 25 (1.9%) si de 15 ori mai mica decat tinta Lisabona (3% din PIB). Din acestea, doar jumatate proveneau din mediul privat. In 2004, 10% din populatia regiunii Sud-Vest Oltenia avea educatie in stiinte si tehnologie, similar cu media nationala, dar de aproape trei ori mai putin media Irlandei (28%). Rata ocuparii in sectoarele stiintifico-tehnologice este scazuta, situandu-se in 2004 la 16% din populatia activa, procent inferior mediei nationale (18%) si mult inferior mediei Irlandei (25%). In clasamentul inter-regional, regiunea Sud-Vest Oltenia ocupa locul sase. Evolutia din 2002-2004 arata insa o tendinta crescatoare. In ceea ce priveste numarul salariatilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, regiunea Sud-Vest Oltenia se claseaza tot pe locul sase, devansand regiunile Sud-Est si Nord-Vest. Dinamica din ultimii ani sugereaza ca dupa un declin ce a durat pana in anul 2000, numarul salariatilor din cercetare a ramas relativ constant, sau chiar a crescut usor. De remarcat ca in termeni procentuali, regiunea Sud-Vest cuprinde 7,11% din salariatii in cercetare-dezvoltare la nivelul intregii tari. Contributia TIC la cresterea economica depinde atat de dezvoltarea sectorului de comunicatii si tehnologia informatiei, cat si de gradul de utilizare a TIC in economie. Exista intarzieri in special in ceea ce priveste accesul la internet, serviciile societatii

43

informationale si integrarea aplicatiilor IT in economie.

Operatiuni indicative: Proiecte de CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi /. Dezvoltarea de poli de excelenta
investitii pentru crearea si dezvoltarea legaturilor intre universitati si institute CD publice si IMMuri high-tech

Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil (GRID, GEANT) proiecte de conectare a centrelor CD la retele europene si internationale tip GRID sau GEANT, prin
achizitii de hard si software de aplicatii specifice.

Proiecte complexe de cercetare care vor atrage participarea specialistilor internationali de inalt nivel Sprijin pentru noi micro-intreprinderi si spin-off-urilor de inalta tehnologie Sprijinirea activitatilor de inovare a micro-intreprinderilor high-tech si a spin-off-urilor high-tech (bazate pe rezultatele CD ale unei universitati sau institut CD) Sustinerea activitatilor de inovare si CD pentru introducerea in productie de produse, tehnologii sau servicii noi sau perfectionate. Achizitiile de servicii de CD si de drepturi de aplicare ale rezultatelor CD si se va stimula activitatea de cercetare in intreprinderi si transformarea rezultatelor acesteia in tehnologii, produse, servicii. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei
sustinerea accesului IMM la Internet si la serviciile conexe. suport pentru furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru construirea retelelor broadband suport pentru autoritatile publice pentru construirea de retele broadband suport acordat autoritatilor locale pentru construirea de telecentre (info-chioscuri) prin care sa fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband.

Dezvoltarea inovarii in afaceri, productie si modele organizationale; prin introducerea si dezvoltarea sistemelor integrate de management al afacerii (ERP, CRM), introducerea sistemelor informatice de management
Suport pentru aplicatii electronice destinate derularii afacerilor Suport pentru introducerea sistemelor electronice de licitatie Suport pentru realizarea de tranzactii electronice securizate

Suport acordat administratiei publice, unitatilor de invatamant si sistemului sanitar pentru realizarea unor sisteme informatice integrate Suport pentru realizarea unor sisteme informatice de crestere a interoperabilitatii bazat pe

sistemle GIS
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Intreprinderi, administratia publica, universitati. INDICATORI AI REZULTATELOR Nr. de proiecte incheiate cu succes Crestere nr. persoane angajate in CDTI (%) Nr. de intreprinderi locale implicate in proiecte comune de cercetare care beneficiaza de sprijin (din care IMM-uri). Cresterea investitiilor in CDTI facute de intreprinderile implicate in proiecte comune

INDICATORI OUTPUT Nr. de proiecte de cercetare care au beneficiat de sprijin Nr. de intreprinderi care beneficiaza de sprijin financiar pentru proiectele CDTI si transfer de tehnologie Nr. de proiecte comune de Cercetare & Dezvoltare sprijinite (proiecte de colaborare intre firme si institutii de cercetare sprijinite)

44

PRIORITATEA REGIONALA 2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale POS Transport POS Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata Axa prioritara 3 Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de poluare POS Cresterea competitivitatii economice Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de productie Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate POR Axa Prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii sociale regionale si locale Axa Prioritara 3: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor; Reabilitarea siturilor industriale) Axa Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila

Impact anticipat: Locuri de munca brute/nete create sau pastrate dupa 2 ani (temporare, permanente) Reducerea numarului de accidente si a persoanelor accidentate Reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului la nivel regional Cresterea fluxului de pasageri/marfuri pe an Cresterea atractivitatii investitiilor in mediul rural/urban Cresterea atractivitatii/ imaginii zonelor urbane pentru investitii straine Strategia regionala: Imbunatatirea competitivitatii sistemelor regionale prin reducerea deficitului infrastructurii regionale. Masura 2.1 Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera Clasificare UE: 311 CAI FERATE, 312 DRUMURI, 313 SOSELE, 314 AEROPORTURI, 315 PORTURI, 316 CAI NAVIGABILE, 317 TRANSPORT URBAN, 318 TRANSPORT MULTIMODAL, 319 SISTEME DE TRANSPORT INTELIGENTE Obiectivul masurii: Modernizarea, completarea si re-organizarea legaturilor fizice pe teritoriul regional cai ferate, drumuri, aeroporturi, porturi, logistica de transport pentru imbunatatirea mobilitatii in cadrul regiunii. Fundamentare:
Regiunea Oltenia este traversata de trei 3 Axe prioritare ale retelei europene de transport (TEN-T): Axa prioritara 7 rutiera (fostul coridor IV pan-european), Axa prioritara 18 fluviul Dunarea (fostul coridor VII pan-european), Axa prioritara 22 (feroviara) In regiune exista 4 drumuri europene: E70, E79, E81, E574. Nu exista un drum expres sau o autostrada; DN 65 Craiova-Slatina-Pitesti strabate judetele Dolj si Olt din Regiunea Sud-Vest Oltenia si judetul Arges din regiunea Sud Muntenia. Este necesara realizarea unei autostrazi pe ruta Craiova- Slatina- Pitesti, care va contribui la dezvoltarea de noi activitati pe piata interna, va conduce la crearea de noi locuri de munca. Regiunea Sud Vest Oltenia are o retea de cai ferate de 990 km, egala cu 9 % din totalul national. Zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia, cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti.

45

Principala magistrala de cale ferata este Bucuresti - Timisoara si traverseaza regiunea de la est la vest fiind si singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova Simeria si traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale intre reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc. Nu exista punte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre Bulgaria. Cele 5 porturi fluviale care apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia necesita modernizare in vederea cresterii capacitatii. In regiune exista un singur aeroport, amplasat la sapte kilometri de centrul orasului Craiova, pe soseaua CraiovaBucuresti,aflat in proprietatea Consiliului Judetean Dolj si deservind practic intreaga regiune; acesta necesita modernizare pentru a se alinia standardelor internationale tehnice si de siguranta. Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale), din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national modernizati).

Operatiuni indicative Modernizarea si completarea legaturilor rutiere pe teritoriul regiunii Modernizarea sectiunilor de cale ferata Reabilitarea garilor Reabilitarea tunelurilor si podurilor de cale ferata Introducerea si utilizarea de trenuri noi la standarde europene Introducerea de trenuri cu structura modulara pe distante mici si medii Implementarea de proiecte de facilitare a transferului modal pentru marfa, in principal de la rutier la feroviar/rutier sau pe apa/rutier Promovarea transportului inter-modal: furnizarea infrastructurii de terminale sau a centrelor de logistica pentru unitatile inter-modale Imbunatatirea sigurantei traficului: (dezvoltarea sistemelor integrate de monitorizare a traficului, montarea sistemelor de semnalizare automata, by-pass-uri) Introducerea de initiative privind infrastructuri de transport eficiente si nepoluante/nedaunatoare pentru mediu Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri urbane Constructia/reabilitarea/modernizarea drumurilor de centura (cu statut de drum judetean) pentru eliminarea blocajelor si tranzitarea localitatilor in conditii de siguranta a traficului Reabilitarea si modernizarea aeroporturilor regionale Reabilitarea si modernizarea porturilor regionale

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala si centrala INDICATORI AI REZULTATELOR Scaderea duratei transporturilor pe cale ferata Scaderea duratei transporturilor Reducerea duratei de asteptare a navelor in porturi Transport urban: cresterea numarului de utilizatori deserviti Reducerea costurilor de intretinere a autovehiculelor Reducerea timpului de transport/tranzit Cresterea traficului pe aeroportul Craiova Cresterea medie a numarului de pasageri pe an

INDICATORI OUTPUT Km de cale ferata de mare viteza construiti sau modernizati Km de cale ferata modernizati Aeroportul Craiova modernizat Km sosele construite/modernizate

46

Nr. porturi modernizate Numar servicii transport public imbunatatite Numar centre multimodale care beneficiaza de sprijin financiar

Masura 2.2: Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti Clasificare UE: 164 SERVICII COMUNE (PARCURI DE AFACERI, INCUBATOARE DE AFACERI, STIMULARE, SERVICII PROMOTIONALE, CONSTITUIREA UNOR RETELE, CONFERINTE, TARGURI Obiectivul masurii: Dezvoltarea unui mediu economic inovativ, precum si o crestere a competitivitatii economice prin crearea si dezvoltarea unor locatii care sa asigure investitorilor utilitatile necesare pentru demararea rapida a activitatilor economice. Aceste actiuni se concretizeaza prin amenajarea, modernizarea de parcuri industriale, incubatoare de afaceri, centre expozitionale, centre de colectare a produselor agricole, etc. Fundamentare:
Infrastructura de afaceri divizata, se afla la un nivel de dezvoltare incipient. Volumul de investitii straine atras in Regiunea Sud - Vest Oltenia in anul 2003 a fost de 360,5 mil euro, reprezentand 3,5 % din volumul total si ocupand locul 7 intre regiuni.

