Sunteți pe pagina 1din 5

MINISTERUL EDUCAIEI

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


Facultatea Sociologie i Asisten Social

Referat la disciplina

Sociologia rural-urban

Elaborat de ctre studenta anului III, specialitatea Sociologie, Diana Jalba;

Verificat: Cristei Aliona, Lector universitar.

Analiza oraului Cupcini, r-nul Edine

Un sistem democratic este funcional atunci cnd dezvoltarea economic local nregistreaz reuite i n msura n care se dezvolt un spirit democratic n mentalitatea cetenilor
Primele tiri despre aezare coboar la anii de domnie a lui Alexandru cel Bun, care druiete vornicului su Ivan Cupcici trei locuri pustii pentru ntemeierea noi sate. n anul 1439, la 15 iulie a fost pus temelia aezrii Veadine. Conform recensmntului anilor 1772-74, n Edine erau doar 15 gospodrii agricoli mari. n anul 1793 este atestat prima biseric. Raionul Edine este situat n partea de nord a Republicii Moldova. Teritoriul lui cu suprafaa 932,91 km2 este strbtut de auto magistrala Odesa-Brest. n partea de nord raionul se mrginete cu raionul Ocnia, la est cu raionul Dondueni, la vest raionul Briceni i Romnia, la sud cu raionul Rcani. In cadrul acestui raion este situate si orasul Cupcini. Denumirea localitii provine de la numele boierilor Cupcini,

Repere Istorice.

vestii n ara Moldovei. Cel mai influent a fost Ion Cupcini, care n perioada domniei lui Alexandru cel Bun (14221425) a deinut funcia de logoft la curtea domnitorului.

Vornicului Cupcini, care n timpul domniei lui Alexandru cel Bun stpnea satul Cupca din inutul Suceava i o mare moie pe cursul de sus al rului Ciuhur din inutul Hotin. Prin cartea domneasc din 15 iunie 1431 Domnitorul Alexandru cel Bun i-a ntrit boierului Cupcini un ir de sate i moii, inclusiv cea de la "Vadul de piatr de pe Ciuhur". Pe aceast moie au aprut satele Cupcini, Brtueni i Chetroica Veche.

1) Dimensiunea ecologic natural:

Tip de localitate- adunat. Total localitati adunate care in componen formeaz or. Cupcini sunt 3 sate. 2) Funcia dominant agricol i industrial datorit perezenei in oraul Cupcini a 11 ntreprinderi industriale care functioneaz.
Numarul intreprinderilor industriale, total, din care: -- fabrici de vin -- puncte de prelucrare a productiei agricole -- mori -- oloinite -- brutarii 11 5 2 2 2

Tipul locuinei. Nivelul de dezvoltare

Case aparte 2 441, cu instalaie de ap - 1 314, cu gaz lichefiat 1436


Numarul caselor, apartamentelor - total -- din care case, apartamente parasite de mai mult de un an Suprafata caselor, apartamentelor - total, m2 3460 141 231714

-- inclusiv spatiul locativ, m2 Suprafata caselor, apartamentelor parasite mai mult de un an, m2 Numarul fintinilor total -- din care, folosite ca sursa de apa potabila

157234 3676 782 782

Distana pn la primul ora sau zon industrial. Distana pn la centrul raional 12 km, pn la Chiinu - 194 km. Dimensiunea economic 1) Structura culturilor agricole. Acest ora se ntreine din fabricile existente care ofer locuri de munc. Structura agricol e partajat ntre 2 ageni economici care sezonier solicit munca n cmp a populaiei btinae.
Numarul intreprinderilor industriale, total, din care: -- fabrici de vin -- puncte de prelucrare a productiei agricole -- mori -- oloinite -- brutarii -- incubatoare 11 5 2 2 2

Dac s ne referim la dimensiunea teritoriului agricol atunci mentionm


Numarul total -- pina la 10 ha -- 10 - 50 ha -- mai mult de 50 ha 291 281 3 7

Veniturile bugetului local, mii lei -- inclusiv subventii din bugetul de stat si raional Cheltuielile bugetului local, mii lei -- pentru sfera sociala -- pentru asistenta sociala

