Sunteți pe pagina 1din 3

Iluminismul

Iluminismul este o mi care ideologic i cultural , antifeudal , desf urat n perioada preg tirii i nf ptuirii revolu iilor din sec. XVII-XIX n rile Europei, ale Americii de Nord i ale Americii de Sud i avnd drept scop crearea unei societ i ra ionale , prin r spndirea culturii, a luminilor n mase (cf. Carp Maxim). Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s nl ture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experien ei proprii. Iluminismul a pretins eliberarea fiin ei umane de sub tutela sa autoindus . "Tutela este incapacitatea fiin ei umane de a- i folosi abilit ile cognitive n lipsa instruc iunilor de la o alt persoan . Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absen a ra iunii, ci n absen a hot rrii i a curajului de a lua hot rri f r instruc iuni de la o alt persoan ". Sapere aude! "Ave i curajul de a v folosi propriul sim al ra iunii!" acesta este motto-ul Iluminismului (Immanuel Kant). Acesta este termenul aplicat curentului de gndire din Europa i America secolului al XVIII-lea. Evenimentele tiin ifice i intelectuale din secolul al XVII-lea descoperirile lui Isaac Newton, ra ionalismul lui Ren Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza i empirismul lui Francis Bacon i John Locke au promovat credin a n legile naturale i n ordinea universal , precum i ncrederea n ra iunea fiin ei umane i n abilit ile inovatoare ale acesteia care au reu it s influen eze ntreaga societate a secolului al XVIII-lea. Au existat multe i diverse curente de gndire, ns numai o serie de idei pot fi caracterizate drept p trunz toare i dominante. O abordare ra ional i tiin ific a aspectelor religioase (conform vechii teorii i divergen e pe tema adev rului dublu), a problemelor de ordin social, politic i economic a promovat o viziune secular asupra lumii i o orientare general c tre progres i perfec ionare. Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au popularizat i promulgat ideile noi pentru publicul larg. Ace ti "profe i" ai Iluminismului aveau o serie de atitudini de baz comune. Avnd o credin n ra iune care era de nezdruncinat, au c utat s descopere principii valabil universale care s guverneze umanitatea, natura i societatea, i s ac ioneze n baza acestora. Au atacat n diverse feluri autoritatea de ordin religios i tiin ific, dogmatismul, intoleran a, cenzura, precum i constrngerile economice i sociale. Considerau c statul este instrumentul adecvat i ra ional al progresului. Ra ionalismul extrem i scepticismul epocii au condus n mod firesc la deism; acelea i calit i au avut un rol important n determinarea reac iei de mai trziu a romantismului. Reac ionnd la dogmatism, iluminismul a g sit un culoar favorabil ntr-o perioad n care Biserica i pierduse autoritatea sa atotputernic de a impune ordinea social cu aceea i fervoare i implicare precum n evul mediu i la nceputul modernit ii. Conceptele filosofice din Fran a mijlocului de secol al XVIII-lea au transformat perspectiva mecanicist asupra universului ntr-o variant revizuit radical a cre tin t ii, pe care au denumit-o deism. Iluminismul romnesc se identific n mare m sur cu ccoala Ardelean i cu reverbera iile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat n serviciul idealului na ional, la a c rui fundamentare a contribuit hot rtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii i a poporului. Iluminismul romnesc va recurge, la rndul s u, la argumentele istorice n favorea unor revendic ri politice.

ccoala Ardelean a pus n mi care un amplu proces de afirmare na ional i cultural a romnilor din Transilvania n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX -lea. C rturarii acestui curent au adus argumente tiin ifice pentru afirmarea drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiin ific s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. nv mntul a contribuit i el la r spndirea ideilor iluministe. Academiile domne ti, ntemeiate n ara Romneasc ntre 1678-1688, n Moldova la 1707, au reprezentat ntr-adevar un nsemnat focar de cultur al R s ritului ortodox. O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tip rirea de c r i. ntre 1700 i 1800, s-au tip rit de c tre romni 799 de c r i dintre care 617 n romne te, iar 182 n grece te, latine te, slav , etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de c l torie r spnde te idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care n nsemnare a c l toriei mele, surprinde contrastele dintre civiliza ia rilor vizitate i realit ile triste din patria sa. Cea mai reprezentativ oper realizat n spirit iluminist este epopeea eroicomic iganiada de I.Budai-Deleanu. n ara Romneasc i n Moldova, Chesarie Rmniceanul i Leon Gheuca r spndiser idei iluministe datorate lecturilor din ra ionali tii francezi i, n special, din Enciclopedia lui Diderot.

SCOALA ARDELEANA Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437).

Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic. Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social. Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti. In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale: 1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli;

se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare. 2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane. Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al poporului roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica inechitatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele lingvisticii romanesti. Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti scriitori. Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada". Opera este o sinteze artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o neasteptata capodopera. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul european.

Iluminismul caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVIII-lea. Adeptii sai pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, iar miscarea isi manifesta un puternic accent laic, anticlerical. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura, si acorda un interese deosebit ei prin scoli si lucrari de popularizare. Se pun in circulatie concepte ca: egalitatea si dreptul natural, suveranitatea poporului, sistem de guvernare prin republica.