Operatiuni indicative Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri si a altor infrastructuri de afaceri


sprijin institutional pentru dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de administrare din incubatoare, centre de afaceri, inclusiv investitii hard si soft (ex. consolidari de cladiri, innoire si modernizare, achizitionarea de echipamente), schimb de bune practici, sustinerea activitatilor de mentoring si coaching, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc. sustinerea integrarii si dezvoltarii capacitatii competitive a IMM-urilor in cadrul structurilor de afaceri, prin investitii initiale in intreprinderi noi si asigurarea pregatirii de scurta durata pentru intreprinderile gazduite in aceste structuri constructia/reabilitarea/extinderea cladirilor numai pentru activitati de productie si servicii reabilitarea/extinderea sistemului sistemului de drumuri din interiorul locatiilor, precum si a drumurilor de acces construirea/extinderea infrastructurii de utilitati publice (canalizare, gaze, electricitate, cablare, retea broadband) demolarea/dezafectarea cladirilor activitati de promovare

Parcuri industriale, parcuri tehnologice, piete de gross etc


Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, universitati, sectorul privat. INDICATORI AI REZULTATELOR: Nr. de locuri de munca create in structurile de sprijinire a afacerilor Nr. de locuri de munca create in microintreprinderi INDICATORI OUTPUT: Structuri de sprijinirea afacerilor create/dezvoltate Microintreprinderi sprijinite Investitii in structurile de sprijinire a afacerilor (ME) Investitii in microintreprinderi (ME) Masura 2.3 Imbunatatirea infrastructurii sociale (sanatatei educatie si incluziune sociala)

47

Clasificare UE: 36 INFRASTRUCTURA SOCIALA SI DE SANATATE PUBLICA Obiectivul masurii: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale sociale, incluzand crese, gradinite, scoli, campusuri scolare, spitale, servicii de ajutor de urgenta, structuri in sprijinul orfelinatelor, copiilor abandonati, a persoanelor in varsta, a persoanelor cu dizabilitati, si a mijloacelor de transport speciale (de exemplu, pentru serviciile de ajutor de urgenta si pentru persoanele cu dizabilitati), etc. Fundamentare:
In anul 2004 in Oltenia functionau 41 de spitale si 3 policlinici, regiunea ocupand ultimul loc pe tara din punctul de vedere al numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Ca numar de paturi in spitale regiunea se plaseaza pe locul 8 in si ca numar de medici raportat la 1000 de locuitori, regiunea se plaseaza pe locul 5 in Romania. Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti si slaba dotare cu echipamente si tehnologii de ultima generatie este foarte grava in mediul rural. Serviciile de ajutor de urgenta disponibile in regiune sunt doar terestre, desi la nivel national exista un numar de 8 elicoptere sanitare de interventie, distribuite insa in toate celelalte mari centre universitare, cu exceptia Craiovei. Cantinele pentru populatia saraca reprezinta 4,6% din totalul national, cu beneficiarii serviti insumand 6,3% din totalul national (total populatiei din Oltenia 10,7% din totalul national). Unitatile de invatamant (public si particular) in functiune in Regiunea Sud-Vest, in anul scolar 2004/2005, in numar de 3023 si persoanele cuprinse in aceste institutii , erau repartizate pe diverse niveluri de instruire, astfel : - 71442 prescolari in 471 gradinite pentru copii ; - 218148 elevi in 796 scoli primare si gimnaziale, din care: 1571 elevi sunt cuprinsi in invatamantul special ; - 85451 elevi inscrisi in 150 licee ; - 27957 elevi inscrisi in 5 scoli pentru invatamantul profesional si de ucenici ; - 5857 elevi in 8 scoli de invatamant postliceal de specialitate si tehnic de maistri ; - 43819 studenti in 6 universitati.

Activitati eligibile si tipuri de operatiuni Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate


reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor, policlinicilor si ambulatoriilor reabilitarea, modernizarea si echiparea sectiilor de urgenta Tipuri de operatiuni: reabilitare, modernizare cladiri reabilitarea /modernizarea utilitatilor generale si specifice facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice achizitionare echipamente

Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale


reabilitarea / modernizarea / echiparea cladirilor centrelor sociale reabilitarea / modernizarea / echiparea cladirilor in care functioneaza centre rezidentiale Tipuri de operatiuni reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati

Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educationale, inclusiv pentru invatamantul superior
reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii educationale prescolare, primare, a invatamantului secundar si superior reabilitarea / modernizarea / dotarea campusurilor educationale

48

Tipuri de proiecte reconstructia, extinderea si/sau consolidarea de cladiri constructia, reabilitarea/modernizarea, extinderea cladirilor localizate in cadrul campusurilor; modernizarea utilitatilor generale si specifice dotari cu echipamente scolare, didactice si IT

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala, alte persoane juridice acreditate in conditiile legii INDICATORI AI REZULTATELOR: Nr. de utilizatori ai serviciilor oferite de unitatile medicale reabilitate/pe tipuri de unitati Nr. de utilizatori de servicii sociale, acordate de unitatile sociale reabilitate total/pe tipuri de centre : multifunctionale /rezidentiale Timpul mediu de raspuns in situatii de urgenta /Regiuni si tipuri de interventie Cresterea ratei de participare la procesul educational a populatiei scolare in varsta de pina la 18 ani in scolile reabilitate/dotate Cresterea nr. de studenti INDICATORI OUTPUT: Nr. de unitati medicale reabilitate /echipate pe tip de unitati: ambulatorii /sectii de urgenta din spitalele regionale Nr. de unitati pt servicii sociale reabilitate/echipate, pe tipuri de centre: multifunctionale si rezidentiale Nr. unitati mobile echipate pentru interventii de urgenta Nr. unitati de invatamant reabilitate / dotate /pe tipuri de unitati Nr. campusuri preuniversitare reabilitate/dotate Masura 2.4 Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice, sport si activitati recreative, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri) Clasificare UE: 352 REABILITAREA ZONELOR URBANE Obiectivul masurii: Reabilitarea si dezvoltarea centrelor urbane sau a unor areale cu probleme din interiorul acestora in vederea revitalizarii, pentru a le permite sa actioneze ca motoare ale cresterii economice. Fundamentare:
Regiunea Oltenia detine areale urbane degradate cu cladiri in stare avansata de degradare, infrastructura de transport insuficient dezvoltata, infrastructura de utilitati invechita, zone verzi si recreative insuficiente, cladiri si monumente apartinand patrimoniului cultural degradate, etc. Regiunea detine 2362 hectare de zone verzi in municipii si orase, din care 1300 ha in judetul Dolj, judetul cu cea mai mare suprafata de zone verzi localizate in cadrul zonelor urbane. Trebuie subliniat ca in unele din aceste zone verzi se afla cladiri si alte elemente apartinand mostenirii culturale nationale - de exemplu, Parcul Romanescu din Craiova, Parcul Brancusi din Tg. Jiu, unde sculpturi de faima mondiala se afla expuse in aer liber ).

Operatiuni indicative Finalizarea si/sau renovarea cladirilor abandonate (si pregatirea lor pentru noi tipuri de activitati economice si sociale) Restaurarea cladirilor de importanta istorica si culturala Demolarea cladirilor si/sau a structurilor aflate intr-o stare avansata de degradare, care nu apartin patrimoniului national cultural si amenajarea terenurilor degradate /neutilizate, pentru constructia de cladiri de utilitate publica sau spatii verzi Dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, respectiv reabilitarea strazilor orasenesti, inclusiv a infrastructurii aferente si refacerea spatiilor publice si a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (pavaje, trotuare, iluminat public etc.)

49

Crearea si/sau conservarea spatiilor verzi si pentru recreere Investitii pentru imbunatatirea mobilitatii populatiei din zonele de actiune urbana:
construirea de statii pentru autobuze, tramvaie si troleibuze sau modernizarea celor existente; construirea de terminale intermodale in scopul imbunatatirii integrarii diferitelor moduri de transport public urban extinderea si/sau modernizarea retelei liniilor de tramvai si infrastructurii pentru troleibuze; achizitionarea de mijloace de transport ecologice construirea de piste pentru biciclisti

Renovarea locuintelor:
renovarea cladirilor rezidentiale colective (exceptand ariile din interiorul locuintelor), incluzand: innoirea partilor structurale principale ale cladirilor, acoperis, fatada, casa scarilor, coridoarele interioare si exterioare, intrarile si exterioarele acestora, lift instalatiile tehnice ale cladirilor (reteaua de distributie a apei si canalizare, instalatiile electrice, instalatiile contra incendiilor, sistemul de ventilatie, sistemul de colectare a gunoiului, etc) actiuni de eficientizare energetica incluzand renovarea sistemului de incalzire si a izolatiei, centralelor termice, retelelor de distributie a caldurii si promovarea surselor de energie regenerabila renovarea si schimbarea folosintei cladirilor existente pentru asigurarea de locuinte sociale

Achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al cetatenilor la servicii publice

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica locala, societati comerciale, alte persoane juridice acreditate in conditiile legii INDICATORI AI REZULTATELOR: Nr. de persoane beneficiare ale implementarii proiectelor integrate urbane Nr. de locuri de munca nou create in zonele de actiune urbana Nr. de persoane beneficiare de servicii sociale acordate de centrele sociale care au beneficiat de sprijin prin proiectele integrate urbane INDICATORI OUTPUT: Nr. de proiecte de regenerare urbana finantate Cladiri publice renovate/ reabilitate (m2) Strazi orasenesti construite/ reabilitate /modernizate inclusiv trotuare si piste pentru biciclisti (km) Retea de tramvai/troleibuz extinsa/reabilitata (km) Nr. de locuinte reabilitate/modernizate IMM create /sprijinite in zonele de actiune urbana Centre sociale infiintate/reabilitate Spatii verzi create/reabilitate (m2)

Masura 2.5: Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii Clasificare UE: 183 INFRASTRUCTURA PENTRU CDTI Obiectivul masurii: Imbunatatirea infrastructurii de cercetare dezvoltare in scopul cresterii competitivitatii economiei regionale Fundamentare:
Activitatea de cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26 institute si centre de cercetare in urmatoarele domenii: stiinte sociale, fizica-chimie, informatica, comunicatii, mediu, electronica, automatica, inalta tehnologie, aeronautica, chimie, petrochimie, electrotehnica, metalurgie, industria miniera; agricultura, silvicultura.

50

Cu toate acestea, o mare parte dintre activitatile/specialitatile bine dezvoltate in regiune nu sunt sprijinite prin activitati de cercetare: Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romania care nu are institutii/centre de cercetare nu exista centre de cercetare pentru industria textila, bine dezvoltata la nivel regional industria de masini nu este sprijinita prin activitati de cercetare industriile de constructii si de exploatare si prelucrare a lemnului nu sunt reprezentate in Oltenia in ceea ce priveste cercetarea.

Operatiuni indicative Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de excelenta)
dezvoltarea infrastructurii de CD a universitatilor si institutelor dotarea/modernizarea laboratoarelor existente sprijin pentru acreditarea laboratoarelor de masurari, incercari etc sprijin pentru crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute CD) CD non profit

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: mediul de afaceri, institute si centre de cercetare, universitati. INDICATORI AI REZULTATELOR: Nr. de locuri de munca create in CD Nr. de IMM-uri cu acces la servicii in CD INDICATORI OUTPUT: Nr. de servicii comune puse la dispozitie Suprafata de cladire nou construita/modernizata 2.6 Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie Clasificare UE: 331 ELECTRICITATE, 332 SURSE DE ENERGIE REGENERABILE (ENERGIE SOLARA, EOLIANA, HIDRO-ELECTRICA, BIOMASA) Obiectivul masurii: reducerea intensitatii energetice prin cresterea eficientei energetice pe intregul lant - resurse naturale, producere, transport, distributie si utilizare finala a energiei electrice si termice Fundamentare:
Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia (71.57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici in 2001). Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie electrica si termica, gaze si apa inregistreaza in ultimii ani pierderi de locuri de munca (de la 14% in 2000 la 10% in 2003), acest trend fiind mai pronunatat in judetele Dolj si Valcea si mai putin pronuntat in Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de populatie ocupata in acest sector in judetele Mehedinti (16% in 2003) si Gorj (14% in 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei energetice in economia acestor judete.

