COMUNICAREA IN UNIUNEA EUROPEANA

Toate definitiile date comunicarii umane, indiferent de scolile de gandire carora le apartin sau de orientarile in care se inscriu, au cel putin urmatoarele elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informatii, idei, opinii, pareri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul; nici un fel de activitate, de la banalele activitati ale rutinei cotidiene pe care le traim fiecare dintre noi zilnic si pana la activitatile complexe desfasurate la nivelul organizatiilor, societatilor, cu lturilor, nu pot fi concepute in afara procesului de comunicare. Comunicarea poate fi formal definit ca orice proces prin care premisele decizionale sunt transmise de la un membru al unei instituii la altul. Comunicarea nsoete activitatea instituiilor publice, contribuind la realizarea n bune condiii a acesteia. Comunicarea public se refer att la schimbul i mprtairea de informaii de utilitate public, ct i meninerea liantului social. Comunicarea n instituii este un proces bilateral: el presupune att transmiterea ordinelor, informaiei i sfaturilor la un centru de decizie (adic un individ nvestit cu responsabilitatea de a lua decizii), ct i transmiterea deciziilor luate de la acest centru n alte pri ale instituiei. Mai mult, este un proces care se desfoar n sus, n jos i lateral n instituie. Canalele de comunicare n instituiile publice pot fi de dou feluri: formale i informale. Prin canalele formale se transmit fluxurile informaionale oficiale. Canalele informale de comunicare se stabilesc n general ntre persoane i grupuri informale. Acestea sunt formate din angajai care au interese comune sau afiniti. Informaiile transferate prin aceste canale sunt neoficiale i au un caracter personal sau general: ele nu sunt verificate. Comunicarea instituional este o comunicare extraorganizaional prin care instituia din administratia publica urmrete s-i ntreasc imaginea, s suscite n jurul ei un climat de ncredere i simpatie din partea cetenilor.

Comunicarea extern a instituiei publice contribuie la notorietatea i imaginea organizaiei n instituie.Ea ndeplinete atfel, totodat funcia de promovare a instituiei publice a statului i a unitilor administrativ-teritoriale. Comunicarea cu rol de promovare reprezint, n realitate, un caz aparte, pentru c, dei literatura de specialitate o considera fr excepie ca fcnd parte din comunicarea extern, ea se desfoar unilateral, dinspre instituia public ctre mediul exterior al acesteia. n aceast situaie, nu mai sunt membrii organismului public cei care intrein legatura cu exteriorul, ci organizaia ca instituie. Ea d informaii despre serviciile care le ofer, ncearc s-i amelioreze imaginea de ansamblu sau, pur si simplu, vrea s fac cunoscute i s-i promoveze valorile. Prin nsi natura ei, administraia public depinde de comunicare: - comunicarea ntre diferitele niveluri ale administraiei publice; - comunicarea pe acelai nivel; - comunicarea ntre administraie i executivul social; - comunicarea ntre administraie i autoritatea politic; - comunicarea n mediul social; Devine din ce n ce mai important att pentru administraie, ct i pentru clienii acesteia contribuabili, ceteni, grupuri de interese, autoritatea politic -, dezvoltarea canalelor de comunicare cu lumea de afaceri. Formele principale prin care se concretizeaz acest tip particular de comunicare sunt: publicitatea prin mass-media sau prin propriile materiale publicitare; sponsorizrile finanarea activitilor culturale sau sportive; mecenatul ajutor financiar sau logistic acordat artitilor, organizaiilor umanitare sau non-profit; articole care prezint organizaia n publicaiile de specialitate; organizarea de standuri la trguri i forumuri; organizarea de zile ale porilor deschise;