8842 4104,1 9112,3 6011,3 70,8

Ponderea lucrrilor mecanizate


Existenta pe teritoriul localitatii, total unitati -- intreprinderile (organizatiile) de achizitionare a productiei vegetale -- intreprinderile (organizatiile) de achizitionare a productiei animaliere -- statii tehnologice de masini, in ele: --- numarul de tractoare --- combine --- alta tehnica Efectivul animalelor si pasarilor in gospodariile populatiei total, capete -- bovine -- porcine -- ovine, caprine -- cabaline (cai, catiri, magari, etc.) -- pasari de toate speciile 6 4 1

6 1 12 15142 1050 580 850 42 12620

Dimensiunea demografic Numrul de gospodrii 2 441 de case Numrul de locuitori. Populaia total 8400 de persoane Suprafaa total 12 km/patrai .
-- barbati -- femei 4311 4752

Sntate
Numarul celor decedati - total, persoane, inclusiv: -- copii pina la 1 an -- copii in virsta 1-4 ani (pina la 5 ani) -- in virsta apta de munca (femei 16 - 56 ani, barbati 16 - 61 ani) 107 3 32

Repartiia populaiei conform virstei

Numarul persoanelor tinere in virsta de 16-24 ani (incl.temporar absente) Populatia prezenta - total, persoane, din care: -- sub virsta apta de munca (pina la 16 ani), inclusiv: --- 0 - 2 ani --- 3 - 4 ani --- 5 - 6 ani --- 7 - 10 ani --- 11 - 15 ani -- in virsta apta de munca: --- barbati 16 - 61 ani --- femei 16 - 56 ani -- peste virsta apta de munca (barbati 62 ani si mai mult, femei 57 ani si mai mult) --- din care in virsta de 75 si mai multi ani

564 8862 2294 93 85 110 225 1781 4718 2028 2690 1850 380

Dimensiunea cultural afectiva Nivelul de instruire


Numarul copiilor in virsta de 3 - 6 ani care frecventeaza institutiile prescolare/clase pregatitoare, persoane -- din care 5-6 ani incadrati in sistemul prescolar de invatamint Numarul copiilor in virsta de 7-15 ani, nescolarizati, persoane Numarul persoanelor tinere in virsta de 16-24 ani, care au absolvit gimnaziul si nu-si continua studiile la urmatorul nivel (scoala medie, liceu, scoala profesionala, colegiu), persoane 175 85 23

In oras functioneaz un gimnaziu in limba roman, un liceu in limba roman/

Un liceu rus, 2 coli polivelente profisionale, 1 scoala de instruire auto.

Oraul Cupcini s-a afirmat ca o localitate, care a realizat de acum, sau snt n proces de evaluare anumite activiti concrete i a obinut anumite rezultate. Dar cu toate acestea, au rmas probleme nerezolvate. n acest scop s-au identificat punctele slabe i avantajele comparative, s-au depistat anumite pericole i oportuniti ale mediului extern. Se consider c la aceast etap este important s se consolideze ca o for credibil (Primria, consiliul local mpreun cu ntreaga comunitate) i s ndrepteasc ateptrile cetenilor i a actorilor externi. Aceast etap de consolidare intern se consider drept decisiv i prioritar. Puncte Tari: Fabricile i uzinele din localitate Mina de piatr Agenii economici Instituiile colare coli profesionale polivalente Traseu internaional Piaa de desfacere a produselor agricole Calea ferat Spitalul Casa de creaie coal muzical ONG uri locale

4.3. Oportuniti/posibiliti

Participarea la concursul de proiecte i granturi Organizaiile donatoare Contribuia donatorilor/persoane originare din or. Cupcini Susinerea Consiliului Raional Susinerea din partea APC Susinerea partidelor politice n perioada preelectoral Calamitile naturale Migraia populaiei Epidemiile i bolile infecioase mbtrnirea populaiei Terorismul Urmrile avariei Cernobl

4.4. Pericole