Operatiuni indicative Construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, pentru retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate) Extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice si termice, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de distributie,

51

Realizarea de investitii pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice, a petrolului si gazelor naturale, cu retelele europene Realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, a resurselor geotermale si a combustibililior alternativi si modernizarea celor existente

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica, sectorul privat INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea nr. de utilizatori Nr. de utilizatori racordati sau care au beneficiat de o modernizare a racordului la noua retea Reducerea pretului energiei INDICATORI OUTPUT: Kw/Mw de capacitati noi/modernizate defalcate pe surse de energie Km de retea de distributie a curentului electric modernizati Nr. de localitati asigurate cu energie electrica Nr. de consumatori conectati la retele noi/modernizate

52

PRIORITATEA REGIONALA 3: Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice POS Cresterea Competitivitatii Economice Axa prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri POR Axa prioritara 4: Dezvoltarea turismului regional si local Impact anticipat: Locuri de munca brute/nete create/ pastrate dupa 2 ani Strategia regionala: Cresterea atractivitatii regiunii prin dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca, ca urmare a valorificarii mostenirii culturale si resurselor naturale si a imbunatatirii calitatii infrastructurii de cazare si de agrement.

Masura 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism Clasificare EU: 171 INVESTITII MATERIALE PENTRU TURISM (SERVICII DE ALIMENTATIE PUBLICA PENTRU TURISTI, ALTE FACILITATI) CAZARE SI

Obiectivul masurii: Masura vizeaza dezvoltarea infrastructurii turistice in scopul de a creste atractivitatea regiunii Oltenia ca o destinatie turistica, prin restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic, reabilitarea, extinderea si dotarea structurilor de cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere. Fundamentare:
Potentialul turistic al regiunii este diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale. Regiunea este a doua in Romania, dupa Moldova, privind numarul manastirilor si lacaselor de cult, teritoriul sau fiind bogat in resurse minerale cum ar fi apele minerale si beneficiind de o biodiversitate unica. Cu toate acestea, desi judetul Valcea ocupa locul 3 pe tara din punctul de vedere al capacitatii de cazare functionale si locul 2 pe tara din punctul de vedere al numarului de innoptari, iar judetele din nordul Olteniei dispun de un mediu natural inca neatins format din munti, dealuri si zone rurale sectorul turistic inregistreaza o discrepanta intre potentialul sau si nivelul de exploatare: in 2004, doar 26,57% din capacitatea de cazare existenta a fost functionala, cu o rata de ocupare de 44,5%. Este de mentionat ca acesta este superioara mediei nationale, urmare a procesului de privatizare. In judetul Valcea tendintele descrescatoare sunt atenuate de asa numitul "turism social", care reprezinta fluxul de turisti care viziteaza regiunea multumita subventiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea in statiunile balneo-climaterice este subventionata pentru persoane care sufera de anumite boli si pentru batrani. Acest segment de turism este prin definitie caracterizat prin cheltuieli reduse.

Operatiuni indicative Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cladirilor de patrimoniu; Restaurarea, protectia si conservarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; Refacerea / amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate, in interiorul zonei de protectie a acestora; Lucrari si dotari pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului de siguranta precum si a celui decorativ; Restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor; Amenajari peisagistice pentru evidentierea obiectivului reabilitat;

53

Dotari interioare (instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta la foc, antiefractie); Instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea necesarului de apa si pentru evacuarea apelor pluviale si menajere; Dotari interioare pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil Amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si imprejmuirea obiectivelor de patrimoniu Constructia utilitatilor anexe (parcaj, grup sanitar, reclame si indicatoare); Amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele reabilitate.

Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic
Dezvoltarea retelelor de captare si /sau transport a izvoarelor minerale si saline cu potential terapeutic (ape minerale, lacuri si namoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor si salinelor); Amenajarea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilitati) a bazelor de tratament din statiunile balneo climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice; Amenajarea obiectivelor turistice naturale pentru activitati turistice (formatiuni geologice, pesteri, saline, mine, vulcani noroiosi, lacuri) prin: istalatii de iluminat, incalzire, ventilatie; asigurarea accesului in conditii de securitate pentru turist; amenajare grupuri sanitare; Amenajare puncte (foisoare) de observare / filmare / fotografiere; Refacerea si amenajarea cailor de acces la principalele obiective turistice naturaleAmenajarea si dotarea platformelor de campare, inclusiv utilitatile specifice (grupuri sanitare, apa curenta, iluminat etc.); Amenajare puncte de colectare a gunoiului menajer; Amenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si a primului ajutor in caz de accidente; Marcarea traseelor montane; Amplasarea de panouri informative; Amenajarea de noi posturi SALVAMONT; Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a traseelor pentru cura de teren, a spatiilor de recreere si popas, a facilitatilor de utilizare a izvoarelor minerale; Refacerea parcurilor balneare, parcuri gradina. Amenajarea falezelor;

Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu utilitatile conexe, precum si a facilitatilor de recreere
Modernizare structuri de cazare: renovare, reabilitare, extindere, amenajare (interior si fatada, grupuri sanitare, camere / spatii pentru persoane cu handicap locomotor), izolare fonica, extindere spatii de cazare, modernizare sistem de utilitati, amenajare parcare / garaje, iluminat exterior ; Dotare structuri de cazare cu echipamente specifice (inclusiv echipamente ecologice pentru alimentare cu energie electrica, spalatorie), ascensor Amenajare piscine, stranduri, bazine de kinetoterapie, patinoare; Terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, echitatie; Transport feroviar de interes turistic pe cale ferata cu ecartament ingust, in zone de deal si de munte, Amenajarea de porturi turistice, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacuri de agrement; Amenajarea de piste pentru cicloturism; Amenajarea de noi partii de schi (inclusiv construirea de instalatii de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zapezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi); Amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna: echiparea cu instalatiile si echipamentele corespunzatoare; Amenajari specifice sporturilor nautice; Amenajari pentru practicarea pescuitului sportiv

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati ale administratiei publice locale si centrale, societati comerciale, persoane juridice care nu sunt agenti economici INDICATORI AI REZULTATELOR Cresterea numarului de turisti in structurile de cazare reabilitate Nr. de structuri de cazare care au trecut la un standard de calitate superior

54

INDICATORI OUTPUT Cladiri de patrimoniu reabilitate, pe tipuri: national /UNESCO/ cultural urban local Proiecte integrate de investitii in valorificarea patrimoniului natural cu potential turistic Proiecte integrate de reabilitare statiuni turistice Suprafata amenajata a patrimoniului natural Proiecte de investitii realizate Firme sprijinite Masura 3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketing-ului regional Clasificare UE: 172 INVESTITII NEMATERIALE (ELABORAREA SI FURNIZAREA UNOR PRODUSE SI SERVICII TURISTICE, ACTIVITATI SPORTIVE, CULTURALE SI DE TIMP LIBER, PATRIMONIU), 173 SERVICII COMUNE PENTRU INTREPRINDERI DIN SECTORUL TURISTIC (INCLUSIV ACTIVITATI PROMOTIONALE, CONSTRUIREA DE RETELE, CONFERINTE, TARGURI) Obiectivul masurii: Aceasta masura vizeaza cresterea vizibilitatii regiunii prin crearea si editarea de pliante, brosuri, alte categorii de documentatie de prezentare si extinderea afacerilor in turism prin crearea de serviciisuport in sprijinul afacerilor in turism si de retele de asociatii profesionale in domeniul turismului.

Fundamentare:
Oltenia dispune de un potential turistic bogat, favorabil practicarii intregii game de forme de turism si pe toata durata anului, cu atat mai mult cu cat in prezent se dezvolta noi tipuri de produse turistice si forme de turism (turism de aventura, turism rural, de afaceri etc). Potentialul turistic nu este insa pe deplin valorificat, iar promovarea interna si internationala a produselor turistice autohtone este insuficienta, turismul romanesc nefiind foarte cunoscut in strainatate. Nu exista centre amenajate si alte mijloace pentru obtinerea de informatii referitoare la ofertele turistice.

Operatiuni indicative Investitii pentru crearea centrelor de promovare si informare turistica: realizarea de constructii, achizitionare de echipamente si de IT software pentru realizarea unui sistem unitar cu informatii turistice si statistice cu acces public prin Internet Introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promotionale generale si diseminarea instrumentelor promotionale prin evenimente nationale si internationale Promovarea produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice menite sa dezvolte si sa consolideze turismul intern

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala, agenti economici INDICATORI AI REZULTATELOR Cresterea turismului international a) nr.sosiri vizitatori nerezidenti b) durata medie a sederii nr. zile Nr. de vizitatori ai centrelor de informare si promovare turistica Nr. de accesari site centre de informare si promovare turistica INDICATORI OUTPUT Nr. activitati promotionale pt. promovarea brandului turistic la nivel international Nr. activitati promotionale pt. promovarea produselor turistice la nivel national Nr. Centre de Informare si Promovare Turistica

55

PRIORITATEA REGIONALA 4: Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale. POS Dezvoltarea resurselor umane Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Axa prioritara 2: Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor Axa Prioritara 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Axa prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare Axa prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Impact anticipat: Numar net de locuri de munca create (a se masura dupa 12 luni de la interventie) Cresterea nivelului de calificare al fortei de munca Includere sociala: (reducerea ratei somajului tinerilor, cresterea ratei activitatii femeilor, cresterea accesului la invatamantul profesional-vocational a persoanelor de etnie Roma) Strategia regionala: Asigurarea cresterii capacitatii de angajare si a ocuparii prin adaptarea fortei de munca la necesitatile pietei muncii si economiei bazate pe cunoastere Masura 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii Clasificare EU: 21 POLITICI PRIVIND PIATA MUNCII (ASISTENTA PENTRU STRUCTURI SI SISTEME: FORMAREA CADRELOR DIDACTICE), 23 DEZVOLTAREA EDUCATIEI SI FORMARII PROFESIONALE - PERSOANE FIZICE (formare) Obiectivul masurii: Dezvoltarea invatamantului initial si a formarii profesionale initiale raspunde nevoilor de instruire a indivizilor si pietei muncii. Fundamentare:
Numarul de persoane inscrise in invatamantul liceal in perioada 2003-2004 este de 84.249, iar la invatamantul profesional si de ucenici erau inscrisi 27.239 elevi. Rata abandonarii studiilor este mai mare pentru invatamantul profesional, unde inregistreaza o medie de 20%, in timp ce pentru licee rata abandonului este aproximativ 7%. Proportia femeilor inscrise la liceu este de 52,7%, mult mai mare decat la formele profesionale unde este de 34%. Dintr-un total de 1100 clase pentru nivelele 1,2 si 3 de invatamint 726 sunt clase VET. Acestea nu raspund inca standardelor moderne de invatamint. Numarul de studenti/elevi din Oltenia reprezinta 19,82% din totalul populatiei regiunii. Numarul de studenti/elevi din Oltenia (inscrisi la toate nivelele de educatie) ilustreaza o tendinta de descrestere: in 1990-91 519.128 persoane, in 2003-2004 461.816, cu o descrestere mai mare decat descresterea totalului populatiei de varsta scolara Scolile Vocationale si institutiile de educatie superioara nu ofera facilitati si instrumente moderne de pregatire, necesita legaturi mai stranse cu intreprinderile locale pentru a oferi posibilitati mai mari pentru plasarea tinerilor

pentru a

Operatiuni indicative Formare profesionala initiala


Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea si implementarea de instrumente la nivelul sistemului si furnizorilor (certificarea si validarea cunostintelor acumulate anterior, dezvoltarea sistemelor de credite transferabile, etc.); Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea si implementarea mijloacelor si a instrumentelor de asigurare si management al calitatii si la nivel de furnizori de