 aciuni de consiliere i ajutorare a altor instituii, similare (dar care n mod real nu sunt concureniale) prin detaarea temporar de personal. Exista aadar, o multitudine de forme de promovare a imaginii, valorilor sau serviciilor specifice instituiei publice. Cea mai eficient i mai ieftin form de promovare este ns, cel mai adesea, ignorat. Ea se afl la ndemna tuturor funcionarilor i const n reliefarea permanent a aspectelor pozitive ale organismului public din care fac parte, cu ocazia contactelor cu mediul extern, fie acestea personale sau profesionale. Ideea este c fiecare funcionar public i poate asuma fr probleme rolul de comunicator extern, mesajul su fiind centrat pe seriozitatea, eficiena i calitatea de care d dovada instituia. Acest lucru presupune ca funcionarul public s tie ( ceea ce ine de eficiena comunicrii interne ), s cread, (este vorba de coerena dintre discursul pe care l afieaz i aciunile sale concrete), i s vrea (adic s simt nevoia s vorbeasc despre instituia de administraie public, ceea ce trimite la ideea de motivaie). Comunicarea n instituiile publice se realizeaz prin: comunicarea oral (verbal) de exemplu comunicarea dintre funcionar i cetean la ghieu sau la birou comunicarea scris Instituiile din administraia public urmresc ca, prin intermediul comunicrii, s obin urmtoarele faciliti: -identificarea- ce rspunde nevoilor instituiilor administrative de a-i asigura notorietatea i de a-i face cunoscute competenele; -informarea care urmrete s fac cunoscut corpului social aciunea administrativ; -realizarea unei educaii sociale ce corespunde, sub forma de sfaturi, recomandri, rolului din ce n ce mai important al instituiilor publice n cadrul vieii sociale. Bruxelles, 18 iunie 2009 Comisia European promoveaz o guvernare a internetului deschis, independent i responsabil

Istoric UE a deinut dintotdeauna un rol primordial n ceea ce privete discuiile la nivel internaional referitoare la guvernarea internetului. Uniunea European a fost implicat n special n activitatea de nfiinare a ICANN n 1998. Guvernele, sectorul privat i societatea civil au convenit asupra unei serii de principii importante privind modalitatea de gestionare i coordonare n interesul public a internetului, n contextul Summitului mondial privind societatea informaional , n perioada 2003 2005. Att necesitatea de a garanta meninerea securitii i stabilitii internetului, ct i necesitatea rolului de lider al sectorului privat i a implicrii multilaterale depline, axate pe incluziune, n procesul decizional cheie au reprezentat prioriti eseniale promovate puternic de UE.

Politica de comunicare a Uniunii Europene Comunicarea cu cetatenii Uniunii si re-cstigarea sprijinului si a increderii acestora reprezinta o prioritate strategica pentru Comisia Barroso. Cu toate acestea, acesta este un obiectiv care depaseste mandatul Comisiei comunicarea despre UE este o raspundere colectiva a tuturor institutiilor europene si a altor parteneri co-interesati. In cadrul Colegiului de comisari exista, incepnd cu Comisia Barroso, un portofoliu intitulat Strategii de comunicare si relatii institutionale detinut de suedeza Margot WALLSTRM, care este in acelasi timp si primul vice-presedinte al Comisiei (pentru a impune rolul comunicarii in noua Comisie). De asemenea, la nivelul Parlamentului European, unul dintre cei 14 vice-presedinti Alejo VIDAL-QUADRAS - detine raspunderea pentru activitatea de comunicare. La nivelul Consiliului functioneaza Grupul de Lucru pe Probleme de Informare care se reuneste periodic (la doua saptamni) pentru a analiza principalele directii ale politicii de informare propuse de Comisie. De asemenea, la initiativa presedintiei irlandeze a Consiliului Uniunii Europene (prima parte a anului 2004) au fost lansate reuniunile informale ale ministrilor afacerilor europene pe tema comunicarii in UE (Communicating Europe). Strategia de comunicare a Comisiei Europene viziune de ansamblu

In prezent, Comisia Europeana traverseaza o etapa de re-definire a culturii comunicarii, att ca urmare a dezinteresului general al opiniei publice fata de problematica europeana, reflectat constant de cercetarile sociologice comandate de CE, ct si datorita rezultatelor recente in referendum-urile pentru ratificarea Tratatului Constitutional in special neratificarea Tratatului constitutional in 2 dintre statele fondatoare ale Uniunii: Franta si Olanda. Comisia Europeana a ales o abordare in doua etape: 1. La 20 iulie a fost lansat un Plan de actiune pentru profesionalizarea activitatii de comunicare in interiorul Comisiei. Planul propune o abordare descentralizata a activitatii de comunicare, concretizata prin intarirea capacitatii Reprezentantelor Comisiei in Statele Membre (birouri ale Comisiei Europene in statele membre cu rol strict de informare, subordonate Directoratului General Comunicare). 2.Comisia Europeana a lansat Cartea alba a politicii europene de comunicare care a deschis calea unui larg proces de consultare a tuturor grupurilor de interes implicate in activitatea de comunicare despre UE (celelalte institutii europene, organele consultative Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social - , statele membre, societatea civila, mass media) cu privire la cele mai bune modalitati de a recstiga increderea europenilor. Planul de actiune propune 3 principii fundamentale care vor sta la baza activitatii de comunicare a Comisiei: 1. ASCULTA care sunt preocuparile si nevoile cetatenilor in termeni de comunicare pentru a incuraja participarea democratica a acestora la luarea de deciziilor la nivelul Uniunii; dezvoltarea unei functii de cercetare-analiza a rapoartelor Eurobarometru si a altor cercetari comandate de CE, a monitorizarilor mass media (in special audiovizuala), centralizarea si sistematizarea feed-back-ului cetatenilor inregistrat prin intermediul centrelor de informare si al consultarilor; 2. COMUNICA politicile si activitatile Uniunii Europene, precum si impactul lor asupra vietii de zi cu zi a cetatenilor, intr-un limbaj accesibil;