56

educatie; Dezvoltarea ofertelor de educatie si de IPT initial relevante pentru nevoile de invatare individuala si pentru nevoile pietei muncii; Dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere de calitate in vederea cresterii performantelor scolare si a ratelor de tranzitie intre diferite nivele de educatie; Programe integrate pentru pentru cresterea ratei de tranzitie de la invatamantul obligatoriu la invatamantul post obligatoriu; Programe de sprijin pentru elevii dotati; Programe educationale speciale pentru formarea unei atitudini in ceea ce priveste societatea inclusiva, educatia civica si responsabilitatea la elevi si studenti; Dezvoltarea de aptitudini sociale care sa permita elevilor asumarea rolului de cetatean activ; Promovarea TIC si a noilor tehnici si metode de predare in educatie si IPT initial; Transformarea scolii intr-un furnizor de educatie continua; Promovarea inovatiei in invatamant si in formarea profesionala; Promovarea de parteneriate si dezvoltarea de retele in educatie in sprijinul cresterii relevantei educatiei pe piata muncii; Dezvoltarea educatiei antreprenoriale si de afaceri Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea si implementarea de instrumente la nivel de sistem (certificarea si validarea/acreditarea invatamantului anterior, dezvoltarea Sistemului European de Credite Transferabile); Sprijin si asistenta pentru dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea si implementarea mijloacelor si a instrumentelor de asigurare si management al calitatii si la nivel de furnizori de educatie; Sprijin pentru dezvoltarea instrumentelor si personalului in vederea imbunatatirii cunostintelor si a managementului universitar; Asigurarea unei educatii universitare de calitate axate pe competenta (relevanta pentru piata muncii /in concordanta cu CECIS); Dezvoltarea de oferte de studii post-licenta; Dezvoltarea de programe si scoli doctorale; Promovarea folosirii TIC si dezvoltarea IDD; Valorizarea rezultatelor cercetarii efectuate in universitati in oferta educationala si in politica coerenta a statului in educatie; Promovarea parteneriatului si dezvoltarea de retele intre universitati, cercetare/dezvoltare si comunitatea de afaceri (transfer de cunostinte si facilitarea utilizarii rezultatelor cercetarii in activitati de predare). Formarea continua a resurselor umane din educatie; Formarea continua a resurselor umane din cercetare, universitati si institute de cercetare; Promovarea programelor de tip outreach si mobilitate intersectoriala pentru formarea si perfectionarea resurselor umane din educatie si cercetare; Sprijinirea programelor integrate pentru reconversia profesorilor (orientare si consiliere, activitati extracurriculare, activitati economice si sectoriale, etc.); Sprijin pentru debutul in cariera didactica si de cercetare; Dezvoltarea abilitatii antreprenoriale si manageriale pentru tinerii cercetatori in vederea sustinerii initiativelor de tip spin off si spin out.

Invatamant universitar

Formarea cadrelor didactice si cercetatorilor


Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica, institutii publice de invatamint inclusiv universitati, organizatiile non-profit specializate si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii INDICATORI AI REZULTATELOR Rata de plasare a beneficiarilor in locuri de munca INDICATORI OUTPUT Nr. de locuri create pentru instruire Nr. de proiecte

57

Numar de formatori formati Masura 4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC ), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii Clasificare UE: 23 DEZVOLTAREA EDUCATIEI SI FORMARII PROFESIONALE-PERSOANE FIZICE (formare, orientare si consiliere) Obiectivul masurii: imbunatatirea nivelului de calificare si cresterea capacitatii de ocupare a resurselor umane prin promovarea accesului si a participarii continue la procesul de formare profesionala Context: Peste 20.000 locuri de munca sunt in pericol de a fi desfiintate in unitatile industriale Numar scazut de intreprinderi la 1000 locuitori in comparatie cu media nationala Operatiuni indicative Tranzitia de la scoala la viata activa
Programe/scheme de invatare bazate pe munca (work based learning) pentru elevi si studenti; Stimulente pentru parteneriate intre scoli/universitati/ intreprinderi; Orientare si consiliere de calitate care sa sprijine tranzitia de la scoala la viata activa. Programe integrate pentru mentinerea elevilor in educatie si prevenirea parasirii timpurii a scolii; Programe tip scoala dupa scoala, invatarea asistata si educatie remediala; Programe integrate si oferte educationale pentru reintegrarea celor care au parasit scoala timpuriu; Dezvoltarea de instrumente si servicii integrate de informare, orientare, consiliere si dezvoltare personala. Dezvoltarea de programe modulare bazate pe competente; Diversificarea programelor FPC (continut, metode si instrumente de pregatire, moduri de predare) ca raspuns la necesitatile beneficiarilor; Dezvoltarea furnizarii de formare la locul de munca Dezvoltarea furnizarii de orientare si consiliere la locul de munca; Sprijin pentru cresterea participarii angajatilor la FPC Sprijin pentru cresterea participarii angajatilor la servicii de orientare in cariera; Sprijin si asistenta pentru cresterea participarii angajatilor in activitati de validare si recunoastere a competentelor dobandite in contexte non-formale si informale;

Parasirea timpurie a scolii si educatia de tip a doua sansa

Formare profesionala continua


Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: Administratia publica, institutii publice de invatamint inclusiv universitati, organizatiile non-profit specializate, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii INDICATORI AI REZULTATELOR Numar de noi calificari recunoscute INDICATORI OUTPUT Instruire (ore /persoane instruite) Nr. de IMM-uri care beneficiaza de sprijin financiar pentru instruire Nr. de servicii de consiliere oferite IMM-urilor Nr. de proiecte Masura 4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii Clasificare UE: 24 FLEXIBILITATEA FORTEI DE MUNCA, SPIRITUL INTREPRINZATOR, INOVATIA,

58

TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICARII (PERSOANE FIZICE, INTREPRINDERI) Obiectivul masurii: Adaptarea fortei de munca si a intreprinderilor, in special a IMM-urilor, la schimbarile economice prin promovarea antreprenoriatului, dezvoltarea parteneriatului socioeconomice si sprijinirea intreprinderilor si angajatilor pentru promovarea adaptabilitatii Fundamentare:
Dezvoltarea economica este conditionata de capacitatea intreprinderilor si a angajatilor de a-si insusi si utiliza tehnici si tehnologii moderne care sa conduca la cresterea productivitatii in munca. La nivelul regiunii SV Oltenia piata fortei de munca nu este flexibila, iar activitatile economice nu genereaza suficiente locuri de munca; educatia antreprenoriala este scazuta, iar munca la negru este un fenomen foarte larg raspandit. De aici decurge necesitatea unor masuri care sa sprijine antreprenoriatul, sa conduca la dezvoltarea abilitatilor manageriale si antreprenoriale, precum si a unor masuri care sa vizeze pregatirea si instruirea angajatilor in utilizarea de noi tehnici si tehnologii.

Operatiuni indicative Promovarea culturii antreprenoriale


cresterea constientizarii si atitudinii pozitive cu privire la cultura antreprenoriala implementarea de programe si noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale dezvoltarea si promovarea abilitatilor manageriale moderne, in special pentru microintreprinderi si IMM-uri servicii de sprijin pentru demararea unei afaceri

Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati


promovarea si sprijinirea instruirii in noi tehnologii, inclusive TIC promovarea, pregatirea profesionala a persoanelor cu risc crescut de a parasi timpuriu piata muncii pregatire profesionla specifica in domeniul protectiei mediului

Parteneriat social
asistenta si sprijin in vederea elaborarii planurilor de actiune pentru incurajarea si dezvoltarea parteneriatelor dezvoltarea capacitatii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, prin standarde si certificare intarirea capacitatii ONG-urilor de sprijinire a conlucrarii cu autoritatile publice centrale si locale, in vederea promovarii initiativelor comune, inclusiv a serviciilor de voluntariat si caritate incurajarea initiativelor de activare a comunitatii locale in viata publica, monitorizarea activitatilor institutiilor publice si participarea la procesul de decizie dezvoltarea capacitatii ONG-urilor de a sprijini si promova implicarea civica prin participarea la dezbateri publice si acces la informatii publice dezvoltarea capacitatii partenerilor sociali de a dezvolta strategii, planuri de actiune si regulamente proprii, in vederea cresterii impactului lor in societate incurajarea initiativelor de creare de retele la nivel national si comunitar dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru ONG-uri si initiativele care promoveaza dialogul, inclusiv pentru partenerii sociali activi pe piata muncii transformarea muncii informale in ocupare formala prin campanii constientizare si masuri de sprijin pentru formalizarea relatiilor de munca incurajarea parteneriatelor locale si sociale pentru combaterea fenomenului muncii nedeclarate si promovarea de modalitati flexibile de organizare a muncii in mod formal sprijinirea initiativelor transnationale si parteneriatului la nivel european in scopul crarii unei piete incluzive a muncii promovarea transferului de expertiza privind incluziunea sociala si ocuparea somerilor de termen lung dezvoltarea de studii transnationale comparative

Initiative transfrontaliere si transnationale pe piata inclusiva a muncii

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, organizatii neguvernamentale, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii. INDICATORI AI REZULTATELOR Nr. de intreprinderi nou infiintate (% din totalul de intreprinderi active) Nr. de locuri de munca create

59

INDICATORI OUTPUT Nr. de beneficiari ai cursurilor pentru demararea unei afaceri Nr. de angajati care participa in programe de instruire Nr. de intreprinderi care beneficiaza de sprijin financiar pentru instruire

Masura 4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate Clasificare UE: 21 POLITICI PRIVIND PIATA MUNCII (ASISTENTA PENTRU PERSOANE FIZICE: FORMARE, CONSILIERE SI ORIENTARE, AJUTOR PENTRU ANGAJARE, MASURI INTEGRATE), 22 INTEGRARE SOCIALA: ASISTENTA PENTRU PERSOANE FIZICE (CAI DE INTEGRARE, MASURI INTEGRATE, MASURI SPECIFICE DE FORMARE), 25 ACTIUNI POZITIVE PE PIATA MUNCII IN FAVOAREA FEMEILOR Obiectivul masurii: Sprijinirea somerilor, in special a celor pe termen lung (care sunt someri o perioada mai mare de 9 luni), a tinerilor (15-24 ani) si a grupurilor defavorizate (femei, persoane cu dizabilitati) pentru a raspunde solicitarii pietei si gasirea unui loc de munca permanent. Promovarea integrarii sociale. Fundamentare:
In perioada 1995-2003 s-au pierdut 163.900 locuri de munca in regiune. Dintre acestea, 32,8% s-au pierdut in judetul Gorj datorita masivelor disponibilizari din industria carbunelui localizata in zona de sud din Valea Jiului, in Motru si Rovinari. In data de 31.12.2003 in Oltenia existau 86 992 someri inregistrati; rata somajului la nivel regional era de 9,1%, cea mai mare din Romania. Rata somajului in judetele Olt si Valcea este semnificativ mai mare decat media nationala (10,6% respectiv 9,2%), in timp ce in Gorj s-a inregistrat o rata de 9,1%. Judetul Olt inregistreaza a cincea cea mai mare rata a somajului in Romania (dupa judetele Hunedoara, Vaslui, Ialomita si Galati).

Operatiuni indicative
Sprijinirea tuturor activitatilor privind masurile active de ocupare: planuri de actiune concepute pentru furnizarea de asistenta in cautarea unui loc de munca, servicii de orientare, consiliere, pregatire profesionala si plasare pentru tineri, varstnici, someri de termen lung si persoane aflate in cautarea unui loc de munca revenite in campul muncii dupa o perioada de absenta masuri de promovare a mobilitatii ocupationale si geografice a fortei de munca pentru a beneficia de toate oportunitatile existente de ocupare si pentru sporirea coeziunii regionale; masuri de acompaniere pentru intra si a se mentine pe piata muncii (sprijin pentru membrii de familie dependenti, servicii de asistenta si alte activitati asociate care il incurajeaza pe individ sa participe pe piata muncii promovarea sistemelor duale de finantare a ocuparii tinerilor promovarea de programe care sprijina crearea de noi locuri de munca/ noi forme de ocupare si crearea de locuri de munca pentru lucratorii independenti programe vizand implicarea in activitati publice sprijinirea proiectelor integrate vizand reducerea disparitatilor regionale privind piata muncii dezvoltarea de programe integrate pentru educatie, formare profesionala, ocupare si alte oportunitati de sprijin pentru locuitorii din mediul rural, vizand reducerea agriculturii de subzistenta promovarea de programe care sprijina crearea de noi locuri de munca/ noi forme de ocupare si crearea de locuri de munca pentru lucratorii independenti

Promovarea incluziunii sociale


promovarea ocuparii si adaptarii persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilitati si cu nevoi specialel si persoanelor supuse riscului de excluziune sociala, in economia sociala dezvoltarea economiei sociale promovarea de parteneriate intre toti actorii implicati in dezvoltarea comunitatii (sindicate, institutii publice, asociatii patronale, lucratori, ONG-uri, intreprinderi, mediul de afaceri, alte

60

asociatii) programe pentru dezvoltarea calificarilor de baza, educatiei, calificarilor si formarii profesionale a grupurilor vulnerabile dezvoltarea programelor de educatie tip a doua sansa dezvoltarea programelor sau pachetelor integrate in vederea cresterii accesului si a participarii in educatie pentru copiii din grupurile vulnerabile, inclusiv alocatii individuale si sprijin pentru familiile lor dezvoltarea programelor de pregatire profesionala specifice pentru personalul din organizatiile non-guvernamentale, si din alte institutii active in domeniul incluziunii sociale crearea de facilitati de ingrijire a copilului, virstnicilor si altor persoane dependente promovarea ocuparii in randul femeilor (implicarea in afaceri, dezvoltarea calificarilor, sprijin pentru schimbarea carierei), inclusiv in mediul rural furnizarea de sprijin si campanii de constientizare cu privire la violenta domestica dezvoltarea serviciului de asistenta personalizata pentru someri, in special pentru somerii de lunga durata, tineri si grupuri vulnerabile; dezvoltarea serviciilor de tip self-service promovarea parteneriatelor cu serviciile publice de ocupare din Statele Membre in vederea identificarii si aplicarii celor mai bune practici sustinerea si dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea politicilor si strategiilor de ocupare cu principalii actori activi pe piata muncii (parteneri sociali, furnizori de formare profesionala initiala si continua, comitete sectoriale, furnizori privati de servicii de ocupare, agentii regionale de dezvoltare dezvoltarea bazei de date care sa cuprinda toate informatiile necesare pentru furnizarea serviciilor de analize, studii, cercetari si prognoze privind piata muncii extinderea sistemului de management al calitatii imbunatatirea sistemului de formare profesionala a personalului propriu dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului in vederea furnizarii serviciilor de asistenta personalizata, in special competente sociale si profesionale dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului pentru furnizarea serviciilor catre persoane cu nevoi speciale dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului pentru acordarea serviciilor specializate, precum servicii de pre-concediere si servicii pentru initierea unei activitati independente

Serviciul public de ocupare

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, AJOFM, IMM-uri specializate in instruire, organizatii neguvernamentale, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii. INDICATORI AI REZULTATELOR Locuri de munca create Cresterea nivelului de calificare (nr. de beneficiari care au obtinut o diploma sau un certificat) Rata de plasare a beneficiarilor in locurile de munca create Noi intreprinderi si/sau afaceri proprii infiintate INDICATORI OUTPUT Job club-uri ale locurilor de munca Nr. de ore prestate in actiuni specifice de formare Nr. de proiecte de initiativa locala Masura 4.5 Dezvoltarea serviciilor sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor Clasificare UE: 166 SERVICII DE VOLUNTARIAT/ SECTORUL TREI Obiectivul masurii: Cresterea calitatii asistentei medicale si sociale precum si recrutarea si instruirea de operatori specializati in furnizarea de servicii sociale. Fundamentare:

61

Sectorul serviciilor sociale din regiune este slab dezvoltat. Nivel scazut de integrare in societate a persoanelor cu dizabilitati Numar redus de operatori specializati implicati in serviciile sociale In 2001 dintre regiunile din Romania, Oltenia a inregistrat cea mai scazuta contributie la serviciile de sanatate si asistenta sociala din PIB regional.

Operatiuni indicative

Dezvoltarea unei retele de servicii sociale integrate Imbunatatirea serviciilor in sprijinul sectorului social
Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, organizatiile non-profit neguvernamentale, si alte persoane juridice acreditate in conditiile legii. INDICATORI AI REZULTATELOR Nr. de persoane asistate Nr. de persoane cu nevoi speciale asistate

INDICATORI OUTPUT Nr. de persoane instruite Masura 4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare Obiectivul masurii: Reforma administratiei publice la nivel judetean si local si dezvoltarea capacitatii structurilor de gestionare a asistentei comunitare de catre organismele implicate in acest proces prin imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului Fundamentare:
Descentralizarea si imbunatatirea serviciilor din cadrul administratiei publice locale sunt necesare in procesul de integrare a Romaniei in UE, contribuind la implementarea politicilor europene de dezvoltare locala si regionala, nevoile si prioritatile locale de dezvoltare fiind cel mai bine cunoscute de catre comunitatile locale; de asemenea, sprijinirea institutiilor si organismelor implicate in implementarea si gestionarea fondurilor la nivel regional si local va conduce la o mai buna gestionare a asistentei structurale de catre comunitatile locale.

Operatiuni indicative: Programe de instruire pentru personalul angajat in adminisratia locala si in structurile responsabile cu gestionarea si implementare asistentei comunitare la nivel regional si local Studii si cercetari privind reforma institutionala in alte state, inclusiv vizite de studiu Dezvoltarea de instrumente care sa sprijine guvernarea locala (managementul riscului, training etc) Furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management Asistenta tehnica pentru elaborarea planificarii resurselor, elaborarea planurilor strategice, utilizarea metodelor cost-beneficiu Dezvoltarea unui sistem national de bench-marking pentru serviciile publice Crearea de parteneriate la nivel local pentru cresterea oportuitatilor de accesare a fondurilor de dezvoltare interne si externe Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica INDICATORI AI REZULTATELOR Nr. de proiecte cu finantare externa aprobate INDICATORI OUTPUT Nr. de studii efectuate Nr. de strategii si planuri de actiune elaborate Nr. de cursuri de perfectionare desfasurate Nr. de persoane instruite

62

PRIORITATEA REGIONALA 5: Dezvoltarea zonelor rurale si montane Planul national Strategic de Dezvoltare Rurala Impact anticipat: Reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura Strategia regionala: Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor agricole altele decat agricultura, prin valorificarea particularitatilor si resurselor locale naturale, ambientale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (obiective culturale, traditii si experiente profesionale acumulate), dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive locale (artizanat, vinurile de marca, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a pestelui etc.), dezvoltarea capitalului uman si crearea de noi specializari. Masura 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale Clasificare UE: 1306 RENOVAREA SI DEZVOLTAREA SATELOR SI PROTECTIA SI CONSERVAREA PARTIMONIULUI RURAL, 1309 DEZVOLTAREA SI IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII LEGATE DE DEZVOLTAREA AGRICULTURII, 1301 AMELIORAREA TERENURILOR Obiectivul masurii: Imbunatatirea situatiei existente a infrastructurii din cadrul spatiului rural, imbunatatirea atat a conditiilor de viata cat si a standardelor de munca si mentinerea populatiei in spatiul rural. Fundamentare: Infrastructura rurala este foarte redusa si prezinta disparitati foarte mari. In majoritatea spatiului rural se remarca urmatoarele: drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reteaua rutiera sau la cea decale ferata precum si cele care imbunatatesc circulatia in zonele rurale si/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole; reteaua de alimentare cu apa in sistem centralizat este insuficienta retelele de canalizare si statiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente in majoritatea comunelor lipseste canalizarea, iar statii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate in apele curgatoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp. Operatiuni indicative: Construirea si modernizarea drumurilor de interes local si a podurilor; Construirea de drumuri de interes local noi si modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care faciliteaza accesul la drumurile judetene si nationale si la reteaua de cai ferate; Construirea si/sau modernizarea drumurilor agricole de utilitate publica si/sau privata, inclusiv realizarea sistemelor de marcare, semnalizare si avertizare, orizontale si verticale; Construirea si/sau modernizarea drumurilor forestiere; Construirea si/sau modernizarea malurilor si digurilor, paraielor din zonele cu risc de inundatie si afectate de inundatii, inclusiv realizarea polderelor de mici dimensiuni Construirea si modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabila Construirea unor lucrari noi de alimentare cu apa i extinderea si/sau modernizarea lucrarilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, statiilor de pompare, retea de distributie; Construirea sistemelor de canalizare a apei si investitii referitoare la statiile de epurare a apei; Construirea unor lucrari noi de canalizare, extinderea si/sau modernizarea lucrarilor existente, cum ar fi: retea de canale colectoare a apelor uzate menajere, statia de epurare, statia de pomparesi a canalelor de evacuare a apelor epurate.(tratate in statii de epurare);

63

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: autoritati publice locale INDICATORI AI REZULTATELOR Apa potabila Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite Canalizare Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite Gaze Cresterea nr. de utilizatori Termoficare Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite

INDICATORI OUTPUT Apa potabila Nr. de consumatori conectati la retelele noi sau modernizate Imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei (m3) Canalizare Km de tevi de apa si canalizare construiti/modernizati Gaze Km de retea de distributie a gazelor construiti/modernizati Termoficare Km de retea de termoficare reabilitati

Masura 5.2 Cresterea competitivitatii sectorului agricol Clasificare UE: 111 INVESTITII IN EXPLOATARI AGRICOLE, 112 INSTALAREA TINERILOR AGRICULTORI, 113 FORMARE PROFESIONALA, 114 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE PRELUCRARE SI COMERCIALIZARE A PRODUSELOR AGRICOLE, , Obiectivul masurii: Cresterea calitatii si competitivitatii produselor si serviciilor din mediul rural si integrarea acestora intr-un sistem de productie, prin introducerea inovarii si a sistemelor de certificare si de siguranta a alimentelor. Fundamentare: In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol; contributia sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%. Exploatatiile agricole sunt de mici dimensiuni (suprafata medie este de 1,7 ha), gradul de mecanizare si folosire a noilor tehnologii este foarte redus, sistemele de irigatii si utilitatile de baza sunt insuficient dezvoltate. Sistemul de distributie a produselor agricole este slab dezvoltat.