3. ACTIONEAZA la nivel LOCAL intelegerea audientelor locale, luarea in considerare a preocuparilor si nevoilor locale, transmiterea informatiilor folosind canalele de comunicare preferate si initierea unui veritabil dialog cu cetatenii. Instrumente de comunicare ale Comisiei Europene: Cercetare - Cercetarea opiniei publice sondajele Eurobarometru, organizate de doua ori pe an, evidentiaza evolutiile opiniei publice in statele membre si candidate cu privire la tematica de actualitate din Uniune; alte cercetari mai tintite pe anumite politici pot fi derulate la comanda diverselor DG-uri; - Monitorizarea mass media: principalele agentii de presa, cotidiane, situri Internet; - Trends in the Member States analiza lunara a reflectarilor in mass media si a evolutiilor opiniei publice in cele 25 de state membre. Transmiterea mesajelor Relatiile cu mass media DG Comunicare organizeaza zilnic un briefing cu jurnalistii acreditati la Bruxelles, difuzat live pe Europe by Satellite (EbS). http://www.europa.eu.int/press_room/index_en.htm Rapid baza de date a comunicatelor de presa difuzate de CE este accesata zilnic de peste 30.000 de persoane, inclusiv jurnalisti ne-acreditati la Bruxelles. http://www.europa.eu.int/rapid/ Europe by Satellite de la lansarea sa in 1995, agentia de stiri TV a Comisiei Europene pune la dispozitia statiilor TV si radio din peste 90 de tari studiourile, facilitatile de editare, bazele de date foto, audio si video in 21 de limbi. Poate fi urmarit prin satelit sau Internet. http://www.europa.eu.int/comm/avservices/ebs/welcome_en.cfm Euronews partial finantat de Comisia Europeana, mentinndu-si independenta editoriala; are peste 8 milioane de telespectatori zilnic, mai mult dect CNN sau BBC World; transmite programele 24/24, 7/7, simultan in 7 limbi (engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, portugheza, rusa). Este singurul canal paneuropean si singurul operator TV multilingv ale carui obiective corespund cu cele ale unui serviciu public. http://www.euronews.net/

EUROPA unul dintre cele mai mari situri multilingve din lume, oferind informatii asupra politicilor si institutiilor comunitare, acces la documente si un serviciu de stiri foarte amplu. http://www.europa.eu.int/

Reprezentante oficii ale Comisiei Europene in cele 25 de capitale ale statelor membre si 8 oficii regionale, transmit zilnic la Bruxelles rapoarte politice, alerteaza cu privire la subiectele sensibile ce pot aparea in presa, mentin contactul cu mass media, societatea civila si autoritatile nationale. http://www.europa.eu.int/comm/represent_en.htm

Retele de informare au ca scop cresterea gradului de constientizare a populatiei cu privire la afacerile europene si transmit feedback-ul catre institutiile europene. 1. EUROPE DIRECT grupeaza peste 400 de organizatii locale din toate statele membre 2. 700 de centre de documentare 3. 700 de conferentiari TEAM EUROPE

Centrul de Contact EUROPE DIRECT un numar de telefon gratuit ce poate fi apelat din toate statele membre si facilitati de chat prin care cetatenii pot obtine raspunsuri la intrebari legate de Uniunea Europeana.

http://www.europa.eu.int/europedirect/index_en.htm Comunicarea este uoar dac ai produsul pe care trebuie s l expui publicului. Dac e ceva abstract, de care tu cel care il defineti - nu eti convins c are randamentul necesar pentru a face fa pieii, lupta e pierdut nainte de a ncepe.1

Dan Luca/ Bruxelles Casa Europei Cluj Napoca