Operatiuni indicative Realizarea de noi ferme agricole/intreprinderi in mediul rural Extinderea suprafetelor fermelor agricole Modernizarea intreprinderilor agricole si zootehnice (ameliorarea culturilor, dotari si sisteme de irigatii) Crearea si dezvoltarea intreprinderilor prelucratoare Realizarea modernizarii fermelor agricole vini-viticole si pomicole Obtinerea certificarilor de calitate

64

Imbunatatirea conditiilor sanitar-veterinare Realizarea/modernizarea fermelor vini-vinicole Cresterea valorii adaugate a productiei agricole Instruirea profesionala si manageriala in agricultura Sprijin pentru stabilirea tinerilor fermieri Imbunatatirea calitatii productiei certificarea calitatii Stimularea constituirii si functionarii grupurilor de producatori Reutilizarea deseurilor (ex. rumegus, biomasa) Dezvoltarea de servicii pentru agricultura Imbunatatirea marketing-ului produselor agricole

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: producatori agricoli, IMM-uri din sectorul agricol, autoritati locale INDICATORI AI REZULTATELOR Imbunatatirea calitatii produselor Cresterea investitiilor in reabilitarea fermelor Cresterea valorii adaugate a produselor agricole Imbunatatirea parteriatului intre diversi actori situati pe lantul valorii Cresterea contributiei sectorului agricol la PIB-ul regional Incurajarea organizarii si functionarii grupurilor de producatori

INDICATORI OUTPUT Numarul fermelor agricole construite/modernizate Numarul fermelor agricole certificate dpdv al calitatii/conditiilor sanitar-veterinare Numarul asociatiilor de producatori nou infiintate Numarul proiectelor bazate pe reutilizarea deseurilor ( rumegus, biomasa ) Numarul cursurilor de instruire in agricultura Masura 5.3 Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural Clasificare UE: 122 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE RECOLTARE, PRELUCRARE SI COMERCIALIZARE PRODUSELOR SILVICE, 1304 COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGRICOLE DE CALITATE, 1305 SERVICII DE BAZA PENTRU ECONOMIA RURALA SI POPULATIE, 1306 RENOVAREA SI DEZVOLTAREA SATELOR, PRECUM SI PROTECTIA SI CONSERVAREA PATRIMONIULUI RURAL, 1307 DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR AGRICOLE SAU A ACTIVITATILOR CONEXE IN VEDEREA CREARII UNOR ACTIVITATI MULTIPLE SAU A UNOR VENITURI COMPLEMENTARE, 1308 GESTIONAREA RESURELOR DE APA IN AGRICULTURA, 1310 STIMULENTE PENTRU ACTIVITATEA TURISTICA, 1311 STIMULENTE PENTRU ACTIVITATEA MESTESUGAREASCA, 1312 PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR IN PERSPECTIVA CONSERVARII TERENURILOR, PADURILOR SI PERISAJULUI, PRECUM SI AMELIORAREA CONDITIILOR PENTRU ANIMALE Obiectivul Modernizarea economiei rurale prin diversificarea activitatilor economice altele decat agricultura, mentinerea si imbunatatirea structurilor sociale si economice in scopul imbunatatirii vietii din spatiul rural. Fundamentare: Agricultura de subzistenta desfasurata pe suprafete reduse si utilizand tehnologii depasite, reprezinta ocupatia cvasiprezenta in spatiul rural iar saracia rurala constituie un obstacol in calea dezvoltarii si diversificarii. Se constata un decalaj important de dezvoltare intre zonele rurale si cele urbane. Operatiuni indicative

65

Investitii pentru dezvoltarea intreprinderilor non-agricole (care activeza in agroturism, ecoturism, care realizeaza si comercializeaza produse tipice locale, care promoveaza resursele naturale si culturale) Dezvoltarea serviciilor si ofertei turistice (echitatie, pescuit sportiv, etc.) Realizarea de targuri de expozitie pentru produsele din mediul rural Reabilitarea si valorificarea patrimoniului cultural (istoric, arhitectonic, monumental si religios) al spatiului rural Amenajarea spatiilor adiacente obiectivelor turistice (parcari etc.) Instalarea serviciilor de baza in raport cu infrastructura la scara mica locala (drumuri comunale de legatura intre localitati, telecomunicatii, transport, energie si infrastructura de apa ca servicii de baza la scara mica)

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli, autoritati locale comunale INDICATORI AI REZULTATELOR: Imbunatatirea serviciilor rurale de baza Diversificarea activitatilor economice in mediul rural

INDICATORI OUTPUT Valoarea veniturilor din activitatile non-agricole Numarul noilor intreprinderi non-agricole create Numarul investitiilor in ecoturism, agroturism si turism rural Numarul punerilor in functiune de noi servicii rurale de baza Numarul obiectivelor din patrimoniul cultural rural reabilitate Numarul manifestarilor culturale/expozitionale etc organizate in spatiul rural Masura 5.4 Dezvoltarea economic durabil a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane Clasificare UE: 121 INVESTITII IN SILVICULTURA, 122 IMBUNATATIREA ACTIVITATILOR DE RECOLTARE, PRELUCRARE SI COMERCIALIZARE A PRODUSELOR SILVICE 125 REFACEREA POTENTIALULUI SILVIC IN URMA PAGUBELOR PROVOCATE DE DEZASTRELE NATURALE SI INCENDII SI INTRODUCEREA UNOR INSTRUMENTE ADECVATE DE PREVENIRE, 126 IMPADURIREA TERENURILOR NE-AGRICOLE, 127 IMBUNATATIREA/MENTINEREA STABILITATII ECOLOGICE A PADURILOR DE PROTECTIE, 1301 AMELIORAREA TERENURILOR, 1312 PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR IN PERSPECTIVA CONSERVARII TERENURILOR, PADURILOR SI PEISAJULUI, PRECUM SI AMELIORAREA CONDITIILOR PENTRU ANIMALE, 1314 INGINERIE FINANCIARA Obiectivul masurii: dezvoltarea exploatatiilor forestiere si managementul durabil al terenurilor forestiere in vederea conservarii peisajului natural, imbunatatirii conditiilor de mediu si diminuarii procesului de depopulare semnalat in anumite zone (ex. zona montana, zonele cu handicapuri naturale). Fundamentare: Oltenia este o regiune rurala: ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). In anul 2004, la nivelul Regiunii Oltenia, din totalul populatiei ocupate 42% activa in sectorul agricol; contributia sectorului agricol la formarea produsului intern brut regional era de 14,37%. Zonele rurale cuprind un numar mare de zone muntoase in judetele Mehedinti, Gorj si Valcea.

66

Operatiuni indicative Investitii in crearea/ modernizarea exploatatiilor forestiere Investitii in crearea/ modernizarea pepinierelor Investitii pentru sprijinirea exploatarii, transportului lemnului, a prelucrarii si marketingului produselor forestiere Sprijinirea financiara a fermierilor din zonele montane Sprijinirea financiara a fermierilor din zonele cu handicap natural, altele decat cele montane Acordarea de plati compensatorii aferente programului Natura 2000 Sprijinirea prin plati pentru agro-mediu si bunastarea animalelor Acordarea de prime de impadurire a terenurilor agricole sau neagricole si de organizare a unor sisteme agro-forestiere pe terenuri agricole Refacerea potentialului productiei forestiere prin introducerea de actiuni de prevenire impotriva calamitatilor naturale si incendiilor Investitii in dezvoltarea serviciilor turistice montane (drumetii, aventura montana, echitatie, pescuit sportiv, etc.) Investitii in intreprinderile care promoveaza resursele naturale si culturale Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli, autoritati locale comunale INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea suprafetelor impadurite Cresterea numarului de pepiniere Dezvoltarea durabila a exploatatiilor forestiere Cresterea numarului de km de drumuri forestiere Cresterea investitiilor in dezvoltarea serviciilor turistice montane si activitatile ce promoveaza resursele naturale si culturale INDICATORI OUTPUT Numarul exploatatiilor forestiere create/modernizate Numarul pepinierelor nou create Numarului de km de drumuri forestiere reabiltate/construite Valoarea investitiilor in dezvoltarea serviciilor turistice montane Masura 5.5 Promovarea initiativelor locale de tip LEADER Obiectivul masurii: mobilizarea actorilor din spatiul rural pentru elaborarea si implementarea unor strategii de dezvoltare locala in vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic, precum si imbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale. Fundamentare:
Spatiul rural este caracterizat de un grad redus de initiativa, implicare si mobilizare a comunitatilor locale si a principalilor actori locali in dezvoltarea si implementarea de strategii menite sa conduca la modernizarea si dezvoltarea economica, sociala si culturala a zonelor rurale.

Operatiuni indicative Promovarea parteneriatelor public-private prin crearea si sustinerea unui numar pilot de Grupuri de actiune locala (GAL) prin dezvoltarea capacitatii lor de implementare a abordarii LEADER prin oferirea de training pentru dobandirea de aptitudini profesionale, cunostinte privind animarea si implementarea strategiilor. Aceasta va include sprijinul pentru studii din zonele respective, activitati care vizeaza pregatirea strategiilor locale, training-ul personalului implicat in strategiile de dezvoltare locala si al leaderilor, promovarea de diverse evenimente, costuri de functionare ale GAL-urilor etc Implementarea de strategii de dezvoltare care sprijina proiecte/activitati locale care conduc la

67

atingerea obiectivelor din una sau mai multe axe prioritare competitivitate, mediu si calitatea vietii/diversificare Promovarea celor mai bune tehnici de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin incurajarea proiectelor de cooperare intre GAL-uri pentru a incuraja inovarea si antreprenoriatul prin conectarea populatiei locale la noi idei si abordari

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri din sectorul agricol, producatori agricoli, autoritati locale comunale. INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea implicarii actorilor locali Dezvoltarea activitatilor si strategiilor vizand zonele rurale INDICATORI OUTPUT Numarul Grupurilor de Actiune Locala create sau parteneriate public-privat pentru strategiile de dezvoltare Numarul proiectelor aprobate si implementate de catre noii actori Masura 5.6 Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii CLASIFICARE UE: 143 PRELUCRAREA, COMERCIALIZAREA SI PRELUCRAREA PRODUSELOR DE PESCUIT, 144 ACVACULTURA, 142 INNOIREA SI MODERNIZAREA FLOTEI DE PESCUIT, 141 AJUSTAREA EFORTULUI DE PESCUIT Obiectivul masurii: modernizarea si restructurarea activitatilor din domeniul pescuitului, acvaculturii, al procesarii pestelui, in concordanta cu cerintele consumatorilor si cu standardele de calitate si siguranta alimentara. In scopul realizarii acestui obiectiv se impun dezvoltarea acvaculturii, pescuitului in apele interioare, procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea vaselor de pescuit. Context: Regiunea Oltenia dispune de importante resurse piscicole, numeroase lacuri si balti propice dezvoltarii acvaculturii si pescuitului. De asemenea, traversarea regiunii de catre fluviul Dunarea, raurile Olt, Jiu, etc constituie tot atatea oprtunitati in practicarea pescuitului comercial si turistic, cat si in dezvoltarea acvaculturii. Operatiuni indicative Amenajarea de ferme de acvaculturtura (piscicultura, oistercultura, cresterea racilor, etc); Modernizarea si achizitionarea de noi echipamente pentru fermele de acvacultura; Prelucrare si comercializare a produselor din peste (dotari, cerificarea produselor, ambalarea si etichetarea produselor, etc); Modernizarea barcilor utilizate pentru activitatea de pescuit .

Beneficiarii eligibili pentru asistenta financiara: IMM-uri, producatori agricoli, administratie publica locala, etc INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea diversitatii ofertei in conformitate cu cererile clientilor si ridicarea standardelor de calitate si siguranta a alimentelor; Accelerarea dezvoltarii acvaculturii si a pescuitului in apele interioare Dezvoltarea procesarii si marketingului produselor piscicole Modernizarea si adaptarea flotei de pescuit

68

INDICATORI OUTPUT Volumul productiei piscicole in apele interioare Numarul de vase de pescuit reabilitate Numarul noilor producatori piscicoli Numarul noilor activitati conexe pescuitului si acvaculturii

69

PRIORITATEA REGIONALA 6: Protectia si imbunatatirea calitatii mediului POS Mediu Axa Prioritara 1 Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata Axa Prioritara 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate Axa prioritara 3 Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in localitatile cele mai afectate de poluare Axa prioritara 4 Implementarea sistemelor adecate de management pentru protectia naturii Axa prioritara 5 Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc

Impact anticipat Imbunatatire a calitatii vietii/ mediului Protejarea sanatatii populatiei Imbunatatire a calitatii vietii/ mediului Protejarea sanatatii populatiei Crestere in cifra neta a locurilor de munca create / pastrate

Strategia regionala: imbunatatirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrari in scopul prevenirii si reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice; dezvoltarea colectarii diferentiate a deseurilor menajere si a deseurilor industriale si reutilizarea acestora; managementul deseurilor, construirea/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilitatilor de apa si apa uzata in zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de deseuri); protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale si militare poluate. Masura 6.1: Imbunatatirea si extindera infrastructurii de utilitati (alimentarea cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare) Clasificare UE: 331 GAZE, PRODUSE PETROLIERE, COMBUSTIBILI SOLIZI, 344 APA POTABILA (CAPTARE, TRATAMENT SI DISTRIBUTIE) 345 CANALIZARE SI PURIFICARE DE APA Obiectiv: Extinderea si modernizarea sistemelor de distributie a apei potabile, de tratare si eliminare a apelor uzate, generate de zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale, a sistemului de colectare a apelor uzate si a celor pluviale, conectarea unui numar cat mai mare de localitati la sistemul de alimentare cu gaze naturale si energie termica, reducerea emisiilor poluante ale centralelor termice si electrice invechite, ameliorarea concentratiilor poluantilor la nivelul aerului si solului Fundamentare:
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44.987 km; de asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national. Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1.466 km, regiunea Oltenia ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti, are cel mai mic nr. de localitati conectate. In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.

70

Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector in Craiova. Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de tratare a apelor reziduale in valoare de 29.000.000,00 E, respectiv 41.600.000,00 E finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind semnate la 6 decembrie 2004. Lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1706 km, reprezentand 6,59 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (25.879 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc in tara, inaintea Regiunii Sud Est. Cu un numar de 21 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 7 in Romania. Reteaua de termoficare este veche si genereaza pierderi platite de catre populatie. Centralele electrice si termice invechite auemisii de noxe si deseuri solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a populatiei.

Operatiuni indicative Apa


constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor de canalizare

Termoficare
reabilitare retele de distributie a apei calde si a caldurii

Gaze Construirea/modernizarea retelelor de furnizare a gazelor naturale Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica locala. INDICATORI AI REZULTATELOR: Apa potabila Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite Canalizare Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite Gaze Cresterea nr. de utilizatori Termoficare Nr. de gospodarii deservite de retelele noi/imbunatatite

INDICATORI OUTPUT: Apa potabila Nr. de consumatori conectati la retelele noi sau modernizate Imbunatatirea capacitatiii statiilor de tratare si epurare a apei (m3) Canalizare Km de tevi de apa si canalizare construiti/modernizati Gaze Km de retea de distributie a gazelor construiti/modernizati Termoficare Km de retea de termoficare reabilitati Masura 6.2 Reabilitarea, extinderea sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare : Clasificare UE: 345 Canalizare Si Purificare De Apa Obiectivul masurii: Dezvoltarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate, generate de zonele urbane, precum si cele rezultate de la unitatile industriale. Fundamentare:
Conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale si lipsa statiilor de epurare determina un grad ridicat de poluare

71

a cursurilor de apa. In momentul de fata, numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt in curs de realizare la Craiova si Calafat.

Operatiuni indicative Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate Constructia/reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici. INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea cantitatii de apa uzata tratata /epurata INDICATORI OUTPUT: Numarul statiilor de epurare construite Cantitatea de apa epurata (m3) Masura 6.3 Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor: Clasificare UE: 343 DESEURILE URBANE SI INDUSTRIALE (INCLUSIV DESEURILE DE LA SPITALE SI CELE PERICULOASE) Obiectivul masurii: Modernizarea sistemelor de colectare si tratament al deseurilor si minimizarea impactului acestora asupra mediului, precum si infiintarea unei piete viabile de deseuri reciclabile prin implementarea sistemelor de colectare selectiva, valorificare si reciclare, prin dezvoltarea de tehnologii si facilitati conforme de tratare si eliminare finala a deseurilor. Fundamentare:
In general deseurile domestice generate de mediul urban nu sunt colectate in mod diferentiat, iar deseurile din zonele rurale nu sunt sistematic colectate. Drept urmare, procentajul deseurilor reciclate sau re-utilizate este complet nesemnificativ. Cele mai mari cantitati de deseuri industriale sunt generate de judetele Valcea si Mehedinti. De asemenea, cantitati considerabile sunt raportate a fi produse in judetele Dolj, Olt si Valcea. In Oltenia se afla cel mai mare teren cu deseuri de decantare a pulberilor rezultate din activititatile de la Uzina de Soda (judetul Valcea) pe o suprafata de 168 ha. Spitalele din regiune incinereaza deseurile infectate, iar aceasta operatie se realizeaza in general in instalatii ne-omologate ce reprezinta un risc considerabil pentru sanatate si mediu.

Operatiuni indicative Constructia unor noi statii de transfer si a unor noi facilitati de eliminare a deseurilor municipale Constructia facilitatilor de sortare, compostare si reciclare Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva Achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri provenite din echipamente electrice si electronice, etc) si alte tipuri specifice de deseuri (deseuri provenite din constructii si demolari, etc.) Constientizarea populatiei

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici. INDICATORI AI REZULTATELOR Cresterea cantitatii deseurilor solide eliminate Cresterea volumului de deseuri reciclate; Scaderea cantitatii de deseuri depozitate;

72

Cresterea gradului de constientizare a populatiei cu privire la problemele de mediu. INDICATORI OUTPUT: Supraf. terenuri amenaj. pentru depozitarea deseurilor Cantitate deseuri solide tratate inainte de depozitare Capacitati nou instalate pentru incinerarea deseurilor Numarul de statii de colectare/depozitare/transfer realizate Masura 6.4: Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor si faunei comunitare) si a ariilor protejate Clasificare UE: 125, 1313 Introducerea Instrumentelor Corespunzatoare De Prevenire Pentru Protectia Mediului Privind Conservarea Terenurilor, Padurilor si a Mediului Inconjurator; dezvoltarea retelei de arii protejate, identificarea Ariilor Speciale de Conservare si desemnarea Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica ce vor fi incluse in reteaua europeana de arii protejate NATURA 2000; monitorizarea starii si a activitatilor desfasurate in ariile protejate prin coordonarea unitara a administrarii Retelei Nationale de arii protejate. Obiectivul masurii: Conservarea diversitatii biologice, asigurarea utilizarii durabile a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate. Fundamentare:
Oltenia cuprinde peste 201.000 hectare de zone protejate. Cele mai importante parcuri nationale sunt Domogled Valea Cerna (60.000 hectare in judetele Mehedinti si Gorj), parcul natural Cozia situat in judetul Valcea, cu o suprafata de 17.000 hectare,, parcul natural Portile de Fier in judetul Mehedinti (115.000 hectare) si parcul natural Defileul Jiului (judetele Gorj si Hunedoara). Rezervatiile naturale si monumentele naturale, in numar de 121, nu sunt conservare adecvat.

Operatiuni indicative Extinderea ariilor protejate si a rezervatiilor naturale Refacerea padurilor deteriorate, prin impaduriri care sa contribuie la pastrarea biodiversitatii si sa previna alunecarile de teren Conservarea biodiversitatii habitatelor regionale, a speciilor de pasari si animale pe cale de disparitie Promovarea unor metode moderne de mangement pentru zonele protejate si crearea de centre de informare, prezentare si de cercetare a habitatelor naturale; Intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor, cartografierea Elaborarea si implementarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 (inclusiv reconstructia ecologica, dezvoltarea infrastructurii, constientizarea publicului, achizitionarea de terenuri cu o valoare ridicata din punct de vedere al biodiversitatii pentru a deveni proprietatea statului) Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, administratia parcurilor natrale, ONG-uri INDICATORI AI REZULTATELOR Cresterea suprafetelor protejate si a rezervatiilor naturale Cresterea suprafetelor reinpadurite INDICATORI OUTPUT: Suprafete protejate si rezervatii naturale ha Suprafete reinpadurite ha MASURA 6.5 Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida

73

Clasificare UE: 341 AERUL, 342 ZGOMOTELE, VIBRATII Obiectiv: Crearea unui sistem eficace de monitorizare permanenta a factorilor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate) care sa ofere o baza de date capabila sa puna in aplicare politica de prevenire si gestionare a riscurilor de mediu. In scopul atingerii acestui obiectiv, este necesara dezvoltarea unui sistem extins pe intreg cuprinsul regiunii de monitorizare si interventie rapida in caz de urgenta. Fundamentare:
Regiunea se confrunta cu probleme de mediu diverse si complexe, precum si cu riscul aparitiei unor accidente ecologice, in masura sa puna in pericol starea de integritate si sanatate a populatiei si a mediului inconjurator. O categorie speciala o reprezinta poluarile accidentale, provenind din industria chimica (organica si anorganica), metalurgie, rafinarii de petrol si procese termice.

Operatiuni indicative Dezvoltarea unui sistem de inregistrare, procesare, interpretare, transmitere si supervizare a datelor, alcatuit din echipamente de masura si control Dezvoltarea unui sistem pentru efectuarea de analize speciale de monitorizare a calitatii ecosistemelor Crearea de unitati de monitorizare a mediului si interventie rapida, inclusiv prin dotarea serviciilor de protectie civila Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica. INDICATORI AI REZULTATELOR: Cresterea gradului de monitorizare integrata a factorilor de mediu si a capacitatii de interventie rapida in cazul accidentelor de mediu INDICATORI OUTPUT: Numarul sistemelor de monitorizare a mediului si interventie rapida dezvoltate Masura 6.6: Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica invechite precum si de catre alti poluatori Obiectivul masurii: Reducerea emisiilor poluante ale centralelor termice si electrice invechite, precum si a celor generate de catre alti poluatori asupra aerului si solului Fundamentare: Centrale electrice si termice invechite, precum si alti agenti poluatori, cu emisii de noxe si deseuri solide ce afecteaza calitatea mediului inconjurator si starea de sanatate a populatiei. Operatiuni indicative Retehnologizarea fabricilor mari ce polueaza mediul inconjurator Introducerea celor mai bune tehnici disponibile pentru SO 2, NO x si pentru reducerea prafului (de SO 2 si de NOx si reducerea emisiilor de praf). Introducerea instrumentelor de masurat Reabilitarea gropilor ecologice pentru zgura si cenusa. INDICATORI AI REZULTATELOR: Reducerea nivelului noxelor generate de centralele termice si electrice Gestionarea corespunzatoare a deseurilor solide generate de centralele termice si electrice INDICATORI OUTPUT: Nr. de centrale modernizate/prevazute cu filtre impotriva poluarii aerului Masura 6.7: Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate

74

Clasificare UE: 351 AMENAJAREA SI REABILITAREA ZONELOR INDUSTRIALE SI MILTARE Obiectivul masurii: Reconstructia ecologica a terenurilor degradate. Ameliorarea starii de calitate a solurilor Fundamentare: In Oltenia se afla cel mai mare teren cu deseuri de decantare a pulberilor rezultate din activititatile de la Uzina de Soda (judetul Valcea) pe o suprafata de 168 ha. Mine retrase/ramase in functiune (Gorj, Mehedinti) Exploatarea sarii in solutie la mina din Ocnele Mari nu poate fi deocamdata oprita, in campurile de sode III si IV, dar se pot lua masuri de protejare a populatiei care locuieste in zona de risc si de prevenire a poluarii apelor de suprafata cu saramura. Operatiuni indicative Inventarierea terenurilor contaminate, degradate si cu alte deficiente Fundamentarea masurilor de reconstructie ecologica a solurilor poluate cu metale grele Fundamentarea stiintifica a recultivarii haldelor din exploatarile miniere la zi Experimentari privind detoxificarea si reabilitarea solurilor poluate cu titei, produse si reziduuri petroliere prin actiuni de bioremediere Fundamentarea tehnico-stiintifica a depoluarii solurilor poluate cu uleiuri minerale si bifenili policlorurati (PCB) Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de actiunea omului Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica, agenti economici. INDICATORI AI REZULTATELOR: Reducerea suprafetelor de teren contaminate cu diversi agenti poluanti, degradate, etc INDICATORI OUTPUT: Suprafete de terenuri reabilitate (ha) Masura 6.8: Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu Obiectivul masurii: Contributia la managementul durabil al riscurilor naturale de mediu in zonele cele mai vulnerabile. Fundamentare:
Inundatiile si alunecarile de teren ce au afectat in ultimii ani Regiunea Oltenia au demonstrat slabiciuni atat in ceea ce priveste masurile de protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren, cat si capacitatea de raspuns in situatii de criza. Prin urmare regiunea are nevoie de un sistem de management al situatiilor de criza pro-activ in vederea reducerii potentialelor distrugeri si a vulnerabilitatii in fata factorilor naturali.

Operatiuni indicative Lucrari de constructii si amenajari pentru prevenirea si reducerea consecintelor inundatiilor si alunecarilor de teren Realizarea hartilor de risc pentru inundatii si alunecari de teren

Beneficiari eligibili pentru asistenta financiara: administratia publica INDICATORI AI REZULTATELOR: Populatia ce va beneficia de pe urma masurilor de protectie impotriva inudatiilor. INDICATORI OUTPUT: Numarul proiectelor vizand masuri de protectie impotriva inundatiilor si alunecarilor de teren.

75

Coerenta cu politicile si reglementarile europene


Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este un proces cu caracter continuu care se va desfasura si ulterior datei oficiale a aderarii si care implica o dezvoltare socioeconomica durabila a tarii noastre. In acest sens, sprijinul comunitar alocat prin implementarea Politicii de Coeziune si a Politicii Agricole Comune in concordanta cu principiul dezvoltarii regionale echilibrate la nivel de stat membru, joaca un rol cheie. Asistenta financiara va fi acordata cu respectarea unui cadru multianual de planificare, care contine prioritatile, procesul decizional de finantare si de management al acesteia, organizat in mai multe etape, corespunzator urmatoarei perioade de programare, respectiv 2007 -2013. Ea este de asemenea complementara masurilor de dezvoltare adoptate de statul membru la scala nationala, regionala si locala, fiind orientata in acord cu politicile si prioritatile Comunitatii, de aceste principii tinandu-se seama in elaborarea Cadrului National Strategic de Referinta (CSNR) si a programelor operationale. La baza CSNR se afla Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), care a fost dezvoltat ca si instrument prin care Romania urmareste sa recupereze cat mai rapid decalajele in dezvoltarea socio-economica fata de UE. Coerenta cu politicile europene Orientarile Noii Politici de Coeziune 2007 2013 Crestere economica si locuri de munca Axe prioritare: Cresterea atractivitatii Statelor Membre, a regiunilor si a oraselor prin imbunatatirea accesibilitatii, asigurand un nivel de adecvat pentru oferta de servicii si de o calitate corespunzatoare, asigurand in acelasi timp protectia mediului Incurajarea inovarii, antreprenoriatului si extinderea economiei cunoasterii Crearea mai multor de locuri de munca, imbunatatind adaptabilitatea lucratorilor si a intreprinderilor si cresterea investitiilor in capitalul uman Prioritatile PDR 2007-2013 vizeaza imbunatatirea accesibilitatii regiunii ca premisa pentru dezvoltarea socio-economica prin dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national, judetean si transfrontalier, precum si crearea de locuri de munca prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional. Obiective comunitare orizontale: Egalitatea de sanse La nivelul regiunii SV Oltenia rata de ocupare de in randul femeilor este mai scazuta decat rata de ocupare in randul barbatilor. In cadrul prioritatii regionale Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale sau prevazut actiuni ca se vizeze incurajarea accesului femeilor pe piata fortei de munca. Dezvoltare durabila Dezvoltarea durabila reprezinta o tema orizontala care a fost luata in considerare la nivelul fiecarei prioritati in cadrul PDR 2007-2013, avand in vedere necesitatea dezvoltarii socio-economice armonioase in conditiile protejarii mediului inconjurator. 76

Astfel, se incurajeaza dezvoltarea activitatilor economice prin achizitionarea si utilizarea de catre intreprinderi a tehnicilor si tehnologiilor moderne, nepoluante, valorificarea resurselor regenerabile de energie. Se au in vedere de asemenea prioritatile Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila in vederea atingerii standardelor adecvate de alimentare cu apa si cresterea accesului populatiei la serviciile de apa si canalizare, precum si prin utilizarea unor sisteme de management integrat al deseurilor. Coerenta cu politicile nationale Fundamentarea si continutul prioritatilor regionale s-au stabilit tinand seama de politicile sectoriale si obiectivele acestora pe termen mediu, statuate prin strategiile de dezvoltare la nivel national, a caror implementare va fi realizata prin programele operationale. De asemenea, s-au avut in vedere prevederilor urmatoarelor acte normative: Legea 203 / 2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

77

Structura parteneriala pentru Elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala


Grupurile de lucru tematice au urmatoarea componenta:

1. Grupul Tematic de Lucru "Infrastructura":

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Institutia Consiliul Judetean Gorj Consiliul Judetean Dolj Consiliul Judetean Olt Consiliul Judetean Valcea Consiliul Judetean Mehedinti RA Aeroport Craiova Aceti SA Olt Sistemul de Gospodarire A Apelor Valcea Sistemul de Gospodarire A Apelor Dolj Sistemul de Gospodarire A Apelor Mehedinti Sistemul de Gospodarire A Apelor Gorj Romtelecom Dolj Romtelecom Olt Sc Electrica Oltenia Sdfee Valcea Sc Electrica Oltenia Sdfee Dolj Distrigaz Dolj Distrigaz Olt Distrigaz Gorj Distrigaz Valcea Institutia Prefectului Dolj Institutia Prefectului Valcea Institutia Prefectului Olt Institutia Prefectului Gorj Institutia Prefectului Mehedinti Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova

Nr. Reprezentanti 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

78

2. Grupul Tematic de Lucru "Mediu":

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Institutia Consiliul Judetean Gorj Consiliul Judetean Dolj Consiliul Judetean Olt Consiliul Judetean Valcea Consiliul Judetean Mehedinti AgentiaRegionala Pentru Protectia Mediului Craiova Agentia Pentru Protectia Mediului GORJ Agentia Pentru Protectia Mediului MEHEDINTI Agentia Pentru Protectia Mediului OLT Agentia Pentru Protectia Mediului VALCEA Universitatea Craiova Universitatea Constantin Brancoveanu Valcea Universitatea "Dumitru Anghel" T. Severin Universitatea" Constantin Brancusi" Tg Jiu A.N. Apele Romane D.A. Jiu A.N. Apele Romane D.A. Olt Directia Silvica Gorj Directia Silvica Mehedinti Directia Silvica Valcea Primaria Craiova Primaria Targu Jiu Primaria Dr Tr Sev Primaria Slatina Primaria Rm Valcea

Nr. Reprezentanti 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

79

3. Grupul Tematic de Lucru "Resurse Umane si Servicii Sociale":

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Institutia Consiliul Judetean GORJ Consiliul Judetean DOLJ Consiliul Judetean OLT Consiliul Judetean VALCEA Consiliul Judetean MEHEDINTI Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca OLT Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca GORJ Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca DOLJ Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca MEHEDINTI Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca VALCEA Inspectoratul Scolar Judetean MEHEDINTI Inspectoratul Scolar Judetean GORJ Inspectoratul Scolar Judetean DOLJ Inspectoratul Scolar Judetean OLT Inspectoratul Scolar Judetean VALCEA Directia de Sanatate Publica GORJ Directia de Sanatate Publica DOLJ Directia de Sanatate Publica MEHEDINTI Directia de Sanatate Publica OLT Directia de Sanatate Publica VALCEA Universitatea CRAIOVA Universitatea "Constantin Brancoveanu" VALCEA Universitatea "Dumitru Anghel" Dr.Tr.Severin Universitatea "Constantin Brancusi" TG JIU Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Olt Craifor DOLJ

Nr. Reprezentanti 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

80

4. Grupul Tematic de Lucru "Dezvoltare rurala:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Institutia Consiliul Judetean GORJ Consiliul Judetean DOLJ Consiliul Judetean OLT Consiliul Judetean VALCEA Consiliul Judetean MEHEDINTI Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara DOLJ Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara GORJ Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara MEHEDINTI Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara OLT Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara VALCEA Camera de Comert Industrie si Agricultura DOLJ Camera de Comert Industrie si Agricultura GORJ Camera de Comert Industrie si Agricultura MEHEDINTI Camera de Comert Industrie si Agricultura OLT Camera de Comert Industrie si Agricultura VALCEA Centrul Judetean de Consultanta Agricola OLT Centrul Regional de Dezvoltare Rurala si Pescuit Sud-vest Oltenia

Nr. Reprezentanti 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

81

5. Grupul Tematic de Lucru "Sprijin pentru formarea de capital in sectorul privat:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Institutia UGIR 1903 DOLJ UGIR 1903 GORJ UGIR 1903 MEHEDINTI UGIR 1903 OLT UGIR 1903 VALCEA Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii DOLJ Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii GORJ Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii MEHEDINTI Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii OLT Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii VALCEA Camera de Comert si Industrie si Agricultura DOLJ Camera de Comert si Industrie si Agricultura GORJ Camera de Comert si Industrie si Agricultura MEHEDINTI Camera de Comert si Industrie si Agricultura OLT Camera de Comert si Industrie si Agricultura VALCEA Consiliul Judetean GORJ Consiliul Judetean DOLJ Consiliul Judetean OLT Consiliul Judetean VALCEA Consiliul Judetean MEHEDINTI Antrec MEHEDINTI Amicii Salvamont GORJ Asociatia Turismului Valcean Antrec VALCEA Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie Craiova

Nr. Reprezentanti 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

82

S-ar putea să vă placă și